Aplicaţia 1

Să se determine, prin metoda analizei directe, puterile cerute Pc, Qc, Sc şi factorul de putere mediu a unei instalaţii cu şapte motoare având următoarele caracteristici:

- motoarele m1 şi m2 cu P1 = P2 = 75 kW; 1 = 2 = 0,84; cos1

= cos2 = 0,78; (ASI. 160M - 42 - 6, 960 rot/min).- motoarele m3, m4 şi m5 cu P3 = P4 = P5 = 3 kW; 3 = 4 = 5 =

0,79; cos3 = cos4 = cos5 = 0,75; (ASI. 132S - 38 - 6, 955 rot/min).

- motoarele m6 şi m7 cu P6 = P7 = 5,5 kW; 6 = 7 = 0,83; cos6

= cos7 = 0,77; (ASI. 132M - 38 - 6, 960 rot/min).Se precizează că motoarele m2, m5 şi m7 sunt de rezervă,

coeficientul de încărcare kI = 0,96 iar randamentul reţelei r = 0,98.

Rezolvare

Coeficientul de simultaneitate este:

Randamentul mediu se determină cu formula:

Se calculează coeficientul de cerere:

Puterea cerută este:

Factorul de putere mediu se determină cu:

Puterea aparentă cerută este:

Puterea reactivă cerută este:

Aplicaţia 2

Să se dimensioneze linia de curent continuu care alimentează cu energie electrică 30 corpuri de iluminat cu Pr = 150 W şi Un = 220 V, echidistante (d = 40 m). Linia are lungimea 1200 m şi este realizată din aluminiu (Al = 0,03 mm2/m). Linia electrică este aeriană cu conductoare izolate cu PVC (max. = +700C). Temperatura mediului ambiant este: 02 = +150C.

Rezolvare

Aşa cum s-a arătat, linia se poate

înlocui cu o linie cu un singur consumator

concentrat cu puterea P, având lungimea

L/2.

a) .

L, , s

Pr Pr

P

L/2

b) s = 111,57 mm2.

Se alege sn = 120mm2.Se face verificarea la încălzire. Din tabelul 2.1 rezultă Imax =

250 A;

Deci:

Curentul total absorbit de receptoare este:

Deci (20 A 276,38 A), deci conductoarele se verifică la încălzire.

Din verificarea la încălzire rezultă că folosind această metodă pentru dimensionarea unei linii care alimentează un număr mare de consumatori, dimensionarea este neeconomică. Ideal ar fi să se folosească metoda volumului minim de material conductor, dar în acest caz se apelează la un număr mare de relaţii (egal cu numărul tronsoanelor) de forma:

în care k = 1…n. În cazul acestei aplicaţii n = 30 şi rezultă:

…………………………

În aceste relaţii I1 = nIr; I2 = (n-1)Ir… In = Ir, iar:

;

deoarece receptoarele sunt echidistante.Dimensionare, în acest caz, se face folosind relaţia generală:

deci:

unde:

Dacă se împarte linia în şase tronsoane fiecare cu sarcină uniform distribuită având puterea (PR = 5Pr; PR = 5150; PR = 750 W), deci IR = 3,4 A; după cele arătate anterior lungimile tronsoanelor vor fi:

Schema echivalentă a instalaţiei de iluminat este cea din figură:

Fig.2.1Se folosesc relaţiile:

unde:

L’

PR PRPR PR PR PR

s1 s2 s3 …... …… s6

lR lR

2

L'L

Se calculează :

Rezultă:

Se aleg secţiunile:(s1n s1);(s2n s2);(s3n s3);(s4n s4);(s5n s5);(s6n s6).

Cu aceste date se calculează căderea de tensiune:

Se verifică:

;

Aplicaţia 3

Să se dimensioneze linia trifazată cu dublă alimentare din figură. Se cunosc caracteristicile motoarelor date în tabelul 1, rezistivitatea a materialului conductor ( = 0,017 mm2/m), dimensiunile liniei (l1 = 40m, l2 = 30m, l3 = 25m, l4 = 35m), temperatura mediului ambiant (a = +250C) şi curenţii maximi admisibili pentru diferite secţiuni (tabelul 2).

Tabel 3.1

Simboliz.

receptor

Pn

[kW]Uln

[V]nn

[rot/min]

Rand.[%]

cosn

[kW]

m1 7,5 380 1435 85,5 0,84 6,5m2 5,5 380 1440 81 0,83 6,5m3 11 380 1440 87 0,84 6,5

L1 = l1 = 40mL2 = l1 + l2 = 70mL3 = l1 +l2 + l3 = 95mLAB = 130m

Rezolvare

A

l1 l2 l3 l4

LAB

m1 m2 m3L1

L2

L3

L’1 L’2 L’3

B

2mI 3mI1mI

= +250C Tabel 3.2

s [mm

2]

2,5 4 6 10 16 25 35 50 70

Imax

[A]28 36 45 60 80 10

5130

160

200

Verificare: Im1a + Im2a + Im3a = IAa + IBa

13,327 + 10,317 + 19,21 = 19,16 + 23,69

42,854 A = 42,85 A

Im1a Im3a

A IAa 1 2 3 IBa B

Im2a

Im2a2

A s1

Im2a1Im1a Im3a

s2 B

l1 l2

l3 l4

s1 = 1,4589 mm2; s1n = 1,5 mm2.

s2 = 1,458 mm2; s2n = 1,5 mm2.Se alege secţiunea de 2,5 mm2.

Aplicaţia 4

Să se dimensioneze, prin metoda volumului minim de material conductor, reţeaua de alimentare a trei motoare de c.c. (Fig.5.1), cunoscându-se caracteristicile motoarelor (Tabelul 5.1), lungimile tronsoanelor cablului (l1 = 60m, l2 = 40m, l3 = 30m) şi rezistivitatea conductorului (conductoarele cablului sunt din aluminiu: = 0,03 mm2/m, iar cablul este pozat pe tencuială).

Caracteristicile motoarelorTabel 5.1

Simbol

motor

Pn

[kW]Uln

[V] n

[rot/min]

Iex

[A]GD2

[kgfm2]

m1 3,5 110 0,81

3000 0,52 0,1 2,8

m2 12,5 110 0,84

1100-

1450

1,6 1,9 2,5

m3 6,2 110 0,82

1500 0,73 0,38 2,7

Intensităţile maxime admise ale curenţilor în regim permanent pentru cabluri de aluminiu cu două conductoare, cu izolaţie şi manta de PVC, montate în aer (Tabelul 5.2).

= +250C Tabel 5.2

s [mm2]

4 6 10

16

25

35

50

70

95

120

150

185

240

300

Imax. [A] 2

836

45

60

80

105

130

160

200

250

290

335

393

460

Fig.5.1

Rezolvare

a) Se calculează puterile absorbite de motoare şi curenţii care străbat tronsoanele reţelei.

m1 m2 m3

l1 l2 l3

Curenţii care străbat tronsoanele reţelei sunt:

b) Se determină secţiunile celor trei tronsoane.

s1 = 298,82 mm2

Se alege secţiunea standardizată imediat superioară s1 = 300 mm2.

s2 = 273,64 mm2

Se alege secţiunea standardizată imediat superioară s2 = 300 mm2.

s3 = 158,83 mm2

Se alege secţiunea standardizată imediat superioară s3 = 185 mm2.

c) Se verifică reţeaua la încălzire ţinând seamă de valorile maxime admisibile ale curenţilor (Tabelul 5.2).

Pentru primul tronson cu secţiunea s1 = 300 mm2, corespunde Ima1 = 460 A; 460 A 243,32 A deci Ima1 I1, ca urmare secţiunea primului tronson se verifică la încălzire.

Tronsonul al doilea cu secţiunea s2 = 300 mm2, la fel se verifică la încălzire deoarece Ima2 I2, (460 A 204,04 A).

Pentru al treilea tronson Ima3 = 335 A (corespunde secţiunii s3 = 158,83 mm2) şi în acest caz Ima3 I3, (335 A 68,74 A).

d) Verificarea căderii maxime de tensiune pe reţea în regim normal de funcţionare.

În regimul normal de funcţionare, la capătul cel mai îndepărtat al reţelei tensiunea nu trebuie să scadă sub 95% din valoarea nominală.

Căderea de tensiune pe reţea este:

Reţeaua este bine dimensionată dacă:

Deci este îndeplinită relaţia (5,22 V 5,5 V).e) Verificarea căderii de tensiune pe reţea, la pornirea

motoarelor.La pornirea motoarelor, căderea de tensiune la capătul cel mai

îndepărtat al reţelei trebuie să fie mai mică decât 12% din tensiunea nominală.

Se consideră că motoarele nu pornesc toate în acelaşi moment.

e1) Motoarele m1 şi m2 funcţionează normal şi porneşte m3.

unde Upmax [%] = 12.

deci Up3 Upmax (8,7 V 13,2 V) şi reţeaua se verifică la căderea maximă de tensiune admisă când porneşte motorul m3.

e2) Motoarele m1 şi m3 funcţionează normal şi porneşte m2.

deci Up2 Upmax (9,28 V 13,2 V); ca urmare reţeaua se verifică la căderea maximă de tensiune admisă când porneşte motorul m2.

e3) Motoarele m2 şi m3 funcţionează normal şi porneşte m1.

Up1 Upmax (6,07 V 13,2 V); deci reţeaua se verifică la căderea maximă de tensiune admisă când porneşte motorul m1, celelalte motoare funcţionând normal.

Aplicaţia 5

Să se determine puterile cerute Pc, Qc şi Sc şi factorul de putere mediu cosmed al unei instalaţii care alimentează cinci motoare care au următoarele caracteristici:

- motoarele m1 şi m2 cu P1 = P2 = 2,2 kW; 1 = 2 = 0,81; cos1

= cos2 = 0,82;

- motoarele m3 şi m4 cu P3 = P4 = 7,5 kW; 3 = 4 = 0,87; cos3

= cos4 = 0,855;- motorul m5 cu P5 = 3 kW; 5 = 0,84; cos5 = 0,835;Motoarele m2 şi m4 sunt în rezervă. Se va folosi metoda

analizei directe.

Rezolvare

Coeficientul de simultaneitate:

Coeficientul de încărcare:

kI 0,97…0,99. Se ia kI = 0,98.Randamentul mediu:

n - numărul de receptoare în funcţiune.Randamentul reţelei: r [0,98…1).Se ia r = 0,99.Cu acestea se poate calcula coeficientul de cerere:

Puterea activă cerută este:

Se calculează cosmed:

Puterea reactivă cerută:

Puterea aparentă cerută:

Aplicaţia 6

Să se determine Pc, Qc şi Sc şi cosmed ale unei instalaţii dotate cu următoarele grupe de receptoare:

- grupa 1 formată din zece motoare pentru aeroterme, având fiecare puterea instalată de 0,8 kW (Pk1 = n1Pi1 = 10);

- grupa 2 formată din opt strunguri, având fiecare puterea instalată de 7,5 kW şi două freze şi două maşini de găurit având fiecare puterea instalată de 2,2 kW (Pk2 = n21Pi21 + n22Pi22 + n23Pi23 );

- grupa 3 formată din patru transformatoare de sudură, având fiecare puterea instalată de 10 kW (Pk3 = n3Pi3 ).

Se utilizează metoda coeficienţilor de cerere.

Rezolvare

Din tabelul 6.1 rezultă kc şi tgc pentru fiecare grupă de receptoare, după cum urmează:

- pentru grupa 1 de receptoare: kc1 = 0,7, tgc1 = 0,75; - pentru grupa 2 de receptoare: kc2 = 0,14, tgc2 = 1,73;

- pentru grupa 3 de receptoare: kc3 = 0,37, tgc3 = 2,65.Coeficienţii de cerere se corectează în funcţie de numărul de

receptoare după cum urmează:Tabelul 6.1

Nr. derec

4 6 10 15 20 30 40 50

ept.ka 1,7 2,5 3,3 4,3 5,5 8,1 9,

510

GRAFICPentru n1 = 10 avem ka1 = 3,3 (din tabelul 6.1).

Pentru n2 = 12 avem ka2 = 3,9 (din curbă).

Pentru n3 = 3 avem ka3 = 1,1.

Acum se pot calcula:

Aplicaţia 7

Să se determine puterea activă Pc, reactivă Qc şi aparentă Sc

cerute şi factorul de putere mediu cosmed, prin metoda formulei binome, pentru o instalaţie dotată cu următoarele grupe de receptoare:

- grupa 1 formată din motoare electrice ce acţionează maşini unelte de prelucrare la rece, în serii mici, compusă din zece motoare având fiecare puterea instalată de 1,5 kW, cinci motoare având fiecare puterea instalată de 2,2 kW şi patru motoare având fiecare puterea instalată de 7,5 kW;

- grupa 2 formată din două încălzitoare de laborator, având fiecare puterea instalată de 3 kW;

- grupa 3 formată din două transformatoare de sudură, având fiecare puterea instalată de 10 kW.

Rezolvare

Din tabel rezultă:- pentru grupa 1 (n1 = 20) se iau în ordine descrescătoare a

puterii primele cinci motoare deci x1 = 5; a1 = 0,4; b1 = 0,14; tg1 = 1,73;

- pentru grupa 2 (n2 = 2) avem: x2 = 0; a2 = 0; b2 = 0,7; tg2 = 0;- pentru grupa 3 avem: x3 = 0; a3 = 0; b3 = 0,8; tg3 = 1,75;Grupa 1

Grupa 2

Grupa 3

Puterea activă totală cerută de consumatori este:

Se determină puterile reactive cerute:

Aplicaţia 8

Să se dimensioneze linia de alimentare a unui motor de c.c., în funcţie de căderea maximă de tensiune sdmisă ştiind că motorul are caracteristicile: Pn = 10 kW, = 0,86 şi că pornirea se face astfel încât kp = 3 (kp = Ip/In).

Lungimea liniei este de 60 m iar conductorul cablului este din cupru (Cu = 0,017 mm2/m). Cablul este pozat aparent deci curenţii maximi admisibili la temperatura de 250C sunt (pentru cabluri cu două conductoare):

Tabel 8.1

Secţiunea [mm2

]

1 1,5

2,5

4 6 10

16

25

35

50

70

95

120

150

Imax. [A] 1

623

27

38

46

70

85

115

135

185

225

275

315

360

Rezolvare

a) Se determină secţiunea în funcţie de căderea de tensiune admisă.

(1)

(2)

(3)

U% = 5 pentru motoare.

Se alege secţiunea standardizată imediat superioară:s = 10 mm2.

b) Se face verificarea la încălzire, în cazul funcţionării normale. Pentru s = 10 mm2 corespunde:

Imax = 70 ARezultă Imax I (70 A 52,81 A).Cablul se verifică la încălzire în cazul funcţionării normale.c) Se verifică căderea de tensiune, pe linie, la pornire:

(4)Dar:

(5)deci:

(6)

PA

l, S

I

Dar(7)

(8)

deci:Up% Upmax% (Upmax = 12%)

Se alege s = 16 mm2 (secţiunea standardizată imediat superioară).

(9)

deci:Up% Upmax% (9,18% 12%).

Ca urmare secţiunea s = 16 mm2 îndeplineşte toate condiţiile.

Aplicaţia 9

Să se dimensioneze reţeaua trifazată din figură, prin metoda volumului minim de material conductor. Se cunosc l1 = 40 m, l2 = 30 m şi = 0,017 mm2/m.

Fig. 9.1

Tabel 9.1

Denumire

P[kW] cos

Uln

[V]kp

m1 m2 m3

l1 l2 l3

1 2

receptorm1 7,5 0,8

30,76 380 4,5

m2 16 0,85

0,76 380 5

Verificarea la încălzire şi pornire.

Tabel 9.2

s [mm2]

2,5

4 6 10

16

25 35 50 70

Imax. [A] 2

836

45

60

80

105

130

160

200

Se calculează puterile absorbite de motoare.

P1 = Pm1 + Pm2 = 27859,67 W;P2 = Pm2 = 18823,53 W.Ula = Ul - Ulr (1)

Dar

(2)

Din (1) şi (2) rezultă:

(3)

unde: Qi - puterile reactive pe tonsoane;

xI - reactanţele tronsoanelor.

(4)

Q1 =Qm1 + Qm2 = 7727,36 + 16097,163 = 23824,523 VarQ2 = Qm2 = 16097,163 Var

Se adoptă s1n = 6 mm2.

Se adoptă s2n = 4 mm2.

La încălzire se adoptă s1n = 10 mm2 şi s2n = 6 mm2.

Aplicaţia 10

Să se dimensioneze linia trifazată arborescentă de alimentare cu energie electrică a motoarelor m1 şi m2 cu caracteristicile date în tabelul 10.1.

Tabel 10.1

Simbol

P[kW]

cos

Uln

[V]kp

m1 16 0,85

0,76

380 5

m2 32 0,87

0,78

380 5

Reţeaua este realizată cu conductoare din cupru ( = 0,017 mm2/m) cu lungimile l0 = 15 m, l1 = 35 m şi l2 = 25 m.

Rezolvare

Ul = Ula + Ulr

Dar

l0, s0, I0

I2

I1

l1 s1

l2

s2

m1

m2

Deci:

unde:

Se calculeazăUla min = Ul - Ulr2 = 19 - 0,3 =18,7 V

Se adoptă s0 = 6 mm2.

Se adoptă s1 = 2.5 mm2.

Se adoptă s2 = 4 mm2.Deci:

s2 > s2c

Se verifică la încălzire.În modul:

Se adoptă s0 = 35 mm2 pentru care:Imax0 I0 (125 A 109 A)s1 = 6 mm2 (Imax1 I1; 42 A 37,63 A)s2 = 16 mm2 (Imax2 I2; 80 A 71,65 A).

Aplicaţia 11

Să se dimensioneze linia principală (magistrală) a trei motoare de c.c., în funcţie de căderea maximă de tensiune admisă ştiind că motoarele au caracteristicile:

Tabel 11.1

Denumirereceptor

P[kW]

Uln

[V]kp

m1 10 0,86

220 3

m2 16 0,88

220 3

m3 7,5 0,85

220 2,8

Lungimile tronsoanelor reţelei sunt: l1 = 80 m, l2 = 100 m şi l3 = 60 m. Tronsoanele au secţiune constantă, conductoarele cablului de alimentare fiind din cupru ( = 0,017 mm2/m).

m1 m2 m3

l1 l2 l3

Cablul este pozat aparent.a) Se calculează puterile absorbite

b) Se calculează curenţii receptoarelor şi curenţii care străbat tronsoanele.

Curenţii care străbat tronsoanele liniei sunt:

c) Se determină secţiunea reţelei cu:

sc = 88,89 mm2

Se adoptă secţiunea standardizată imediat superioară s = 95 mm2 (s sc).

d) Se verifică reţeaua la încălzire, ţinând seamă de valorile maxime admisibile ale curenţilor pentru anumite secţiuni.

Imax = 275 A deci Imax I1 (275 A 176 A), deci se verifică la încălzire.

În funcţie de încălzire se pot face corecţii la secţiunile tronsoanelor.

s1 = 95 mm2.Pe tronsonul al doilea circulă I2 = 122,74 A. Din tabelul 11.1

rezultă curentul maxim admis, imediat superior I2max = 135 A pentru care corespunde secţiunea s2 = 35 mm2 (I2 I2max).

Pentru al treilea tronson, se alege în acelaşi mod: s3 = 6 mm2

(Imax3 = 46 A; I3 I3max).

e) Cu noile date se recalculează căderea maximă de tensiune pe reţea astfel încât la capătul cel mai îndepărtat, în regim normal de funcţionare, tensiunea să nu scadă sub 95% din tensiunea nominală.

deci Ul Ulmax.Pentru tronsoanele 2 şi 3 se adoptă secţiunile imediat

superioare, şi se repetă calculele. Se ia s2 = 50 mm2 şi s3 = 10 mm2.

deci Ul Ulmax.

Se măresc secţiunile tronsoanelor 2 şi 3 (s2 = 70 mm2 şi s3 = 16 mm2) şi rezultă:

deci Ul Ulmax.Se măresc din nou secţiunile tronsoanelor 2 şi 3 (s2 = 95 mm2

şi s3 = 25 mm2) şi rezultă:

deci Ul Ulmax.Se măreşte s3 la 35 mm2 (s3 = 35 mm2) şi rezultă:

deci Ul Ulmax.Se măreşte s3 la 50 mm2 (s3 = 50 mm2) şi rezultă:

deci Ul Ulmax.În final avem: s1 = s2 = 95 mm2 şi s3 = 50 mm2.f) Se verifică căderea de tensiune pe linie, la pornirea

motoarelor.Se consideră că motoarele nu pornesc în acelaşi moment.

Cazul cel mai defavorabil este atunci când două motoare sunt în funcţiune şi porneşte motorul în repaos. Apar trei situaţii:

f1) Motoarele m1 şi m2 funcţionează normal şi porneşte m3. Im1 = 52,85 A şi Im2 = 82,64 A.Ip3 = kp3Im3 = 2,840,1 = 112,28 A

Căderea de tensiune maximă admisă în capătul cel mai îndepărtat al reţelei este:

unde Upmax [%] = 12.

deci Up3 Upmax (18,65 V 26,4 V) şi reţeaua se verifică la căderea maximă de tensiune admisă când porneşte motorul m3.

f2) Motoarele m1 şi m3 funcţionează normal şi porneşte m2.

Ip2 = kp2Im2 = 3 82,64 = 247,92 A

deci Up2 Upmax (21,71 V 26,4 V); ca urmare reţeaua se verifică la căderea maximă de tensiune admisă când porneşte motorul m2.

f3) Motoarele m2 şi m3 funcţionează normal şi porneşte m1.

unde:Ip1 = kp1Im1 = 3 52,85 = 158,55 A

Up1 Upmax (14,08 V 26,4 V); deci reţeaua se verifică la căderea maximă de tensiune admisă când porneşte motorul m1, celelalte motoare funcţionând normal.

Secţiunile cablurilor se verifică şi la pornire.

Aplicaţia 12

Să se calculeze secţiunea reţelei electrice din fig.12.1, utilizând criteriul consumului minim de material.

Fig.12.1

Reţeaua alimentează trei motoare asincrone trifazate. Motoarele au caracteristicile:

- PI = 32 kW; I = 0,87; cosI = 0,78; nI = 975 rot/min; UlI = 380 V.

- PII = 16 kW; II = 0,85; cosII = 0,76; nII = 970 rot/min; UlII = 380 V.

- PIII = 7,5 kW; II = 0,83; cosIII = 0,76; nIII = 940 rot/min; UlIII = 380 V.

Tronsoanele au lungimile; l1 = 40 m, l2 = 20 m şi l3 = 30 m. Cablurile sunt din cupru ( = 0,017 mm2/m).

Rezolvare

Se determină pierderea de tensiune activă Ua, pe reţea. Se pleacă de la pierderea totală de tensiune admisă:

PI PII PIII

l1, L1 l2 l3

P1 s1 P2 s2 P3 s3

L2 m2 m3

L3 m2 m3

L2 = l1 + l2

L1 = l1

L3 = l1 + l2 + l3

în care Ri, Pi şi Qi (i = 1,2,3) sunt rezistenţele tronsoanelor şi puterile active şi reactive care străbat tronsoanele.

În această relaţie:

Deci:

Se impune ca:

Calculul aproximativ al reactanţelor tronsoanelor

Se ia L01 = 2,610-4 H/km.

Calculul puterilor reactive ale motoarelor

Rezultă:

Calculul puterilor reactive care străbat tronsoanele

Determinarea pierderii maxime, admisă de tensiune active

Dimensionarea tronsoanelor

P1, P2 şi P3 sunt puterile care străbat tronsoanele, iar l1, l2 şi l3

sunt lungimile tronsoanelor.Se determină puterile active care străbat tronsoanele:

Se calculează expresia:

Rezultă:

Se alege secţiunea imediat superioară s1 = 16 mm2.

Se alege secţiunea imediat superioară s1 = 10 mm2.

Se alege secţiunea imediat superioară s1 = 4 mm2.Verificarea la încălzireSe determină curenţii absorbiţi de motoare:

Din tabelul cu valorile maxime admise ale curenţilor rezultă pentru tronsonul 1 (s1 = 16 mm2) I1max = 80 A.(I1max II deci se creşte secţiunea la 35 mm2 pentru care I1max ad = 130 A) deci I1max I1max ad.

Se face verificarea la încălzire:Im1a = 55,88 AIm2a = 28,6 AIm3a = 13,73 AIm1r = 44,83 AIm2r = 24,45 AIm3r = 11,74 AI3a = Im3a = 13,73 AI3r = Im3r = 11,74 AI2a = Im2a + Im3a = 42,328 AI2r = Im2r + Im3r = 36,198 AI1a = Im1a + Im2a + Im3a = 98,212 AI1r = Im1r + Im2r + Im3r = 81,032 A

Se aleg secţiunile:s1 = 35 mm2

s2 = 10 mm2

s3 = 4 mm2

Se face verificarea la pornire:

- se verifică secţiunea s1 = 35 mm2.

- se verifică secţiunea s2 = 10 mm2.

- se verifică secţiunea s3 = 4 mm2.Secţiunile finale sunt:

s1 = 35 mm2

s2 = 10 mm2

s3 = 4 mm2