apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... · 2013-04-29 · Raport...

Raport privind impactul asupra mediului


pentru proiectul „Lucrӑri de excavație ȋn vederea extragerii de agregate minerale de râu

ȋn comuna Nicorești, Judeţul Galaţi”

Beneficiar : SC SASVIRO SRL Vaslui Proiectant : SC COMINSANT PROIECT SRL Buzӑu

Autori : SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro Ing. Bojoi Silvia Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Dr. Glăvan-Caranghel Teodor Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro

Aprilie 2013

SC SASVIRO SRL

1/118

http://www.mmediu.ro/


CUPRINS

Introducere _____________________________________________________________________ 3 1. Informaţii generale ______________________________________________________________ 4 1.1. Informaţii despre titularul proiectului _______________________________________________ 4 1.2. Autorii atestaţi ai Studiului de evaluare a impactului asupra mediului ______________________ 4 1.3. Denumirea proiectului __________________________________________________________ 4 1.4. Amplasament ________________________________________________________________ 4 1.5. Descrierea proiectului __________________________________________________________ 5 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei ____________________________________________ 5 1.5.2. Descrierea proiectului _________________________________________________________ 5 1.5.3. Incadrarea ȋn planurile de urbanism și amenajarea teritoriului __________________________ 6 1.6. Durata etapei de funcţionare _____________________________________________________ 7 1.7. Informaţiile privind producţia și resursele energetice folosite ____________________________ 7 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ____________________ 8 1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă ________________________________________________________________________ 9 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele __________________________________________________________________ 11 2. Proces tehnologic ______________________________________________________________ 12 2.1. Flux tehnologic ______________________________________________________________ 12 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului _______________________________ 16 2.3. Activităţi de dezafectare _______________________________________________________ 17 3. Deşeuri _____________________________________________________________________ 17 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora _____ 20 4.1. Apa _______________________________________________________________________ 20 4.2. Aerul ______________________________________________________________________ 26 4.3. Solul şi subsolul ______________________________________________________________ 29 4.4. Zgomot şi vibraţii _____________________________________________________________ 31 4.5. Biodiversitatea ______________________________________________________________ 32 4.6. Peisajul ___________________________________________________________________ 100 4.7. Mediul social şi economic _____________________________________________________ 101 4.8. Condiţii culturale şi etnice _____________________________________________________ 102 4.9. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra factorilor de mediu _____________________ 103 5. Analiza alternativelor __________________________________________________________ 106 6. Monitorizarea ________________________________________________________________ 106 7. Situaţii de risc ________________________________________________________________ 107 8. Descrierea dificultăţilor ________________________________________________________ 108 9. Rezumat fără caracter tehnic ____________________________________________________ 108 Glosar de termeni _______________________________________________________________ 115 Bibliografie ____________________________________________________________________ 117 Anexe

SC SASVIRO SRL

2/118


Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul

„Lucrӑri de excavație ȋn vederea extragerii de agregate minerale de râu ȋn comuna Nicorești, Judeţul Galaţi

Introducere Raportul privind impactul asupra mediului, solicitat de APM Galaţi prin Adresa nr. 4613 din 04.03.2013 a fost realizat pentru SC SASVIRO SRL pentru proiectul „Lucrӑri de excavație ȋn vederea extragerii de agregate minerale de râu ȋn comuna Nicorești, Judeţul Galaţi. Raportul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de APM Galaţi în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare. Structura Raportului la Studiul de evaluare a impactului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectul se încadrează în Anexa nr. 2 din HG nr. 445/2009 – Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, pct. 2, industrie extractivӑ, lit. a) cariere, exploatӑri miniere de suprafațӑ și de extracție a turbei, altele decât cele prevӑzute ȋn Anexa 1 și intrӑ sub incidența art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. Proiectul constă în executarea lucrӑrilor de excavație ȋn vederea extragerii controlate de agregate minerale (nisip şi pietriş) din perimetrul situat în terasa inferioarӑ de pe malul stâng a râului Siret, perimetrul Mӑlureni 4, situat aval cca 1,5 km fațӑ de barajul Călimăneşti și la cca 6,5km amonte de podul rutier și CF Cosmești, pe teritoriul administrativ al Comunei Nicoreşti, ȋn extravilanul localităţii Nicorești, judeţul Galaţi. Având în vedere că prin proiect sunt propuse a fi realizate activităţi în perimetrele ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, declarată parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România prin H.G. nr. 1284/2007, sitului de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, declarat prin Ordinul MMP nr. 2387/2011, evaluarea impactului asupra mediului: - va identifica dacă speciile şi/sau tipurile de habitate de interes comunitar pentru a căror conservare s-a desemnat situl respectiv se află pe amplasamentul propus; - va identifica impactul proiectului asupra acestora în toate fazele de realizare; - va propune măsuri de reducere a impactului, măsuri de conservare şi/sau măsuri compensatorii; - va identifica potenţialul impact asupra celorlalte specii/habitate, pentru care a fost desemnat situl respectiv, conform Formularului Standard Natura 2000; se va analiza mărimea impactului, durata şi reversibilitatea; - va analiza şi prognoza efectele lucrărilor propuse asupra speciilor şi va propune măsuri de reducere a efectelor, după caz; În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobat prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.

SC SASVIRO SRL

3/118


1. Informaţii generale 1.1. Informaţii despre titularul proiectului SC SASVIRO SRL; Adresa: Vaslui, Strada Ion Creangӑ, Nr. 2, Judeţul Vaslui; Nr. de înregistrare la ORC Galaţi: J37/340/2008; Cod Unic de Inregistrare: RO 23790030. Persoana de contact: Robu Viorel; Mobil: 0741.178.897 1.2. Autorii atestaţi ai studiului de evaluare a impactului asupra mediului Autorii atestaţi de Ministerul Mediului ai Raportului privind impactul asupra mediului sunt: SC DANIAS SRL – Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia nr. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, tel. 0236.412.126, fax: 0236.435.180; mobil: 0745.116.685; Ing. Bojoi Silvia - Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziția nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; mobil: 0751.024.651; Dr. Glăvan-Caranghel Teodor - Elaborator studii pentru potecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poz. nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; mobil: 0755.073.761; 1.3. Denumirea proiectului „Lucrӑri de excavație ȋn vederea extragerii de agregate minerale de râu ȋn comuna Nicorești, Judeţul Galaţi” Proiectant: SC COMINSANT Proiect SRL Buzău atestată GA 533/17.11.2010, cu sediul în Buzău, Strada Unirii Judeţul Buzău; J10/13/2005, CUI RO17097103, tel./fax: 238.446.193; mobil: 0723.141.757; 1.4. Amplasament Amplasamentul se află în terasa inferioarӑ de pe malul stâng al râului Siret, perimetrul Mӑlureni 4, situat aval cca 1,5km fațӑ de barajul Cӑlimӑnești și la cca 6,5km amonte de podul rutier și CF Cosmești, pe teritoriul administrativ a comunei Nicorești, ȋn extravilanul localitӑții Nicorești, județul Galați. Terenul aflat în Tarlaua 130, Parcela 2316, Lotul nr. 3 are nr. cadastral provizoriu 2938 şi este în proprietatea societăţii, fiind dobândit în urma participării la o licitaţie deschisă, organizată de Consiliul Local Nicoreşti. Accesul rutier în perimetrul de exploatare se realizează astfel: din DN 24 Tișița - Tecuci - Iași, pe drumul comunal ȋn lungime de 4.0 km ce face legӑtura cu localitatea Ionӑșești, apoi pe un drum de exploatare ȋn lungime de 3.5 Km, ce urmeazӑ a fi amenajat ȋn comun de noii proprietari de terenuri, la limita dintre aceste terenuri și Romsilva. din drumul naţional DE 581 Huși - Crasna - Tişiţa , pe un drum comunal ce asigură accesul ȋn localităţile Ionăşeşti, Mălureni şi Coasta Lupei și ȋn continuare pe un drum de acces cu lungimea totalӑ de 10km, apoi pe un drum de exploatare în lungime de cca 1,5 km, care coboară către albia râului Siret. din drumul european DE 85 Bucureşti - Suceava, pe un drum lateral ce trece prin localitatea Pădureni și coronamentul barajului Călimăneşti și ȋn continuare pe un drum de exploatare existent.

SC SASVIRO SRL

4/118





1.5. Descrierea proiectului 1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei Lucrările propuse au ca scop exploatarea controlată de agregate minerale din terasa inferioarӑ, mal stâng râu Siret. Situația existentӑ Pe tronsonul de râu ȋn care se aflӑ perimetrul Mӑlureni 4 propus pentru exploatare, albia râului Siret prezintӑ o tendințӑ naturalӑ de meandrare. Din cauza neuniformitӑții pantei albiei minore a regimului de exploatare a acumulӑrilor cu rol hidroenergetic din amonte (Berești, Cӑlimӑnești) s-au produs pe cele douӑ maluri ale râului Siret eroziuni active. Pe zona perimetrului de exploatare propus, pe malul drept al râului Siret sunt realizate lucrӑri de ȋndiguire pentru scoaterea localitӑților riverane de sub efectul inundațiilor, precum și o lucrare de protecție a malului (dale din beton), pe malul stâng fiind prezentӑ terasa ȋnaltӑ a râului Siret, cu ȋnӑlțimi de 18 – 20m fațӑ de cea joasӑ, trecerea ȋntre cele douӑ forme de relief fiind abruptӑ. Perimetrul balastierei nu intrӑ ȋn planul de amenajare teritorialӑ a comunei Nicorești. Nu existӑ un plan de amenajare ruralӑ pentru zona respectivӑ, terenul fiind neproductiv. Localizarea proiectului Perimetrul de exploatare propus este poziționat ȋn zona bornei CSA 107. Punctele care delimitează perimetrul de exploatare Mălureni 4 în sistem de proiecţie STEREO 70, conform documentaţiei tehnice, au următoarele coordonate:

Nr. punct X Y

1 494157 675723 2 494281 675906 3 494213 675948 4 494054 675713

Perimetrul de exploatare este situat ȋn terasa inferiorarӑ a râului Siret, mal stâng și are forma poligonală (asemӑnӑtoare unui trapez), cu latura mare de 285 m, latura micӑ de 220m și lӑțimea de 80m și suprafața de 20.000mp. 1.5.2. Descrierea proiectului Amplasamentul se află în terasa inferioarӑ de pe malul stâng al râului Siret, perimetrul Mӑlureni 4, situat aval cca 1,5km fațӑ de barajul Cӑlimӑnești și la cca 6,5km amonte de podul rutier și CF Cosmești, pe teritoriul administrativ a comunei Nicorești, ȋn extravilanul localitӑții Nicorești, județul Galați. Exploatarea nisipului şi pietrişului din zăcământul Mӑlureni 4 se va face ţinând cont de: caracteristica zăcământului - faptul că fracţiunile cu diametrul 2-20mm au o prezenţă însemnată (50%), celelalte fracţii având o prezenţă de 33% (0-2mm), respectiv 14% (> 20mm); mărimea pilierilor de siguranţӑ:

SC SASVIRO SRL

5/118


- minim 100m, faţă de malul stâng al albiei minore a râului Siret; - minim 5m, faţă de terenurile riverane; - minim 300m, faţă de limita terasei joase a râului Siret;

Metoda de exploatare constă în extracţia nisipului şi pietrişului, ȋntr-o singurӑ treaptӑ cu o adâncime medie de 3,3m, cea maximӑ de 4,50m luând ȋn calcul și grosimea medie a copertei zӑcӑmântului de 0,10m. Unghiul de taluz va fi de 450, iar expolatarea se va face deasupra nivelului hidrostatic. Toatӑ suprafața va forma un singur panou de exploatare, care va fi ȋmpӑrțit ȋn fâșii paralele cu latura micӑ a perimetrului (latura 2-3), lӑțimea acestora fiind de 10m. Tehnologia de extracţie Excavarea agregatelor minerale se va face cu un excavator tip S 1202 având cupa de 120 m3, care va ȋncӑrca agregatele ȋn mijloacele de transport. Se va folosi un buldozer tip S 1500 pentru ȋmpingeri, nivelӑri, etc. Capacităţi : capacitatea de extracţie (rezerve estimate): 65.770 m3; cantitatea preliminatӑ programatӑ a fi exploatatӑ pentru intervalul 2013-2014: 35.000m3; suprafața perimetrului de exploatare: S = 20.000 m2; adâncimea de extragere (faţă de cota superioară a depozitului): maximă 4,5 m, fără a coborâ sub cota de 59,00mdMN; Clasa de importanţă Conform STAS 4273/1983 şi STAS 4068/2/87: clasa de importanţă: IV. Măsuri pentru urmărirea în timp a comportării albiei în zona perimetrului de exploatare şi a eventualelor obiective ce ar putea fi afectate Pentru urmӑrirea ȋn timp a fenomenelor ȋn albie, la ȋnceperea extragerii se va face bornarea perimetrului de exploatare și a unui numӑr de 4 profile transversale, iar dupӑ viiturile importante și la terminarea exploatӑrii de aggregate minerale se vor efectua mӑsurӑtori topometrice. 1.5.3. Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului Certificat de urbanism nr. 138/3396/08.06.2012 emis de Consiliul Judeţean Galaţi: la regimul juridic: terenul este situat în extravilanul localităţii și este proprietatea numiților Robu Viorel și Robu Rodica Lucia, conform Contractului de vânzare-cumpӑrare nr. 1488 din 27.05.2009 ȋncheiat cu Primӑria Nicorești, privind suprafața de teren de 30.000mp situat ȋn Tarlaua 130, Parcela 2316, intabulat ȋn cartea funciarӑ nr. 100042 a localitӑții cadastrale autentificat cu nr. 3755 din 06.10.2009 la BNP Pacta Tecuci; la regimul economic: - folosinţa actuală a terenului: teren neproductiv; - destinaţia propusă: lucrări de excavație ȋn vederea extragerii de agregate minerale de râu, ȋn comuna Nicorești, judeţul Galaţi. la regimul tehnic: suprafaţa de teren : 30.000mp. Studiul tehnic zonal privind influența exploatӑrii agregatelor minerale din terasa mal stâng a râului Siret, ȋn perimetrul Mӑlureni 4, județul Galați, ȋntocmit de SC Cominsant Proiect SRL Buzӑu; Aviz de gospodӑrire a apelor nr. 191 din 18 decembrie 2012 emis de A.N. Apele Române – Administrația Bazinalӑ de Apӑ – Prut – Bârlad; Perimetrul noii balastiere nu intră în planul de amenajare teritorială a comunei Nicorești. Nu există un plan de amenajare rurală pentru zona respectivă, terenul fiind neproductiv. Formularul standard Natura 2000:

- ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; - ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior;

SC SASVIRO SRL

6/118


1.6. Durata etapei de funcţionare Lucrările propuse au ca scop exploatarea controlatӑ a agregatelor minerale din terasa inferioarӑ mal stâng a râului Siret. Extracţia controlată a agregatelor minerale se va face cca. 2-3 ani. 1.7. Informaţiile privind producţia Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate.

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitate anuală Furizor

Nisip şi pietriş 35.000mc Motorină 50t Staţie de distribuţie

carburanţi autorizată Ulei hidraulic 10 litri Furnizor autorizat Vaselină 12kg

Pentru anul 2013 este programatӑ exploatarea unui volum de 35.000 mc, repartizatt astfel:

Specificaţie UM (m3) Total perioadă Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV

Consum de resurse/ rezerve m3 35.000 5.000 10.000 15.000 5.000 Perioada de extracţie: martie – decembrie . Din punct de vedere mineralogic, agregatele minerale extrase au următoarea compoziţie: gresii cuarţoase şi cuarţitice, calcare şi marnocalcare. Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri este de tip aluvionar şi aparţine holocenului superior. Sub aspect morfologic, zona se aflӑ ȋn Cӑmpia Tecuci, o câmpie de terase, acoperitӑ de loess și dune de nisip. Zona studiată cuprinde lunca şi terasele râului Siret. Constituţia litologică este realizată în principal din nisipuri şi pietrişuri. Zăcămintele au o compoziţie granulometrică caracteristică acumulărilor de nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş (STAS 1273/74) care este prezentată în continuare. Compoziţia granulometrică indică prezenţa unor acumulări de agregate cu parte levigabilă redusă cca. 3 % iar distribuţia celor trei fracţii care alcătuiesc zăcământul este următoarea : nisip (0,05 - 2,0 mm) = 33% pietriş (2,0 - 20,0 mm) = 50% bolovaniş (>20 mm) = 14%. Sorturile se încadrează în prevederile STAS 1243/74. Prin sortare se pot obţine următoarele sorturi: pietriş 0-3 mm 33% pietriş 3-7 mm 12% pietriş 7-16 mm 20% pietriş 16-30 mm 20% pietriş 30-70 mm 15%. Caracteristici fizico-chimice : · conţinut nul în corpuri străine; · conţinutul înfragmente de argilă este < 1 %; · paietele de muscovit, submilimetrice, sunt în proporţie de până la 0,2 %: · materia cărbunoasă este absentă; · humus - culoare galbenă;

SC SASVIRO SRL

7/118


· săruri solubile până la 0,25 %; · sulfuri, sulfaţi - urme slabe; Caracteristici fizico-mecanice: · densitate aparentă: 2500 - 2600 kg/mc; · densitate în grămadă în stare afânată: 1970 kg/mc; · densitate în grămadă în stare îndesată: 2160 kg/mc; · porozitate aparentă: 1,48 -1,96 %; Din datele prezentate mai sus rezultă că agregatele minerale prezintă caracteristici care se încadrează în limitele STAS 1687/84. Domenii de utilizare Caracteristicile de rezistenţă ale nisipurilor şi pietrişurilor din zăcământul Mӑlureni 4 şi ale sorturilor granulometrice obţinute prin spălare - sortare sunt corespunzătoare pentru utilizare la fabricarea betoanelor sau la lucrări de drumuri, valorile acestora fiind în conformitate cu prevederile STAS 662-89 Agregate naturale de balastiera pentru lucrări de drumuri şi STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali. Produsele miniere comercializabile rezultate din activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor în balastiera Mӑlureni 4 sunt: · produs minier brut – balast; · material de îmbunătăţire a terenurilor de fundare metoda ploturilor şi a pernelor de balast; · materie primă pentru betoanele inferioare de clasa Bc 3,5 - Bc 7,5; · balast pentru straturi de fundare drumuri; · balast stabilizat cu lianţi minerali pentru straturi rutiere; 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală/existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

Categorie- Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate conform HG nr. 1408/2008, art. 2, al.2

Fraze de risc conform HG nr.

1408/2008

Nisip şi pietriş 35.000mc N - -

Motorină

50 t/an; Nu se depozitează pe amplasament

P

lit.e – inflamabilă; lit.h – nocivă; lit.k – sensibilizantă; lit.o –periculoasă pentru mediul ȋnconjurător

R10 - inflamabil; R11 - foarte inflamabil; R22 - nociv prin înghiţire; R43 - poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R54/55/56-toxic pentru faună, floră, organisme din sol

Uleiuri minerale 420l;

Nu se depozitează pe amplasament

P

lit.h – nocivă; lit.k – sensibilizantă; lit.o –periculoasă pentru mediul inconjurător

R22 - nociv prin înghiţire; R43 - poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R54/55/56-toxic pentru faună, floră, organisme din sol

SC SASVIRO SRL

8/118


1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă Conform Ordinului MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Raportul privind impactul asupra mediului în acest subcapitol trebuie să prezinte informaţii cu privire la poluanţii fizici (zgomot, radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizantă) şi biologici (microorganisme: viruşi, bacterii, ciuperci patogene, paraziţi) care sunt generaţi pe amplasament şi pot afecta factorii de mediu. Pentru implementarea proiectului, în perioada de exploatare a agergatelor minerale, pe suprafaţa amplasamentului se vor produce zgomote determinate de funcţionarea utilajelor și mijloacelor de transport folosite.

SC SASVIRO SRL

9/118


Tipul poluării Sursa de poluare Poluare maximă permisă

Poluare de fond

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a poluării

În zona obiectivului

(la sursă)

In zone de protecţie aferente

obiectivului

În zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a

poluării de fond

Fără măsuri de reducere/ eliminare

Cu implementarea măsurilor de

reducere/ eliminarea poluării

In perioada de execuţie

Poluare aer Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 6

Conform Legea nr. 104/2011 Nesemnificativ - - - -

Menţinerea utilajelor în condiţii normale de funcţionare;

Poluare fonică

Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 6 Buldozer (1); Draglină (1); Încărcător frontal (2) Autobasculante (2)

STAS 10009/1988

50 dB(A)

40dB(A)

Funcţie de utilaje, cu

respectarea HG nr. 1756/2006

105 dB(A)

115 dB(A)

107 dB(A)

- -

Sunt surse exterioare cu acţiune limitată, în timpul zilei. Distanţa până la zona locuită este de cca 3km.

In perioada de funcţionare

Poluare aer Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 6

Conform Legea nr. 104/2011 Nesemnificativ - - - -

Respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice.

Poluarea fonică

Utilaje/mijloace de transport Nr. surse: 6 Buldozer (1); Draglină (1); Încărcător frontal (2) Autobasculante (2)

STAS 10009/1988 65 dB (A)

la limita incintei

45 dB (A)

105 dB(A)

115 dB(A)

107 dB(A)

40 dB (A)

-

-

Sunt surse exterioare cu acţiune limitată, numai pe timpul zilei. Distanţa până la zona locuită este de 3km.

SC SASVIRO SRL

10/118


Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Radiaţie electro-magnetică, radiaţie ionizantă, poluare biologică - Nu este cazul. 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Alternativele studiate de titularul proiectului sunt: Alternativa 0 – nerealizarea proiectului; Alternativa I – excavarea agregatelor minerale cu umplerea excavaţiilor cu pӑmânt şi nivelarea până la cota terenurilor învecinate; Alternativa II – excavarea agregatelor minerale ȋn acord cu legislația de mediu ȋn vigoare; 1.10.1. Alternativa 0 – nerealizarea proiectului; Conform Planului Urbanistic General al Comunei Nicorești, județul Galați aprobat prin HCL Nicorești nr. 20/19.04.2011, terenul este situat ȋn extravilanul localitӑții Nicorești, județul Galați. Perimetrul balastierei nu intrӑ ȋn Planul de amenajare teritorialӑ a comunei Nicorești, județul Galați. Nu existӑ un plan de amenajare ruralӑ pentru zona respectivӑ, terenul fiind neproductiv. Suprafeţele adiacente perimetrul de exploatare prezintă o vegetaţie ierboasă xerotermă şi specii arbustive printre care se numără: vegetatie erbacee cu Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca, alaturi de tufarisuri de porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina) si paducel (Crataegus monogyna). Exemplare arbustive prezente pe suprafeţele învecinate perimetrului propus spre amenajare de S.C. SASVIRO SRL sunt de talie mică, majoritatea fiind rupte de animalele care păşunează în zonă.

1.10.2. Alternativa I – excavarea agregatelor minerale cu umplerea excavaţiilor cu pӑmânt şi nivelarea până la cota terenurilor învecinate Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Mӑlureni 4 determină apariţia de noi locuri de muncă la nivel local şi în general în domeniul construcţiilor. Umplerea cu pӑmânt a excavaţiilor realizate pentru extracţia agregatelor minerale necesită un consum de carburant la fel de mare ca cel utilizat pentru transportul nisipului şi pietrişului la beneficiari.

1.10.3. Alternativa II – excavarea agregatelor minerale (alternativa propusӑ) Cantitatea de carburant consumată pentru amenajarea cuvetei, care va fi umplutӑ cu apӑ, la umplerea barajului ȋn curs de amenajare este mai mică decât cea necesară pentru transportul unei cantităţi de pӑmânt necesarӑ umplerii excavaţiilor; Prin valorificarea rezervei de nisip și pietriș, exploatatӑ pe o adâncime medie de 3,3m, terenul va avea o utilizarea economică superioară decât cea din prezent – teren neproductiv. Amenajarea cuvetei lacului de acumulare va avea un impact pozitiv asupra diversităţii florei şi faunei din regiune. Excavarea agregatelor minerale de râu de cӑtre SC Sasviro SRL se va face ȋn acord cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului, Ordinului MS nr. 536/1997 cu modificӑrile și completӑrile ulterioare, Legii nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sӑlbatice. In ariile naturale protejate pot fi dezvoltate activitӑți tradiționale, respectiv activitӑțile de utilizare durabilӑ a resurselor naturale și specifice zonei respective de cӑtre comunitӑțile locale, care au stat la baza dezvoltӑrii comunitӑții locale de-a lungul timpului și nu afecteazӑ obiectivele de conservare a biodiversitӑții. Astfel vor fi respectate prevederile Legii nr. 49 din 2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007, conform cӑreia: - art. 10: Modul de constituire a ariilor naturale protejate va lua ȋn considerare interesele comunitӑții locale, ȋncurajându-se menținerea și cunoștințelor tradiționale locale ȋn valorificarea acestor resurse ȋn beneficiul comunitӑților locale;

SC SASVIRO SRL

11/118


- art. 21, alin. 4) - Respectarea Planurilor de management și a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritӑțile care reglementeazӑ activitӑți pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau administreazӑ terenuri și alte bunuri și/sau care desfӑșoarӑ activitӑți ȋn perimetrul și ȋn vecinӑtatea ariei naturale protejate; - art. 22, lit. i): In zonele de dezvoltare durabilӑ se pot desfӑșura cu respectarea prevederilor din planul de management: Activitӑțile de construcții/investiții, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme Planurilor de urbanism legal aprobate; 2. Proces tehnologic 2.1. Flux tehnologic Conform Deciziei Etapei de ȋncadrare nr. 91 din 07.02.2013 emisӑ de APM Galați, proiectul prevede exploatarea ȋn extravilanul satului Mӑlureni, ȋn terasa mal stâng a râului Siret, ȋn plaja formatӑ ȋnspre malul stâng, ȋn aval de barajul de la Cӑlimӑnești, la peste 1,5km aval, a unei cantitӑți de 65.770m3 de nisip şi pietriș. Terenul aflat ȋn T130, P 2316, Lotul nr. 2 este ȋn proprietatea SC SASVIRO SRL. Agregatele minerale vor fi extrase cu excavator cu cupă inversă JCB 4CX cu capacitatea cupei de 1.20 mc - pentru excavarea deasupra nivelului hidrostatic. Adâncimea medie de exploatare va fi de 3,3 m şi cea maximă de 4,5 m faţă de cota actuală a terenului, conform documentaţiei pentru obţinerea Avizului de gospodărire a apelor întocmită de S.C. COMINSANT PROIECT S.R.L. BUZĂU, fara a se depӑși cota de 59,00 mdM. Exploatarea agregatelor se va desfăşura deasupra nivelului hidrostatic.

Metoda de exploatare va fi prin fâşii paralele cu sensul de curgere al raului, cu exploatarea acestora în felii cu laţimea de maxim 10.00 m, intr-o singura treapta de exploatare. Lucrările de excavare vor fi realizate utilizând o draglină, un excavator tip S1202 cu cupa de 1,2 mc, 1 incarcator frontal Wolla pe pneuri Hanomag 66 D cu cupa de 3.5 mc - pentru incarcat. Agregatele minerale vor fi transportate cu 2 autobasculante RABA 16t. Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Malureni 4 se va desfăşura în următoarele etape: lucrări de pregătire necesare; lucrări de exploatare; lucrări de prelucrare; protecţia zăcământului; lucrări de închidere. 2.1.1. Lucrări de pregătire necesare - Nu sunt necesare lucrӑri speciale de decopertare și deschidere; în zonele în care apare o copertă, apreciată ca având o grosime maximă de 0,10m, aceasta va fi tratată ca intercalaţie ce va fi îndepărtată în procesul de spălare-sortare. - Pentru punctul de extracție agregate minerale din terasa mal stâng a râului Siret “Malureni 4” este amenajat drumul de exploatare pânӑ ȋn zona perimetrului, urmând a se amenaja drumul de acces ȋn continuare pe cca 50m pânӑ ȋn perimetrul de exploatare. Pentru utilizarea drumului ȋn lungime de cca 6,5km, fațӑ de DN 24 Tișița-Iași, existӑ acceptul Consiliului Local Nicorești. - Pentru a preveni afectarea suprafeţelor adiacente şi a drumurilor de exploatare din zonă prin surpare taluzelor se vor păstra pilieri de siguranţă de minim 5 m. - Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.

SC SASVIRO SRL

12/118


2.1.2. Lucrӑri de exploatare 2.1.2.1. Metoda de exploatare Metoda de exploatare constă în extracţia nisipului şi pietrişului, ȋntr-o singurӑ treaptӑ cu o adâncime medie de 3,3m, cea maximӑ de 4,50m luând ȋn calcul și grosimea medie a copertei zӑcӑmântului de 0,10m. Unghiul de taluz va fi de 450, iar expolatarea se va face deasupra nivelului hidrostatic. Toatӑ suprafața va forma un singur panou de exploatare, care va fi ȋmpӑrțit ȋn fâșii paralele cu latura micӑ a perimetrului (latura 2-3), lӑțimea acestora fiind de 10m. Atacarea fâșiilor se va face prin sӑparea unei tranșee de atac cӑtre latura 1-4, dinspre aceastӑ laturӑ cӑtre malul stâng. Succesiunea de lucru va fi următoarea: - înlăturarea vegetaţiei cu ajutorul excavatorului sau buldozerului pe suprafața panoului de exploatare, încărcarea materialului extras, transportul acestuia în locurile de depozitare, stocarea temporară a materialului extras și separarea solului vegetal de materialul argilos; - nivelarea cu ajutorul buldozerului; - trasarea fâşiilor de exploatare şi materializarea lor pe teren prin bornare; - excavarea în fâşii paralele cu latura (2 – 3), excavatorul înaintând printr-o tranşee de exploatare, care începe din zona laturii mici; - transportul agregatelor minerale în stare brută, cu autobasculantele proprii direct la beneficiari; - asigurarea stabilităţii taluzelor prin impermeabilizarea cu o parte din materialul argilos rezultat din decopertare; Excavarea agregatelor minerale se va face cu un excavator tip S 1202 având cupa de 120 m3, care va ȋncӑrca agregatele ȋn mijloacele de transport. Se va folosi un buldozer tip S 1500 pentru ȋmpingeri, nivelӑri, etc. Exploatarea se va limita la adâncimea actualӑ a talvegului râului Siret, fӑrӑ a coborâ sub cota acestuia, fenomen ce ar contribui la instalabilitatea malului râului Siret, mai ales ȋn zonele cu eroziuni active. Adâncimea maximӑ de excavare nu va fi ȋn nici o circumstanțӑ mai mare de 4,50m (incluzând și grosimea copertei de 0,10m), fiind limitatӑ de cota de 59,00mdMN, așa cum rezultӑ din studiul tehnic zonal. Inundabilitatea amplasamentului a fost analizatӑ ȋn Studiul tehnic zonal pentru mai multe valori ale debitelor maxime: - debitul de formae pe acest tronson al râului Siret, care este debitul maxim cu probabilitea de depӑșire de 50% și valoarea Q50% = 685mc/s; - debitul maxim cu probabilitatea de depӑșire de 10%; - debitul maxim cu probabilitatea de depӑșire de 5%, care este debit de calcul pentru clasa de importanțӑ IV; Au rezultat urmӑtoarele valori pentru nivelele apei corespunzӑtoare debitelor maxime enumerate mai sus:

Debit maxim cu probabilitate de depӑșire Nivelul apei (mdMN) 50% (de formare): 685mc/s 62,40 10% - 1830mc/s 63,05 5% (de calcul) – 2300mc/s 63,30

Conform determinӑrilor fӑcute pentru profilul PT2 rezultӑ cӑ perimetrul de exploatare nu este afectat la debitul de formare dar poate fi afectat la debitul maxim cu probabilitatea de depӑșire de 5%. Pe perioada activitӑților de exploatare se va menține ȋn permanențӑ un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puțin 0,5m deasupra nivelului hidrostatic ȋn scopul evitӑrii poluӑrii stratului acvifer cu produse petroliere.

SC SASVIRO SRL

13/118


Exploatarea agregatelor minerale va fi la limitatӑ strict la conturul zonei solicitate. Materialul excavat se va ȋncӑrca ȋn mijloace auto și transporta ȋn afara zonei de exploatare la o stație de sortare-spӑlare sau direct la benefciari. In zona de exploatare nu se admit depozite; se va putea realiza un singur depozit intermediar (tehnologic) ȋn limitele capacitӑții de transport pentru o zi. In perioadele critce (viituri, ȋngheț), exploatarea va fi opritӑ, iar utilajele vor fi retrase din albia majorӑ a râului Siret. 2.1.2.2. Lucrări de prelucrare Agregatele de balastieră extrase din perimetrul Malureni 4 se valorifică numai în stare bruta.

2.1.2.3.Protecţia zăcământului Pentru a asigura stabilitatea taluzului pe perioada exploatării ȋn perimetrul Mӑlureni 4 se va menţine un unghi de taluz de 450. Pentru a asigura protecţia suprafeţelor adiacente se vor respecta pilierii de siguranţă de minim 5 m fațӑ de terenurile adiacente. Pentru a evita poluarea zăcămintelor de pe suprafaţă şi din zonă cu uleiuri şi hidrocarburi vor fi luate următoarele măsuri: - vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehnice efectuate la zi; - personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi va anunţa imediat eventualele defecţiuni; - utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului; - nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi autocamioanelor pe suprafaţa amplasamentului. - se va respecta adâncimea de excavare impusă prin Avizul de gospodărire al apelor. 2.1.2.4. Lucrări de închidere Prin excavaţiile propuse de proiect se va realiza cuveta unei excavații cu adâncimea maximӑ de 4,5m faţă de cota terenului din zonă, care va fi umplutӑ cu apӑ odatӑ realizatӑ retenția apei odatӑ cu realizarea barajului de la Cosmești. Lucrările de excavare se vor utiliza la unghi de taluz de cca. 45o. 2.1.2.5. Pilieri de siguranțӑ - minim 100m fațӑ de malul stâng al albiei minore a râului Siret; - minim 5m fațӑ de terenurile riverane; - 300m fațӑ de terasa ȋnaltӑ mal stâng a râului Siret; 2.1.2.6. Capacităţi : - capacitatea de extracţie (rezerve estimate): 65.770 m3; - cantitatea preliminatӑ programatӑ a fi exploatatӑ pentru intervalul 2013-2014: 35.000m3; - suprafața perimetrului de exploatare: S = 20.000 m2; - adâncimea de extragere (faţă de cota superioară a depozitului): maximă 4,5 m, fără a coborâ sub cota de 59,00mdMN; 2.1.2.7. Clasa de importanțӑ conform STAS 4273/1983 și STAS 4068/2/87: clasa de importanțӑ IV. 2.1.2.8. Măsuri pentru urmărirea în timp a comportării albiei în zona perimetrului de exploatare şi a eventualelor obiective ce ar putea fi afectate: - la începerea extragerii se va face bornarea perimetrului de exploatare şi a unui număr de 4 profile transversale, iar după viiturile importante şi la terminarea exploatӑrii de agregate minerale se vor efectua măsurӑtori topometrice; - incinta tehnicӑ și celelalte spații tehnologice vor fi dezafectate ȋn cazul ȋncetӑrii activitӑții și redate mediului cu folosința inițialӑ; - se vor întreţine drumurile comunale şi de exploatare utilizate pentru transportul agregatelor minerale;

SC SASVIRO SRL

14/118


2.1.7.8. Lucrările pentru refacerea mediului Conform Memoriului de prezentare elaborat de SC Cominsant Proiect SRL Buzӑu, cuveta va fi realizată prin exploatarea balastului cu adâncimea medie de 3,3m şi cea maximă de 4,5m faţă de cota terenului natural. Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport. Lucrările de excavare se vor utiliza la un unghi de taluz de cca. 450. Pe taluze se vor realiza lucrări de terasare şi umpluturi pentru stabilizare. Umpluturile se vor realiza din materiale rezultate din exploatarea agregatelor minerale. De asemenea vor fi executate lucrӑri de ȋntreținere a drumului de exploatare. Dat fiind faptul cӑ ȋntreaga suprafațӑ de teren pe care se va realiza proiectul, ȋn viitorii ani, odatӑ cu realizarea umplerii cu apӑ a cuvetei lacului de acumulare care se va crea prin construcția barajului de la Cosmești se va afla sub nivelul apei, nu sunt necesare lucrӑri de refacere a mediului ample, atât din punct de vedere fizic, cât și valoric. 2.1.7.7. Dotări - excavator cu cupă inversă JCB 4CX, cu capacitatea cupei de 1.20 mc, pentru excavarea deasupra nivelului hidrostatic - 1buc.; - o draglină , un excavator tip S1202 cu cupa de 1,2 mc – 1 buc.; - încărcător frontal Wolla pe pneuri Hanomag 66 D, cu cupa de 3,5 m3 pentru încărcat – 1 buc. ; - agregatele minerale vor fi transportate cu 2 autobasculante RABA 16t. 2.1.7.8. Program de lucru 3 angajaţi, 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 180 zile/an; 2.1.7.9. Utilităţi 2.1.7.9.1. Alimentare cu apă Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Apa potabilă necesară angajaţilor va fi asigurată din comerţ (apa plată ȋmbuteliatӑ în recipienţi din material plastic PET). 2.1.7.9.2. Evacuarea apelor uzate Nu se produc ape uzate. Necesarul zilnic de apă menajeră pentru o persoană este de 50 l/zi; necesarul anual pentru 3 angajați este de 12 m3. Nu se justifică dotarea amplasamentului cu infrastructura necesară pentru realizarea dotărilor pentru alimentare cu apă şi pentru preluarea apelor uzate. Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa amplasamentului se infiltrează în sol datorită permeabilităţii mari a substratului, fără a modifica proprietăţile fizico-chimice ale apei freatice. Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa perimetrului vor avea un debit de maxim 122 mc/h şi nu vor antrena substanţe poluante din punct de vedere chimic; apele pluviale sunt considerate convenţional curate. 2.1.7.9.3. Alimentarea cu energie electrică Pe amplasament nu existӑ rețele de alimentare cu energie electricӑ. Proiectul nu prevede realizarea rețelelor de alimentare cu energie electricӑ a amplasamentului. 2.1.7.9.4. Alimentarea cu gaz metan. Pe suprafaţa amplasamentului nu există reţele de alimentare cu gaz metan. Proiectul nu prevede realizarea de reţele de alimentare cu gaz metan a amplasamentului. 2.1.7.9.5. Alimentarea cu combustibil Pe amplasament nu se vor depozita combustibili, uleiuri, etc. Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate.

SC SASVIRO SRL

15/118


2.1.7.10. Lucrările de refacere a amplasamentului Exploatarea agregatelor minerale se va realiza prin excavarea nisipului și a pietrișului până la o adâncime de 4,5 m. Dat fiind faptul cӑ ȋntreaga suprafațӑ a perimetrului va fi inundatӑ odatӑ cu retenția apei ȋn spatele viitorului baraj de la Cosmești, nu este necesarӑ efectuarea lucrӑrilor de refacere a mediului ample, atât din punct de vedere fizic, cât și valoric. Se pot prevedea ȋn Proiectele tehnice anuale de refacere a mediului, lucrӑri de fixare a taluzelor excavației, prin corectarea pantei taluzului, impermeabilizare cu stat vegetal, precum și de ȋntreținere a drumului de exploatare. 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilaje/mijloace de transport folosite ȋn procesul de extracţie a agregatelor: - excavator cu cupă inversă JCB 4CX, cu capacitatea cupei de 1.20 mc, pentru excavarea deasupra nivelului hidrostatic - 1buc.; - o draglină, un excavator tip S1202 cu cupa de 1,2 mc – 1 buc.; - încărcător frontal Wolla pe pneuri Hanomag 66 D, cu cupa de 3,5 m3 pentru încărcat – 1 buc. ; - agregatele minerale vor fi transportate cu 2 autobasculante RABA 16t. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul societăţii va menţine utilajele/mijloacele de transport în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie. Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt apa şi solul. Dintre aceştia, factorul de mediu apă este cel mai predispus la impurificare datorită unor poluări accidentale, deoarece amplasamentul se află în terasa inferioarӑ la cca 200m de albia râului Siret. Deoarece lucrӑrile de excavare se vor executa ȋntr-o zonӑ expusӑ riscului la inundații, zilnic utilajele/mijloacele de transport vor fi retrase pe platforme mai ȋnalte, iar accesul utilajelor și al mijloacelor de transport se va face pe diguri provizorii de 1-2 m ȋnӑlțime, care vor asigura protecție fațӑ de oscilațiile de nivel ale apei. Eventuala poluare a solului este redusă de variaţiile de nivel care determină astfel o spălare a eventualilor poluanţi, care astfel ajung în apa de suprafaţă sau în pânza freatică. În caz de poluare accidentală se vor lua următoarele măsuri: 1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea unităţii; 2. Conducerea unităţii dispune: - anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale; - anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea; 3. Echipa de intervenţie din unitate acţionează pentru eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante. 4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia.

SC SASVIRO SRL

16/118


5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii va solicita sprijin altor unităţi. 6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A. asupra sistării poluării. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe amplasament: - oprirea scurgerilor; - localizarea poluantului scurs pe mal şi în albie, prin efectuarea unor baraje din materialul existent în albia râului; - efectuarea unei serii de baraje din baloţi de paie pe râu şi intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier; - intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier acumulat în faţa barajelor; - colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje; - analize fizico-chimice în aval; Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. Se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare. Emisiile produse de mijloacele de transport şi de utilaje sunt măsurate la inspecţia tehnică periodică şi conform legislaţiei, utilajele cu emisii care depăşesc normele legale nu sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe drumurile publice. Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, să se încadreze în prevederile legale. 2.3. Activităţi de dezafectare Activitatea de dezafectare a organizării de şantier va consta în retragerea utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor societăţilor autorizate specializate. 3. Deşeuri 3.1. Tipuri de deşeuri generate : deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare; deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în proiect; deşeuri de ambalaje (PET-uri). Deşeuri tehnologice uleiuri uzate pentru mijloacele de transport auto şi pentru utilaje – 10 l/an; anvelope uzate – 4 buc.; deşeu inert rezultat de la îndepărtarea stratului de aluviuni argiloase, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone. Deşeuri municipale amestecate Deşeurile municipale amestecate care rezultă de la personalul care asigură exploatarea şi transportul agregatelor minerale: 10 kg/lună x 8 luni/an de lucru efectiv = 80 kg/an. Deşeuri de ambalaje PET-uri: 2,5 kg/lună x 8 luni/an de lucru efectiv = 20 kg.

SC SASVIRO SRL

17/118


Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, titularul proiectului are următoarele obligaţii: să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversităţii şi oamenilor; să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a acestora; să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul de exploatare, în vederea gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate. Deşeuri tehnologice Uleiuri uzate - fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere. Schimburile periodice de ulei se vor realiza în service, iar în cazul apariţiei unei defecţiuni care necesită intervenție imediată scurgerile vor fi captate într-un recipient etanș și utilajul/mijlocul de transport va fi transportat la o unitate service pentru remedierea defecțiunii. Uleiul/carburantul colectat în urma defecțiunii va fi predat la unitatea care va realiza reparațiile. Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în service autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Modul de gestionare a uleiurilor uzate este reglementat de HG nr. 235/2007. Anvelope uzate – cod 16 01 03, fac parte din categoria de deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la mijloacele auto şi vor fi predate o dată cu achiziţionarea celor noi; în caz contrar, anvelopele uzate vor fi colectate pe o suprafaţă impermeabilizată în incinta sediului beneficiarului proiectului şi vor fi predate unui operator economic autorizat din punct din vedere al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de: · OUG nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, actualizată şi republicată, şi care este în vigoare începând cu data de 21 ianuarie 2007; · HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. Deşeuri din decopertare şi excavare. Deşeul inert rezultat din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone, va fi transportat şi depozitat cu mijloacele beneficiarului proiectului, în locul stabilit de către Primăria Comunei Nicorești. Deşeul inert (care poate rezulta ca urmare a interceptării unor zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, bolovani mari, etc.) este definit ca fiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în nici un fel, fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului. Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertare este reglementat de HG nr. 856/13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, act normativ care reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri extractive. Deşeuri municipale amestecate Deşeurile municipal amestecate rezultate de la personalul care deserveşte amplasamentul analizat vor fi colectate într-un recipient (europubelă) etanş (fără scurgere în mediu), acoperit, pus la dispoziţia personalului de către beneficiar şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri. Europubelele pentru colectarea deșeurilor vor fi amplasate la stația de sortare, fiecare angajat având obligația să depoziteze în acest loc deșeurile menajere

SC SASVIRO SRL

18/118


pe care le produce în timpul orelor de program. Nu este necesară și nici oportună dotarea amplasamentului cu containere de preluare a acestor deşeuri. Deşeuri de ambalaje PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă puşi la dispoziţie de către beneficiarul proiectului şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat să preia şi să elimine această categorie de deşeuri. 3.2. Modalităţile de eliminare a deşeurilor Uleiurile uzate vor fi eliminate de pe amplasament fiind valorificate prin societăţile specializate în realizarea lucrărilor de mentenanţă a autovehiculelor şi utilajelor. Anvelopele uzate şi bateriile uzate vor fi stocate la sediul societӑții şi predate la achiziţionarea celor noi. Deşeurile municipale amestecate generate de personalul care deserveşte punctul de extracţie vor fi colectate în saci menajeri şi depuși la sfârşitul fiecărei zile de lucru în containere situate pe amplasamentul stației de sortare. Nu este necesară şi oportună dotarea amplasamentului perimetrului de exploatare cu containere de preluare a acestor deşeuri. Angajaţii care vor lucra pe perimetrul de exploatare vor fi instruiţi în vederea depozitării în mod corespunzător deşeurile menajere rezultate în timpul programului de lucru. Deşeuri de ambalaje. Din procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament nu rezultă ambalaje. Astfel de deşeuri sunt produse numai de personalul care deserveşte utilajele şi vor fi în principal reprezentate de PET-uri. Pentru gestionarea corectă va fi amplasat un container pentru colectarea selectivă a acestora, iar angajaţii vor fi instruiţi în vederea colectării selective a P.E.T.-urilor.

V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc; Notă: Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*; 13 02 08*; înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service specializate autorizate.

Denumirea deşeului

Cantitate t/an

Starea S - solid, L - lichid,

Sl – semilichid

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Cod privind principala proprietate

periculoasă*)

Colectare

Managementul deşeurilor Kg/an

V E R

Deşeuri de ambalaje 0,02 S 20 01 01

20 01 39 -

Containere pentru colectare selectivă

Integral - -

Anvelope uzate 4 buc./an S 16 01 03 - Magazia de

materiale la sediul societӑții

Integral - -

Filtre de ulei 2 buc/an S 16 01 07* H3B. Inflamabil; H14. Ecotoxic

Ulei uzat 10l/an L

13 02 04* 13 02 05* 13 02 06* 13 02 07* 13 02 08*

H3B. Inflamabil; H14. Ecotoxic Se

colectează de firme specializate

Integral - -

Baterii uzate 4buc/an S 16 06 01* 16 06 05* H14. Ecotoxic;

Lichide de frânӑ 10 l/an L 16 01 13* H14. Ecotoxic;

Deşeuri municipale amestecate

0,08 Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -

SC SASVIRO SRL

19/118


Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte: - distanţa până la cea mai apropiată staţie de transfer, depozit ecologic; - tipul de deşeuri generate. Soluţia propusă pentru colectarea separată va avea următorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de mase plastice; - dirijarea spre colectorii valorificatori de deşeuri de ambalaje; - transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat;

Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase În timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase : - substanţe şi preparate inflamabile (combustibil: motorinӑ); - substanţe şi preparate periculoase pentru mediu: substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto. În perioada de funcţionare, pe amplasament nu se vor depozita combustibili. 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora 4.1. Apa 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie A. Apele de suprafaţă Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret, aval cca 1,5 km de barajul Călimăneşti, pe teritoriul administrativ al comunei Nicoreşti, extravilanul localităţii Mălureni, judeţul Galaţi. Debitul solid multianual al Siretului la statia hidrometrica Adjudu Vechi - aflatӑ ȋn amonte de perimetru exploatare este de 16,7 kg/s, iar debitul mediu multianual de aluviuni ȋn suspensie este de 14,5 kg/s, iar cel ȋn suspensie este de 2,20 kg/s (10 % din suspensie). Debitul mediu multianual al râului Siret calculat pentru stația hidrometricӑ Adjudu Vechi este de 145 mc/s, debitele variind ȋntre un debit minim de 0,70 mc/s (1.07.2003) - ȋn regim influențat de amenajӑrile hidroenergetice existente amonte de Adjud și un debit maxim de 2.450 mc/s (30.07.1991). Debitele maxime cu diferite probabilitӑți de depӑșire:

Probabilitӑți de calcul % 1 2 5 10 20 50 80 Qmax mc/s 3450 3055 2300 1830 1300 685 410

SC SASVIRO SRL

20/118


In vara anului 2005 au fost ȋnregistrate douӑ viituri ȋnsemnate, cea din 14 iulie fiind istoricӑ, debitul râului Siret atingând 4.600 mc/s la stația hidrometricӑ Lungoci, care au modificat sensibil plajele și grindurile din care se exploatau nisip și pietriș. Condiții hidrogeologice In sud de perimetrele Mӑlureni, la Cosmești se dezvoltӑ un strat acvifer freatic continuu care a fost interceptat ȋntr-o serie de foraje ȋn nisipurile și pietrișurile holocene. Nivelul hidrostatic variaza intre 1,0 și 4,80 m. Stratul acvifer freatic constituie principala sursӑ de apӑ potabilӑ ȋn zonӑ - din aceasta zona alimentându-se cu apӑ potabilӑ municipiul Tecuci, printr-un front de captare alcӑtuit din foraje de medie și mare adâncime. Debitele forajelor variazӑ ȋntre 1,4 l/s și 12 l/s la denivelӑri foarte mici 0,4 -1 m. Date topobatrimetrice In ceea ce priveste cele 2 maluri, malul stâng este mult mai ȋnalt, diferența de cotӑ fațӑ de malul drept fiind de peste 30 m. Cota medie ȋn zona perimetrului este de 62mdM, iar talvegul râului se gӑsește la cote cuprinse ȋntre 58,63 mdM - 57,80 mdM. Panta raului pe acest sector este de 0,3 ‰ - 0,4 ‰, ajungând 0,8 - 1,0 ‰, la nivele mai mari ale apei. Vitezele caracteristicile ale râului sunt: - la cote mici: 0,300 – 0,500 m/s; - la cote medii: 0,700 – 0,800 m/s; - la cote mari: 1,20 – 1,50 m/s. In timpul viiturii istorice din 14 iulie 2005 ȋn acest sector al râului au fost zone ȋn care nivelul apei a depӑșit cota coronamentului digului de apӑrare de pe malul drept, inundațiile produse afectând grav localitatea Cosmeștii din Vale situatӑ pe malul drept și ȋntinse suprafețe de teren, iar ȋnspre malul stâng, nivelul maxim al apei a ajuns la cota coronamentului digului de aparare ce protejeaza frontul de captare și locuințele situate ȋn zona podului de la Cosmești.

Analiza zonelor cu eroziuni active de mal Pe sectorul analizat râul Siret are o accentuata tendințӑ de meandrare – tendințӑ naturalӑ de altfel. Apariția acestui fenomen se explicӑ prin apariția unor diferențe ȋntre panta albiei ȋn care curge râul și panta hidraulicӑ corespunzӑtoare vitezei critice de antrenare a particolelor solide (prima fiind mai mare), râul având tendința de meandrare, pânӑ la realizarea unui echilibru. Toata energia suplimentarӑ rezultatӑ datoritӑ pantei râului va fi consumatӑ prin eroziuni laterale și transport de aluviuni. Fizic, gradul de meandrare se exprimӑ prin coeficientul de sinuozitate al râului, care reprezinta raportul intre lungimea masuratӑ a traseului râului și lungimea ȋn linie dreaptӑ, acest raport ȋn cazul râului Siret fiind de 1,90. In amonte, dar și ȋn aval de perimetrul de exploatare sunt prezente mai multe zone ȋn care ȋn concavitӑțile rezultate ca efect al tendinței de meanrare a cursului râului Siret au loc fenomene de eroziune, care conduc la modificarea liniei malurilor. O altӑ eroziune puternicӑ se semnaleazӑ ȋn dreptul perimetrului solicitat, la baza pereului dalat al canalului descarcӑtorului de ape mari ale amenajarii hidroenergetice de la Cӑlimӑnești. La malul stang, eroziuni active de mal se semnaleaza numai la baza malului, ȋn sectoarele de mal neprotejate de lucrӑri de apӑrare, datoritӑ faptului cӑ traseul curgerii la debite mari și medii a râului Siret este dirijat și spre malul stâng. Eroziunile pot fi stopate sau influența acestora poate fi diminuatӑ prin lucrӑri de decolmatare a albiei minore efectuate ȋn zona plajelor existente. Prin exploatarea nisipurilor și a pietrișurilor din aceste plaje cursul apei va fi reprofilat și recalibrat, find atras spre zona centralӑ și cӑtre malul ȋn care ȋn prezent se manifestӑ tendința de depunere.

SC SASVIRO SRL

21/118


Debitul solid al Siretului este de 450 kg/s, turbiditatea oscilează, în medie, între 1- 2.500g/mc, iar scurgerea solidă specifică de la mai puţin de 0,5 pânӑ la 1 to/ha/an.

Date morfometrice – râul Siret

Lungime curs Suprafaţă bazin Diferenţă nivel L (km) F (km2) H med (m)

530 25.005 854

Regimul scurgerii râului Siret – Post hidrometric Cosmeşti (post hidrometric din aval perimetru)

Scurgerea minimă în secţiune

Qmed zilnic (m3/s) Qmed lunar (m3/s) 80 % anual 95 % anual 80 % (VI - VIII) 80 % anual 95 % anual

24,4 17,3 41,5 22,6 62,5

Scurgerea medie anuală şi multianuală în secţiune

Qmed multianual Qmed anual (m3/s) (m3/s) 5 % 20 % 50 % 80 % 90 % 136 202 162 131 105 85

Scurgerea maximă în regim natural

Q mediu posibilitatea depăsire (m3/s)

0,1 % 0,5 % 1 % 5 % 10 % 6.850 4.850 4.060 2.480 1.920

Sursa: Maria Rӑdoane, Nicolae Rӑdoane - Analele Universitӑții “Stefan Cel Mare” Suceava, Secțiunea Geografie,

Anul XIV-2005, Evoluția actualӑ a Piemontului Moldovenesc

Harta producției de aluviuni ȋn bazinul râului Siret (stânga) Harta fluxului de aluviuni ȋn lungul râurilor din bazinul hidrografic Siret (dreapta)

SC SASVIRO SRL

22/118


Pentru râurile est-carpatice afluente Siretului (Moldova, Suceava, Trotuș, Putna, Buzӑu) blocurile, bolovӑnișurile, pietrișurile au o distribuție unimodalӑ cu asimetrie de dreapta, cu evidentӑ reducere dimensionalӑ exponențialӑ în lungul râului. Modul de prelucrare și de dispunere în lungul râului este controlat puternic de râul însuși prin binecunoscutele procese de uzurӑ mecanicӑ și sortare hidraulicӑ. La aceste râuri apare și a doua distribuție unimodalӑ axatӑ pe clasa nisipurilor, foarte puțin evidentӑ la râurile Suceava, Moldova și Trotuș și bine conturatӑ la râurile Putna și Buzӑu. Sursa celei de a doua distribuții se aflӑ în cea mai mare parte în cantitatea de nisip ajunsӑ în albie prin eroziunea terenurilor din bazinul versant. La celelalte râuri unde furnizarea de materiale fine din bazin este redusӑ, nici în albie nu existӑ prea mult nisip astfel încât sӑ se evidențieze o a doua modӑ.

Bimodalitatea depozitelor de albie ale râului Siret Intersecția celor douӑ mode are loc în zona fracțiunilor cuprinse între 1 – 8 mm, unde de fapt se intersecteazӑ cozile histogramelor cu asimetrie de drepta (la pietrișuri) și asimetrie de stânga (la nisipuri). Probabil cӑ, fӑcând apel la imaginație, un râu cu pat de pietriș care ar curge printr-o albie cu maluri din roci dure și un bazin care nu furnizeazӑ aluviuni fine, am avea o distribuție unimodalӑ pe clasa pietrișurilor și cu o asimetrie din ce în ce mai puternicӑ pe partea dreapta. In aceastӑ coadӑ, fracțiunile între 1 – 8mm ar fi în cantitate mai mare decât fracțiunile sub 1 mm, așa cum se prezintӑ situația la Suceava și Moldova, unde în penurie sunt nisipurile, nu și pietrișul mӑrunt. Cu alte cuvinte este falsӑ ideea cӑ fracțiunile între 1 – 8 mm (dupӑ Yatsu (1955) între 2 – 4 mm, dupӑ Ibbeken et al. (1992) între 1 – 20 mm) ar fi în penurie în depozitele de albie. Bimodalitatea puternicӑ a depozitelor râului Siret se explicӑ, de asemenea, prin originea diferitӑ a celor douӑ distribuții care se intersecteazӑ, cu deosebire cӑ sursa primei mode, cea a pietrișurilor, este alohtonӑ râului Siret, iar moda nisipurilor este proprie râului. Aceastӑ distribuție cu tendințӑ unimodalӑ pe clasa pietrișurilor se face vizibilӑ mai ales aval de confluențele carpatice (figura de mai sus), odatӑ cu intrarea de material grosier. În lipsa acestor tributari carpatici, Siretul ar fi un râu cu transport preponderent de aluviuni fine. Tranziția de la pietriș la nisip sub forma acelui binecunoscut “salt granulometric“ identificat de autorii studiului din cadrul Departamentului de Geografie - Universitatea „Stefan Cel Mare” Suceava la râurile Buzӑu și Siret se explicӑ în mod asemӑnӑtor, prin sursa diferitӑ a distribuțiilor granulometrice care, în evoluția albiilor, se suprapun, iar la intersecția lor are loc si saltul granulometric mai sus arӑtat. In mod evident, prin acțiunea de uzura mecanicӑ și sortare hidraulicӑ, râul nu își poate alimenta albia cu fracțiuni fine în cantitatea pe care cercetӑtorii au gӑsit-o în râurile studiate, dacӑ nu ar fi și o altӑ sursӑ. Iar în cazul de fațӑ sursa este datӑ de materialul parental susceptibil la eroziune și procesele geomorfologice responsabile de transferul aluviunilor.

SC SASVIRO SRL

23/118


B. Apele subterane In sud de perimetrele Mӑlureni, la Cosmești se dezvoltӑ un strat acvifer freatic continuu care a fost interceptat ȋntr-o serie de foraje ȋn nisipurile și pietrișurile holocene. Nivelul hidrostatic variaza intre 1,0 și 4,80 m. Stratul acvifer freatic constituie principala sursӑ de apӑ potabilӑ ȋn zonӑ - din aceasta zona alimentându-se cu apӑ potabilӑ municipiul Tecuci, printr-un front de captare alcӑtuit din foraje de medie și mare adâncime. Debitele forajelor variazӑ ȋntre 1,4 l/s și 12 l/s la denivelӑri foarte mici 0,4 -1 m. Sursele de apă subterană pot fi: - straturi freatice, straturi de apă cu nivel liber sau de unică presiune; - straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti, Salcia - Lieşti, Cernicari); - straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Vadu Roşca, Nicoreşti); - straturi de mare adâncime (peste 100 m: Rotunda, oraş Tecuci). Alimentare cu apă Pentru procesul tehnologic de exploatare a nisipului şi pietrişului nu este necesară alimentarea cu apă. Apa potabilă este asiguratӑ de societate (apa plată îmbuteliată în recipiente de plastic. Norma de apă pentru personalul direct productiv este: n = 80 I/zi/angajat Q zi med = 3 angajaţi x 80 I /zi = 240 l/zi = 0,240 mc /zi Q zi max = 1,15 x 0,24 = 0,276 mc/zi Q zi min = 0,1 mc/zi Q orar max = 0,276 : 8 ore = 0,0345 mc/h V med anual = 0,24 mc/zi x 180 zile = 43,2mc/an V max anual = 49,68 mc/an V min anual = 18 mc/an Apa tehnologică Prin specificul activităţii de exploatare a agregatelor minerale nu este necesară utilizarea de apă tehnologică. 4.1.2. Managementul apelor uzate În cadrul procesului tehnologic de exploatare agregate minerale nu este necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor uzate. Nu se produc ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere se vor colecta în toaleta ecologică. Volume de apă uzată menajeră evacuate: Q zi med = 0,8 x 0,240 = 0,192 mc/zi Q zi max = 0,8 x 0,276 = 0,22 mc/zi Q zi min = 0,8 x 0,1 = 0,08 mc/zi V med anual = 0,192 mc/zi x 180 zile/an = 34,56mc/zi; V max anual = 0,22 mc/zi x 180 zile/an = 39,6 mc/an V min anual = 0,088 mc/zi x 180 zile/an = 14,4 mc/an Bilanţul apei pe amplasament Pe amplasamentul exploatării agregatelor minerale de râu vor lucra 3 angajaţi. Şoferii care vor asigura transportul materialului excavat sunt prezenţi temporar la nivelul perimetrului de exploatare. Societatea va aproviziona personalul cu apă plată potabilă pentru angajaţii care deservesc utilajele de pe perimetrul de exploatare. Deşeurile rezultate din această acţiune se vor colecta separat de cele menajere şi vor fi eliminate prin predare la firme care au ca obiect de activitate reciclarea P.E.T - urilor.

SC SASVIRO SRL

24/118


Bilanţul consumului de apă (m3/zi, m3/an)

Sursa de apă

Consum total de apă

Apă prelevată de la sursă

Recirculare/ reutilizare

Total Consum menajer Consum tehnologic

De la propriul obiectiv

De la alte

obiective - Mc/zi Mc/an Mc/zi Mc/an Mc/zi Mc/an Mc/zi Mc/an - 0,24 34,56 0,24 34,56 0,24 34,56 0 0 - -

Evacuare ape uzate tehnologice Din activitatea de exploatare a agregatelor minerale care se va desfăşura în cadrul perimetrului de extracţie nu vor rezulta ape uzate tehnologice. Evacuarea apelor pluviale Debitul apelor pluviale s-a calculat conform STAS 1846/1990: Qp = m x S x Φ x i, unde m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care depinde de capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii “t”; m = 0,8 pentru t < 40 min; S = aria bazinului de canalizare aferentă secţiunii de calcul (ha); S = 2 ha; Φ = coeficient de scurgere aferent ariei S (conform STAS 1846/90) (pentru suprafeţe nepavate Φ = 0,10); i = intensitatea ploii de calcul: i = 65 l/s (conform STAS 9470/73); Qp = 0,8 x 2 x 0,10 x 65 = 10,4 mc/h Qp = 10,4mc/h Apele pluviale care vor cădea pe amplasamentul proiectului vor avea un debit de 10,4mc/h, se infiltrează în sol datorită permeabilităţii mari a substratului, fără a modifica proprietăţile fizico-chimice ale apei freatice (ape pluvial convenţional curate). 4.1.3. Exploatarea agregatelor în funcţie de regimul hidrologic al râului Siret Exploatarea agregatelor naturale de râu se va executa în funcţie de regimul hidrologic al râului Siret astfel: - debite medii ale râului: operaţiile de excavare se vor desfăşura în mod normal fără să fie periclitată activitatea; - în perioadele critice (viituri, ȋngheț), exploatarea va fi oprită, iar utilajele vor fi retrase din albia majorӑ a râului Siret; - în perioada de ape mici: activitatea se desfăşoară în condiţii normale; debitul redus de apă al râului nu influenţează exploatarea agregatelor naturale de râu; 4.1.4. Prognozarea impactului - Nu se vor evacua ape uzate în emisar (râul Siret). - Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenţa agenţilor poluatori, nu există riscul afectării solului şi a apei freatice. - Apele tulburate în urma excavaţiei agregatelor minerale de râu nu conţin substanţe toxice; - Drumul de acces în perimetru de exploatare este protejat de şanţuri de gardă pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, asigurând stabilitatea în timp a căii de acces. - Perimetrul de exploatare nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă. În această situaţie, lucrările de excavaţie a agregatelor naturale de râu nu vor influenţa în sens negativ nici un obiectiv din zonă. 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului - Pe perioada activitӑților de exploatare se va menține ȋn permanențӑ un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puțin 0,5m deasupra nivelului hidrostatic ȋn scopul evitӑrii poluӑrii stratului acvifer cu produse petroliere;

SC SASVIRO SRL

25/118


- In perimetru nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor/mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; - Reparaţiile la utilaje se vor efectua în unităţi service autorizate; - Nu se vor depozita deşeuri menajere sau de altă natură în perimetrul de exploatare, ci numai în locuri special amenajate. - In cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. - Se vor respecta prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

Figura nr. 2 – Hidrogeologia – Judeţul Galaţi 4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Poziţionat pe valea Siretului, amplasamentul beneficiază de un climat temperat-continental, influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelul continentului. Aceste condiţii barice împreună cu factorii radiativi şi suprafaţa adiacentă, asigură condiţiile de manifestare locală pentru elementele climatice. Circulaţia maselor de aer la nivelul ţării este influenţată de două arii anticiclonale, poziţionate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi a două arii ciclonale, situate deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterane. Aceşti centri barici, prin valorile de presiune existente impun direcţia de deplasare a maselor de aer la nivelul continentului european. Interpunerea lanţului muntos al Carpaţilor Orientali redirecţionează masele de aer de la o direcţie vest-est spre o direcţie dominantă în toată aria Moldovei, de la nord spre sud sau invers. Din punct de vedere fizico-geografic, amplasamentul este situat în marea unitate geo-morfologică Câmpia Română, ȋntr-o zonă de subsidenţă accentuatӑ, Câmpia Siretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie din zonă fiind de circa 62.00 mdM. Din punct de vedere morfologic zona este situata în Câmpia Tecuci, o câmpie de terase, acoperită de loess şi dune de nisip.

Mălureni 4

SC SASVIRO SRL

26/118


Din punct de vedere climatic zona aparţine climatului temperat-continental, cu veri excesiv de călduroase şi ierni reci, geroase, cu viscole puternice. Climatul este influenţat de masele de aer din nord, principalii factori climatici prezentând următoarefe caracteristici: Valoarea medie anualӑ a temperaturii aerului este de 9.90C (temperatura medie a lunii iulie fiind de 21.60C, iar cea a lunii ianuarie de -3.80C);

Stația Focșani

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

-3.8 -1.8 3.5 10.0 15.7 19.2 21.6 20.9 16.7 10.5 4.1 -1.1 Precipitatiile medii anuale sunt de 450 mm/an, cantitӑțile maxime cӑzând ȋn lunile mai și iunie; ploile torențiale cad pe suprafețe importante din bazin și pot provoca unde de viiturӑ;

Stația Focșani

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

28.4 29.2 29.9 47.0 59.3 69.5 50.7 45.2 31.9 41.2 37.1 35.7 Vânturile dominante sunt cele din nord şi sud, după care urmează vânturile de nord-est şi sud-vest. Referitor la regimul de iarnă al râului Siret, pentru zona Malureni se identifică următoarele:

Cea mai timpurie Medie Cea mai târzie

20.XI 09.XII 10.01

Data apariţiei podului de gheaţă

Cea mai timpurie Medie Cea mai târzie

15.XII 09.01 05.11

Data dispariţiei podului de gheaţă

Cea mai timpurie^ Medie Cea mai târzie

01.01 20.11 20.III

Data eliberării râului de gheaţă

Durata totală a formaţiunilor de gheaţă, în zile

Minimă Medie Maximă

50 77 104

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de extracţie a agregatelor minerale vor fi reprezentate de :

- extragerea propriu-zisă a agregatelor minerale (pulberi din activitatea de excavare); - funcţionarea utilajelor şi autovehiculelor, care vor extrage şi transporta agregatele

minerale (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor);

Emisii de particule generate de lucrările de excavare

Nr. crt.

Categorie lucrare/operaţie Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) d ≤ 30 µm d ≤ 15 µm d ≤ 10 µm d ≤ 2,5 µm

SC SASVIRO SRL

27/118


DECOPERTARE STRAT VEGETAL

Săpături + strângere în grămezi 1,489 0,338 0,257 0,155 Încărcare în vehicule 0,122 0,034 0,027 0,0027

SĂPĂTURI Excavare 1,654 0,376 0,286 0,173 Încărcare în vehicule 0,135 0,037 0,030 0,003 TOTAL SĂPĂTURI SOL 3,4 0,785 0,6 0,334

UMPLUTURI Descărcare din vehicule 1,771 0,406 0,304 0,185 Împrăştiere + compactare 0,593 0,178 0,148 0,030 TOTAL UMPLUTURI 2,364 0,584 0,452 0,215 TOTAL SĂPĂTURI+UMPLUTURI 5,764 1,369 1,052 0,549 EROZIUNE EOLIANA 0,048 ND ND ND

ND = nu exista factori emisie

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă al vehiculelor care transportă agregatele de balastieră şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de excavare şi acoperire cu umplutură la finalizarea proiectului rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Emisii de poluanţi generate de sursele mobile

Sursa

Debite masice (g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0

Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14

Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14

Emisiile vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice. Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor nu poate fi făcută în raport cu prevederile OM nr. 462/1993 privind Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei, deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM nr. 462/1993 se referă la surse dirijate. Menţionӑm că, prin natura lor, sursele asociate lucrărilor de excavare nu pot fi prevăzute cu sisteme de captare şi evacuare dirijată a poluanţilor. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport.

4.2.3. Prognozarea poluării aerului In perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de material excavat (nisip şi pietriş). Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării aerului în zonă, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus.

SC SASVIRO SRL

28/118


4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat; - realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere în unităţi specializate autorizate; - exploatarea raţională a resurselor naturale; - păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasamentul balastierei, inclusiv în zona de parcare şi de acces principal; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport ) parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea societăţii vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice. Se vor respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurӑtor. 4.3. Solul şi subsolul 4.3.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor Perimetrul de exploatare propus este situat în terasa inferioarӑ a râului Siret, mal stâng, aval cca 1,5 km de barajul Călimăneşti și la cca 6,5km amonte de podul rutier CF Cosmești, pe teritoriul administrativ al Comunei Nicoreşti, ȋn extravilanul localităţii Nicorești, Judeţul Galaţi. Forma acestuia este poligonală (asemӑnӑtoare formei unui trapez), cu latura mare de 285m, latura micӑ de 220m, lӑțimea de 80m și suprafața de 20.000mp. Din punct de vedere fizico – geografic, amplasamentul se află în marea unitatea geomorfologică Câmpia Română, într-o zonă de subsidenţă accentuată, Câmpia Siretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie din zonӑ fiind de 62,0mdM. Din punct de vedere morfologic, zona este situata in Campia Tecuci, o campie de terase, acoperita de loess si dune de nisip. Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare a agregatelor minerale de râu „Mălureni 4” se încadrează în limitele teritoriale ale comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, la o distanţă de circa 1 km faţă de Satul Mălureni. Accesul rutier la zona de exploatare se face din : DE 581 Huși-Crasna-Tişiţa, pe drumul comunal ce asigurӑ accesul ȋn localitӑțile Ionӑșești, Mӑlureni și Coasta Lupei și ȋn continuare pe un drum de acces cu lungimea de cca 10km, apoi pe un drum de exploatare ȋn lungime de 1,5km, care coboarӑ cӑtre albia râului Siret. DE 85 Bucureşti – Suceava, pe un drum lateral ce traverseazӑ localitatea Pădureni și coronamentul barajului de la Călimăneşti, apoi pe un drum de exploatare existent;

SC SASVIRO SRL

29/118


Substratul zonei este reprezentat de un complex aluvionar format din nisipuri și pietrișuri de vârstӑ holocenӑ, alcătuit din fragmente detritice, poligene, de natură predominant sedimentară şi metamorfică, provenite din formațiunile de platfomă şi cele ale carpatice, material erodat şi transportat de principalul curs de apă din regiune, respectiv râul Siret Structura depozitelor, cu grosimea de 5-7m (din care exploatabil ȋn albia minorӑ este un strat cu grosimea de 1,5-2,5mm, iar ȋn zona de mal stâng-terasa ȋnaltӑ a râului Siret un strat cu grosimea de cca 4m) este torenţială, constituţia litologică fiind dată în principal de nisipuri mediu granulare până la grosiere şi pietrişuri. Depozitele aluvionare sunt pe alocuri acoperite de un strat subţire şi discontinuu de argile nisipoase, pe care s-a format pe alocuri solul vegetal.

Figura nr. 3 – Harta fizicӑ a judeţului Galaţi

Figura nr. 4 – Harta geologică a judeţului Galaţi

SC SASVIRO SRL

30/118


Din punct de vedere geomorfologic, zӑcӑmântul de nisip și pietriș Malureni 4 se aflӑ pe cursul mediu al râului Siret, la contactul zonei colinare a Podișului Moldovenesc cu Câmpia Românӑ. Zona se aflӑ ȋn partea de NW a depresiunii Bârladului. Forajele de referinţă executate în această unitate geologică au interceptat formaţiuni de vârstă Triasic, Cretacic superior, Eogen, Tortonian, Sarmaţian şi Meotian. La zi aflorează doar depozite apaţinând Sarmaţianului superior, respectiv Bessarabianul, Kersonianul şi ale Meotianului. Râul Siret in aceasta zona este amenajat din punct de vedere hidroenergetic, ȋn amonte de perimetrul de exploatare se aflӑ amenajarea hidroenergeticӑ Cӑlimӑnești. Fenomenele de eroziune a malurilor sunt ȋntâlnite mai ales dupa producerea unor viituri; de aceea se impun lucrӑri de regularizare a cursului râului și de dirijare a traseului albiei minore. Din punct de vedere geo-tectonic, zona este situată într-o depresiune formată între Avantfosa Carpaţilor Orientali şi Unitatea Nord – Dobrogeană, despărţite prin falia Pecineaga – Camena, în care s-au depus sedimente pliocene cuaternare. 4.3.2. Solul prezent pe amplasament Perimetrul de exploatare Mălureni 4 este amplasat în întregime în terasa inferioarӑ a râului Siret, înspre malul stâng, fiind lipsit de sol vegetal, o parte din suprafaţă fiind inundabilă în situaţii de ape mari. În albia majoră şi minoră se întâlnesc trei tipuri de sol:

- sol aluvial pe podurile întinse ale teraselor joase de pe ambele maluri ale râului; - aluviuni în curs de solidificare în porţiunile mai joase de luncă; - aluviuni crude pe grindurile din albia minoră.

4.3.3. Prognozarea impactului Accidental, solul şi subsolul poate fi contaminat prin scurgeri de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje şi de la mijloacele de transport. Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament, apreciem că prin extracţia controlată a agregatelor minerale există o probabilitatea redusă de a se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăţi. 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului - se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării cu produse petroliere. - pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz) se vor executa în ateliere specializate autorizate. - deşeurile menajere se vor colecta în recipiente metalice şi vor fi gestionate de operatori specializaţi autorizaţi; - se vor realiza lucrările de refacere a mediului prevăzute în planul şi proiectul de refacere a mediului; - se vor respecta panta taluzelor, adâncimea maximă de exploatare şi pilierii de protecţie; - se va borna planimetric perimetrul de exploatare autorizat şi nivelitic zona excavată; 4.4. Zgomot şi vibraţii 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii Sursele principale de zgomot sunt reprezentate funcționarea utilajelor/mijloacelor de transport agregate minerale de râu.

SC SASVIRO SRL

31/118


Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare. Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în: surse de zgomot şi vibraţii fixe şi surse de zgomot mobile. Surse de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: excavare, manevră şi transport. Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat, având în vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp. Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele necesare realizării obiectivului, materialele excavate se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă, iar viteza va fi redusă atât pe drumul de exploatare, cât şi în localităţi pentru a se evita deteriorarea căilor de circulaţie şi a construcţiilor din cauza reverberațiilor. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. 4.4.2. Prognozarea impactului In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpul extracţiei şi încărcării agregatelor, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului. Intensitatea generală a zgomotului produs este de 85 – 103 dB (A) pentru excavator, 75 – 85 dB (A) pentru basculante, în condiţii de funcţionare normală. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare – HG nr. 1.756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului Se vor folosi drumurile existente numai în baza unor convenţii încheiate cu deţinătorii acestora. Se vor lua măsuri astfel încât pe peroada de execuţie a lucrărilor să nu se producă zgomote şi disconfort care ar putea afecta vecinătăţile. Distanţa faţă de zona locuită este de circa 3 km, ceea ce determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi efectul de culoar al râului Siret. Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr. 536/1997 impune aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00, Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de 40 dB. 4.5. Biodiversitatea 4.5.1. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului NATURA 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european.

SC SASVIRO SRL

32/118


Zona studiata se suprapune peste doua situri de importanta comunitara, incluse in reteaua de arii protejate Natura 2000: ● ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior – situl conserva sapte tipuri de habitate si numeroase specii de interes comunitar, in special specii de pesti; ● ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior –sit important care constituie habitat optim de vieruire pentru fauna de pasari, aici fiind protejate si conservate a numeroase specii acvatice.

Fig. 3. Amplasarea zonei de expolatare in raport cu ariile naturale protejate incluse in reteaua Natura 2000 (sursa: prelucrare Google earth)

4.5.2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000) In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33'' Suprafaţa sitului (ha): 25.081 Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 302 Med.: 47 Regiunea biogeografică: continentala/stepica Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO011 2 Bacau RO026 42 Vrancea RO024 49 Galati RO021 7 Braila

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260

Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus 0,5 B C B B

SC SASVIRO SRL

33/118


robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 0.2 C C B C

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:

Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1220 Emys orbicularis P C B C B

1166 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă Repro-ducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

1130 Aspius aspius P C B C B 1149 Cobitis taenia P C B C B 2511 Gobio kessleri P B B C B

1124 Gobio albipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B

2522 Pelecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B 1159 Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1083 Lucanus cervus P C B C C

1014 Vertigo angustior P?

SC SASVIRO SRL

34/118


Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv M Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Calitate şi importanţă Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.

SC SASVIRO SRL

35/118


Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr. 812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci. Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani Planuri de management ale sitului Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. 4.5.2.1.1.2 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestei zone protejate. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 36.492 ha, fiind situat, în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor: - Galaţi (66%); - Vrancea (29%) - Brăila (5%). Fig. 4. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul standard Natura 2000)

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:

SC SASVIRO SRL

36/118


Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i D A056 Anas clypeata 30-60 i D A052 Anas crecca 50-80 i D A050 Anas penelope 170-230 i D A053 Anas platyrtynchos 10-20 p 350-500 i D A055 Anas querquedula 1-3 p D A051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i D A043 Anser anser 350-500 i D A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C A087 Buteo buteo 20-35 i D

A198 Chlidonaris leocopterus 5-12 p B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C A096 Falco tinnunculus 10-15 p D A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i C B C B A459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i D A156 Limosa limosa 600-1000 i D A230 Merops apiaster 30-50 p D A017 Phalacrocorax carbo 50-120 i D A005 Podiceps cristatus 30-45 p D A048 Tadoma tadoma 2p D A161 Tringa erythropus 150-200 i D A162 Tringa totanus D A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i D A179 Lanus ridbundus 25-35 p 80-180 i D

Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

SC SASVIRO SRL

37/118


Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păşuni N16 22 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţӑ Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele.

Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curăţarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundaţii B 0 +

SC SASVIRO SRL

38/118


Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl.

403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

Managementul sitului Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, în baza Convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate. Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică natura 2000, prezentăm în continuare date referitoare la localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitie.

4.5.2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariilor naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parti integrante a retelei ecologice Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului. 4.5.2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si relatia acestora cu proiectul In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata sunt urmatoarele:

Nr. crt. Tip habitat % Reprez. Supr. Rel. Conservare Global

1.

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

20 B C C B

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

3.

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul malurilor râurilor (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

0,5 B C B B

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B

6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 0,2 C C B C

7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Pe amplasamentul proiectului nu exista habitate forestiere naturale, acestea fiind inregistarte in aval de barajul de la Calimanesti, indeosebi pe malul drept. Habitatele respective au fost afectate prin plantari de arborete (plop euramerican – Populus x canadensis, ce formeaza monoculturi destul de extinse pe malul drept al Siretului), care au urmărit atât producţia unei

SC SASVIRO SRL

39/118


cantităţi mari de masă lemnoasă, cât şi protecţia malurilor. Astfel, arboretele de lunca caracteristice zonei Siretului inferior au suferit modificări în ceea ce priveşte structura vegetatiei. La fel, habitatele forestiere naturale din lunca Siretului au fost afectate de introducerea speciilor alohtone de vegetatie. Suprafaţa amplasamentului nu prezintă covor vegetal continuu, astfel încât datorită condiţiilor staţionare nu au evoluat asociaţii vegetale caracteristice vreunui tip de habitat.

Fig. 5. Depozite de balast de pe amplasament

Pe suprafaţa depozitelor de aluviuni, care vor fi excavate prin implementarea proiectului, există exemplare de salcie (Salix spp.), cu extindere limitata, la fel si alte specii de plante fara importanta conservativa (Agropyron repens, Artemisia austriaca, Bidens sp., Botriochloa ischemum, Cirsium arvense, Polygonum aviculare, Potentilla argentea s.a.). Absenta vegetatiei arboricole si arbustive constante pe amplasament nu ofera conditii favorabile de odihna, hranire si reproducere pentru speciile de fauna. Astfel, habitatele respective nu pot fi utilizate pentru cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza desemnării ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, la fel si pentru speciile de herpetofauna si mamifere, care nu isi gasesc conditii prielnice de apdapost, hranire pe plajele de nisip si balast din zona de amplasament a proiectului Referitor la habitatul afectat direct de realizarea proiectului – depozitul de balast, acesta este bine reprezentat la nivelul siturilor protejate din lunca Siretului inferior, fiind frecvent întâlnit pe toată suprafaţa acestora. În concluzie, prin realizarea proiectului nu vor fi afectate habitate de interes comunitar. Pe suprafaţa propusă pentru exploatarea agregatelor nu au fost identificate habitate de importanţă comunitară sau habitate care necesită protecţie strictă.

Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale implementarii proiectului Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Vidra (Lutra lutra). Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in imediata vecinatate a luciului de apa. Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a

SC SASVIRO SRL

40/118


realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Popandău comun (Spermophilus citellus). Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis). Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetatie. Distributie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Triton cu creastă (Triturus cristatus). Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina). Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Avatul (Aspius aspius). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea

SC SASVIRO SRL

41/118


ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Zvarluga (Cobitis taenia). Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Porcusorul de nisip (Gobio kessleri). Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus).Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Raspar (Gymnocephalus schraetser). Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris. Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Tiparul (Misgurnus fossilis). Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la

SC SASVIRO SRL

42/118


nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Sabita (Pelecus cultratus). Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Boarta (Rhodeus sericeus amarus). Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Dunarita (Sabanejewia aurata). Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Fusar (Zingel streber). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Fusar mare (Zingel zingel). Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra

SC SASVIRO SRL

43/118


populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Radasca (Lucanus cervus). Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor nordice. Specia comuna in Romania, se intalneste in taote zonele cu paduri de stejar sau gorun. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Vertigo angustior. Habitat. Specie higrofila, apropae palustra; traieste in locuri umede, sub pietre, printer muschi, sub busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani etc. In Romania este o specie de campie, dar paote ajunge pana la altitudini de 1000 m. Distributie. Este o specie europeana, cu areal din Irlanda pana la Marea caspica, identificata si in Turcia, Iran. In Europa intalnita mai cu seama in partea centarla si de est. Statutul speciei in Romanaia este necunoscut, posibil vulnerabila din cauza reducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. În concluzie menţionăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şi vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul studiat. Astfel, nu se poate vorbi despre existenţa vre-unui impact asupra componentelor de habitat, floră şi faună desemnate pentru aceste arii protejate, urmare a realizării obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Astfel, prin realizarea proiectului nu este afectata integritatea sitului de importanță comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior: - suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitara nu vor suferi reduceri de suprafete si efective; - nu se va produce fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară; - punerea in aplicare a obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi afectata; - factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi influentat negativ; - nu vor aparea modificări ale dinamicii relaţiilor dintre componentele de de mediu (sol, apa, aer, flora si fauna), ce constituie structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar. 4.5.2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul • Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu s-a identificat pe amplasamentul studiat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului

SC SASVIRO SRL

44/118


„Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu au fost intalniti indivizi a acestei specii. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Chirighiţă neagra - Chlidonias niger. Specie oaspete de vară. Frecventa si larg raspandita in estul tarii, sporadica in rest. Efectiv: 3.000 – 6.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, pe ape putin adanci cu vegetatie plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă neagra - Chlidonias niger este o specie de pasaj. Impact estimat. Nu s-a identificat in perimetrul proiectului. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Erete de stuf - Circus aeruginosus. În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Nu s-a identificat pe perimetrul studiat specia nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

SC SASVIRO SRL

45/118


• Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu s-a intalnit in zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului„Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Nu s-a identificat pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Egreta mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului„Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea

SC SASVIRO SRL

46/118


proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. În perimetrul de realizare a obiectivului de investitie specia nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. În situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai amre colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. • Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

SC SASVIRO SRL

47/118


Asadar, in ceea ce privesc speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, doar unele dintre acestea (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo) au fost observate in zona de amplasament, alte specii s-au identificat in zbor pe suprafetele invecinate obiectivului de investitie; din speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, in zona de amplasament a proiectului “Extragerea de nisipuri si pietrisuri din terasa raului Siret, in perimetrul Mӑlureni 4, comuna Nicoresti, judetul Galati” s-au observat in zbor: Falco tinnunculus, Larus cachinnans, Larus ridibundus, Merops apiaster, Vanellus vanellus, din alte specii, identificate in afara perimetrului studiat amintim de: Phalacrocorax carbo, Buteo buteo, Cygnus olor, Anasa crecca, Anas platyrtynchos. Menționӑm, ca urmare studiilor realizate in zona perimetrului de exploatare nu s-a inregistrat o migratie intensa pe amplasamentul obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” de asemenea nici pe suprafeţele învecinate. S-au inregistrat, relativ, putine specii cu statut fenologic de migratori partiali si oaspeti de vara, la fel si efectivele au fost reduse numeric. Migratia propriuzisa a speciilor de pasari, in special, acvatice, se desfasoara pe suprafete extinse ale bazinului hidrografic al raului Siret si a afluentilor acestuia. Astfel, aria proiectului reprezinta o zona mai putin atractiva pentru avifauna, diversitatea redusa a habitatelor, conditiile putin favorabile pentru popas, odihna si hranire. Din alti factori perturbatori amintim de paracticarea pasumnatului, deranjul din partea populatiei locale etc. Se considera ca activitatile de exploatare a agregatelor de rau din perimetrul Mӑlureni 4, comuna Nicoresti, judetul Galati nu vor modifica habitatele favorabile de hrănire, odihna sau cuibărit a speciilor de avifauna din zona, la fel si rutele de migraţie a păsărilor. In timpul observatiilor in teren s-au identificat 16 specii de păsări, ce denota faptul ca diversitatea specifică a avifaunei perimetrului studiat este redusa. Suprafata redusa a perimetrului de exploatare (suprafaţă de 20.000 mp), formata din aluviuni cu nisip si pietris, nu reprezinta un habitat favorabil păsărilor în perioada de migratie. In consecinta, nu sunt conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentru pasarile aflate in migratie. Nu s-au identificat efective insemnate de păsări în migratie, care la randul ei a avut o intensitate scazuta. Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Larus ridibundus, Anas platyrhynchos, Vanellus vanellus s.a. s-au intalnit prin efective, relativ, reduse. La fel, efective reduse au inregistrat speciile de pasari rapitoare de zi (Buteo buteo, Falco tinnunculus), cat si acvatice (Egretta garzetta, Ardea cinerea, Vanellus vanellus, Larus ridibundus, Larus cachinnans), ce s-au identificat in zbor peste perimetrul studiat, fara a se opri pentru popas sau hranire. Astfel, prin realizarea acestui proiect speciile migratoare de păsări, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una tranzitorie, nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat

SC SASVIRO SRL

48/118


Specii de pasari identificate in perioada migratiei Tabel 1

Nr. Crt. Nume ştiinţific Denumire

popular Data observării Număr exemplare Fenologie Observatii

1. Phalacrocorax carbo

Cormoran mare IV.2012; IX-X.2012 23 ex. OV

grupuri de pasari în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-E

2. Egretta garzetta Egreta mică IV.2012; IX.2012 10 ex. OV exemplare singulare/grupuri de pasari în zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-E,N;

3. Ardea cinerea Starc cenusiu IV.2012; IX.2012 5 ex. OV

exemplare singulare/grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 25-30 m; directia de zbor: S-V,N; N-S-V

4. Cygnus olor Lebada de vara III-IV.2012;X-XI.2012 20 ex. MP

grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

5. Anas platyrhynchos Rata mare II-XII.2012 95 ex. MP

grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50 m; directia de zbor: S-N-V; S-E-N; N-S-V

6. Anas crecca Rata mica III.2012; X-XI.2012 25 ex. P/OI grupuri de păsări; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: directia de zbor: S-E,N; N-S-V

7. Buteo buteo Sorecar comun III-IV.2012;X.-XI.2012 6 ex. MP

exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-E

8. Vanellus vanellus Nagat IV.2012;IX.2012 18 ex. OV

grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 10-15 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

9. Larus ridibundus Pescarus razator III-IV.2012;X-XI.2012 40 ex. MP

grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-V

10. Chlidonias hybridus

Chirighita cu obraji albi IV.2012; V-IX.2012 50 ex. OV grupuri de păsări în zbor;

inaltimea de zbor 20-30 m;

SC SASVIRO SRL

49/118


directia de zbor: S-V,E; N-S-V

11. Sterna hirundo Chira de balta IV-IX.2012 10 ex. OV

grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 20-35 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-V

12. Merops apiaster Prigorie IV-V.2012; IX.2012 8 ex. OV grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V,N; N-S-E

13. Hirundo rustica Rândunică IV.2012; IX-X.2012 26 ex. OV grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-E

14. Motacilla alba Codobatură albă III.2012; IX-X.2012 10 ex. OV

Grupuri de pasari; inaltimea de zbor 15-20 m; directia de zbor: S-V, N; N-S-V, E

15. Sturnus vulgaris Graur III.2012; IX-XI.2012 50 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 30-40 m; >150 m, directia de zbor: S-N-E; N-S-V

16. Fringilla coelebs Cinteză III.2012; IX-XI.2012 15 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-V

Abrevieri: OV–specie oaspete de vară; MP–migrator parţial; P – specie de pasaj.

SC SASVIRO SRL

50/118


2.2.2 Flora 2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat Zona de vegetatie in care este amplasat teritoriului analizat corespunde tipului vegetatiei de lunca reprezentant de pajisti de lunca si paduri de lunca (vegetatie carcateristica zonelor umede, rezistenta la inundatii si stagnari temporare ale apelor). Padurile de lunca, numite si zavoaie, cresc in conditii de umiditate excesiva, fiind deseori inundate. Principalele specii de arbori ale zavoaielor sunt salcia alba (Salix alba), rachita (S. fragilis), plopul alb (Populus alba) si plopul negru (P. nigra), la care se pot adauga stejarul (Quercus robur), ulmul (Ulmus sp.), artarul tataresc (Acer tataricum) s.a. Dintre arbusti se intalnesc sangerul (Cornus sanguinea), salba moale (Euonimus europaeus), socul (Sambucus nigra) s.a, iar invelisul ierbos este cel caracteristic pajistilor de lunca cu Agrostis stolonifera si Poa pratensis. O raspandire larga o au plantele lianoide precum murul (Rubus caesius), hameiul (Humulus lupulus), vita de padure (Vitis sylvestris). Pentru perimetrul de exploatare nu se poate vorbi despre vegetatia de lunca tipica, prezenta invelisului vegetal este aproape inexistenta, atat din punct de vedere al speciilor, cat si al numarului de indivizi. Conditiile stationale genereaza imposibilitatea fixarii unui strat vegetal datorita substratului format din prundis, precum si a inundatiilor si viiturilor periodice puternice care il spala si inlatura si putinii taxoni care reusesc sa se fixeze. De altfel, cu putine exceptii, speciile erbacee identificate sunt specii cu ciclu de viata scurt (terofite – specii anuale). Plantele identificate sunt comune, majoritatea spontane, fara importanta conservativa, instalate predominant la marginea albiei majore si sporadic in perimetrul de exploatare: Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Artemisia austriaca, Bidens sp., Botriochloa ischemum, Cirsium arvense, Crataegus monogyna, Cyperus flavescens, Festuca valesiaca, Poa pratensis, Polygonum aviculare, Potentilla argentea, Prunus spinosa, Salix alba, Setaria viridis, Taraxacum officinale. Nu au fost identificate specii de interes comunitar sau national (conform OUG nr. 57/ 2007, cu modificarile si completarile ulterioare) si nici specii rare (conform Listelor rosii nationale sau Listei rosii IUCN), atat in amplasament cat si in imprejurimi. Se remarca prezenta speciilor cu impact negativ – speciile alohtone invazive: Amaranthus spp., Conyza canadensis, Xanthium italicum. Aceste specii sunt asociate aproape exclusiv cu factorul uman, prin actiunile sale acesta fiind principalul vector de dispersie. Pe versanti se regaseste vegetatie de pajiste xero-mezofila edificata de asociatia Botriochloetum ischaemi (Kristiansen 1937) Pop 1977 la care se adauga prezenta tufarisurilor de porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina) si paducel (Crataegus monogyna). In ceea ce priveste habitatele de interes comunitar mentionate in Formularul standard Natura 2000, acestea nu au fost identificate in amplasament. Conform sistemului de clasificare Corine Land Cover 2006 clasele de functionare a terenurilor cercetate si imprejurimilor acestora sunt urmatoarele: zone de tranzitie padure – pasune (324) (in vest); paduri de foioase (311) (in vest si est), cursuri de apa (511) (zona de exploatare); pasuni (231) (in est); vii (221) (in est).

SC SASVIRO SRL

51/118


Fig. 6. Tipuri de ecosisteme din zona proiectului, conform sistemului de clasificare a habitatelor Corine Land Cover 2006

Fig. 7. Aspectul general al zonei in care se va realiza exploatarea agregatelor minerale de rau

Fig. 8. Aspect din amplasament – vegetatie cu salcie alba (Salix alba) in albia majora a Siretului

SC SASVIRO SRL

52/118


Fig. 9. Aspect din zona cercetata – vegetatie erbacee cu Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca,

alaturi de tufarisuri de porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina) si paducel (Crataegus monogyna) 2.2.4 Fauna 2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate Fauna din aria amplasamentului proiectului, specifică habitatelor din zona Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice. Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă. Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae). Dintre speciile de coleoptere menţionăm: Saperda populnea - cerambicid dăunător al plopului. Alte specii de insecte: cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha), rădaşcă (Lucanus cervus), diferite specii de fluturi: Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia pyri etc. Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici. Ihtiofauna. Referitor la speciile protejate de ihtiofauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: Avatul (Aspius aspius), Zvarluga (Cobitis taenia), Porcusorul de nisip (Gobio kessleri), Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus), Raspar (Gymnocephalus schraetser), Tiparul (Misgurnus fossilis), Sabita (Pelecus cultratus), Boarta (Rhodeus sericeus amarus), Dunarita (Sabanejewia aurata), Fusar mare (Zingel zingel), Fusar (Zingel streber) – menţionate în formularul standard Natura 2000 ca specii de importanţă comunitară, acestea nu vor fi afectate de implementarea proiectului deoarece proiectul nu intervine in mediul acvatic al râului Siret, amplasamentul fiind situat la cca 250 m de malul raului. Herpetofauna. Herpetofauna este reprezentata de speciile Rana esculenta, Natrix natrix, care populează atât luciul apei, cât şi malul râului, la fel si speciile Lacerta agilis si Lacerta viridis, identificate pe suprafetele invecinate perimetrului, poalele versantilor erozionali cu vegetatie ierboasa.

SC SASVIRO SRL

53/118


Rana esculenta (broasca verde de lac). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale

speciei s-au observat in zona de amplasament. Prefera habitate, predominant acvatice. Este inclusa in Legea nr. 49/2011, Anexa 5A. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Natrix natrix (şarpele de casă). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale speciei s-au observat in vecinatatea amplasamentului. Populează locurile din preajma lacurilor, a apelor curgătoare, păduri, câmpii etc., ducând o viaţă atât acvatică, cât şi terestră. Este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Lacerta agilis (soparla cenusie). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale acestei specii s-au identificat în vecinatatea perimetrul studiat. Prefera pajisti, tufisuri, coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. Inclusa in Anexa 4 a Directivei habitate, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Impactul asupra populaţiei speciei urmare a executiei proiectului perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Lacerta viridis (guşter). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale speciei s-au observat in vecinatatea amplasamentului. Specia prefera tufisuri, terenuri cu vegetatie spontana. Inclusa in Anexa 4 a Directivei habitate, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie. Speciile de herpetofauna amintite vor fi afectate nesemnificativ de activitatea de exploatare de agregate minerale de rau din perimetrul Mӑlureni 4, comuna Nicoresti, judetul Galati, datorate modului activ de viata, a mobilitatii sporute si capacitatii adaptive a speciilor la noile conditii de mediu. Asadar, datorită mobilităţii acestea sunt greu de depistat, fapt ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şi ecologia speciilor respective indică că acestea se retrag si se ascund la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere cerinţele ecologice ale acestora, obiectivele reduse observate, considerăm că speciile nu vor fi influentate negativ de lucrarile planificate a fi realizate in perimetrul studiat. Mamifere

Arvicola terrestris (sobolan de apă). Relevanţa sitului pentru specie: indivizi singulari identificati în afara amplasamentului proiectului. Specia nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Mustela nivalis (nevastuica). Relevanţa sitului pentru specie: Semnalată în zona

limotrofă obiectivului de investiţie. Indivizi singulari ai speciei s-au identificat pe terenurile cu vegetatie densa din preajma versantilor erozionali de pe malul stang al luncii raului Siret. Este inclusa in Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Vulpes vulpes (vulpe). Relevanţa sitului pentru specie: Indivizi singulari s-au identificat in

vecinanatea amplasamentului proiectului, aflati in cautare de hrana. Este inclusa in Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

SC SASVIRO SRL

54/118

http://www.animalpedia.ro/nevastuica/


Lepus europaeus (iepure de cîmp). Relevanţa sitului pentru specie: Exemplare singulare

observate în terenurile limitrofe perimetrului obiectivului de investiţie, in cautare de ascunzisuri si hranire. Este inclusa in Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. In ceea ce priveste speciile de mamifere, in zona studiata nu s-au inregistrat specii protejate. Speciile identificate au inregistrat efective reduse, fiind semnalate prin exemplare izolate in afara perimetrului de exploate sau in trecere peste zona studata, aflandu-se in cautare de hrana. Păsări In aria amplasamentului proiectului s-au identificat specii de păsări, în majoritate specii comune, care nu necesită măsuri speciale de conservare. In cele ce urmează prezentăm o caracterizare succintă a speciilor de păsări observate în zona de amplasament a proiectului şi relaţia acestora cu obiectivul de investitie “Extragerea de nisipuri si pietrisuri din perimetrul Mӑlureni 4, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

23%

31%

46%

0%

SedentareParţial migratoareOaspeţi de varăSpecii de pasaj

Fig. 10. Fenologia speciilor de pasari identificate in zona amplasamentulu

SC SASVIRO SRL

55/118


Lista speciilor de pasari observate in zona studiata Tabel 2

Nr. crt. Denumire ştiinţifică Denumire populară Familia Ordinul Nr.ex. observate

Statut fenlogic Observaţii

1. Phalacrocorax carbo cormoran mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes 23 ex. OV în zbor 2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes 10 ex. OV în zbor/pe sol 3. Ardea cinerea stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes 5 ex. OV în zbor 4. Cygnus olor legada de vara Anatidae Anseriformes 20 ex. MP în zbor 5. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes 95 ex. MP în zbor 6. Buteo buteo Sorecar comun Accipitridae Falconiformes 6 ex. MP In zbor 7. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes 2 ex. MP în zbor 8. Vanellus vanellus nagâţ Charadriidae Charadriiformes 18 ex. OV în zbor/pe sol 9. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes 30 ex. MP în zbor/pe sol

10. Larus cachinnans pescăruş argintiu Laridae Charadriiformes 25 ex. MP în zbor/pe sol 11. Chlidonias hybridus Chirighita cu obraji albi Sternidae Charadriiformes 12 ex. OV în zbor 12. Sterna hirundo chira de baltă Sternidae Charadriiformes 10 ex. OV în zbor 13. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes 9 ex. OV în zbor 14. Upupa epops pupaza Upupidae Coraciiformes 2 ex. OV în zbor/pe sol 15. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes 26 ex. OV în zbor 16. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes 12 ex. OV în zbor 17. Motacilla alba codobatură albă Motacillidae Passeriformes 10 ex. OV în zbor/pe sol 18. Parus coeruleus piţigoi albastru Paridae Passeriformes 6 ex. OV în zbor 19. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes 9 ex. S în zbor 20. Lanius collurio sfrancioc rosiatic Laniidae Passeriformes 3 ex. S în zbor/pe sol 21. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes 8 ex. S în zbor/pe sol 22. Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvidae Passeriformes 35 ex. S în zbor/pe sol 23. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes 6 ex. S în zbor/pe sol 24. Oriolus oriolus grangur Oriolisae Passeriformes 2 ex. OV în zbor 25. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes 50 ex. MP în zbor/pe sol 26. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes 25 ex. S în zbor/ tufarisuri 27. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes 15 ex. MP în zbor 28. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes 8 ex. S/OI în zbor

SC SASVIRO SRL

56/118


Prezentӑm in continuare caracteristicile speciilor de păsări observate în zona de amplasament a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” (Tabel 2): Phalacrocorax carbo (cormoran mare). Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mare a fost semnalat în zbor traversând perimetrul proiectului. Specie identificata prin indivizi singulari/grupuri de pasari, fara a se opri pe amplasament pentru popas, odihna sau hranire. Pasarile zburau in amonte de perimetru. Perimetrul studiat nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand deplasandu-se spre alte zone. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Egretta garzetta (egreta mică). Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mică a fost identificată în zbor in zona de amplasament a proiectului “Extragerea de nisipuri si pietrisuri din perimetrul Mӑlureni 4, comuna Nicoresti, judetul Galati prin exemplare singulare/grupuri de pasari. Unele pasari s-au intalnit la hranire pe malul raului Siret. Perimetrul studiat nu ofera conditii prielnice indivizilor speciei. Deplasarile pasarilor erau directionate spre suprafetele acvatice din amonte si aval de amplasament, in special legate de hranire. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Ardea cinerea (stârc cenuşiu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari aflate în zbor. La fel ca si alte specii de starci si egrete, s-a identificat prin indivizi singulari/grupuri de pasari, fara a se opri pe amplasament pentru popas, odihna sau hranire. Pasarile zburau in amonte de perimetru. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand zone cu suprafete intinse de apa, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Cygnus olor (lebada de vara). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin grupuri de pasari in zbor in afara zonei de amplasament. Amlasamentul proiectului nu ofera conditii favorabile speciei pentru hranire, reproducerea indivizilor speciei. Pasarile spre deplasau spre suprafetele acvatice din amonte si aval de amplasament, in special legate de hranire. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Anas platyrhynchos (rata mare). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a identificat in zbor in zonele limitrofe obiectivului de investitie. S-au observat stoluri de rate, ce zburau in amonte de perimetru. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand suprafete acvatice. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Buteo buteo (sorecar mare). Relevanţa sitului pentru specie: Indivizi singulari/grupuri de pasari identificati in zonele limitrofe amplasamentului. Habitatele preferate ale speciei sunt cele cu vegetatie arboricola pentru odihna si suprafete de terenuri agricole, unde se afla in cautare de hrana. Suprafata amplasamentului este imcompatibil cu conditiile ecologice ale speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Falco tinnunculus (vânturel roşu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor pe suprafetele invecinate perimetrului studiat. Prefera suprafete cu arbori pentru odihna si cuibarit, iar pentru hranire terenuri descoperite. Nu s-a intalnit pe perimetrul proiectului, Amplasamentul nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand alte zone. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Vanellus vanellus (nagat). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin indivizi singulari in zona de amplasament a proiectului. Grupuri de pasari in zbor s-au observat pe terenurile invecinate. Amlasamentul proiectului nu ofera conditii favorabile speciei pentru hranirea, reproducerea indivizilor speciei. Pasarile spre deplasau spre suprafetele acvatice din amonte si aval de amplasament. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

SC SASVIRO SRL

57/118


Larus ridibundus (pescăruş râzător). Relevanţa sitului pentru specie: Pescarusul razator s-a identificat în zona perimetrului studiat. Grupuri mai mari de pasari s-au observat, mai ales, pe perioada migratiei. Astfel, deplasarile pasarilor erau legate de cautarea locurilor de popas, odihna si hranire, acestea urmand cursul raului Siret. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei, pasarile preferand zone cu suprafete intinse de apa, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Larus cachinnans (pescăruş argintiu). Relevanţa sitului pentru specie: La fel ca si specia precedenta, pescarusul razator a fost observat in zona de amplasament a proiectului prin grupuri de pasari, ce urmau cursul raului Siret. Deplasarile acestora au fost legate de gasirea locurilor de popas, odihna si hranire. Perimetrul studiat nu ofera conditii prielnice indivizilor speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi). Relevanţa sitului pentru specie: Grupuri de pasari si indivizi singulari identificati in zona de amplasament a proiectului. Pasarile se deplasau spre locuri de popas, odihna si hranire. Amplasamentul proiectului nu ofera conditii favorabile indivizilor speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Sterna hirundo (chira de baltă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost semnalata în zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari aflate în zbor. La fel ca si alte specii de starci si egrete, s-a identificat prin indivizi singulari/grupuri de pasari, fara a stationa pe amplasament pentru popas, odihna sau hranire. Pasarile zburau in amonte de perimetru. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand zone cu suprafete intinse de apa. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Merops apiaster (prigorie). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor. Astfel, pentru cuibarit prigoria prefera maluri, abrupturi pe cursul raului Siret, unde isi sapa cuiburi, iar pentru hranire - terenuri descoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Upupa epops (pupăză). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin indivizi singulari in zbor, cat si pe sol. Pasarile observate se aflau in cautare de hrana. Cuibareste pe terenurile invecinate amplasamentului. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Riparia riparia (lâstun de mal). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în perimetrul studiat. Identificata prin grupuri de pasari, efective mai mari inregistrandu-se in migratie. Cuibăreşte în maluri abrupte şi în surpături de teren. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Hirundo rustica (rândunică). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor. In numar mai mare intalnita in timpul migratiei. Cuibareste in localitati, se hraneste pe terenuri descoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Motacilla alba (codobatură albă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost semnalata în zbor în zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari. Efective mai insemnate inregistrandu-se in migratie. Prefera locuri cu camp deschis, langa ape, rauri, asezaru umane. In zona de amplasament pasarile se aflau, in special, in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Parus coeruleus (piţigoi albastru). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari in zbor. Prefera vegetatia arboricola de pe cursul raului Siret. Deplasarile pasariloe au fost legate de cautarea locurilor de popas, odihna si hranire. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

SC SASVIRO SRL

58/118


Parus major (piţigoi mare). Relevanţa sitului pentru specie: la fel ca si specia precedenta, pitigoilul mare s-a identificat prin grupuri de pasari in cautare de hrana. Prefera suprafete cu arbori pentru hranire si cuibarit din cursul raului Siret. Vegetatia de pe amplasament nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Lanius collurio (sfarncioc rosiatic). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin indivizi singulari in zbor si vegetatie. Pasarile observate se aflau in cautare de hrana. Cuibareste pe terenurile invecinate amplasamentului. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Pica pica (coţofană). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată in zona de amplasament prin indivizi singulari, cat si grupuri de pasari aflate in zbor si pe sol. Pe amplasament pasarile sunt in cautare de hrana. Pentru cuibarit prefera locuri cu vegetatie arboricola si arbustiva densa, iar pentru hranire – terenuri decoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Corvus monedula (stăncuţă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari in zbor. Prefera vegetatia arboricola si arbustiva, versantii abrupti etc. de pe cursul raului Siret. Identificata si in localitatile invecinate. Deplasarile pasarilor au fost legate de cautarea locurilor de hranire. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a identificat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor, cat si pe sol. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor. Astfel, pentru cuibarit coara de semanatura prefera locuri impadurite de pe cursul raului Siret, iar pentru hranire – locuri deschise, terenuri agricole, pasuni, asezari umane. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Corvus corone cornix (cioară grivă). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor, cat si pe sol. Astfel, pentru cuibarit cioara griva prefera suprafetele impadurite, iar pentru hranire – suprafete deschise, terenuri agricole, pasuni, asezari umane. Pe amplasament pesarile se afla in cautare de hrana. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor in ceea ce priveste hranirea si cuibaritul. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Sturnus vulgaris (graur). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor, cat si pe sol. Cuibareste in vegetatia arboricola de pe cursul raului Siret. Se hraneste pe terenuri deschise, terenuri agricole, pasuni, asezari umane. Pe amplasament pesarile se afla in cautare de hrana. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor in ceea ce priveste hranirea si cuibaritul. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Passer montanus (vrabie de câmp). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identifricata in zona de amplasament prin indivizi singulari, cat si grupuri de pasari aflate in zbor si pe vegetatia arbustiva din zona. Pe amplasament pasarile sunt in cautare de hrana. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona, iar pentru hranire – terenuri decoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Fringilla coelebs (cinteză). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor. Efective mai insemnate s-au inregistrat in perioada migratiei. Astfel, pentru cuibarit cinteza prefera padurile, iar pentru hranire – suprafete deschise, liziere de padure, livezi, gradini etc. Astfel, pasarile tranziteaza perimetrul in cautarea locurilor de popas, odihna si hranire. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Carduelis carduelis (sticlete). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari in zbor. Prefera vegetatia arboricola de pe cursul raului Siret. Deplasarile pasarilor au fost legate de cautarea locurilor de hranire. Se hraneste pe suprafete deschise, liziere etc. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului

SC SASVIRO SRL

59/118


nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. In corespundere cu legislaţia în vigoare, HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România s-au evidenţiat şi analizat aspectele legate de distanţele şi efectele acestora asupra: a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) pe amplasamentul proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Speciile respective cuibăresc pe suprafeţe întinse de bălţi şi lacuri cu stufăriş şi vegetaţie arboricolă, în special de-a lungul cursului Dunării şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale; Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în pădurile/plantaţiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localităţile învecinate obiectivului de investiţie (Perimetrul Mӑlureni 4). c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici; Pentru speciile de dimensiuni mici (lăstun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii pe perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari; Perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci). e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire; Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona învecinată. f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire; Pentru speciile necoloniale perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrăbii, grauri, sticleţi, etc.). g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni; Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, în special în zonele de ecoton, între suprafeţele din preajma malului râului Siret, localităţi şi amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire. Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

SC SASVIRO SRL

60/118


4.5.2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul proiectului “Exploatare agregate minerale din perimetrul Malureni 4, comuna Nicoresti, judetul Galati”. In ceea ce privesc speciile şi/sau habitatele prezente în perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” menţionăm următoarele: biodiversitatea perimetrului studiat este formată, în majoritate, din specii comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentul proiectului nu prezintă valoare conservativă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; plantele identificate sunt comune, fara importanta conservativa; nu s-au identificat specii de interes comunitar sau national si nici specii rare, atat in amplasament cat si in imprejurimi; tipurile de habitate mentionate in situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul obiectivului de invstitie; speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 , la fel si speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, in majoritate, au fost identificate in zbor tranzitand perimetrul studiat; referitor la evaluarea impactului, se apreciaza un impact negativ nesemnificativ din punct de vedere al afectarii unor habitate sau specii de flora, vegetatie si fauna de interes comunitar. 4.5.2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate Suprafata amplasamentului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, prevazut realizarii obiectivelor specifice proiectului, nu este ocupata de nici un habitat natural. Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, tipurile de habitate, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nu s-au identificat pe amplasamentul studiat. Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse. De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii identificate in zona de amplasament a proiectului. Habitatele de importanță comunitară din ROSCI 0162 posibil a fi afectate de implementarea proiectului Proiectul propus de S.C.SASVIRO S.R.L. „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu afectează habitatele de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. In conformitate cu documentatia tehnica a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, se va exploata pe o suprafata de 20.000 mp (2 ha), suprafata, ce se suprapune pe aria naturala protejata. Dupa cum s-a specificat anterior in cadrul studiului de fata, pe amplasament nu sunt habitate de importanță comunatară menționate în formularul standard Natura 2000. Activităţile din cadrul proiectului – lucrari de excavatie, transportul materialului excavat catre beneficiari etc., nu va afecta habitatele de interes comunitar desemnate pentru acest sit. Investitia se va realiza in terasa raului Siret, intr-o zona cu vegetatie erbacee si arbustiva redusa, fara importanta conservativa (Agropyron repens, Bidens sp., Botriochloa ischemum, Cirsium arvense, Polygonum aviculare, Potentilla argentea, Festuca valesiaca s.a.). Habitatul

SC SASVIRO SRL

61/118


prezent pe suprafața amplasamentului propus pentru implementarea proiectului este antropizat, ceea ce denota prezenta speciilor invazive (Amaranthus spp., Conyza canadensis, Xanthium italicum). Speciile de importanță comunitară din ROSCI 0162 posibil a fi afectate de implementarea proiectului Speciile de mamifere menționate în formularul standard natura 2000 pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior - Lutra lutra și Spermophilus citellus nu vor fi afectate de lucrarile de excavatie din perimetrul Nicoresti, judetul Galati. Specia Lutra lutra nu va fi influențată de lucrările care vor fi efectuate în terasa raului Siret, mal stang, neafectand habitatul acesteia, ce este legat de albia minora a raului. Realizarea lucrărilor necesare proiectului nu va afecta specia Spermophilus citellus, suprafata perimetrului format cu aliviuni din nisip si pietris, nu prezinta habitat favorabil speciei, ce populeaza zonele de terasa cu strat de sol stabil si vegetatie erbacee densa. In ce privesc speciile de herpetofauna în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva Habitate (Emys orbicularis, Triturus cristatus, Bombina bombina), desemnate pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, lucrările propuse prin proiect nu vor influenţa negativ distribuţia şi abundenţa acestor specii la nivelul sitului, deoarece nu afectează habitatele populate de acestea. Speciile de ihtiofauna caracteristice Siretului inferior, si in special speciile protejate de pesti desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: Avat (Aspius aspius), Zvarluga (Cobitis taenia), Porcusor de nisip (Gobio kessleri), Porcusor de ses (Gobio albipinnatus), Raspar (Gymnocephalus schraetser), Tipar (Misgurnus fossilis), Sabita (Pelecus cultratus), Boarta (Rhodeus sericeus amarus), Dunarita (Sabanejewia aurata), Fusar mare (Zingel zingel), Fusar (Zingel streber), nu vor fi afectate de implementarea proiectului deoarece proiectul nu intervine in mediul acvatic al râului Siret, amplasamentul fiind situat la o distanta de cca 250 m de albia minora. Speciile de nevertebrate de importanță comunitară menționate pentru acest sit sunt Lucanus cervus și Vertigo angustior - acestea nu vor fi afectat ede implementarea proiectului.

SC SASVIRO SRL

62/118


Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în

formularul standard NATURA 2000 pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Habitat/specie Tipul impactului Mărimea impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

Alcedo atthis 0 - - -

Specia nu a fost identificată la deplasările în teren. Preferă ţărmurile cu vegetaţie bogată.

Ardea purpurea 0 - - -

Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaţie abundentă în apropierea. La deplasările în teren nu au fost observate exemplare în vecinătatea perimetrului.

Ardeola ralloides 0 - - - Specia nu a fost identificată la deplasările în teren. Preferă zonele cu stuf.

Aythya nyroca 0 - - - Specia preferă bălţile înconjurate de vegetaţie palustră

Chlidonias hybridus impact negativ nesemnificativ perioada de funcţionare a utilajelor pe amplasament reversibil Specia utilizează ocazional plajele de

prundiş, observata in zbor/pe sol

Chlidonias niger 0 - - - Specie prezentă în zone mlăstinoase.

Ciconia ciconia 0 - - - Activităţile propuse prin proiect nu reduc habitatele utilizate de această specie.

Circus aeruginosus 0 - - -

Specia este oaspete de vară, prădătoare, acoperă areale întinse pentru a-şi asigura hrana. Specia nu a fost identificată la deplasările în teren.

Cygnus cygnus 0 - - - Specia este oaspete de iarnă perioadă în care exploatarea de balast şi staţia de sortare nu funcţionează.

Egretta alba 0 - - - Specia nu a fost identificată în zona de implementare a proiectului.

Egretta garzetta impact negativ nesemnificativ exploatarea de balast reversibil Specia utilizează ocazional plajele de prundiş, observata in zbor/pe sol.

Gelochelidon nilotica 0 - - - -

Glareola pratincola 0 - - - Specia utilizează ocazional plajele de prundiş, dar nu a fost observată în zonă.

Ixobrychus minutus 0 - - -

Activităţile rezultate din implementarea proiectului nu afectează habitatele utilizate de această specii la nivelul ROSPA 0071.

SC SASVIRO SRL

63/118


Habitat/specie Tipul impactului Mărimea

impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

Lanius collurio impact negativ nesemnificativ exploatarea de balast reversibil Specia utilizează ocazional plajele de prundiş, observata in zbor/pe vegetatie

Lanius minor 0 - - - Specia nu a fost observata in zona de studiu

Larus minutus 0 - - - Specia utilizează ocazional plajele de prundiş; nu a fost observată în zonă.

Nycticorax nycticorax 0 - - -

Activităţile rezultate din implementarea proiectului nu afectează habitatele utilizate de această specii la nivelul ROSPA0071.

Pelecanus onocrotalus 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Platalea leucorodia 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă. Recurvirostra avosetta 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Sterna hirundo impact negativ nesemnificativ exploatarea de balast reversibil Specia utilizează ocazional plajele de prundiş, observata in zbor/pe sol

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra habitatelor si speciilor citate în

formularul stadard NATURA 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior Tabel 4

Habitat/specie Tipul

impactului Mărimea

impactului Durata

impactului Reversibilitatea Observaţii

Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

0 0 0 0

Habitatele de interes comunitar care constituie obiective de protectie ale ROSCI 0162 nu vor fi influentate de implementarea proiectului.

Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0 0 0 0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

0 0 0 0

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

0 0 0 0

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0 0 0 0

SC SASVIRO SRL

64/118


Habitat/specie Tipul

impactului Mărimea

impactului Durata

impactului Reversibilitatea Observaţii

Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 0 0 0 0

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0 0 0 0

Lutra lutra 0 0 0 0 Specia nu a fost identificată în zona de implementare a proiectului

Spermophilus citellus 0 0 0 0 Specia preferă alte habitate

Emys orbicularis 0 0 0 0 Specia nu a fost identificată în zona de implementare a proiectului

Triturus cristatus 0 0 0 0 Specia preferă habitate umede, preferă apele stagnante mari, cu vegetaţie bogată.

Bombina bombina 0 0 0 0 Exploatarea nu afectează ochiurile de apă, bălţile care reprezintă habitatul acestor specii.

Aspius aspius 0 0 0 0

Nu va avea un impact semnificativ asupra mediului lotic din râul Siret

Cobitis taenia 0 0 0 0 Gobio kessleri 0 0 0 0 Gobio albipinnatus 0 0 0 0 Gymnocephalus schraetzer 0 0 0 0 Misgurnus fossilis 0 0 0 0 Pelecus cultratus 0 0 0 0 Rhodeus sericeus amarus 0 0 0 0 Sabanejewia aurata 0 0 0 0 Zingel streber 0 0 0 0 Zingel zingel 0 0 0 0

Lucanus cervus 0 0 0 0 Specia nu va fi afectata de implementarea proiectului

Vertigo angustior 0 0 0 0 Specia nu va fi afectata de implementarea proiectului

SC SASVIRO SRL

65/118


4.5.2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar Menționӑm, ca în perimetrul proiectului„Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutului de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat. Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior. Relevanţa sitului pentru tipurile de habitate. În formularul Natura 2000 habitatele desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt notate cu „B”, ce reprezinta parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului) sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut. Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate in situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. În formularul standard Natura 2000 a ariei protejate populaţiile speciilor identificate pentru sit sunt notate cu „B”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există populatii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. 4.5.2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate Realizarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu va afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice identificate pe amplasament si vecinatati. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna. Tipurile de habitate specificate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasament si vecinatati, biodiversitatea din zona proiectului fiind formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie. Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional. Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” este reprezentata de comunitati vegetale, fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000. Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, este nesemnificativ. 4.5.2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) au fost prezentate in capitolele anterioare. In continuare aducem informatii asupra relatiei dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.

SC SASVIRO SRL

66/118


Pe suprafața ROSPA0071 și ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior există o reţea de ecosisteme care se întrepătrund şi se influenţează unele pe altele: zăvoaie, fâneţe, păşuni, tufărișuri, mediul acvatic etc. Acestea nu sunt sisteme izolate (închise), fiind conectate prin intercondiţionări reciproce. Aceste legături fac ca efectele negative apărute într-un ecosistem să se propage în lanţ şi în ecosistemele alăturate. Legăturile tipurilor de ecosisteme din ROSPA0071 și ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior se materializează prin fluxul de materie şi energie care formează ciclurile biogeochimice. Aceste cicluri leagă componenta vie (biocenoza) de componenta nevie (biotopul) a unui ecosistem. Delimitarea ecosistemului de pădure (zăvoaie) de cel al pajiştilor din jur este destul de evidentă. În schimb, delimitarea diferitelor ecosisteme de pajiște este uneori foarte dificilă datorită modificării treptate a biotopului şi a interferenţei mai multor ecosisteme vecine. Raportat la influenţa antropică, ecosistemele ROSPA0071 și ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior se pot clasifica în două grupe: ecosistemele naturale şi ecosisteme artificiale sau antropice. În ecosistemele amenajate, cu grade diferite de antropizare – păşunile şi fânetele din ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, există mai multe tipuri de relaţii structurale, care sunt relaţii noi între specii, ca urmare a introducerii lor de către om dintr-un ecosistem în altul, precum şi relaţiile dintre speciile ecosistemelor amenajate, pe de o parte, şi factorul uman, pe de altă parte. Din punct de vedere al funcţiilor pe care le îndeplinesc, biocenoza ecosistemelor din ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior cuprinde următoarele grupuri de organizare: 1. producători – organisme autotrofe capabile să-şi sintetizeze substanţele necesare vieţii pornind de la elemente minerale, apă şi energia luminoasă (marea majoritate a plantelor). O mică parte dintre organismele autotrofe utilizează energia rezultată din unele procese chimice fiind denumite chemosintetizatoare (unele bacterii). 2. consumatori – organisme heterotrofe care nu pot sintetiza direct substanţele organice proprii pornind de la componentele simple abiotice (apă, săruri minerale şi energie). În funcţie de hrana folosită aceştia se grupează în: - fitofage sau consumatori primari - care se hrănesc cu plante; - carnivore sau consumatori secundari – care se hrănesc cu alte animale şi - detritivore sau consumatori micşti – care se hrănesc cu resturi de natură vegetală şi animală (viermi, unele protozoare, insecte). Tot în categoria consumatorilor micşti intră şi animalele omnivore, care consumă atât plante, cât şi animale. Acestea pregătesc acţiunea descompunătoare a microorganismelor, fragmentând detritusul (resturi vegetale şi animale în descompunere) în elemente de dimensiuni mici. - descompunătorii sau consumatori terţiari (bacteriile şi ciupercile) – sunt organisme care prin procese de oxidare sau reducere, transformă substanţa organică moartă pe care o descompun pe cale enzimatică, în compuşi anorganici şi organici simplii

SC SASVIRO SRL

67/118


Fig. 11. Reţele trofice care se stabilesc la nivelul ecosistemelor din lunca Siretului inferior

Consumatori terţiari Consumatori secundari Consumatori primari Producători

Detritus

Fitoplancton Fitobentos Macrofite acvatice

Cladocera Chironomidae Oligochaeta

Cladocera

Copepoda

Chironomidae

Trichoptera

Odonata Cyprinidae

Efemeroptere

Cyprinidae

Tipulidae

Efemeroptere

Detritus

Tipulidae Colembola

Izopod

Noctuidae

Elaterida

Geometridae

Melolontidae

Sciuridae

Cricetidae

Sylvidae

Accipitridae

Paridae

Oriolidae

Alcedinidae

Sittidae

Leporidae

Carabidae

Specii de plante ierboase si arbustive

Lumbricidae

Fig. 11. Reţele trofice care se stabilesc la nivelul ecosistemelor din Lunca Siretului Inferior

Reţea trofică din mediul acvatic

Reţea trofică din mediul terestru

SC SASVIRO SRL

68/118


Structura biocenozei din ecosistemele din ROSPA0071 si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este menţinută prin interacţiunile complexe care se stabilesc între specii diferite (relaţii interspecifice) sau între indivizii aceleaşi specii (relaţii intraspecifice). Având în vedere cele mai sus mentionate, relatiile structurale si functionale care crează si mentin integritatea ariilor protejate ROSPA0071 si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, a habitatelor si a populatiilor speciilor sunt legate de conditiile de hrănire, adăpost si reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică si a tuturor factorilor externi, care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. La nivelul ROSPA0071 si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior majoritatea biocenozelor sunt semiantropizate cuprinzând comunităţi biologice în care omul a intervenit profund, dar care mai păstrează unele specii din biocenozele naturale. Reţele trofice care se stabilesc în cadrul biocenozelor de la nivelul ariei naturale protejate în zona de implementare a proiectului sunt terestre şi acvatice.

In ecosistemele acvatice din aria naturala protejata Lunca Siretului Inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc. Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu). Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se afla in ariile protejate: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, a caror relatii structurale si functionale au faor prezentate in amterilul de mai sus.

In concluzie, cu referire la perimetrul de exploatare Nicoresti, judetul Galati, specificam faptul ca obiectivul de investitie planificat a fi realizat, pe o suprafata redusa, nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.

SC SASVIRO SRL

69/118


Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de

diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala. Activitatea la scara restrânsa, cum este cea prognozata în proiectul analizat, va afecta

nesemnificativ integritatea si stabilitatea ariilor protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

4.5.2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt orientate in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit, dintre care amintim de: cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion; pajisti aluviale din Cnidion dubii; păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior etc.; rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae). Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel. La fel printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior, herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus, mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis silvestris.

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior reprezintă una din zonele de hrănire si odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic si se concentrează pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior sunt : Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Balta Tălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.

In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre.

Lunca Siretului Inferior este o zona aflată în calea migratiei speciilor protejate de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.

SC SASVIRO SRL

70/118


4.5.2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Ariile protejate din zona de amplasament a obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, inregistreza suprafete considerabile., de aceea si aprecierea starii de conservare este dificila. Astfel, situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este repartizat pe suprafata a 4 judete (Bacau, Vrancea, Galati si Braila), avand 25.081 ha, iar situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galati, Braila si Vrancea), având suprafata de 38.496 ha. Starea de conservare a acestor arii protejate este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări râului Siret, indeosebi in perioada 2005-2010, şi de intervenţiile antropice (practicarea agriculturii, păşunat, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, balastiere, constructia de drumuri, poluarea apei, vânătoarea, pescuit sportiv s.a.). Astfel, in ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt deteriorate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora. Situl este vulnerabil la o seriei activităţile antropice desfăşurate, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată:

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curăţarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundaţii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au semnalat urmatoarele efecte negative: - uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora a raului Siret; - practicarea taierilor ilegale de padure; - extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii forestiere alohtone; - pasunatul in padure; - extinderea constructiilor in zona de lunca s.a. La fel, si construirea lacurilor de acumulare Călimăneşti şi Movileni (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri s.a. a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei.

SC SASVIRO SRL

71/118


In ceea ce priveste habitatele, la fel si speciile de pasari desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt bine conservate. În formularul standard Natura 2000 populaţile speciilor sunt notate cu „B”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Dintre activităţile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificate pentru ROSPA0071Lunca Siretului Inferior amintim de: - practicarea pasunatului in aria protejata ; - extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei ; - pescuitul neautorizat ; - vânătoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in perioada migratiei; - deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a puilor, colectarea oualor etc.). Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, sunt zone în care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora.

4.5.2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”: - Adresa APM Galati nr. 4613 din 04.03.2013; - Certificat de urnanism nr. 138/3396 din 08.06.2012; - Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 191 din 18.12.2012; - Decizia etapei de incadrare nr. 91 din 07.02.2013; - Contract de vanzare-cumparare nr. 3755/06.10.2013; - Plan de amplasament si delimitarea imobilului, 12.02.2013; - Certificat de inregistrare SASVIRO SRL, 2008.

4.5.2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar Siturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt administrate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, pe baza Contractului de Custodie incheiat cu Ministerul Mediului si Padurilor (MMP) nr. 0046 din 23.02.2010, conform Ordinului MMDD nr.1533/2008. Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani a intocmit pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior un Regulament al acestei arii protejate (2010). Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor situri Natura 2000. 4.5.3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI 3.1 Evaluarea impactului Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea proiectului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influenţa calitatea factorilor de mediu implementarea proiectului. Se foloseşte o scală cu 5 niveluri:

• peste + 3 = impact pozitiv semnificativ • + 1 - + 3 = impact pozitiv • 0 = nici un impact (neutru) • - 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ • sub - 3 = impact negativ semnificativ

SC SASVIRO SRL

72/118


În cele ce urmează vor fi analizate următoarele tipuri de impact:

• direct; • indirect; • pe termen scurt; • pe termen lung; • în faza de construcţie; • rezidual; • cumulativ.

De asemenea pe lângă evaluarea impactului general asupra florei şi faunei vom prezenta şi o evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate în formularul standard Natura 2000. 3.1.1 Impactul direct si indirect Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 2,0 ha, proprietatea Robu Viorel, conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 3755/06.10.2009 la BNP „PACTA” Tecuci, pe care se va desfasura proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Nu exista impact direct asupra tipurilor de habitate desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece acestea nu s-au identificat pe perimetrul proiectului si vecinatati. Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea au fost reprezentate prin specii de vegetaţie, fara importanta conservativa. In ceea ce priveste speciile de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, s-a inregistrat un impact direct asupra unor specii (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio). Un impact direct s-a identificat si asupra unor specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus cachinnans si Larus ridibundus.

Evaluarea impactului direct

Nr. crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea semnificaţiei

impactului Cuantificare Nivel

impact Justificarea nivelului de impact acordat

1

Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comunitară care va fi pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele de importanţă comunitară de la nivelul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

2

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

0%

0

Prin implementarea proiectului nu vor fi pierdute habitate folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar care constituie obiectivele de conservare ale celor două arii naturale protejate.

3

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0%

0

Extragerea agregatelor minerale din perimetrul Malureni 4 nu va determina fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară din zonă.

4

Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor de interes comunitar

0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

5

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

1 an -1

Implementarea proiectului va avea un efect nesemnificativ asupra speciilor de importantă comunitară, taxonii nefiind identificati pe suprafata amplasamentului sau în zonele adiacente.

6

Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC) - 0

Suprafata perimetrului Malureni 4 este cuprinsă în ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

7

Schimbări în densitatea populaţiilor

0 -1

Prin implementarea proiectului nu vor avea loc schimbări ale densitătii populatiilor speciilor de interes comunitar la nivelul ROSCI 0162

SC SASVIRO SRL

73/118


Lunca Siretului Inferior. Pentru speciile avifaunei cuprinse în formularul Natura 2000 pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, se vor înregistra modificări ale distributiei a 4 specii Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo si Lanius collurio. Modificările în densitate vor fi mici si limitate la amplasament si vecinătăti, fiind determinate de deranjul cauzat de prezenta în zonă a utilajelor si personalului care le deserveste.

8

Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

0%

0

Implementarea proiectului nu va avea ca rezultata reducerea numărului de exemplare al speciilor de interes comunitar.

9

Perioada de timp necesară pentru refacerea populaţiilor speciilor afectate de implementarea proiectului

-

0 Nu este cazul, zona este antropizată.

10

Perioada de timp necesară pentru refacerea habitatelor afectate de implementarea proiectelor

0 0

Amplasamentul proiectului propus nu afectează habitate de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade pentru refacerea acestora.

11. Modificӑri ale dinamicii și relațiilor care definesc structura și/sau funcția ANPIC

0ha 0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vânturi, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul sitului Natura 2000 din zonă.

12

Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPIC

0%

0 Nu este cazul.

Total -2 Impact negativ nesemnificativ

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca Siretului Inferior.

Evaluarea impactului indirect

Nr. crt.




1


0% 0

Implementarea proiectului nu va avea impact indirect asupra habitatelor importanţă comunitară din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

2


0%

0

Implementarea proiectului propus nu va avea nici un impact indirect asupra habitatelor utilizate pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere de către speciile de interes comunitar.

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0%

0

Nu este cazul – habitatele de interes comunitar nu vor fi fragmentate de implementarea proiectului.

4


1 an -1

Perturbările determinate de prezenta utilajelor si a muncitorilor pe suprafata amplasamentului vor persista până la sfârsitul perioadei de exploatare. Deranjul va fi minim deoarece se va produce într-o arie supusă presiuni antropice.

SC SASVIRO SRL

74/118


6

Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC) 0 -1


7

Schimbări în densitatea populaţiilor necuantificabil -1

Proiectul va produce, în mod indirect, prin prezenta utilajelor pe suprafetele ale ariilor naturale protejate produc deranj care se manifestă, în special pentru speciilor de păsări si mamifere prin modificări ale distributiei în zonă.

8


0 0 Implementarea proiectului nu va avea impact indirect asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar.

9


30 zile 0 După finalizarea lucrărilor suprafata va fi utilizată de speciile din zonă

10


0

0

Implementarea proiectului nu va afecta habitate de interes comunitar din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

11.

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

0 0 Nu existӑ impact direct.

12


0%

0 Nu există impact indirect.


3.1.2 Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” prin realizarea extractiei de agregate minerale, specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

Evaluarea impactului pe termen scurt

Nr. crt.




1


0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele de importanţă comunitară de la nivelul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

2


0%

0

Prin implementarea proiectului nu vor fi pierdute habitate folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar care constituie obiectivele de conservare ale celor două arii naturale protejate.

3

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 0% 0

Extragerea agregatelor minerale din perimetrul Malureni 4 nu va determina fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară din zonă.

4


0 0 Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

5


1 an -1

Implementarea proiectului va avea un efect nesemnificativ asupra speciilor de importantă comunitară, taxonii nefiind identificati pe suprafata amplasamentului sau în zonele

SC SASVIRO SRL

75/118


adiacente.

6

Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC) - 0

Suprafata perimetrului Malureni 4 este cuprinsă în ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

7 Schimbări în densitatea populaţiilor 0 -1

Prin implementarea proiectului nu vor avea loc schimbări ale densitătii populatiilor speciilor de interes comunitar la nivelul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Pentru speciile avifaunei cuprinse în formularul Natura 2000 pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, se vor înregistra modificări ale distributiei a 4 specii Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo si Lanius collurio. Modificările în densitate vor fi mici si limitate la amplasament si vecinătăti, fiind determinate de deranjul cauzat de prezenta în zonă a utilajelor ti personalului care le deserveste.

8


0%

0

Implementarea proiectului nu va avea ca rezultata reducerea numărului de exemplare al speciilor de interes comunitar.

9


-

0 Nu este cazul, zona este antropizată.

10


0 0

Amplasamentul proiectului propus nu afectează habitate de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade pentru refacerea acestora.

11. Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

0ha 0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vânturi, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul sitului Natura 2000 din zonă

12


0%

0 Nu este cazul.


Evaluarea impactului pe termen lung

Nr. crt.




1


0% 0 Nu este cazul.

2


0% 0

Ca urmare a implementării proiectului nu vor fi pierdute, pe termen lung suprafeţe din habitatele utilizate pentru necesităţi de hrană, odihnă şi reproducere.

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 0% 0 Nu este cazul.

4


0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea duratei sau persistenţei.

5


0 0

După finalizarea proiectului, pe termen lung, nu va exista nici un impact asupra speciilor de importanţă comunitară din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca

SC SASVIRO SRL

76/118


Siretului Inferior.

6 Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC) - 0


7

Schimbări în densitatea populaţiilor

0 %

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor determina, pe termen lung, modificări ale densităţii populaţiilor speciilor de interes comunitar.

8


0%

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor determina, pe termen lung, reducerea numărului speciilor de interes comunitar.

9


-

0 Nu este cazul evaluării pe termen lung

10


0

0 Nu este cazul.

11. Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

0 0

Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vânturi, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat geologic la nivelul care să afecteze pe termen lung relaţiile care definesc structura şi funcţia ANPIC

12


0%

0

Nu au loc modificări pe termen lung ale resurselor naturale care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate.

Total 0 Impact neutru 3.1.3 Impactul in faza de executie În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu.

Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea lucrarilor de excavare a

agregatelor minerale (nisip, pietris). Exploatarea balastului din perimetrul Malureni 4 se va efectua strict intre limitele perimetrului balastierei. În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai planului suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si a zonei invecinate.

Impactul indirect Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi

influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de excavatie, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc). Speciile de fauna (insecte, specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea lucrarilor preconizate biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere).

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri/recomandari de reducere a acestuia.

SC SASVIRO SRL

77/118


3.1.4 Impactul in faza de operare Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire. Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona. Zgomotul şi vibraţiile. Din momentul începerii extracţiei de agregate pe amplasament se vor produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea basculantelor cu agregate. Conform STAS 10009/86 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt:

- 65 db(A) la limita incintei. - 50 db(A) la limita receptorilor protejaţi.

Exploatarea agregatelor nu va genera vibraţii care să determine un disconfort la nivelul zonei de locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea motoarelor. Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente proiectului sunt tipice pentru o exploatarea balastului şi cuprind în general: operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului; operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului excavatoare, buldozere, încărcătoare. Deschiderea largă a reliefului din zonă permite disiparea rapidă a zgomotului fără a se realiza propagarea direcţionată la distanţe mari. Emisiile în aer. Poluantul specific operaţiilor de construcţie şi excavaţie, care poate afecta terenurile învecinate, este reprezentat de particulele în suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzând şi particule cu diametre aerodinamice echivalente mai mici de 10 μm (particule inhalabile, care pot afecta sănătatea umană). Alături de emisiile de particule vor apărea emisii de poluanţi specifici gazelor de eşapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operaţiile de excavare şi de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluanţii caracteristici motoarelor cu ardere internă cu care sunt echipate utilajele şi vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compuşi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substanţe cu potenţial cancerigen). Sursele asociate lucrărilor sunt deschise, libere. Se menţionează că din activităţile pentru excavarea agregatelor minerale se produc emisii de poluanţi constând în pulberi şi gaze de eşapament rezultate de la vehiculele utilizate pentru excavarea şi transportul materialelor. Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar şi de nivel redus. Emisiile in apa. Excavarea agregatelor de balastieră din perimetrul Malureni 4 nu determină modificări ale calităţii şi cantităţii apelor de suprafaţă deoarece:

- exploatarea de agregate are loc în terasă şi nu afectează albia râului Siret; - din procesul tehnologic nu rezultă ape uzate care să producă poluări ale apelor de

suprafaţă şi subterane; - în procesul tehnologic nu se folosesc substanţe periculoase care să determine poluări

ale freaticului şi mediului lotic;

3.1.5 Impactul in faza de inchidere În faza de incheiere a realizarii obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

3.1.6 Impactul rezidual. Studiul de fata inainteaza recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a recomandarilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

SC SASVIRO SRL

78/118


Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual

Nr. crt.




1


0% 0 Habitatele de interes comunitar de la nivelul ariilor naturale protejate nu vor fi afectate de implementarea proiectului.

2


0% 0

Nu există impact rezidual care să exprime procentul de habitate folosite de speciile de importanţă comunitară pierdut definitiv prin implementarea proiectului.

3

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 0% 0

Implementarea proiectului nu produce fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară.

4


0 0 Nu este cazul – implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

5


1 an -1

Prin implementarea măsurilor de reducere a impactului propuse prin prezentul studiu scade impactul asupra speciilor de interes comunitar.

6

Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC) - -1


7

Schimbări în densitatea populaţiilor necuntificabil -1

Proiectul va produce, în mod indirect, prin prezenta utilajelor pe suprafetele sitului modificări ale distributiei populatiilor speciilor.

8


- 0

Implementarea proiectului nu va avea ca impact rezidual asupra speciilor care constituie obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate.

9


- 0

Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar nu se va reduce astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade de timp pentru refacerea populaţiilor.

10


30 zile 0 După finalizarea lucrărilor suprafata va fi ocupată de specii caracteristice zonei.

11

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ANPIC

0 0 Nu există impact rezidual asupra factorilor care definesc structura şi funcţia ANPIC.

12


0%

0

Nu au loc modificări ale resurselor naturale care determină modifice starea favorabilă de conservare a ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Total -3 Impact nesemnificativ 3.1.7 Impactul cumulativ.

- limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative; Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrele situate ȋn sat Malureni, comuna Nicoresti, judetul Galati si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. A fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat. Din investitiile existente in imediata

SC SASVIRO SRL

79/118


apropiere a balastierei cu care proiectul ar putea relaţiona amintim de SC Sasviro SRL (AM nr. 110/2010, revizuitӑ ȋn 2012); SC Nelu Galbenus Import-Export (Acord de mediu nr. 8/2012); SC Bind Huși SRL perimetrul Ionӑșești I (AM ȋn lucru); SC Dicaro Construct SRL (AM nr. 248/2011); SC Builing Style Comp; SC Total Enterprises SRL (AM nr. 156/2011); SC Cori Grigos SRL (AM nr. 30/2010 revizuitӑ ȋn 2012); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 3/2010 revizuit ȋn 2011); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 19/2012). Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an de zile, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun.

Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 5-6 km.

- scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si alte investitii din zona: SC Sasviro SRL (AM nr. 110/2010, revizuitӑ ȋn 2012); SC Nelu Galbenus Import-Export (Acord de mediu nr. 8/2012); SC Bind Huși SRL perimetrul Ionăşeşti I (AM ȋn lucru); SC Dicaro Construct SRL (AM nr. 248/2011); SC Builing Style Comp; SC Total Enterprises SRL (AM nr. 156/2011); SC Cori Grigos SRL (AM nr. 30/2010 revizuitӑ ȋn 2012); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 3/2010 revizuit ȋn 2011); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 19/2012), au fost analizate, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, 1 an de zile.

- identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor; Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii. Fata de alte investitii, activitatile specificate in proiect: exploatarea agregatelor minerale au un impact de scurta durata, cu intensitate nesemnificativa. S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot si vibratii, extractia de balast). Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele se cumuleaza (distanta relativ mici dintre obiective – SC Sasviro SRL (AM nr. 110/2010, revizuitӑ ȋn 2012); SC Nelu Galbenus Import-Export (Acord de mediu nr. 8/2012); SC Bind Huși SRL perimetrul Ionăşeşti I (AM ȋn lucru); SC Dicaro Construct SRL (AM nr. 248/2011); SC Builing Style Comp; SC Total Enterprises SRL (AM nr. 156/2011); SC Cori Grigos SRL (AM nr. 30/2010 revizuitӑ ȋn 2012); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 3/2010 revizuit ȋn 2011); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 19/2012), la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul utilajelor etc.; poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament etc.). In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si vecinatati, se va folosi in comun un drum amenajat pentru circulatia transportului auto. Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, datorita distantelor relativ mici, efectele de zgomot produse in cadrul proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se cumuleaza cu zgomotele inregistrate la alte balastiere din zona: SC Sasviro SRL (AM nr. 110/2010, revizuitӑ ȋn 2012); SC Nelu Galbenus Import-Export (Acord de mediu nr. 8/2012); SC Bind Huși SRL perimetrul Ionăşeşti I (AM ȋn lucru); SC Dicaro Construct SRL (AM nr. 248/2011); SC Builing Style Comp; SC Total Enterprises SRL (AM nr. 156/2011); SC Cori Grigos SRL (AM nr. 30/2010 revizuitӑ ȋn 2012); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 3/2010 revizuit ȋn 2011); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 19/2012).

SC SASVIRO SRL

80/118


Intre proiectul analizat, ce prevede exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor, în scopul utilizării lor în construcţii şi refacerea infrastructurii, efectul cumulat va exista in raport cu balastierele din zona, ce realizeaza acelasi gen de activitati, nu si cu altele, ce au in dotare si statii de sortare-concasare, depozite de agregate minerale etc. Mentionam, ca aceste activitati, atat in faza de executie, cat si cea de operare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite. În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

Incadrarea în procedura de evaluare: - limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata prezentat, proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara si alte investitii: SC Sasviro SRL (AM nr. 110/2010, revizuitӑ ȋn 2012); SC Nelu Galbenus Import-Export (Acord de mediu nr. 8/2012); SC Bind Huși SRL perimetrul Ionăşeşti I (AM ȋn lucru); SC Dicaro Construct SRL (AM nr. 248/2011); SC Builing Style Comp; SC Total Enterprises SRL (AM nr. 156/2011); SC Cori Grigos SRL (AM nr. 30/2010 revizuitӑ ȋn 2012); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 3/2010 revizuit ȋn 2011); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 19/2012). Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investitiilor din zona a fost de 5-6 km, ce au inclus obiectivele de investitie amintite. Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” a fost apreciata pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei, 1 an de zile.

Evaluarea impactului

- evaluarea impactului cumulativ. Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul sat Malureni, comuna Nicoresti, judetul Galati si vecinatati, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se afla si alte investitii, care realizeaza activitati de exploatare, productie sau sunt planificate a fi realizate in vecinatatea proiectului si care pot inregistra impact cumulativ (balastiere, statii de sortare, statii de betoane etc.). Activitațile de extragere a agregatelor minerale sunt activitati generatoare de: - zgomot si vobratii produse de utilaje folosite si de autovehicule care transporta agragatele minerale si celelalte materiale necesare realizarii exploatarii; - emisii de gaze arse in atmosfera de la motoarele utilajelor si autovehiculelor; - discomfort pentru afuana din zona creat de zgomotul produs de utilajele, autovehiculelor si prezenta umana semnalate pe amplasamentele balastierelor. Extragerea agregatelor de balastiera care se vor desfasura in perimetrul Malureni 4, comuna Nicoresti, judetul Galati va fi cantonat in faza de excavare la nivelul unor plaje de balast, ce nu au coperta de sol vegetal datorita varstei mici a depozitului aluvionar si submersiei periodice a suprafetelor. Din aceste cauze excavarea perimetrului balastierei are un efect general de mentinere a cursului raului Siret in aceleasi conditii (fara a intensifica fenomenul de eroziune sau inundare a suprafetelor invecinate) in care au fost declarate siturile protejate din lunca Siretului inferior. Exploatarile de balast nu afecteaza suprafetele ocupate de vegetatie. Au un impact pozitiv asupra mentinerii conditiilor de relief la nivelul luncii Siretului inferior. Efectele negative ale extragerii de agregate minerale se datoreaza: functionarii utilajelor; transportului agregatelor minerale; prezentei umane in zona s.a. S-a evaluat impactul cumulativ in fazele de executie si operare a proiectului si a altor investitii din zona. Astfel, in conformitate cu cele specificate anterior, activitatile realizate in cadrul investitiilor amintite si a obiectivelor proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de

SC SASVIRO SRL

81/118


agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, fiind exclusa posibilitatea aparitiei unui impact cumulat în faza de execuţie. In ceea ce priveste faza de operare poate fi inregistrat un impact cumulat intre obiectivul de investitie si balastierele din zonă, pe portiunile de drum folosite in comun.

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de

cumulare a impactului. In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei si a căilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de acei factori cumulativi, care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau cele ce sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si vecinatati, pe suprafata de cca 5-6 km. Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei. S-au evaluat caile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor s.a. In eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii. In ceea ce priveste analiza impactului existent, fara a tine cont de masurile de reducere a acestuia, cat si impactul rezidual, ce ramane in urma inplementarii masurilor de reducere a impactului, respectiv cuantumul financiar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate, specificam urmatoarele:

- evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere. In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sau investitii din zona propusă pentru implementarea proiectului ce se rezuma la obiectivele de investitii: SC Sasviro SRL (AM nr. 110/2010, revizuitӑ ȋn 2012); SC Nelu Galbenus Import-Export (Acord de mediu nr. 8/2012); SC Bind Huși SRL perimetrul Ionăşeşti I (AM ȋn lucru); SC Dicaro Construct SRL (AM nr. 248/2011); SC Builing Style Comp; SC Total Enterprises SRL (AM nr. 156/2011); SC Cori Grigos SRL (AM nr. 30/2010 revizuitӑ ȋn 2012); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 3/2010 revizuit ȋn 2011); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 19/2012). Astfel, activitatile enumerate produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cativa km. Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului studiat. Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului (ex. specii de pasari incluse in Anexa I si a celor cu migratie regulata nementionate in Formularul standard al sitului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior: Egretta garzetta (egreta mica), Sterna hirundo (chira de balta), Falco tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu). La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei.

SC SASVIRO SRL

82/118


Impact cumulate cu alte proiecte existente/viitoare

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de reducere. Identificarea si evaluarea impactul rezidual in ceea ce priveste executia balastierei a fost tratat in Cap. Identificarea si evaluarea impactului, 3.1.6. Impactul rezidual, din prezentul studiu. Nu s-au specificat impacturi reziduale ce pot aparea dupa implementarea masurilor de reducere a impactului. Aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica speciilor de avifauna intalnite pe amplasament si vecinatati, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul ce urmeaza a fi implementat.

SC SASVIRO SRL

83/118


Un alt aspect este cel legat de modificarile fizice ale terenului, care nu va schimba morfologia terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala. Exploatarile de balast nu afecteaza suprafetele ocupate de vegetatie. Au un impact pozitiv asupra mentinerii conditiilor de relief la nivelul luncii Siretului inferior. Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, extragerea agregatelor de balastiera care se vor desfasura in perimetrul Malureni 4, comuna Nicoresti, judetul Galati va fi cantonat in faza de excavare la nivelul unor plaje de balast, ce nu au coperta de sol vegetal datorita varstei mici a depozitului aluvionar si submersiei perioadice a suprafetelor. Din aceste cauze excavarea perimetrului balastierei are un efect general de mentinere a cursului raului Siret in aceleasi conditii (fara a intensifica fenomenul de eroziune sau inundare a suprafetelor invecinate) in care au fost declarate siturile protejate din lunca Siretului inferior. Astfel, urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului pentru balastiera Malureni 4, impactul rezidual va inregistra valori minime. Cu referire la impactul rezidual urmare a implementarii investitiei in Memoriul de prezentare a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se specifica: Pe parcursul excavării agregatelor minerale de pe amplasament nu se evacuează apă industrială uzată sau menajeră. Pot să apară poluări accidentale cu uleiuri şi/sau carburanţi de la utilajele care asigură exploatarea. Pentru a preveni poluările accidentale utilajele vor fi menţinute în parametri normali de funcţionare, având inspecţiile şi reviziile tehnice efectuate la zi. Cantităţile de combustibili şi uleieri prezente în rezervoarele şi mecanismele utilajelor nu sunt mari astfel încât nu produc poluări importante. Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer camioanele şi utilajele trebuie să respecte prevederile legale în vigoare evaluate odată cu inspecţia tehnică. S.C. Sasviro SRL va efectuată în mod regulat a reviziile tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, acestea să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998. O altă sursă de poluare a aerului o reprezintă particule de nisip antrenate de către autobasculante la tranzitarea drumurilor de exploatare. Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse. S.C. Sasviro SRL va lua următoarele măsuri pentru a reduce emisiile în atmosferă: - stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse; - balastarea drumurilor de exploatare; - deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă cu viteze de maxim 30 km/h. Deşeurile generate in fazele de executie si operare vor fi reprezentate prin: deşeuri tehnologice din activitatea de producţie sunt reprezentate de stratul de copertă(asimilat cu stratul de mal) îndepărtat de pe suprafaţa amplasamentului; deşeuri menajere generate pe amplasament în perioada excavării cuvetei sunt provenite de la personalul care exploatează utilajele; nu rezultă ape uzate industrial în perioada de exploatare a agregatelor de balastieră; rezultă ape menajere în perioada de exploatare a zăcământului de agregate minerale . Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte: - in perioada de excavare a agregatelor minerale nu rezultă ambalaje; pentru colectarea PET-urilor amplasamentul va fi echipat cu un container pentru colectarea selectivă a acestora; - amplasamentul va fi dotat cu o toaletӑ ecologicӑ ce va fi vidanjatӑ periodic..

SC SASVIRO SRL

84/118


Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje.

In ceea ce priveste gestiunea substanţelor şi preparatelor periculoase, se specifica ca in procesul tehnologic nu sunt utilizate substanţe sau preparate periculoase. In concluzie, in baza studiilor realizate in perimetrul de exploatare si vecinatati au demonstrat ca investitia „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, propusa a fi realizata, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000, respectiv a ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. S-au inaintat recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si vecinatati. Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectarii recomandarilor propuse.

- evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor masurilor de reducere recomandate este de aproximativ 2% din valoarea totala a investitiei.

4.5.3.2 Evaluarea semnificatiei impactului

• procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Pe durata realizarii obiectivului de investitie va fi afectata o suprafata de 2 ha, ce reprezinta perimetrul de exploatare situat în terasa malului Siret, mal stâng. Aceasta reprezinta un procent de 0.005% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si 0,008% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Proiectul se situeaza în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi. In ceea ce priveste evaluarea impactului cumulativ, considerand procentul din suprafata ariei naturale protejate care se pierde datorita exploatarilor invecinate perimetrului Malureni 4 mentionate in studiu (SC Sasviro SRL (AM nr. 110/2010, revizuitӑ ȋn 2012); SC Nelu Galbenus Import-Export (Acord de mediu nr. 8/2012); SC Bind Huși SRL perimetrul Ionăşeşti I (AM ȋn lucru); SC Dicaro Construct SRL (AM nr. 248/2011); SC Builing Style Comp; SC Total Enterprises SRL (AM nr. 156/2011); SC Cori Grigos SRL (AM nr. 30/2010 revizuitӑ ȋn 2012); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 3/2010 revizuit ȋn 2011); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 19/2012), specificam ca suprafata totala supusa impactului va fi de 5,4 ha, ceea ce reprezintӑ 0,021% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si 0,014% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Dupa cum s-a specificat anterior balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă limitata de timp, de maxim 1 an de zile, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun. Impactul asupra ecosistemelor luncii Siretului inferior, exprimat, doar, in aria perimetrelor amintite, va fi resimtit temporar, in intervale diferite de timp, ce va atenua mult presiunea antropica execitata asupra habitatelor si a speciilor de fauna din zonele mentionate.

SC SASVIRO SRL

85/118


Astfel, realizarea obiectivului de investitie nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, desi, urmare a lucrarilor planificate, habitatul prezent in zona de amplasament se va reduce din suprafata. Afectarea temporara, pe durata exploatarii agregatelor de rau nu va deteriora substantial ecosistemele existente din zona de amplasament a investitiei si imprejurimi. Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta. Astfel, speciile de fauna isi vor gasi suficienta hrana in zona (ex. nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.), gasindu-si conditii similare in zonele invecinate. Dupa incheierea lucrarilor de exploatare suprafata afectata va fi readusa la starea sa initiala. Prin urmare nu se vor pierde ireversibil suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona. procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar; Nu este cazul, deoarece speciile de fauna s-au identificat, doar, in trecere sau, in majoritate, in zbor, cum sunt speciile de avifauna, tranzitand perimetrul perimetrului de exploatare, fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex. specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus cachinnans si Larus ridibundus.). In acelasi context, mentionam ca suprafetele invecinate perimetrului Malureni 4 sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt: procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelor prielnice pentru reproducere etc. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); Prin realizarea planului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar, deoarece pe perimetrul studiat nu s-au semnalat habitate de interes comunitar desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Referitor la habitatele terestre de pe amplasament, acestea au fost reprezentate princomunitati vegetale, fara importanta conservativa. Realizarea obiectivului de investitie nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna. Se vor mentine zonele de conservare a habitatelor si zonele de deplasare pentru speciile de fauna specifice perimetrului de exploatre si a vecinatatilor. Astfel, nu se vor produce fragmentari ale habitatelor in fazele de executie, operare si dezafectare. Nu vor aparea zone izolate total de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate. durata sau persistenta fragmentarii; In aspect ecologic fragmentarea unui habitat/ecosistem natural presupune afectarea acestuia într-o masura în care nu mai poate susţine speciile prezente. Atunci cand vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie. Interventiile umane duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile de mediu. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a suporta populatiile existente. Legat nemijlocit de realizarea proirctului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, afirmam ca odata ce pe amplasamentul obiectivului de investitie si vecinatati nu s-au identificat habitate de interes comunitar, nu poate fi pusa problema fragmentarii si implicit a duratei si a persistentei fragmentarii acestora. Dupa cum s-a mentionat anterior nu se vor produce fragmentari ale habitatelor existente in sit pe intreaga perioada de exploatare a agregatelor de rau, inclusiv prin utilizarea drumului de acces spre balastiera.

SC SASVIRO SRL

86/118


durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar; Perturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus cachinnans si Larus ridibundus.) se va mentine pe perioada de executie si operare a perimetrului Malureni 4. Durata si persistenta asupra speciilor de fauna amintite va fi redusa atat in faza de executie, cat si de operare. Pasarile vor continua sa se hraneasca atat in zona de amplasament, cat si vecinatati. Impactul se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna in zonele invecinate, altele se vor adapta la conditiile de stres mentinandu-se in aria de executie a proiectului. Perturbarea speciilor de avifauna va fi minima, temporara, doar, pe durata executiei si operarii balastierei. schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata); Prin densitatea populatiei se intelege efectivul/numarul de exemplare a unei specii raportat la unitatea de spatiu (unitatea de spatiu poate fi o unitate de suprafata sau o unitate de volum). Astfel, densitatea reprezinta capacitatea biotopului de a suporta o anumita biomasa. Spre exemplu in cazul suprafetelor terestre efectivul unei populatii se raporteaza de obicei la m.p. (ind/m.p.) sau la ha (ind/ha). Se stie ca densitatea unei populatii variaza intre doua limite, superioara, care corespunde cu densitatea maxima de supravietuire a speciei si un prag inferior, care corespunde densitatii minime de supravietuire. Intre aceste doua praguri se afla zona de densitate optima la care specia are sanse maxime de supravietuire. In ceea e priveste ecosistemul natural al luncii Siretului inferior acesta se caracterizeaza printr-o biodiversitate statiala si specifica ridicata, alcatuita din diverse populatii de organisme. Astfel, habitatele acvatice includ flora microalgală şi macrofitică, specii de protozoare, viermi rotiferi, specii de moluşte, insecte, peşti fitofagi, amfibieni, păsări acvatice s.a.; habitatele terestre cuprind specii din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc., specii fitofage, insecte: cosaşi şi lăcuste, fluturi., specii de broaşte şi şopârle, pasari, mamifere s.a. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor protejate desemnate pentru lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala. Facand referire la densitatea populatiilor din zona de amplasament a perimetrului Malureni 4 si vecinatati, aceasta vor suferi modificari neansemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofe perimetrului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii si perpetuarii speciilor. scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP; Studiile realizate in zona de amplasament si vecinatati a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu au identificat prezenta tipurillor de habitate, a speciilor de flora de importanta comunitara desemnate pentru siturile Natura 2000 din lunca Siretului inferior. Speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa. Speciile de pasari identificate in zona de amplasament a perimetrului Malureni 4, in majoritate, au fost inregistrate, in zbor, tarversand zona de interes, fara a stationa pentru hranire, odihna si reproducere. Doar unele specii de avifauna s-au identificat in zona de amplasament in cautare a locurilor de adapost, hranire etc. In privinta impactului realizarii exploatarii de agregate de rau asupra lor s-au inaintat masuri de reducere a impactului. Reiesind din cele expuse mai sus se apreciaza ca habitatele si speciile mentionate nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului, nefiind pusa problema unei scari de timp in ceea ce priveste inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului.

SC SASVIRO SRL

87/118


Prin implementarea obiectivelor planului şi a măsurilor propuse de reducere a impactului habitatele din zona isi vor recapata starea lor naturala timp de 1-2 ani dupa incheierea exploatarii agregatelor de rau, refacand-se in totalitate. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar; Conform studiului de evaluare adecvatӑ, obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafata redusa, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturale din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) si nu pericliteaza integritatea acestora. Asadar, urmare a realizarii proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.

4.5.3.3 Masuri de reducere a impactului Biodiversitatea amplasamentului proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare. Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.). Cu toate acestea avand in vedere ca situl ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” (Anexa I si II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE). Dintre speciile de fauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare:

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi): Anexa I, Directiva Pasari - Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari - Lanius collurio (sfrancioc rosiatic): Anexa I, Directiva Pasari - Falco tinnunculus (vanturel rosu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări

Pentru speciile de pasari posibil afectate de implementarea prpoiectului au fost prevazute măsuri de reducere a impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specifice proiectului Anexa I, Directiva Pasari (Tab. 5). Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in majoritate, in zbor deasupra amplasamentului si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc. În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii:

SC SASVIRO SRL

88/118


- Din numarul total de specii de pasari observate (28), 4 specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; 8 specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE; 7 specii din anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE; - Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (Tab. 2), ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului. Metode folosite in evaluarea impactului Menționӑm ca speciile de păsări protejate, enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus cachinnans si Larus ridibundus), au areale mari pentru hrănire şi, deaceea, pot apărea pe amplasament si în vecinatatea acestuia accidental, tanzitand zona în deplasarea lor spre bazinele acvatice din vecinatate. În aprecierea impactului asupra speciilor de pasari din Anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE a fost utilizata scara a impactului in conformitate cu literatura de specialitate (Robu B., Macoveanu M., Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila, 2010):

Notă de bonitate Caracterizarea impactului Încadrarea impactului

0 Specia / habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din populaţia speciei sau din suprafaţa habitatului la nivelul sitului este afectată de proiect

Nu se aplică

1 Specia/ habitatul este interceptat de poriect în limite slab perceptibile. Între 0 şi 2% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact nesemnificativ

2 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 2 şi 10% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat


Impact moderat spre semnificativ


Impact semnificativ

Specie Distribuţie pe

amplasament si/sau vecinatate

Distribuţie pe sit

% posibil afectat de proiect*

Incadrare impact

Egretta garzetta (egreta mica ) 2 ind. Pasaj: 80-180

indivizi 1,1 1

Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi) 5 ind. Pasaj: 380-450

indivizi 1,1 1

Sterna hirundo (chira de balta) 1 ind. Pasaj: 30-50

indivizi 2 1

*) Procentul din populaţia estimată la nivelul sitului care poate fi afectată de proiect.

Conform încadrării de mai sus, speciile de pasari protejate din Anexa I a Directivei Pasari identificate in zona de studiu sunt afectate într-o măsură nesemnificativă de proiect.

SC SASVIRO SRL

89/118


Impactul asupra avifaunei Speciile de avifauna din zona de amplasament si vecinatati s-au observat, in cadrul studiilor realizate, in toate aspectele fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), acestea inregistrand un anumit statut fenologic: specii sedentate, oaspeti de iarna, oaspeci de vara, specii de pasaj. In majoritate pasarile s-au identificat in zbor deasupra amplasamentului obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc. (Tab. 2). Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, Sturnus vulgaris s-au inregistrat in zbor, aflandu-se în căutare de hrană (aspectele prevernal, vernal), inregistrand efective importante in perioada de toamna (aspectul autumnal), pregatindu-se pentru migratie. Alte specii, precum sunt speciile de paseriforme: Motacilla alba, Corvus corone cornix, Sturnus vulgaris, Passer montanus s.a., intalnite pe sol sau pe vegetatia arbustiva s-au observat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal). Păsările răpitoare de zi - Falco tinnunculus, cat si cele acvatice (Egretta garzetta, Larus ridibundus, Larus cachinnans etc.), s-au identificat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), cu precadere in timpul migratiei de primavara (aspect prevernal) si toamna (aspect autumnal). De regula pasarile rapitoare s-au inregistrat solitar in zbor deasupra zonei de amplasament si vecinatati, celelalte specii s-au identificat atat solitar, cat si in stoluri. Monitorizarea realizata a relevat faptul ca speciile Falco tinnunculus, Motacilla alba, Larus ridibundus au tranzitat amplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate, fara a stationa sau a se hrani in zona studiata o perioada indelungata de timp. Impactul realizarii obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” asupra grupurilor de pasari mentionate (rapitoare, specii acvatice, paseriforme etc.), este redus, deoarece acestea, in majoritate, doar, tranziteaza zona de studiu in cautare de hrana, fara a stationa pe amplasamant pentru hranire, odihna sau reproducere. Având în vedere cele mentionate specificam că speciile de păsări protejate (ex. specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică (Egretta garzetta), chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chira de balta (Sterna hirundo), sfranciocul rosiatic (Lanius collurio), semnalate în zona de studiu vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una tranzitorie (de pasaj), nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.

SC SASVIRO SRL

90/118


Masuri de reducere a impactului Tabel 5

Etapa Grup de fauna posibil afectat Masuri propuse de reducere a impactului Perioada

Etapa de executie

Herpetofauna. Lacerta agilis - soparla cenusie, Lacerta viridis – guster

- verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor specifice ale proiectului; - mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; - reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri; - reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (zgomotul provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile; - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna; - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.

Pe toata durata fazei de executie

Avifauna. Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE; specii din anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE;

- desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ; - reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona;

Pe toata durata fazei de executie: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie

SC SASVIRO SRL

91/118


Faza de operare


- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate în zona; - mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri; - reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile; - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna; - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.

Pe toata durata fazei de operare


- reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Pe toata durata fazei de operare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie

Faza de dezafectare


- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; - reducerea perturbării speciilor protejate de herpetofauna urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri, ezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de

Pe toata durata fazei de dezafectare

SC SASVIRO SRL

92/118


herptofauna.


- reducerea perturbării speciilor protejate de păsări, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie. - reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate.

Pe toata perioada fazei de dezafectare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie

Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel 6

Etapa Grup de fauna posibil afectat

Perioada de implementarea

masurilor/ Responsabil

Control/ Monitorizare Masuri propuse de reducere a impactului

Faza de executie

Specii de herpetofauna: Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix

Masuri permanente Beneficiar / constructor / responsabil de mediu

Contract de lucrări/ Raport monitorizare

- Verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor specifice obiectivului de investitie; - Mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - Pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; - Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor de herpetofauna si mamifere identificate în zonă; - Reducerea perturbării speciilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante, excavatoare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare;

SC SASVIRO SRL

93/118


- Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna si mamifere; - Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul de exploatare;




- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului de investiţie.

Faza de operare

Lacerta agilis - soparla cenusie, Lacerta viridis – guster, Natrix natrix -sarpe de casa



- Reducerea perturbării speciilor de herpetofauna prin emisii inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate în zona; - mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri; - reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile; - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna; - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.

SC SASVIRO SRL

94/118





- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul migratiei si cuibarit de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Faza de dezafectare

Lacerta agilis - soparla cenusie, Lacerta viridis – guster, Natrix natrix -sarpe de casa

Beneficiar / constructor / responsabil de mediu


- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; - reducerea perturbării speciilor protejate de herpetofauna urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie; reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri, ezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de herptofauna.


Beneficiar / constructor / responsabil de mediu


- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari; - Reducerea perturbării speciilor de avifauna urmare a lucrarilor de dezafectare.

SC SASVIRO SRL

95/118


Recomandam ca toata perioada de implementare pentru proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” sa fie asistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect). Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna). Monitorizarea florei Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in: - inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. Monitorizarea faunei In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate. Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu.

Perioadele de realizare a monitorizarii faunei Tabel 7

Luna /element de

Monitorizare Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Păsări cuibăritoare Păsări sedentare Păsări de pasaj Păsări care iernează Amfibieni Reptile Mamifere Nevertebrate terestre

Legendă:

Perioada favorabilă Perioada optimă

SC SASVIRO SRL

96/118


Avand in vedere ca perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se afla in perimetrul sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata. Metode de monitorizare a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de inregistrare a pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km. Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere. Numărarea/căutarea cuiburilor Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse locuri (vegetatie, sol, maluri etc.), ce sunt caracteristice speciilor. Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi). Monitorizarea avifaunei perimetrului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” s-a efectuat pe durata anului 2012. Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile aprilie-mai, august-noiembrie 2012. In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Passer montanus – vrabie de camp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – cotofana, Emberiza citrinella - presura galbena s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs – cinteza, Parus major - piţigoi mare ş.a.; specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; Larus cachinnans - pescarus argintiu; pasari rapitoare: Falco tinnunculus – vanturel rosu, ce reprezinta specii comune in zona. În concluzie in ceea ce priveşte avifauna perimetrului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” mentionam urmatoarele: din numarul total de specii de pasari observate (28), 4 specii de pasari au fost din anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior ; 8 specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE; 7 specii din anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE; - Majoritatea speciilor de avifauna au fost observate doar în zbor, ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului. studiile realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea proiectului; urmarea a realizarii obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu se va inregistra un impact negativ semnificativ asupra speciilor de avifauna identificate in zona studiata.

SC SASVIRO SRL

97/118


4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate 4.1 Materiale si metode Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora si fauna din perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Metode folosite pentru studiul speciilor de flora, metodologie, aparatura folosita, vizite in teren Studii asupra florei si vegetatie zonei studiate s-au realizat in perioada mai-august 2012. Activitatea de cercetare a habitatelor si speciilor de flora a constat in deplasari periodice in care s-a urmarit cunoasterea cat mai buna a suprafetelor acoperite cu vegetatie, inventarierea speciilor de plante, mai ales a celor grupate in fitocenoze care pot edifica habitate de interes comunitar. Zona vizata a fost strabatuta in totalitate, astfel incat, sa fie observate si determinate toate aspectele necesare stabilirii corecte a identitatii speciilor de plante si a comunitatilor vegetale. Activitatile propuse au constat in: - documentare asupra zonei analizata (date existente, situatia actuala etc.); - stabilirea zonelor de cercetat; - efectuarea vizitelor de teren; - notarea datelor observate in fisele de lucru; - identificarea speciilor de plante prezente; - stabilirea statutului sozologic si a starii de conservare a speciilor de plante inventariate; - identificarea tipurilor de habitate sau a comunitatilor vegetale din zona analizata; - stabilirea starii de conservare a habitatelor identificate; - identificarea unor posibile elemente de interes conservativ (habitate de interes comunitar, specii de plante de interes comunitar sau specii rare); - identificarea presiunilor si amenintarilor asupra vegetatiei din zona vizata; - realizarea fotografiilor. Materialele necesare utilizate au constat in ruleta, determinator (ghid de identificare a speciilor de flora), literatura de specialitate, lupa, microscop, harti, soft-uri electronice de tip GIS, harti, aparat de fotografiat, fise de lucru pe suport de hartie, instrumente de scis, recipiente de plastic pentru colectarea materialului vegetal, hartie de ziar pentru conservarea materialului vegetal, coli de ierbar. Metodele de studiu a florei si vegetatiei Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea

identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei

de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare si s-au efectuat periodic, astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei, de asemenea s-au inregistrat date privind fenologia plantelor.

SC SASVIRO SRL

98/118


Metodele si perioadele in care s-au realizat studiile asupra speciilor de flora si fauna observate pe perimetrul studait si vecinatati In ceea ce priveşte studiul faunei acesta s-a realizat pe durata anului 2012. S-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei, precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. Observatii vizuale directe si colectari de probe. S-au realizat observatii directe asupra florei si faunei din perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si vecinatati, inregistrandu-se aspectele fenologice a speciilor de plante si asociatii vegetale, a speciilor de fauna (nevertebrate si vertebrate). Identificarea speciilor s-a realizat stabilindu-se anumite puncte/suprafete de observatii, pe perioada de vegetatie a speciilor de flora, in perioadele de cuibarit si migratie de primavara a avifaunei, notandu-se locatia si efectul inregistrat. S-au efectuat prelevari de probe (exemplare de plante), realizarea de fotografii, cu scopul de a le determina ulterior incadrarea taxonomica. Observatii (aparate optice) si inregistrari foto. Realizarea observatiilor in teren prin utilizarea de binocluri: DEKAREM 10x50, CARL ZEISS JENA, aparate foto: CANON EOS 30D. Corelarea cu datele bibliografice existente. S-au analizat date generale cu privire la biodiversitatea locala/regionala (utilizarea literaturii de specialitate); au fost folosite determinatoare si alte surse bibliografice pentru identificarea in teren a speciilor de plante si animale (nevertebrate si vertebrate): Determinator ilustrat al plantelor vasculare”, vol. I şi II (Beldie, 1979); determinare pentru speciile de pesti: Bănărescu P., 1964 - Fauna R.P.R.. Pisces-Osteichthyes, vol XIII: 229-244; determinator pentru păsări: “Guide des Oiseaux d’Europe” (Peterson et. al., 1989); determinare pentru speciile de reptile: Reptilia. Fauna RPR, vol. XIV, Fasc. 2 (Fuhn şi colab. 1961); determinare pentru speciile mamifere: Cartea Rosie a Vertebratelor din România. Mamifere (Botnariuc, Tatole, 2005). Metode de studiu a faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. Studiul de teren a herpetofaunei a cuprins perioada de primavara-vara 2012, lunile martie-iunie. S-au efectuat vizite in teren in zona perimetrului de exploatare si imediata vecinatate. Studiul s-a efectuat folosind metoda transectelor (Cogalniceanu, 1997). Animalele au fost identificate in mare majoritate prin observatii directe. Un rol important in stabilirea distributiei amfibienilor si reptilelor in zona l-a jucat si animalele ucise de traficul rutier sau de catre localnici. In baza observatiilor realizate s-a facut descrierea speciilor de herpetofauna intalnite in zona studita. Observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele invecinate. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte. Inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie); observarea speciilor de pasari in peiroada de iarna (decembrie-februarie). Metode de studiu a avifaunei. Metoda punctelor fixe şi a transectelor. Această metodă implică deplasarea într-un anumit loc (punct) şi înregistrarea păsărilor observate din acel loc pe o

SC SASVIRO SRL

99/118


anumită perioadă de timp. Distanţa dintre punctele fixe diferă în funcţie de speciile de păsări. Astfel, pentru păsările mici distanţa poate fi până în 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile şi în special pentru studiul în ecosisteme deschise, distanţele variază între 350-400 m. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Poziţionarea transectelor nu se face în funcţie de anumite repere sau după preferinţa observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de râu etc., care se pare că ar avea multe păsări), acestea fiind poziţionate fără legătură cu distribuţia păsărilor. Astfel, datele observaţiilor pot fi extrapolate şi pentru alte sectoare ale aceluiaşi ecosistem. Lungimea transectelor depinde în mare măsură de timpul necesar de estimare a unui eşantion, cât şi de numărul ecosistemelor cercetate. Cel mai lung traseu parcurs de observator într-o zi nu trebuie să depăşească 10 km. Pentru evaluări mai precise sunt recomandate transecte de cca 4 km. Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. Numărarea păsărilor în locurile de odihnă sau colonii implică de obicei numărarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorii mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care le vor număra. Se poate acoperi întrega circumferinţă a cercului sau doar o porţiune din ea. Trebuie cunoscută proporţia din întreaga circumferinţă care e acoperită. Numărarea/căutarea cuiburilor. Un studiu ornitologic se poate concentra şi asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea acestora poate limita mărimea populaţiei şi apoi cuiburile sunt caracteristice speciei şi relativ uşor de găsit. Comportamentul tipic al păsărilor (întoarcerea la cuib, jocurile nupţiale şi cântecul) poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zonă. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii. Pentru prognozarea impactului produs de obiectivul de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” au fost luate în calcul speciile de avifauna, care au stat la baza desemnarii sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, precum şi habitate si specii de faună desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, întâlnite in zona de amplasament si vecinatati a obiectivului de investitie. Aprecierea/cuantificarea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii: - tipuri de habitate întâlnite în perimetrul exploatarii si vecinatati; - calitatea ecosistemelor prezente pe perimetrul studiat şi imediata vecinatate; - numarul de specii de pasari protejate identificate în perimetrul exploatarii si vecinatati, inclusiv cele care au stat la baza desemnarii sitului de importanta comunitara ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; - marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrul exploatarii si vecinatea acesteia, raportata la populaţiile inventariate în siturile protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior - ecologia altor specii de fauna identificate în zona investigata; - alte specii de fauna (ihtiofauna, herpetofauna, mamofauna) semnalate in zona analizata; - activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea acesteia; - impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare (din datele disponibile). 4.6. Peisajul Peisajul de pe malul drept al Siretului din vecinătatea amplasamentului exploatării de agregate de râu este antropizat fiind teren neproductiv. În vecinătate se observă asociaţia de plante ierboase cu pâlcuri relativ dense de Salix. Zona de vegetatie in care este amplasat teritoriului analizat corespunde tipului vegetatiei de lunca reprezentant de pajisti de lunca si paduri de lunca (vegetatie carcateristica zonelor umede, rezistenta la inundatii si stagnari temporare ale apelor). Padurile de lunca, numite si zavoaie, cresc in conditii de umiditate excesiva, fiind deseori inundate.

SC SASVIRO SRL

100/118


Principalele specii de arbori ale zavoaielor sunt salcia alba (Salix alba), rachita (S. fragilis), plopul alb (Populus alba) si plopul negru (P. nigra), la care se pot adauga stejarul (Quercus robur), ulmul (Ulmus sp.), artarul tataresc (Acer tataricum) s.a. Dintre arbusti se intalnesc sangerul (Cornus sanguinea), salba moale (Euonimus europaeus), socul (Sambucus nigra) s.a, iar invelisul ierbos este cel caracteristic pajistilor de lunca cu Agrostis stolonifera si Poa pratensis. O raspandire larga o au plantele lianoide precum murul (Rubus caesius), hameiul (Humulus lupulus), vita de padure (Vitis sylvestris). O contribuţie importantă la aspectul luncii râului Siret o au frecventele inundaţii şi colmatări ale meandrelor. Conditiile stationale genereaza imposibilitatea fixarii unui strat vegetal datorita substratului format din prundis, precum si a inundatiilor si viiturilor periodice puternice care il spala si inlatura si putinii taxoni care reusesc sa se fixeze. Nu au fost identificate specii de interes comunitar sau national (conform OUG nr. 57/2007, cu modificarile si completarile ulterioare) si nici specii rare (conform Listelor rosii nationale sau Listei rosii IUCN), atat in amplasament cat si in imprejurimi. Se remarca prezenta speciilor cu impact negativ – speciile alohtone invazive: Amaranthus spp., Conyza canadensis, Xanthium italicum. Aceste specii sunt asociate aproape exclusiv cu factorul uman, prin actiunile sale acesta fiind principalul vector de dispersie. Pe versanti se regaseste vegetatie de pajiste xero-mezofila edificata de asociatia Botriochloetum ischaemi (Kristiansen 1937) Pop 1977 la care se adauga prezenta tufarisurilor de porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina) si paducel (Crataegus monogyna). Habitatele de interes comunitar mentionate in Formularul standard Natura 2000 nu au fost identificate in amplasament. 4.6.1. Impactul prognozat Prin Avizul de gospodărire a apelor se prevede obligaţia firmei de a nu afecta prin extracţia agregatelor minerale de râu stabilitatea malului stâng al râlui Siret, precum şi a terenurilor riverane. 4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului - Se vor respecta pilierii de siguranţă impuși prin Avizul de gospodӑrire a apelor; - Lucrări de rambleiere a excavaţiilor – nu este cazul. Agregatele minerale vor fi transportate spre depozitul temporar, care nu are un volum mai mare decât cel extras în cursul unei zile şi de aici sunt încărcate direct în mijloacele auto proprii şi transportate la staţia de sortare. 4.7. Mediul social şi economic Comuna Nicoreşti, în componenţa căreia intră satele Nicoreşti, Dobrineşti, Branişte, Grozăveşti, Sârbi, Fântâni, Coasta Lupei, Piscu-Corbului, Mălureni, Ionăşeşti este aşezată în partea de nord – vest a judeţului Galaţi. Suprafata totală a comunei este de aproximativ 7765 ha. Profilul economic al comunei Nicoreşti este predominant agricol, cu rezultate bune în condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei Nicoreşti se derulează activităţi economice dintre cele mai variate: comerţul, servicii, construcţii, agricol, creşterea animalelor.

SC SASVIRO SRL

101/118


Figura nr. 8 – Zone agroeconomice

în raport cu pretabilitatea fondului funciar – judeţul Galaţi

Figura nr. 9 – Industria – judeţul Galaţi

Comuna Nicoreşti este străbătută de DJ 252, care face legătura cu comuna Buciumeni, precum şi de DJ 252 I, prin care se asigură legătura cu comuna Poiana. Populaţia rurală a comunei Nicoreşti este de naţionalitate română 100 % şi numără 4121 locutori. Comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi este considerată centru cu activităţi industriale până la 20 de salariaţi.

Nicoreşti

Nicoreşti

SC SASVIRO SRL

102/118


Facilităţile oferite investitorilor constau în accesul în teritoriu: distanţa până la municipiul Galaţi este de 100 km, iar până la cel mai apropiat oraş, respectiv municipiul Tecuci este de 20 km. Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de noi construcţii. Extracţia se desfăşoară sub controlul autorităţii bazinale - Direcţia Apelor Prut, prin indicarea parametrilor de extracţie. 4.8. Condiţii culturale şi etnice Extracţia agregatelor din terasa inferioarӑ a râului Siret - activitate care se va desfăşura pe amplasamentul situat pe malul stâng, la cca 1,5 km în aval fațӑ de de barajul de la Călimăneşti, pe teritoriul administrativ al Comunei Nicoreşti, extravilanul localităţii Nicoreși, Judeţul Galaţi nu va avea influenţe asupra condiţiile culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă. 4.9. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra factorilor de mediu 4.9.1. Analiza mărimii impactului Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu. Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare. Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot reprezenta abordări de tip cantitativ, cât şi calitativ. Din categoria abordărilor de tip calitativ fac parte metodele de evaluare ilustrative şi respectiv, cele experimentale. Metoda Rojanschi Metoda se înscrie în categoria metodelor ilustrative de apreciere globală a stării de calitate a mediului. Condiţia principală care i se cere unei astfel de metode este de a permite compararea stării mediului la un moment dat, cu starea înregistrată într-un moment anterior, în diferite condiţii de dezvoltare. Metoda Rojanschi apreciază starea de poluare a mediului, pe care o exprimă cantitativ pe baza unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea ideală şi valoarea reală dintr-un anumit moment a unor indicatori consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi. În acest sens se propune încadrarea calităţii momentane a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat. Dacă aprecierea globală se va face prin prisma calităţii celor patru factori de mediu (apa, aer, sol-subsol, biodiversitate), analizaţi şi evaluaţi prin prisma reglementărilor, notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la realizarea grafică a unei diagrame, ca metodă de simulare a efectului sinergic. Figura geometrică este un triunghi având date pentru trei factori de mediu. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor ce exprimă starea reală se obţine un triunghi interior, cu o suprafaţă mai mică (Sr), înscrisă în figura geometrică a stării iniţiale. Indicele stării de poluare globală (IPG) a unui ecosistem rezultă din raportul dintre două suprafeţe (ideală şi reală):

IPG = Si / Sr În vederea analizării tuturor situaţiilor şi întocmirii unei scări a indicelui de poluare globală s-au calculat valorile acestui indice pentru cazurile posibile pentru trei factori de mediu.

SC SASVIRO SRL

103/118


Estimarea indicilor de calitate ai mediului înconjurător se face după scara de bonitate a acestora, prezentată în tabelul următor:

Nota de bonitate Valoarea Ip = Cmax./CMA

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

10 IP = 0 - Calitatea factorilor de mediu naturală, de echilibru. - Starea de sănătate pentru om naturală.

9 IP = 0,0 - 0,25 - Fără efecte.

8 IP = 0,25 - 0,50 - Fără efecte decelabile cazuistic. - Mediul este afectat în limite admise – nivel 1.

7 IP = 0,50 - 1,0 - Mediul este afectat în limite admise – nivel 2. - Efectele sunt nocive.

6 IP = 1,0 – 2,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 1. - Efectele sunt accentuate.

5 IP = 2,0 – 4,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 2. - Efectele sunt nocive.

4 IP = 4,0 – 8,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 3. - Efectele nocive sunt accentuate.

3 IP = 8,0 – 12,0 - Mediul este degradat - nivel 1. - Efectele sunt letale la durate medii de expunere.

2 IP = 12,0 – 20,0 - Mediul este degradat - nivel 2. - Efectele sunt letale la durate scurte de expunere.

1 IP = peste 20,0 - Mediul este impropriu formelor de viaţă. Cmax – concentraţia maximă calculată CMA – concentraţia maximă admisibilă din STAS Evaluarea impactului după metoda Rojanschi : a) Calculul indicilor de poluare: Ip Indicele de calitate pentru Apă ( Nb Apă) Având în vedere faptul că în perioada excavării nisipului şi pietrişului de pe amplasament nu vor rezulta ape uzate, exploatarea nu va intercepta stratul freatic: Ic = 0,00 - 0,25; Nb Apă = 9. Indicele de calitate pentru Aer (Nb Aer) Factorul de mediu Aer va fi uşor influenţat de funcţionarea motoarelor auto, apreciindu-se nota de bonitate Ic = 0,0 -0,25; Nb Aer = 9. Indicele de calitate pentru Sol - Subsol şi Biodiversitate (Nb S,B) Impactul asupra solului şi subsolului se va manifesta în perioada de exploatare a nisipului şi pietrişului, prin dizlocarea resursei şi modificarea proceselor pedogenetice. Se apreciază nota de bonitate pentru sol – subsol, biodiversitate: Ic = 0,50 – 1,0; Nb S,B = 7. Indicele de calitate pentru Aşezări Umane (Nb As. Um.) Datorită faptului că prin realizarea investiţiei se nu vor aduce prejudicii majore mediului înconjurător şi aşezărilor umane (distanţa faţă de zona locuită este de cca 3km faţă de zona obiectivului), impactul asupra aşezărilor umane se consideră a fi un impact pozitiv. În aceste condiţii: Ic As. Um. = 0,00 Nb As. Um = 10 Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

SC SASVIRO SRL

104/118


Factor de mediu Ic Nb Apa 0,25 - 0,50 9 Aer 0,0 - 0,25 9 Sol – Subsol, biodiversitate 0,50 – 1,0 7 Aşezări umane 0,0 10

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii: - Factorii de mediu Apă şi Aer vor fi afectaţi în limite admise, nivel 1. - Factorii de mediu Sol – Subsol, Biodiversitate vor fi fi afectaţi în limite admise, nivel 3. - Factorul de mediu Aşezări umane nu va fi afectat. Calculul indicelui de poluare globală Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând metoda ilustrativă V. Rojanschi, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediu se construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figura geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate. Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală IPG. Acest indice rezultă din raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului. Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică:

IPG = Si / Sr unde: Si = suprafaţa stării ideale a mediului; Sr = suprafaţa stării reale a mediului; Pentru IPG = 1 - nu există poluare; Pentru IPG > 1 - există modificări de calitate a mediului. Pe baza valorii IPG s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:

Valoarea IP.G ; IP.G = Si / Sr Efectele activităţii asupra mediului înconjurător IPG = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umană. IPG = 1 - 2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile.

IPG = 2 – 3 Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă.

IPG = 3 – 4 Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă.

IPG = 4 – 6 Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos formelor de viaţă.

IPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă. Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate acordate pentru factorii de mediu este o figură geometrică, a cărei suprafaţă este Sr = 152. Rezultă că IPG pe care îl va determina activitatea propusă este: IPG = Si / Sr ; IPG = 200/152; IPG = 1,31

SC SASVIRO SRL

105/118


Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Indicele de poluare globală obţinut (IPG < 2) estimează faptul că activităţile ce se vor desfăşura în cadrul obiectivului/proiectului analizat, produc o afectare globală a factorilor de mediu apă, aer, sol, biodiversitate şi factorul uman ce se situează în limitele admisibile. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului Calculul pentru stabilirea “Indicelui de poluare globală”, a condus la următoarea valoare: IPG = 1,31. In conformitate cu “Scara de calitate”, pentru IPG = 1,31, rezultă că prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activităţii umane în limite admisibile. Prognoza asupra calităţii vieţii, standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact. Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcţii a populaţiei din zonă. Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local. 5. Analiza alternativelor Analiza alternativelor a fost prezentatӑ ȋn Cap. 1.10. 6. Monitorizarea Monitorizarea activităţii de extragere a agregatelor minerale din albia majoră a râului Siret de către SC SASVIRO SRL este necesară pentru reducerea impactului produs asupra mediului înconjurător. Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în care se conformează societatea în perioada de exploatare a agregatelor. 6.1. Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişe speciale, în care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată. Administratorul societăţii va întocmi rapoarte geo-miniere trimestriale şi anuale cu evidenţa extrasului geologic şi mişcarea anuală a resurselor. 6.2. Factorul de mediu Aer - monitorizarea emisiilor de pulberi în suspensie, NOx , SOx şi COx şi a emisiilor de metale grele. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament. Personalul care utilizează utilaje (excavatorul, încărcătorul) va verifica funcţionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai scurt timp.

SC SASVIRO SRL

106/118


6.3. Evidenţa gestiuni deşeurilor se va face conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa nr. 1 (cap. 1 generarea deşeurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap. 3 valorificarea deşeurilor, cap. 4 eliminarea deşeurilor), titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe, precum şi raportarea acestora la instituţiile abilitate. Administratorul societăţii va instrui angajaţii şi va urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul angajat. Se interzice evacuarea deşeurilor direct pe sol, în apele de suprafaţă sau în apele subterane. 6.4. Factor de mediu apa In perioada execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor adiacente, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare a exploatării utilajelor tehnologice. Se interzice evacuarea de ape uzate în apele de suprafaţă sau în subteran. Pentru urmărirea în timp a fenomenelor de albie, la începerea extragerii se va face bornarea perimetrului de exploatare şi a unui număr de minim 4 profile transversale, iar după viiturile importante şi la terminarea extragerii se vor efectua măsurători topografice. Societatea va anunţa APM Galaţi, în maxim o oră în cazul în care apar situaţii deosebite care ar putea să afecteze mediul înconjurător. SC SASVIRO SRL va respecta prevederile planului şi proiectului de refacere a mediului şi va raporta la APM Galaţi lucrările realizate pentru refacerea mediului, fizic şi valoric. 6.5. Factorul de mediu sol - urmărirea activităţii utilajelor din dotare astfel încât să se evite scurgerile de produse petroliere; - depozitarea temporară a deşeurilor menajere în recipiente etanşe şi preluarea acestora de societăţi autorizate. 6.6. Zgomot şi vibraţii - monitorizarea echipamentului implicat în procesul tehnologic, precum şi activitatea utilajelor, ce pot provoca disconfort zonelor aflate la limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizaţi aproape de axa drumului, prin depăşirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 şi vibraţii stabilite prin SR 12025/1994. 7. Situaţii de risc Evaluarea riscului, din punct de vedere al protecţiei mediului şi al accidentelor potenţiale, presupune calculul probabilităţii pentru un ecosistem, de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi în contact cu el. Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, marimea efectelor şi probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenţial este necesar a se analiza şi coordona trei categorii de factori interdependenţi: sursa de pericol (poluarea);vectorii de transfer; ţinta (sursa protejată). Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin: - natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu; - caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în apă, volatilitatea, biodegrabilitatea). Vectorii de transfer sunt: aerul, apa (subterană şi de suprafaţă), solul (ca suprafaţă de contact). Tinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană.

SC SASVIRO SRL

107/118


Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de timp specifică este descrisă astfel:

Risc = Pericol x Expunere Calcularea / cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un punctaj.

Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii 3 – mare 3 – majoră

2 – medie 2 – medie 1 – mică 1 – uşoară

Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate. Nu este necesar un calcul al probabilităţii apariţiei accidentelor potenţiale pe amplasament pentru obiectivul analizat, datorită neutilizării substanţelor chimice periculoase, toxice sau cu grad de inflamabilitate ridicat. Măsuri de prevenire a riscurilor Societatea va acţiona în baza Planului de prevenire şi combatere a poluării accidentale. După începerea exploatării agregatelor SC SASVIRO SRL va respecta acest plan în conformitate cu prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Cauzele care pot determina poluarea mediului pot fi legate de păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele apelor depăşesc cota de atenţie; funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea, încărcarea şi transportul agregatelor minerale. Situaţiile amintite pot determina poluări ale apei râului Siret şi ale pânzei freatice. În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul de exploatare a agregatelor minerale de râu se va asigura funcţionarea în parametrii normali a utilajelor din dotare, iar agregatele se vor încărca după scurgerea apelor din depozitul litologic. Riscul de accident ţinând seama în special de tehnologia utilizată este redus. Nu se utilizează substanţe periculoase; alimentarea mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate, iar schimburile de ulei se vor efectua în afara amplasamentului, în service-uri autorizate. Prcarea mijloacelor de transport se face la sediul societăţii din Vaslui. Prin desfăşurarea activităţii de extracţie nu există riscuri majore de producere a accidentelor. 8. Descrierea dificultăţilor În timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru perimetrul de exploatare Mălureni 4 nu au apărut dificultăţi de ordin tehnic sau practic. 9. Rezumat fără caracter tehnic 9.1. Descrierea proiectului Proiectul „Lucrӑri de excavație ȋn vederea extragerii de agregate minerale de râu ȋn Comuna Nicorești, județul Galați” constă în extragerea controlată de agregate minerale (nisip şi pietriş) din perimetrul Mӑlureni 4, situat în terasa inferioarӑ a râului Siret, în plaja formată înspre malul stâng, situatӑ aval cca 1,5 km fațӑ de barajul Călimăneşti și la cca 6,5km de podul rutier și CF Cosmești, pe teritoriul administrativ al Comunei Nicoreşti, ȋn extravilanul localităţii Nicorești, judeţul Galaţi.

SC SASVIRO SRL

108/118


Perimetrul de exploatare a agregatelor minerale Mălureni 4 este situat în aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior ROSPA 0071 și situl de importanțӑ comunitarӑ , ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Accesul rutier în perimetrul de exploatare se realizează astfel: din DN 24 Tișița – Tecuci - Iași, pe drumul comunal ȋn lungime de 4.0 km ce face legatura cu localitatea Ionӑșești, apoi pe un drum de exploatare ȋn lungime de 3.5 Km, ce urmeaza a fi amenajat ȋn comun de noii proprietari de terenuri, la limita dintre aceste terenuri și Romsilva. din drumul naţional DE 581 Huși – Crasna - Tişiţa , pe un drum comunal ce asigură accesul ȋn localităţile Ionăşeşti, Mălureni şi Coasta Lupei și ȋn continuare pe un drum de acces cu lungimea totalӑ de 10km, apoi pe un drum de exploatare în lungime de cca 1,5 km, care coboară către albia râului Siret. din drumul european DE 85 Bucureşti – Suceava, pe un drum lateral ce trece prin localitatea Pădureni și coronamentul barajului Călimăneşti și ȋn continuare pe un drum de exploatare existent. Realizarea obiectivului presupune excavarea nisipului şi pietrişului pentru valorificare (în construcţii, în lucrările de refacere a drumurilor comunale, judeţene şi naţionale. Prin realizarea investiţiei se preconizează executarea de lucrӑri de regularizare si reprofilare a albiei majore pe acest tronson al cursului raului Siret, in conditiile in care sunt respectate cu strictete de catre agentul economic care solicita Autorizatia de gospodarirea apelor urmatoarele : exploatarea se va efectua strict intre limitele perimetrului care urmeaza a fi aprobat; pentru utilizarea drumului de expoloatare, firma va solicita acceptul Consiliului local Nicorasti; adancimea maxima de exploatare nu va depasi 4,50 m fata de cota depozitului natural; Perimetrul are o formă poligonală (asemӑnӑtoare unui trapez), cu latura mare de 285m, latura micӑ de 220m, lӑțimea de 80m și suprafața de 20.000mp. Capacităţi :

- capacitatea de extracţie (rezerve estimate) – 65.770m3; - cantitatea preliminatӑ a fi exploatatӑ pentru intervalul 2013-2014: 35.000 m3; - suprafaţa perimetrului de exploatare: S = 20.000m2; - adâncimea de extragere (faţă de cota superioară a depozitului): maximă 4,5 m, fără a

coborâ sub cota de 59,00mdMN. Tehnologia de extracţie Excavarea agregatelor minerale se va face cu un excavator tip S 1202 având cupa de 1,2 m3. Metoda de exploatare constӑ ȋn extracția nisipului și pietrișului ȋntr-o singurӑ treaptӑ cu o adâncime medie de 3,3m cea maximӑ de 4,5m, luând ȋn calcul grosimea copertei zӑcӑmâtului de 0,10m. Exploatarea se va face deasupra nivelului hidrostatic. Pe perioada de exploatare se va menţine în permanenţă un pat de rulare pentru utilaje, cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului hidrostatic în scopul evitării poluării stratului acvifer cu produse petroliere. Exploatarea agregatelor minerale va fi limitată strict la conturul zonei solicitate. Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta în afara zonei de exploatare, la o staţie de sortare – spălare sau direct la beneficiari. În zona de exploatare nu sunt admise depozite; se va putea realiza un singur depozit intermediar (tehnologic), în limitele capacităţii de transport pentru o zi. În perioadele critice (viituri, îngheţ), exploatarea va fi oprită, iar utilajele vor fi retrase din albia majoră a râului Siret.

SC SASVIRO SRL

109/118


9.2. Impact prognozat 9.2.1. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apa Din activitatea desfăşurată nu vor rezulta ape uzate. Potenţiale surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de carburanţi de la utilajele care vor acţiona pentru extracţia controlată a agregatelor minerale, puțin probabil, datoritӑ mӑsurilor luate de beneficiar. 9.2.2. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aer In perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de material excavat (nisip şi pietriş). Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus. 9.2.3. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu sol şi subsol Accidental, solul şi subsolul poate fi contaminat prin scurgeri de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje şi de la mijloacele de transport. Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament, apreciem că prin etracţia controlată a agregatelor minerale există o probabilitatea redusă de a se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăţi. 9.2.4. Prognozarea impactului nivelului de zgomot In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpul extracţiei şi încărcării agregatelor, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului. 9.2.5. Prognozarea impactului asupra biodiversităţii Pentru proiectul de investiţie a fost elaborat Studiul de evaluare adecvată. Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili: procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut Pe durata realizarii obiectivului de investitie va fi afectata o suprafata de 2 ha, ce reprezinta perimetrul de exploatare situat în Perimetrul Mӑlureni 4, comuna Nicorești. Aceasta reprezinta un procent de 0.005% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si 0,008% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Proiectul se situeaza în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi. In ceea ce priveste evaluarea impactului cumulativ, considerand procentul din suprafata ariei naturale protejate care se pierde datorita exploatarilor invecinate perimetrului Malureni 4 mentionate in studiu: SC Sasviro SRL (AM nr. 110/2010, revizuitӑ ȋn 2012); SC Nelu Galbenus Import - Export (Acord de mediu nr. 8/2012); SC Bind Huși SRL perimetrul Ionӑșești I (AM ȋn lucru); SC Dicaro Construct SRL (AM nr. 248/2011); SC Builing Style Comp; SC Total Enterprises SRL (AM nr. 156/2011); SC Cori Grigos SRL (AM nr. 30/2010 revizuitӑ ȋn 2012); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 3/2010 revizuit ȋn 2011); SC Cori Grigos SRL (Acord de mediu nr. 19/2012), specificam ca suprafata totala supusa impactului va fi de 5,4 ha, ceea ce alcatuieste 0,021% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si 0,014% din ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 5-6 km. procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de inters comunitar Nu este cazul, deoarece speciile de fauna s-au identificat, doar, in trecere sau, in majoritate, in zbor, cum sunt speciile de avifauna, tranzitand perimetrul perimetrului de exploatare, fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex. specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

SC SASVIRO SRL

110/118


(Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus cachinnans si Larus ridibundus.). Suprafetele invecinate perimetrului Malureni 4 sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt: procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelor prielnice pentru reproducere etc.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar Nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar, deoarece pe perimetrul studiat nu s-au semnalat habitate de interes comunitar desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. durata sau persistenţa fragmentării Dupa cum s-a mentionat anterior nu se vor produce fragmentari ale habitatelor existente in sit pe intreaga perioada de exploatare a agregatelor de rau, inclusiv prin utilizarea drumului de acces spre balastiera. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar Perturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus cachinnans si Larus ridibundus.) se va mentine pe perioada de executie si operare a perimetrului Malureni 4. Durata si persistenta asupra speciilor de fauna amintite va fi redusa, atat in faza de executie, cat si de operare. Pasarile vor continua sa se hraneasca, atat in zona de amplasament, cat si vecinatati. Impactul se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna in zonele invecinate, altele se vor adapta la conditiile de stres mentinandu-se in aria de executie a proiectului. Perturbarea speciilor de avifauna va fi minima, temporara, doar, pe durata executiei si operarii balastierei. schimbari în densitatea populatiilor (nr. de indivizi suprafaţa) Facand referire la densitatea populatiilor din zona de amplasament a perimetrului Malureni 4 si vecinatati, aceasta vor suferi modificari neansemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofe perimetrului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii si perpetuarii speciilor. scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului Prin implementarea obiectivelor planului şi a măsurilor propuse de reducere a impactului habitatele din zona isi vor recapata starea lor naturala timp de 1-2 ani dupa incheierea exploatarii agregatelor de rau, refacand-se in totalitate. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Dupa cum s-a mentionat in Studiul de evaluare adecvatӑ, obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafata redusa, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturale din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) si nu pericliteaza integritatea acestora. In concluzie, prin implementarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.

SC SASVIRO SRL

111/118


9.3. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra factorilor de mediu 9.3.1. Impactul produs asupra apelor Având în vedere aspectele prezentate în capitolul privind prognozarea impactului activităţii asupra factorului mediu, concluzia desprinsă este că nu vor exista modificări calitative ale apelor subterane şi de suprafaţă. Un impact negativ se poate aprecia luând în considerare defecţiunile utilajelor şi mijloacelor de transport, puţin probabil, având în vedere faptul că acestea se supun inspecţiei tehnice periodice. 9.3.2. Impactul produs asupra aerului Având în vedere aspectele prezentate în capitolul privind prognozarea impactului activităţii asupra factorului mediu aer, concluzia desprinsă este că nu va fi generat un impact semnificativ asupra atmosferei din surse mobile. Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea societăţii vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. 9.3.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului Impactul asupra solului şi subsolului poate fi negativ numai în cazul producerii unor accidente sau prin gestionarea necorespunzătoare a activităţii, situaţie puţin probabilă datorită măsurilor luate de beneficiar. Impactul asupra solului şi subsolului se va manifesta în perioada de exploatare a nisipului şi pietrişului, prin dizlocarea resursei şi modificarea proceselor pedogenetice. 9.3.4. Impactul asupra biodiversităţii Implementarea proiectului, prin amplasamentul şi activităţile propuse, nu are impact asupra obiectivelor de conservare ale siturilor Natura 2000 învecinate sau, cu care cele două arii naturale protejate (ROSPA0071 şi ROSCI0162) au relaţii funcţionale, şi nici asupra celorlalte categorii de arii naturale protejate a căror suprafaţă se suprapune parţial sau total, sau se învecinează cu ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sau ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Implementarea proiectului de către S.C. SASVIRO S.R.L. , nu afectează integritatea ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior deoarece:

- suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitara nu vor suferi reduceri de suprafete si efective;

- nu se va produce fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară; - punerea in aplicare a obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar nu va fi afectata; - factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar nu va fi influentat negativ; - nu vor aparea modificări ale dinamicii relaţiilor dintre componentele de de mediu (sol,

apa, aer, flora si fauna), ce constituie structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

9.4. Măsuri de diminuare a impactului 9.4.1. Măsuri de diminuare a impactului asupra apei - În perimetru nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor/mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; - Spӑlarea utilajelor, reparaţiile și reviziile utilajelor se vor efectua în unităţi service autorizate; - Deşeurile menajere se vor depozita temporar în locuri special amenajate. - În cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. - Se vor respecta pilierii de siguranţă impuși prin Avizul de gospodӑrire a apelor.

SC SASVIRO SRL

112/118


9.4.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat; - realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere în unităţi specializate autorizate; - exploatarea raţională a resurselor naturale; - păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament, inclusiv în zona de parcare şi de acces principal; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; Referitor la emisiile de la mijloacele de transport: parametrii la care vor funcţiona mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice. 9.4.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra solului şi subsolului - exploatarea agregatelor naturale de râu va fi delimitată strict la conturul zonei solicitate; - pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor/mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, înlocuirea acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz, etc.) se vor executa în ateliere specializate autorizate; - deşeurile menajere se vor colecta în recipiente metalice şi vor fi gestionate de operatori specializaţi autorizaţi; - se vor respecta: adâncimea maximă de excavare şi pilierii de siguranţă; 9.4.4. Măsuri de diminuare a impactului pentru zgomot pe suprafaţa amplasamentului vor funcţiona numai în caz de necesitate două utilaje; pe perioada staţionării autocamioanelor şi în perioada de repaus motoarele mijloacelor de transport şi a utilajelor vor fi oprite; se va verifica buna funcţionare a utilajelor şi autocamioanelor astfel încât eventualele defecţiuni să nu genereze o zgomote cu intensitate mai mare. În perioada de funcţionare amenajarea piscicolă nu se va constitui într-o sursă de zgomote şi vibraţii. Distanţa faţă de zona locuită este de cca 3 km, ceea ce determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi efectul de culoar al râului Siret. 9.4.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii Luând în considerare specificul activităţii, coroborate cu aspectul antropizat al zonei şi faptul că implementarea proiectului nu afectează habitate şi specii de interes comunitar măsurile de reducere a impactul sunt de natură operaţională şi vor fi prezentate în cele ce urmează. În vederea protecţiei factorilor de mediu, pentru implementarea proiectului sunt propuse următoarele măsuri de reducere a impactului: toate lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de instituţiile de avizare nominalizate în certificatul de urbanism;

SC SASVIRO SRL

113/118


vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces; nu se vor realiza depozite de agregate minerale pe terasele din vecinătatea perimetrului de exploatare. este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi; personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat la societăţi specializate; sunt interzise schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare; toate intervenţiile privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de transport se vor realiza doar la unităţi specializate; efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în prevederile legale; administratorul S.C. SASVIRO S.R.L. va instrui angajaţii şi va urmări depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul angajat; administratorul S.C. SASVIRO S.R.L. nu nu va permite angajaţilor să depoziteze deşeuri în ecosistemele naturale din vecinătatea proiectului; se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer; S.C. SASVIRO S.R.L. va respecta adâncimea maximӑ de excavare impusӑ prin Avizul de gospodărire a apelor; conform determinӑrilor fӑcute pentru profilul PT2, perimetrul de exploatare nu este afectat la debitul de formare, dar poate fi afectat la debitul maxim cu probabilitatea de depӑșire de 5%; pe perioada activitӑților de exploatare se va menține ȋn permanențӑ un pat de rulare pentru utilaje cu cel puține 0,5m deasupra nivelului hidrostatic ȋn scopul evitӑrii poluӑrii stratului acvifer cu produse petroliere; pe perioada excavării agregatelor minerale S.C. SASVIRO S.R.L. trebuie să respecte pilierii de siguranţă de - minim 100m fațӑ de malul stâng al albiei minore a râului Siret; minim 5m fațӑ de terenurile riverane; 300m fațӑ de terasa ȋnaltӑ mal stâng a râului Siret; S.C. SASVIRO S.R.L. va urmări evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport, periodic se vor executa măsurători topografice pentru a urmări încadrarea în documentaţia tehnică a obiectivului. Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise: - orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; - perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; - deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna: Recomandarea elaboratorului Studiului de evaluare adecvatӑ este ca toata perioada de implementare a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” sa fie asistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin proiect.

SC SASVIRO SRL

114/118


Glosar de termeni Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect; Deşeuri – orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca ; Deşeuri periculoase – deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase; Eliminare – orice operaţiune efectuată asupra deşeurilor , conform definiţiei prevăzute în Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; Emisie – evacuarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură, zgomot în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalaţiei; Evaluarea impactului asupra mediului – proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului; Impact asupra mediului – orice efect direct sau indirect al unei activităţi umane definită într-o anumită zonă, care produce o schimbare a sensului de evoluţie, a stării de calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiilor socio-economice; Monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun; Poluant – orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale; Poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldura, zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aduca prejudicii sănătăţii umane sau calitaţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia în sensul prevederilor legislaţiei în vigoare ; Prag de alertă – concentraţii de poluanti în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări ; Prag de intervenţie – concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;

SC SASVIRO SRL

115/118


Documentaţii tehnice puse la dispoziţia elaboratorilor de cӑtre beneficiar pentru realizarea Raportului privind impactul asupra mediului: Decizia Etapei de ȋncadrare nr. 91/07.02.2013 emisӑ de APM Galați Memoriu de prezentare pentru proiectul “Lucrӑri de excavație ȋn vederea extragerii de agregate minerale de râu ȋn comuna Nicorești, județul Galați; Elaborator SC COMINSANT PROIECT SRL Buzӑu; Adresa APM Galați nr. 4613 din 04.03.2013 – Indrumarul cu aspectele de mediu ce trebuiesc tratate ȋn Studiul de evaluare adecvatӑ și ȋn Raportul privind impactul asupra mediului; Studiul de evaluare adecvatӑ ȋntocmit de Dr. Glӑvan-Caranghel Teodor, elaborator de studii pentru protecția mediului: RM, RIM, BM, EA, poz. nr. 355 ȋn Registrul Naional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Adresa APM Galați nr. 8145/22.04.2013 de acceptare a Studiului de evaluare adecvatӑ; Certificat de ȋnregistrare ORC SC SASVIRO SRL, Seria B Nr. 2568989; Certificat de urbanism nr. 138/3396 din 08.06.2012 emis de Consiliul Județean Galați; Contract de vânzare – cumpărare ȋncheiat cu Primӑria Comunei Nicorești și Persoana fizicӑ Robu Viorel, administratorul SC SASVIRO SRL Vaslui privind suprafața de teren de 30.000mp ȋn Tarlaua 130, Parcela 2316, intabulat ȋn cartea Funciarӑ nr. 100042 a localitӑții cadastrale Nicorești, provenitӑ din conversia cӑrții funciare nr. 2059, cu nr. cadastral provizoriu 2937, autentificat cu nr. 3755 din 06.10.2009 de BNP Pacta Tecuci; Aviz de gospodărire a apelor nr. 191 din 18 decembrie 2012 privind “Lucrӑri de excavație ȋn vederea extragerii de agregate minerale de râu ȋn comuna Nicorești, județul Galați emis de AN Apele Române – ABA Prut - Bârlad; Acordul Primӑriei Nicorești pentru utilizarea drumurilor; Studiu tehnic zonal privind influența exploatӑrii agregatelor minerale din terasa mal stâng a râului Siret ȋn perimetrul Mӑlureni 4, comuna Nicoreșți, județul Galați; Elaborator SC Cominsant Proiect SRL Buzӑu; Atestat 533/17.11.2010; Documentaţia tehnică necesară pentru obținerea Avizului de Gospodӑrire a Apelor pentru proiectul Exploatare agregate minerale din terasa mal stâng a râului Siret, Perimetrul Mălureni 4, Comuna Nicorești, Judeţul Galaţi; Elaborator SC Cominsant Proiect SRL Buzӑu; Plan de amplasament și delimitare a imobilului; Fișa perimetrului de exploatare Mӑlureni 4; Anexe: Certificat de ȋnregistrare ORC SC SASVIRO SRL, Seria B Nr. 2568989; Certificat de urbanism nr. 138/3396 din 08.06.2012 emis de Consiliul Județean Galați; Contract de vânzare – cumpărare ȋncheiat cu Primӑria Comunei Nicorești și Persoana fizicӑ Robu Viorel, administratorul SC SASVIRO SRL Vaslui privind suprafața de teren de 30.000mp ȋn Tarlaua 130, Parcela 2316, intabulat ȋn cartea Funciarӑ nr. 100042 a localitӑții cadastrale Nicorești, provenitӑ din conversia cӑrții funciare nr. 2059, cu nr. cadastral provizoriu 2937, autentificat cu nr. 3755 din 06.10.2009 de BNP Pacta Tecuci; Aviz de gospodărire a apelor nr. 191 din 18 decembrie 2012 privind “Lucrӑri de excavație ȋn vederea extragerii de agregate minerale de râu ȋn comuna Nicorești, județul Galați“ emis de AN Apele Române – ABA Prut-Bârlad; Acordul Primӑriei Nicorești pentru utilizarea drumurilor; Plan de amplasament și delimitare a imobilului; Fișa perimetrului de exploatare Mӑlureni 4;

SC SASVIRO SRL

116/118



Bibliografie Legislaţia de mediu OUG nr. 195/2006 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările şi modificările ulterioare; HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare; Ordinul MMP nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeurile de ambalaje; OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001; Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; HG nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată cu HG nr. 352/2005; OM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului; HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot; Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; HG nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; Ordinul MMP nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România; Literatură de specialitate Raport privind starea mediului judeţul Galaţi; Geografia României; Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 (Harta geologică şi harta hidrologică) Sanda V, Alexiu V – Vegetaţia prundişurilor şi a luncilor râurilor din România, Revistă de educaţie ecologică şi ocrotire a naturii, 2008; Ciocă Doina - Măsuri de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România, dependente de zonele umede, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Direcţia Generală Implementări Politici de Mediu, Direcţia conservarea naturii, biodiversităţii, protecţie sol şi subsol 2006; Maria Rӑdoane, Nicolae Rӑdoane - Analele Universitӑții “Stefan Cel Mare” Suceava, Secțiunea Geografie, Anul XIV-2005, Evoluția actualӑ a Piemontului Moldovenesc; S. Cărăuşu - Tratat de ihtiologie, Editura Academiei, 1952;

SC SASVIRO SRL

117/118

http://freelex.juridic.ro/00109493.htm


Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford; BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274 Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK. DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire Gilbert G. et al 1998. Bird Monitoring Methods, RSPB Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Acad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti Robu B., Macoveanu M., 2010. Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila. Bucuresti. Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136 Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edititura Univiversitӑții „Lucian Blaga” Sibiu Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International

SC SASVIRO SRL

118/118

apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... · 2013-04-29 · Raport...

Documents

Transcript of apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... · 2013-04-29 · Raport...