Vaida SilviuInginerie geologica an II

In muntii apuseni se gasec relativ putine izvoare minerale.Sunt cunoscute doua tipuri de izvoare minerale:- ape termale, la Moneasa, Vata, Geoagiu si Calan- ape bicarbonatate, la Padurea Neagra, Lipova, Breteliu, Buruene, Boholt, Paulis, Chimindia. Apele termale de la Geoagiu sunt si bicarbonatate.Apele minerale bicarbonatate de la Tamaseu si cele de la Tinca, chiar daca nu apar la zi in cadrul muntilor Apuseni, datorita prezentei bioxidului de carbon, se considera avand legatura genetica fie cu eruptiile vulcanice neogene din acest lant muntos, fie cu unele fracturi profunde din fundamentul Campiei Panonice. Izvoarele de ape minerale din localitatile mentionate au orientare NV-SE, de-a lungul liniei de eruptii vulcanice.

MoneasaIzvoarele de la Moneasa au o apa bicarbonatata, calcica, magneziana, sodica, cu mineralizatie totala intre 234 si 256 mg/kg si temperaturi de 18.2-32 grade Celsius.Apele trmale se acumuleaza in acvivere de adancime in reteaua carstica triasica, aparand la suprafata pe o falie orientata NV-SE. La contactul faliei cu formatiunile impermeabile din panza de Codru apar la zi toate izvoarele termale exploatate, cat si apele carstice de la contactul ce panza de Codru.Zacamantul termal este pus in evidenta prin 4 izvoare termale si un foraj cu adancimea de 340m, realizat in anul 1895. Termalitatea apelor si continutul liber in CO2 poate fi legat de un aport juvenil pe linia de falie majora NV-SE.Apele sunt recomandate in afectiuni ale aparatului locomotor, si ale sistemului nervos periferic. Statiunea este recomandata si pentru convalescente dupa boli infectioase, surmenaj si unele forme de astenii nervoase.

Vantu de JosApele termale de la Vantu de Jos apar la suprafata din depozite aluvionare ale Crisului Alb, cat si din melafirele care constituie roca de fundament, prezentand un grad relativ avansat de fracturare, fisurare si alterare.In urma studiilor hidrogeologice s-a ajuns la concluzia ca apele termale venite din profunzime pe fracturile melafirelor se amesteca cu apele freatice din aluviunile Crisului Alb.Apa termominerala, din aceasta localitate, este clorosodica, sulfurata, cu temperaturi cuprinse intre 38 si 39.5 grade Celsius.Apa termala este exploatata prin intermediul a 3 foraje executate in 1960 cu adancimi de 107m, 82.90m si 110m.Zacamantul de ape minerale de la Vantu de Jos a fost studiat si din puct de vedere geotermodinamic evidentiinduse unele anomalii, datorita alimentarii atat din zonele de aflorare a melafirelor cat si din aluviunile Crisului Alb.Apele minerale sunt recomandate in tratarea afectiunilor aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, ginecologic, pentru tratarea afectiunilor tubului digestiv.

GeoagiuApele termale de la Geoagiu au fost cunoscute inca de pe vremea romanilor.Apele au temperaturi cuprinse intre 34 si 36 grade Celsius si sunt acumulate in calcare cristaline carstifiate din baza depozitelor cretacice, care formeaza cuvertura zonei.Circulatia apelor se face prin fisurile si golurile carstice, alimentate prin facturi profunde a cristalinului. Complexul acvifer din calcarele cristaline au generat, in zona de drenare, depuneri importante de tufuri calcaroase care in aval de statiunea balneara ating grosimea de 100 m (incepand cu anul 1968 tufurile ai fost exploatate ca piatra ornamentala).Pana in 1964, zamantul de apa termala a fost exploatat prin sase surse naturale care drenau apele acumulate in formatiunile acoperitoare, apartinand Cretacicului grezos si Cuaternarului reprezentat prin tufurile calcaroase. Pentru a obtine debite sporite incepand cu anul 1960 s-au executat 5 foraje cu adancimi cuprinse intre 31 si 150 m.Debitul cumulat, obtinut in izvoare si sonde, depaseste 40l/s. In prezent se exploateaza un debit de 20l/s deoarece sondele 3 si 4 sunt puse in conservare.Apa termala este folosita in bai calde, in bazine de agrement si pentru cura interna.Apele din statiunea Geoagiu sunt indicate pentru cura externa in afectiuni ale aparatului locomotor si sistemului nervos periferic, iar pentru cura interna pentru afectiuni ale tubului digestiv, hepatice si ale cailor biliare.

CalanIzvoarele de la Calan, desi sunt situate in stanga raului Mures, ca origine a termalitatii apartin de Muntii Apuseni, ca si cele de la Geoagiu.Apa termala utilizata in statiunea balneara este exploatata din izvoarele care apar in incinta parcului, pe fundul unui bazin de agrement si al unui bazin sapat in tufurile calcaroase depuse de apa temala, denumite Baile Romane.Apa minerala din cele sapte izvoare bicarbonatata, sodica, calcica, usor magneziana, avand temperaturi cuprinse intre 25 si 29 grade Celsius. Ester recomandata doar pentru cura externa in afectiuni ale aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic.

APE MINERALE BICARBONATATEApele minerale bicarbonatate din mutii Apuseni apartin a doua aureole mofetice distincte, deosebindu-se doua grupuri:1. Iviri legate de aureola mofetica a Muntilor Metaliferi, situate in partea sudica a acestora. Din aceasta grupa fac parte sursele de ape carbogazoase de la Boholt, Breteliu, Buruene, Paulis, Chimindia is Banpotoc, Teliuc si puternice manifestari de CO2 la Strei.2. Iviri apartinand unor corpuri intruzive profunde din Campia de vest, reprezentate prin sursele carbogazoase de la Padurea Neagra, Tamaseu, Tinca, Lipova, Buzias si barbotarile de CO2 de la Vinga.

BoholtApele minerale sunt acumulate in reteaua carstica si in fisurile calcarelor cristaline, care in aceasta zona constitue un sinclinal orientat aproximativ NV-SE. Complexul acvifer de adancime este pus in evidenta prin 4 izvoare cu caracter permanent.Apa minerala exploatata are un caracter bicarbonatat, sulfatat, calcic, magnezian, sodic, carbogazos, cu mineralizare totala de 2.745 g/l si un continut de CO2 liber de 2.1 g/l.Mineralizarea complexa a apelor se datoreaza circulatiei in roci cu caractere chimice variate. Prezenta CO2 este legata de activitatea post vulcanica a eruptivului neogen, din vecinatatea nordica a zonei.Apele minerale imbuteliate se recomanda in afectiuni ale tubului digestiv si glandelor sale anexe, precum si in afectiuni renale si a cailor urinare.

Pe malul derept al Muresului au mai fost evidentiate izvoarel de la Breteliu, Buruene, Paulis, Chimindia, Banpotoc si Rapoltel.La Banpotoc, in prezent exista un izvor neinsemnat, dar depunerile masive de tufuri calcaroase demonstreaza ca in Cuaternar au existat izvoare carbogazoase cu debite foarte mari.Acesta linie de izvoare ar corespunde unei fracturi a fundamentului pe care se insinueaza CO2, apartinand aureolei mofetice a eruptivului Muntilor Metaliferi

In Campia de vest, prin intermediul unor fracturi profunde, apar ape minerale carbogazoase cu aceeasi origine cu cele din sudul Muntilor Apuseni.

Tamaseu - SantimbruZacamantul hidrotermal contine ape bicarbonatate, magneziene, avand un continut de CO2 de peste 1.5 g/l.

TincaSe cunosc cateva surse de ape minerale bicarbonatate, sodice sau clorosodice, slab calcice si magneziene, uneori sulfatate si iodurate.Apa minerala se acumuleaza atat sub forma unor strate acvifere de adancime cuprinse in depozite pliocene, cat si in stratul acvifer freatic cuprins in terasa inferioara a Crisului Negru. Zacamantul se exploateaza prin 5 surse, debitul minim cumulat fiind de 7l/s.Apele din statiunea Tinca sunt indicate pentru cura externa in afectiuni ale aparatului locomotor si sistemului nervos periferic, iar in cura interna pentru afectiuni ale tubului digestiv si a glandelor anexe.

LipovaZacamantul de ape minerale carbogazoase se gaseste in depozite permeabile pliocene, constituite din nisipuri, uneori argile. Complexul mineral se exploateaza prin 13 surse, debitul variind intre 0.1 si 0.8 l/s. Din punct de vedere hidrochimic apa minerala este feruginoasa, bicarbonatata, calcica, magneziana, sodica, carbogazoasa, cu o mineralizatie totala care variaza intre 3.2 si 7.3 g/l.Statiunea balneara de la Lipova este recomandata pentru tratarea afectiunilor tubului digestiv si a glandelor anexe, ale cailor urinare si in afectiuni cardio-vasculare.

BuziasApa minerala carbogazoasa se exploateaza din 3 nivele permeabile ale Cuaternarului si Pliocenului care se situeaza peste formatiunile cristaline la adancimi de 78 - 93 m.Cu ajutorul forajelor s-au stabilit urmatoarele nivele purtatoare de ape minrele:- stratul acvifer freatic este situat in intervalul 7-10m;- primul strat acvifer de adancime este situat in intervalul 17-70m, continand ape carbogazoase cu caracter ascensionar, cu nivelul hidrostatic la 2.5m;- sub adancimea de 80m, pana la contacrul cu cristalinul, se afla un strat acvifer artezian, care se manifesta la circa 25-30m deasupra solului. Acest acvifer fiind cel mai bogat in continutul de CO2 (2.5g/l), constituind cea mai importanta sursa de apa a statiunii.Apele minerale iau nastere prin dizolvarea CO2 in apele vadoase acumulate in nivelele permeabile ale Pliocenului si Cuaternarului. Bioxidul de carbon urca din adancime pe fracturile majore ale cristalinului.

BibliografieApe minerale si termale din Romania