Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1987

r:-G--; -I ---, .. ,.- -*-. . . - ' , . -?r-!..s- - . - - . - , , -. . . . : -- ---- - - -+, , - ,.',*.l - ~. .- ,..

I . ,>,,..* c:;- ,. ... -- - , ~. . .- ' . >. ' ..'

, .

Revistli lunarli de schimb de experienv ti Indrumare metodologiclE apicolli editatli de Asociatia Cresclitorilor do Albine din Republics

Socialist% Romania

CUPRINS

tivelor economice la nivelul increderii acordate de conducerea. de partid $i de stat

I. POPESCU : Sporirea numarului fanliliilor

. de albine mentin~nd potentialul de produc- . . %,-+e laafectivul de b a s -

. POPESCU : Diversi€ica&a productiei apicole - cale sigurfi de sporire a eficientei economite. ~i rentabiliutii tuturm stupinelor

. HEROAICA : Dezvoltarea familiilor de al- . , ,;z.c,7,

bine prin valorificarea culesului de .la prun

E. TAR'J'A.: In vizita la apicultorii cehoslovaci (I)

CALENDARUL APICULTORULUI

SEMNAL : Doua c=irti din l i tratura apicolri strain&.

C o p e r t a I : Stupul vertical tipizat .yi standardi- zat astgur& o exploatare rational6 a albinelor p-in valorificarea ctt mat deplini3 a potenttaluluz biologic a1 fiecaret famini de a1 * care se constftuie ca o puternicii unitate de pro "a' ueie a stupinei.

I - (f o t o : Pavel TA NJALAJ I -

f NDEPLINIREA $I DEPASIREA OBIECTIVELOR EGONOMICE LA NIVELUL !NCREDERll ACORDATE DE COMDUCEREA DE PARTID $I DE STAT

Ing. Ion RECEANU

Conducerea de partid si de stat a dat o atentie deosebitii 8i a acordat sprijinul necesar propiigirii continue a apiculturii. ,,Trebuie sii dezvoltiim cle asemnea apicultura ca ramurti impor- tuntti a economiei nationaleu spunea tovariiqul NICOLAE CEAUSESCU, secretar general a1 Partidului Comunist RomAn .$i pre~edintele Republicii So- cialiste Romania, fn cuvintarea rostiti la Congresul a1 111-lea a1 consiliilor de conducere a unitstilor agricole so- cialiste, a1 intregii tgrinimi, a1 consi- lii?or oamenilor muncii din industria alimentari, silviculturii gi gospodiiri- rea apelor din 29 mai 1986.

Rispunzind unui vechi si indreptii- tit deziderat 'a1 apicultorilor din tara noastri, aceastii indicatie a conducii- torului partidului si statului nostru reprezinti expresia permanentului ' sprijin acordat apiculturii si apicultorilor. Totodati ea constituie un in- dernn la crearea de noi conditii, gi- sirea unor noi posibilititi si asumarea responsabili a unora sarcini concrete pentru eresterea num5rului ~i productiei familiilor de albine, majorarea fondului de stat prin contractarea si achi- zitionarea unor cantititi sporite de produse apicole, precurn qi valorificarea superioari a acestora - definind rolul apiculturii in contextul Noii Re- volutii Agrare.

Se traseazs ~ t f e l Asociatiei Cresci- torilor de Albhe sarcina unei finali- ziri rnai eficiente a activit5tii orga- nizatorice, tehnice q i economice, des- fisurati permanent $i perseverent- sub indrumarea Ministerului Agricul- turii. Principala directie de actiune a activit$tii organkatorjce o reprezintz

atragerea de noi simpatizanti in rin- durile apicultorilor, aducerea si situa- rea lor la nivelul de capacitate a unor produciitori de miere, cearii ~i alte produse apicole, respectiv constituirea acestor apicultori ca factori activi ~i eficienti in crearea si realizarea con- stantii, sigurii ~i ritmica a fondului de stat. De altfel, Decretul nr. 70/1984 privind contractBrile si achizitiile de animale, piisiiri qi produse animaliere, precizeazi fn mod clar competentele ~i modalititile de contractare qi achi- zitionare a produselor apicole pentru fondul de stat.

Delimitirilor de cornpeten@ si ac- tionare in realizarea fondului de stat, cu corespondentul respectiv in expor- tul productiei apicole, li , se adaugi aspectul unitar a1 sarcinilbr care revin in final Asociatiei Crescitorilor de Al- bine. Este vorba in principal despre preluarea mierii pe tipuri de flora si calititi, diversificarea qi cregterea ca- litiitii produselor apicole, a prezentiirif si desfacerii lor in forme cit mai variate si in ambalaje de diferite dimensiuni, care s i asigure o valorifi- care superioari qi cit mai eficienti, atft pentru consumul intern cit ~i la ~ x p o r t unde este necesar ca produsele s i posede un grad sporit de competiti- vitate.

Din cele mentionate mai sus se evi- dentiazi importanta Asociatiei Cres- catorilor de Albine din tara noastri, rolul membrilor ei, a1 activistilor voluntari ~i a1 personalului retribuit de la toate nivelele si formele ei orga- nizatorice, cgrora le revin in prezent noi ~i importante sarcini 9n dezvoltarea ~i promovarea apiculturii, precum

si in optimizarea valorific5rii productiei apicole.

In contextul noilor valente ale =ti- vititii economice a Asociatiei CrescB- torilor de Albine din R. S. Rominia, mobilizarea fntregului ei potential u- nlan ~i a tuturor resurselor qi rezervelor materiale, constituie nu numai imperativul categoric a1 etapei actuale, dar si conditia realizirii si dep8~irii sarcinilor la nivelul increderii acordate.

Filialele judetene qi cercurile api- Cole ale organizatiei noastre trebuie s5 asigure acoperirea integral5 a com- plexit5tii de sarcini care ne revin, atit in ceea ce priveqte creqterea efective- lor, majorarea productiei apicole, creS- terea calititii produselor, imbunititirea tehnologiei in exploatarea, familiilol- de albine, cft ~i realizarea ~i de- pg~irea sarcinilor de contractare, achi- zitie ~i efectiv3 preluare a mierii ?ice- lorlalte produse apicole. ,

Daci- pe plan central este necesar ca actiunea de imbun5tGtire a valori- ficirii productiei apicole s5 aib5 ~i s i pgstreze un caracter unitar, coordonat, temeinic corelat cu indicatori de ordin intern ~i extern, la nivehl filialelor judetene qi a1 cercurilor apicole, ini- tiativa creatoare, adoptarea si promovarea curajoas3 a m8surilor specifice, de noi forme $i metode originale, vor asigura fiedrui judet eficienta si rezultatele corespunz5toare, iar pe Pn- treaga Asociatie indeplinirea total3 a obiectivelor.

Actionind qi desf5qurind o adev5- rat3 fntrecere socialist5 cu unit5tile cooperatiei de consum, filialele judetene ~i cercurile apicole trebuie s5 realizeze, prin contractare ~i ulterior, prin achizitii, conditiile asigur5rii indepli- nirii integrale a sarcinilor planificate,

, retinind c2 elementul de apreciere fi- nal5 a eforturilor depuse, se m5soar5 in tonele de miere, cear5 si produse apicgle, efectiv preluate si predate pentru fondul d e stat.

Trebuie subliniat faptul c5 asigurarea judicioasg dar rational5 si efici- ent5 a necesarului de ambalaje pen-

' tru fiecare produdtor, propor~onal cu cantitalea de miere dontractaf3 ~ i . cu succesiunea principdelor- culewri . melifere, trebuie sii constituie o sar- cin5 important5 a filialelor judetene. In acela.$ timp trebuie -impus5 tuturor- contractantilor organiz>@ei cece- sitatea de a utilipa la capacitatea* ma- xims toate ambalajele primite, inclu- siv cele care au mat fost foloslte, a le manipula cu grij5 si riispundere, pentru a evita degradarea sau stocarea inutil5 a acestora. &te necesar s i se asigure cu prioritate ambalajele cam- paniei culesului de la s a l ck , urmPnd s5 se continue aceastg aeiune pe mil- sura realiz5fii celorlalte culeiuri, -sub deviza ,,nici un contract fiirti ambala- jul necesar, nici un bidon farti miere pentru fondul de stat prin Asociatia Cresctitorilor de AlbineN.

Vasta actiune de deplasare in pastoral a sute de mii de familii de albine la principalele masive melifere trebuje, s2 constituie, de asemenea, o preocu- pare actual5 a filialelor judetene, atit in ceea ce prive~te organizarea depla- sirii si asezsrii grupate a stupinelor respective, cit $i pentru asigurarea conditiilor materiale pentru preluarea la fAta locului a productiei realizate '

'la nivelul contractelor $i a posibilitg- $$or de achizipe.

Deplasarea sistematic5 pe teren a secretarului filialei judetene, insotit de tehnician, de un magaziner sau achizitor, se va realiza acolo unde exist5 o puternic5 qi corespunz3toare participare fn pastoral a apicultorilor din judetul respectiv. Contactul -per- - manent cu realitgtile din teren va permite nu nurnai o complet3 si imediat5 asistent5 tehnici acordat5 in procesul atit de important a1 recoltgrii productiei apicole, dar ~i posibilitatea re- aliz5rii efective a sarcinii de preluare a mierii contractate sau achizitionate si a expedierii ei direct de la locul de productie la Combinatul apicol'al Asociatiei Crescitorilor de Albine. Este meritul si rolul produciitorilor de a transpune in via@ prevederile amintite privind asigurarea livr5rii mierii

'l3[U~UIO~ B3S![E!30S e31[4 -ndax - !!.rqed aqseou Tadwnas ea.q.1 -oljug !S ea.qSgdo~d pu!z!a 'a~q3a!qo aqsa3e ale03 'alenpe ~olaa!qaa!qo eaqs -edap !S ea.xez!FaJ e~n8!se .eA '!pn31n3

L -!de eznea nquad aqnqp !S a!$r3au -qe 'luawekqe 'aunyzaoa 'aunlsed ~o.1 -e3 e 'qlnqppz lnleuos~ad !S !-rqunI -OA !qS!a!q3e ap aI!!w 'auyq~v ap .IO.(!JO~ -rpsaq !a!$eposy !e pquraw '!~oq~ns -!da ap !!ur ap alpaz Ispun3 ur ale a$!? -u!we Jo1Iup.m ~e Jsurns po~qe~ 'F1enp.e edela uj g$uaqadwoa !S gua~ -3asuo3 'a~q!suaqu! 'a~appa~d n3 alaz -!lea alnqa.11 IS Jaa as a~e3 !.ml.roja 1s !!.uepg.~qs alaun ap yqeuo!$!puoa aqsa !S !.mo$n aqsa nu aA!qDa!qo Jolsaae Jornlnl t?a~!u!~dapuj mB!saa

'103!de IBUO!$~U !n~n!uow!.qed ea.l!,rods n~luad '!gnqlna!de e aJe)IoA -zap ap !nlnw~8oJd eaJ!nqdgju! nquad .reuo!$n~o~a~ qy!ds uj euo!$ae e ap eaq -sl!sa3au 'a~!pu!8 ug 'punur uj geau -ze.rpuj ap eaqsq~edea 'nou ap gej eal -soBe.rp 3!u~aqnd Dellohzap a!nqa.r;l;

'g~pads~ad ap !S alenqae !a ~olaa!q3a!qo ea~pqdapuj 15: eaJeAour -o~d n.rquad .1oln$!puo3 ea.1ea.13 u! '!a!$ -epose s!urouo3a ug q~ode 14 ~~!l!zod p!wouo3a a.wz!.[eu!j ne nu alnu!$qo aIalqInzaJ am3 ap ~.qj '~a$uap!ja 1s ~oferu !nInJoqexpu! EaJeqfeaJ 'axj!a -ads al!un!$ae qeoq uj '~$uauetu~ad UJ

psea~g~mn ~s amqaq 'p~urouo3a 8.1 -ajs ug yzeaJanl aJe3 qmq!.qaJ InIeuos -Jad lepads uj !S nqunloA Inail3v -a103!de !a!$3npo~d !e !a!le?!Ie3 JOIP!~~! e enu!luo3 ea.rqSa.r3 nquad !punur e !l~q!le3 IOU Iaun eaaaz!leaJ n~quad -eyow !nInayx eq.xed u!p 15 qp '!Jo~ -gsnpo~d ~ol!~oqln3!de t3aqJ~d u!p llle a$nu!$sns ImqJoja aJesa3au qujs -mB -!saa .au!qlv ap ~ol!~oqpsa~=) !a!)ep -osy e aIenq3e a~~urouo3a-o~!uya~- n$g!a '-1138 le quel~odw! almoj J~IOJO~ un p$ -~poloq 15 h!qeJadp! un alsa ale$!1e3 n.q -uad o!lp$~g .a.resaDau a1!$~!7ue3 !S ala) -uaw!yos uj aquaur@3!paur !S !Jo?eInuqqs -orq '!IE!~TJ!~J~ !.mBe~ 'ale!~aleur 'aCel!qn 'aqaun w p!url!.r !S yqueqsuo3 aJeuo -!z!ho~de o 'lm!de ~!pe mlnuozas epao -!.Iad uj 'lepads ug as-npujan8!se 'lexol -sad uj alau~dnls szeaseldap *-nu a.xw

- \

Jota3 ale !B qp 'yoqgda3uj. ~o~!~o${na -~de al!.+yagos !h e3!qeualqo~d Joqez -undsa~oa 301 un pseas?8 IS-ys aInqa.17 aua$apnC ale!l!j !aJpa!j 1e JequnIoA is q!nq!JlaJ !npay3e e nmn1 ap epua8e . ad .ggseou e~el uyp au!qle ap !!~!w -ej ap !nInJgumu ea~aqSam el !a!$ez!u -B~JO ~I$~~!.IJUO~ e yaexa "a~nsew !S $63 'alenpequo3 aquawete8ue Joun JOI -!~apaaa~d e 'a~elnqeqs a~!]aa!qo Joun ea~!u!ldapuj 35%~ pu6quaza~da~ !u~.I~s !alsa~ eaJezgeaJ 'auajapnr ;rola-(e!l!j E aqelgenqae gq~qs ap up-res o qol a!n$!qsuo3 JOI ea~a~epap 14 ln~~odsue~q 'ea.reuMda3a~ 'qeuo!+3a[as 3!SJolo!q !n.[nle!Ja$eur e ~133adsa-r 'a3!u~a~nd aulqle ap !!l!urej, ap lip e ea.re.xg7

.au.xaqxa ~olalu!~a .e IS a.1 -algal3 enulluo3 uj ulaqur !nlnunsuoa !!Jaaejs!qes 'a~oa!de !a!$anpo.id gqw -0uo3a ~luapga ap sn~d l!qeJap!suoa un 3npe !h Jo~au!dnqs eaqel!I!qqua.r ~e!luqsqns 3saBaquj am 'qa !nlns!I -odo~d 'p?sur ap !nln~o$!qdy 'm~nualod e 'au!qIe ap JO~!!I!~I~J !nInJgumu ea.mq -Sam ug azeq ap luaurap 'au~qle ap !!.I

-a3 e lepads uj !S aloqde asnpo~d qIe1 -.TO133 e 14 !!.I~nla.Id !S !!.I~uo!$!z!y3a !0 '!!Ja3npoJd !!aeu!w.ra$ap ea)e)!sa3au 'eauaurase ap 'apnpu! as 'al031de !a!lmpo~d !!.I~!J!.IO~~A 11.1 -~z!urrldo e e~ofeur exlewa~qo~d u~

-aqseou !afiez!ue8 -JO e ah!q3aje !pnyzao3 n~~do~d, 'ao~dp -a.r lnu!C!.rds 'e3seaSg~g~o) ea~e~oqnfe~q -u! !S eaJeJoqelo3 'Jol!Jcqln3!de eqeq!.r -ep!los yur.103 ypea3e qns pujzyla~auoa 'ga-auguro~ aqe~!le$!dso e[euo!$!pe.r$ n3 'a~ele 83 !$ele~q ajnqaq a.1~3 IS !!.I

-3 al!~n$~oa aqeoq u!p !lq!~u! asasos EJOJ~. ln!Jg!Jaq ad '~pze8 ' Jolapgg S1nur leu qjqe n3 au!aa;r a!$e8!lqo -seaDV 'aJesaxu !munq alp !S a~oalde aqlaun 'a~e!Jaleur alaun n3 .IOI!JO~~~

-!de e aJajgaur alaurzeq uj eaJeuo!z!A -o~de !S am8!se as gs amqaJJ auaap -nC Jola1e!I!j ~01!$ue)uaza~da.I e JOI!J

-oqpqde lnao~fq ug eluaza~d u!ad 'lU!3JSS

ap ala!e:, !S au.raqul aw.rou '!mssqs u!p .ro~!.xapaaald e !eur3oqug ea~q3adsa.r n3 'aloa!de asnpcud Joqle e IS aurqle ap !!.1a3 e '!&qge3 !O ~JO~J ap !pads ad

TACTKA 51 STRATEGIE PE FRONTUL VARRQOZEl Ing. Aurel MALAIU + -

Directorul Institutului de cercetare gi producpe pentru apiculturB

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ + ~ ~ ~ + ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ + ~ ~ ~ ~ o ~ ~ + * + ~ ~ + ~ + ~ + * + o * - H H *

? Din timpuri str8vech;, fan~iliile de albine au fast afe&ke de numeroase ? ! imboln5viri. dar nici una din bolile cunoscute ale albinelor nu a determina: o mo- ! 6 bil~zare a intregii lumi apicole mondiale, in a$a m5sur5 cum a f8cut-o prin pe-

riclilozitatea sa, acarianul VARROA JL~COBSONI. ! Este uluitoare amploarea fortelor desfsvurate pe frontut Ga*oozell in ultirnul ! f deceniu $i En speeial in ultimii 5-6 ani. Apicultorii din majmitatea tarilor lumii. !

rercetgtori E ~ I apicultur5, specialiyti din umversitilti de diferite profile, mari 6 .! f i rqe de produse chimice $i farmarochimice, au promovat pentru combaterea +

! varroozei, zeci $i zeci de preparate $i produse naturale s m d e sinteza. Prin-erectat ! %

! lor cert acaricid, produsele utilizate ar fi trebuit sZi asigure rezollarea comba- ! terii varroozei. Cu toate acestea nici unul nu s-a dovedit, in nici o tar&, pe &plin . , ! satisfgciitor, conducind in final la e~ecur i partiale sau totale. - -r ! Ce re intimplil.? Cum pot fi explicate aceste egecuri ? fnfrebari ce &f1~ti4 i . - ribpuns. Porhind de la realitatea c5 mijloacele de combatere sint cunoscute sub ! b a t e aqpccteie : structur5 chimica, efert, mod d e actiune. etc.. consider5m jurtifi- f ! cats afirmatia lui Pierre R o b a u x (Revue franqaise drApiculture, dec. 1986) c2 : ! ! ,,In spntele tuturor fntrebzrilor se ascunde o mare necunoscutA : E&$i varroa.

Studiul s8u nu a fost niciodntii abordat cu seriozitatea necesara cdei m i simple ? ! cercetGri, cuno~tintele noastre privind acest parazit fiind incB foarte limitate". ! ! Adgugsm celor preclzate mai sus, cg in stabilirea.$i utiliznrea mijloaeelor de ! lupts contra vammzei de multe ori nu s-a tinut cont nici mgcar de putinele ! cuno$tinte care existii despre biologia lui varron. In special in ceea ce pr ive~te ! ! reproductia sa. ~o*o***e**+e*o*~*~*o*~*-*

!. +~+*+o+**e**+e~e+o+~~*+*+~

In cadrul acestui articol ne propunem s5 prezentam modur'frr-care se abordeazg problema in unele tari, care este tactica $i strategia pe frontul varroozel, cunoscind cB tactica reprezinta totalitatea mijloacelor care se folosesc pentru r eu~ i t a actiunii de combatere, iar strategia, modul cum srnt

,folosite mijloacele In functie de informa- title pe care le avem.

In accst scop vom utiliza date din cercetarea vtiintific5 $i practica de combatere a varroo7ei din rnai multe tgri a caror apiculturii este afectata de acarianul Varroa Jacobsoni.

Cea rnai mare atentie S-a acordat pin3 in prezent substantdor chimice de sinteza cu efect acaricid. Firmele produciitoare mari sau mici, laboratoarele de cercetare, speciali~tii acarologi si apicultori $i-au concentrat eforturile in stabilirea acelui acaricid sau acelei combinatii de acaricide, a acelei doze pe familia de albine, care la un efect maxim asupra acarianului, s 5 afecteze in cea rnai mic2 rnasur5 familia de albine.

Aceast8 orientare a fost determinata de faptul c5 producefe chimice acaricide existau deja, Intr-o gam5 largB care cuprindea

sute de substante, iar prin valorificarea ex- perientei existente Pn lupta chimica cu alti acarieni, au fost solicitate cele rnai mici eforturi de cercehre ~tiintific5.

S-au folosit acaricide puternice, cunoscute ca fiind putin periculoase pentru albine. Dintre acestea amintim produsele pe bazB de : - amitraz : Tactic 12,5, Danicut V20, Mi-

tac 20, Tudy - - dicofol : Adiakar 20, Carbax, Ditrix,

Icelthane, Kelthion, Remadion, Torak, Mi- tox 18,5 EC, Dicofol 20 EC - cyhexatin : Plictran, Mitracid. Tehn'

acid - tetradifon: Tedion E3, Tetranol CE-8.

Pol-Acaritox $i tetradifon + cyhexatin : Dor- vert, Draca, Acaryl PL - brompropilat : Neoron - clorpropilat : Rospin - diethion : Rllodocide $i dicofol + die-

thion : AcaPor - chinometionat : Morestan - binapacryl : Ambox 50 - fenbutatin oxid : Torque S-au nominalizat - ca exemplu - nu-

rnai citeva substadte acaricide din grupele carbinoli, sutfone-sulfonati, organofosforice, organometalice $i diverse alte grupe, nu- mgrul lor fiind exirem de mare In cata- loagele f irlnelor produc8toare.

Cea mai larg5 respindire Pn lupta contra- .fel de fel de aparaturb complicafi (tabe- varroozei, o au produsele pe baza de ami- lul 1). traz, urmInd a se folosi din acest an qi In T a b e l u l l tara noastra.

\\' Nr. Eficienta 2 tralam. Valori

MODUL . DE ADMINISTRARE A colonii Tratamentul ,a interval tratate extreme

4 PRODUSELOR CHIMICE ACARICIDE de 4 zile . - pudrare, prin Pncorporarea' htr-o masZ

de materie sub form3 de pulbere fin5 ( i n e r ~ 18 evaporare 99,3% 96,7%-loon/,

fat& de albine) a oricarui prrxIus acaricid 18 8 aerosoli 98.5% 93,3%-106% In doza bine determinati $i prafuirea cu calzi

amestec a cuibului familiilor de al- ine ; t - fumigatie, folosind benzi de hirtie 5

impregnate c u azotat de potasiu (sol. 15%) Deii s-au utilizat z c i $i zeci de produse la care se adaugB prin P~corparare de catre cu efect acaricid majorltatea s-au retras

$ produc2ifori sau p i n *curare de ci tre api- treptat pentru urmtitoareie cauze : cultot-i, substanta at t ivb. - Se regHsesc ideniic sau sub fdrm5 de - Astfel sil-rt preparatele pe 'bazP de ami- ssruri, h nrodusele apicole (broinpropilatul

traz difuzate sub d e a w i r e a de Tactic in cazul tratamentelor cu produse pe baza

ac- analiza spectromktrica. Giorgio C e 11 i $i tive in afumiitor gi introducerea fumului Claudio P o r r in i (Apitalia, febr. 1987) prin prin urdini~ul stupilor ; metode de gaz crematografie au pus in evi- - aerosolizare cu ajutorul unor aparate dent3 un metabolit foarte important a1 afli- care printr-un microdifuzor, creeazl o sus- trazei - 2,4 xylidina, dar la nivele nesem- pensie in aer a substantei active in particule nificative. foarte fine (0,5-0,10 microni). Sint cunoscute - Devin rnai putin eficiente in scurt timp aparatele Phagoghne (electric la retea), (varroa creindu-$i forme de rezistenta). La Buscha (autonom, cu 2 baterii de 1,s V), reuniunea apiculbrilor din noiembrie 1985 Jungle Fogger (autonom, cu petrol), Edar de la Aix en provence (Franta), dr. C o 1 i n (autonom, cu butel~i de propan sau hutan). de la laboratorul din Nisa a inforinat cb

CU exceptia aparatului Buscha, toate ce- dacs in anul 1982, produsul Bayer-Folbex lelalte sint grele, costisjtoare, greoaie In ex-. VA avea o eficienv de 75O10, In anul 1985 ploatare. eficenta terapeutica era de numai 40%. .

Tratamentele so fac cu aerosoli reci sau - DeierminB uncle pagube familiilor de calzi, f6losind orice produs chimic acaricid. albine (pierderea de matci, scaderea proli- Cea mai mare utilizare o au proausele pe ficititii m5tcllor), actiune asupra puietului, '

baz5 de amitraz In_ soiutie de 4Ol0 ; necApicit, ac t~une In timp asupra albinelor, - evaporarea (voIatiJizarea) - prin simpla ele regzsindu-se In puiet $i albinele adulte Pmbinare a unor bucBti de h w i e sugativb (Pierre R o b a u x, Revue franqaise d'api- sau carton poros cu solutie de arnitraz, culture, dec. 1986). 0,5 ml, Taktic 12,5% (Franta, R.F.G ) sau cu fncg din anul 1983 (VCelarstvi nr. 21, solutii obtinute dink-un amestec Acar 4 i + v e s e 1 y arats : ,majoritatea preparate- (clorobenzilat) + ~ a n i c u t Vm (amitraz) + lor! pe bazb de produse chimice acariclde, Tedim (tetradifon) folosit larg Pn Japonia. ;IU 0 anumitg toxicitate pentru albine, mai .Se utilzeazl ~i alte substante chimice aca- ales la cele parazitate - deci rnai putin re- ricide. zistente $i cu o durat.5 rnai scurta a vietii,

In aceste cazuri utilizarea unor astfel de pre- Dintre procedeele amintite, se considera parate au avut chiar rezultate ce-

CB aeroso~izacea este mai eficienfi decPt pu- lor aqkptate, grsbind Pn uncle cazuri &spa- drarea $i fumigatia. Prin experiente recente ritia familiilor de albine".

, (J. P. F a u c o n $i colab., Revue f ranpise I J. P. F a U c o n $i colaboratorii (1986) ana- dvapiculture act. 1986) se demonstreae lizind toxicitatea fat& de albine a amitrazei

(prin contact) stabilevte c5 DL-50 este de CB simpla evaporare a amitrazei are efecte 18,75 pg,Jlbing la soot si 12,50 w,albina la terapeutice egale cu cele obtinute prin a e r o - R l 5 0 ~ fata de 0,111 yg/albinb pentru para- soiizarea acest,&, fsrg a mai fi nevoie de--.tion-metil - cunoscut ca foarte toxic pen-

#

tru albine ~i 5,8 pg/albin& pentru pirimi- carb, produs foarte putin toxic (D.L. 50 P.

doza la care mor 500/0 din albine - para- metru adoptat -pentru exprimarea taxkit&% tii produselor pentru aceasti3 specie).

Rezulta c3 amitraza are o toxicitate ne- glijabila fat& de albine, finind cont de do- zele ce se adrninistreazs $i numBrul albinelor din stupi. - Insuficienta lor eficacitate terapeutic5, .

cu nici un produs nereuvindu-se stapini pe deplin parazitoza devi produsele erau pre- zentate ca avind o eficienta de 85-100?'0.

@ ERORI fN FOLOSIREA ACARICIDE- LOR CHIMICE DETERMINATE DE NEGLIJAREA UNOR ASPECTE ALE BIOLOGIEI FAMILIEI DE ALBINE SI

- Prima eroare : Stabilirea eficacitgtii unai produs, prin raporiarea parazitilor cg- zuti numai la d p u l a t i a ' de Varroa liberg in familie (circa 10-50o,$ din numarul total) ceea cc a dus la mistificarea efectelor te- e rapeutice ale produselor respective. In sta- I > I lirea eficacititii produselor, in conditiile metodelor de administrare folosite (pudrare, fumigatie, aerosoli, evaporare) s-a neglijat faptal c5 nici unul nu actioneaz5 - ne- avind ca atare nici un efect - asupra popu- . latiei de acarieni activi, in proces de reproductie sau in diverse stadii de dezvoltare care se giisesc in celulele cgpacite. Aceasta in ciuda faptului c3 in sezonul apicol activ. aici ,se concentreaza 85-9O0,'o din intreaga populatie de acarieni, dup3 V e s e 1 y (Vce- larstvi-2-1983) ,9Ple dupa revista Mehe- szet (apr. 1986) $i intre 50-100°/o in functie de cantitatea de puiet, dupS Raffaele B o z z i (Apitalia - 1987).

Efectul neglijgrii de catre ,speciali$ti a acestui adevar biologic cit ~i a altora, nu poate conduce decIt la finalitatea stabilit5 de P. R o b a u x( Revue francaise d'apicul- ture - dec. 1986) care precizeaz8 : ,,atit timp cit cercetarea prealabilg administrgrii de acaricide va avea ca efect simpla distrugere trimestrial3 sau anualg a acarianului in cauz5, combaterea lui varroa va merge din e$ec in e~ec".

IrnbrAti+im aceast5 afirmatie pentru c.5: - lnajoritatea acarienilor care cad sint

femele libere pe albine, femele care au de- pus deja ou3le $i astfel nu mai au nici un rol in evolutia infestsrii, i n inmultirea pa- razifilor ; - populatia acarienilor r&mayi En celule

este stimulata pentru refacerea rapids a efectivului sju, de data aceasta pe seama femelelor apte de reproductie, ceea ce conduce la intensificarea parazitsrii. . - 0 am eroare o reprezint5 recomanda-

rea efectusrii t~atamentelor numai prim&

vara $i toamna, respectiv in perioada cind h familia de,albfne nu exist& puiet. Pare a -- avea o logic& d e beton aceastii recornandare $i ea decurge din cele relatate putin rnai st&-:.slacg produsele acaricide nu au efect decEt asupra parazitiilor liberi, atunci s5 le aplicitim- cu- maxim& eficienv En perioadele cind - mfiind puiet, nici un parazit nu se afl.5 In celule, c8p8cite.

S-a neglijat- fns& .faptui cS p d u s e l e utilizate Pn cbnihatere, rqai ales cele recoman- date a fi adminiskate prin pudrare sau fumigatie, qu pot fi apllcate decft la tem- , peraturi superioare limitei de 10°C $i la urfele dintre ele clliar 15'C. Ori in perioadele cu astfel de temperaturi .w-giisqte puiet, uneori Inca destul de -in@%:. 0 singur5, celillri cip&!its poate eSigura s~.@~%vi~tuirea a 2-3 ' femele vartoa apte de rcprbductie. Iar dac5 este vorba de zed $i sute de celule, cIti paraziti pot supravietul t r a t m h - tului $i relua ciclul reproductiv yi de in- ' mulfire ?

Perioada In care puietul l ipse~te efectiv . se situeaza la inceputuI iernii cPnd ternpe- raturile sint in general sub 0°C. Dar se pot face tratamente fn astfel de conditii? In unele fari europene se sorbevte despre aya ceva. Sint demne de mentionat IncercBrile lui J. C. F a u c o n (1986), privind folosirea amitrazei la temperaturi schzute, admini- strata prin simpla evaporare (tabelul 2).

T a b e l u l 2

Temperaturi exterioare Numg, Eficien!& Lecali- la cele

tatea tratamen:e, cclonii la 2 trata- mentc

Reez - 8 ; 8 50 97.0 Gap . -16 ; 0 5 95,9 Vence - 1: 12 33 97,7

Se justiEica efectuarea de experiente in acest sens.

- Tbt o eroare o constituie faptul cii nu s-au promovat - uneori chiar sau contrain- dicat - tratamentele de var3. In acest sens s-au neglijat cuno~tinfele despre viteza de reproducere a parazitului. Citevn date din biologia reproducerii acarianului trebuie re- amintite. Apel5m la cercetarea lui I. A. I a c h i m o v $i A. V. I a s t r e b t o v (Pcelovodstvo 91 1986) care constata c5 in testicolul mascu- lului de varroa - in faz5 de nimfg se for- ineaz5 pin5 la 500 spermatocite. Acestea ajunse in stadiu de prospermii (spermalo- zoizi primari), sint trecuti de c3tre masculi cu ajutorul elitrelor, in gonoporii femelelor. de ypde ajung $i se stocheazii in spermateca acestora. In spermatec5 prospermiile i$i con-

tinu% dezvoltarea $i se transform3 in sper- matozoizi. Femela tin5rl de varroa se im- perecheaz5 o singur5 dat& imediat d u p i n g - pirlirc, in continuare prin sclerozarea cuti- culei, gonoporii dispar $i fns5mintarea nu mai poate avea Ibc. Ovocitele la femele - in numar de 25 - se formeaz5 de asemenea i n faza de deitonimf5, deci nematu-

.rate sesual. La femekle mature nu se mai formeazg

noi ovocite. Prin cele 500 spermatii, fiecare mascul poate asigura fecundarea ovulelor de la mai multe femele varroa. In ovarele femelei se formeazH trei tipuri de ou5, din care doar un singur tip este viabil (A c h i- m o v $i P i 1 e t c a i a, 1985) iar dezvoltarea ou6lor pin5 in ultimul stadiu se poate realiza numai prin hr5nirea femelei pe larve-a le albinelor sau trintorilor (A v d i e v a, 1979).

Sa pare c3 o femell varroa poate depune circa 8 ou5 viabile din care unele fecundate, obtinindu-se noi femele diploide, iar allele nefecundate, dind na~ te re la masculi ha- ploizi (Go n z a 1 e s $i colab. 1982).

fntrucit prolificitatea femelelor parazitului este un indicator important a1 inmultirii $i deci 81 virulenfei sale, a fast-urmibit3 de multi cercetstori. Astfel S a l c e n c o (1972) scrie c5 femela depune 2-5 ou5, M i k i t i - n a (1976) 7-10 ou5, P o p r a v k o (1979) 5-7 ouH, P i ) e t c a i a (1982) 3 4 ou5, I n- f a n t i d i s (1982) 3-4 ou5. Datele difer5 de la 2 pin5 la 10 ou5. FatH de variatia numH- rului se poate admite o niedie de 6 oug. Din acestea putem admite c5 jum5tate vor f i fecundate, din care se vor forma 3 femele noi $i jumlitate nefecundate, din care se vor forma 3 masculi.

Se cunoavte c5 la doul zile dupg depu- nere, din ou5 ies larvele, care dup5 alte 3-4 zile pentru masculi $i 6-7 Ale pentru femele, devin acarieni adulti. Prin faptul c5 la 5-7 zile dup5 ievirea din celule $i fixarea pe alte larve de albine, femelele pat incepe ouatul, inseamn5 c5 dup5 maximum 15-16 zile, num5rul de acarieni se poate tripla. Pentru a sdblinia viteza ae Snmultire a pa- razitulul redam mai jos numRrul ,de para: ziti ce provin dintr-o singura fnmela varroa existents la sffr~itul lunii februarie, calcu- lati la o rats de hnlultire de numai 2 la 1 (tabclul 3). I

lnmultifi num5rul de varroa care consi- derati cB sini la sfir~itul lunii februarie In stupi cu cifra indicath in dreptul dateior calendaristice din tabel $i puteti determina citi paraziti este , posibil d existe In familiile dumneavoastr5 de albine In jurul datelor respective, dacfi nu se aplicii tratamente de Vara

Pentru a exemplifica care este impactul acestui ritrn de dezvoltare a acarianului, cu familia de albine, redam in prelucrare un grafic stabilit prin cercetare de ctitre Raffaele B o z z i (Apitalia, ianuarie, 1987)- . (Fig. 1)

I

Fig. 1

Dupti cum rezultti din figura 1, daca in perioada 10-31 mai existau 2 500 d e paraziti pe puietul de trintor qi 250 pe puietul de albina lucrfitoare, In perioada 1-20 iunie numarul lor era de 4 250 pe puietul de trintor $i 300 pe cel de albin8 lucrfitoare, in perioada 21 iunie-10 iulie 7200 pe puiet de trintor yi 475 de lucrAtoare, in perioada 10 iulie-1 august 8 500 pe puiet de trintor $i 3800 pe 1ucrAtoax-e iar Pn perioada 1 august-20 august numai 500 de acarieni erau pe puietul cle trintor $i alfi 25 000 In celulele puietului de albin5 lucrtitoare. La numarul de paraziti cons'tatat pe puiet se adauga un numtir aproape egal de varroa care paraziteazii albinele adulte.

Este ediflcator impactuf Intre varroa ~i Eamilia de albine ce se realizeaza la sfirsi- \

tul lunii iulie - inceputul lunii august. Inmultirea exploziva a parazitului face ca prin disparitia puietului de trhtor, intreaga

T a b e l u l 3

Specificare

Varroa cu Fonta ter- minats parazitind pe albine

Femele varroa in celule

' TOTAL PARAZITI

D a t a : -- 15.111 I 1.IV ) 15.IV I l .V 1 15.V 1 1.VI 1 15.W I 1.VII I 15 .~11 \ 1 .~111 I15.~111

1

2

3 --- 4

2 24 8 96 192 384 ------- 8 16 32 64 128 256 512 ----------

3 I 7 14 1 28 56 112 224 , 448 896 Ad792 3584

. .. . . . , .

. - - , . . .. .. 1

FEMELE VA RROA A DULTE FECUNDA TE Z? 23 24 TINERF NEFECUNDATE ... 0 ,r. . .

. . .

I--i-L .- - ~

. . . .. ~. .

. . . . -- . . . '

. ..

\

. . .-

.-. . -

. .

Fig. 2 - .

populatie de-varroa s5 paraziteze puietul de cterice, camfor $i al te, S U ~ ~ ~ R ~ ~ care se albini lucr5toare $i bineinteles albina adul- Inglobeaza In vaselina sau paste -uleic)ase tii. Este perioada cInd pe de o parte albina pentru a le asigura acfiune prelungitj. De adult3 trebuie sA creascB mult puiet pentru asemenea rezultate bune se pot obtine cU asigurarea albinei de - iernare dar secAtuit5 acidul formic. de paraziti nu mai are aceastii capaciinte, - Si in fine, gltima greSealsX pe care pe de alt3 parte din puielul ce urmeazs a o subliniem, este aceea c5 se folose~te in asigura poyulatia pentru iernare se vor ob- m?lsurS mult prea mica iugta biologic3 tine albine f8rS vigoare, tarate, cu durata cu pasibililStik oferite Pnsiirii de bjologia de viaM redW8 la jum2itate. Chiar dac3 acarianului. Se cunoaljte afinitatea deose- aceste familii nu vor piiri- In t ,amnil, ele bit5 a acarianului fat5 de larvele de trPn-

. nu vor fi capabile sB supravietuiasc5 pe tor (in zona de origine de$i paraziteaza timpul iernii. lntreg puietul $i albinele adulte, nu se

In acest sens se impun tratamentele de poate reproduce decIt pe puletul de trhtor). varA. Consideram just& pratica apicultori- ~ u p g R. B o z z i, atunci cind exist4 puiet lor (Franta, Bulgaria, Ungaria) care fat pe de trintori in fainiliile de albine, procentul lings tratamentele de primhvar3 $i toarnna de paraziti pe acest puiet este de 91% in luna incj doua tratamente de var8, dup5 extrac- ~na i , 93.4% in primele 2 decade ale lunii iu- {ia mierii de la salcim $i a celei de la nie $i 93,8010 la sffr$itul lunii iunie lji pnima floarea soarelui sau lavanda.

-. decada a lunii iulie. Odatii cu reducerea pu- - De asemenea o eroare en -combaterea ietului de trintor 310/o din acarieni parazi-

acarianului Varroa asupra cgreia insistam teazii crlulele de albine pentru ca fnce- constituie faptul cg se fac tratamente cu ,pInd cu luna august acarienii din celulelc cfect de scurt5 durat3. de albine lucrstoare s5 reprezinte 98OI0. .

Ciclul de reproductre a1 acarianului cu- ~ u p a alti specialivti, 3 sezonul apicol se prinde perioada redat5 In fi.gura 2. gllsesc 10% din acarieni pe albinele adulte,

Reiese cB de la depunerea oului, fenielele 3001~ pe puietul de albine lucfstoare $i 60°/e adulte cie varroa fecundate apar in I 1 zile pe puietul de tritori. din c?lulele de albln8 lucriitoare $i in 14 Este evident c5 apicultorii detin un mij- zile din celulele de trintor. Dupd C o 1 i n , lot deosebit de eficace in lupta contra

. la albinele lucratoare parazitate, stadiul de varroa, prin ~neniinerea ramei ciiditosre$i celulii c i i p s c i ~ se prelunge$te cu pel putin decuparea fagurilor cu trfntori capiicifi. Prin 3 zile. Aplicarea tratamentelor cle ljoc cu practicarea sistematicii a acestui procedeu, acaricide. prin pudrare, fumigafie $i aero- asociat tratamentelor cu acaricide se pot solizare au un efect scurt. fn intervalul din- .obtine rezultate mult mai bune. tre dou5 interventii, serii dup5 serii de noi paraziti apar odatii cu eclozionarea din ce- 0 ALTE MIJLOACE FOLOSITE lule a albinelor $i trintorilor, trecind in f N COMBATEREA VARROOZEI a l k celule putin timp inaintea c3p3cirii .lor $i ciclul iurnultirii continua nestingherit. Fenotiazina : Se folose$te, ca pulbere, dis-

Este necesar ca In lipsa unor produse cu pus5 pe fundul stupilor, timp de 24 ore. actiune prelungit5 (cel putin 14 zile) sii se C3derca acarienilor se terming spre a 12-a

' . asocieze acaricidelor puternice de $oc, alte ZI. *use care SB actioneze In intervalele din- Are o r5spindire rnai larg8 fn U.R.S.S. (ca tre_'..tlpuj tratamente, pentru a omorf m5- benz'i fumigene - cu 0,2-0,3 g fenotiazi,na/

nou apsruti. Pot bands, tablete termice (0,2 gltabletg) $i ti- acest sens, uleiuri . garete 0,3 g pe tigars de tutun, produs a1

8

Institutuliii de cercetgri veterinare din Ucraina). Se folose~te de asemenea Pn Bul- garia (amestee'de fenotiazin8 gi paraformal- dehida), Iugoslavia, Tilnisia, etc.

Timolul: se utiIrzeaz5 primBvara $i vara prin preGrare pe leaturile superioare ale ra-

- melor la temperaturi cuprinse Yntre 13°C $i 2I0C . Doza este de 0,25 g pentru fiecarera- m5 cu albine .ji se administread de remlli de 3 ori la interval de 4 zile. Este mai mult utfIizat Pn Iugoslavia $i U.R.S.S.

Acidul formic, oxalic gi lactic. Acidul formic, folosit In RF.G., U.R.S.S. se utilizeaa primavara dupti zborul de curzitire, vara $i toamna. Se pune pe fundul stupului In sticlute prin a criror gurB se introduce un fitil lejer de tifon pentru evaporarea lent2. Este eficient la temperaturi de peste 14- - n .-. i5-L.

Acidul oxalic se folose$te In U.R.S.S., form6 de solutii 2%. Familiile de albine se trateaza in sezonul activ prin pulverizare la tenlperaturi de peste 14°C.

Acidul lactic se folose~te In U.R.S.S., in solutie de 100f0 prin pulverizare, in perioada de varS1-toamn5. Revista ,,l'Alpenlandishe Bienenzeitung" subliniaz3 cB In solutie de 19°/o, acidul lactic pvate fl-folosit cu bune Fezullate la o infestatie nu prea ridicat5, lar in conditii de infestatie puternic8, se recoinand5 foiosirea lui dup5 un tratament cu alt produs cunoscut. Acidul lactic in di- lutie de 15% poate f i pulverizat'pe albine $i puiet nefiiAd toxic pentru larve.

Uleiuri eterice. Se utilizeazg sau se fac Sn- cercari pentru folosirea unor uleiuri obtinute din plante cunoscute prin efectul lor acaricid sau repulsiv peritru acarieni (aca- rifug). Este deosebit de largti gama acestor plante, dar trebuie c5utat5 conditia ca acestea s5 nu fie toxice pentru albine, avind in vedere cti pe ling5 piretre, fenol, ter- gene $i esterii mirositori, unele contin En cantitsti mai mari $i cetone, care au efect toxic pentru albine. f n regiunea Marsiliei din Franta agicultorii efectueazg o experi- en@ cu un preparat din 12 esente vegetale, cunoscute ca parazicide, produs de catre laboratorul din Fesneau. Produsul, se adminis- treazs-prin pulverizare. Este important de subliniat c8 apicultorii ff-ancezi utiIizeaz5 uleiurile eterice pentru sc5derea numarului d e varroa in prezenb puietului, constituind un tratament ,,de sgrijinire" Intre inter- ventiile cu substante chirnice. 1n acest scop pentru prelungirea efectului, uleiurile se ameskcri cu vaselinrl pe foi de carton care s e protejead cu plasB de sIrrn8 $i se pun pe fundul stupului. Se mentin cel putin pe durata unui ciclu de . puiet, Irnprospti- tind esenta (10 mllstup) tot la 8 zile.

Pentru administrarea uleiurilor eterice in hranri (sirop) este necesar a se obtine - o form5 solubil5 in ap8. In acest scop ule- tUrile eterice se amesteclI In mixer cu le- citing de soia (30 ml uleiuri cu 4 g Iecitin8)

progresiv ad8ugfndu-se 300 mI ap5. Se ab- tine o emulsie solubilB In apg. T& in Franta s e ' i ncead fulmiresr U1eiu-

I& de ci&i~or mymi) men% lavand3- Institutul de cercetilri pentru apicultur8Qn

1, U.R.S.S. recornand8 uleiuri de marar (10- 15 p56i) In amestec cu vasel id (85-90 p&ti) care se Inti* pe o foaie de W i e pergament $i s e plasead pe fundul s t ~ p i - -

lor. Pentru administrare In hran8, uleiul de mZirar se folo-te in cantitaka de 2-3 ml la litru de sirop, administrlndu-se cIte 158 ml pe interval de albine.

Infuzii gi sucuri de plante. Sucul tulpini- lor de tomate este recornandat In combaterea varroozei de catre Institutul unional de cercetari pcntru entomologie veter,ina-' rg $i 'acarologie din U.R.S.S.

Apicultorii din Uzbechistan folosesc un ceai concentrat din frunze de tutun stilba- tic. Intr-un vas emailat ei fierb 30-40 g frunze uscate in 500-550 rnl ap2 la f;oc s d z u t timp de 30-35 minute. Concentratul obtinut se r5ce$te, apoi se adaug8 250-300 ml lapte $i sirop de zahgr pPna la obtinerea unui litru. Pe lPng8 moartea acarienilor, produsul stimuleazi demoltarea familiei de albine (A. S. S e l i v o k o v a ~i V. D. G o r - b u n o v a, Pcelovodstvo nr. 8/1986).

Institutul de cercetAri sanitar-veterln_are din Moscova (E. I. P o p o v, Pcelovodstvo - - nr. 12/1986) recornand8 un preparat obtinut din 50 g m u y r i de brad $i 500 g pe- lin, care se fierb 2-3 ore Pn 10 Yaps.

Tutunul, promovat cu multii insistent5 de dr. A. De R u i j t e r (Olamla), un deosebit de eficient cerc&tAtor a1 biologiei $i geneti- di parazitului varrooa, este lolosit In special In Olanda $i China. Pentru clariflcarea efectului tutunului In csmbaterea lui varroa, M. I n f a n t i d i s (Institutul de cerce- tAri apicole a1 Universitgtii din Salonic-Gre- cia) a introdus In c u ~ t i albine lucrht~are purtind cite un parazit varraa adult qi a insuflat o data fum de tutun. DupB 24 ore . in cele 3 experiente, au c8zut morti 53 paraziti din 53 introdu~i ; 18 din 20 $i 20 din 20. Nici o albin5 nu a murit. 1n Olanda tratamentul se face prin introducerea fumului de tutun prin urdiniy, doza filnd de 3g ( o tigar8) pentru 1 corp de stup cu 10 ra me).

1n China tutunul' este folosit din anul 1962, cu ajutorul lui reuvindu-se sB se men- fin8 varrooza la un nivel foarte sclzut. Chi- nezii aplic5 tratamentele cu tutun prin fumigatie sau prin folosirea nicotinei care este picurat5 pe o hirtie sugativii ce se plaseaza pe fundul stupului.

Tratamentul termic - constituie o metodg de combatere a var~oozei elaboraa f n U.R.S.S., cunoscIndu-se rezistenta micti a acarianului la anumite temperaturi. Trata- mentele se aplie5 primBvara devreme $i toama tirziu, cind In familiile de albine lipsqte puietul, Albinele din stupi se scu-

tura in casete care se pun in camere termice $i se tin 15 minute la o temperaturd ck 47'C sau 30 minute la 35°C Indicato- rut eficientei tratamentnlui este terminarea c5derii acarienilor.

Claustrarea mstcii prin diverse metode, are- clrept scop suprimarea pontei astfel ca la un moment dat, prin eclozionarea in totalitate a puietului, in familie s5 nu mai existe declt albine adulte. In acest moment se aplic5 tratamentele. - Este un procedeu care conduce la slabirea familiei de alblne.

fngrsdirea ouatului mstcii prin izolarea ei pe 1-2 faguri. In momentul eclozion8- rii in totalitate a puietului din restul familiei se elimin3 definitiv puietul din fagurii pe care a fost izolat5 matca (prin distrugere) $1 sg aplic5 tratamentul. fn acest moment en familie nu exist5 decit albine adulte.

Claustrarea m5tcii $i ingradirea ouatului pot constitui mijloace pentru sporirea eficientei tratamentelor dar ele se justific5 numai in @rile in care datorit5 cond~tiilor de clim8 $i a dezvolt5rii luxuriante a familiilor de albine, pierderea unei parti din populatia stupului nu are Pnsemn5tate pentru echilibrul biologic ~i capacitatea productiva a familiei.

Cunoscind durata 'ciclului de reproducere a parazitului varroa, faptul cB Snmultirea se realizeazi In celulele c5~5ci te unde se g5se~te majoritatea populaiiei de paraziti activi. c5 substantele acaricide administrate prin pudrare, fumigatie, aerosolizare, evaporare nu actioneaz5 decft asupra acarienilor liberi, de pc albine, care In general au terrninat pohta deci nu mai au rol de Cn- multire, se contureaz5 urm5toarele metode de combatere efiqienta a varroozei, cu substante acaricide de sintez5 sau naturale :

a) ADMINISTRAREA SUBSTANTEI CU EFECT ACARICID PRIN HRANA

In felul acesta asimilarea ei de catre or- ganislp face ca substanta s5 se regaseasca in hemolimfa larvelor $i albinelor adulte. Odati cu llemolimfa parazitii vor i n g e r a ~ i doza mortal5 de acaricl'd care va actiona atSt asupra acarienilor liberi cit $i a celor din celule, in toate stadiile de dezvoltare a lor.

Pentru aceasta f ~ 5 trebuie &site acele acaricide de sintez5 sau naturale, care la o doz5 letalB peniru acarieni fie total inofensive pentru albine.

Deja firma Bayer (R.F.G.) Pn colaborare cu Pharmachim (Bulgaria) an pus Pn vin- zare preparatul PERIZZIN a c5rui substan- t i activa este un produs organofosforic, cunoscut sub denumirea de cumafos respectiv o-0-dietil 1-03-clor-4metil-7cumarinii tio- fosfat.

Perizzinul se administreaza in doz8 'de 5 g granulat la litru de sirop, pentru un tratament fiind necesar 0,8-1- 1 la familiile

puternice $i 0,5-0,6 1 la familiile slabe. Efectul terapeutic dureazi3 7-8 zile. Dup5 T o $ c o v, urmare unui tratament la 24-48 ore cad morti sute- ~i mii de acarieni (in functie de ,gr.adul ae i~festare), intre care cji acasieni tincri necolorati inc5. Dupri re- petarea tratamentului (la 7-8 zile) din nou cade un n u M r crescut de acarieni, in cea mai nzare parte tineri ap3ruti o d a u cu eclozionarea a l b i n e l d ~i trPntorilor. La urm5- toarele tratamente nu mai cad, htrucit ciclul rcproductiv a fost intrerupt.

Se recornand5 un tratament prim5vara timpuriu (dou5 administrriri la 7-8 zile interval), un tratament inaintea culesului d e productie $i un tratament (3 administrki la interval de 7-8 zile) dup5 recoltarea inierii de la ullimul cules.

Firma Ciba-Geigy (Elvetia) . a lansat 'preparatul APITOI.,. P4incipiul activ 11 constituie uh produs cu nume conventional d e C.G.A-50439 care face parte,din grupa chi- mic5 a thiazolinei. Este utilizat in form5 de siiruri clorhidrice ale thiazolinei.

Apitolul se administreaza In sirop, in doz5 de 2 p. produs pe familie. Are o eficacitate de 95%. Substanta activ5 excedentarg este . eliminat5 din organismul albinelor prin procesul de metabolism, astfel cli nu se acu- muleaz5 in timp.

Trebuie de asemenea amintit la acest mod de combatere a varroozei $i administrarea in hranri a diverselor uleiuri eterice de ori- . gine vegetal;, cu efect acaricid cit $i a in- fuziilor $i sucurilor descrise anterior.

b) PUNEREA FAMILIEI DE ALBINE SUB ACTIUNEA CONTINUA A Mf3D.K-

CAMENTULUI CEL PUTIN PE o PERI- OADA DE .14 zile, respectiv durata unui ciclu de reproductie a parazitului. .

In felul acesta, la inceperea tratamcntu- lui vor fi lichidati acarieni aflati liber in stup, dupB care vor fi lichidati cei care vor ie$i din celule pin5 in ziua a 14-a cind vor ecloziona $i cei care la inceperea tra- tarnentului erau In faza de ou de o zi.

Binefnteles, c5 $i Pn acest caz trebuie 6%- site acele substante care prin .actiunea lor retardant& s5 nu afecteze sub nici un aspect .familia de albine (larve, prepupe, pu- pe, albine adulte) $i nici produsele stupului.

Pe aceast5 linie exis% informatii c5 firma Sandoz-Zoecon, preg5te~te preparatul APISTAN, respectiv produsul chimic Klar- tan pe bazB de Fluvalinat.

Se preconizeaza utilizarea acestui produs, .in dou5 variante : - prin incorporare In ceaka din care se

confectioneaz5 fagurii artificiali ; - prin fnwrporarea Pn insertii cu benzi

de material plastic, iritroduclndu-se la un stup 1-2 benzi, lntre ramele stupului.

Eficienta produsului dureazil 3-6 luni. Apicultorii din intreaga Frant i t6steaz-A noul produs.

BlneInteles c8 cele ari tate In acest articol nu reprezint5 toate Pncercfirile in com- baterect varroozei. Specialivti din Pntreaga lume desfli~oar5 cercetdri pentru stabilirea urlor metode biologice eficiente. Astfel, se incearc5 g5sir;a unui agent patogen de natura SA distrug5 Intreaga populatie de acarieni varroa, dar care sfi nu antreneze dau- , n e pentru albine $i pentru om. Se lucreaz5 cu o s-rie de viruvi, bacterii, ciuperci. 0 a lG orientare En lupta biologic5 o repre- zint5 util~zarea substantelor de atractie a parazitului catre larvele Ue trintor. Specia- l i ~ t i i belgieni (B. T u r s c h $i C. G u e r- m a n t) de la colectivul de Bio-ecologie a Universitfitii din Bruxelles, au realizat un extract cu stirnulatori naturali, proveniti ,In totalitate din~stupi" care atrage puter- 11ic acarienii. Primele rezultate sfnt Pncu- rajatoare.

Pin6 la realizarea unui produs sigur, este necesai- sfi folosim mijloacele ce le avein In indernin5 Pn mod jadicios, tinfnd con! de biofigia acarianului varroa, precum $1

dc biologia familiei de albine. Pentru realizarea acestui lucru este bine

55 se qtioneze prin aplicarea urmitoarei scheme de combatere :

tratamente ,,DE $OCL' asociate cu tratamente ,,DE SUSTINERE' gi METODE B I a I G I C E DE COMBATERE. - Tratamentele de yoc se vor efectua prin

fumigatie cu produsul Varachet tinPnd s e a m de necesitatea apliclirii acestora $i In cursul sezonului activ, In special dup5 recoltarea mierii de l a salcIm $i floarea- soarelui. - Tratamentele de sustinere se vor efec-

tua cu una din substantele amintite (camfor, acid formic, uleiuri eterice etc.) ciirora li se poate asigura' o actiune prelungitaprin inglobarea lor Pn paste uleioase sau vase- lin5, a$a dup5 cum s-a descris anterior.

Substantele pentrd tratamentele de sustinere se vor mentine In stup pe toat5 durata de timp dintre doufi tratamente cu Va- rachet, exceptind perioadele culesurilor d? productie. - Metoda biologic& ce o avem la inde-

mfnli in cadrul stupinei se refer5 la crearea condifiilor pentru cre~terea trintorilor $i Pn- 15turarea fagurilor cu celule de trintori, ddpri c5plicirea lor. In orice caz nu se va 15sa ca trlntorii s5 eclozioneze. Se poate folosi rama cl5ditoare sau s5 se decupeze o portiune dintr-un fagure cu celule de albine prin t5ierea colturilor de jos sau pe intreaga lurrgime a acestuia. Este bine de iitiut c5 trituratul obtinut prin zdrobirea $i filtrarea lavelor $i pupelor de trintori, yoate constitui o sursi deosebit de importanta de py te in i pentru intensificarea crev-

terii puietului. ~ r i t u r a t u l se va adrninistra In amestec cu ~ i r o p Sau miere, numai la familiile de la care provin fagurii cu celuIe de trintor. ,

0 alt5 metod3 const5 h forIliarea de uni- t5ti biologice noi pe principiul cunoscut a1 constituirii roilor prin procedeul mutarii fa- iniliilor de baz5 dupli u r d t o a r e a schemB , de lucru : - Se va conduce ponta mgtcii prin toh-

nici apicole, astfel Pncit pe un fagure pub- - tul s5 fie cEt mai apropiat ca vfrsu. - Dupfi culesul de la salcfm cind familia

de albine are cea mai mare dezvoltare, se mutfi falnilia de albine pe un alt loc In stupin5. In locul acesteia se amplaseaza un corp de stup go1 In care se trec toti fagurii cu puiet tPn5r pln5 la vlrsta de 7 zile (cind Pncci parazitii varroa nu au intrat in celule) $i albina tIn5rli ce Pi acopera precuin $i mate& stupului.

In aceste conditii noua familie va avca suficientfi albin5 tiniirfi care sfi PngrijeascA puietul, matca in pli'nii pdnt5 precum $i Intreaga populatie de albine culegatoare, fapt ce va permite continuar6a activitfitii Pn cele mai bune conditii.

Imediat dupri formare se vor aplica fu- migatii cu Varachet. AvPnd fn vedere c i Pn aceast5 unitate biologic5 nu exisu puiet cfipgcit, toti parazitii se vor afla pe albinele adulte, deci e x p u ~ i efectului substanfei acaricide. - In stupul mutat se va afla populatia de

albine tinere ce a acoperit faburii mentinuti. precum $i fntreaga cantitate de puiet c5- pgcit sau putin pTn5 la c5ptlcire. Dupii 24 ore se implanteazg o botc5. Din aceasta in 1-2 zile va ecloziona matca, care dup5 4-5 zile de maturare sexual5 se va Imperechea $i dup5 alte 3-4 zile va Pncepe ponta.

Deci dup5 9-12 zile vor apare noile ouZ. In acest timp va ecloziona tot puietul, for- mindu-se o noua serie de albine tinere $i culegiitoare care asigur5 continuarea nor- ma15 a activitfitii familiei de albine.

In conditiile ecloziontlrii in totalitate a puietului In stup se vor afla albine adulte $i eventual celule cu puiet foarte tin5r (pin8 la 6 zile) provenit de la noua mate3 In care nu au intrat Inca parazitii varroa.

In acest moment se aplic5 tratamentul prin fumigatie care va fi eficient, lntreaga populatie de varroa fiind pe albinele adulte. - Ambele farnflii devin productive pin5 la aparitia culesului urm5tor.

Aplicind aceast5 metod6 pe ling5 sporirea eficientei In combaterea varroozki, re- aliz5m inmultirea efectivului sau forrnarea de familii ajutatoare care vor contribui la obtinerea unor unit5ti puternice, cu vigoare biologic5 $i productivi sporiti.

0 metod5 de tnmultirs accsler~ti a r e trehuie gensralizati Fn toate stupinile

' . r .

. . Ion POPESCU r

In cek ce urmeaz5 ne propunem sB fm- producem, $find c5 o familie puter11icA phrGSim aRicultorilor o metodd intensivd de adus2 la' apogeul dezvoltarii, prin . metoda inmullire a familiilor de, albine cu randa- orfanizjrii poak Ti dirijat5 ~h creascg Un ment madcfm, care este la Zndemina tufuror nuwar de 20-25 b t c i de calitate foarte $i cunoscut5 de foarte multi stupari, dar bung. Familiile'~a1ese pentru pr&silEi, pe practicat5 d e mai putini. lIng5 stimularea -intens& cu sirop, aplicata

Metoda de inmultire se poate aplica de !a intre&! efectivul, vor fi lniputernicite .prin doufi ori pe an vi const5 initial in forma- schimbare de rame cu puiet Intre acbstea red de nuclee prin pdstrarea in limite nor- ~i -alte famiIii puternice din stupin5. Pro- male a puterii familiilor de bazd. cedeul este urm3torul : ridiciim din 2 In 2

Pcnku a obtine rezultat@ f,mrte .bune zile cite' o ram5 CU puietul rnai tin& este necesar s~ se lucreze cu familii bine din fainilia de- prasilii, o scuturam de -as- demoltate $i perfect sgnhtoase. Ori, pen- bin5 deasupra cuibului $i o aducem la altX

a tru aceasta, trebuie sB se aplice metodele familie de la .care l u h o ram5 cu puiet cunoscutc vi descrise de litera,tura de spe- cjpiicit gata de-eclozionare. Procedind astfel, cialitate in ceca ce prive$te crgterea $i jurul datei de 20-25 aprilie familiile dezvoltarea familiilor de albine. Acestea In de prSsil5 sint aduse spre apogeul dezvol-. esenta constau din: asigurarea din bd$ug tarii, avind 10-12 rame- cu albinh tin5rB a rezervei de hrana pentru iernare $i in $i 7-1; rame C U puiet c8pScit. Metoda cea tot cursul anului ; testarea in ce prive~te mai simpla de cre$tere a mBtcilor necesare prezenta bolilor $i dgun5torilor la albine inmultirii proprii, considerats de noi ,efi- ~i aplicarea la timp a ,tuturor trat.m.ente- cientsi este u$or de ,realhat, nu necesit5 uti- lor puse la dispozitie prin tehnologiile $i .laje in plus fat5 de cele folosite la ere$- medicamentele produse de Institutul de cer- albinelor pentru productia de miere cetare ~i -productie pentru apicultur5 ; pre- $i nici nu diminueazh cu nimic obtinerea g5tirea cuibului $i impachetai-ea stnpilor cit productiei respective, chiar de la familiile mai bine pentru iernare $i mai ales efectua- mamti folosite pentru cre$terea miitcilor. rea la timp' a tuturor l.ucr5rilor ce st? im- In literatura de specialitate, aceast5 me- pun primhvara. In special trebuie s5 se.asi- tod& este- cunoscut5 sub denumirea : ,,pro: gure un regim terrnic cit rnai bun prin ducerea matcilor prin metoda rnentiner~~ strimtorarea $i \iiolarea cuibu!ui familiilor ouilor $i larvelor in celule proprii". ~alfi-i- de albine $i sB se aplice hrBnirile stirnu- liile de pr5sil5 fiind bine dezvoltate prin lente cu turte proteice (zah5r + polen sau stimulare intens5 cit $i prin schimbul de zal15r +.inlocuitori de polerr) $i sirop din rame cu puiet, conform lucr5rilor artitate zahfir atunci cind temperatura exteridara mai sus ,tecem !a cre5terea propriu zissi a perimte acest lucru. m8tcilor. Practic proced5m astfel : intro-

Asigurarea numarului de inatci necesare ducem In cuibul familiilor mama cIte o In jurul datei de 15 aprilie cu ocazia ram5 cu fagure cl5dit In care au fost cres-

verificsrii de fond fgcut5 farniliilor de al-- cute in anul precedent 2-3 generatii de albine, se aleg familiile de pr5silfi (cresca- bine. Acestea fiind ramele pe care vom toare de mstci), fiindc5 m5tcile (botcile) creite m5tcile necesare din larve cu vlrst5 pentru nucleele timpurii este absolut ne- cunoscut3. Intrucit cuibul acestor familii

. cesar sh le producem singuri intrucit la este blocat cu- puiet cgpgcit $i rezerve data respectiv5 nu avem de unde le Pro- de hranfi, celulele din fagurele introdus de curim. noi vor f i curatate imediat de Eatre al-

La alegerea acestor familii folosim $i ob- bine $i ouate de matca Facem aceas% ope- servatiile ce lc detinem din anul precedent, ratic pentru a avea siguranta virstei lar- In a$a .fel PncPt s5 alegem pe cele rnai bune velor, din care cre~tem matci, cPt $i pentru recordiste. Prin ace'asta facem ~i 0. munch a cunmqte data eclozionarii acestora. ~ u p j . de selectie care este foarte necesar5 in 3 zile revenim la aceste familii si facem fi'ecare stupin&. urmhtoarele operatii: dacB lucram cu stup Nurn5rul fami'liilor crescEitoare de m5tci variaz;l ln raport de mg,.irnea stupinei multietajat, ridicBm de la acesta corpul 2, de numsirul nucleelor pe care vrem s B le ramele cu puietul nec$piicit (1-2) acope-

rite cu albina, matca mama $i inc& 2-3 rame cu rezerv8 de hrans, cu care facetn un nucleu la o margine a stupinei. Avem grija ca la acest nucleu sS reducem -urdini$ul la maxi- tnum pentru a preveni furtivagul. Prin aceastii operatie reducem foarte mult spatiul la familiile.orfanizate creind un climat clt mai bun pentru viitoarele mgtci. Totodata reducem $i posibilitatea formtirii botcilor din larve batrlne. Dac5 lucram cu stupi orizon- talt pcntru Pormarea nucleelor cu matca rnams, putem folosi laditele pentru transport roi sau la nevoie chiar buzunarul stupului respectiv (capiitul opus cu uridini~ul 2), separind familia de baza orfanizata prin diafragma oarbi. Scoatem din cuibul familiei orfanizate rama introdus& cu 3 zile inainte pe care o gasim complet ousts* la care facem urmatoarele lucrki : taiem fagurele En treimea inferioara pe plan orizontal, astfel lncit de-a l u n y l tgieturii sB ramin5 un rlnd de celule cu ou8 sau larve foarte tinere. Pentru o mai bun5 repartizare $i dezvoltare a mgtcilor, pe ,Pntreaga lungime a rjndului de celule ramas dupB tEiierea fagurelui,se EnlaturZ clte 4 ouii raminind cel de a1 5-lea. Fagurele astfel pregritit se introduce din nou ,fn mijlocul cuibului la Ea-

. miliile orlanizate la care dac5 corpul stupului este dimensionat pentru 10 rame, oprim In el nurnai 9, pentru a putea distanta in ambele parti circa un centimetru, restul ramelor cu puiet $i albine de rama centrals pregAtit5 special pentru creqterea mstcilor. Aceast5 operatie d5 posibilitatea albinelor doici s5 se aglomereze cit mai multe Pn jurul ramei cefitrale, pe care vor c r e ~ t e matci vjguroase de calltate cit nlai buns. Peste cuibul familiei crescatoare astfel pi-eg5tit5 a~eziim hranitorul tava, In care adminis- tram la douti zile cite 1-2 litri sirop de zahar concentratie 111. De asemenea, este absolut necesar ca de dou5 ori la intervale de 48 de ore, cuibul familiilor cresctitoare de mBtci s5 fie verificat, cu care ocazie fnl8- turtim toate botcile pornite de albine pe larvele ce le mai pot gEisi pe ramele cu puiet capticit, ltisind s5 creascg numai pe cele pornite pe rama special preg8titA de

, noi - cu vest5 cunoscut5.

La 12 zile de la data .orfaniztirii familiei crescstoare (14-15 zile de 12 depunerea ouBlor pe rama special prekgtita), cu ocazia pregatirii familiilor pentru culesul de la salcim trecem la formarea nucleelor din

, familiile de productie care sint foarte bine dezvoltate - au 8-10 rame cu puiet $i 18- 20 r a m cu albinil pe sistem ME, iar cele crescute pe rame Dadant la data respec- - tivs au 7-8 rame cu puiet $i 14-16 rame cu albin8.

Procedeul este urm5torul : ling5 fiecare familie de bazii a$ez5m o lgdit5 de trans-

port roiuii sau cite un stup format din ca-' pac, podivor, corp, 'soc!u ~i reductor de ur- d in i~ , dupB care din fiecare familie ridiciim cite o ram5 de puiet ciipscit gata de eclozionare, cu albina acoperitoare yi PncS dou5 rame cu rezervti de hranri, 'pe care le folosim la formarea'$ unul nucleu; We 'asi- gur5m printr-o verificare atentli c?i nu am orfanizat familiile de baz5. ProcedAm apoi la organizarea cuibului, familiilor de baza $i completarea acestuia Cu rame cu faguri artificiali prin spargerea cuibului. Ace'astii operatie (mgrirea spafiului de ouat pentru matcii. in perioada de cea mai mare. intensitate) limiteazB urcarea $i ouatul miit-. cii in rsmele de inmagazinare a mierii marf5. Fiecare ladifti cu nucleul format se deplaseazri pe vatra stupinei la distantacea .mai mare posibilii de familiile de baz& (30- 100 m). Totodata, dupa 5 - 4 ore, timp in care In raport de Endemlnarea apicultorului se pot face 20-30 nuclee, se produce $i orfanizarea acestora. Procedam apoi la recoltarea botcilor cgpzcite, crescute In familiile ,

de prasilfi $i transplantarea acestora la nucleele nou formate. AceastB operatie const5 in : scoaterea .-ramei cu botcile d e la un stup de cre~tere, dups care fndepartilm' albina pr in scuturare $i periere u$oar8 cu pcria apicola, Eiem cu un cutit ascutit -fiecare botc: in parte cu cite o bucatica de fagure din raina pe care a fost crescutA, le

'Yqeziim intr-o cutie En care am avternat u n . buret de baie sau vats curata. Se lucreaz4 cu mare grijs astfel ca botcile recoltate sri nu fie rsnite sau strivite prin tdiere $1 rna- nipulare. Cutia cu botcile recoltate fnvditZI cu, un prosop sau finet, o transporam-far8 $ocuri la nucleele formate, unde transplan- tam atent la fiecare cite una, procedind astfel : ridicsm capacul $i podi~orul stupului (nucleului), facem loc prin distantarea ramelor din care 1-am format, iar Sn co- roana ramei cu puiet - cit mai aproape' , de acesta, - facem o crestriturli cu cutitul pe locul unde amplasam botca. Apoi a- propienl cu grijti ramele $i diafragma, mic- -

$oriim urdinisui la fiecare, operatie cu care formarea nucleelor se fncheie. Pe ultima ram2 cu .botci crescute, lasam nerecoltate 5-6, o introducem din nou In stupul de cre$tere $i, dupa ce s-a populat bine, for- mBm cu aceasta un nucleu la care mai adiiugam dou8 rame cu rezerv5 de hran5. Facet11 aceasta pentru a avea o rezerva de botci , cu care. putem lnlocui eventualele pierderi. Procedsrn apoi la refacerea familiilor cresc5toare pentru cules, prin unificarea fiecareia cu nucleuI $i matca mama. Modul de lucru este urm8torul : stropim cu tuicii slabs sau sirop din ceap8, atit familia orfanizats care a crescut botcile cit $i nucleul cu matca mama, dupa care le schimbzm locurile. Aducem nucleul cu matca pe locul familiei $i ducem familia orfa-

nizata pe locul acesteia. In timp. de 2-3 ore circa 90% din albina orfana, cunoscind locul stupului vine gi intra in nucleul cu matca mama. - Unificarea se face far-5 probleme datoritil uniformizarii mirosului prin strwirea cu tui& sau ,sirop de ceapl. Seara, se--a$azri un ziar perforat pe corpul stupului cu al-

-'binele unificate, peste care agezam corpul cu ramele $i -diferenta de albine care nu s-au unificat prin zbor direct. In acest fel, am refacut pentru cules $i fostele familii crescatoare de mAtci, care cu sigurantavor avea randament la cules intrucit au inulta albinri culegatoare. In ziua urmatoare de- finitiv5m pregatirea stupilor de productie pentru pastoral iar noaptea efectuam transportul dacB vatra permanents a stupinei nu este in apropierea unui masiv de salcim.

Este bine sB ne orientrim la declangarea crqterii botcilor pentru nucleele timpurii in a$a fel ca .finalizarea acestei operatii SB coincidri cu data Pnceperii culesului. Acest aspect este foarte important deoarece rama cu puiet c5pSicit din care am format nu- . cleul, data este luat5 din- farniliile de productie cu 5 - 4 zile fnaintea culesului, in- fluenteaza negativ productia de miere in-r trucit albina respectiva poate dweni culegatoare Sn acest interval de timp. Dar daca aceeayi cantitate de puiet este h a t & de la familii in preajma culesului de productie influenta negativa este anulata Intrucit albina ce urmeaz6 sA eclozioneze dupi Pnceperea culesului la floarea de salcim (care $tim cri dureazB 7-8 zile) nu mai are timp s2 activeze ca culegatoare. Tot- o d a a 'culesul abundent din natura previne furtigagul la nucleele nou formate. $tim de asemenea cB l a familiile de producrie, dacri le-am organizat bine cuibul, le-am creat spatiul dc depozitare gi le-am asigurat sursa de cules, nu mai avem prea mult de

- - lucru. Deci ne ramin la dispozitie 7-8 zile in care ne ocup5m in exclusivitate de nucleele nou formate, care Pntr-adevrir au nevoie de o verificare $i supraveghere specialri. Prima verificare a nucleelor o facem dupri 21 -ore c u care ocazie constatam dac5 au fost primite botcile transplantate de noi, dacii este cazul Pnlocuim pe cele roase cu altele, pristrate la nucleul format cu rama crescritoare, pe care am retinut 5- 6 botci de rezerv8. A doua zi repetam ve- rificarea cu care ocazie constatam eclozionarea matcilor $i a puietului ciipricit 70- 80%, care in ziua urmstoare ajunge la 1000/0. De acum Pnainte supraveghem Pmpereche- rea matcilor $i stirnulam dezvoltarea nucleelor, prin administrare de sirop in ]:am% sau In, hrBnitoru1 uluc 0,2 1. la 3 zile. Dup5 culesul- de la salcfln in jurul datei cle 28-30 mai stupinele transportate in pastoral se readuc pe vatra permanent& Pin5 atunci $i mtitcile nucleelor sint imperecheate.

9 fmputernicirea ,nucleelor pe seania familiilor de b a d gi prin stirnulare continu& cu sirop

Procedeul este. urmlitorul : in caietul stupinei inscriem in ordine numeric familille de baza plus nucleele formate, $i o s2 constatam ?$% stupina, noastra s-a- marit numeric cu 90-100°/o ; inventariem $i nourn in dreptul fiecarei unitati biologice elementele de baz8 : numar total de ranie cu Paguri claditi, numar de rame cu puiet, numrir de rame ocupate cu albina, facem media arit- metic5 la fiecare element pe stupin&, iar fn timp de 5-10 zile prin ,mutari de rame cu puiet $i rezerve de hrana aducem. la aceeagi putere intregul efectiv a1 stupinei. De la aceasta data pPn& la 1 iulie (30 de zile), cind. incepe culesul la floarea de tei, daca stupina este avezat.3 htr-o zona cme asigur5 culesul de intretinere nu avem de lucru prea mult in familiile de albine, trebuie doar completat necesarul de rame prin punere la cregtere de faguri artificiali. Daca culesul natural nu este asigurat; atunci va fi absolut necesar s3 facem hraniri de intretinere la intreg efectivul cu sirop din zah5r 1/1, portii a cite 0,5 1 de douB ori pe sSptarnIn5. Prin aceasta reuvim ca in perioada dintre culesurile de la salcirn $i . tei sB aducem familiile la puterea ma- xima tde cules. Se $tie c5 primlvara pentru a dezvolta familiile normale iegite din iarnri cu 1,5 kg albing, ne sInt 'necesare 50-57 zile, ori h luna iulie cind lucram cu albina viguroasa crescutB cu hrans natural3 din .abundenfB $i avem familiile la. o putere medie de 2-2,5 kg albins ne este suficient timpul de 30 zile pentru a le face foarte bune de cules chiar ping la aparitia florilor de tei. Dupa culesul de la tei, cu ocazia pregatirii familiilor (organizarea cuiburilor) pentru culesul de la floarea soarelui, daca am aplicat intocmai tehno- logia descrisii mai sus, la acea data familiile noastre de albine (total efectiv) vor -avea 7-8 rame cu puiet gi pInB la 20 rame cu albin8. Aceasta situatie ne va permite s L trecem imediat la a doua inmultire.

9 Formarea unei noi serii de nuclee

Procedeul este urm8torul : ridicam din fiecare familie cite o ram2 cu puiet CAP&- cit gata de eclozionare, acoperit cu albin3 gi cite o ram5 cu rezerva de hran5. Agezam aceste rame in spatele stupului de hazi, in stupii goi pregatiti dinainte, unde vor sta circa o or5 pentru orfanizare, timp in care noi efectusm aceeagi operatie la incri 5-6 familii, dupri care procedam la grupareara- melor cu puiet $i albina luate de la douri familii (stolonare) formind cu acestea roiuri pe .4 rame. Facein aceasta inmultire din toate familiile gi vom reugi sa ne apro-

(continuare in pug. 22)

Argumente convingztoare pentru: .

Vasile POPESCU . PI-e~edintcle Cercului apicol municipal Timipara

Transformi3rile fundamentale pro- mentoase ce revin apicultorilor con- duse in ultimele decenii in domeniul tractanti preditori de produse apicole agriculturii, ca unnare a intensivizirii la fondul centralizat a1 statului. proceselor de productie prin mecani- Desfiqurarea tlctivit2tii econornice zarc $i a folosirii pe scars tot mai in concordanti cu obiectivul ce carac- largi a ingriq5mintelor chimice, erbi- terizeazg etapa pe care o parcurgem cidelor $i a tratamentelor cu insecti- in prezent, de trecere de la dezvolta- cide au condus la .diminuarea consi- rea extensivi la cea intensivi, meniti derabili a masei de flora meliferi s i duci la realizarea unei noi calitHti spontani. Manifestirile crizei energe- a muncii qi vietii, determini qi oblig; tice care s-au repercutat prin accen- pe apicultori si-$i indrepte in mai tuarea penuriei de carburanti cu con- mare misur3 atentia spre factorii ce sec~nte negative asupra transportirii vizeazi rentabilizarea stupiritului din stupinelor in pastoral la masivele me- tara noastrg. lifere, impun, alituri de cauzele enun- f n acest context, considerim opor- tate, ca in mod obiectiv qi necesar tuna ~i utili cqnoa~terea posibilitgti- apicultura ~6 se adapteze rapid qi SU- lor de diversificare a productiei apico- plu la noile conditii concrete existente, le, fn vederea asiguririi unei eficiente $i implicit obligatia apicultorilor de economice si rentabiliGti optime a a-$i reconsidera activitatea traditio- stupinelor in procesul productiv din nalg de producitori exclusivi de, miere sezonul apical $i, in special, in con- s i de a trece la o diversificare largi ditiile practicirii stupiritului stationar, a productiei apicole. semistationar, sau Pn cazuri de excep-

De altfel, in sensul acestei orienthi, tie, cfnd unele din principalele cule- a fast deja creat si cadrul legal a1 eva- suri de la salcim, tei $i floarea-soare- luirii produselor stupului in unititi lui sint calamitate. fn asffel de situa- conventionale miere (U.C.M.), regle- tii, ' prin dirijarea activitiltii stupinei rnentare statuati prin Ordinul Minis- gi exploahrea intensivg a familiilor de terului Agriculturii nr. 140 din 22 oc- albine in directia diversificirii produc- tombrie 1982, publicat in revista ,,Api- tiei, concluziile confirmate cu priso- cultura in Romaniau nr. 1211982. sint5 de rezultatele obtinute de citre

Prin echivalarea produselor apicole apicultorii experimentati, au dovedit c i m unititi conventionale miere, s-a inde la o familie. de albine se pot q o r stitutionalizat criteriul evaluirii uni- obtine intr-un sezon apicol obisnuit, in tare a tuturor produselor stupului, fa- diverse variante, chiar gi 5-6 sorti- cilitfnd, prin aceasta, atit-necesitatea mente apicole din cele 9 produse ale diversificsrii productiei, cit qi stabi- stupului (miere, ceari, polen, p5stur6, lirea drepturilor de biostimulatori, fa- propolis, liptiqor de matci, venin de guri artificiali ~i preparate mediea- albine, apilarnil gi material biologic),

a ckor cerinH la fondul centralizat de stat este nelirnitat5. Evident c5 peptru realizarea unora dintre aceste produse este. indispensabili o anurne investitie material5 $i de inteligent5

- tehnic5, in principal cunoqterea tehnologiei specifice qi posedarea utila- jelor corespunzitoare procesului de obtinere, recoltare, conditionare ~i con- servare a produselor respective. Desi- gur, aqa dup5 cum e ~i firesc, pentru orice realizare noui sint necesare qi unele efortupi ~Crespunzitor sustinute. 0 important5 deosebiti pentru ob-

tinerea unor rezultate favorabile in activitatea apicoli, o are, in afara celor -doi factori majori ai rentabilizgrii apiculturii : 1) practidarea stupdritului rtumai cu familii-e albine puter- nick - capabile sii realizeze poduc- fii mari; 2) optimizarea dimensirmii- rzi stupiaei, pi rationula $i judicioasa orientare asupra {elului produselor ce trebuiesc realizate intr-un sezon apicol, orientare care s i concorde armo- nios cu conditiile concrete ce le are fiecare apicultor fri park : nivelul cu- nqtintelor de specialitate, experienta dobindit2 in activitatea de stupgrit, timpul disponibil practicsrii apiculturii, existents s i abundenta bazei melifere din zcsnii, distanta si posibilitstile de deplasare la stupins, inventarul , din dotare etc. Necesitatea ~i oportunitatea diversificarii productiei apicole este re-

clamatii nu nurnai de reducerea consi- derabil5 a surselor nectaro-polenifere, dar gi de faptul cfi ~i celelalte pro-- duse apicole sint tot atft de necesare economiei nationale, produse a caror eficienti economie5 nu-i nimic mai prejos ca cea a tradiwonalei productii de. miere. Obtinerea acestora este cu atft mai necesar5 cu cit proprietitile lor bioenergizante sint indispensabile preparatelor medicamentoase ce se utilizeazi tot mai mult in ultimuI timp, cu mare succes in tratarea unei

' game largi de afectiuni, venind astfel in spri jinul siinBt5tii omului intr-un domeniu - APITERAPIA - in care fara noastr5-d@ne prioritsti mondiale.

Din experienta indelungat5 a practi- c5ril stup5ritului station~r, in conditiile unor surse melifere $deficitare -

-specifice cimpiei b5n5tene in care se practic5 o apicultura intensiv5 - se pot idenfifica trei variante de productie apicoli diversificatii, in functie de vechimea qi gradul de cuno~tinte apicole ce le detin categoriile de apicultori incepiitori, avansati qi cei perfec- tionati fn aceast5 indeletnicire. Poten- tialul de productie a1 stupinelor se poate situa pe familia de albine la 39,5 ; 63,6 ~i respectiv 87,7 unitZiti conventionale miere {U.C.M.), consti- tuite din 5-6 produse apicole, ~ e v i i - zute in tabelul specificativ ce urmea- z5 :

POTENTIAL DE PRODUCTIE TEQRETIC OBTINUT PRIN DIVERSIFICARE

Vaarianta I-a Vaul'ank a .II-a Varianta a III-a (tntacejdtovi) (avansafi)

Produsul (Pmfecthal i )

apicol rsalizabil Va- Va- Va-

Cantit. U.C.M' oars Cantit. U'C'M. loare Cantit. U.v. laare kg lei kg lei ler

Miere 10 -kg ' lo,@ 230 ' 15 kg 15,O '345 15 kg I5,O 345 Cearii 1 " - . 2.6 60 1 , 2,6 60 1 ,, 2,6 60 Polen 2 "6.6 - 160 3 , 9,9 240 5 ,, 16,5 ,400 Propolis 100 g 1,3 30 loo g i.3 - 30 150 g 1,9 45 Laptigor mate2 . 200 g 34,8 800 ,

Venin albine -

. , 4 g 32,7 752 Roi pe 6 rame i r o i : 1 roi 19,8 436. 1 roi 19,O 436

. .

TOTAL 39.5 916 63,6 1475 87,7 2038

Analizind fiecare dintre cele trei variante din tabelul prezentat, se poate conchide c5 produsele realizabile teoretic pentru fiecare categorie _de apicultori sint in cantit2ti modice gi se 'evalueaz5, potrivit preturilor stabilite pentru achizitii la fondul -de stat, la 916 lei ; la 1 475 lei gi respectiv la 2 038 lei pe familia Qe albine pro- ductiv5.

.Concludente pe linia diversific5rii productiei stupului sint realizarile ob- ~

tinute de Cercul apicol Timigoara in sezonul 1986, a1 c5rui plan de prelu3ri la fondul centralizat a1 statului, in conditiile calamit5rii din zon5 a culesului de la tei in totalitate si a celui de la salcim $i floarea-soarelui in bun3 parte, a fost indeplinit Pn proportie de 103,2'/0 (37 400 UCM fa@ de 36 304 planificat), evidentiindu-se, In mod deosebit prin volumul Pnsemnat de unitgti conventionale miere predat, apicultorii : Ioan Secari cu 2 378,6; Ioan Cuibaru cu 929 ; Eugen Laz6r cu 506 ; Vasile B5r- bat cu 505 ; Iuliu Gall cu 502 ; Ioan Pig1 cu 327 gi altii.

Aga dup5 cum s-a mai amintit, pro- ducerea acestor bunuri apicole nece- sit5 o oarecare activitate suplimenta- r i din partea apicultorului, atit pe linia ingrijirii mai atente a familiilor de albine, pentru mentinerea perma- nenti a acestora in stare activ6, deter- minind astfel mHtcile s5 dea maximum de randament .in depunerea de ou3 pentru cresterea de puiet, ceea ce duce - i n - h a 1 la dezvoltarea intensiv5 a,tuturor familiilor de albine din stuph5, cit si a efectuarii unor operatiuni mai variate de tehnologie apicol3 avansa- t3. Toate aceste operatiuni sint recla- mate de obtinerea, recoltarea ai con- ditionarea' produselor respective. 0 atentie deosebits trebuie acordat.3 ca- zurilor In care conditiile meteorologice sint potrivnice apiculturii in perioada rnarelui cules de la salcim, cind uneori asistam la calarnitarea productiei de miere si, fn cazul familiilor puternice, la declansarea frigurilor roitului ~i tot co~tegiul de neaiunsuri cau- zat de acest fenomen. fn astfel de

situatii, se impune divizarea familiilor de albine puternice prin formarea de la fiecare farnilie a cite unui roi pe 4 rame, caz in care depunind un mi- nim de efort fizic gi material (stimulare), se poate obtine pin5 la urmi- torul cules principal (tei sau floarea- soarelui), refacerea completi a familiilor de bazi divizate ~i dezvoltarea roiurilor la capacitatea de 6 rame sau chiar la nivelul de familie pr~ductivi. Aceasti postur5 acord5 apicuItorului Sansa, fie de a-gi extinde stupina pentru viitorul sezon apicol cu inc5 atitea familii, fie ca roiurile formate s5 fie valorificate prin filiala judeteanti A.C.A. solicitantilor care infiinteazi stupine sau doresc si3 le extind5 pe cele existente. Astfel se contribuie la dezvoltare a apiculturii din R. S. tional &re, potrivit Programului de dezvoltare a apiculturii , din R. S. Romania, in anul I990 trebuie s5 ajun- g i la un efectiv total de 2 425 mii familii de albine pe tar&

In paralel cu diversificarea productiei, pentru rentabilizarea activitgtii apicole trebuie s i se acvoneze ~i prin dimensionarea optim3 a stupinei. Di- mensionarea rationals se cere cu atit mai mult, cu cit daci arunc5m o pri- vire asupra structurii.- apicultorilor., dup5 num5rul de familii pe care le detin, se constat2 c5 peste 70% apar- tin, grupei celor cu stupine de pink la 20 de familii de albine, ceea ce repre- zint5 o medie de numai 16 familii pe apicultor, in timp ce aprecierile fa: cute de specialistii in problem5, duc la concluzia c5 dimensionarea optima a unei stupini de tip individual - gos- pod5resc se situeaz5 in jurul a 30 de familii de albine. Prin orientarea apicultorilor spre dimensionarea optima a stupinelor la 30 familii, pe ling5 obtinerea unei rentabiliz5ri individuale, s-ar putea realiza pe seama acestei corecturi dimensionale o crestere la nivel national cu aproximativ a numarului familiilor de _albine, ceca ce ar asigura sporirea cu 23% a productiei apicole totale pin5 in anul 1990 f a t i de nivehl anului 1985.

DEZVOLTAREA FAMlLllLOR DE ALBINE .

PRlN VALORIFICAREA CULESULUI DE LA PRUN Aurel HE

Pentru buna dezvoltare a familiilor de albine in primhvarti se recornand5 folosirea culesurilor timpurii de la pomii fructiferi.

Printre poinii fructiferi cultivati la noi in tar& . se numar8 $i p r u n u 1 (Prunus domestics), care ocup5 suprafete Intinse In Muntenia, Oltenia, Banat, centrul ~ rans i l - - v a ~ i e i ~i Maramwe?, Romhia situindu-se pe primele locyri din lume in cultivarea acestuia.

Prunul este un bun produc5tor de polen gi nectar, caM in anumiti ani in functie de soi (factori interni) $i conditiile agrometco- rologice (factori externi) poate oferi U11 foarte bun cules care SA asigure farniliilor de albine o dezvoltare rapid5 in prim5var5, precum $i procluctii de polen $i miere- marf

Pentru a crea o activitate asem5n5toare celei din timpul culesului, personal intervin cu faguri cu miere tinuti in cas5 la temperatura camerei, timp de cel putin 48 ore. l i desciip5cesc in functie de puterea familiei, Incepind cu partea dinspre cuib. Dupti golirea acestei parti intorc fagurele cu partea opus5 $i 11 introduc dup5 diafragin5. AlbineIe fiind atrase 'de mirosul mierii, o transport3 h cuib. Astfel, creez o activi- tnte asemiinatoare celei de cules. Prin aceasta interventie beneficiez de crevterea unei cantitiiti rnai mari de puiet.

D~ntre factorii negativi care actioneazli direct sInt : brumele, ceata $i vfntul mai ales @nd bate din sud : fiind fierbinte $i uscat favorizeaza evaporarea apei din nectar ?i usuc3 florile.

Prim5vara timpuriu albinele viziteaza $i florile cu concentratie in zah3r a nectarului de 8-10%. Dac5 aceastti concentratie scade la 5%, albinele nu rnai cerceteaza florile $i devin irascibile.

Deci, cu cit concentratia de nectar $i polen este rnai mare cu &it num5rul de albine care viziteazti florile sporevte. Prin vi- zitarea repetat5 a florilor de c5tre albine s e realizeaz3 o polenizare fncruci~at5 satu- rat5 $i drept urmare o legare rnai bun5 a fructelor.

Concentratia in zah3r a nectarului la Plo- file de prun din soiul Anna SpSth este de 33% avind o cantitate de 0,9 mg pe floare Pn 24 ore.

Pentru o polenizqre saturat5 de 100%, ati t calitativ cPt $i cantitativ este nevoie ca fiecare floare s?i fie polenizat5 de mai multe ori In stadii diferite.

Cind ne deplas5m cu o familie de albine la o plantafie de. pomi fructiferi tre-

ROAICA I

buie sri respectgm dteva reguli generale cum ar fi : - - - alegerea drumului cel rnai scurt, ac-

cesibil pe orice vreme ; - alegerea vetrei pe un teren mai inalt

cure sd fereascd stupfna de eventualele inundatii ; - am~lasarea stuptlor cu urdini~urile c8- tre sud,- pentru a avea rnai multCi c7ildurii ~i lumind pe toatii durata zilei; - dzstanta de la s t u p i d la livada cu

pomi sd fie d t rnai micd; - respectarea numiirului de familti de at-

bine pentru polenizare la hectar; - alegerea perioadei optime pentru de-

plasarea familzilor de albzne la cules. Din cercetsrile efectuate de specidi$ti s-a

constatat c3 polenizarea prunului cu ajutorul albinelor duce la sporirea productiei de fructe. Astfel, d a d stupina va fi amplasat8 ling5 livada cu pruni, productia de fructe va cre$te cu peste 30% comparativ cu pru- nii situati la o distant5 ~ n a i marede 1000 m.

Pentru o polenizare saturatti este nevoie de 2-3 familiilha. AtPt la g r u n cit $i la ceilalti pomi fructiferi pe o vatr5 nu tre- buiq s5 fie rnai mult de 20-25 familii. Dac3 avem mai multe familii le vom Emparti pe rnai multe vetre, la o distant3 de cel putin 3 .

560 m ~ n t r e ele. 0

Avantajele sint urmatoare : 1. Familiile de albfne se vor dezvoltd be-

neficiind de un cules bogat de polen $i nectar, element de bazB in crevterea $i in- grijirea puietului $i albinelor de toate vir- stele care nu poate fl lnlocuit cu nici un stimulent. Vom avea familii puternice pentru culesul de la salcfmui I.

2. Un alt avantaj de o mare important3 este aceIa de a introduce un numdr cit rnai mare de fagut9 artzficialf pentru crescut care vor f i lucrati intr-un timp sourt $i cu 99% celule' de albine.

3. La familiile puternice se folosesc CO- lectoarele pentru polen.

4. Folosesc rama cliiditoare cu avantaje in cre~terea produeiei de cear5 $i combd- terea varroozei.

Deplasarea familiilo? de albine o fac cind prunul a hceput s5 fnfloreasc5 5-lo%, pentru ca albinele s3 nu fie atrase de alte flori.

Tn zona de nord a judetului Olt, uncle mti deplasez cu familiile de albine prunul Inflo- r e ~ t e Pn a doua decadz a lunii aprilie.

De la prun se pot recolta in conditii favorabile 8-10 kg miere pe familie.

14ierea recoltat5 de la prun cristalizeazfi mai greu $i are o culoare frumoas5, asemAn3- toare celei de la salcim.

Tn fiecare stupin% f utilizatm ctt rnai deplin sQrseIe de'energie neconvenfional5

TOPITORUL SOLAR DE CEARX . Ing. Traian VOLCINSCHI

$eful Serviciului tehnic a1 Asociatiei Crescatorilor de Albine

. q-/m/-/rn/mx-/-/-/4 1 / 1 / 1 1 1 / 1 / 1 / 1 / 1 1 -

' 2o~f toml sau cerificatorul solar este un dispozitiv simplu cu ajutorul c l - ruia se t o ~ e s c fagurii derhipi la euloare folosind energia solarH. Edractia cerii

b

i (U ajutorul topitorului solar de rear5 este cei rnai simplu, economic vi rHspindit prohdeu de extractie in cazul materiei prime de calitatea I-a cu continut mare d s cvarfi. La topirea cerii nu trebuie amestecafi faguri desahipi la culoare de calitatea 1-a cu faguri inchipi la culoare de calitatea a 11-a sau a 111-a. La calita- \

$ tea I-n se sorteaza numai faguri sau portiuni de faguri de culoare albk chih- b limbarie, stravezie pe t o a a suprafata, uscafi, f i r5 pZistur5, in care nu s-a crescut puiet pi care s l nu fie atacati de-mucegai sau glselni(e Tot aici se incadreas $ $ tagurii recoltati din ramc cllditoare pi desciiplicitura rezultatii la extractia mierii. *

\ Asemenea materie prima contine in general intre 70-95@/s ceara purH pi extractia 5 ) -ccrii cu ajutorul topitorului solar se face in cele mai bune oonditiuni.

In vederea sporirii ~roduc(iei de cearl o eontributie i m w r t a n l trebuie pi 5 $ mate s l o aducl generalizarea folosirii in productie a ramelor clsditoare care, folosite rational, asigurH 57"/a din cantitatea totala de cearli produs5 de o familie

$ de albine. La fiecare familie se pot introduce 2-3 rame cllditoare. Fagurii recoltati la fiecare 2-3 zile din aceste rame clHditoare se preteazs cel rnai bine Gi

i $ fie tupili cu cerificatorul solar \ *

\ w,m/m~Aw/-/m/m~-~-~ , w / - / m / - / - / - / - , m A

D e ~ i cerificatorul solar se foloseqte doar in zilele insprite, toti apicultorii trebuie s5 aib3 un 'asemenea dispozitiv care se folose~te din prim5var5 pin5 toamna. Este foarte comod s2 se pun3 in el o bucat3 de fagure t2iat iar ceara se tope~te f2rA nici un fel de efort sau cheltuial3 de energie. Cea- ra obgnut3 prin acest procedeu este de cea rnai bun5 calitate sub raportul tuturor indicilor fizico-chimici : duri- tate, punct de topire, culoare, reali- zindu-se o oarecare albire $ de cele rnai multe ori ceara rezultatA nu ne- cesit3 nici o purificare. Exist5 diferite modele de topitoare solare dar toate au caracteristici ~i functionalit5ti iden- tice.

Constructiv, (fig. 1,2) topitorul solar este compus dintrlo cutie de Iemn ayind dimensiuni variabile, in interiorul c2- reia se afl5 un plan inclinat de tab12 sau de sticl5. Pe acest plan Pnclinat se asaz2 apoi o sitti pe care se pune i ~ t r - u n strat subtire materialul pentru topit. In loc de sit5 se poate folosi cu rezultate rnai bune o tab15 ondu-

lat8 de alurniniu, care retine rnai bine cgldura ~i nu degradeaz3 ceara. In partea inferioar2 a planului inclinat se g3se~te un vas colector mobil sub 'form3 de jgheab Pn care se adun5 ceara topit8. Capacul topitorului solar este format dintr-o ram3 prev5- -

zutA cu dou5 falturi in care se pot introduce douti geamuri de sticl5 de 3 mm avind o distant5 intre ele de 10- 15 mm care concentreazii rnai ' bine c5ldura solar2. Capacul topitoruIui este prins in balamale de peretele din spate a1 topitorului ~i este previzut cu un lant sustin5tor pentru a nu cii- dea peste cap la deschidere. Rama cu geamuri duble trebuie shi inchid5 e t a n ~ cutia topitorului. Pentru ca rama sB inchid5 e t a n ~ topitorul, muchia ei este c2ptu~it2 cu o fP@e de postav. CapacuI topitorului are o inclinatie de 15-20 grade. Aceast8 inclinare perrnite ra- zelor solare s5 cad5 perpendicular pe geam si s2 topeasc2 ceara. Cerificato- rul solar este a~eza t astfel incit soarele s5 bat2 fn sticla fnclinatti'iar ceara s5 se topeasc5 ~i s5 se scurg3 com-

2 . , 3 . ' 4 , :: .'6. .,:. . . Vasul calector de ,.ceari $i toate p5rJile - metaliee cti f a r e ceaya vine in contact

. se recomandi s i fie confectionate din aluminiu '. sau tab15 &sitorit5 pentru

' a ,nu degrada ceara. In vasul colector care trebuie s i fie perfect orizontal se va turna un strat de 3-4 cm ap i pentru ca dup5 solidificare calupul de -cear5 s5 nu adere la vas qi s i se des- prind5 -mai q o r pentru a fi recoltat.

Topitorul se cur i t i de reziduuri dupi fiecare utilizare. El- trebuie sii fie curat $i f i r5 resturi de faguri vechi care contin impurit5ti neceroase qi coloranti care degradeaz5 ceara. Spa-

. tiile goale din topitor (sub tava ceri- ficatorului) se recomandi a fi umplute cu materiale termoizolatoare (vat5 de

-sticli, polistiren expandat, talaj sau depuri textile), -redti'cindu-se astfel

. , volumul interior ,ke trebuie incilzit de razele solare. Acest material ajuti la mentinerea cildurii in interiorul topitorului. Cutia t o p i t ~ ~ u l u i este bine s5 fie vopsiw in negru pentru a atrage dildura solar& qi se va verifica tot-

, odati ca peretii cutiei s i nu aibi cri- .. pituri. Este foarte important ca aces- ' ' te crgpituri s$i. fie chityite 'si s i se

Fig. 1 asigure- o cit mai' perfect5 etan~eitate Schema constructiva a topitorului solar : a .cutiei topitorului solar. Geamul tre- .

1 - cutia topitorului ; 2 - capacul topito- buie s i fie curat iar fntre geam qi. fa- rului; 3 - geam duMu (superior $i. infe- guri este necesar si r h i n i un spa- rior) ; 4 - suport grgtar ; 5 - vasul colector de cear5 ; 6 - material termoizolator ; - tiu gO1 de 10 mm. 7 - suport telescopic; 8 - ~uruburi de .torului se face in apropierea stupi- fixare. nei iar orientarea- lui . trebuie ficutA

astfel incit s i . asigure expunerea cf t plet in recipientul a~eza t in fata -t5- mai indelungati spre soare ~i ferit de vii, pe tava metalici sau sit5 riminind urnbr5 qi vint. In acest scop apiculto- doar reziduurile. S-a observat, cu aju- rii vor acorda atentie alegerii locului torul unui termometru plasat in inte- ' iar' amplasarea topitorului s5 se faci riorul cutiei topitorului, c5 ceara in- pe un suport care s5 permiti schirn- cepe s i se topeas&, cind temperatura barea pozitiei acestuia prin rotirea lui atinge 64-65". Cind <se r id id la 71,5- fat5 de soare, asffel incit razele so- 78°C ea curge rapid. S-au efectuat nu- lare s i bat2 perpendicular p e geam. meroase experiente in-acest sens $i s-a PentrQ buna sa orientare ,spre soare, observat -ci in timpul zilei, la o tern- . se'bate un cui in rama capacului ce peraturi exterioar5 de .21°C la umbrs, este cu cftiva centimetri scos mai '-in termometrul din extractorul solar in- afar:, cui care prin umbra sa indic5 registra 60°C l a ora 9,00, 78°C la ora stuparului pozitia topitorului fat5 de 11,OO si 86OC la prinz. S-a constatat .soare. 'h pozitie corecti cuiul nu face c i aerul din topitorul solar se poate 6 c i o , umbrd. Cu topitorul solar se fnc5rzi pin2 la 90°C qi chiar mai mult. pot topi:fntr-o zi pfni la 4 kg de cear5

.-

~i se consider5 c5 el poate deservi in bune conditiuni o stupin5 de 50 familii de albine. Unii apicultori au introdus in cutia topitorului un cablu electric care este in leg5tur5 cu un reSou amplasat sub tavg. In zilele cind nu bate soarele, se inc5lze~te tabla prin cgldura emanat; de r e ~ o u l care este conectat la retea sau la acumulator.

Fagurii vechi de culoare neagr5 nu se recornand5 a fi topiti prin acest procedeu intrucit in timpul topirii ceara se imbib5 cu ciimti~uielile larvelor ~i randamentul de ceari este sc5zut.

Fagurii reformati contin o cantitate va13iabi15 de cear5 in raport cu nurng- rul de genesatii de puiet crescute. Ast- fel, fagurii albi virgini cu toate c5 sint mai usori decit fagurii vechi, contin mai mult5 cear5 pur5 pe cind fagurii inchisi la culoare sint rnai grei si contin in afar5 de cear5 pur5 si o cantita'te de alte materii neceroase formate din c5m5~i de nimfe, excre- mente de larve ~i alte impuritati care ingreuneazs extractia cerii. Greutatea fagurilor si continutului de cear5 in raport cu culoarea lor este prezentatz de Gubin astfel :

Greutatea unei portiuni Continu-

Cu'oarea de fagure tul de cearg fagurilor mm

O/o

-- -

~ l b g 8,4 100.0

Galbena 9.6 87,5

Brun deschis 12,O 70.0

Brun fnchis 22,8 36,8

Neagrg 32,O 26,2

Dac5 se folose~te t o t u ~ i cerificatorul solar l a topirea fagurilor rnai in- chi$ la culoare pentru obtinerea unei cantit5ti sporite de cearg, este necesar ca fagurii s5 fie f5r5mitati Pn bu- cgtele mici drepFunghiulare ~i apoi a$aa t i intr-un singur strat in topitor pe muchie si nu culcati. Rostul

Fig. 2 - 'I'opitorul t: solar - in tirnpul c.cj>loa- 'irll

acestei asezsri este acela ca razele si cgldura solar5 s5 topeasci mai intii mijlocul lor, adic5 foaia de cear2 me- dian5 ~i apoi ceara din celulele late- rale. Odata mijlocul topit, fagurii se inmoaie ~i astfel celulele sint ~i ele mai usor topite iar ccara se scusge rnai usor fiind retinut5 rnai putin de c5m5suielile fagurilor vechi, randamentul la extractie fiind rnai mare. Prin topirea fagurilor vechi in cerifi- catorb1 solar se extrage o parte din cear; ~i se distrug in acela~i timp toate fazele de evolutie ale gsselnitei, ceea ce face ca reziduurile rezultate dup5 ce sint uscate sii se p5streze in. rnai bune conditiuni.

Uostina rezultata dup5 extractia cerii cu cerificatorul solar contine inc5 mult5 cear5 ~i in consecint5 se va pre- lucra prin fierbere ~i presare in vederea extragerii $i a acestei cantit5ti de cear5. . 8

SPORIREA NUMARULUI FAMILII- &OR DE ALBINE MENTININD PO- TEN'J'IALUL DE PRODUCTIE LA

EFECTIVUL DE BAZA

(continuare din pag. r4) . I piem de triplarea efectitrului. Ins5 la a a doua Imnulf$re este bine s2 folosim matci Pmerecheate produse de Institutul de wrcetare $i productie pentru apicultura sau chiar de noi in stupina proprie. ~ fec t ivu l d e b a d (familiile iernate plus cele produse la prima Inmultire) 11 deplassm la culesul d e la floarea-soarelui, iar roiurile formate

' Sn ultima perioadii le mentinem pe v&a permanents, care este bine s5 fie cit mai aproape de locuinta apicultorului. TFerificPm primirea rn5tcilor $i stirnulam dezvoltarea acestor roiuri prin aplicare de hrsniri re- petate cu sirop dacl in natui-ti nu exist6

' cules. La terminarea cufesului de la floarea-sbarelui (5-10 august) readucem pe vatra permanents stupina. EfectuBm o verificare amhunt i t5 qi notam riguros aprecierile privind puterea familiilor de albine )i elementele ce le compun. Aceleavi apre- cieri se fac $i asupra roiurilor formate la inmultirea a doua. Aducem intreaga stupins (familiile participante la cules, plus roiurile din a doua Pnmultire) la putere egala prin mutiiri de rame cu puiet qi rezerve de hran5. Aceasta operatie se va executa treptat, Pn 10-15 zile. Pro- cedeul de baza este cel folosit la Pmputer- nicirea roiurilor din prima Pnmultire. fn-

. locuim yi eventualele m5tci necorespunzii- toare. Paralel, continuam ins5 hranirea de stimulare $i completare a rezervelor de hran5 pentru iernare la intreg efectivul stupinei.

Aplicind aceast5 metod5 de inmultire in- tensiv5, eficienta economic5 a stupinei poate creste cu peste 1000/o prin valoarea familiilor cle albine nou create. Stupinele rnici PSI m5resc efectivele, PncPt in anul ur- mator se asigur5 desf5~urarea unei activi- tali productive rentabile. Stupinele mayi, ale anitatilor economice cft $i ale apicultorilor particular i, isi dubleaz5 valoarea productiei mar15 anual5 pe familia de albine, prin valorificarea plusului de efectiv. Valorifi- carea este asigurata in tot sezonul apicol activ de filialele judetene ale A.C.A.

Condltiile esentiale realizsrii inmultirilor descrise sint la indemina tuturor apicultorilor. Se cere ins5 muncd perseverentd, pn- cepere, dragoste pentru g e ~ t e r e a albinelor si bzostzmulatori.

Primele conditii depind direct de noi, iar ultima este asigurat5 de stat prin Asocia- tia' CrescBtorilor de Albine, tuturor cresc5- torilor care contracteaz5 $i valorific5 prin unitiitile organizatiei respective produsele apicole realizate si familiile de albine.

.. Interviu cu Vasile Chiru

avicultor din cercul - apicol A

a1 sectorului 3 Bucure~ti --*--+o+ e*e*e*e*

6 De profesie electrornecanlc pedru cen- ; ! trale telefonice, tinilrul nostru interlocu- + ! tor (are 30 de ani) s-a afirrnat ca un har- 6

nic $is priceput apicultor, degi nu prac-; ! tic5 stup5ritul decit de 8 ani. Rezultatele f bune de produetie il recomandg. In cursul! 6 anului 1986 a predat filialei A.C.A. mu- 6

nicipiul Bucure~ti 31,900 kg cear5 de al- ; ! bine de calitate superioarl. Am r b a s 1115- ,o k cut irnpresionat de cantitatea mare de 6

cear5 obtinut5 de la cele 15 farnilii de baz5 ;- I ri, dorind M imp5r t l~im cititorilor re- + , v~stei unele amsnunte, am consernnat ur- ! ! d t o a r e a discutie : t

- Cind ati inceput s i v5 ocupati de cregterea albinelor ? - f n anul 1979 am cumparat un roi pe

4 faguri din care, prin Inmultiri masive, pin5 la incepujul anului 1987, am ajuns sa posed 20 familii - puterqice iernate fiecare pe cite dous corpuri de stup multietajat. - Unde aveti situat5 vatra stupinei $I ne-ar interesa dac5 faceti pastoral ? - Vatra permanent5 se g5se~te In satul

Novaci, comuna Mihsilevti, judetul Giurgiu, in curtea bunicii mele. Nu fac pastoral deoarece transportul stupilor este o problem5 care pentru mine se rezolv5 destul de' greu. - Inseamnil cti satul Novaci vP ofera o baz5 meliferi abundents $i de lung5 du- rat5 ? - ~ a v o i u l Arge~ului din apropiere este

bogat In polen $i nectar prim5vara de timpuriu. de la viorele, salcie, arin iar in sate exist2 pomi fructiferi, salcfmi $i suprafete importante de culturi legumicole, de floarea-soarelui $i bost5noase. - S5 deducem deci, c5 aceas6 b a d me- ,

lifer5 v5 satisface din punct de vedere a1 productiilor apicole ? - Desigur, dar v5 rog sB retineti cii nu

tin pe vatrfi decrt familii puternice care sduns nectar $i polen pentru a-$i asigura necesarul de hran5 pentru iernare, familii de la care extrag anual de la fiecare stup Pn jur de 10 kg de miere marf5. - Care au fost productiile realizate in 1986 de la cele 15 familii care compun stupina dumneavoastr3 ? - Productia apicola a anului trecut a in-

semnat : 31,900 kg cearg, 15 kg polen, 130

kg miere $i ,5 familii noi care au fast 5i $i acum destul de puternice (interviul a fost realizat in luna ianuarie a.c.1. - A$ vrep acum ~$5 precizati cu ce greu- t&ti v-ati confruntat in timp," atunci cind domati s5 realizati o ,dezvoltare accelerati a stupinei ? - Lipsa fagurilor pentru inmultire, de-

oarece cererile sint mari $i dup5 prirerea mea, fiiiala noastrii distribuie cantitgti mici la faguri artificiali, fapt care se .explicA Ins2 prin lipsa materiei prime - c e a r a. - Cum ati considera cfr in ceea ce v5 prive$te puteti contribui la *rezolvarea acestei stfrri de lucruri ? - Am socotit c5 trebuie s5 actionez acor-

dind productiei 'de cear2 o grijri $i o pre- ocupare permanena, participfnd la cursu- rile apicoIe de ma& gi la ~edintele lunare ale cercurilor apicole ,unde se dezbat probleme legate de ciile $i metodele de--pro- ducere a cerii $i bineinteles citind atent $i aplicind metodele descrise Pn materialele apiirute In revista noastr2, precum $i in general Pn literatura apicol5. Procedind astfel am ajuns ca In 1985 s5 predau filialei de la 10 familii - 16,5 kg ceari iar In 1086, a$a cum $titi deja, aproape 32 kg de la 15 familii de baz5. - Cred c i a r fi interesant sZI precizati ce metode ati folosit, stiut fiind cfr media pe brfr la productia de cear5 sc situ- e a a in jur la 0,250 kg iar dumneavoastrfr obtinefi peste 2 kg ? - Pe bcurt, modul meu de lucru ar f i :

1. rama clsditoare pe care o a$ez in fiecare cuib incepind cu perioada Pnfloririi pomilor fructiferi ~i terminind cu floarea-soarelui ; 2. reformarea anual5 a 4-5 faguri din cuibul fiecilrei familii ; 3. descrip5cirea fagu- r i loyla recoltare folosind cutitul $i 4. adu- narea cu grij2 a tuturor cresc5turilor de cearii in tot timpul sezonului activ.

-.Ce fel de rame clsditoare folesiti? - Rame ol>i$nuite, fririi sirme- - De cite ori recoltati in sezonul activ

fagurii crescuti In ramele cltiditoare? - De 7-8 ori, fnsii de fiecare d a a la?

sub vipca superioar5 o f f jk de fagure latri de 1-1.5 cm, de care albinele se prind imediat $i se apuc3 s5 refaci fagur-le tfiiat, deoarece aSa a m bine se $tie, ele nu su- f e r i spatiul go1 Pntre faguri. . - Cred c5 este important s5 ne spuneti unde anume agezati rama claditoare $i dacg puneti rame clfrditoare En fiecare corp cu albine ? - Folosesc pentru fiecare familie o sin-

gur5 ram5 cliditoare, pe care o a$ez in corpul cu puiet la marginea cuibului, Pntre ultima cu puiet $i rama cu hran5. Fiecare ram5 cliditoare este marcat2 cu o pat i de vopsea $i o a$ez In aceeavi parte a cuibului, pentru a nu pierde timp cu cgutarea ei

L Pnseamnfr rH pe parcursul sezonului obtineti un numar destul de mare tie faguri crescuti. Cum consumati. ace$ti faguri re- roltati din ramele cl5ditoam pfn6 la topirea lor ? - Fiind faguri albi Pi presez puternic

\ub forin5 d e sfere, dup5 ce au lost ex- pugi putin 13 soare, V i asigur cri giiselnita :I J se poate demolta h ceara presati in acest mod. - Ce constat5ri faceti atunci cPnd recol-

tati ramele cliditoare de la familiile care au crescut faguri ? - Cind fagurele este crescut cu celule

de trintor $i uneori InsBmintat, trag con- cl11,zia c2 totul este normal iar atunci cind albinele construiesc faguri cu celule de albine lucrritoare pe o parte din fagure in- seamnR cEi matca nu are spatiu suficient pentru ouat. Cind pe fagure apar botci de m5tci deduc c i familia se preg2te~te de roire iar cind botc~le slnt deja ins8minfate Pn- sealnn5 cci frigurile roitului vor apare destul de repede. BinePnteles c5 In toate cor- purile intervin cu m5surile ce se impun pentru a nu periclita culesul de nectar yi polen. - Apropiindu-ne de finalul convorbirii

noastre vB rog spuneti-ne cum topiti fagurii reformati $i pe cei din ramele cliditoare? - Am cumparat din comert un teasc

pentru struguri (cost5 360 lei) c5ruia i-am schimbat discul de presare care era cam slab. Am cusut un sac dlh pinz5 de in de mirimea teascului care in partea de jos are . un orificiu de dimensiunea axului de la teasc $i am confectionat ain aceeavi pinzti citeva discuri groase de 5-6 mm care au $i ele cite un orificiu prin care pitrunde axul. Fierb fagurii in cazan iar cu un po- Ionic mare cu capacitatea de 1 l torn fier- tura Pn sac, pun un disc, torn din nou fier- turii $i pun alt disc $i tot a$a dup5 care incep s5 presez cu opriri pefltru a da timp cerii sZ se scurg5 din teasc In vasul de co- lectare in care se formeaz5 calupul. - Citi cearfr obtineti prin aceast5 me-

todfr de la un fagure reformat? - Aproximativ 120-130 g. - Citi faguri noi au clhdit albinele din

stupina dumneavoastr5 in anul 1986? - In total 160. - Ce mijloace de transport folositi pen-

tru depiasarea la Novaci ,localitate care se af!5 la o distant5 de 30 km de capitalg? - Am o 1notoret5 Mobra care Pn sezonul

apicol reprezina un mijloc destul de rapid, comod $i economicos. - Acum la terminarea convorbirii noas-

tre ce ati vrea s5 transmiteti stuparilor - din pgcate destul de multi - care nu se preocupfr de productia de cear5. - Mi-a$ permite s5 indelnn pe toti api-

cultorii sB introduca la iernat numai familii puternice utilizlnd dupA culesul de la

la control $i la recoltare. (continuare f n pug. 28)

Este titlul unui roman istoric, scris de Armand L a n o u x, tradus $i aparut la noi Yn Editura Militar5. C u m e $i firesc, acest titlu mi-a strInit interesul, mai .ales cB nu de multe ori mi-a fost dat sB intilnesc o lucrare literara de amploare, avind ca per- sonaj principal u n stupar. Continutul nu m-a dezamagit ci, din contrli, el mi-a produs in final atit satisfactie cit $i dorinta de a .spicui, pentru tovarsvii de breasl5, cf- teva din paginile care m-au Sncintat mai mult. - Subiectul clirtii este u n crimpei din lupta Rezistentei franceze Impotriva ocupantilor hitlerirjti. Actiunea incepe Pn anul 1943 $i se desfiiSoar5 intr-o regiune situata la ca- patul sudic a1 muntilor Pirinei, Sn mijlocul unei populatii ierjits din comun prin dragostea de via@ rji setea de libertate. Este vorba de populatia cataIan5, arjezat8 pe tar- mu1 Mediteranei, de o p'arte $i de alta a PirineHor, atlt i n Franta cIt mai ales In Spania. Avind ca straveche bazj etnica pe iberi .ji celti, e i $i-a pastrat i n mare mri- suri fiinta nationals, de$i de-a lungul tim- pului a suferit pe rind dominatia elen5 $i roman5, invazia vezigot5, arab5 $i bcr- berh. In prefata cartii, localnicii sfnt de- scrigi drept ,,o gintd 'complexd, amestec in- descifrabil de ymint i i , care oricum ar da-o, pe cataland sau pe frantuzeasc&, trdiesc, mtmcesc, iubesc, danseazd, se bat ;i mor cu u n singur gtnd: libertatea. Fdrii de care nici oamenii, nici popoarele, nici tiirile nu pot ddinui". Autorul staruie $i el asupra

,acestei caracteristici, atunci cind citeazii spusek lui ANDRE MALRAUX : ,,Cuvin- tul NU, opus cu dirzenie fortei, posedd o p u t e i ~ misterioasd care vine din ' adincwl vcacurilor", sau ale , lui RAZUL . GAMSA- TOV : ,,in limba avard cuvintele o m si 11- bertate au aceeasi rdddcind: uzden in- seamnii om, uzdeli librertate; se sublnfe- legf , cd uzden-ul este uzdenli : liberu.

. Intim legat de fiinta national3 a catala- nilor este dansul sardana, despre care ni- mQni n u $tie cind s-a nsscut dar 'care, ani- mat de fluiere $i trompete, Pi Pmbie la pe- trecere in l imp de pace $i f i atPtS la re- voltfi atunci chcl li se lncalca drepturile.

Pastorul albinelor se numevte- Capatas, u n b5trin noduros dar puternic, care ,,urmeazs cu stupii srli prirn&vara", incepind de a1 tarmu1 mjr i i ~i pin5 pe culmile muntilor. Vietuind in l in i~ tea unor codri de- veniti acum loc de refugiu pentru conatio- nalii lui intrati in conflict eu armata de

ocupa5e $i teatrul unor singeroase cioc- niri Intre urmjritori . $i urmgriti, el Ae transform5 treptat, prin amlir3ciune $i ur5, dmtr-un blajin ,crescator de gingahii fntr-un inver~unat luptStoi. Pe cgrari numai de el qtiute, conduce grupele de "maqui- sarii" (EostB denumire a bandelor din ha- tisuri, preluats acum de partizani) la vfnri- toare de fasc i~ t i , le in lesne~te retragerea din fafa unor forfe superioare $i ajutB la trecerea peste granit5 a multora din cei peste 30 000 de prigoniti care s-au refugiat in aceasta perioad5 in Spania. Pe descura- jati Pi imbSrbateaz5 cu cuvintele :, ,,Ntoi- odatd n u trebuie sd dispari atita t imp c2t pe lume mai existd albine. In manuscrisul tut Aristot (aflat in biblioteca din Rouen), . femeia ce personificd Jperanta tine i n mi- n d iLn stup." Inspirat de dansul pe faguri a1 albinelor cerceta~e, prin care acestea aratii direclia $i distanta la- sursele de nectar, el $i o seam8 de alti tovarZi$i Pi instru- iesc pe tinerii.dansatori din sate $i cstune la practicarea unei sardane cifrate care, priviti de la distant& cu binoclul le dez- v&luie mirjchrile du~manulu i .

Intre t imp, Capatas continua sil-$i prac- tice meseria. El obivnuievte s& spun8 : ,Nb- djdea std i n agrfcutturd. In vremuri grele, agricultura e o niidejde deznddiijduild~". In discutiiie cu u n capitan neamt, elev la Institutul zoologic din Miinchen a1 profe- sorului Karl von Frisch (laureat a1 pre- ~niu lu i Nobel pentru descoperirea dansului . albinelor), se fac o serie de observatii inte-

'

resante ce deptivesc prin profesionalislnul lor contextul beletristic i n care apar : ,,S& culegi doar de la o singurd specie

floral5 pe zi, sunil una din poruncile stupului".

, ,~ lb ine le care fac mierea n-o rnildncii". ,,FEuturele cap de mort (Atropos) agare

de regulii -3naintea neno+ocirilor. El reu- $e;te sd pdtrundd i n stup 'imitindYrimbifa noii regine, cu care paralizeazd paznicii de la urdinis".

,,Viespea. portocalie (Philanthe apivore) inhatd numai albinele incdrcate cu polei~".

,,AnimaEul nu e albina ci stupul, asemenea Spongiei, buretele marin care, dacii in- tins o plasd intre el ~i teritoriul din care se hrdne.yte, se descompune i n elementele primare, trece Zn felul acesta prin oahiuri- le plasei $t apoi se recompune".

,,E&st& multe solutti care n u -sint vala- bile decit Pn ciirfi".

, , ~ o i oameni,i nu sintem decit albznele care, Pn frenezia dispersrii, lncep S& arunce siupului-far&. Not trecem, stupul rdmtne". in asediatori cu stupi, reeditin&- o praE- -

,Cind va mai. trece atita timp cft a tre- tic5 uzitat5. de ap3r5tori la a~ediul ce- ,, a t pin5 scum ,oamenii vor f i morti. Albi- trivlor clin. antichitate. Citeva serii de tor-

nek vor supravie$ui. Ele o qtiu. De asta pile trase de nemti pun capst aceswi lupte ~ . .

munwsc". - inegale ; dup5 care asediatorii o iau hebu- . . Deosebit de rugestive sPst incursiuniie niti la goan5 in josul pantei, htepati $ i

autorului in noialiul de senzavi .ce-o Incear- urmAriti cu inver$unare de un nor minios c& pe 0 altinut5 ic$ia la primul ei zbor de de albine, care continu5 s5 i a a din rulote- ..

cules (rji care r e u ~ e ~ t e SA se descurce cu le cuprinse de flgc3ri. bine dear datorit5 Pnswirii -de comppkr Fire$te C5 cele- mai SUs povestite sint '

programat prin creditate $i dansul albine- doar fragmente, extrase rlzlete de uz api- lor instructoare) ; precum $i fn glndurile ' col din cele aproape 400 pagini ale roma- primei mgtci cclozionate, care purcede la nului. Mqi multe actiuni se desf5voar8 pa- oinorirea urm5toarelor matcute din "rafi- ralel sau se lntretaie cu traiectoria lui Ca- uni de stat", pentru a evita dekbinarea, slg- patas, numeroase personaje, cu tot atltea ,

birea si ruina cet5tiiU. caractere apar $i ies din seen:, unele im- Sfirriitul . lui Capatas este apoteotic. Inter- punPnd respect prin seriozitate $i dlrzenie,

cuit de sute de soldati nemti pe 0 plat- altele amuzind prin picanteria replicilor sau form2 de stTnc2, adapostiti In spatele ve- frivolitatea relatiilor dintre ele. De a$a ma- himlelor cu stupi (camioane, rulote, tractor) nier5 Inclt, pentru cei care doresc s3 cu- dispuse In semicerc ca in luptele cu in&- noasc5 valoarea artistic5 , global8 a cgrtii enii din Far-Wpstul american, el ~i orta- lecturarea este iodispensabil5. cii lui se bat pin5 la nltimul carturj, dups Dr. I. 0.

. .

- . $ ! 90 000000~00 i ! 80 000000 ! ! *0~~000&~ 00 00000 ! 1 6

VfND minioavilion aoicol w dou5 roti tractabil cu ARO cu sau f5r5 albine, motor ARO 240 pe benzini f8r5' cutie de Gitez5. ~ e 1 . -33.78.26. (13) VIND 20 familii albine puternice in stupi pe dou8 corpuri. Tel. Snagov 909/40253.

(14) .- . , 'JIND 15 familii de albine, inventar apicol, centrifugj. Telef. 87.06.33. (15)

VIND pavili6n apicol nou, convenabil sau caut asociat pentru pastoral. Telef. 55.15.14, str. CernavodB 14, comuna Voluntari. (16)

VSND 20 familii albine In s t u d Dadant-Blatt cu etaie si ramele res~ective. inclu- siv utilajul necesar unei stupine. Gh. ~ a v e l - ~ n g u r e a n u , Strehaia, str. Republicii 158, jud. Mehedinti. Telef. 978170545. dup5 ora 20. (17) VIND pavilion apicol capacitate 90- locuri, 44 familii, restul goale. AlexutB Gh., Bucov, jud. Prahova. Telef. 972175148. (18)

VlND remorc5 apicolg 'tip SALONTA cu dou3 palete, pentru 10 $i 18 stupi. Telef. 933j62868 dup& ora 17. (19)

VIIJD faguri artificiali STAS confectionati la Combinatul apicol. Telef. 67.26.61. (20)

VIND pavilion apicol 50 locuri f5r5 albine. -Telef. 926/12370. (21) - VIND pavilion apicol pentru 5'6 familii, ram5 Dadant, cu sau f5r5 albine. Turda. Telef. 953/11154. L

(22)

Ing. Elisel TART*

Despre rezultatcle bune obtinute de apicultorii cehoslovaci aflasem destule de la delegatii romini care au vizitat Cehoslova- cia in anii trecuti, din materialele publi-

- cat'e in reviste $i carti de specialitate, ca $i din relatarile unor oaspeti din tara prie- ten& Desigur cEi doream s& v5d la, fata locului - ,,pe viu" cum se spune - aspec- tele mai interesante asupra camra adesea meditam Si discutam cu colegii din tar3 $i totodata a~teptam cu interes s&, cunosc personal pe autorii unora dintre articolele $i referatele Stiintifice care mi-au stat in fats. Iat5 cZi acest prilej s-a ivit - mai repede decit ma avteptam - in a , doua decada a lunii decembrie a anului trecut cind am fost inclus Pntr-o delegatie .a Comitetului Execu- t i v format2 din : prof. Costache P a i u , viceprevedinte a1 Asociatiei CrescBtoril'or de Albine, ing. Doha S ii v e s c u, . inspector principal, Ion P o p'e s c u, tehnician, precum qi autorul acestor relatari. Neplacerile datorate unor conditii meteorologice extrem de nefavorabile - un viscol puternic ne-a prelungit la 9 ore escala pe aeroportul din Budapesta fiind nevoiti s5 abandonam avio- nu1 $i s i ne continuam noaptea calatoria cu trenul - au fost uitate pe loc in Gara central5 din Praga. Aici a m fost intimpi- nati cu mutt5 prietenic $i caldura sufle- teasca de Josef S o u k u p, prevedintele Asociatiei Apicultorilor din Cehia $i dr. Mi- roslav P e r o u t k a, secretarul asociafiei de care ne-am simtit apropiafi din primele mo- mente. Programul nostru, deosebit de in- csrcat, a cuprins in prima parte vizite de informare $i documentare in Cehia. La inceput, ca... la Fnceput am inscris pe agenda noastra - Praga oravul de aur - care, aSa cum spunea pe bun5 dreptate un calator strain, este ca o femeie foarte frumoasa de care te indr5gosteqti imediat $i pentru totdeauna. A m vizitat capitala federali a Cehoslovaciei cu prec5det-e in orele noastre libere, ghid amabil $i indatoritor fiindu-ne tin5ra $i simpatica doctorit& H a n a de la Centrul de documentare a1 APIMONDIEI din Praga. Marile bdevarde, muzeele, s5- lile de espozitie, teatrul national, podurile peste Vlltava, Primaria $i Hradul, mai ales Hradul (acest uimitor complex arhitectonic

'a c5rui constructie a Pnceput in secolul IX $i adaugirile $i reconstructiile au continuat timp 'de U I ~ mileniu, pPni3 Eri secolul -x~x)

ne-au Pncintat priviriIe. Revedinta a vechilor rcgi ai Cehiei, astazi re~edinta oficialg a pre~edintelui republicii, Hradul cuprinde pa- late, pavilioane, biserici, muzee $i galerii - toate situate in incinta ce doming ora~ul . DeLa lungul unor trasee prelungite p in i in orele tirzii ale- noptii am stritbiitut vechile cartiere remarcind meticuloasa grij5 $i chiar veneratia cu care sint conservate, restaurate gi' puse in valoare cla'dirile $i incintele isto- rice.

O seamii de biserici (Svaty Jiri sec. 10-17, catedrala Svaty Vit sec. 14-19) rotondat ro-

-'

manic5 scc. 12, sinagoga sec. 13, podul Ca- rol (Karluv most sec. 14, decorat cu statui din sec. 18), biserica Tyn sec. 14-16 ca $i biserica Svaty Mikulas sec. 18, primgria veche cu turnul cu. orologiu sr-. 15, con- stituic tot atitea puncte de reper intr-un foarte modest traseu turistic.

In Staro Mesto (Vechiul loc) un carier superb a1 pragsi, En apropierea TPatrului National (care este adspostit intr-o impu- natoare cladire ce imbin5 stilurile baroc CU cel neoclasic avind aliituri moderna constructie a scenei noi), pe strada Kremcn- . cova nr. 8 se g5seqte.Casa Asociatiei Api- cultorilor Cehi. Aici am purtat discutii CU activul Comitetului E~xecutiv a1 asociatiei. EfeCtivul total de familii de albine din Cehia cuprinde 700 000, productia de miere s-a situat anul trecut la nivelul a 7 500 tone din care circa o. treime este destinata exportu- lui. Din efectivul total circa 96% reprc- zinti familiile de albine d in gospodiiriile populatiei iar pe cele din sectorul de. stat $i cooperatist a1 apiculturii. Coordona- tele dezvoltjrii nu vizeaza aspectul exten- siv - intrucit se consider5 c5 densitatea (numEirul de familii de albine) la unitatea de suprafats a ajuns la un; nivel maxim - ci , aspectul .intensiv reprezentat de specia- lizarea $i diversificarea productiei. Se ur- m&re$te sporirea productiei de miere pe familia de albine, crqterea productivitntii muncii pe apicultor $i obtinerea altor produse decCt mierea. : ca de exemplu ceari, polen, propolis, 15pti~or de matc5.

Procesul de modernizare in .apicultura estc asigurat de introducerea rapid5 in productie a rezultatelor cercetsrii vtiintifice. Insotiti de ' ~ l a d i s ~ a v I< o d o n, activist de seam5 '

a1 Comitetului asociatiei, am avut plgcerea s& vizit5m Instftutul de cercetiiri apicole de

eaqsaa u~ a!$sunj ul lalje a!l!zods!p "3-J'H ~nso!l!qure !S ~nscxu!u! .ad l!u1!luraa we-I u! les!aqej leurolne ~!$!zods!p !nun Inaol 3pun Coqpa.td u!p (eulq~v) vladn F[oJ!de -n[e ns !!.lap eaaezop el al!soIoj neaa aws VeqJqej- q q!z!a l!nl+lsuo3 e-1 aaeluaurnJop 31lseid u!p !s!ur a~are~equre $nqd ne-s ap nalsou !nIn!%qs 1e ln3g1d luaurow un !u aluesaaqu! alaeod .a!insaxa ap auauraal .sla a3!a-(!s !1pl!un 'lqs ap a[on!aBe !tylrun !S aheluour 'aa!l!zods!p '!!je~elsu! ap ao[!a 'a1os!a%e a~ge~adoos : gs!pj~n[ alelqeuos -eaan[ e~dnse rrlelap !aurar3 !!\ueluaza~daa -dad ns aIrlpl!un qeol !S asu!~dns luls asrz ns as!l!qws ~naol~aa!p aalstou !qiz!a en!z -!J auwsaad ap paqe uj - !!.mlms!aSv ~e!ys UI 'aueoam ap aueo!T!ur ap TZ esap !nInaals!u!Iy e aaeurnJpu1 qsaap qns eat

. . -alnqurI ap glez!leurolne a!$gs O-.I~UI clpz el aleuo!i!z!We !!Ja!m ele$ !s.',JY[F~

sp !$ rzleuo!$!puos arj gs euran 3.113 ale?!$ aF'@ L e3-T Imue ?l~leJ% eaJ!nq!Jle -ues '(pJolaaa!p soansnq e~epap au ,,?Dunpv U!J~ !.~qesnpo~d Jol!ao~~ns!de !J!usaIur JP ma aJazzu ~$2 ?la1 -pvno1so<as atJoqn3gv a!.'=' 0 VJnB!se lnlqs 1a3l1e aa .ezeauo!ine n~?uad ltmoddaaxa uv un ?soJ v 9861 qos?dv eao.1~3 eadnse !dnls ap 1nJpurnu pdnp ad~rpa Inuv JwP --- J~J~~J?~~ luls nN") aaa!ur !aapsa!j JoT!.lquraur rra!nq!Jlaa !S (ezeJt!rue . ap auol 0008 alsad ap alel!?uea o ssalsod -ppe pu!.ms ap al!nJlsuoa aujapour !.rlpeTn ap ~zeq ad ~!IY~L) !n~nluaurea!~aur !rta~!nl 'IOU apodaa 'aldej ug aaraadose neaae I$ -eJ% al!!$!puoa UJ lUaurele.11 !S J!Isou

o puye .relunIoa JS!A

-!we un 'Jeu!aala)\ ue!3 -!uyal nes a!paur un) auebs~ad & u!p aleuraoj slei!1e!sads ad!r[nz .lo3 -:de [euo!$eu n!uourq -ed !n1n%aalul eaJe1e.q 14' ea.xea!lsou%e!p l!ina.c e-s yla~jaad aIez!u,on3 -.lr!s IS aaez!ue%Jo o-~~ug 'e)es!ldc so.ino"!.~ 'nnd~a -rros so!s!pn[ aunjjse o-alur.rd- . 'a!r!urej aae3 -all n,~uad sueoaoa ap OO& alp ..~o.[!ae$a!.rdoad as-npu!lg~d au!qie ap IFII~~J ap 000 08 alep .-!rpq 3lnqa.q ne '~961 -18~1 epeo!~ad ur 'e1a.i -gn vl!aqep - ezol!zeJ -ed gsco[ns!aad elseas -e - ~azoo~~ea w~af -equros !S [na!lsouBe!p o-q;n?!lsuos e !npl -nl~tsq e 1 'JU euralq -old !ue ~!ur!l[n u~

uaurr~adxa Joraleo e ale1 ap.tpz?lvaJ n2 sod u; Tpunzu D aloptzzl>np -uauraldru! !$ aieia~d~alu! 'adeinn1aad 'earj -od mlap a.t~o?.tadns a$oa JOIL~ ~nlh~p Lg~T -!$u!!l$ a!ie%!lsa~u! ap aIaseol[!~ a1apOlaw ' 'aaelasaas ap !!jw~!p ala~ed!su!ad '!!iel!un u! mlts DO as 2231401 Da?Df!n!?aD aJn-?!uJap ealq!A!lse BaeI ad leluaza~d e-aU !n[nlnl!ls -ow ap sa30~d 1~qpv.t un-.t?u$ ?WZ~V" 'Insa~l -u! pJqsaJ!p 'fi q a s a A ~zzutpvq~ lnlaurug Inue a!Jqurolso u! aladsno lsoj aiau aJes -UI .aIeourop augos n2 puoz o-a~uj !ai\el[[A n q w H nvlso.twf !nlnleu!quro=) Ie .xolsaa!p Inleur ad ylenl!s ay.q!Ieso[ o '(I 0103) aloa vl

incint5 a fabricii. Directorul ne-a asigurat c5 in noile hale ambalarea mierii, se va face in conditii $i mai bune, instalatia avind llnii comandate $i supravegheate electronic,, produsele finite caracterizfndu-se printr-un grad sporit de competitlvitate. DotArile care

x

urmau s5 se emcute vor permite $i diver- siflcarea productiei prin fabricarea hidro- melulfl, a unor preparate din miere ,?. sucuri naturale din portocal'e, Hmli $1 zmeurti, a unor amestecuri de miere cu 1Bp- tivor de mate:.

Rememorind orele petrecute in God' util ~i pl?cut 13 Tnstitutul de apicultur5 dinDole S@ cltvine s5 amintim intllnirea cu distinsa cercet5toare dr. V&a D r o 6% .l c o v a (cu- noscut2 de noi. din articolek publicate In literatura de specialitate) care 1ycrPazti -la e l a b o ~ a r e ~ unei .metode biologice de comba- tet-e a locel afnerica-ne (provocatfi de Ba- ciHus Iarvae) cu ajutorul unui *%acteriofrtg, avind deja r@zuItate presti-se $i lucrari originale asupra acestei teme. In laborato- ru! de chimie 1-am fntilnit pe tincirul in- giner Jaromir B a ri l e k care de$1 era in coneediu a tinut s5 vinB la institut s i ne cuaoasci. Ne-a prezentat o trusti portabil5 de control rapid a cal3Gtii mierii concepuG . ~i realizata de ei. Printr-un procedeu simplu ;ji accesibil se poate decela indicele colorimetric $i zaharoza ca paramctri de baz5 ai calittitii mierii. Desighr preocup5rilc acestui t ln i r cercetgtor vizeaz3 $i alte aspecte printre cake nu lipsite de importantti ni s-au ptirut ce!e legate de prezenta unor

I metale grele in miere sau a unor pesticide toxice- In nectar ca $i unele probleme legate de toxicologia apicolB.

CEARA - 0 PROBLEMA ,

MEREU ACTUALA

(continuare in pag. 23)

salcim pe lingti fiecare familie de baz5 cite o familie ajutaoare pe care in luna octom- brie s5 o uneascB cu familia de bazti. Este foarte importaniS folosirea ramei cl5d'itoare in fiecare familie de albine fapt care cre- eazg pe de o parte conditii de ~btiner-e a unei productii sigure ~i constante de cear5 - cunoscut fiind faptul cB secretia cerii este un proces fiziologic spontan $i natural a1 albinelor pe care dac5 nu-1 utilizrim pierdem productii - iar pe de alt3 parte prezenta ramei cltiditoare determini ca toti fagurii artificiali introduvi In cuib sti fie

,,La ole, . acum, in decernbrie, sezonul apicol este in plind desfQurareU ne spunea dlrectorul In drum spre Apiclimatron unde intr-adevir am v%ut 15 nuclee din care plecau $i spre care veneau albinele. EX- perimenttirile urmBreau g5sirea unor noi formule pentru un preparat (pe b a G d e piretroici) ce urma s3 fie utillzat in ade- vririlta lupk& pe care c.ercet3torii o desfa- .par3 pentru combaterea varroozei. De altfel aceastk -lOptB impotriva varroozei este

'la Dole, asa dup5 cum a m aratat, pe primut plan a1 preocup5rilor zilnice. Am v5mt turte din past5 obt~nuta dintr-un hidrollzat en- zimatic de zah5r in compozifia c5rora intra produsul cumafos (acaricid fabricat de firma Bayer). Aceste turte . realizate experimental urlnau & fie administrate unor familii d e alhine infestate arti_ficial cu Varroq Ja- cobsoni. Exemphra s~nergie a eforturilor tuturor lucr5torilor in lupta impotriva

-varromei (,,tndzferent de colect.ivuL de care aparti, toti cercetiitorii lucreazd atit cEt pot cox sd combatem eficient varrooza" ne spunea- directond Vesely) explicB In Cehia grad& mic. de infestare cu varroz5 : 5-P/o, conform afirmatiilor gazdelor noastre. '

In sfPrjit la capitolul modernizare a mijloacelor de' obtinere, stocare. prelucrare $i interpretare a datelor trebuie sri amintim cri In chiar perioada vizitei toastre institutul a fost dotat cu un calculator electronic cu terminal (display) programat a funaiona pe baza limbajului Pascal. Colaboratorii institutului Psi pun mari sperante in aplicarea metodelor moderne de cercetare ,$tiintifica 'asistat5 de calculator.

(Continuare in numdrul urmiitw)

crescuti numai cu celule de albine lucriitoare. Din experienta mea recomand cu toatti convingerea inlocuirea anual5 a cel putin 4-5 faguri vechi din cuib, ceea ce conduce la primenirea la 2-3 ani a In- . tregului echipament de . faguri, lucrare ex- ,

trem de important5 pentru pBstrarea s5n5- t3tii familiilor $i 'evitarea degenertirii lor. - Sperind c5 argumentele dumneavoas-

tr5 vor avea audienta la toti cititorii -no* tri, v5 multumim si v5 urilm un an apicol ru rezultate de productie dintre cele mai bune.

Interviu realizat de Zaharia VOICULESCU

Lucrari apicole On luna rnai

Iatri-ne in luna mai, una din cele -mai Zrtlmoase ale anului. Unii pomi 'fructiferi s in t inc5 in floare. Cimpiile s-au imbriicat Pn verde crud ,in gr5dini $i parcuri florile abund6, aerul are En el ceva toniflant. Al- 'binele apreciaz5 $i ele aceast3 renavtere $i activltatea lor este debordant5. Caldura de a fa r i , resursele melifere naturale, eventua- iele lwsniri de stimulare . ~ i ramele pecare le-am ad5ugat treptat, toate acestea au fa- s d t ca stupii n o ~ t r i s5 se umple cu albine. Iilnd pregstlti s3 fac5 fat5 cu cinste pri- mului mare cules, saldmul, care i$i face impetuos intrarea pe scena apicol5.

ATENTIE LA ROIT ! DaG-nu dBm albinelor $i m5tcii spat id trebuitor ca ele s3 lucreze in voie, s-ar putea s5 avem d c a face cn acest fenomen, pe cit de necesar perpetulirii speciei In sBlbBticie, pe a t l t dc dgunqtor In cultura apicoli. In stupii orikontali, crearea de spatiu se face prin adgugarea de rame; in cei verticali prin adriugarea de corpuri sau magazine. Cind se adaugii magazinul ? Este o intrebare caw-1 nelini~tevte pe multi stupari, ytiut fiind c5 $i prea tirziu $i prea curind este r5u ; prea tirziu pentru c3 pierdem recolia $1 stupii roiesc, prea curind pentru c5 r5- <.!m ruibul yi dezvoltarea familiei stagneazg, tapt (-are tot cu pierdere de recolt5 se sol- deaz8. B~ne , dar cind este prea curind 4.ind prea tirziu ?

Ptea curind este : - cfnd ramele dm corp nu s h t complet acupate cu albine, iaclusiv fagurii artifl- t i a l i de la margine, pe care unii apicultori Ti -pun cu ucazia vizitei de prim5varA ; -.d& cuksul nu se declan~eaz8 la data

.obljhu1t5. ~ t i u t fiind c5 de la un an la altul goate s5 existe un decalaj de 10-15 zile ; - ctnd tilnpul este nefavorabil sau ne-

sigur in Urmstoarele 7-8 zile, conform pre- viz~unilor ~netrb.

Prea tirzzu este atunci cXnd albinele fac ,barbaU la urdiniy, semn c& un roi se pre- &te>te Si ; caz hi care recolta este compromis5.

Momentul ideal &te weit de precizat. Ac- tivitatea de la urdiniv $i aspectul cuibului ar putea s5 ne dea ceva indicapi In acest sens. Cind albinele pleacti $i vin Sn mas5 , lovindu-se unele de altele, cPnd gr5m5joa- rele de polen de pe piciorU$e au dimens~uni maxime iar guqa este plinEi cu nectar-@ eind partea de $us a ramelor este albit5;

atunci se impune de urgent5 punerea mas3- . zinelor. Totu$i profesioni~tii nu i$i fac . atltea probleme $i, preferind sB actioneze rnai devreme decft prea tirziu, ei a$azti magazinul cind corpul de stup este relativ plin cu albine dar, pentru orice eventuali- - tate, ei- intercaleaz5 o foaie, dou5 de ziar. In felul acesta.c5ldura nu se 'pierde, iar ai- binele -pot .distruge acest b a ~ a j cPnd doresc s6 o fac5. ,Inconvenientul este 92 'umeori perforarea ziarului $i ocuparea etajului superior are loc inainte ca populatia s5 atin- g5 o ~dezvoltare satisfBcZtoare, intrucit albinele ~ t i u din instinct c5 sus va fi rnai bine pentru ele. In consecint6, este rnai indicat ca In loc de ziar, s5 s e intercaleze, un podisor previzut cu un. orificiu de circa 25 mm. In ziua in care magazinul va fi in- vadat de un mare numar de albine, vom putca, prin indepartarea acestui podi~or, s5 acbrdam f5rB riscuri noilor generatii spatiul pe care il revendic5.

Yn ce priveste fagurii din magazin $i aranjamentul lor, este bine G-i eliminam ,

pe cei vechi (negri), deformati sau rupti, . .

s5-i arjez5m la margine pe cei ce au servit ' la cre~terea puietglui $i, nu este r8u daci in mijloc vom pnne $i 2-3 faguri netra$i unul lhgA altul. De c6 unul ling& altul ? Pentru cB dacil i-am' intercala cite ,unul . intre doi faguri crescutl, acevtia vor fi In- gro$atl in detrimentul celor noi, obtinln- du-so astfel rame foarte inegale.

Se $tie c6 lipsa de spatiu favorizeaz5 ro- itul. Cu toate masurile luate, acest fenomen se intimpl5 totu$i, nu numai In stu- pincle incep5torilor ci $i in stupinele mari; mai greu de supravegheat. Ce facem cind roiul a plecat, ~ t i m ? (dac5 rnai putem , face ceva). Dar dacg nu a plecat Inc5 ? So- lutia este s5 p roceam la o roire artificial& caci incercarile de a-1 scoate din ,frigurile" roitului, prin ruperea botcilor $i suplimen- tarea spatiului, nu dau rezultate. Mai multe' metode pot fi folosite, ins6 cea mai bun5 gindesc c5 este cea a ,evantaiului". Pentru aceasta trebuie sg avem trei stupi mici sau roinite, pe care fi a$ez5m unul lfnga altul pe locul stupului roitor, dup5 ce 1-am tras pe acesta In spate. fmp5rtim In mod egal ramele stupului roitor Pn cele trei roinite, astfel Pncit fiecare s5 aib5 rame cu miere, polen $i puiet, avlnd grij5 s5 le l5s5m din puzderia de botci . doar cite 2-3 din cele - rnai frumoase (s-a constatat c& botcile lungi- . $i subtiri nu valoreaz5 ma* lucru). In cazul cind la unul din roiuri drim. peste matcii; acestuia nu Pi mqi l5ssrn botci sau puiet nec5pZgit. Toate roinitele vor fi corn- pletate cu faguri construiti sau artificiali. Pentru a cgaliza $i albina, vom avansa u$or stupu$orul mai putin activ $i, din contr5, vom tsage putin mai Inapoi pe cel ce pre- zintB o- circulatie rnai mare- la urdiniv. DupB 2-3 zile, cei doi stupuvori de la margine ' V w fi- fndepzrtati cu circa 10 cin, repetind

aceastg figurii pin5 se ajunge la o distant& satisi5cAtoare.

Metoda d5 bune rezultate in cazul unei inmulfiri ,,de voie", cu mentiunile ~ 5 : . - familia ce urmeazil a fi divizatil va fi una din cele rnai bune din stupinfr In ce p r i r e~ te productia, blindetea, rezistenta la boli, curiitenia etc.; - ea va fi stimulatil $i eventual ajutaG

cu puiet in eclozionare, pentru a ajunge la o. dezvoltare maximl, premerggtoare roitului;

-, roiurile formate vor fi hrHnite din a- batridenth qi, eventual in&ite cu cite un fagme cu puiet; - dacfr la data divizilrii ggsim la una din

familiile bune d i n stupinil botci de schimbare liniqtitl a miltcilor, putem sfr le d l m relor douB roiuri orfane; dac& nu, acestea i$i vor face singure mfrtci.

Este o metod5 comod5-$i sigurs, care permite incep5torilor ca pin5 in toamnii s5 ob- tina trei familii de albine pe 6 sau 7 rame.

Pentru. apicultorii putin rnai versati . ~ i care S$i propun obtinerea unui numfrr rnai mare de botci, respectiv pentru un numar rnai mare de roiuri, recornand ca deosebit de bun5 metoda descrisa cu atita compctentii de Z. .Voiculescu in revista . noastr5 din aprilie 1984. Aceasti4 metod5 consta din :

-introducerea ~ntr-o familie foarte bun5 metoda clescrisil cu atita competent5 rame cu puiet cfrpilcit, pentru intlrirea a- cesteia cu puiet tiniir; - introducerea, la data cind acest puiet

a eclozionat, a . unui fagure recent crescut in mijlocul unei alte familii foarte bune (de priisilii), pentru obtinerea ouBlor necesare; - orfanizarea familiei cresciltoare $i res- tringerea ei numai pe ramele cu pilsturil $i miere; - fasonarea fagurelui hu oug, tgind DOr-

tiunile fHr5 ouil in a$a fel incit majoritatea celor 30 celule cu ouil pe care le 'vom lBsa sfr se afle pe marginea tfrieturilor, lsrgi- rea acestor celule cu un creion $i indepsr- tarea oualor care eventual s-ar afla in dreptul lor, pe partea opus&; - introducegea fagurelui cu ou3 in fami-

lia crescfrtoare $i hrinirea ulterioara a ei ; - decuparea botcilor rezultate $i grefarea lor la roiurile sau nucleele care vor fi formate in acceaqi zi.

1n.afarS cle vafirificarea optim5 a culesului nectarifer dc la salcim $i Inmultirea familiilor de albine - lucr5ri ce caracte- rizeaz5 activitatea apicol5 din luna mai- nu trebuie neglijat5 nici obtinerea celorlalte produse ale stupului (polen, cears, PI-o- polis . ~ i de ce nu - 15ptigor sau, venin), cunoscut fiind cB rentabilitatea apiculturii depinde din an in an rnai mult de diver- sificar~a acestei indeletniciri,

Dr. Ile OGRADA

j pentru, luna rnai I , Din punct de vedere climatologic, luna , rnai se caracterizeaza printr-un regim ter- , mic cu 4-6°C rnai ridicat decit luna aprG , lie, dar cu 3-4°C rnai coborit fat5 de iunie, I prima lun5 a verii. Temperaturile medii ale I lunii rnai sInt cuprinse trare 14' $ 2 16OC fa I zonele de podis $i de deal, precum ~i Zn I zona de litoral $i intre 16' $i 17OC in zonebe I de $es. I Sub raport pulviometric in majoritatea re- ' giunilor t5rii cantitgfile de precipitatii ce se ' insumeazi in aceasta lung sint apropiate de t valorile medii multianuale ale lunii iunie, , considerat5 din punct de vedere climatologic , ca cea ma ploioas5 lun5 a anului. , Luind in considerare anii analogi sub ra - , portul circulatiei atmosferice deasupr3 ariei I atlantico-europene, ne a$teptAm la o lunii I. rnai normal6 in,.Cimpia Rbmhnd, Dobrogea $2 I podisul Moldovet iar fn celelalte regiuni la I un regim termic ceva mai rdcoros decit ceI I a1 temperaturilor medii climatice iar pentru 1 vest $i o instabilitate accentuat5. I Cantit5tile de ap5 ce se-vor totaliza din I precipitatii vor fi cuprinse pe cea rnai mare ' parte a teritoriului f5rii Intre 60 $i 91 l/m2- t ekceptind Dogrobea unde acestea se vor si- , tua intre 30 fi 60 Ilm? De asemenea, in zona I de muntc si pe alocuri in zona de deal $i irt 8 regiunile vestice se vor, insurna cantitsti- de I peste 100 l/m2. I Cel mai ridicat num5r de zile insorite se I va inregistra fn sudul t&rii, ceea ce va fa- t voriza dep5virea frecvent5 a pragului d e I 25OC. ' CONSIDERATII ASUPRA INFLUENTEI

VRERIII PENTRU FLORA I ~ E L I F E F ~ A DIN LUNA MA1

In raport cu .regimul termic a1 acestui an slnt de a~tepta t inttrzieri ale terrnepe- lor .de tnfl,orire, cuprinse fntre 3-5 zile in sud gi de 5-8 zile in nord.

i n prima decadii a lunii Tor fi in floare artarul tdtdresc, castanul. sdlbatic, clitino albd Si cru~inul, apoi vor inflori sugelul alb gi afinul. . .

i n a doua par&? a lunii gi rnai ales in ultimele zile ale lui rnai se va produce o ade- vdratd explozie floricolii, ce a dat in popor denumirea de florar acestei .luni.

Din flora cu un aport melifer mic .yi mijlo- ciu c~racteristicd sfirsilului lunii, amintim g&lbenelele, mdzdric*hea, ' murul, mu.ytarul sdlbatic. salcimul mic, vita de vie iar pentru mierea de man5 fagul. Dintre plantele cu aport melifer important enumeram lucer- na ,mojdreanul, salcimul alb, salvia de,cimp, trifoiul alb, tdtdneascn st urzica moartG.

Corneliu POP

9 Anul editorial 1987 a debutat pentru cartea cu prof11 apicol cu aparitia la Editura Apilnondia, in luna ianuarie a unei publicatii din literatura franceza de speciall- tate : ,,G u s t u 1 m i e r i i" autori Michel GONNET $i Gabriel VACHE, in traduce- rea pertinent5 a redactorului de limba francezg de la a- ceastg editurg, Carmen H o- t o b o c .

fn contextul literaturii cu, profil apicol din tara noas- tr3 - cuprinzind atit lucrsri originale, apartinind unor autorl romgn~, cit $i tradu- ceri a!e unor titluri dln striliniitate - , , G u s t u l m i e r i i" reprezintg o aparitie ineditii, de cert mteres credem, ea tratind problema- tica mult discutat5 $i uneori controversati a analizei sen- zoriale a mierii $i metodelor de evaluare a calitlitii mierii, lucrsrile consacrate- acestui subiect fiind rare .$. incom- plete inc5, atit la no;, cit $i pe plan mondial.

In prezent, a$a cuin se sub- finiazi $i in prefata redac- tiei, consu~natorii de miere pot fi impsrtiti in dou5 ca- tegorii urm5rind s5 obtin5 ga- rantii asupra provenientei $i gradului de pusitate a ~nieril ce face obiectul atentiei pro- ducatorilor $i beneficiarilor. Lucrarea de fa@ vine fur- nizeze o serie de-indic4 de re-

pere, cu ajutorul clirora cei interesati - atit din prima categorie, cit ~i din cea de a, doua - pot aprecia personal, in mod corect, o miere atit de origine monoflor5, cit $i poliflor5. In acela~i timp, in eventualitatea organiz5rii u- nor viitoare concursuri de miere, lucrarea pune la dis- pozitia apicultorilor un tablou complet a1 calitgtilor si de- fectelor mierilor de diverse proveniente, suplimentind analizele fizice, chimice, biologice $i polihice cu datele unei analize organoleptice $i tactile ale criror tehnici pot fi uvor insu~ite de ciitre orice apicultor.

> M m ~ m # m M - / m H m , A " ,

Iat5 de ce, credem, lucrarea de fat3 - rezultat a1 in- tilnirii a doi cercet5tori cu o larg: activitate pe teren, francezii Michel Gonnet $1 Gabriel Vache - prev3zut5 oportun in planul de aparitii a1 Editurii Apimondia ~i tra- dusa cu o perfecta stapinire a limbajului apicol In redac- fia Institutului International de Tehnologie gi Economie Apicolii, se inscrie ca o contr~butie important3 la grogre- sul cuno$tintelor necesare atit $tiintei, cit $i artei de a fi un bun apicultor.

Spergm cB aceast5 aparitie editorilalii va suscita interesul dumneavoastr5, a1 tuturor celor preocupati de nobila vi stravechea lndeletnicire care este apicultura.

Ing. Ion MILOIU

' ~ e curind a ap5rut In in Editura Grafe und Unzer, o carte. - -ghid de apicultur5 - a cunoscutckii specialist Werner MELZER. Cartea se intituleazg ,B i e n en h a l- t u n g" --- "Intretinerea albinelor $i reprezint3 prin continut $i prezentare o atrar- _

tiv$ invitatie la practicarea acestei frumoase Pndeletniciri.

WERNER MELZER a fast intre anii 1065-1983, condu- c3tor al- Asociatiei Apicultori- lor din R.F. Germania. Pe b g 8 o serie Pntreagg de ac- tivitati pe care le-a indeplinit in cariera sa de peste 30 de ani, este un cunoscut expert in crevterea $i intretinerea albinelor. Punctul forte al'spe- cialitati sale a fost $i ramfne - cve~terea mdtcilor.

In pritnul capitol a1 acestei carti este facut5 o scurtit trecere in revista asupra vie- !.ii albinelor cu o caracteriza- re a indivizilor din colonie $i activitatea acestora. Capitolul se inc11eie.c~ prezentarea unei scheme cu ciclul de via@ a1 unei albine lucriitoare de la stadiul de ou $i pin5 la moar- te.

Capitolul I 1 a1 c&rt,ii. oferll citeva sfaturi privind Bntreti- nerea coloniilor de albine : alegerea vetrei stupinei In functie de necesitatile farnili- ei de albine ; se prezintB apoi. pe scurt modul in care se face deprinderea (inv5tarea) acestei indeletniciri in R. F. G. .,

Capitolul I I I continua prezentarea ci to~va tipuri.de stupi, unelte, Imbr5c5minte de protectie pentru apicultori, tipuri de farnilii de albine, mo- mntul optim h e incepere a activitgtii transport, amplasarea stupilor, etc.

Capitolul urmdtor cuprinde notiuni de intretinere : tipuri

\ <

de rame, Ensirmarea ramelor, Se ~ r e i i n t h apoi detaliat, re . --- acarapioz8, varroos5. confectionarea acestora, apoi, planul de tucru a1 apiculto- nosemoz5, boli ale puietului, irolarea (imp'achetarea) colo- rului %n cursul unui sezoft a+ loca european8, loca america- niilor de albine pentru ier- col, principalele culesuri spe- n3, puietul vgyos, puietul~ pie- nat $i hr8nirile din prima- cifice regiunilor din R.F. Ger- trificat, precum $i agentii lor var5, n$iuni despre roit, mania precum $i citeva dintre etiologici, apoi dtiunstorii al- creyterea de m?it.ci, hriniri!e principalele resurse melife- bi~ielor -+i ai stupului - mo- de toamnh, , activitatea api- re Pn afarii de culesurile prin- liile cerii, braula (p5duchele) cultorului ;Iln timpul iernii, cipale. viespi le , bondarii, lupul alki- lucrsri i m p ~ r t a n t e ce trebu- In capitolul "Produse ale nelor, furrricile, $aarecii $i in

. iesc efectuate h prin-&vara, stupului" a$a cum ilustreazil final despre pericolul intoxi- Se prezina ' apoi printr-o +i titlul sint trecute T n re"istg cgrilor cu pesticide- s c h e m ~ - ~ o s t ~ deosebit de a- princiapele produse Encepfnd Ultima parte a acestui ghid, tractiva $i interesanta distri- ce se bucur8 de o ilustratie butia lucrgrilor carsul unui cu rnierea Wiferite sortimen-

(prezentare grafic8) de e x c e p Pntreg an, pe luni, cu o le- te), ceara, polen, 15pti+or'\de gmda ce mprinde ordinca matc5, propolis, venin etc. tie, este afectat5 prezenarii des f i~ur5r i i acestora. De altfel ,,-.-. prezintg apoi lntr-un unui mic lexicon (dictionar) aceasti3 schemi este $i intitu- de termeni apicoii. I

latg : .Anul apicol dintr-o pri- alt capitol, no t im i despre bo- . . ~. vire". lile albinelor : bbli parazita- Biech. Cristina M A T ~ S ~ - '

w~-.m~-f lm~-~-~-f l - , - , - ,m,m,- , * , '~ , , - ,~ . ,& ,-,-,-,* - fn friguroasa zi de 17 fe-

bruarie a acestui an, a plecat in ve~nic ie un mare api- cutter, obosit dU@ o viatd de muncd, de striidanii, ' d e h- fringeri $i victorii.

A vdizut lumina zilei pe plaiurile moldovene la Co- stesi-Vaslui f n 11 februarie 1896, fncd din copilarie do- bindind, . foarte de tlmpuriu, o calitate esentialii a auten- ticului stupar : dragostea de albine. Dupd absolvlrea II- ceului teoretic din Birlad $i-a desdvir~it studiile, luindu-$i i n 1919 licenta la facultiZpile de drept $i de chimie agrarii. Participant la marile trans- formllrt prin care trecea apicultura nationalii fnxperioada dintre cele dou4 rdzboaie mondiale, s-a dedicat cu toaM fiinfa sa modernizdrii acestei frumoase $i strdvechi indeletniciri. A fost incadrat i n diverse functii, activind i n mai multe unitiiti agricole.

Contribufiile sale la dc~oo l - tarea stupdritului au fost foarte multe .$i foarte diverse. Important ni se pare cd tout6 viata a fost u n desdvirfit pracl'ician, cu inima ,vi sufle- tul deschise spre noutdti, cu aleasd abnegatie $i nesfirsitd ddruire de sine, calitd$i ale unui stupar strdin de in- chistere, ascunzisuri, de teama de a impdrt&+i altord succesele $i chiar esecurile sale. A scris mult, cu talent

._ publicistic deosebit, prin re- 2

32 '

viste mari si mici, i n bro- suri $i cdqi. A conferentiat i n sdli modeste sau somptu- oase, reusind mereu sd . con- vingd de adevdrurile sale pe cei clirora li se crclresa.

Dacd ,,Educatia clisritoriei" -studiu social, ,,Cre$terea re- ginelor" ! (miitcilor), ,,Stupii sistematici", ,,Cre+terea albinelor", ,,Boala In . prisacfi", ,,Produsele apicole In slujba san5tAtii omului", ,,A.B.C.-ul apicol" rdmin ciirfile sale de referintli, masivul vol,um ,,Sl'UPARITUL - tratat complet de apicult8rdu editia a III-a, Cartea Romirneascd 1947 - este opera sa funda- mental&

~ucrarea , premiatii de Aca- demta Romdnd si onoratit cu diploma de onoare i n Franfa En 1937, 1-a consacrat definj- t iv prin editiile succesive. fl avut rabdarea, tenacitatea $% priceperea ca. la 80 -de a n i sii-$i revadii monumentala operii elaborind ,Stup&rttuE nou" care atest&, a$a c u m scria in prefata volumului. prof. dr. ing. V . Harnaj, Pre- sedintele Consiltutui Director hl Institutului International de Tehnolooie si Economie . Apicolii $ i - ~ r e ~ e d i n t e d e onoare a1 APIMONDIEI valoarea pasiunii $j indelunga- tei experiente pe care a inteles s-o Pmp5rt5~easci3 cu d8rnicie tuturor". S-a bucurat de dragostea si pre- tuirea obgtd apicultorzlor ro- mdni, a cdrui membru d e onoare era, fiind distins in 1957 cu diploma si medalta de onoare a APIMONDlEI iar En 1976 t s-a conferit Me- dalia Muncii.

Prin disparitia lui C. L. tlristea pierdem u n strdlucit reprezentant a1 asociapiei care lass in urma lui amintirea de nesters a unui reputat teo- retician, desdvir~it practic*Lan, talentat $i prolific .publicist- ce @-a inchinat tntreaga viatii cu devotamentui unui ad&- rat patriot, propQirii apiculturii nationale st cregterit presttgiului ei intern@ioncrl,

Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1987

Documents

Transcript of Apicultura in Romania Nr. 4 - Aprilie 1987