„Propunere de politică publică privind eficientizarea...

Pagina 1 din 100

ACADEMIA ROMÂNĂ

Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru

Mediul de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat de dezvoltare şi

implementare a sistemului de politici publice bazate pe dovezi -

SIPOCA 5

Denumire rezultat R2.1.: Analiză cu privire la reactivitatea

administrației publice la nevoile întreprinderilor mici și mijlocii și ale

mediului de afaceri, conform principiilor Small Business Act.

„Propunere de politică publică privind eficientizarea

activității administrației publice în domeniul sprijinirii

dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri,

vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”

Elaborată de către autorii:

Experți B: GAFTEA VIOREL NICOLAE

HORGA MIHAELA PETRUȚA

București (Februarie 2020)

Pagina 2 din 100

CUPRINS

PARTEA I. PROPUNEREA DE POLITICĂ PUBLICĂ .......................................................... 6

CAPITOLUL 1. ARGUMENTAREA PROPUNERII DE POLITICĂ PUBLICĂ ................. 7

1.1. Definirea problemei care necesită acțiunea Guvernului ......................................................... 7

1.2. Cadrul actual privind implementarea politicilor publice......................................................... 8

1.3. Prezentarea datelor statistice relevante ................................................................................... 9

1.4. Grupurile de beneficiari ......................................................................................................... 10

CAPITOLUL 2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE POLITICII PUBLICE PROPUSE ............ 12

2.1. Scopul propunerii de politică publică .................................................................................... 12

2.2. Domeniul de aplicare și durata de implementare .................................................................. 12

2.3. Obiectivul general, obiectivele specifice și operaționale ..................................................... 12

CAPITOLUL 3. SCENARII DE SOLUȚIONARE .................................................................. 15

3.1. Descrierea scenariului nr.1 „inacțiunea autorităților statului” ............................................ 15

3.2. Descrierea scenariului nr.2 „acțiunea parțială a autorităților statului” .............................. 15

3.3. Descrierea scenariului nr.3 „acțiunea deplină a autorităților statului” .............................. 16

CAPITOLUL 4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ................................ 20

4.1. Impactul aferent scenariului nr.1 „inacțiunea autorităților statului” ................................... 20

4.2. Impactul aferent scenariului nr. 2 „acțiunea parțială a autorităților statului” .................... 22

4.3. Impactul aferent scenariului nr. 3 „acțiunea deplină a autorităților statului” .................... 24

CAPITOLUL 5. SELECTAREA OPȚIUNII ........................................................................... 28

CAPITOLUL 6. PROCESUL DE CONSULTARE PUBLICĂ ............................................. 30

CAPITOLUL 7. MĂSURI POST-ADOPTARE ...................................................................... 31

CAPITOLUL 8. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA POLITICII PUBLICE ............... 41

I. Monitorizarea ............................................................................................................................. 41

II. Evaluarea .................................................................................................................................. 44

Concluziile evaluării ....................................................................... Error! Bookmark not defined.

Pagina 3 din 100

PARTEA II. ELEMENTE DE FUNDAMENTARE A PROPUNERII DE POLITICĂ

PUBLICĂ ..................................................................................................................................... 46

INTRODUCERE ......................................................................................................................... 46

CAPITOLUL 1. CADRUL GENERAL ȘI ARGUMENTE PENTRU INIȚIEREA

PROPUNERII DE POLITICĂ PUBLICĂ ............................................................................... 50

CAPITOLUL 2. CONCEPTUL, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE ÎN UTILIZAREA

POLITICILOR PUBLICE ÎN GUVERNARE ......................................................................... 64

CAPITOLUL 3. CERINȚE, PERSPECTIVE ȘI OPȚIUNI, DE IMPLEMENTARE A

POLITICILOR PUBLICE ......................................................................................................... 76

CONCLUZII GENERALE ......................................................................................................... 84

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 86

LISTA ACRONIME ................................................................................................................... 88

ANEXE ......................................................................................................................................... 90

Anexa I. Seturi de autorizări prin procedura aprobării tacite la nivel de municipii .................... 90

Anexa I. a. Listă circuite de autorizare și autorizații la înființarea unei firme............................ 92

Anexa II. Studiu de caz: Autorizarea în cadrul Primăriei Municipiului București ...................... 93

Anexa III. Inventar autorizații și instituții sub incidența procedurii aprobării tacite ................. 97

Anexa IV. Număr de autorități-servicii cu obligații de implementare PAT și SBA....................... 98

Pagina 4 din 100

LISTĂ ABREVIERI

APT Autorități publice teritoriale cu atribuții economice

CE Comisia Europeană

DMA Direcția Mediul de Afaceri din cadrul MEEMA

FE Fonduri Europene

FI Fonduri Internaționale

FN Fonduri Naționale

HG Hotărâre de Guvern

IMM Intreprinderi Mici și Mijlocii

MEEMA Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri

PAT Procedura Aprobării Tacite

PIB Produs Intern Brut

PP Politică publică

SBA Small Business Act

SNEP Sistemului Național Electronic de Plată online

UE Uniunea Europeană

LISTĂ FIGURI

Figura nr.1.1. Identificarea segmentelor de populație și evoluția demografică

Figura nr.1.2. Identificarea relațiilor existente între mediul real și cel digital

LISTĂ TABELE

Tabel nr.2.1. Obiectivele specifice și operaționale

Tabel nr.3.1. Planul de acțiuni

Tabel nr.4.1. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr.1

Tabel nr.4.2. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr. 2

Tabel nr.4.3. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr. 3

Tabel nr.5.1. Implementarea scenariului nr. 3

Tabel nr.7.1. Indicatori cheie specifici conform scenariului nr. 3

Tabel nr.8.1. Respectarea termenelor

Pagina 5 din 100

Tabel nr.8.2. Costurile implementării

Pagina 6 din 100

Partea I. PROPUNEREA DE POLITICĂ PUBLICĂ

„Propunere de politică publică privind eficientizarea

activității administrației publice în domeniul sprijinirii

dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri,

vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”

De la:

Conducătorul instituției: Virgil-Daniel POPESCU, Ministrul Economiei, Energiei și

Mediului de Afaceri

Numele instituţiei: Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (fostul Minister

pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat)

Avizatori:

Conducătorul instituției:

Numele instituţiei:

Titlul propunerii de politică publică:

Propunere de politică publică privind eficientizarea activității administrației publice în domeniul

sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri, vizând eficientizarea

utilizării procedurii aprobării tacite

Departament inițiator: Direcția Mediul de Afaceri (DMA)

Persoane responsabile şi date de contact:

Darius VODĂ, Director adjunct DMA, [email protected]

Cezar ILIU, Șef serviciu DMA, [email protected]

Stadiu (anunțare, avizare, primă lectură): Elaborare propunere de politică publică

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

Pagina 7 din 100

CAPITOLUL 1. ARGUMENTAREA PROPUNERII DE POLITICĂ

PUBLICĂ

1.1. Definirea problemei care necesită acțiunea Guvernului

Ca urmare a multiplelor semnale provenite din economia națională, precum și din mediul

economic internațional (de exemplu, prin interviuri, diverse luări de poziție sau dezbateri publice

transmise de mass-media ori a unor cercetări, studii, analize, statistici interne sau europene etc.)

se constată că există o relație ineficientă și ineficace, deci per ansamblu deficitară, în ceea ce

privește colaborarea actuală a administrației publice cu mediul de business din România, în

special în sfera afacerilor mici și mijlocii. Cazuistica bunelor practici existente în acest domeniu

la nivel european sau intenațional, și uneori chiar la nivel național, demonstrează indubitabil că

ar putea fi puse în aplicare pe scară largă o serie de concepte, metode și tehnici moderne care să

crească eficiența și să îmbunătățească eficacitatea unei astfel de colaborări, deosebit de amplă și

complexă, în contextul unei globalizări tot mai accelerate și a schimbărilor majore produse de

introducerea noilor tehnologii, îndeosebi a celor digitale.

Problema importantă pe care prezenta propunere de PP încearcă să o soluționeze într-un

termen mediu de șapte ani constă în nevoia imperioasă a unei îmbunătățiri semnificative a

modalității de ansamblu în care administrația publică relaționează, pe multiple planuri, cu

reprezentanții și cu structurile reprezentative ale mediului de afaceri intern, și în particular cu

IMM-urile, în vederea realizării unei creșteri economice sustenabile și a sporirii atractivității

climatului investițional din România. În subsidiar, se dorește și eficientizarea utilizării pe scară

largă a PAT în domeniul economic și al afacerilor.

Problema deosebit de complexă a digitalizării în economie este unanim recunoscută la

nivel european și național, serviciile electronice publice fiind orientate, în cea mai mare măsură,

pe eficientizarea administrației publice în relația cu mediul privat. Spre exemplificare,

menționăm câteva astfel de servicii publice puse la dispoziția întregii societăți, precum și a

IMM-urilor ori a mediului de business:

- Punctul de Contact Unic electronic (PCUe);

- Sistemul Electronic Național (SEN);

- Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP);

- Sistemul National Electronic de Plată taxe și impozite utilizând cardul bancar (SNEP).

Pagina 8 din 100

1.2. Cadrul actual privind implementarea politicilor publice

Elaborarea, în cursul anului 2019, a trei proiecte generatoare de propuneri de PP cu un

impact direct și benefic asupra eficientizării activității administrației publice și a utilizării mai

bune a PAT pune presiune pe o abordare sinergică a chestiunilor în cauză la nivel

guvernamental. Aceste proiecte sunt următoarele:

Proiectul nr. 1. STAREA-NAȚIUNII1 - Construirea unui instrument inovator pentru

fundamentarea politicilor publice, cod SIPOCA 11;

Proiectul nr. 2. ECOM2 - Îmbunătățirea normelor, procedurilor și mecanismelor necesare

Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în vederea continuării

dezvoltării sectorului de comerț electronic, cod SIPOCA 18;

Proiectul nr. 3. EGOV3 - Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-

Guvernare, cod SIPOCA 20.

De asemenea, o serie de alte propuneri de PP cu privire la pătrunderea digitalizării într-o

mulțime de domenii economice și sociale din țara noastră au făcut necesară o abordare distinctă

pe dimensiunea „securitate informatică” prin Proiectul nr. 4 - Sistemul național de combatere a

criminalității informatice Cyber Crime4, cod SMIS 37595, realizat de către Centrul Național de

Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO. Studiile efectuate arată că

eficientizarea utilizării PAT necesită o abordare pe două paliere:

a) Impactul tehnologiei informației prin aportul de servicii, facilități, soluții oferite de:

- Ghidul5 privind realizarea paginilor web pentru administraţia publică centrală şi

locală din România;

- Ghidul6 pentru accesibilizarea paginilor web ale instituţiilor publice din România.

Prin aceste ghiduri, se propune utilizarea de cuvinte cheie pentru standardizarea accesului

și facilitarea găsirii de către motoarele de căutare pe internet a informațiilor referitoare la PAT și

listele afișate, cu trimitere standardizată cu cuvinte cheie de tipul ...<pagina

web>/aprobarea_tacita sau ...<pagina web>/aprobari_autorizatii.

1 http://starea-natiunii.ro/index.php/ro/despre-proiect 2 https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiectul-ecom/ 3 https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiect-egov/ 4 https://www.cert.ro/vezi/document/set-propuneri-politici-publice-cyber-crime) 5 http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-

62/Documente_Suport/Studii/2_Studii_POSCCE/8_MCTI_Ghid_Website_2008.pdf 6 http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2017/07/Web-Ghid-A4-19-pagini-4-iulie-cu-text.pdf

https://www.cert.ro/vezi/document/set-propuneri-politici-publice-cyber-crime

http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Documente_Suport/Studii/2_Studii_POSCCE/8_MCTI_Ghid_Website_2008.pdf

http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Documente_Suport/Studii/2_Studii_POSCCE/8_MCTI_Ghid_Website_2008.pdf

http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2017/07/Web-Ghid-A4-19-pagini-4-iulie-cu-text.pdf

Pagina 9 din 100

- Catalogul național al soluțiilor IT pentru e-Guvernare, ca rezultat al proiectului nr. 3

EGOV de mai sus, descrie evenimentele de viață referitoare la mediul de afaceri ( cum se începe

o afacere, vânzarea sau cumpărarea afacerii, modificări apărute în funcționarea afacerii,

internaționalizarea afacerii, accesarea de surse de finanțare, obținerea de garanții pentru

întreprinderi, falimentul și lichidarea, transferul de proprietate, încheierea contractelor,

căutarea unui loc de muncă, accidentele de muncă și incapacitate de muncă).

- Volumul și dinamica solicitărilor de servicii publice electronice prin Sistemul

Electronic Național și Punctul Unic de Contact Electronic pentru un număr foarte mare de

autorizații, licențe, permise eliberate în diverse scopuri (de pildă, transport marfă și/sau

persoane). Rezultatele sondajului electronic propus pot fi accesate la adresa:

www.isondaje.ro/res/63728320437217/ .

Pentru stabilirea unui canal de comunicare între instituțiile furnizoare de servicii de

autorizare și portalul dedicat utilizării PAT se propune semnarea unui protocol de colaborare,

desemnarea persoanelor responsabile cu înscrierea instituției si a listei de autorizatii accesibile

PAT în portal, precum și configurarea procedurilor administrative asociate acestora.

b) Impactul socio-economic și educațional care influențează mediul de afaceri.

Realitatea economică și reorganizarea actuală mai sintetică a administrației publice

centrale crează premiza la o reactivitate instituțională mai eficientă și orientată spre digitalizare.

1.3. Prezentarea datelor statistice relevante

Datele provizorii privind activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi

servicii de piaţă, în anul 2018, arată că 47,7% din numărul total de întreprinderi active au avut

activitate principală în sectorul servicii de piață. Cel mai mare număr mediu anual de salariaţi s-a

înregistrat în același sector, reprezentând 36,1% din total.

Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obţinută în proporţie de 34,6% în

industrie, 7,4% în construcţii, 22,8% în comerţ şi 35,2% în servicii de piață. Autorizarea

activităților constituie, conform sondajelor și a studiilor efectuate, cea mai puternică condiționare

în mediul privat. Aplicarea PAT în domeniul autorizării în construcții aduce numeroase avantaje

atât mediului instituțional public, cât și în cel privat, prin scăderea costurilor, reducerea timpului

de răspuns și creșterea eficienței activității în ansamblu.

Un motiv extrem de important pentru aplicarea în regim de urgență a diverselor PP în

domeniul economic și social, printre care se numără și prezenta propunere de PP, îl constituie

http://www.isondaje.ro/res/63728320437217/

Pagina 10 din 100

nivelul foarte scăzut, în general, al PIB-ului regional pe locuitor (exprimat la paritatea puterii de

cumpărare) în România, astfel:

- Bucuresti - Ilfov - poziția 24 din 315 regiuni europene;

- Vest - poziția 226 din 315 regiuni;

- Centru - poziția 249 din 315 regiuni.

- Nord-Vest - poziția 259 din 315 regiuni;

- Sud-Est - poziția 265 din 315 regiuni;

- Sud - Muntenia - poziția 271 din 315 regiuni;

- Sud-Vest Oltenia - poziția 287 din 315 regiuni;

- Nord-Est - poziția 298 din 315 regiuni.

La 1 iulie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22.155 mii persoane, cu 0,1% mai

mică faţă de anul 2018. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv

51,2%). Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi

peste depăşind cu 471 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (37.02 mii persoane faţă de

3.231 mii). Structura populației pe categorii de vârstă, în anul 2019, indică, în figura de mai jos,

care sunt segmentele de populație activă cărora se recomandă adresarea PP privind dezvoltarea

sectorului instituțional, IMM și îmbunătățirea mediului de afaceri.

Figura nr.1.1. Identificarea segmentelor de populație și evoluția demografică

Sursa: Institutul calitatea vieții și prelucrări autori

1.4. Grupurile de beneficiari

Principalul grup de beneficiari ai prevederilor prezentei propuneri de PP îl constituie

autoritățile și instituțiile din cadrul administrației publice cu atribuții legale în domeniul

Tineret

Pensionari

Populația activă

Grup țintă politică publică

Pagina 11 din 100

economic și al afacerilor, care există atât la nivel central, cât și la nivel județean ori local. În mod

indirect, beneficiază, de asemenea, IMM-urile, precum și diverse alte organizații private ale

mediului de afaceri, inclusiv sub aspectul unei mai bune utilizări a PAT. Spre exemplificare,

politica publică orientată pe „Evenimente de viață” din proiectul EGOV, SIPOCA 20) detaliază:

Serviciile electronice pentru cetățeni și mediul de afaceri;

Sistemele de e-guvernare pentru mediul de afaceri.

Figura nr.1.2. Identificarea relațiilor existente între mediul real și cel digital

Aprecierile exprimate de diverse persoane avizate în cadrul sondajelor de opinie ce au

fost efectuate au condus către propuneri pe următoarele teme:

1. Revizuirea politicilor publice referitoare la IMM-uri și mediul de afaceri;

2. Elaborarea unei noi PP pe termen mediu și lung, prin care să poată fi stimulate IMM-

urile și încurajat mediul de afaceri intern sub deviza „dezvoltare prin digitalizare”;

3. Realizarea sinergiei între toate PP în domeniul economic și de afaceri.

Astfel de aprecieri publice estimează:

Cadrul legal actual privind antreprenoriatul și IMM-urile Insuficient

Capacitatea guvernamentală de a sprijini dezvoltarea IMM-urilor Medie și scăzută

Accesul IMM-urilor la finanțare Relativ dificil

Sursa: sinteze autori

Necesitatea creșterii reactivității administrației publice la nevoile, cerințele IMM-urilor

și, în general, ale mediului de afaceri autohton transpare în special din diverse rapoarte, analize

sau statistici europene, care evidențiază uneori și ținte potențialele, necesar a fi avute în vedere.

Sursele bibliografice europene indicate mai jos, oferă o multitudine de date importante

cu privire atât la evoluția, cât și la perspectivele IMM-urilor și ale mediului de afaceri: Annual

report on European SMEs 2018/20197, 2019 SBA Fact Sheet ROMANIA8.

7 https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38365/attachments/2/translations/en/renditions/native 8 https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38662/attachments/24/translations/

https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38662/attachments/24/translations/

Pagina 12 din 100

CAPITOLUL 2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE POLITICII

PUBLICE PROPUSE

2.1. Scopul propunerii de politică publică

Scopul prezentei propuneri de PP este îmbunătățirea reactivității administrației publice la

nevoile, doleanțele sau dorințele IMM-urilor și ale mediului de afaceri intern. În particular,

această îmbunătățire se referă la respectarea obligativității administrației publice de a informa

publicul interesat (de exemplu, prin afișarea pe site-ul fiecărei instituții publice implicate) a

tuturor procedurilor de autorizare, licențiere, avizare etc., care se supun aprobării tacite în

condițiile legii.

Propunerea de PP urmărește, totodată, să eficientizeze colaborarea existentă între

administrația publică și reprezentanții mediului de afaceri, îndeosebi cei ai IMM-urilor.

2.2. Domeniul de aplicare și durata de implementare

Toate prevederile acestui document ce urmează a fi puse în aplicare pentru realizarea

scopurilor mai sus menționate privesc în exclusivitate structurile instituționale și organizatorice

ale administrației publice, centrale, județene și locale, care au atribuții legale în domeniul

economic și al afacerilor și aflate pe întregul teritoriu al României.

În același timp, trebuie subliniat faptul că această propunere de PP nu urmărește să

realizeze schimbări de foarte mare anvergură la nivel național, și care să fie de natură

instituțională, legislativă ori procedurală, ca de pildă, să reformeze în profunzime administrația

publică respectivă.

Prezenta propunere de PP se aplică în perioada 1 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2027,

aflându-se într-o deplină corelare cu cadrul financiar multianual al UE aferent aceleiași perioade.

2.3. Obiectivul general, obiectivele specifice și operaționale

Obiectivul general al propunerii de PP constă în eficientizarea activității administrației

publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri din

România. În particular, acest obiectiv se traduce în eficientizarea utilizării PAT pentru a

contribui la simplificarea și fluidizarea relației administrației publice cu mediul de afaceri,

asigurându-se, totodată, și continuitatea implementării principiilor SBA în vederea dezvoltării pe

mai departe a sectorului IMM.

Pagina 13 din 100

Obiectivele specifice, care derivă din obiectivul general, precum și obiectivele

operaționale, care sunt defalcate cantitativ și calitativ din obiectivele specifice, sunt prezentate în

tabelul de mai jos:

Tabel nr.2.1. Obiectivele specifice și operaționale

Obiectivele specifice Obiectivele operaționale

1. Îmbunătățirea

informării și

consultării IMM-

urilor și a mediului

de afaceri

1.1 Asigurarea unui număr predefinit de instrumente digitale și

nondigitale de o calitate satisfăcătoare pentru comunicarea online și

offline (ex. siteuri și platforme: prevenire.gov.ro imm.gov.ro,

immoss.ro, email)

1.2 Stabilirea unui număr agreat de părți de întâlniri periodice și,

eventual, extraordinare ale specialiștilor din mediul public și privat

pe teme bine definite (ex. runde de consultări, grupuri de lucru)

1.3 Stabilirea unui număr suficient de evenimente publice dedicate

IMM-urilor și/sau mediului de afaceri (ex. conferințe, mese rotunde,

forumuri, campanii în teritoriu)

1.4 Îmbunătățirea utilizării instrumentelor nonverbale de comunicare

în dialogul cu mediul public și/sau cu mediul de afaceri (ex. petiții,

memorii, interpelări)

2. Asigurarea

predictibilității

legislative pentru

mediul de afaceri

2.1 Aplicarea, an de an, a unui plan de inițiative legislative pentru

IMM și mediul de afaceri (afișat pe site-ul MEEMA pentru

asigurarea transparenței decizionale)

2.2 Efectuarea de evaluări ex-ante a impactului proiectelor de acte

normative asupra IMM-urilor (ex. Testul IMM)

2.3 Îmbunătățirea aplicării PAT

3. Debirocratizarea și

ușurarea sarcinilor

administrative

aplicabile IMM-

urilor

3.1 Aplicarea, an de an, a unui plan de simplificare și/sau reducere a

procedurilor administrative aplicabile IMM-urilor, cu respectarea

principiului ”one in, two out”

3.2 Stabilirea unui număr de sesiuni de instruire a personalului

interesat în diseminarea bunelor practici în domeniul debirocratizării

3.3 Optimizarea numărului de controale efectuate periodic de

organele abilitate ale statului la IMM-uri (ex. monitorizarea și

actualizarea Legii Prevenirii nr. 270/2017)

4. Asigurarea

consilierii primare

și acordării de

sprijin financiar

IMM-urilor

4.1 Stabilirea unui număr de sesiuni de instruire/consiliere primară

pe teme predefinite a antreprenorilor și a altor persoane interesate

(ex. în obținerea de ajutor financiar de la stat)

4.2 Asigurarea implementării, an de an, a unui număr de programe/

scheme publice de ajutor financiar (ex. „de minimis”), bine ținte ca

scop și rezultate, și bazate pe alocarea de fonduri naționale,

europene și/sau internaționale

Pagina 14 din 100

Obiectivele specifice Obiectivele operaționale

4.3 Întocmirea unui număr de suporturi informative (ex. ghiduri,

linii directoare) pentru diverși aplicanți

4.4 Sprijinirea efortului de interconectare (ex. căi și mijloace) a

fondatorilor/asociaților cu investitorii (ex. networking inclusiv în

cadrul incubatoarelor și acceleratoare de afaceri, pitching sessions,

demo days, diseminarea poveștilor de succes)

5. Digitalizarea

administrației

publice cu atribuții

legale în domeniul

IMM și mediului de

afaceri

5.1 Asigurarea infrastructurii tehnice în privința IT și conectivității

(ex. servere, PC, webcam, email, internet)

5.2 Asigurarea funcționării online a instrumentelor digitale (ex. site,

portal, aplicatii de tip Skype, canale de tip youtube)

5.3 Asigurarea funcționării de circuite electronice pentru documente

și arhivarea electronică a acestora

5.4 Asigurarea funcționării de baze/bănci de date în domeniu și

backup

5.5 Asigurarea creșterii competențelor digitale ale angajaților din

mediul public

5.6 Elaborarea și aplicarea unui număr de propuneri de PP (ex.

programe, proiecte, campanii) care să sprijine transformarea digitală

a întreprinderilor (ex. Digital Innovation Hubs)

Prin realizarea acestor obiective, sectorul IMM și, în general, mediul de afaceri din

România va fi consolidat, adăugând mai multă valoare în economie și creând noi locuri de

muncă ori menținând cât mai multe dintre cele deja existente, în contextul globalizării. Tocmai

de aceea autoritățile statului trebuie să intervină pentru îmbunătățirea reactivității administrației

publice la nevoile, doleanțele sau dorințele IMM-urilor și ale mediului de afaceri.

Grupurile afectate, dacă autoritățile statului nu intervin pentru realizarea scopului mai

sus amintit, sunt următoarele:

- în special, antreprenorii și IMM-urile, indiferent de forma lor de organizare, și, în

general, mediul de afaceri;

- autoritățile publice, care păstrând o relație ineficientă cu IMM-urile și cu mediul de

afaceri, vor avea bugete diminuate prin neîncasarea unor taxe și impozite datorate de acestea,

prin stagnarea, reducerea sau stoparea unor activități economice, precum și prin desfășurarea

unor activități necompetitive în raport cu alți competitori regionali ori globali;

- populația, ca urmare a reducerii numărului de locuri de muncă, precum și în calitate de

masă de consumatori de bunuri și servicii, în general, ale sectorului IMM.

Pagina 15 din 100

CAPITOLUL 3. SCENARII DE SOLUȚIONARE

În legătură cu gradul de implicare a autorităților statului ce sunt abilitate în soluționarea

problemelor identificate anterior, opțiunile posibile de intervenție sunt abordate sub forma a trei

scenarii de lucru, și anume:

1. Inacțiunea autorităților statului cu privire la implementarea recomandărilor

experților;

2. Acțiunea minimală a autorităților statului cu privire la implementarea

recomandărilor;

3. Acțiunea deplină a autorităților statului cu privire la implementarea recomandărilor.

3.1. Descrierea scenariului nr.1 „Inacțiunea autorităților statului”

În condițiile în care autoritățile abilitate ale statului nu acționează în niciun fel pentru a

implementa recomandările experților, problemele identificate ca urmare a efectuării cercetării

aplicative „Analiză cu privire la reactivitatea administrației publice la nevoile IMM-urilor și ale

mediului de afaceri, conform principiilor Small Business Act (eficiența utilizării procedurii

aprobării tacite)” din cadrul Proiectului cod SIPOCA 5, vor rămâne nesoluționate, astfel încât

relaționarea administrației publice cu mediul de afaceri intern, și implicit cu IMM-urile, nu se va

putea îmbunătăți și dezvolta în contextul economic dinamic existent la nivel național și

internațional.

În consecință, urmând acest scenariu nu se va realiza niciunul dintre obiectivele amintite

și, în ultimă instanță, vor fi nerealizate toate oportunitățile de conlucrare cu statul și de

dezvoltare competitivă a IMM-urilor, precum și de consolidare a mediului de afaceri din țara

noastră.

3.2. Descrierea scenariului nr.2 „Acțiunea parțială a autorităților statului”

Implementarea exclusivă a unui număr minimal de recomandări ale experților va avea ca

efect, în mod cert, realizarea doar parțială a obiectivelor specifice și operaționale, ceea ce va

conduce într-o măsură, foarte probabil, la atingerea insuficientă a obiectivului general și, drept

urmare, la neîndeplinirea scopului prezentei propuneri de PP.

Pagina 16 din 100

Spre exemplificare, menționăm ca având în general efecte negative, nepunerea în aplicare

a unora dintre recomandările experților ce vizează îndeosebi următoarele obiective specifice:

Asigurarea predictibilității legislative pentru mediul de afaceri;

Debirocratizarea și ușurarea sarcinilor administrative aplicabile IMM-urilor.

În astfel de situații, pe termen scurt și mediu, predictibilitatea în mediul de afaceri intern

va scădea, ceea ce va îndepărta potențialii investitori, iar activitatea curentă a multor IMM-uri

din diverse ramuri economice va fi destul de dificilă, sau chiar puternic îngreunată în caz de

recesiune, ceea ce va conduce, printre altele, și la reducerea numărului de întreprinderi active

impactând negativ evoluția șomajului și, respectiv, a PIB-ului.

De asemenea, un efect extrem de negativ, în acest caz pe termen mediu și lung, îl va avea

ratarea în totalitate a obiectivului privind digitalizarea administrației publice cu atribuții legale în

domeniul IMM și mediul de afaceri. Privind din perspectiva unei treceri tot mai susținute către o

economie digitală la nivel mondial, un astfel de eșec va avea consecințe dramatice, foarte greu

de estimat în prezent, nu numai asupra economiei naționale, dar și a societății românești în

ansamblul său.

În consecință, este foarte probabil ca aplicarea acestui scenariu să nu asigure o

convergență reală a evoluției sectorului IMM și a îmbunătățirii mediului de afaceri către o așa-

zisă „medie” europeană în astfel de domenii în decurs de numai șapte ani.

3.3. Descrierea scenariului nr.3 „Acțiunea deplină a autorităților statului”

Transpunerea în practică a acestui scenariu, considerat ca fiind de referință, va permite

realizarea tuturor obiectivelor asumate și îndeplinirea scopului prezentei propuneri de PP prin

implementarea recomandărilor experților și, eventual, ale altor măsuri suplimentare, apărute

ulterior (de exemplu, ca urmare a consultării publice), așa după cum se prezintă în tabelul

următor:

Pagina 17 din 100

Tabel nr.3.1.Planul de acțiuni

pentru eficientizarea activității administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării

sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri din România, în perioada 2021-2027

Nr.

crt.

Activități

Subactivități

Termen

limită

Responsabili

(instituții/

persoane)

Surse de

finanțare

(buget)

Rezultate

(indicatori de rezultat)

Monitorizare

(explicații)

Evaluare

(explicații)

Obiectivul specific 1. Îmbunătățirea informării și consultării IMM-urilor și a mediului de afaceri

1. Asigurare funcționare instrumente de

comunicare și realizare a unora noi

Operaționalizare Birou unic pentru IMM-

uri de tip ”one-stop shop”

T4/2021

T2/2024

MEEMA

Ministere

economice

APT

FN

FE/FI

Număr instrumente:

- digitale

- nondigitale

Raport semestru

Raport anual

Raport ex-ante

Raport parcurs

Raport ex-post

Rapoat parcurs

2. Organizare întâlniri cu specialiști pe teme

bine definite

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr întâlniri:

- periodice

- extraordinare

Raport semestru Raport ex-ante

Raport parcurs

3. Organizare evenimente publice cu privire

la IMM și mediul de afaceri

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr evenimente:

- la nivel național

- la nivel județean

- la nivel local


Raport parcurs

4. Îmbunătățire utilizare instrumente

nonverbale de comunicare în dialogul cu

mediul public și mediul de afaceri

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr instrumente:

- petiții, memorii

- interpelări

Raport anual Raport ex-ante

Raport parcurs

Obiectivul specific 2. Asigurarea predictibilității legislative pentru mediul de afaceri

1. Aplicare plan de inițiative legislative

pentru IMM și mediul de afaceri

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr inițiative legislative:

- lansate

- intrate în vigoare

Site MEEMA Raport ex-ante

Raport parcurs

Raport ex-post

2. Efectuare evaluări ex-ante a impactului

proiectelor de acte normative asupra IMM

(Testul IMM)

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr Teste IMM aplicate Site MEEMA Raport ex-ante

Pagina 18 din 100

Nr.

crt.

Activități

Subactivități

Termen

limită

Responsabili

(instituții/

persoane)

Surse de

finanțare

(buget)

Rezultate


Monitorizare

(explicații)

Evaluare

(explicații)

3. Îmbunătățire aplicare PAT T4/2022 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr PAT aplicate Raport anual Raport parcurs

Obiectivul specific 3. Debirocratizarea și ușurarea sarcinilor administrative aplicabile IMM-urilor

1. Aplicare plan simplificare/ reducere

proceduri administrative aplicabile IMM

respectând principiul ”one in, two out”

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr proceduri:

- simplificate

- eliminate


Raport parcurs

Raport ex-post

2. Organizare sesiuni instruire personal

interesat în diseminare bune practici

pentru debirocratizare

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr sesiuni:



- la nivel local


Raport parcurs

3. Optimizare controale organe de stat

abilitate la IMM

Monitorizare aplicare și actualizare Legea

prevenirii nr. 270/2017

T4/2023 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr controale:

- anuale

- la sesizare

Lege modificată

Site-uri organe de

control

Raport ex-ante

Raport parcurs

Obiectivul specific 4. Asigurarea consilierii primare și acordării de sprijin financiar IMM-urilor

1. Organizare sesiuni instruire/consiliere

antreprenori și alte persoane interesate

(ex. în obținere ajutor financiar de la stat)

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr sesiuni:



- la nivel local


Raport parcurs

2. Asigurare implementare programe/

scheme publice de ajutor financiar (ex.

„de minimis”)

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr programe: Raport anual Raport ex-ante

Raport parcurs

Raport ex-post

3. Întocmire suporturi informative pentru

aplicanți

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr instrumente:

- ghiduri

- linii directoare


Raport parcurs

Raport ex-post

4. Sprijinire interconectare între

fondatori/asociați și investitori

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr căi și mijloace:

- networking în cadrul

incubatoare/acceleratoare


Raport parcurs

Raport ex-post

Pagina 19 din 100

Nr.

crt.

Activități

Subactivități

Termen

limită

Responsabili

(instituții/

persoane)

Surse de

finanțare

(buget)

Rezultate


Monitorizare

(explicații)

Evaluare

(explicații)

de afaceri

- pitching sessions

- demo days,

- diseminarea povești de

succes

Obiectivul specific 5. Digitalizarea administrației publice cu atribuții legale în domeniul IMM și mediului de afaceri

1. Asigurare infrastructură tehnică IT și

conectivitate

T4/2021 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Inventar infrastructură:

- servere, PC-uri

- internet, webcam

- email


Raport parcurs

2. Asigurare funcționare circuit electronic

documente și arhivare

T2/2022 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

- circuit electronic

- arhivare electronică


Raport parcurs

3. Asigurare funcționare online instrumente

digitale

T2/2023 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr instrumente digitale:

- siteuri, portaluri

- aplicatii de tip Skype

- canale de tip youtube


Raport parcurs

Raport ex-post

4. Asigurare funcționare baze/bănci de date

și backup

T4/2025 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr instrumente:

- baze/bănci de date

- cybersecurity


Raport parcurs

5. Elaborare propuneri de PP pentru

transformarea digitală a întreprinderilor

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Număr propuneri de PP:

- programe, proiecte,

campanii (ex. Digital

Innovation Hubs)


Raport parcurs

Raport ex-post

Pagina 20 din 100

CAPITOLUL 4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

Impactul aferent fiecărui scenariu sus menționat a fost identificat și va fi monitorizat prin indicatori cheie, specifici, cu scopul de a putea fi

supus, ulterior evaluării. Ca urmare, evaluarea ex-ante a impactului a fost efectuată pe următoarele tipuri de impact și este prezentată în tabelele de mai

jos:

4.1. Impactul aferent scenariului nr.1 „Inacțiunea autorităților statului”

Tabel nr.4.1. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr.1 „Inacțiunea autorităților statului”

Nr.

crt.

Tip de impact Identificare impact

1. Impactul economic și asupra mediului de afaceri

1.1 Impactul macroeconomic Stagnarea veniturilor bugetare și creșterea scăzută a PIB-ului

Limitarea numărului de IMM-uri noi

Lipsa de noi locuri de muncă

1.2 Impactul asupra investițiilor publice Neatragerea fluxurilor de capital în cadrul programelor finanțate din bugetele publice

Absența stimulării antreprenoriatului inovator, a incubatoarelor și acceleratoarelor de afaceri

1.3 Impactul asupra mediului

concurențial și domeniului ajutoarelor

de stat

Creșterea zero a asocierilor de IMM-uri participante la procesul de achiziții publice

Lipsa de structuri de cercetare-dezvoltare și inovare la nivelul IMM-urilor

1.4 Impactul asupra mediului de afaceri,

inclusiv asupra IMM-urilor

Nesprijinirea incubatoarelor de afaceri în mediul rural pentru dezvoltarea asociațiilor meșteșugărești

Inexistența de acceleratoare de afaceri cu activități de mentorat, net-working, activități educaționale pentru IMM-uri

Inexistența de servicii guvernamentale online oferite pentru IMM-uri

Inexistența variantei de a plăti online impozitele și taxele de către IMM-uri

Descreșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri guvernamentale, în special nerambursabile (ajutoare de

Pagina 21 din 100

Nr.

crt.


stat, minimis)

Descreșterea numărului de cereri de finanțare pentru activități de dezvoltare a IMM-urilor

Inexistența de produse și servicii online pe piața unică digitală pentru IMM-uri

Inexistența infrastructurii de servicii online pe piața unică digitală pentru IMM-uri

Inexistența de facilități pentru IMM-uri care folosesc servicii digitale

Descreșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri destinate protecției mediului înconjurător

Descreșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri pentru dezvoltarea de afaceri ecologice

Descreșterea numărului IMM-urilor care au dezvoltat produse și servicii inovative

Inexistența de facilități fiscale pentru IMM-uri care au dezvoltat produse și servicii inovative

Inexistența de servicii publice digitizate în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri

Inexistența de produse și servicii digitale oferite de IMM-uri

1.5 Impactul asupra serviciilor publice

furnizate de instituțiile administrației

centrale și locale

Servicii publice ineficiente în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri prin utilizarea procedurii

aprobării tacite

1.6 Cuantumul beneficiilor economice Inexistența de produse și servicii digitale oferite de IMM-uri pentru clienți/cumpărători

Inexistența de servicii publice online oferite de instituțiile din administrația publică pentru contribuabili

1.7 Cuantumul costurilor economice Inexistența de programele bugetate anual pentru stimularea dezvoltării sectorului IMM-urilor

2. Impactul bugetar și financiar

2.1 Costurile și veniturile generate de

inițiativă asupra bugetului de stat

Menținerea costurilor curente ale instituțiilor administrației publice centrale prin nedigitizarea și neoferirea de servicii

publice online pentru contribuabili

Creșterea zero a veniturilor cuvenite bugetelor publice naționale ca urmare a nedezvoltării sectorului IMM-urilor și a

mediului de afaceri, în general


inițiativă asupra bugetelor locale

Menținerea costurilor de funcționare ale administrației locale prin neoferirea de servicii online pentru contribuabili,

persoane fizice și juridice în calitate de antreprenori

Creșterea zero a veniturilor bugetului local ca urmare a ineficientizării serviciilor publice locale

3. Impactul social

3.1 Impactul asupra grupurilor țintă

identificate

Nedezvoltarea competențelor antreprenoriale, a abilităților digitale, precum și a colaborărilor de bună practică în

mediul de afaceri

Nedezvoltarea abilităților de cercetători ale personalului din cadrul structurilor de cercetare-dezvoltare și inovare

3.2 Impactul asupra grupurilor Creșterea zero a numărului de locuri de muncă pentru persoanele din categoria grupurilor vulnerabile

Pagina 22 din 100

Nr.

crt.


vulnerabile Neintegrarea persoanelor din categoria grupurilor vulnerabile în categoria antreprenorilor

3.3 Impactul asupra serviciilor sociale Menținerea presiunii asupra sistemului național de asistență socială, precum și asupra sistemului de asigurări sociale

4. Impactul asupra mediului înconjurător

4.1 Impactul asupra utilizării resurselor

naturale

Nepromovarea dezvoltării sectorului IMM-urilor, respectiv nestimularea antreprenoriatului din perspectiva

dezvoltării durabile

4.2 Impactul asupra speciilor protejate,

habitatelor naturale, ariilor protejate

și peisajelor

Nu se aplică

4.3 Impactul asupra calității mediului Menținerea ridicată a amprentei ecologice a activităților desfășurate de IMM-uri ca urmare a nedigitizării, neoferiririi

de produse și servicii online prin utilizarea procedurii aprobării tacite

4.2. Impactul aferent scenariului nr. 2 „Acțiunea parțială a autorităților statului”

Tabel nr. 4.2. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr. 2 „Acțiunea parțială a autorităților statului”

Nr.

crt.



1.1 Impactul macroeconomic Creșterea parțială a veniturilor bugetare și creșterea PIB-ului sub potențial

Creșterea parțială a numărului de IMM-uri noi

Crearea parțială de noi locuri de muncă

1.2 Impactul asupra investițiilor

publice

Atragerea parțială a fluxurilor de capital în cadrul programelor finanțate parțial din bugetele publice

Stimularea parțială a antreprenoriatului inovator, a incubatoarelor de afaceri și acceleratoarelor de afaceri

1.3 Impactul asupra mediului

concurențial și domeniului

ajutoarelor de stat

Creșterea parțială a asocierilor de IMM-uri participante la procesul de achiziții publice

Număr redus de IMM-uri noi înființate asociate cu IMM-uri pentru participare la procesul de achiziții publice

Structuri parțiale/reduse de cercetare-dezvoltare și inovare la nivelul IMM-urilor

Facilități fiscale insuficiente pentru IMM-uri cu structuri de cercetare-dezvoltare și inovare

Ajutoare de stat insuficiente/reduse pentru pregătire profesională a salariaților-cercetători din cadrul IMM-urilor

1.4 Impactul asupra mediului de

afaceri, inclusiv asupra IMM-urilor

Cetățeni/adulți care consideră că antreprenorii de succes beneficiază insuficient/nu sunt promovați ca bună practică,

de un statut privilegiat în societate

Pagina 23 din 100

Nr.

crt.


Sprijinirea insuficientă/parțială a incubatoarelor de afaceri în mediul rural pentru dezvoltarea asociațiilor

meșteșugărești

Acceleratoare de afaceri insuficiente cu activități de mentorat, net-working, activități educaționale pentru IMM-uri

Servicii guvernamentale online parțial oferite pentru IMM-uri

Impozite și taxe plătite online parțial de IMM-uri

Creșterea insuficientă a numărului IMM-urilor care accesează fonduri guvernamentale, în special nerambursabile

(ajutoare de stat, minimis)

Creșterea insuficientă a numărului de cereri de finanțare pentru activități de dezvoltare a IMM-urilor

Produse și servicii online parțiale pe piața unică digitală pentru IMM-uri

Infrastructură de servicii online parțiale pe piața unică digitală pentru IMM-uri

Facilități insuficiente pentru IMM-uri care folosesc servicii digitale

Creșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri destinate protecției mediului înconjurător

Creșterea parțială a numărului IMM-urilor care accesează fonduri pentru dezvoltarea de afaceri ecologice

Creșterea parțială a numărului IMM-urilor care au dezvoltat produse și servicii inovative

Facilități fiscale insuficiente pentru IMM-uri care au dezvoltat produse și servicii inovative

Servicii publice digitizate parțiale în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri

Produse și servicii digitale parțiale oferite de IMM-uri


furnizate de instituțiile

administrației centrale și locale

Servicii publice ineficiente în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri prin utilizarea procedurii

aprobării tacite

1.6 Cuantumul beneficiilor economice Produse și servicii digitale parțial oferite de IMM-uri pentru clienți/cumpărători

Servicii publice online parțial oferite de instituțiile din administrația publică pentru contribuabili

1.7 Cuantumul costurilor economice Programele bugetate anual insuficiente pentru stimularea dezvoltării sectorului IMM-urilor




Scăderea parțială a costurilor curente ale instituțiilor administrației publice centrale prin digitizarea parțială și oferirea

de servicii publice online parțial pentru contribuabili

Creșterea insuficientă a veniturilor cuvenite bugetelor publice naționale ca urmare a dezvoltării parțiale a sectorului

IMM-urilor și a mediului de afaceri, în general



Scăderea parțială a costurilor de funcționare ale administrației locale prin oferirea de servicii online pentru

contribuabili, persoane fizice și juridice în calitate de antreprenori

Pagina 24 din 100

Nr.

crt.


Creșterea insuficientă a veniturilor bugetului local ca urmare a ineficientizării serviciilor publice locale

3. Impactul social


identificate

Dezvoltarea insuficientă a competențelor antreprenoriale, a abilităților digitale, precum și a colaborărilor de bună

practică în mediul de afaceri

Dezvoltarea insuficientă a abilităților de cercetători ale personalului din cadrul structurilor de cercetare-dezvoltare și

inovare

3.2 Impactul asupra grupurilor

vulnerabile

Creșterea insuficientă a numărului de locuri de muncă pentru persoanele din categoria grupurilor vulnerabile

Integrarea parțială a persoanelor din categoria grupurilor vulnerabile în categoria antreprenorilor

3.3 Impactul asupra serviciilor sociale Scăderea insuficientă a presiunii asupra sistemului național de asistență socială, precum și asupra sistemului de

asigurări sociale


4.1 Impactul asupra utilizării

resurselor naturale

Promovarea insuficientă a dezvoltării sectorului IMM-urilor, respectiv stimularea antreprenoriatului din perspectiva

dezvoltării durabile


habitatelor naturale, ariilor

protejate și peisajelor

Nu se aplică

4.3 Impactul asupra calității mediului Scăderea insuficientă a amprentei ecologice a activităților desfășurate de IMM-uri ca urmare a digitizării, oferiririi de

produse și servicii online prin utilizarea procedurii aprobării tacite

4.3. Impactul aferent scenariului nr. 3 „Acțiunea deplină a autorităților statului”

Tabel nr. 4.3. Evaluarea ex-ante a impactului în scenariul nr. 3 „Acțiunea deplină a autorităților statului”

Nr.

crt.



1.1 Impactul macroeconomic Creșterea veniturilor bugetare și creșterea la potențial a PIB-ului;

Creșterea numărului de IMM-uri noi

Pagina 25 din 100

Nr.

crt.


Crearea de noi locuri de muncă

1.2 Impactul asupra investițiilor publice Atragerea fluxurilor de capital în cadrul programelor finanțate din bugetele publice

Stimularea antreprenoriatului inovator, a incubatoarelor de afaceri și acceleratoarelor de afaceri

1.3 Impactul asupra mediului concurențial

și domeniului ajutoarelor de stat

Creșterea asocierilor de IMM-uri participante la procesul de achiziții publice

Număr de IMM-uri noi înființate asociate cu IMM-uri pentru participare la procesul de achiziții publice

Structuri de cercetare-dezvoltare și inovare la nivelul IMM-urilor

Facilități fiscale pentru IMM-uri cu structuri de cercetare-dezvoltare și inovare

Ajutoare de stat pentru pregătire profesională a salariaților-cercetători din cadrul IMM-urilor

1.4 Impactul asupra mediului de afaceri,

inclusiv asupra IMM-urilor

Cetățeni/adulți care consideră că antreprenorii de succes beneficiază de un statut privilegiat în societate

Sprijinirea incubatoarelor de afaceri în mediul rural pentru dezvoltarea asociațiilor meșteșugărești

Acceleratoare de afaceri cu activități de mentorat, net-working, activități educaționale pentru IMM-uri

Servicii guvernamentale online oferite pentru IMM-uri

Impozite și taxe plătite online de IMM-uri

Creșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri guvernamentale, în special nerambursabile (ajutoare de

stat sau de minimis)

Creșterea numărului de cereri de finanțare pentru activități de dezvoltare a IMM-urilor

Produse și servicii online pe piața unică digitală pentru IMM-uri

Infrastructură de servicii online pe piața unică digitală pentru IMM-uri

Facilități pentru IMM-uri care folosesc servicii digitale

Creșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri destinate protecției mediului înconjurător

Creșterea numărului IMM-urilor care accesează fonduri pentru dezvoltarea de afaceri ecologice

Creșterea numărului IMM-urilor care au dezvoltat produse și servicii inovative

Facilități fiscale pentru IMM-uri care au dezvoltat produse și servicii inovative

Servicii publice digitizate în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri

Produse și servicii digitale oferite de IMM-uri


furnizate de instituțiile administrației

centrale și locale

Servicii publice eficiente în administrația publică centrală și locală pentru IMM-uri prin utilizarea procedurii

aprobării tacite

1.6 Cuantumul beneficiilor economice Produse și servicii digitale oferite de IMM-uri pentru clienți/cumpărători

Servicii publice online oferite de instituțiile din administrația publică pentru contribuabili

Pagina 26 din 100

Nr.

crt.


1.7 Cuantumul costurilor economice Programele bugetate anual pentru stimularea dezvoltării sectorului IMM-urilor




Scăderea costurilor curente ale instituțiilor administrației publice centrale prin digitizarea și oferirea de servicii

publice online pentru contribuabili

Creșterea veniturilor cuvenite bugetelor publice naționale ca urmare a dezvoltării sectorului IMM-urilor și a

mediului de afaceri, în general



Scăderea costurilor de funcționare ale administrației locale prin oferirea de servicii online pentru contribuabili,

persoane fizice și juridice în calitate de antreprenori

Creșterea veniturilor bugetului local ca urmare a eficientizării serviciilor publice locale

3. Impactul social


identificate

Dezvoltarea competențelor antreprenoriale, a abilităților digitale, precum și a colaborărilor de bună practică în

mediul de afaceri

Dezvoltarea abilităților de cercetători ale personalului din cadrul structurilor de cercetare-dezvoltare și inovare

3.2 Impactul asupra grupurilor vulnerabile Creșterea numărului de locuri de muncă pentru persoanele din categoria grupurilor vulnerabile

Integrarea persoanelor din categoria grupurilor vulnerabile în categoria antreprenorilor

3.3 Impactul asupra serviciilor sociale Scăderea presiunii asupra sistemului național de asistență socială, precum și asupra sistemului de asigurări sociale


4.1 Impactul asupra utilizării resurselor

naturale

Promovarea dezvoltării sectorului IMM-urilor, respectiv stimularea antreprenoriatului din perspectiva dezvoltării

durabile


habitatelor naturale, ariilor protejate

Nu se aplică

4.3 Impactul asupra calității mediului Scăderea amprentei ecologice a activităților desfășurate de IMM-uri ca urmare a digitizării, oferiririi de produse și

servicii online prin utilizarea procedurii aprobării tacite

Aplicarea prezentei propuneri de PP este de așteptat să aducă o serie de avantaje îndeosebi IMM-urilor și mediului de afaceri, cum ar fi de pildă:

- Eliminarea efortului și reducerea timpului de lucru la diverse ghișee fizice;

- Reducerea costurilor și a timpului necesar pentru soluționarea cererilor sau pentru obținerea de avize, autorizații, permise, licențe etc.;

- Punerea în funcțiune a unui sistem integrat de notificări în legătură cu soluționarea, în termenul legal, a solicitărilor de orice natură;

- Asigurarea unei memorii instituționale sau a trasabilității în ceea ce comunicarea purtată în timp între cetățeni sau mediu de afaceri cu administrația;

Pagina 27 din 100

- Asigurarea transparenței și a accesibilității serviciilor oferite de către autoritățile publice cetățenilor, întreprinderilor și mediului de afaceri.

Pagina 28 din 100

CAPITOLUL 5. SELECTAREA OPȚIUNII

Varianta selectată de către experți pentru prezenta propunere de PP este scenariul nr. 3 de

soluționare a problemelor identificate ca urmare a rezultatelor cercetării aplicative desfășurate la

nivel național.

Prin atingerea obiectivelor operaționale, activitatea administrației publice în domeniul

sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și a îmbunătățirii mediului de afaceri va cunoaște o

dezvoltare semnificativă în perioada 2021-2027, inclusiv în ceea ce privește mai bună utilizare a

PAT. În vederea implementării scenariului nr. 3 se vor realiza următoarele activități și

subactivități cu respectarea termenelor limită, așa cum se prezintă în tabelul următor:

Tabel nr. 5.1. Implementarea scenariului nr. 3 „Acțiunea deplină a autorităților statului”

Nr.

crt.

Activități/

Subactivități

Termen

limită

Responsabili

(instituții/

persoane)

Surse de

finanțare

(buget)

1. Asigurare funcționare instrumente de

comunicare și realizare a unora noi

Operaționalizare Birou unic pentru IMM-uri

de tip ”one-stop shop”

T4/2021

T2/2024

MEEMA

Ministere

economice

APT

FN

FE/FI

2. Organizare întâlniri cu specialiști pe teme bine

definite

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

3. Organizare evenimente publice pentru IMM și

mediul de afaceri

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

4. Îmbunătățire utilizare instrumente nonverbale

de comunicare în dialogul cu mediul public și

mediul de afaceri

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

5. Aplicare plan de inițiative legislative pentru

IMM și mediul de afaceri

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

6. Efectuare evaluări ex-ante a impactului

proiectelor de acte normative asupra IMM

(Testul IMM)

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

7. Îmbunătățire aplicare PAT T4/2022 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

8. Aplicare plan simplificare/reducere proceduri

administrative aplicabile IMM respectând

principiul ”one in, two out”

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Pagina 29 din 100

Nr.

crt.

Activități/

Subactivități

Termen

limită

Responsabili

(instituții/

persoane)

Surse de

finanțare

(buget)

9. Organizare sesiuni instruire personal interesat

în diseminare bune practici pentru

debirocratizare

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

10. Optimizare controale organe de stat abilitate la

IMM

Monitorizare aplicare și actualizare Legea

prevenirii nr. 270/2017

T4/2023 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

11. Organizare sesiuni instruire/consiliere

antreprenori și alte persoane interesate (ex. în

obținere ajutor financiar de la stat)

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

12. Asigurare implementare programe/scheme

publice de ajutor financiar (ex. „de minimis”),

bine țintite ca scop și rezultate

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

13. Întocmire suporturi informative pentru

aplicanți

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

14. Sprijinire interconectare între

fondatori/asociați și investitori

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

15. Asigurare infrastructură tehnică IT și

conectivitate

T4/2021 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

16. Asigurare funcționare circuit electronic

documente și arhivare

T2/2022 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

17. Asigurare funcționare online instrumente

digitale

T2/2023 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

18. Asigurare funcționare baze/bănci de date și

backup

T4/2025 MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

19. Elaborare propuneri de PP pentru

transformarea digitală a întreprinderilor

Anual MEEMA

Ministere

economice

FN

FE/FI

Pagina 30 din 100

CAPITOLUL 6. PROCESUL DE CONSULTARE PUBLICĂ

Procesul de consultare publică a prezentei propuneri de PP a constat într-un dialog purtat

între autoritatea publică centrală cu atribuții legale în sectorul IMM și mediul de afaceri,

împreună cu autoritățile aferente ale administrației publice locale, cu antreprenori, IMM-uri,

potențiali investitori, ONG-uri și alte părți interesate din mediul de afaceri.

De asemenea, în cadrul procesului de consultare publică, într-un interval de cinci zile s-au

desfășurat patru ateliere de lucru în care au fost formulate și înaintate un număr mare de

observații și propuneri în privința formei și a conținutului prezentei propuneri de PP, din partea

unui număr de cca. 170 de persoane participante, reprezentând atât instituții publice, cât și

organizații private care și-au manifestat interesul. Workshop-urile au fost organizate în

următoarele orașe reședințe de județ: Drobeta Turnu-Severin, Ploiești, Brașov și Brăila.

Discuțiile au vizat, în principal, tematica cercetării „Analiza reactivității administrației

publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM-urilor și îmbunătățirii mediului de

afaceri prin utilizarea procedurii aprobării tacite.”

În urma analizei și a deciziei privitoare la toate contribuțiile venite prin consultare

publică, experții au finalizat prezentul document care urmează a fi supus aprobării factorilor

decidenți de la nivel guvernamental. Totodată, a fost necesar să se realizeze o coordonare a

acțiunilor organizatorice cu cadrul legal (OUG9 nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, în

vigoare de la 10 mai 2003 și a cărei ultimă amendare a avut loc la 1 februarie 2014; Strategia

guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea

mediului de afaceri din România – Orizont 2020”, aprobată prin HG nr. 859/2014), cu cadrul

instituțional (Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și Autoritatea pentru

Digitalizarea României10, ce urmează a fi implicată în procesul de implementare a prezentei PP).

Concluziile finale workshop-urilor au condus la promovarea prezentei propuneri de PP

sub forma scenariului nr.3 - „acțiunea deplină a autorităților statului”.

După lansarea PP se va constitui un sistem integrat public și privat care să asigure

legătura necesară între administrația publică centrală și locală cu asociațiile reprezentative ale

mediului de afaceri (patronate, asociații profesionale, camare de comerț și industrie, ONG-uri).

9 http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/O.U.G._27_2003_Aprobare_tacita.pdf 10 https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/04/Proiect-de-HG-privind-organizarea-func%C8%9Bionarea-

%C8%99i-atribu%C8%9Biile-ADR.pdf

http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/O.U.G._27_2003_Aprobare_tacita.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/04/Proiect-de-HG-privind-organizarea-func%C8%9Bionarea-%C8%99i-atribu%C8%9Biile-ADR.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/04/Proiect-de-HG-privind-organizarea-func%C8%9Bionarea-%C8%99i-atribu%C8%9Biile-ADR.pdf

Pagina 31 din 100

CAPITOLUL 7. MĂSURI POST-ADOPTARE

Măsurile post-adoptare a prezentei propuneri de PP constau, în general, în elaborarea de acte normative subsecvente, în

întocmirea, monitorizarea și evaluarea programelor propuse în vederea implementării PP destinate sprijinirii dezvoltării sectorului IMM

și îmbunătățirii mediului de afaceri, în elaborarea de rapoarte anuale privind performanțele acestor programe, în măsurarea și raportarea

indicatorilor cheie specifici în acest domeniu. În tabelul următor sunt prezentate măsurile post-adoptare.

Tabel nr. 7.1. Indicatori cheie specifici conform scenariului nr. 3 „Acțiunea deplină a autorităților statului”

Nr.

crt.

Obiective specifice/

operaționale

Acțiuni

Indicatori cheie specifici

Formula de calcul pentru

indicatorii cheie specifici

Valoare

recomandată

pentru indicatori

cheie specifici

0 1 2 3

1. Îmbunătățirea informării și consultării IMM-urilor și a mediului de afaceri

1.1. Funcționarea platformelor online

Crearea, implementarea,

funcționarea și monitorizarea

platformelor online

Pondere platforme online existente/

funcționale și accesate de utilizatori

Număr platforme online funcționale

Număr platforme online totale

70%

Pondere accesări platforme online

Număr platforme online accesate


70%

Pondere chestionare de feedback de

la utilizatori

Număr chestionare de feedback completate

Număr chestionare de feedback

solicitate/accesate

80%

Pondere actualizări informații

disponibile pe platformele online

funcționale

Număr informații online actualizate

Număr total informații online 90%

1.2. Întâlniri/reuniuni/grupuri de lucru

Organizarea, desfășurarea și Pondere întâlniri/reuniuni/ grupuri de Număr întâlniri/reuniuni/grupuri de lucru

Pagina 32 din 100

Nr.

crt.


operaționale

Acțiuni




Valoare

recomandată

pentru indicatori

cheie specifici

monitorizarea întâlnirilor/

reuniunilor/ grupurilor de

lucru

lucru organizate organizate

Număr necesar de întâlniri/reuniuni/grupuri

de lucru totale

70%

Pondere întâlniri/reuniuni/ grupuri de

lucru desfășurate

Număr întâlniri/reuniuni/grupuri de lucru

desfășurate

Număr întâlniri/reuniuni/grupuri de lucru

organizate

90%


la participanții la întâlniri/reuniuni/

grupuri de lucru



solicitate/accesate

80%

1.3. Evenimente publice (conferințe, mese rotunde, forumuri)

Organizarea, desfășurarea și

monitorizarea evenimentelor

publice destinate sectorului

IMM și mediului de afaceri

Pondere conferințe/mese rotunde/

forumuri organizate

Număr conferințe/mese rotunde/forumuri

organizate

Număr necesar de conferințe/mese

rotunde/forumuri totale

70%

Pondere conferințe/mese rotunde/

forumuri desfășurate


desfășurate


organizate

90%


la participanții la conferințe/mese

rotunde/forumuri



solicitate/accesate

80%

1.4. Răspunsuri la petiții/memorii

Organizarea, implementarea

și funcționarea unui modul de

gestionare electronică a

Pondere petiții/memorii depuse

online prin interfața de pe site-ul

MEEMA

Număr petiții/memorii depuse online

Număr petiții/memorii total (inclusiv la

70%

Pagina 33 din 100

Nr.

crt.


operaționale

Acțiuni




Valoare

recomandată

pentru indicatori

cheie specifici

petițiilor/ memoriilor registratura autorității publice)

Pondere petiții/memorii soluționate/

cu răspuns online

Număr petiții/memorii soluționate online

Număr petiții/memorii total

70%

Pondere petiții/memorii descărcate în

termenul legal de răspuns

Număr petiții/memorii soluționate online în

termenul legal

Număr petiții/memorii depuse online

100%

2. Asigurarea predictibilității legislative pentru mediul de afaceri

2.1. Plan anual de inițiative legislative

Elaborarea, aprobarea și

publicarea pe site-ul

MEEMA a unui Plan anual

de inițiative legislative

Pondere inițiative legislative incluse

în Planul anual aprobat și publicat

online

Inițiative legislative aprobate în Planul

anual

Inițiative legislative necesare

50%

Pondere inițiative legislative realizate

la finele anului

Inițiative legislative realizate la final de an

Inițiative legislative din Planul anual

100%

2.2. Evaluare ex-ante a impactului proiectelor de acte normative

Elaborarea de rapoarte de

evaluare ex-ante a impactului

proiectelor de acte normative

Pondere proiecte anuale de acte

normative evaluate

Proiecte anuale de acte normative propuse

Număr necesar de proiecte de acte

normative

50%

Pondere proiecte anuale de acte

normative evaluate ex-ante

Proiecte anuale de acte normative evaluate

ex-ante

Proiecte de acte normative propuse

100%

Pondere rapoarte de evaluare anuale

elaborate

Rapoarte de evaluare anuale elaborate

Proiecte anuale de acte normative evaluate

ex-ante

100%

Pagina 34 din 100

Nr.

crt.


operaționale

Acțiuni




Valoare

recomandată

pentru indicatori

cheie specifici

3. Debirocratizarea și ușurarea sarcinilor administrative aplicabile IMM

3.1. Plan anual de simplificare a procedurilor administrative pentru IMM-uri



MEEMA a unui Plan anual

de simplificare a procedurilor

administrative pentru IMM-

uri

Pondere proceduri administrative

simplificate incluse în Planul anual

aprobat și publicat online

Proceduri administrative simplificate

aprobate în Planul anual


necesare

50%

Pondere proceduri administrative

simplificate realizate la finele anului


realizate la final de an

Proceduri administrative simplificate din

Planul anual

100%

3.2. Sesiuni de instruire pentru diseminarea bunelor practici în domeniu


monitorizarea sesiunilor de

instruire pentru diseminarea

bunelor practici destinate

sectorului IMM și mediului

de afaceri

Pondere sesiuni de instruire de bune

practici în domeniu organizate

Număr sesiuni de instruire de bune practici

organizate

Număr necesar sesiuni de instruire de bune

practici totale

70%

Pondere sesiuni de instruire de bune

practici în domeniu desfășurate


desfășurate


organizate

90%


la participanții la sesiuni de instruire

de bune practici în domeniu



solicitate/accesate

80%

3.3. Eficientizarea/optimizarea controalelor efectuate la IMM-uri

Publicarea pe pagina de

internet de materiale

Pondere materiale documentare și

ghiduri în domeniul IMM și mediu de

Număr materiale documentare și ghiduri

publicate online

100%

Pagina 35 din 100

Nr.

crt.


operaționale

Acțiuni




Valoare

recomandată

pentru indicatori

cheie specifici

documentare și ghiduri

specifice domeniului,

drepturile și obligațiile IMM-

urilor supuse controalelor

afaceri Număr ghiduri totale elaborate

Pondere actualizări legislație

specifică domeniului, publicată

online pe site-ul autorității

responsabile de sectorul IMM și

mediu de afaceri

Legislație actualizată publicată online

Total legislație actualizată

100%


la utilizatorii informațiilor publice

existente pe site



solicitate/accesate

80%

4. Consilierea primară și acordarea de sprijin financiar IMM

4.1. Sesiuni de instruire/consiliere pentru acordarea de sprijin financiar



instruire pentru acordarea de

sprijin financiar

Pondere sesiuni de instruire/

consiliere organizate

Număr sesiuni de instruire pentru sprijin

financiar organizate

Număr necesar sesiuni de instruire totale

70%

Pondere sesiuni de instruire/

consiliere desfășurate


financiar desfășurate


financiar organizate

90%


la participanții la sesiuni de

instruire/consiliere pentru acordarea

de sprijin financiar



solicitate/accesate

80%

4.2. Programe/scheme de ajutor acordate



MEEMA a programelor/

schemelor de ajutor

Pondere programe/scheme de ajutor

acordate publicate pe site-ul

autorității responsabile de sectorul

Număr programe/scheme de ajutor acordate

publicate pe site

Număr total programe/scheme de ajutor

100%

Pagina 36 din 100

Nr.

crt.


operaționale

Acțiuni




Valoare

recomandată

pentru indicatori

cheie specifici

IMM și mediu de afaceri acordate

Pondere accesări online a

programelor/schemelor de ajutor

acordate

Număr accesări online a

programelor/schemelor de ajutor acordate

Număr accesări online site autoritate

publică în domeniu

50%

Pondere cereri de solicitare finanțare

în cadrul programelor/ schemelor de

ajutor acordate

Număr cereri de solicitare finanțare

Număr accesări online a

programelor/schemelor de ajutor acordate

30%

Pondere cereri de finanțare aprobate

în cadrul programelor/ schemelor de

ajutor acordate

Număr cereri de finanțare aprobate

Număr cereri de solicitare finanțare 80%

4.3. Ghiduri aferente programelor destinate aplicanților



MEEMA a ghidurilor pentru

aplicanți

Pondere ghiduri publicate pe site-ul

autorității

Număr ghiduri publicate

Număr total ghiduri elaborate

100%

Pondere descărcări ghiduri publicate

Număr ghiduri descărcate

Număr ghiduri publicate

100%

4.4. Facilitarea interconectării fondatorilor/asociaților cu investitorii

Sprijin logistic prin

networking, pitching

sessions, demo days,

incubatoare și acceleratoare

Pondere sesiuni pitching, demo days

organizate

Număr sesiuni pitching, demo days

organizate

Număr necesar sesiuni pitching, demo days

totale

70%

Pagina 37 din 100

Nr.

crt.


operaționale

Acțiuni




Valoare

recomandată

pentru indicatori

cheie specifici

de afaceri Pondere sesiuni pitching, demo days

desfășurate

Număr sesiuni de pitching, demo days

desfășurate

Număr sesiuni pitching, demo days

organizate

90%


la participanții la sesiuni pitching,

demo days



solicitate/accesate

80%

Pondere interconectări realizate cu

investitorii

Număr interconectări funcționale

Număr interconectări realizate 100%

4.5. Sesiuni de instruire pentru diseminarea poveștilor de succes



instruire pentru diseminarea

poveștilor de succes

Pondere sesiuni de instruire pentru

diseminare povești de succes

organizate

Număr sesiuni de instruire pentru

diseminare povești de succes organizate

Număr necesar sesiuni de instruire totale

70%

Pondere sesiuni de instruire pentru

diseminare povești de succes

desfășurate

Număr sesiuni de instruire pentru

diseminare povești de succes desfășurate

Număr sesiuni de instruire diseminare

povești de succes organizate

90%


la participanții la sesiuni de instruire

pentru diseminare povești de succes



solicitate/accesate

80%

5. Digitalizarea administrației publice cu atribuții în domeniul IMM și mediului de afaceri

5.1. Asigurarea infrastructurii IT și a conectivității

Implementarea și

funcționarea infrastructurii IT

și a conectivității

Pondere entități din administrația

publică cu infrastructură IT

Număr entități din administrația publică cu

infrastructură IT

Număr total entități din administrația

publică

50%

Pagina 38 din 100

Nr.

crt.


operaționale

Acțiuni




Valoare

recomandată

pentru indicatori

cheie specifici

Pondere IMM cu infrastructură IT

care comunică cu autoritățile publice

online

Număr IMM cu infrastructură IT care

comunică cu autoritățile publice online

Număr total IMM

50%

Pondere IMM conectate la rețeaua

digitală aferentă domeniului de

interes al administrației publice

Număr IMM conectate la rețeaua digitală

Număr total IMM

50%


la participanții conectați la rețeaua

digitală aferentă domeniului de

interes al administrației publice



solicitate/accesate

80%

5.2. Asigurarea circuitului electronic al documentelor și arhivarea acestora

Funcționarea și monitorizarea

circuitului electronic al

documentelor, arhivarea

electronică a acestora

Pondere documente depuse electronic

de IMM la autoritățile publice

Număr documente depuse electronic de

IMM

Număr total documente depuse de IMM

80%

Pondere documente solicitate

electronic de IMM la autoritățile

publice

Număr documente solicitate electronic de

IMM

Număr total documente solicitate de IMM

80%

Timpul de răspuns la solicitările IMM Număr zile calendaristice/lună de răspuns la

solicitările IMM

Număr totale de zile calendaristice/lună

mai puțin de 30 zile

Pondere documente arhivate

electronic

Număr documente arhivate electronic

Număt total documente arhivate

80%


la participanții care au depus/solicitat

documente electronic/online la

autoritățile publice



solicitate/accesate

80%

Pagina 39 din 100

Nr.

crt.


operaționale

Acțiuni




Valoare

recomandată

pentru indicatori

cheie specifici

5.3. Platforme online



platformelor online

Pondere platforme online ale

autorității publice în domeniu,

existente/funcționale și accesate de

utilizatori


Număr platforme online totale

70%

Pondere accesări platforme online ale

autorității publice în domeniu

Număr platforme online accesate


70%

Pondere actualizări informații

disponibile pe platformele online

funcționale ale autorității publice

Număr informații online actualizate

Număr total informații online

90%


la utilizatorii platformelor online ale

autorității publice în domeniu



solicitate/accesate

80%

5.4. Baze de date în domeniu



bazelor de date în domeniu

Pondere baze de date create pe

secțiuni de interes pentru IMM

Număr baze de date create

Număr baze de date necesare 80%

Pondere accesări baze de date pe

secțiuni de interes pentru IMM

Număr de accesări baze de date

Număr baze de date disponibile 90%

Pondere actualizări baze de date în

domeniu

Număr de actualizări baze de date

Număr baze de date create 100%

Pondere arhivarea pe ani a bazelor de

date destinate IMM, create/

implementate

Număr baze de date arhivate

Număr baze de date create 100%

Pondere (%) chestionare de feedback Număr chestionare de feedback

Pagina 40 din 100

Nr.

crt.


operaționale

Acțiuni




Valoare

recomandată

pentru indicatori

cheie specifici

de la utilizatorii bazelor de date Număr chestionare de feedback

solicitate/accesate

80%

5.5. Inițiative în sprijinul transformării digitale a întreprinderilor

Organizarea și funcționarea

de centre de inovare digitală

(DIH) pentru servicii

destinate IMM

Pondere (%) centre de inovare

digitală funcționale față de cele create

Număr centre de inovare digitală

funcționale

Număr centre de inovare digitală necesare

70%

Pondere actori implicați în

funcționarea centrelor de inovare

digitală (universități, camere de

comerț, autorități publice)

Număr actori interesați de domeniul IMM

Număr actori implicați în centrele de

inovare digitală

Mai mult de 5 actori

Pe baza acestor indicatori cheie specifici care măsoară gradul de implementare al PP propuse, se va cuantifica ulterior, evoluția

stadiului de implementare în România a principiilor SBA în raport cu celelalte state membre ale UE.

Pagina 41 din 100

CAPITOLUL 8. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA POLITICII

PUBLICE

Activitatea de monitorizare și evaluare are rolul de a verifica dacă implementarea PP în

varianta recomandată se realizează conform cadrului de referință elaborat și de a stabili dacă

intervenția funcționează și își atinge obiectivele propuse.

I. Monitorizarea

1. Denumirea politicii publice

Eficientizarea activității administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării

sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii

aprobării tacite.

2. Instituţii şi departamente însărcinate cu monitorizarea politicii publice

La nivel guvernamental, monitorizarea PP se realizează de către Ministerul Economiei,

Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), prin Direcția Mediul de Afaceri (DMA).

3. Metodologia monitorizării

Cu ajutorul unei grile de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea PP se

urmăresc indicatorii specifici domeniului:

- indicatori administrativi;

- respectarea termenelor-limită;

- utilizarea raţională a resurselor;

- indicatori de rezultat aferenți activităților;

- indicatori de performanţă (economici, politici şi sociali, ecologici, ai dezvoltării umane etc.).

4. Respectarea termenelor

Plan de acțiune 0. Implementarea obiectivului general. Termen de realizare 2027;

Plan de acțiune 1. Implementarea obiectivelor specifice. Termen 2021-2027;

Plan de acțiune 2. Implementarea obiectivelor operaționale. Termen 2021-2027;

Plan de acțiune 3. Monitorizarea implementării. Termen anual, în perioada 2021-2027.

În tabelul nr.8.1 se prezintă modul de monitorizare a termenelor preconizate pentru realizarea

activităților:

Pagina 42 din 100

Tabel nr.8.1.Respectarea termenelor

Activitatea Termen

preconizat

Termen realizat

Activitatea 1

Asigurare, funcționare instrumente de comunicare și

realizare a unora noi

Operaționalizare Birou unic pentru IMM-uri de tip

”one-stop shop”

T4/2021

T2/2024

- în Raportul semestrial de

monitorizare

-stabilit în Raportul anual de

monitorizare

Activitatea 2

Organizare întâlniri cu specialiști pe teme bine

definite

Anual -în Raportul semestrial de

monitorizare

Activitatea 3

Organizare evenimente publice pentru IMM și

mediul de afaceri

Anual -în Raportul semestrial de

monitorizare

Activitatea 4

Îmbunătățire utilizare instrumente nonverbale de

comunicare în dialogul cu mediul public și mediul de

afaceri

Anual -stabilit în Raportul anual de

monitorizare

Activitatea 5

Aplicare plan de inițiative legislative pentru IMM și

mediul de afaceri

Anual Site MEEMA

Activitatea 6

Efectuare evaluări ex-ante a impactului proiectelor de

acte normative asupra IMM (Testul IMM)

Anual Site MEEMA

Activitatea 7

Îmbunătățire aplicare PAT

T4/2022 - stabilit în Raportul anual de

monitorizare

Activitatea 8

Aplicare plan simplificare/ reducere proceduri

administrative aplicabile IMM respectând principiul

”one in, two out”


monitorizare

Activitatea 9

Organizare sesiuni instruire personal interesat în

diseminare bune practici pentru debirocratizare


monitorizare

Activitatea 10

Optimizare controale organe de stat abilitate la IMM

Monitorizare aplicare și actualizare Legea prevenirii

nr. 270/2017

T4/2023 Site-uri organe de control

Activitatea 11

Organizare sesiuni instruire/consiliere antreprenori și

alte persoane interesate (ex. în obținere ajutor

financiar de la stat)

Anual -stabilit în Raportul semestrial

de monitorizare

Activitatea 12

Asigurare implementare programe/scheme publice

de ajutor financiar (ex. „de minimis”), bine țintite ca

scop și rezultate


monitorizare

Activitatea 13

Întocmire suporturi informative pentru aplicanți


monitorizare

Activitatea 14

Sprijinire interconectare între fondatori/asociați și

investitori


de monitorizare

Activitatea 15 T4/2021 -stabilit în Raportul anual de

Pagina 43 din 100

Asigurare infrastructură tehnică IT și conectivitate monitorizare

Activitatea 16

Asigurare funcționare circuit electronic documente și

arhivare

T2/2022 -stabilit în Raportul semestrial

de monitorizare

Activitatea 17

Asigurare funcționare online instrumente digitale

T2/2023 -stabilit în Raportul semestrial

de monitorizare

Activitatea 18

Asigurare funcționare baze/bănci de date și backup

T4/2025 -stabilit în Raportul anual de

monitorizare

Activitatea 19

Elaborare propuneri de PP pentru transformarea

digitală a întreprinderilor


de monitorizare

5. Costurile implementării

În tabelul nr.8.2 se prezintă costurile necesare implementării activităților pentru realizarea

obiectivelor specifice:

Tabel nr.8.2.Costurile implementării

Activitatea Cost preconizat Cost realizat

Activitățile nr. 1 ...1911 Minime, realizare în cadrul

atribuțiilor curente și/sau cu note

de fundamentare pentru alocări

bugetare suplimentare

-stabilite cu ocazia monitorizării și

consemnate în Rapoartele

semestriale/anuale elaborate

6. Descrierea desfăşurării activităţilor care sunt cuprinse în planul de acţiune şi compararea

acestora cu conţinutul activităţilor prezentate în propunerea de PP corespunzătoare. Activităţile

desfăşurate se descriu pentru implementare pe două categorii mari de acțiuni recurente:

I.Realizarea unui portal dedicat, implementării cerințelor procedurii aprobării tacite:

- Proiectarea și realizarea unei platforme online, portal unitar dedicat PAT.

- Realizare proiect, caiet de sarcini, găsirea tipului de finanțare, organizare licitație și

achiziție publică.

II. Măsuri pentru îmbunătățirea reactivității administrației publice la nevoile IMM și

mediului de afaceri realizate prin implementarea obiectivelor specifice:

- Informarea și consultarea IMM-uri și a mediului de afaceri;

- Asigurarea predictibilității legislative pentru mediul de afaceri;

- Debirocratizarea și ușurarea sarcinilor administrative aplicabile IMM;

- Consilierea primară și acordarea de sprijin financiar IMM;

- Digitalizarea administrației publice cu atribuții în domeniul IMM și mediului de afaceri.

11 Activitățile definite în cadrul capitolului 3, Tabelul nr.3.1.Plan de acțiuni și prezentate și în Tabelul

nr.8.1.Respectarea termenelor

Pagina 44 din 100

7. Întârzieri, neconcordanţe, depăşiri de buget (motivaţii)

Se vor preciza principalele întârzieri în respectarea termenelor propuse față de:

Plan de acțiune 0. Implementarea obiectivului general. Termen de realizare 2027;

Plan de acțiune 1. Implementarea obiectivelor specifice. Termen 2021-2027;

Plan de acțiune 2. Implementarea obiectivelor operaționale. Termen 2021-2027;

Plan de acțiune 3. Monitorizarea implementării. Termen anual, în perioada 2021-2027.

Eventualele depăşiri de buget se precizează cu motivele de producere a acestora după

alocarea respectivă.

8. Recomandări

Se va crea o sinergie cu acțiunile propunerilor de PP ce vor fi aprobate în anul 2020, și

care afectează IMM-urilor și mediul de afaceri.

II. Evaluarea

1. Denumirea politicii publice

Eficientizarea activității administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării


aprobării tacite.

2. Tema de evaluare

- măsurile pentru eficientizarea activității administrației publice;

- măsurile pentru îmbunătățirea mediului de afaceri;

- măsurile pentru o mai largă implementare a utilizării procedurii aprobării tacite.

3. Metodologia de evaluare

- Măsurarea situației la începutul fiecărei acțiuni;

- Întocmirea rapoartelor de progres anual.

Indicatorii de performanță asociați:

- administrativi și de utilizare raţională a resurselor

- de respectare termene-limită.

4. Realizarea obiectivelor realizate în raport cu cele precizate în propunerea de PP.

Realizarea obiectivelor propuse se împletește cu politicile de digitalizare:

- eficientizarea activității administrației publice în domeniu;

- sprijinirea dezvoltării sectorului IMM și a îmbunătățirii mediului de afaceri;

Pagina 45 din 100

- eficientizarea utilizării PAT.

Realizarea unui portal unic pentru digitalizarea modului de lucru cu documentaţia şi

obţinerea autorizaţiilor necesare întreprinzătorilor prin intermediul PAT va permite:

- afișarea pe site-ul instituției publice și pe portal a listei autorizațiilor, proceselor și

procedurilor de autorizare, licențiere și a altor lucrări supuse autorizării, cu termenele și

procedurile specifice menționate;

- generalizarea utilizării PAT în toate instituțiile administrației publice din România (ex.

primării și alte autorități emitente de autorizări).

Obiective stabilite

Obiective realizate

Obiectivele specifice nr. 1-5 din Planul de

acțiuni stabilit12

Stadiul implementării Obiectivelor specifice 1-5

consemnate în Rapoartele de monitorizare întocmite

semestrial/anual, după caz

5. Descrierea activităţilor desfăşurate şi evaluarea acestora în funcţie de indicatorii precizaţi

Obiective realizate (activităţilor desfăşurate) Evaluarea

Stadiul implementării Obiectivelor specifice

1-5 consemnate în Rapoartele de

monitorizare întocmite semestrial/anual, după

caz

Valoarea indicatorilor cheie specifici determinată pe

baza formulei de calcul, atașată fiecărui indicator

calculat în vederea realizării activităților propuse

pentru atingerea obiectivelor specifice

Concluziile evaluării

Propunerea și adoptarea politicii publice vizând și implementarea tot mai largă și

utilizarea PAT în administrația publică, va permite realizarea de îmbunătățitiri în diverse procese

și activități, dintre care evidențiem:

• Cadrul de reglementare stimulativ și coerent;

• Furnizorii și beneficiarii serviciilor publice degrevați de povara birocratică;

• Campanii de informare online a mediului de afaceri;

• Procese de consultare publică rapide și mult mai ușoare;

• Capacitate de răspuns și aliniere sau preluare a noului val tehnologic dat de impactul

tehnologiei 5G, cerințele educaționale STEM, tendința spre ”smart everything” (i.e. device,

home, city, services, economy), noua strategie privind inteligență artificială anunțată, în data de

10.12.2019, cu privire la deschiderea consultării publice pentru proiectul de hotărâre privind

organizarea, funcționarea și atribuțiile Autorității pentru Digitalizarea României.

• Capacitate de monitorizare, evaluare și măsurare a impactului.

12 Obiectivele specifice definite în cadrul capitolului 2, Tabelul nr.2.1.Obiectivele specifice și operaționale

Pagina 46 din 100

Partea II. ELEMENTE DE FUNDAMENTARE A PROPUNERII

DE POLITICĂ PUBLICĂ

INTRODUCERE

Lucrarea cu titlul „Propunere de politică publică privind eficientizarea activității

administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii

mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”, reprezintă în

cadrul proiectului „Analiză cu privire la reactivitatea administrației publice la nevoile

întreprinderilor mici și mijlocii și ale mediului de afaceri, conform principiilor Small Business

Act ”, o agregare a concluziilor rezultate din modulele:

1 - Analiza cadrului legal european și național referitor la procedura aprobării tacite;

2 - Analiza interacțiunii între IMM și mediul de afaceri și instituțiile administrației publice;

3 - Propuneri și recomandări pentru o politică publică în domeniu.

Temele au fost reluate sintetic și prezentate în lucrarea de sinteză constituind rezultatele

proiectului cu titlul „Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat de dezvoltare și implementare a sistemului de politici publice

bazate pe dovezi”, cod SIPOCA 5, finanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă (POCA), proiect implementat de Ministerul pentru

Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în parteneriat cu Academia Română.

În cadrul studiului realizat de o echipă de experți, s-a urmărit o argumentare bazată pe

dovezi, pe cercetare în teren, pe sondaje și interviuri. Calitatea actului administrativ, domeniile

de interes legate de principiile Small Business Act și eficiența utilizării procedurii aprobării

tacite, eliminarea deciziilor adoptate arbitrar și revizuirea actului administrativ sunt țintele de

fond ce au fost urmărite în lucrarea prinipală.

Principalele coordonate ale analizei realizate urmăresc propunerile UE, bazându-se pe

date concrete, dintr-o perspectivă globală, dar cu impact local vizându-se dezvoltarea sectorului

IMM și îmbunătățirea mediului de afaceri, urmărind:

Sistemul legislativ și legislația specifică care reglementează în mare parte aspectele

specifice subiectului abordat;

Mediul de afaceri din România;

Pagina 47 din 100

Atingerea mediilor europene la cei mai mulți indicatori de dezvoltare.

România are în UE ponderea cea mai mare a populației ocupate, dar se impune

restructurarea calitativă a mediului de afaceri și orientarea către cetățean a politicilor publice.

Adoptarea unei politici de modernizare a locurilor de muncă, a cadrului de instruire și

calificare medie, reducerea ratei abandonului școlar, continuarea introducerii educației

antreprenoriale la toate nivelurile de educație, sunt câteva din obiectivele lucrării, care au fost

prezentate ca ”Propuneri și recomandări la nivel legislativ; instituțional, operațional”, pentru

”politici publice privind dezvoltarea sectorului IMM și a mediului de afaceri din România”.

Cadrul de abordare metodologică

Tematica principală, „Propunere de politică publică privind eficientizarea activității


mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite” este în acord cu

Strategia pentru consolidarea administrației publice din România, îmbinându-se cu cerințele

realiste ale mediului de afaceri:

Necesitatea elaborării de politici publice bine fundamentate;

Consultarea cu mediul de afaceri;

Colectarea informațiilor, percepției;

Precizarea beneficiilor;

Asigurarea sustenabilității prin luarea deciziilor corecte, adaptate la nevoile cetățenilor și a

mediului de afaceri.

În România, documentele elaborate privind reglementarea politicilor publice au adus în

atenție începând cu Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului intreprinderilor

mici și mijlocii și îmbunatățirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020, principalele

măsuri de implementare.

La nivelul Comisiei Europene propunerile de politici publice orientate pe domeniile:

inovarea în guvernare, transport, mediu, resurse, apă, alimente, piață unică digitală, economie

circulară, digitalizare, au fost aliniate cu principiile Small Business Act.

Politicile publice reprezintă pentru Europa un cadru particular pentru politica privind

întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Scopul este de a îmbunătăți mediul privat.

La nivel de politici publice se urmăresc priorități strategice:

Promovarea spiritului antreprenorial;

Pagina 48 din 100

Reducerea sarcinii de reglementare;

Accesul la finanțare;

Accesul la piețe și internaționalizare.

Implementarea principiilor SBA joacă un rol important și recent conștientizat ca urmare a

marilor schimbări legate de demografie, migrație, tehnologie, șomaj și globalizarea economiei.

Pentru atingerea obiectivelor lucrării, analiza s-a focalizat pe impactul componentelor

majore amintite mai sus, ce pot fi caracterizate prin mobilitatea existentă în toate domeniile. În

această etapă, se urmărește realizarea și propunerea unei politici publice instituţiilor

administraţiei publice centrale și organizațiilor profesionale pentru a reflecta într-o imagine mai

clară cerințele mediului privat și percepţia instituţiilor administraţiei publice centrale cu privire

la politicile publice necesare în domeniu.

Metodologia de lucru

Lucrarea a folosit o abordare complexă cu privire la tematica politicilor publice, luând în

calcul evoluțiile și recomandările de la nivel european la cel local, de la inițiativă până la

sustenabilitatea în piață, precum și răspunsul la provocările tehnologice, demografice și globale.

Abordarea privind elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice la nivel

central este realizată prin informații care conduc la estimarea impactului unei politici publice, dar

și pe conformitatea cu cadrul legal specific:

HG nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare,

monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, cu modificările şi completările

ulterioare ,

HG nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul

Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici

publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea

adoptării/aprobării ,

HG nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare,

coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale.

Este utilizat instrumentarul statistic privitor la evoluția dezvoltării IMM-urilor și a

principalilor indicatori economici, dar procesul de elaborare este caracterizat de realism și are ca

subiect principal:

Pagina 49 din 100

Promovarea și dezvoltarea sectorului privat;

Coerența politicilor publice generate în administrația publică;

Absorbția fondurilor structurale;

Reformarea administrativă prin promovarea SBA.

Prezenta abordare a politicilor publice pentru IMM și mediul de afaceri este realizată în

contextul principiilor SBA. Pentru a estima corect, pe bază de dovezi acest context, s-a

participat la conferințele proiectelor naționale generatoare de politici publice din cadrul

diferitelor ministere și a Secretariatului General al Guvernului, au avut loc discuții și interviuri

cu reprezentanții legali ai multor asociații de profil, s-au folosit diverse rapoarte și studii

internaționale și naționale, ce au contribuit la fundamentarea, construcția și recomandarea

propunerilor necesare de politici publice.

Dinamica societății, a economiei, trasformarea tehnologică și digitalizarea ramurilor

economiei și serviciilor intervin cu o viteză uimitoare în decizia umană și de aceea orice

propunere trebuie să se alinieze la momentul lansării pe contextul prezent, cel global și o

proiecție de timp controlabilă social, economic și politic. Propunerea de politică publică vine în

contextul în care la nivelul sectorului IMM-urilor și al mediului de afaceri din România au fost

definite obiective strategice în Planul Strategic Instituțional (PSI) elaborat pentru perioada 2018-

2021 pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Obiectivele

strategice definite în cadrul acestui document poziționează în prim plan sectorul IMM-urilor și al

mediului de afaceri urmărind „eficientizarea activității administrației publice”, vizând

„eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”, sprijinirea „dezvoltării sectorului IMM” și

„îmbunătățirea mediului de afaceri”, toate acesta în contextul principiilor Small Business Act.

Pagina 50 din 100

CAPITOLUL 1. CADRUL GENERAL ȘI ARGUMENTE PENTRU

INIȚIEREA PROPUNERII DE POLITICĂ PUBLICĂ

Cadrul general este definit în conformitate cu cadrul legal specific și analize de

poziționare a subiectului urmărind:

eficientizarea activității administrației publice;

sprijinirea dezvoltării sectorului IMM;

îmbunătățirea mediului de afaceri;

tematici abordate prin eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite, respectiv SBA.

Evoluția mediului de afaceri în prezent și în perspectivă, în context global, european și

național, este marcată de impactul tehnologic, al digitalizării, dar și de contextul aplicării

principiilor de dezvoltare socială și economică corespunzătoare acestor noi condiții.

Considerații cu privire la adoptarea politicilor publice la nivel european

Abordarea Comisiei Europene, Comunicările Comisiei, subliniază că politicile

antreprenoriale, de finanțare, educație antreprenorială și susținerea afacerilor reprezintă câteva

dintre domeniile principale de expertiză ale administrațiilor locale la nivel naţional.

Chiar dacă există diferențe între țările din UE în ceea ce privește stadiul de dezvoltare

economică (patru țări sunt eficiente, șapte sunt în tranziție de la eficiență la inovare, puține sunt

bazate pe inovare) datele nu prezintă diferențe majore în ceea ce privește cadrul antreprenorial.

Recomandările Comisiei Europene și politicile publice sunt create cu rolul de a deveni

instrumentele politicilor pentru IMM-uri în UE, Comisia colectând exemple de bune practici.

Alte aspecte legate de politici publice care merită menționate

Asigurarea unei finanțări suficiente reprezintă o resursă importantă pentru fiecare afacere,

în special pentru întreprinderile nou înființate și pentru întreprinderile aflate în creștere. Având în

vedere că finanțarea pentru micile întreprinderi vine adesea din familii sau investitorii informali,

tinerii, femeile și oamenii din mediul rural sunt pe un loc dezavantajos în încercările lor de a

primi un sprijin financiar sau în a iniția afaceri.

Programele guvernamentale care sprijină întreprinzătorii sunt insuficiente, iar pentru

România, căreia experții îi acordă un rating scăzut rolului cercetării, parcurilor industriale,

Pagina 51 din 100

accelaratoarelor și incubatoarelor de afaceri, sunt necesare în administrație calificări

profesionale de susținere a personalului, a numărului de programe și eficiența acestora.

Politicile publice aliniate principiului SBA „Gândiți mai întâi la scară mică” și măsurile

strategice noi sunt necesare pentru punerea în acțiune a tuturor principiilor Small Business Act.

1.1 Cadrul prezent de transpunere şi implementare a politicilor publice

Problemele critice pentru România sunt legate de demografie (în scădere), de capital

(lipsă cel autohton), de educație (slabă pregătire mai ales pe tehnologiile moderne).

Elementele care influențează politicile publice sunt indicatorii de percepție luați în

considerare, traseele care se urmează și tendințele globale:

Indicatorii de percepție măsoară relația între cerințe și masivele schimbări tehnologice:

sustenabilitate

realizări factori ce generează schimbările sociale impuse de tehnologie.

decalaje

Trasee de dezvoltare și sustenabilitate sunt parcurse pe căile de teorie (a) și practică (b):

a) potențial procese rezultate evaluare: conduc spre dezvoltare socială;

b) resurse scop economie eficiență: conduc spre eficiență economică;

iar tendințele globale sunt marcate de digitalizare, managementul datelor și a informației,

continuând cu serviciile și platformele digitale globale.

Contextul general este generat azi de mobilitate, concept care domină domeniile care

gestionează: forța de muncă, capitalul financiar, comunicațiile dar și producția și comerțul.

Digitalizarea economiei este astăzi o realitate și obligativitate sub toate aspectele.

Politicile publice sunt generate sub influența programelor de guvernare, de dezvoltare,

dar în context cu mulți factori: dinamica pieței interne și externe, accesul la informație, climatul

economic, normele culturale și sociale, antreprenoriatul, cu capacitatea antreprenorială,

educația antreprenorială, finanțările antreprenoriale, relația cu autoritatea fiscală

guvernamentală. Este nevoie de măsuri de informare pentru mediul de afaceri cu accent pe

politici din domeniile antreprenoriatului.

O politică publică este elaborată în conformitate cu trei documente principale:

Hotărârea Guvernului nr. 775/2005, Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, alte documente, în

Pagina 52 din 100

context cu Hotărârea Guvernului nr. 870/2006, acestea referindu-se la sistemul de elaborare,

coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale.

În România, așa cum este reglementată în prezent procedura de formulare a unei politici

publice, se constată că unele deficiențe apar din următoarele cauze:

Fundamentarea insuficientă a politicilor publice;

Insuficientă coordonare şi corelare a politicilor publice cu bugetul alocat;

Capacitatea redusă de formulare a politicilor publice în context cu cerințele specifice.

Se constată că modul de generare și legiferare a politicilor publice se efectuează prin trei

categorii de documente şi acte normative, de: elaborare, prezentare şi adoptare.

1. Documente de politici publice:

HG nr. 775/2005 – proceduri elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice;

HG nr. 870/2006 – privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de

elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice

centrale

2. Acte normative:

Legea nr. 24/2000 cu modificări – norme de tehnică legislativă;

HG nr. 1361/2006 – conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de

acte normative

3. Proceduri

HG nr. 1226/2007.

În principiu, Unităţile de politici publice din ministere, asigură normele privind politicile

publice, de la redactare, gestiunea și circulația documentelor până la responsabilități,

monitorizare și planificarea strategică. H.G. nr. 1226/2007 definește procedurile de prezentare,

consultare şi adoptare a documentelor de politici publice şi a actelor aprobate de Guvern.

Regulile generale privind politicile publice urmăresc scopul acestora: propunerea, strategia și

planul, iar structura şi conţinutul acestora se elaborează după următoarele reglementări:

Propunerea de politică publică, conform prevederilor H.G. nr. 775/2005, H.G. nr.

870/2006;

Strategia şi planul, conform prevederilor H.G. nr. 870/2006.

Pagina 53 din 100

În context cu Strategia, privind dezvoltarea politicilor publice la nivelul administraţiei

publice locale 2011 – 201613, dar și a obiectivelor de dezvoltare durabilă14, constatăm că

decalajele economice ale României comparativ cu alte țări est-europene pe un termen lung 1989-

2019 s-au accentuat comparativ, că marile puteri economice pun accentul pe întâietate (First

country), că reindustralizarea este un proces care trebuie pornit de la o bază ce a devenit în multe

domenii inexistentă, că alternativa la dezvoltare rămâne deschiderea totală ca piață de consum.

Ca element de referință a activității guvernamentale continue în domeniul politicilor

publice, în perioada 21-22 martie 2019, la Cluj-Napoca, sub egida Președinției României la

Consiliul UE, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a organizat evenimentul

Startup Europe Summit (SES 2019), vizând ecosistemul de business european, reunind peste 850

de participanți din 150 de entități de business din 35 de țări. Abordarea startup-urilor se

orientează spre ecosisteme de startup-uri la nivelul întregii Europe și nu local, o viziune nouă

față de acum cinci ani. Aceste abordări trebuie susținute prin noi politici publice și prin cadrul

legal.

Pentru IMM-uri, reformarea ca proces socio-economic este singura opțiune de a nu fi

reformate/desființate potrivit altor interese și adoptarea unui model multilateral de dezvoltare sau

al unuia cu specific strict național, devine o problemă structurală, de competitivitate și capacitate

de a exista și ieși la export.

1.2 Proiecte generatoare de politici publice privind o reglementare mai bună

În România, politicile publice au debutat în perioada imediat post-aderare (2007-2008)

ca răspuns la recomandările Comisiei Europene cu măsuri de îmbunătățire a formulării politicilor

publice la nivel central.

În perioada de după aderare 2008-2014, tema principală a constat în alinierea și preluarea

în legislația națională, a celei europene.

Politicile publice au fost aliniate sau integrate în cadrul strategiilor sectoriale. În cele mai

multe cazuri abordările au fost fără o implicare multisectorială, din această cauză a rezultat atât

un impact mai scăzut al acestora cât și un grad de implicare insuficent pentru implementarea

acestora cu rezultate.

13 http://www.mai.gov.ro/documente/aparat_central/Strategia%20dezvoltarea%20politicilor%20publice%202011-

2016.pdf

14 https://www.mae.ro/node/35919

Pagina 54 din 100

Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, a

implementat în perioada octombrie 2012 – iulie 2014 un set de politici publice. Procesul de

elaborare fiind unul complex, a avut în vedere:

Structurile instituționale și ale mediului de afaceri;

Propunerile de acte normative; sondaje, consultări ale beneficiarilor;

Analiza vulnerabilităților, utilizării dovezilor, exemplelor de bună practică,

Stabilirea scopului și consolidarea condițiilor și mecanismelor suport cu respectarea

cadrului normativ;

Stabilirea soluțiilor posibile versus opțiuni, cerințe de finanțare, de dezvoltare regională sau

ținte macroeconomice.

Suplimentar, au fost derulate câteva proiecte care își propun elaborarea unor politici

publice15 pe problematică în context și cu domeniul mediului de afaceri și al IMM:

Proiect 1. STAREA-NAȚIUNII, SIPOCA 1116, Starea Națiunii – construirea unui

instrument inovator pentru fundamentarea politicilor publice (SIPOCA 11).

Titlul proiectului: Starea Națiunii. Construirea unui instrument inovator pentru

fundamentarea politicilor publice.

Beneficiar: Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Strategii

Guvernamentale, Departamentul pentru Strategii Guvernamentale din Secretariatul General al

Guvernului.

Valoarea totală a proiectului: 16.475.774,00 lei, Finanțare nerambursabilă: 13.844.922,41 lei

(84,032%), Perioada de implementare: 7.04.2016 – 7.04.2019

Proiect 2. ECOM, SIPOCA 1817, Îmbunătățirea normelor, procedurilor și

mecanismelor necesare Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în

vederea continuării dezvoltării sectorului de comerț electronic (ECOM), cod SIPOCA 18,

Beneficiarul proiectului: Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională

Data de începere: 4 aprilie 2016, Perioada de implementare: 4 aprilie 2016 – 04 februarie 2019,

Valoarea totală: 3.773.199,21 lei (3.168.878,46 lei contribuție UE + 604.320,75 lei bugetul de

stat).

15 https://sgg.gov.ro/new/politici-publice-si-programe/programe-si-parteneri/ 16 http://starea-natiunii.ro/index.php/ro/despre-proiect

17 https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiectul-ecom/

Pagina 55 din 100

Scopul proiectului: Proiectul vizează stimularea dezvoltării eficiente și sigure a

sistemului de comerţ electronic prin îmbunătățirea capacitații administrative a Ministerului

Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, în special prin activitatea A8. Redactarea

propunerii de politică publică în domeniul e-comerț;

Proiect 3. EGOV, COD SIPOCA 2018, Secretariatul General Al Guvernului, prin

Cancelaria Primului-Ministru, implementează, în calitate de partener al Ministerului

Comunicațiilor și Pentru Societatea Informațională, Proiectul “Stabilirea cadrului de dezvoltare a

instrumentelor de e-Guvernare (EGOV)”, COD SIPOCA 20.

Valoarea proiectului este de 19.384.792,44 lei cu TVA, din care 16.289.428,78 lei reprezintă

finanțare nerambursabilă din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate

Administrativă și cofinanțare proprie de la bugetul de stat, în valoare de 3.095.363,66 lei cu

TVA.

Câteva din obiectivele acestui proiect sunt importante pentru mediul de afaceri:

– Reducerea fragmentării și gruparea serviciilor publice electronice sub forma conceptului de

evenimente de viață, conform obiectivelor stabilite în Agenda Digitală pentru România.

– Asigurarea cadrului legislativ, instituțional, procedural și operațional pentru utilizarea

instrumentelor de e-guvernare.

În cadrul proiectului, cei doi parteneri își propun să obțină următoarele rezultate:

– Să elaboreze o propunere de politică publică în domeniul e-guvernării în parteneriat cu cât

mai mulți actori implicați;

Proiectul se adresează în special personalului de conducere și execuție din cadrul

autorităţiilor şi instituţiilor publice, reprezentanţi ai instituţiilor cu rol de reglementare şi executiv

din domeniul celor 36 de evenimente de viaţă, așa cum au fost identificate în Strategia Națională

privind Agenda Digitală pentru România 2020. Se așteaptă rezultate pe măsură, deși colaborarea

interministerială nu este menționată conform cerințelor din piață.

Domeniul digitalizării fiind unul foarte important în partea socială și economică a

societății a beneficiat de un proiect de generare a unei politici publice legate de securitatea

cibernetică. Proiectul19 este destinat să genereze un set de propuneri de politici publice cyber-

crime, „Sistemul național de combatere a criminalității informatice Cyber Crime” cod SMIS

37595, derulat de Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO

18 https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiect-egov/ 19 https://www.cert.ro/vezi/document/set-propuneri-politici-publice-cyber-crime

Pagina 56 din 100

în anul 2014. Proiectul a avut o valoare de 7.675.000 lei, din care 6.523.750 lei o reprezenta

asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene, iar 1.151.250 lei reprezenta

contribuția CERT-RO.

Importanța acestor abordări este importantă în contextul digitalizării economiei,

serviciilor și activității mediului instituțional și cel de afaceri, creșterii eficienței pe ansamblu.

1.3 Reactivitatea instituțională și a mediului de afaceri la politici publice

Aspecte care necesită acțiunea Guvernului

Trebuie să se constate că dezvoltarea economică este condiționată de o serie de factori

pornind de la PIB, dezvoltarea regională și cea sectorială (industrie, comerț, transport) VAB,

export, dependența de import, de capital, de decalajele existente.

Discrepanțele de dezvoltare la nivel regional (Regiunea București-Ilfov față de restul

țării), impactul sectoarelor și forței de muncă ocupate, investițiile industriale și structurale

conduc la cerințe specifice în ceea ce privește crearea de politici publice, aliniate local sau

sectorial. Factorii de producție trebuie angrenați împreună cu dezvoltarea „sistemelor financiare

și economice, respectiv piețele de desfacere și servicii” pentru a crea un instrument comun

pentru fundamentarea și susținerea politicilor economice.

Oportunitatea creării de politici poate fi confirmată cu barometre, instrumente de

agregare a indicatorilor și urmărirea riguroasă a tendințelor locale și globale. Stabilirea

modelului de dezvoltare: prin datorie guvernamentală, investiții, creditare, promovare consum,

suplimentare venituri; poate susține politica publică.

La nivel european avem o inițiativă laborioasă, „Policy-development in the age of big

data: data-driven policy-making, policy-modelling and policy-implementation20”, tocmai datorită

faptului că în prezent dezvoltarea pe toate planurile socio-economice este determinată de

tehnologii noi și în special de cea a informației. Reingineria proceselor a devenit necesară.

Conferința Reuniunii Ambasadorilor IMM (SME Envoys) din data de 18-19 martie 2019,

care a avut loc în perioada în care România a deținut Președinția Consiliul Uniunii Europene,

organizată cu sprijinul DG-GROW din cadrul Comisiei Europeane, a pus în discuție modificarea

” Small Business Act, cu scopul de a adapta ecosistemul IMM-urilor din Europa la evoluţiile în

20 https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/opportunities/topic-details/co-creation-06-

2017

Pagina 57 din 100

domeniul digitalizării, să faciliteze investițiile private, să elimine blocajele birocratice și să

creeze o infrastructură digitală la nivel european”.

1.4 Probleme neatinse, efectele și implicațiile în politicile publice

Procedurile de generare a unor politici publice au scos în evidență, în afară de problemele

structurale, sociale, economice, educaționale, și pe cele generate de problemele majore de natură

demografică sau slaba pregătire profesională în special în noile tehnologii. Chestionarele

transmise către IMM-uri și interviurile derulate au adus în atenție probleme fără răspuns

momentan.

Răspunsul la aceste probleme ar putea veni printr-o politică publică, care să țină cont și

de șomerii proveniți din slaba reutilizare a forței de muncă (cei cu reținerea de a schimba locația

spre orașe cu oferte unde investitorii trebuie să își redimensioneze capacitățile de producție, din

refuzul de a face naveta, din lipsa calificării necesare pentru ceea ce se cere pe piaţa muncii

acum).

În acest context, rolul antreprenorilor dinamici este vital. Performanța de inovare este un

factor foarte important, este procesul accelerat de dezvoltare tehnologică, care va conduce într-

un timp relativ scurt la o schimbare radicală în structura activităților productive.

Procesele de automatizare, robotizare, fabricarea de aditivi, drone, gestiunea de „date

mari” (Big Data) și internetul lucrurilor (IoT), ingineria genetică și progresele în generarea de

energie (fotovoltaică, eoliană și biomasă), reformulează modul de aplicare a unei politici noi în

producție. Cerințele de securitate informatică devin cu statut obligatoriu.

Din anul 2008, IMM-urile au intrat într-o competiție directă cu companiile

multinaționale prin faptul că marii operatori au trecut la interogarea și stocarea masivă a

informațiilor, la prelucrarea lor analitică, protecția algoritmilor proprii ca secrete de piață.

Încercările de a fi prezent sau în competiție cu platformele globale au fost blocate, sunt

condiționate de o plată de publicitate care a creat condiții prohibitive pentru concurență. În

condițiile actuale de acces la internet, IMM-urile au acces la comerțul electronic (e-commerce) și

există mici competiții pe piețele locale cu giganți ca Amazon, Alibaba, eBay, etc.

Rămâne însă ca un factor important pentru economiile în dezvoltare, pentru un echilibru

în competiții, deținerea proprietății asupra datelor proprii sau naționale ca un factor de creștere în

competitivitate și control în economie.

În România, aceste obstacole sunt de actualitate și trebuie examinate:

Pagina 58 din 100

1. Existența unor sincope, suprapuneri sau supra-reglementări în cadrul legislativ;

2. Lipsa de informații cu privire la operatorii de servicii online şi percepția unei lipse de

securitate;

3. Diferențe valorice, de modalități de plată, de livrare, tratarea abuzurilor și litigiilor sau

coordonarea instituțională.

Economia digitală poate fi privită prin perspectiva automatizării, robotizării proceselor de

producție, prin discontinuități tehnologice generate de revoluțiile industriale, procese care

reformulează relațiile sociale, industriale și economice.

Sunt câteva probleme care se pun în analiza digitalizării accentuate:

invizibilitatea deliberată a valorii economice a datelor,

lipsa de tratare a datelor ca o resursă, ca o materie primă a economiei digitale,

depășirea intimității și alte declarații ale valorii individuale a datelor,

proprietatea colectivă a datelor, date comunitare, datele geo-economice,

adăugarea de valoare datelor prin inteligența artificială,

definirea unui nou statut pentru date, identificarea lor ca patrimoniu al insituțiilor publice și

facilitarea accesului imm-urilor și a altor instituții la acestea.

Găsirea unor noi căi alternative de gestiune și utilizare, de deținere și control a datelor și

informațiilor în același formă ca ceva individual va constitui noua provocare în politicile publice.

1.5 Impactul generat de lipsa de reactivitate a administrațiilor la nevoile IMM-urilor

Abordarea problemelor IMM în politicile publice este o preocupare majoră la nivel

global. Problema începe de la antreprenoriat. Lanțul dezvoltării antreprenoriale este:

Potenţial antreprenor Antreprenor intenționat Antreprenor Nou Stabil.

Fiecare etapă are pierderi numerice și calitative pentru cei care o inițiază, care intră în

sarcina unei politici publice de a fi minimizate, de a îmbunătății și menține viabile un număr cât

mai mare de inițiative. Atitudinile socio-culturale față de spiritul antreprenorial în România

diferă în percepția respondenților la chestionare și interviuri și este recunoscută starea de

neîncredere pe ansamblu în foarte mulți factori, inclusiv în capacitatea proprie de a gestiona o

afacere.

Penultima etapă pe lanțul antreprenorial (cel Nou) include întreprinzătorii care sunt

proprietarii unei afaceri care au plătit salarii, sau orice altă remunerație pentru angajați și/sau

Pagina 59 din 100

proprietari pentru mai mult de trei ani, dar mai puțin de 42 de luni. Ultima etapă include

propietarii și managerii maturi de afaceri, cu o vechime de peste 42 luni.

Pentru mulți antreprenori, internaționalizarea este un mijloc de acces la piețe mai mari și

mai diverse. În economiile cu piețele interne relativ dezvoltate, pot exista mai puține stimulente

pentru antreprenorii începători pentru a ajunge la piețele internaționale. Crearea unui ecosistem

național, ar urmări și un principiu SBA și poate încuraja tot mediul local de afaceri să crească

progresiv.

Analiza modului în care politicile publice sunt tratate actual în economia globală, indică

o adresabilitate către mediul privat responsabil de economie și dezvoltare, respectiv mediul

IMM, dar în contextul dezvoltării tehnologice și a digitalizării se pune problema politicilor

publice aplicabile platformelor tehnologice, implicit serviciilor online.

Platformele de servicii electronice de tipul transport tip ride-sharing, e-commerce,

vânzari cu amănuntul de produse agricole sau altele manufacturate, turism și cazare, cosmetice și

înfrumusețare, etc, impun intervenția unor politici publice, impun un context de autorizare, dar și

un cadru de principii aliniate la SBA.

Abordarea generată de impactul PAT impune de asemenea reglementări, acorduri pluri-

laterale, deoarece cadrul de reglementare predigital nu mai este adecvat noilor cerințe și

comportamente de firmă sau consumator.

1.6 Susținerea statistică

Cauzele problemei constau într-o multitudine de factori dintre care enumerăm: 65%

dintre participanții la cercetarea efectuată Nu cunosc principiile Small Business Act (SBA) și

măsurile procedurii aprobării tacite (PAT), 77% din respondenți nu au utilizat inițiativa Small

Business Act (SBA) și măsurile procedurii aprobării tacite (PAT), iar 57% din participanții la

cercetare nu respectă cadrul legal aferent inițiativei SBA și PAT; cadrul legal național actual

privind antreprenoriatul și IMM-urile a fost apreciat ca fiind insuficient tocmai de către IMM-uri;

capacitatea guvernamentală de a stimula dezvoltarea IMM-urilor a fost evaluată la nivel mediu și

scăzut de către participanții la studiu, în timp ce mediul economic actual a fost apreciat ca fiind

nefavorabil dezvoltării afacerilor.

Din punct de vedere al accesului la finanțare, cercetarea aplicativă a evidențiat faptul că

accesul la finanțare este dificil și mediu în proporție de peste 60%.

Pagina 60 din 100

Efectele generatoare ale problemei identificate care necesită acțiunea Guvernului constau

în implementarea insuficientă în sectorul IMM-urilor a inițiativei SBA și măsurilor PAT, aspect

evidențiat în Fișa SBA publicată în anul 2018, Profilul SBA al României21 continuă să prezinte o

imagine mixtă. Pornind de la rolul IMM-urilor în economia României, unul din instrumentele

cadrului strategic sunt principiile SBA alături de noi propuneri legislative conform principiului

Gândiți mai întâi la scară mică și noi măsuri strategice de transformare a principiilor SBA în

acțiune strategică.

Astfel, datele statistice care susțin definirea problemei argumentează caracterul

insuficient de implementare a inițiativei SBA și a măsurilor PAT.

Principiul „spiritul antreprenorial” este singurul domeniu în care România se situează

peste media UE, în timp ce alte patru principii se conformează mediei UE, respectiv principiile

SBA „a doua șansă”, „administrație publică receptivă”, „ajutoare de stat și achiziții publice” și

„internaționalizare”.

Pe de altă parte, patru zone sunt sub media UE: „accesul la finanțare”, „mediu”, „piață

unică” și „competențe și inovare”. De fapt, România este unul dintre cei mai slabi performeri

din UE în ceea ce privește piața unică, competențe și inovare. Pe parcursul anului 2017 și al

primului trimestru al anului 2018, România a implementat o serie de măsuri noi de politică care

acoperă nouă din cele zece principii SBA.

Procentul de antreprenori care au intenția de a porni o afacere în România este sub

nivelul european care înregistrează 12-15%, conform Global Entrepreneurship Monitor 2015/16.

Dintre aceștia doar 5% deschid efectiv o afacere, 4% rezistă primii trei ani. Procentul de

întrerupere a activității este de 3%,

În cercetarea aplicativă, din totalul IMM-urilor participante la studiu, reiese că 66% au

fost microîntreprinderi caracterizate printr-un număr mai mic de 10 angajați, 17% au fost

întreprinderi mici (sub 50 angajați), 8% au fost întreprinderi mijlocii (sub 250 angajați) și restul

de 9% au fost respondenți organizați sub formă de întreprindere individuală, persoană fizică

autorizată, alte forme de antreprenoriat.

De asemenea, circa 60% dintre participanții la cercetare au menționat că își desfășoară

activitatea de bază în mediul urban, în special în municipii reședință de județ, 48% au menționat

că vechimea lor în piață este de peste 10 ani, 34% au specificat că activitatea lor de bază se

21 Romania-2018 Fact Sheet disponibil online la adresa https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review_en#sba-fact-sheets

Pagina 61 din 100

desfășoară în domeniul comerțului, 27% în zona serviciilor și industriei mici și sub 10% în

domenii precum industrie, agricultură, construcții, turism ș.a.m.d. .

KeysFin Business Focus 2019 estimează că impredictibilitatea legislației fiscale va

influența semnificativ apetitul investitorilor români și mai ales străini, pentru deschiderea unor

noi afaceri. Cele peste 800 de modificări realizate în anul 2018 în legislația fiscală, au influențat

semnificativ percepția investitorilor privind evoluția economică a României în 2019.

Statisticile arată că dintre cele peste 41.000 de companii cu o cifră de afaceri între

300.000 și un milion de euro, în anul 2018, 37% aveau comerțul ca principal domeniu de

activitate, 13% industria prelucratoare si aproape 10% transport si depozitare.

Una dintre categoriile de contribuabili afectați de măsurile fiscale adoptate în 2018 este

cea a SRL-D-urilor, firme care beneficiau de anumite stimulente, anulate de noua legislație.

Potrivit datelor ONRC, aproape 42.000 de firme au fost afectate, iar ritmul înființării

unor astfel de societăți a încetinit dramatic. SRL-D-urile, înființate în baza unui program

guvernamental demarat în 2013, beneficiau, printre altele, de scutirea de la plata contribuțiilor de

asigurări sociale (CAS) datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului

lucrat de cel mult 4 salariați, angajați pe perioadă nedeterminată. Facilitatea era valabilă pentru

salariile sub media pe economie din anul anterior.

Profilul României reflectat prin studiul realizat de Ziarul financiar22, prezintă un mediu

de afaceri autohton cu pondere în scădere la 45% deși profitabilitatea firmelor private românești

a fost de 2-3 ori față de a firmelor străine, dar cu o productivitate de 16% față de 24% a firmelor

străine cu o slabă dominare în două sectoare (alimentar și mobilă) față de 25 sectoare din cele 27,

dominate de firmele străine. Sunt prezentați în studiu numeroși indicatori și evoluția pe ultimii

ani (2014-2017), inclusiv ponderea pe județe a cifrelor de afaceri cumulate, care marchează

decalajele regionale și argumentează necesitatea de echilibrare prin politici publice.

Capitalul privat românesc este minoritar din punct de vedere al cifrei de afaceri în cele

mai mari județe ale țării, în București reprezentând doar 32% deși municipiul are o treime din

totalul cifrei de afaceri a firmelor din România. Județul Ilfov în care se derulează afaceri de 94

mil. euro, respectiv 7% din cifra de afaceri pe România, capitalul privat românesc reprezintă

40%. Disparitățile din economie sunt evidențiate de rapoarte de 1 la 10 între unele județe.

22 http://edition.pagesuite.com/html5/reader/production/default.aspx?pubname=&edid=9a8b88ed-41cb-4ac9-8f59-

d4729c221baa

http://edition.pagesuite.com/html5/reader/production/default.aspx?pubname=&edid=9a8b88ed-41cb-4ac9-8f59-d4729c221baa

http://edition.pagesuite.com/html5/reader/production/default.aspx?pubname=&edid=9a8b88ed-41cb-4ac9-8f59-d4729c221baa

Pagina 62 din 100

Direcționarea ajutoarelor de stat și promovarea unor politici publice de sprijinire a producătorilor

și exportatorilor locali poate dubla ritmul de creștere, cotele de piață pierdute la unele produse.

Dezvoltarea mediului de afaceri a căpătat o dependență de mediul online, de comerțul

electronic. Numărul magazinelor online active în România s-a dublat de la 7.000 în 2017, la

14.000 în 2018, iar faptul că peste 8 milioane de români au făcut cel puțin o dată cumpărături

online, arată că România depășește la procentul de clienți online din total populație, țări precum

Grecia, Portugalia, Italia, Croația și Bulgaria. Cifrele23 arată o dezvoltare a mediului privat și o

internaționalizare în comportament. Comerțul online a depășit 3 miliarde de euro în 2018, cea

mai mare parte fiind totuși importul de produse.

Raportul SBA ne aduce și viziunea comparativă europeaană.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/tgs00004

Rezultatul brut al exerciţiului 2018 a înregistrat valori pozitive (profit) în toate cele patru

sectoare de activitate economică.

23 https://www.armo.org.ro/

https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/tgs00004

https://www.armo.org.ro/

Pagina 63 din 100

Această pictură a economiei poate fi pusă în balanță cu datele PIB pe regiuni de

dezvoltare - calculate conform CAEN Rev.2 - SEC 2010.

Sursa: analize si calcule cu date din statistici INS și Topchecks http://www.topchecks.ro/ ( date

in mil. ron)

Sursa: INS și studii realizate de Institutul Calitatea Vieții

Numărul cel mai mare de autorizații sunt în domeniul construcțiilor și reflectă mersul

economiei.

http://www.topchecks.ro/

Pagina 64 din 100

CAPITOLUL 2. CONCEPTUL, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE ÎN

UTILIZAREA POLITICILOR PUBLICE ÎN GUVERNARE

În vederea implementării de politici publice în România se folosesc legislația, practicile

europene, recomandările și experiența acumulată, precum și alinierea cu noile cerințe generate de

avansul tehnologic, dezvoltarea tehnologiilor, mobilitatea factorilor umani și economici.

2.1. Abordarea globală - elemente generale privind politicile publice

Sunt cunoscute câteva elemente care generează schimbările majore în plan social și

economic, cu primele influențe în partea de infrastructură economică susținute de mediul privat,

IMM-uri și antreprenoriat. Infrastructura este constituită dintr- un complex de factori fizici dar și

umani, sociali, de comunicații și relații care împreună crează o ambianță economiei și societății.

Fiindcă joacă un rol foarte important, reamintim de impactul generat de demografie (în

scădere), de capital (lipsă cel de investișii, autohton), de educație (slabă pregătire mai ales pe

tehnologiile moderne), de lipsa de competitivitate, capacitate de producție și inovare, ce conduc

la creșterea importului și creează dependență economică. Dar impactul generat de accesul la

tehnologie, decalajele în acoperirea cu infrastructuri (de transport sau comunicații), decalajele

digitale, sunt cele care dictează puternic prezentul și viitorul dezvoltării.Economia digitală este

singura modalitate de a fi astăzi în pas cu prezentul. Faptul că managementul datelor și a

informației, tehnologiile IoT, AI, 3D Print, 5G în comunicații dictează prin robotică, servicii

informatizate și e-commerce întreg lanțul producție-desfacere-plată-distribuție, nu ne rămâne

decât opțiunea de aliniere la acest „trend” global. Implicarea PAT pe acest lanț valoric se poate

identifica la nivelul fiecărei verigi sau principiu SBA.

2.2 Caracteristicile generale ale politicilor publice

Activitatea în domeniul economic este sprijinită prin politici publice care se aplică pe

baza strategiilor sectoriale și a planurilor de implementare. Deciziile de dezvoltare, de guvernare,

se reglementează prin politicile publice la nivel central. Obiectivele politicilor publice constau în

identificarea unui set de probleme care urmează apoi a fi rezolvate prin parcurgerea etapelor

ulterioare ale procesului elaborării politicii publice. Stabilirea agendei politicilor publice se

realizează în conformitate cu priorităţile stabilite la nivel politic, prin Programul de Guvernare,

de un set de probleme care urmează a fi propuse pentru rezolvare. Setul de probleme identificate

Pagina 65 din 100

şi acceptate, poate fi integrat într-un program viitor de priorităţi strategice pe care o anumită

instituţie guvernamentală îl propune spre realizare în cadrul unei politici guvernamentale.

Conceptul de politici publice fiind unul general acceptat ca necesar, este și în atenția Unităţii de

Politici Publice, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului-SGG, care a fost

înfiinţată prin Decizia Primului-Ministru nr. 258/06.11.2003 şi îşi desfăşoară activitatea în baza

art. 9 din Hotărârea Guvernului nr.405/2004, privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului

General al Guvernului. Prin elaborarea Ghidului privind elaborarea, implementarea şi evaluarea

politicilor publice la nivel central, s-a realizat un instrument practic pentru îndrumarea echipelor

tehnice din cadrul instituţiilor guvernamentale.

În cadrul procesului elaborării politicilor publice au fost definite etapele mari:

1. Stabilirea agendei;

2. Identificarea, formularea şi alegerea opţiunii de politici publice;

3. Formularea opţiunii de politici publice;

4. Implementarea opţiunii de politici publice;

5. Monitorizarea şi evaluarea politicilor publice.

Rolul ghidurilor în cadrul instituţiilor guvernamentale este de a ajuta pentru a:

Sistematiza activităţile specifice procesului de elaborare;

Creşte coerenţa şi eficienţa procesului de guvernare;

Îmbunătăţi modul în care sunt elaborate şi formulate politicile publice;

Colabora cu reprezentanţi ai societăţii civile;

Reduce probabilitatea de contestare a actelor normative prin care sunt implementate

politicile publice.

Procesul generării politicilor publice cuprinde trei faze aliniate la agenda publică:

Elaborarea;

Implementarea;

Evaluarea.

Politica guvernamentală privind trecerea de la un antreprenor la nivel de intenție, la unul

care de fapt începe o afacere, este complexă și mulți antreprenori nu o trec în practică din mai

multe motive. Importanța politicilor guvernamentale pentru creșterea activităților antreprenoriale

este recunoscută în întreaga lume. Deși nu este o responsabilitate guvernamentală directă de a

începe noi afaceri și de a oferi locuri de muncă în mediu privat, este responsabilitatea

administrației de a oferi un mediu favorabil în care orice nou antreprenor să fie capabil să

Pagina 66 din 100

înceapă și să susțină o nouă afacere. Prin reforme și reglementări se urmărește diminuarea

sarcinilor birocratice inutile, se pot iniția politicile publice necesare.

Educaţia este legată în mod nemijlocit de intențiile antreprenoriale și de creșterea

economică care influențează încrederea antreprenorilor în ceea ce privește calitatea acestora și

cunoștințele necesaare pentru a începe o afacere.

2.3 Obiectivele și rolul politicilor publice în viața IMM-urilor

Reexaminarea Small Business Act din anul 2011 a evidențiat începând cu aplicarea

conceptului „Gândiți mai întâi la scară mică” la toate nivelurile, necesitatea procesului de

elaborare de politici publice începând cu mediul de afaceri de la nivelul IMM-urilor.

Caracteristicile politicilor publice sunt orientate spre dezvoltare, economia și serviciile digitale,

accesul liber la resurse, pe piețe și la informație. Crearea acestor mecanisme se face în temeiul

sprijinului acordat mediului de afaceri prin intermediul politicilor publice ce sunt materializate în

strategiile sectoriale. Obiectivele propunerii prezente vizează eficientizarea utilizării procedurii

aprobării tacite și implementarea principiilor SBA, menite a fluidiza, simplifica, debirocratiza și

eficientiza relația administrației publice cu mediul privat. Propunerea de politică publică vizează

perioada 2021-2027 și presupune asigurarea de fonduri publice în vederea implementării, în

cadrul financiar multianual 2021-2027.Obiectivul general constă în consolidarea reactivității

administrației publice la nevoile întreprinderilor mici și mijlocii și ale mediului de afaceri,

conform principiilor Small Business Act (eficiența utilizării procedurii aprobării tacite).

Obiectivele specifice atașate obiectivului general în vederea atingerii acestuia constau în:

1. Consolidarea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată

prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat.

2. Consolidarea inițiativei A doua șansă ca principiu de bază pentru dezvoltarea afacerilor

la nivel local.

3. Stimularea principiului O singură dată care trebuie să constituie baza îmbunătățirii

condițiilor de desfășurare a afacerilor în România.

4. Îmbunătățirea reactivității administrației publice la nevoile întreprinderilor mici și

mijlocii și ale mediului de afaceri.

5. Sprijinirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la ajutoare de stat și la procesul de

achiziții publice, executarea fără întârziere a contractelor încheiate între autorități publice și

întreprinderile mici și mijlocii pentru a crea premisa dezvoltării acestora.

Pagina 67 din 100

6. Stimularea asigurării accesului la finanțarea pentru întreprinderi mici și mijlocii, în

special, la programele cu finanțare nerambursabilă.

7. Sprijinirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la piața unică europeană digitală.

8. Stimularea principiului Competențe și inovare pentru întreprinderi mici și mijlocii.

9. Sprijinirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la programele de mediu în vederea

dezvoltării de afaceri ecologice.

10. Stimularea principiului Internaționalizarea activității pentru întreprinderi mici și

mijlocii care aduce valoare adăugată.

11. Introducerea principiului Digitalizarea administrației publice centrale și locale, precum

și a sectorului IMM-urilor și mediului de afaceri.

2.3.1 Durata procedurii și efectului unei politici publice

Durata unei proceduri administrative este determinată de perioada de cercetare,

consultare, elaborare, validare guvernamentală, reconsultare publică, propunere și adoptare,

etape după care urmează implementarea. Legislația de elaborare al politicilor publice prevede

etapele în timp de la inițiere, avizare, transmiterea pe circuitul de avizare. Termenele instituite

prin noul Regulament specifică pentru consultarea publică de la 15 zile – maxim 3 luni, după

care avizările au termene maxim 5 zile. Luând în considerare durata studiilor menționate pentru

politicile prezentate ca fiind în derulare în prezent, constatăm că proiectele, întreg procesul se

desfășoară pe parcursul a 1-2 ani. Derularea politicii publice este continuată prin strategii și

planurile de aplicare. Structura planului pe termen mediu (2-3 ani) va urmării indicatorii și

implicațiile bugetare în cadrul activităților de monitorizare și evaluare. Rapoartele anuale la care

se face referință, rapoartele și a indicatorii aferenți implementării politicilor publice, trebuiesc de

asemnea întocmite.

2.3.2 Conținutul propunerii, transpunerea şi implementarea politicilor publice

Inițierea este generată de nota de fundamentare al cărei conținut prevede:

Motivul emiterii proiectului de act normativ;

Impactul proiectului de act normativ;

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, pe termene;

Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare;

Consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ;

Pagina 68 din 100

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului;

Măsuri de implementare.

Documentul de politică trebuie să redea viziunea generală și să includă:

Analiza preliminară a impactului;

Planificarea acţiunilor viitoare;

Planificarea măsurilor de implementare.

Propunerea de politică publică este un document pe baza căruia se răspunde și se rezolvă

problemele de pe agenda publică. În cazul în care există mai multe probleme sau soluţii posibile

sau dacă este nevoie de un acord conceptual asupra deciziei publice, pot să rezulte mai multe

acte normative.

Structura documentelor Propunerii de Politică Publică conține:

Formularea problemei;

Obiective generale/Obiective specifice;

Variante de soluţionare; Varianta de soluţionare recomandată;

Procesul de consultare; Documentele de avizare;

Planul de acţiune al politicii publice.

În urma avizării politicile publice primesc: Aviz favorabil /cu observații sau Aviz

nefavorabil ceea ce în cazul transpunerii principiilor SBA crează un complex de operații care

trebuie mult mai riguros optimizate și evaluate.

Cele mai multe avize au fost înregistrate din anul 2007 pe domeniile:

Educaţie, cultură şi relaţii interetnice;

Agricultură şi dezvoltare rurală;

Politici sociale şi de sănătate;

Mediu;

Administraţie publică şi justiţie;

Economie, finanţe şi mediu de afaceri.

Manualul de elaborare a propunerilor de politici publice24 aduce în atenție analize cost-

beneficiu, cost-eficacitate, diagrame PERT si GANTT pentru planurile de acțiune.

24 http://www.politicipublice.ro/uploads/Manual_elaborare_propunere_politici_publice.pdf

http://www.politicipublice.ro/uploads/Manual_elaborare_propunere_politici_publice.pdf

Pagina 69 din 100

2.4 Factorii de impact și promovarea politicilor publice în România

România a făcut pași importanți cu privire la implementarea politicilor publice fiind creat

un cadru informațional, legal, strategic pentru domeniile principale sociale și economice. Profilul

României prezintă un mediu de afaceri autohton cu pondere în scădere. Capitalul privat

românesc este minoritar din punct de vedere al cifrei de afaceri. Studiul recent elaborat de

PIAROM, relevă elemente concrete privind evoluția mediului privat în România, disparitățile

între capitalul străin si cel local. Disparitățile din economie sunt evidențiate de rapoarte de 1 la

10 între unele județe. Impactul generat de PAT poate face ca administrația publică locală și

centrală să adopte o politică reactivă la nevoile IMM-urilor, prin care sa se răspundă la cerințele

mediului de afaceri:

1. Crearea unor instrumente digitale puse la dispoziția IMM-urilor care să le permită

economisirea de timp și resurse financiare sau umane în obținerea documentațiilor

necesare desfășurării activității curente.

2. Crearea unor instituții specializate în comunicarea cu reprezentanții mediului de afaceri,

cu abilități de preluare a informațiilor și transpunerea lor în proiecte legislative care sa

vină în întâmpinarea problemelor.

3. Acomodarea funcționarilor administrației publice cu noile tehnologii disponibile pentru a

ușura volumul de muncă ce necesită intervenție umană și crearea unor baze de date unice,

accesibile oricărei instituții publice.

4. Înființarea unui ghișeu de informare online în cadrul Registrului Comerțului de unde

antreprenorii să își poată lua toate informațiile necesare referitoare la avizele,

autorizațiile, permisele sau acordurile obligatorii pentru desfășurarea diverselor activități.

5. Reducerea poverii fiscalității și simplificarea modalităților de plată a taxelor, impozitelor

și oricăror alte sume datorate de către antreprenori bugetului local sau național.

6. Elaborarea unor ghiduri complete având o terminologie inteligibilă pentru familiarizarea

antreprenorilor cu cerințele și documentațiile necesare accesării de fonduri europene.

7. Implementarea unei reglementări reformate a procedurii acceptării tacite, care să

răspundă cerințelor actuale ale mediului de afaceri.

8. Crearea unui cadru legislativ care să faciliteze angajarea forței de muncă din afara

Uniunii Europene.

Pagina 70 din 100

9. Înființarea de programe de educație antreprenorială axate pe înființarea unei societăți,

administrarea acesteia și modalitățile de rezolvare a problemelor administrative ce pot să

apară.

10. Coerența decizională la nivel politic, transpusă într-o predictibilitate și transparență a

obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung.

Cerințe la infrastructura existentă pentru implementarea unei politici publice

Portalul național de Administrație Publică și portalul Fonduri-structurale.ro oferă doar

unele pachete de informații necesare în formularea unor politici publice în domeniul IMM-urilor

și a mediului privat, incluzând și administrația publică locală cu proiectele de tipul smart cities,

wi-fi gratuit în mijloace de transport, index de acte normative, mediu și probleme ale

comunității.

Planul de afaceri, ca cerință în procedura de implementare a programelor de sprijin ale

IMM-urilor, indiferent de forma acestora, necesită câteva componente care trebuie să fie luate în

considerare ca probleme specifice pentru rezolvare și la propunerea unei politici publice adresate

mediului privat: analiza pieței, poziţia produselor/serviciilor ce vor fi dezvoltate comparativ cu

cele ale concurenţei, descrierea principalelor avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor în

raport cu cele oferite de concurenţă, piaţa şi promovarea noului produs/serviciu .

Proiectul „Starea Națiunii” a realizat un agregator informatic online pentru o evaluare

riguroasă, proiect ce rămâne în sarcina Secretariatului General al Guvernului, conținând 12

domenii de referință și 100 de indicatori relevanți. Servicii digitale de informare, care indexează

hotărârile de consiliu local HCL ( hcl.usr.ro) pentru a permite căutarea cu ușurință după cuvinte

cheie a actelor normative relevante pentru un anumit subiect. Aceste tipuri de proiecte este

necesar să fie precizate în politicile publice și îmbunătățite pe parcurs deoarece nu funcționează

la nivelul cerințelor reale ale mediului privat.

Propunerile și recomandările formulate în această secțiune sunt făcute pentru a susține

eforturile ulterioare de realizare a unei “propuneri de politică publică privind eficientizarea


mediului de afaceri”, inclusiv prin „eficientizarea utilizării” procedurii aprobării tacite.

1. Raportându-ne strict la procedura aprobării tacite și la modul în care poate fi îmbunătățită

funcționarea mediului de afaceri prin intermediul ei, apreciem că ar fi utilă modificarea

legii nr. 157/2010 prin introducerea unor sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor

http://www.administratie.ro/

Pagina 71 din 100

înscrise la art. 4 al. 1 din lege (“Autoritățile Administrației publice care au competența de a

emite autorizații au obligația de a afișa la sediul acestora și, după caz, pe pagina proprie de

internet lista autorizațiilor cărora li se aplică procedura aprobării tacite din domeniul de

activitate al autorităților respective”). Absența unor astfel de sancțiuni face ca ducerea la

îndeplinire a cerințelor legii să fie evitată.

2. În ceea ce privește eliberarea autorizațiilor la termen putem nota observația că acestea

tind a fi eliberate aproape de expirarea termenului legal,

3. În contextul elaborării unor propuneri de politică cu obiectivele menționate anterior

apreciem că extinderea procedurii aprobării tacite are o utilitate limitată, în situația în

care procesul de acordare a autorizațiilor este întârziat, atunci este necesară o procedură

care să permită începerea sau continuarea activității agenților economici.

4. Susținerea realizării unei platforme online în care să se regăsească toate autoritățile

responsabile cu emiterea de autorizații necesare mediului privat.

5. Realizarea unui calculator privind evaluarea poverii administrative prin care să se

determine costurile conformării cerințelor legale de către mediul de afaceri. Poate fi folosit

ca reper instrumentul de acest tip realizat în Estonia (https://hkm.mkm.ee),

6. Îmbunătățirea procedurilor de desfășurare a controalelor realizate la agenții

economici prin accentuarea dimensiunii de constatare a deficiențelor și consiliere pentru

remedierea acestora.

7. Realizarea unei proceduri de evaluare a activității funcționarilor din administrația

locală de către reprezentanții agenților economici cu care intră aceștia în contact.

8. Integrarea mediului de afaceri în procesul decizional la nivelul administrației locale

prin realizarea unor proceduri de consultare a acestuia.

9. Consultarea cu mediul de afaceri trebuie să plece de la înțelegerea adecvată a noțiunii de

consultare, pornind chiar de la definiții: a consulta = a cere o părere sau un sfat, a lua

avizul unei persoane autorizate, a întreba, a se sfătui.

10. Reactivitatea administrației publice, prin îmbunătățirea cadrului legislativ

relevant, îmbunătățirea procesului de consultare a IMM-urilor.

11. Digitalizarea trebuie văzută ca una dintre cheile progresului în relația dintre

administrația locală și mediul de afaceri.

12. Eficientizarea administrației publice prin indicatori privind performanța

administrației publice.

https://hkm.mkm.ee/

Pagina 72 din 100

13. Instituțiile publice să utilizeze o bază de date comună, care să cuprindă informații

necesare despre agenții economici și care să permită eliminarea solicitărilor de documente

redundante.

14. Simplificarea legislației relevante este un demers foarte dificil, dar și foarte

necesar.

Factorii de piață cu impact în evoluția mediului de afaceri

Se cunoaște tendința politicilor publice noi de a fi aliniate principiului SBA „Gândiți mai

întâi la scară mică” și a măsurilor nou întreprinse pentru punerea în acțiune a principiilor SBA.

Prin existența jucătorilor interni pe piața internă a comerțului online se reușește crearea

unei mase critice de producători și comercianți autohtoni pe online și implicit apare necesitatea

sprijinirii acestui domeniu printr-o politică publică. Există în acest context politica publică

ECOM (e-commerce) elaborată de Ministerul Comunicațiilor.

2.5 Obiective pentru o politică publică de aplicare a PAT și principiilor SBA

Atenția este dedicată identificării relaționării politicilor publice existente în context cu

principiile Small Business Act, identificarea efectelor formale și substanțiale ale politicilor

publice în SBA.

Small Business Act for Europe (SBA), este un cadru de politici pentru întreprinderile

mici şi mijlocii din Uniunea Europeană. SBA a fost adoptat prin comunicarea COM (2008)394

din 25.06.2008 și revizuit în anul 2011, reflectând preocuparea Comisiei Europene de a întări

rolul central al întreprinderilor mici şi mijlocii în economia europeană pornind de la cea locală.

Principiul nr.1 „Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată

prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat”

Principiul nr.2 „Asigurarea antreprenorilor cinstiți care au dat faliment de a beneficia în mod

rapid de o a doua șansă”

Principiul nr.3 „Definirea regulilor după principiul Gândiți mai întâi la scară mică”

Principiul nr.4 „Asigurarea reactivității administrațiilor la nevoile IMM-urilor”

Principiul nr.5 „Ajutoare de stat și achiziții publice pentru IMM-uri”

Principiul nr.6 „Acces la finanțare pentru IMM-uri”

Principiul nr.7 „Piața unică pentru IMM-uri”

Principiul nr.8 „Competențe și inovare pentru IMM-uri”

Principiul nr.9 „Transformarea provocărilor legate de mediu în oportunități pentru IMM-uri”

Principiul nr.10 „Internaționalizarea pentru IMM-uri”

Pagina 73 din 100

S-au identificat corelațiile între propunerile de politici pentru mediul de afaceri din

România, ale ministerului de resort și cele ale Comisiei Europene, transpuse prin legislație, prin

politici publice europene, astfel:

Tabel 2.1. Asocierea politicilor publice cu principiile 1 -10 SBA

Principii SBA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Politici

Proiecte de politici publice aflate în atenția Comisiei Europene

„Reinforcing synergies

between public policies,

support e-business for SMEs,

Digital Single Market”

"Markets and public policy in

the information society"

„Help SMEs go digital”

Proiecte de politici publice aflate în dezbatere publică și propuse de MMACA

Proiect Lege incubatoarele și

acceleratoarele de afaceri

Proiect actualizare Ordonanța

de urgență nr. 10/2017 pentru

stimularea înființării IMM

Proiect privind transparenţa în

domeniul lobby-ului

Proiect al programului de

internationalizare

Proiect privind regimul juridic

al francizei

Proiectul Legii nr. 233/ 2016

parteneriatul public-privat

Sursa: Analiză autor

Proiectele de politici publice aflate în atenția Comisiei Europene aduc în atenție cu

prioritate digitalizarea activitățiilor și comerțul electronic:

-"Consolidarea sinergiilor dintre politicile publice, sprijinirea comerțului electronic pentru

IMM-uri, piața unică digitală";

-"Piețele și politica publică în societatea informațională";

-"Ajutați IMM-urile să adopte digital-ul".

Diagrama confirmă justețea noii propuneri a României la Conferința SME Envoys și a

unui studiu aprofundat și baza unei politici publice orientate spre digitalizare. România a propus

Pagina 74 din 100

actualizarea Small Business Act, prin introducerea conceptului de digitalizare. Propunerea se

poate materializa fie prin adăugarea unui nou principiu la cele zece existente, fie prin adăugarea

de precizări la principiul 8, „Competențe și inovare pentru IMM-uri”-”Skills and innovation”.

Pentru politicile publice destinate IMM-urilor din perioada 2011-2018, s-a considerat

necesară realizarea unei analize retrospective a acestora. Având ca punct de plecare

recomandările Comisiei Europene cu privire la politicile publice raportate la Programele

guvernamentale destinate IMM-urilor putem aprecia că există încă discrepanțe instituționale

privind abordarea proiectelor și propunerilor într-o sinergie și interoperabilitate deplină.

Formularea obiectivelor politicii publice trebuie „ să țină cont de principalele cerințe ale

IMM-urilor ”:

insuficiența capitalului circulant pentru a finanța exporturile;

dificultatea de a identifica oportunități de afaceri în străinătate;

insuficiența informațiilor pentru a localiza/ analiza piețele;

incapacitatea de a contacta potențialii clienți de peste mări;

dificultatea de a obține reprezentare externă de încredere;

lipsa de timp managerial pentru a aborda internaționalizarea;

insuficiența și/sau lipsa de instruire a personalului.

Formularea politicii publice trebuie „ să țină cont de faptul că este necesar ”:

Spiritul antreprenorial să fie recompensat;

Promovarea SBA în media;

Informare mai detaliată privind inițiativa SBA;

Asigurarea consilierii IMM-urilor;

Mediatizarea ajutorului oferit de stat în sprijinul IMM-urilor;

Acces la finanțare mai facil și accesarea de mai multe piețe;

Crearea unui mediu în care întreprinzătorii să poată prospera.

Fișa SBA publicată în anul 2019, profilul SBA al României, prezintă principiul „spiritul

antreprenorial” ca fiind singurul domeniu în care România se situează peste media UE.

Pagina 75 din 100

Sursa: 2019 SBA Fact Sheet ROMANIA,

https://ec.europa.eu/docsroom/documents/38364/attachments/24/translations/en/renditions/native


Pagina 76 din 100

CAPITOLUL 3. CERINȚE, PERSPECTIVE ȘI OPȚIUNI, DE

IMPLEMENTARE A POLITICILOR PUBLICE

Formularea politicii publice nu poate fi făcută în contextul actual fără a lua în seamă

propunerile existente de politici publice la nivel guvernamental. Lansarea unei politici publice

cu adresabilitatea atât administrației publice, cât și mediului privat nu poate avea impact,

asimilare și abordare pe segmente separate. De aceea, sintetizând proiectele de politici publice

aflate în atenția Comisiei Europene, cu proiectele de politici publice aflate în dezbatere publică la

MMACA și cu propunerile identificate alături de cele ale proiectelor instituționale în curs de

derulare putem să cumulăm opțiunile menționate, spre evidențiere și agregare unitară.

Astfel avem câteva categorii de propuneri menționate în continuare.

Propunerile UE pentru consolidarea politicilor publice:

sprijinirea comerțului electronic pentru IMM-uri, piața unică digitală,

consolidarea piețelor și politicilor publice în societatea informațională,

ajutor pentru IMM-urile să adopte digital-ul.

Proiecte legislative privind politici publice ale ministerului:

incubatoarele și acceleratoarele de afaceri,

actualizare Ordonanța de urgență nr. 10/2017 pentru stimularea înființării IMM,

transparenţa în domeniul lobby-ului,

programul de internationalizare,

regimul juridic al francizei,

Legea nr. 233/ 2016 parteneriatul public-privat,

Politici publice propuse ca suport al strategiei sectorului IMM:

Politica de digitalizare accentuată – o măsură pe termen scurt,

Politica de promovarea externă a IMM-urilor – o măsură pe termen lung,

Politica de sprijin a IMM-urilor nou înființate – o măsură pe termen mediu,

Politica pentru Educație și Antreprenoriat – măsură pe termen lung,

Politici publice guvernamentale, ale altor ministere privind instrumente statistice,

comerțul și serviciile electronice e-guvernare, securitatea cibernetică, trebuie agregate sinergic

Pagina 77 din 100

mai ales din punctul de vedere al eficientizării activității administrației publice în domeniul

sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri în România.

3.1 Evaluarea ex-ante, proces necesar propunerii politicilor publice

Perspectivele privind dezvoltarea și consolidarea sectorului IMM sunt condiționate de

diverși factori, sunt diversificate de premize care influențează:

Premizele interne

Influența unor factori favorizanți ca:

- Epuizarea oportunităților naturale (resurse materiale, umane, logistice);

- Temporizarea în dezvoltare dată de infrastructură, demografie, capitalizare redusă;

conduce la o percepție de confuzie, o perspectivă de incapacitate și autoînfrânare în acțiuni.

Propunerile cu privire la schimbarea modului de abordare: social, tehnologic, cultural, vor genera

o acțiune politică concretizată prin o politică publică mult mai complexă.

Premizele externe

Este cunoscută evoluția globală într-o masivă creștere a ofertei de bunuri de larg consum

și produse industriale a unor țări care inundă piețele la prețuri competitive, sunt cunoscute

tendințele de liberalism economic și guvernamental, erodarea multilateralismului economic

național. Renunțare la incheierea acordului de comerț și investiții între SUA și UE (TTIP), la

acordul de comert liber nord-atlantic (NAFTA) și la acordul comercial transpacific (TPP), sunt

moduri de exprimare a dezacordului față de aranjamentele multilaterale conscarate,

argumentarea fiind că numerose țări au practici "incorecte" sau cel puțin protecționiste. Agenda

2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de comunitatea internațională în anul 2015, este un

plan global de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate. În centrul său se află 17 obiective

de dezvoltare durabilă. Există o sinergie între cele 17 obiective și cele 10 principii SBA care se

poate indentifica și este utilă unei viziuni profunde de politică publică, oferind viziunea la o scală

mai mare. Aceste premize externe acționeză ca reglementări comerciale, juridice.

3.1.1 Condiționări ale politicilor publice generate de economia digitală globală

Analizele pe module au menționat politicile publice derulate de MMACA, dar în prezent

principalele căi de răspuns la cerințelor IMM-urilor sunt dictate de tehnologia digitală, de

digitalizarea industriei și a altor ramuri ale economiei, de digitalizarea serviciilor și dependența

de informatizare a tuturor activităților.

Pagina 78 din 100

Este de menționat că o liberalizare digitală prematură la nivel național, în domeniul

serviciilor de comerț electronic, turism, curierat, desfacere și piață unică digitală, trebuie

cântărită valoric și ca impact al efectului asupra pieței interne.

Conceptul de „open economy” împreună cu o creștere a importurilor conduce la o

decimare sistematică a micilor întreprinzători și IMM-urilor. Lipsa producției și produselor

autohtone, decalajele digitale de la comunicații, servicii, infrastructuri, generează distrugerea de

locuri de muncă și conduc spre decizia de emigrare a forței de muncă active, calificate.

Politicile publice trebuie să compenseze comerțul digital, puterea platformelor digitale cu

o prioritate în dezvoltarea capacităților productive, îmbunatățirea infrastructurii fizice și a

interconectivității regionale la nivel național și apoi la cel european sau global, conform și

principiului SBA, „gândiți mai întâi la scară mică”!.

Mesajul societății civile, extras din interviurile cu responsabilii asociațiilor de profil,

mesajul venit din partea comunităților similare de pe alte continente este că o liberalizare în sfera

digitală fără crea mediul de investiții local în capacități productive, inovative, sustenabile, va

distruge locurile de muncă, va decima IMM-urile și noile inițiative start-up, va altera dezvoltarea

pe termen mediu și lung.

Cerințe privitoare la generarea politicilor publice

Cerințele specifice pentru procedurile de elaborare cuprind un set de metode şi tehnici

utilizate în cadrul procesului de identificare, inițiere și generare a politicilor publice. Aceste

proceduri au rolul de a eficientiza activitatea din cadrul instituţiilor guvernamentale, în vederea

asigurării coerenţei actului guvernării, participării mediului de afaceri la procesul decizional și

adaptarea acestuia la propriile nevoi.

Digitalizarea industrială, indică necesitatea unor politici publice care să prevină

controlarea și utilizarea datelor proprii, strategice, în interesul marilor corporații și necesitatea de

a promova și dezvolta suportul digital național necesar mediului de afaceri, includerea IMM-

urilor în transferul tehnologic, incluziune socială și tehnologică în economia digitală, un sistem

de taxare facil, echitabil, investiții pentru a diminua decalajele digitale (digital divide) regionale,

educaționale sau de altă natură. Astfel se poate asigura producătorului și consumatorului

protecția datelor, propietății intelectuale, interesului economic și lupta cu monopolurile sau

spargerea monopolului marilor platforme digitale.

Pagina 79 din 100

Aprecierea tendințelor in raport cu cerințele

Continua evoluție tehnologică, dezvoltarea noilor servicii și a piețelor digitale sunt

tendințele principale care influențează major economia și sectorul IMM. Piața Unică Digitală

este o cerință europeană care impune alinierea la cerințe care cel puțin pentru țările cu un grad

mai redus de dezvoltare sunt mai greu de acceptat.

Evoluția demografică a populației și cea a numărului de întreprinderi active, după

numărul de salariați, pe macroregiuni și regiuni de dezvoltare fiind în scădere între anii de

referință 2008-2016, dar continuă și în prezent, drept care se cer măsuri noi, inovative de

stimulare și ușurare a demersurilor de înregistrare, autorizare, licențiere, obținere de permise,

deci, cunoașterea și implementarea SBA.

Compensarea unor situații generate de exodul de capital uman, o piață a muncii inegal

dezvoltată și repartizată, de formarea unui capitalism de periferie, al unor afaceri și activități de

foarte mica anvergură, o redistribuire a câștigurilor disproporționată între marii competitori și

micii competitori ( sau întreprinzători), sunt probleme care impun crearea unor politici publice

care să echilibreze, să dezvolte echilibrat mediul de afaceri.

Cerințele majore actuale ale mediului de afaceri se identifică pe forța de muncă,

modificările fiscale și sprijinul la export. Aceștia sunt factori care generează încrederea indusă

mediului de afaceri dar care trebuie susținută prin învățământul dual, accesul la finanțare și la

lucrările din investițiile publice.

Un aspect care nu este suficient de marcat pentru mediul de afaceri legat de finanțare, pe

lângă cea oferită prin programele ministerului și a altor soluții, este participarea la piețele de

capital sub toate aspectele.

Perspectiva implementării unei politici publice adresată IMM-urilor

Mesajele exprimate în cadrul analizelor aduc în atenție tematica: de la digitalizare la

dezvoltare ce poate fi asimilată ca propunere pentru o politică publică adresată IMM-urilor

fiindcă a adus în discuție capacitatea mediului privat de a parcurge o dezvoltare sustenabilă, rolul

politicilor centrate pe strategii de industrializare.

Având în vedere numărul de amenințări care planează asupra mediului privat de la

demararea unei afaceri până la valorificarea produsului final, operație care este dependentă de

faptul că tot comerțul autohton este acaparat de oferta externă, de marile lanțuri comerciale sau

procesatori de comerț electronic, că există practici comerciale incorecte, achiziții publice după

Pagina 80 din 100

bunul plac, creșterea nesustenabilă a importurilor și multe altele, al prezenței pe piață a unor

competitori globali (numeroși și giganți) cu care micul antreprenor și întreprinzător local nu are

capacitatea de a lupta decât poate în comerțul stradal sau de subzistență, politica publică la nivel

național trebuie prin PAT să simplifice și asigure mediului IMM un acces mai ușor la autorizații,

licențe, permise, o mai facilă relație cu instituțiile statului.

Impactul asupra autorităților administrației publice locale

Autoritățile administrației publice locale din România au unele structuri asociative:

Asociația Comunelor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Municipiilor din

România, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România.

Aceste structuri asociative reprezintă o bună opțiune și singura cale în formularea și

implementarea politicilor publice în România.

Obligarea utilizării PAT, a informării și utilizării sistemelor de informare online și

prezentarea serviciilor supuse autorizării prin PAT pot contribui la creșterea încrederii mediului

privat și încurajării inițiativelor acestuia, înfrânate de multe ori de complicațiile birocratice.

3.2 Identificarea și propunerea temei de politică publică

Politicile publice au ca prim obiectiv implementarea și derularea strategiei, evaluarea și

monitorizarea rezultatelor, adresându-se la nivel instituțional și cu impact la nivel de firmă, de

IMM, prin eficiență, sustenabilitate și urmărirea indicatorilor individuali și instituționali.

Stratificarea firmelor pe grupe valorice bune, dată de firme veterane, de elită și de stat și

pe grupe care doar rezistă în piață, explică polarizarea puternică la nivel regional, de capacitate și

acces la bunăstare a firmelor.

Continuarea analizei privind reactivitatea administrației publice la nevoile

întreprinderilor mici și mijlocii și ale mediului de afaceri, privind atitudinea mediului de afaceri

și răspunsul la impactul măsurilor propuse, prin intermediul răspunsului la sondajul electronic,

chestionare și interviuri, ne indică sustenabilitatea propunerilor de măsuri și politici publice

indentificate și recomandate ca Politici publice suport al strategiei sectorului IMM.

Politicile propuse au în vedere crearea unui set de oportunități pentru înființarea,

dezvoltarea și adaptarea afacerilor pentru producție, comerț și servicii electronice, acces la piețe.

Politica de evaluare a strategiei și monitorizare a indicatorilor, devine o cerința legată de

sarcinile publice cumulate de urmărire a țintelor strategiei și realizărilor MMACA.

Pagina 81 din 100

Extinderea acțiunilor la urmărirea implementării principiilor SBA va crea un cadru

umbrelă și suport pentru politica de promovare a mediului privat și IMM-urilor ce poate garanta

rezultate mai bune.

Focalizarea acțiunilor de implementare PAT în cadrul principiilor SBA va crea un salt

calitativ cu privire la reactivitatea administrației publice la nevoile întreprinderilor mici și

mijlocii și ale mediului de afaceri. De asemnea, se va crea un salt în procesul privind

eficientizarea activității administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM

și îmbunătățirii mediului de afaceri, vizând eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”.

Existând o dinamică trebuie reactualizate valoric și corelate țintele din strategie cu cele

din politicile publice dezvoltate de alte instituții sectoriale într-un paralelism puternic.

Gruparea țintelor din strategie într-o acțiune unitară de monitorizare a IMM-urilor (active

economic, densitatea regională, valoarea adãugatã brutã (VAB) creată de IMM-uri,

productivitatea muncii și numărul de angajați în IMM-uri, trebuie suplimentată cu analize

intermediare și ajustarea sau impunerea unor noi paliere de rezultate.

3.3 Implementarea PAT și a principiilor SBA prin politică publică

În fundamentarea recomandărilor pentru politicile publice, s-a plecat de la contextul

actual al mediului de afaceri din România și de la situația concretă a sectorului productiv și cel

industrial al IMM-urilor. S-au luat în considerare cerințele de dezvoltare a sustenabilă a IMM-

urilor productive, evidențiate în urma analizei cantitative și calitative efectuate (statistică,

documente strategice, studii publice), dar și a centralizării opiniilor exprimate de către exponenți

ai mediului de afaceri și de către organismele de reprezentare a IMM-urilor.

O propunere de politică publică „privind eficientizarea activității administrației publice

în domeniul sprijinirii dezvoltării sectorului IMM și îmbunătățirii mediului de afaceri, vizând

eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”, ar adresa la rândul ei trei niveluri:

organismele cu atribuții în sprijinirea IMM-urilor,

mediul de afaceri și

politicile publice referitoare la IMM-urile inovative.

Dar aceste probleme identificate vizează o mai bună reglementare a cadrului instituțional

privit în general, opțiune care poate fi mai eficientă prin implementarea tuturor principiilor SBA

și prinderea lor într-o politică publică cu prim accent pe PAT.

Pagina 82 din 100

În acest context am urmărit o unificare a recomandărilor, crearea unei sinergii între

propunerile identificate de politici publice și astfel ca impact, un mesaj și o acțiune mult mai

puternică și ușor de preluat.

Răspunsul la această abordare de implementare a pricipiilor SBA prin politică publică a

rezultat dintr-o complexitate de factori care se petrec simultan și din propunerile rezultate în

urma discuțiilor purtate pentru interviuri cu reprezentanții principalelor asociații profesionale din

mediul tehnologiei informațiilor, comunicațiilor și serviciilor electronice.

Pe subiectul Principiile SBA, întrebarea „care sunt mai des întâlnite, care prezintă un

grad de interes mai mare?” a permis o recunoaștere în comportamentul mediului de afaceri că

autorizarea și relația cu mediul instituțional sunt generatoare de probleme.

Deoarece există în derulare, proiecte pentru elaborarea unor seturi de politici publice,

recomandarea este să fie creată la acest moment de conștientizare, o sinergie cu celelalte

propuneri, o recomandare în context cu acestea și de interoperabilitate pentru acțiunile

viitoare al Secretariatul General al Guvernului și ministerului de profil.

Sinteza propunerilor și recomandărilor de politică public va permite crearea unei viziuni

documentate și sustenabile, cu impact major în administrația public și mediul de afaceri.

Alinierea principiilor SBA la cerințele din mediul de afaceri și agregarea unitară va permite

asigurarea unui succes pe toate palierele de acțiune.

Recomandările de fond sunt pentru încadrarea în politica publică a PAT și a

principiilor SBA:

1. Promovarea SBA în media prin regândirea întregului sistem de informare și difuzare de

informații utile și ușor de înțeles către IMM-uri și întreg mediul de afaceri prin toate

sursele de comunicare de care dispun instituțiile din administrația publică centrală și locală.

2. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind incubatoarele de afaceri din mediul rural cu

accent pe dezvoltarea asociațiilor meșteșugărești cu o activitate inovatoare din punct de

vedere al afacerilor și care promovează tradiția zonelor țării; Crearea cadrului legislativ

privind acceleratoarele de afaceri cu activități de mentorat, networking, activități

educaționale.

3. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind crearea unei baze de date unice care să cuprindă

documentele uzuale, un dosar fiscal unic, accesibile din orice locație pentru completare și

informare cu privire la datoriile fiscale și scadențele acestora și cu privire la plata online a

datoriilor scadente, precum și avizele și autorizațiile necesare unei bune funcționări.

Pagina 83 din 100

4. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind stimularea dezvoltării IMM-urilor prin acordarea

de servicii guvernamentale online, accesibile din orice locație și creșterea capacității

instituțiilor din administrația publică locală și centrală de a reacționa prompt la nevoile

IMM.

5. Facilitarea participării la procesul de achiziții publice a asocierilor de IMM-uri, incluzând

IMM-uri de tip start-up în vederea stimulării dezvoltării IMM-urilor și implicit, a creșterii

ratei de supraviețuire a IMM-urilor noi înființate.

6. Creșterea capacității autorităților publice pentru sprijinirea IMM-urilor și a mediului de

afaceri în accesarea fondurilor guvernamentale nerambursabile; Reducerea documentației

necesare obținerii de informații și accesării fondurilor necesare finanțării pentru dezvoltare.

7. Crearea cadrului legal național privind accesul IMM-urilor la produse și servicii online de

pe piața unică digitală; Dezvoltarea infrastructurii serviciilor digitale aferente pieței unice

digitale; Acordarea de facilități pentru IMM-urile care utilizează serviciile digitale.

8. Crearea cadrului legal național privind constituirea structurilor de cercetare-dezvoltare și

inovare la nivelul IMM-urilor; Acordarea de facilități fiscale pentru IMM-urile acestora;

Sprijinirea financiară a IMM-urilor pentru pregătirea profesională a angajaților.

9. Creșterea capacității autorităților publice pentru sprijinirea IMM-urilor și a mediului de

afaceri în accesarea fondurilor destinate protecției mediului înconjurător și dezvoltării de

afaceri ecologice.

10. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind internaționalizarea IMM-urilor care aduc

valoarea adăugată ridicată, în special pentru IMM-urile care au dezvoltat produse și servicii

inovative; Acordarea de facilități fiscale acestora.

Introducerea conceptului de digitalizare a IMM-urilor și mediului de afaceri, inclusiv a

administrației publice în cadrul unui nou Principiu nr. 11 „Digitalizarea administrației publice

centrale și locale, precum și a sectorului IMM-urilor și mediului de afaceri”.

Pagina 84 din 100

CONCLUZII GENERALE

Lucrarea constituie rezultatul final al unui proiect vast, prin propunerea de politică

publică privind eficientizarea activității administrației publice în domeniul sprijinirii dezvoltării


aprobării tacite.

Principalele revizuiri ale politicilor publice actuale referitoare la IMM-uri, urmăresc să

permită dezvoltarea sectorului IMM și propunerea unei politici publice fundamentate, răspuns la

impactul generat de:

organismele cu atribuții în sprijinirea IMM-urilor

mediul de afaceri,

dezvoltarea IMM-urilor inovative.

Digitalizarea IMM-urilor este prioritatea principală, definind lanțul de viață și valoric:

„înregistrare- autorizare- licențiere-producție- plăți- desfacere- distribuție”.

Politicile de dezvoltare a sectorului IMM și a mediului de afaceri din România, sunt

corelate cu strategia la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește sectorul IMM de la

promovare și susținere pâna la Piața Unică Digitală. Comerțul digital devine factor prioritar pe

tot lanțul de activitate al IMM-urilor iar adoptarea SBA este necesară în acest sens.

Dezvoltarea sustenabilă ca motivație principală a unei politici publice adresată mediului

IMM depinde de gestionarea fluxurilor proprii de informație:

- Pierderea capacității de a controla și exploata propria bogăție a datelor;

- Nevalorificarea internă a datelor, resurselor creatoare, potențialului uman, economic și

antreprenorial local.

Mesajul global de la nivel de UNCTAD arată că toate țările cu succes industrial au

utilizat protecții industriale, de propietate intelectuală, de brevet invenție. În acest context, sunt

necesare politici de promovare a inovării în cadrul IMM, protecția datelor și implicit a

consumatorilor în contextul mediului online.

Recomandări cu privire la implementarea unei politici publice

În contextul prezentat mai sus, recomandările privesc îmbunătățirea pârghiilor de

dezvoltare ale sectorului IMM-urilor și a mediului de afaceri din România.

Pagina 85 din 100

Existența unui mediu privat este condiționată de existența unui sector productiv, creator

și a unei piețe de desfacere.

Viziunea în cadrul acestui document se adresează „eficientizării activității administrației

publice”, prin „eficientizarea utilizării procedurii aprobării tacite”, pentru sprijinirea

„dezvoltării sectorului IMM” și „îmbunătățirea mediului de afaceri”, toate acesta având loc în

contextul principiilor Small Business Act.

Utilizarea instrumentului statistic pentru fundamentarea politicilor publice“, propus prin

proiectul Cod SIPOCA 11/Cod MySMIS 2014+: 118305, a unui sistem de analiză și sinteză

statistică a unor date preluate de la furnizorii oficiali, de la INS, EUROSTAT, OECD, WTO,

WHO, ITC, pentru a permite să măsurăm rezultate, indicatori și ținte, constituie un model de

abordare și în cazul propunerii prezente. Funcționalitatea lui la parametrii specificați va permite

obținerea de rezultate concrete în cunoaștere, ce trebuie valorificate.

În condițiile în care infrastructura fizică și de comunicații sau digitală este foarte

dezvoltată și permite extragerea facilă a datelor, resurselor, fapt ce împinge economia locală spre

un statut de consumator în loc de a produce valoare adaugată, se impune ca politicile publice să

echilibreze exodul de resurse naturale și umane, exodul unei piețe de muncă calificate și să pună

în aplicare o dezvoltare orientată pe politici de industrializare digitală, politici echitabile de

acces la platformele de comerț electronic, plăți electronice și servicii electronice, dezvoltarea

sectorului local al IMM-urilor și îmbunătățirea mediului de afaceri intern.

Pagina 86 din 100

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI, ARTICOLE, PUBLICAȚII, LEGISLAȚIE, SITE-uri WEB

1. PROFIROIU M, IORGA E, Manual de politici publice, Editura Economică, ISBN

978-973-709-479-7,

http://www.politicipublice.ro/uploads/Manual_Politici_Publice_IPP.pdf

2. CE, Raport de țară pentru România, Februarie 2017, Semestrul european: Evaluarea

progresului reformelor structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, și

rezultatele unor analize mai aprofundate […]

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0088 ;

3. CE, „Small Business Act” pentru IMM-urile din Europa,

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:et0001&from=RO ,

4. European Commission, 2018 SBA Fact Sheet Romania,

https://ec.europa.eu/docsroom/documents/32581?locale=en

5. European Commission, 2018, 2018 SBA Fact Sheet & Scoreboard – European

Union,


6. European Commission, 2018c, Annual Report on European SMEs 2017/2018. SMEs

growing beyond borders, noiembrie,

https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review_en

7. European Commission, 2018d, SME Performance reviwe,

https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review_en.

8. Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, 2008, Ghid privind realizarea

paginilor web pentru administrația publică centrală și locală din România,

http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2016/03/MCTI_-_Ghid_website_2008.pdf.

9. Guvernul României, Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2003 privind procedura aprobării

tacite

10. Guvernul României, Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/20.05.2009 privind libertatea de

stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România

11. World Bank Group, Doing Business în Uniunea Europeană 2017: Bulgaria,

România și Ungaria, 2018,

http://www.politicipublice.ro/uploads/Manual_Politici_Publice_IPP.pdf

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0088

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:et0001&from=RO





http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2016/03/MCTI_-_Ghid_website_2008.pdf

Pagina 87 din 100

http://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/media/Subnational-Reports/DB17-

EU-Overview-RO.pdf

12. Managementul politicilor publice, document OECD, Paul E. Collins, Claudiu

Crãciun, http://www.sigmaweb.org/publications/41642481.pdf

13. HG nr. 23/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului de

Afaceri, Comerțului și Antreprenoriatului;

14. HG nr. 23/2017 - Strategia guvernului dezvoltarea sectorului IMM și îmbunătățirea

mediului de afaceri din România - Orizont 2020

http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_859_2014_strategia_dezvoltarea_sectorului_intreprinder

ilor_mici_mijlocii_imbunatatirea_mediului_afaceri_Romania_Orizont_2020.php ;

15. HG nr. 245/2015 - Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020

https://www.comunicatii.gov.ro/?page_id=2154 ;

16. HG nr. 775/2015 - Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020 ;

17. HG nr. 395/2014 – Strategia Națională de Export a României,

http://www.minind.ro/strategia_export/SNE_2014_2020.pdf;

18. Programe naționale pentru IMM-uri www.aippimm.ro ;

19. Programul de guvernare 2017-2020, Politicile Publice pentru IMM-uri;

20. ANNUAL REPORT ON EUROPEAN SMEs 2015/2016,

https://ec.europa.eu/jrc/sites/jrcsh/files/annual_report_-_eu_smes_2015-16.pdf

21. 2019 SBA Fact Sheet ROMANIA,


Site-uri web - Asociații

22. Asociația Comunelor din România, https://acor.ro

23. Asociația Municipiilor din România, http://www.amr.ro/ro

24. Asociația Orașelor din România, http://www.aor.ro/

25. Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, http://www.uncjr.ro/

http://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/media/Subnational-Reports/DB17-EU-Overview-RO.pdf

http://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/media/Subnational-Reports/DB17-EU-Overview-RO.pdf

http://www.sigmaweb.org/publications/41642481.pdf

http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_859_2014_strategia_dezvoltarea_sectorului_intreprinderilor_mici_mijlocii_imbunatatirea_mediului_afaceri_Romania_Orizont_2020.php

http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_859_2014_strategia_dezvoltarea_sectorului_intreprinderilor_mici_mijlocii_imbunatatirea_mediului_afaceri_Romania_Orizont_2020.php

https://www.comunicatii.gov.ro/?page_id=2154

http://www.minind.ro/strategia_export/SNE_2014_2020.pdf

http://www.aippimm.ro/

https://ec.europa.eu/jrc/sites/jrcsh/files/annual_report_-_eu_smes_2015-16.pdf


https://acor.ro/

http://www.amr.ro/ro

http://www.aor.ro/

http://www.uncjr.ro/

Pagina 88 din 100

LISTA ACRONIME

AADR – Agenţia pentru Agenda Digitală a României

ANAF – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

APERO – Asociația de Plăţi Electronice din România

ARMO – Asociația Română a Magazinelor Online

ANPC – Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorilor

CCIB – Camera Comerț și Industrie București

CAEN – Clasificarea Activităților din Economia Națională

CCIR – Camera de Comerț și Industrie a României

CES – Consiliul Economic și Social

CE – Comisia Europeană

CDI C&D– Cercetare Dezvoltare Inovare

CNIPMMR – Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din

România

CSNR– Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

CNP – Comisia Națională de Prognoză

DESI – Indicele Eeconomiei și Societății Informaționale

GDPR– General Data Protection Regulation (Regulament UE, aplicare 25 mai 2018)

I-DESI – Extended Digital Economy and Society Index

IMCO – Internal Market Committee, Comisia Europeană

IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii

INCFC – Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală

INS – Instititul Naţional de Statistică

ISD – Investiții Străine Directe

MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MCSI – Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

MFP – Ministerul Finanţelor Publice

MMACA – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

MSMEs – Micro, Small and Medium-sized Enterprises

NIS – Network Internet Security (Directivă UE, aplicare 9 mai 2018)

Pagina 89 din 100

OECD – Organizația Economică de Cooperare și Dezvoltare

ONG – Organizaţie Non Guvernamentală

ONRC – Oficiul Național Registrul Comerțului

ONU – Organizația Națiunilor Unite

ORDA – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

PFA – Persoană Fizică Autorizată

PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni PIAROM

PIB – Produsul Intern Brut

PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală

POR – Programul Operațional Regional

PPP – Private Public Partnership

PUD – Piaţa Unică Digitală

SBA – Small Business Act

SC – Societate comercială

SNC – Societate în Nume Colectiv

SNC – Strategia Națională pentru Competitivitate

SNCDI – Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare

SRL – Societate cu Răspundere Limitată

TIC – Tehnologia Informației și Comunicațiilor

UE – Uniunea Europeană

UNCTAD - United Nations Conference on Trade and Development

VAB – Valoarea Adăugată Brută

Pagina 90 din 100

ANEXE

Anexa I. Seturi de autorizări prin procedura aprobării tacite la nivel de municipii

1. Primăria Municipiului București – publică pe pagina de internet o listă cu 7

autorizații cărora li se aplică procedura aprobării tacite

a. Aviz de circulație – aviz prealabil autorizării desfășurării activității de construire sau

amplasare;

b. Aviz de traseu;

c. Aviz de coordonare a proiectării;

d. Autorizație de lucru;

e. Acord de transport deșeuri provenite din activități proprii pe teritoriul municipiului

București;

f. Autorizație pentru evacuarea și transportul deșeurilor spitalicești pe teritoriul

municipiului București;

g. Autorizație pentru prestări servicii de dezinsecție/dezinfecție/deratizare pe teritoriul

municipiului București;

2. Primăria Municipiului Tulcea – publică pe pagina de internet o listă cu 9

autorizații cărora li se aplică procedura aprobării tacite

a. Autorizație/viză de funcționare pentru desfășurarea activității de alimentație publică;

b. Aprobarea orarului de funcționare pentru unitățile de alimentație publică;

c. Autorizație/viză de funcționare pentru desfășurarea activităților din grupa CAEN –

rev.2 – 932;

d. Autorizație/aviz de comerț stradal;

e. Autorizație de funcționare a piețelor din municipiul Tulcea;

f. Acord de funcționare pentru unitățile economice din municipiul Tulcea;

g. Autorizație de funcționare pentru activitățile economico-productive, de turism și de

agrement desfășurate pe teritoriul comun al municipiului Tulcea și al Rezervaţiei Biosferei

"Delta Dunării";

h. Acord de funcționare pentru desfășurarea activității de comercializare a produselor

constând în substanțe care înlocuiesc pe cele stupefiante și psihotrope și care au efect psihoactiv

în municipiul Tulcea;

i. Aprobarea orarului de funcționare pentru structurile de vânzare din municipiul Tulcea;

Pagina 91 din 100

3. Primăria Municipiului Timișoara – nu am identificat o listă propriu-zisă cu

autorizații cărora li se aplică procedura aprobării tacite, constatând însă că în cazul fiecărui tip de

document relevant se specifică dacă se supune sau nu (situație preponderentă) procedurii

aprobării tacite. O listă parțială a acestora este următoarea:

a. Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale pentru activități de alimentație

publică;

b. Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale pentru activitatea de spălătorie

auto, schimbare de cauciucuri, echilibrare roți și centrele de diagnoză pentru mașini;

c. Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de

comerț cu ridicata/ de gros;

d. Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de

comerț cu amănuntul, cash and carry și de prestări servicii (altele decât cele de întreținere și

repararea autovehiculelor);

e. Prelungire a acordului de funcționare ambulant;

f. Desfășurarea de activități comerciale în rulote comerciale care funcționează pe

proprietatea personală a persoanelor fizice sau juridice;

g. Avizarea activității de comerț stradal în zona publică a Municipiului Timișoara;

h. Aviz de principiu mediu urban și gestiune deșeuri în vederea obținerii autorizației de

construire/desființare;

i. Avizul pentru publicitate temporară tip mesh, banner, steaguri publicitare pe stâlpi sau

pe suporți independenți existenți, indicatoare publicitare direcționale, montare corturi pentru

campanii umanitare.

În plus față de lista anterioară a primăriilor care au publicat liste cu autorizații supuse

procedurii aprobării tacite, am mai identificat și alte instituții, precum:

- Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, (ANCOM)

care publică o listă conținând două intrări:

o Aprobarea tacită privind eliberarea licenței de emisie;

o Aprobarea tacită privind emiterea licenței de utilizare a frecvențelor radio.

- Inspectorate Teritoriale de Muncă.

Pagina 92 din 100

Anexa I. a. Listă circuite de autorizare și autorizații la înființarea unei firme

La înființarea unei societăți comerciale, pentru autorizarea unei activități pe firmă este

necesară depunerea unei declarații de autorizare la Registrul Comerțului, iar de acolo se

transmite către alte instituții, după cum urmează:

Direcția de Sănătate Publică (DSP);

Direcția Sanitar Veterinară (DSV);

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM);

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITP);

După înființarea firmei, în funcție de obiectul de activitate este posibil să fie necesare alte

autorizații, dintre care o parte emise de primării:

- Autorizația de funcționare, emisă de primărie;

- Acordul de funcționare, emis de primărie;

- Autorizația sanitară, de la Direcțiile județene de Sănătate Publică;

- Autorizația sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor, de la Autoritatea

Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;

- Avizul de mediu, de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului;

- Avizul și autorizația de securitate la incendiu, de la inspectoratele județene pentru

situații de urgență;

- Autorizația/acordul/avizul de la administrația publică locală, în cazul anumitor

activități – denumirea, procedurile, taxele și activitățile diferă de la o primărie la alta;

- Autorizație de funcționare eliberată de Inspectoratul Teritorial de Muncă;

- Aviz pentru difuzarea de muzică de la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor;

- Aviz pentru amplasarea de reclame luminoase de la primărie;

- Licență de turism și Certificat de clasificare în domeniul hotelier și turistic de la

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;

- Aviz de la Autoritatea Națională pentru Turism, pentru firmele din stațiunile turistice;

- Autorizația care conferă dreptul de a efectua operațiuni cu metale prețioase și pietre

prețioase, de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului;

- Autorizația pentru activități de schimb valutar, pentru casele de schimb valutar;

- Licența de organizare și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc;

- Autorizația de funcționare, în cazul farmaciilor, de la Ministerul Sănătății;

Pagina 93 din 100

- Certificat de înregistrare la Direcția pentru Agricultură, pentru comercializare produse

de uz fitosanitar;

- Autorizație ISCIR pentru comercializarea și exploatarea echipamentelor de agrement;

- Autorizație de funcționare pentru activități de broker de asigurare, de la Autoritatea

de Supraveghere Financiară;

- Autorizație tehnică de la Registrul Auto Român, pentru service-uri auto;

- Autorizație de gospodărire a apelor, de la Administrația Națională Apele Române;

- Autorizație pentru comercializarea articolelor pirotehnice, de la Inspectoratul

Teritorial de Muncă și Inspectoratul Județean de Poliție;

- Autorizația pentru comercializarea semințelor și materialului săditor, pentru comerțul

cu acestea;

- Autorizație pentru comercializarea armelor și munițiilor și practicarea meseriei de

armurier;

- Autorizație pentru comercializarea detectoarelor de metale, de la inspectoratul

județean de poliție;

- Autorizație de la Autoritatea Rutieră Română, pentru școlile de șoferi;

- Autorizație emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

pentru activitățile de proiectare și executare a instalațiilor electrice;

- Autorizația de funcționare pentru furnizorii de formare profersională, de la autoritatea

Națională pentru Calificări.

Anexa II. Studiu de caz: Autorizarea în cadrul Primăriei Municipiului București

1. Primăria Municipiului București

În cadrul acestei instituții sunt eliberate diverse autorizații necesare unor categorii de

firme, după cum urmează (detaliere parțială):

a. Autorizație de funționare pentru terase amplasate în zone aflate în competența Primăriei

Municipiului București;

b. Autorizație de funcționare pentru firmele de dezinsecție, dezinfecție și deratizare;

c. Înregistrare firmă pază;

d. Autorizații/licențe activități taxi, maxi-taxi;

Pagina 94 din 100

2. Primăria Sectorului 1

a. Autorizație de funcționare pentru societăți ce prestează activități recreative și alimentație

publică, conform codurilor CAEN:

i. 5610 Restaurante;

ii. 5621 Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente;

iii. 5629 Alte servicii de alimentaţie;

iv. 5630 Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor;

v. 9321 Bâlciuri şi parcuri de distracţii;

vi. 9329 Alte activităţi recreative şi distractive;

vii. Spații comerciale situate în zone publice;

viii. Acord de comercializare pe domeniul public pentru chioșcuri de presă/flori;


a. Autorizație de funcționare pentru societăți ce prestează activități recreative și alimentație

publică, conform codurilor CAEN:

i. 5610 Restaurante;

ii. 5630 Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor;

iii. 9321 Bâlciuri şi parcuri de distracţii;

iv. 9329 Alte activităţi recreative şi distractive;


a. Această primărie eliberează autorizații de funcționare, avize și acorduri de funcționare

pentru societăți cu o multitudine de activități, între care:

i. 4520 Întreținerea și repararea autovehiculelor;

ii. 4532 Comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule;

iii. 4711 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de

produse alimentare, băuturi si tutun;

iv. 4721 Comerț cu amănuntul al fructelor și legumelor proaspete, în magazine

specializate;

v. 4722 Comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne, în magazine

specializate;

Pagina 95 din 100

vi. 4724 Comerț cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și produselor zaharoase,

în magazine specializate;

vii. 4725 Comerț cu amănuntul al băuturilor, în magazine specializate;

viii. 4775 Comerț cu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie, în magazine

specializate;

ix. 5610 Restaurante;

x. 5621 Activități de alimentatie (catering) pentru evenimente;

xi. 5629 Alte servicii de alimentație n.c.a.;

xii. 5630 Baruri și alte activităti de servire a băuturilor;

xiii. 9321 Bâlciuri și parcuri de distractii;

xiv. 9329 Alte activităti recreative și distractive n.c.a.;

xv. 9602 Coafură și alte activităti de înfrumusetare;

xvi. 9604 Activităti de întreținere corporală;

b. Eliberare online a unor documente, prin intermediul platformei e-guvernare.ro. Lista acestor

documente, preluată de pe pagina de internet a instituției este următoarea:

i. “autorizaţia de funcţionare - alimentaţie publică (altele decât hoteluri);

ii. emiterea /prelungirea avizului de funcționare activitate comercială - flori naturale pe

domeniul public;

iii. avizul de funcţionare pentru terase sezoniere (cod CAEN 5630, 5610);

iv. emiterea/prelungirea avizului de funcționare pe domeniul public (amplasament stradal)

(altele decât difuzarea presei şi comercializarea florilor naturale);

v. emiterea/prelungirea acordului de funcţionare pentru activitate comercială (pieţe);

vi. prelungirea autorizației de funcţionare - alimentaţie publică (altele decât hoteluri);

vii. prelungirea acordului de funcţionare pentru activitate comercială comerţ produse

alimentare/nealimentare/servicii de piaţă;

viii. prelungirea acordului de funcţionare pentru activitatea comercială -

spălătorii/vulcanizări/service auto/comerţ cu piese auto;

ix. emiterea/prelungirea avizului de funcționare pentru activitate comercială - difuzare

presă pe domeniul public;

x. emiterea acordului de funcţionare pentru activitate comercială comerţ produse

alimentare/nealimentare/servicii de piaţă;

Pagina 96 din 100

xi. emiterea avizului de funcţionare (temporar) privind comercializarea obiectelor

specifice sărbătorilor de iarnă/primăvară;

xii. emiterea acordului de funcţionare pentru activitatea comercială -

spălătorii/vulcanizări/service auto/comerţ cu piese auto;

xiii. emiterea/prelungirea acordului de funcționare pentru activitate comercială la

tarabă/spaţiu în pieţe/bazare;

xiv. emiterea avizului de funcţionare pentru terase sezoniere - amenajate în centrul istoric.


Nu s-au identificat alte informații referitoare la aspecte specifice privitoare la eliberarea

autorizațiilor avute în vedere, în afara următoarelor:

- Model cerere pentru eliberarea sau prelungirea acordului de funcționare;

- Ghid pentru eliberarea acordului de funcționare;

- Ghid pentru eliberarea acordului de funcționare sezonier tip terasă;

- Ghid pentru eliberarea/prelungirea autorizației privind desfășurarea activității de alimentație

publică;

- Ghid pentru eliberarea/prelungirea autorizației privind desfășurarea de activități recreative și

distractive;

- Ghid pentru eliberarea autorizației de funcționare pentru piețe;


În cazul acestei primării am identificat următoarele elemente utile:

i. Autorizație privind desfășurarea activităților prevăzute în grupele CAEN 561 –

Restaurante și 563 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor;

ii. Autorizație privind desfășurarea activităților de terase sezoniere;

iii. Acord privind desfășurarea activității de comerț de întâmpinare;

iv. Autorizație privind desfășurarea activității de comercializare flori;


În cazul acestei primării am identificat următoarele elemente utile:

i. Acord de funcţionare pentru desfăşurarea de activităţi comerciale;

ii. Acord de funcţionare şi ocupare a domeniului public;

iii. Autorizație de funcționare pentru desfășurarea activității de alimentație publică;

iv. Autorizație pentru desfășurarea activităților recreative și distractive;

Pagina 97 din 100

Anexa III. Inventar autorizații și instituții sub incidența procedurii aprobării tacite

Tabel: Inventarul numărului autorizațiilor care intră sub incidența procedurii aprobării

tacite, pe instituții emitente la nivelul anului 2007

Nr.

Crt. Instituția emitentă

Număr

autorizații

/avize

/licențe

/permise

1 Ministerul Economiei și Finanțelor și instituțiile din subordine 85

2 Ministerul Transporturilor și instituțiile din subordine 74

3 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și instituțiile din subordine 39

4 Ministerul Internelor și Reformelor Administrative și instituțiile din subordine 20

5 Ministerul Culturii și Cultelor și instituțiile din subordine 21

6 Ministerul pentru IMM, Comerț, Turism și instituțiile din subordine 20

7 Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și instituțiile din subordine 17

8 Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și instituțiile din subordine 17

9 Ministerul Sănătății Publice și instituțiile din subordine 16

10 Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și instituțiile din

subordine 11

11 Ministerul Apărării 6

12 Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului 5

13 Ministerul Justiției și instituțiile din subordine 2

14 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor 1

15 Comisia Națională a Valorilor Mobiliare 86

16 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor 13

17 Banca Națională a Românei 12

18 Serviciul de Telecomunicații Speciale 10

19 Serviciul de Informații Externe 7

20 Serviciul de Protecție și Pază 7

21 Serviciul Român de Informații 7

22 Colegiul Medicilor Veterinari 3

23 Consiliul Național al Audiovizualului 2

24 Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale 2

25 Inspectoratul de Stat în Construcții 2

26 Avocatul Poporului 1

27 Colegiul Medicilor din România 1

28 Consiliul Național de Evaluare Academică și de Acreditare 1

29 Casa Națională de Asigurări de Sănătate 1

30 Organism de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor de Opere Muzicale 1

TOTAL 490

Sursa datelor: MECMA, http://www.minind.ro/dma/aptacita.htm

Pagina 98 din 100

Anexa IV. Număr de autorități-servicii cu obligații de implementare PAT și SBA

Numărul de municipii, orașe și comune din România în anul 2017

Regiuni și județe Municipii Orașe Comune

TOTAL 103 217 2861

Regiunea NORD-VEST 15 28 403

Bihor 4 6 91

Bistrița-Năsăud 1 3 58

Cluj 5 1 75

Maramureș 2 11 63

Satu Mare 2 4 59

Sălaj 1 3 57

Regiunea CENTRU 20 37 357

Alba 4 7 67

Brașov 4 6 48

Covasna 2 3 40

Harghita 4 5 58

Mureș 4 7 91

Sibiu 2 9 53

Regiunea NORD-EST 17 29 506

Bacău 3 5 85

Botoșani 2 5 71

Iași 2 3 93

Neamț 2 3 78

Suceava 5 11 98

Vaslui 3 2 81

Regiunea SUD-EST 11 24 355

Brăila 1 3 40

Buzău 2 3 82

Constanța 3 9 58

Galați 2 2 61

Tulcea 1 4 46

Vrancea 2 3 68

Regiunea SUD-MUNTENIA 16 32 519

Argeș 3 4 95

Calarași 2 3 50

Dâmbovița 2 5 82

Pagina 99 din 100

Regiuni și județe Municipii Orașe Comune

Giurgiu 1 2 51

Ialomița 3 4 59

Prahova 2 12 90

Teleorman 3 2 92

Regiunea BUCUREȘTI – ILFOV 1 8 32

Municipiul București 1 8 32

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 11 29 408

Dolj 3 4 104

Gorj 2 7 61

Mehedinți 2 3 61

Olt 2 6 104

Vâlcea 2 9 78

Regiunea VEST 12 30 281

Arad 1 9 68

Caraș-Severin 2 6 69

Hunedoara 7 7 55

Timiș 2 8 89

Sursa datelor: INS, TempoOnline

Grupe de autorizare recomandate pentru a implementa PAT și principiile SBA

Grupa Denumirea

Autorizări

Sistemul de Atribuire Electronică în Transporturi (SAET)

Agenția pentru Agenda Digitală a Romaniei (AADR), instituție publică de

specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în

subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, în baza

HG nr. 1173 / 2003 privind atribuirea electronică și distribuirea

autorizațiilor de transport rutier internațional de marfă și persoane

Licențe Autoritatea Rutieră Română - ARR pentru licenţierea operatorilor de

transport rutier

Permise De transport, de circulație, de port arme, etc

Alte

autorizări Punctul de Contact Unic electronic (PCUe), orice cereri de autorizare

necesare pentru exercitarea activitatilor de servicii. Eliberare atestate AAR

Sursa: https://www.arr.ro/arr_doc_7_despre-autoritatea-rutiera-romana-arr_pg_0.htm, https://www.aadr.ro/sisteme-

operate_0_25.html,

https://www.arr.ro/arr_doc_7_despre-autoritatea-rutiera-romana-arr_pg_0.htm

https://www.aadr.ro/sisteme-operate_0_25.html

https://www.aadr.ro/sisteme-operate_0_25.html

Pagina 100 din 100

Clasificarea activităților (coduri CAEN asociate activităților de construcții) care sunt

principalul subiect al implementării procedurii de aprobare tacită și SBA:

Cod CAEN 41: Construcții de clădiri;

Cod CAEN 42: Lucrări de geniu civil;

Cod CAEN 43: Lucrări speciale de construcții;

Cod CAEN 49: Transporturi terestre și transporturi prin conducte;

Cod CAEN 50: Transporturi pe apă;

Cod CAEN 51: Transporturi aeriene;

Cod CAEN 52: Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi;

Cod CAEN 53: Activități de poștă și de curier.

Evenimentele de viață cuprinse în Strategia EGOV, proiectul cod SIPOCA 20

( sunt marcate cu caractere „bold” cele care adresează direct mediul de afaceri)

EV1 Începerea unei afaceri EV19 Accidente la locul de muncă și incapacitate de

muncă

EV2 Vânzarea sau cumpărarea afacerii EV20 Pensionare

EV3 Modificări în funcționarea afacerii EV21

Înregistrarea persoanelor cu dizabilități în vederea

obținerii drepturilor sociale (indemnizației

lunare/indemnizației de însoțitor) sau alte drepturi

EV4 Obținerea de surse de finanțare EV22 Programarea unui consult medical

EV5 Obținerea de garanții pentru întreprinderi EV23 Naștere

EV6 Faliment EV24 Căsătorie

EV7 Lichidare EV25 Divorț

EV8 Transfer de proprietate EV26 Deces

EV9 Obținerea permisului de conducere auto EV27 Obținerea indemnizației pentru creșterea copilului

EV10 Încheierea de contracte EV28 Obținerea cărții de identitate

EV11 Votarea EV29 Adopții

EV12 Asigurarea viitorului personal EV30 Înscrierea în clase primare/ liceu/ universități

EV13 Înregistrarea pentru plata taxelor EV31 Imigrare în România

EV14 Înregistrarea unui autovehicul EV32 Obținerea cetățeniei

EV15 Cumpărarea/ Închirierea unui spațiu de locuit EV33 Ghiduri și date despre călătorie

EV16 Înscrierea la bibliotecă EV34 Obținerea vizei

EV17 Căutarea unui loc de muncă EV35 Obținerea unui pașaport

EV18 Pierderea locului de muncă EV36 Denunțarea ilegalităților

Sursa: Catalog național al soluțiilor TI pentru e-guvernare, proiect cod MySMIS 119196 - SIPOCA 20

„Propunere de politică publică privind eficientizarea...

Documents

Transcript of „Propunere de politică publică privind eficientizarea...