REVISTA ECONOMICĂ. Apare odată pe septămânâ.

„Revista Economică" se publică din însărcinarea şi cu ajutorul institutelor de credit: „Albina", „Ardeleana", „Aurăria", „Beregsanau: „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de păstrare^ Miercurea, „Cassa de păstrare" Selişte, „Chioreana", „Cordiana", „Corvineana", „Crişana", „Detunata", „Doina", „Economul", „Făgetana", „Fortuna", „Furnica", „GrăniferuP', „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Iulia", „Lipovana", „Lugoşana", „Lucea-ferul", „Mercur'', „Mielul", „Munteana", „Mureşana", „Mureşanul",„Nădlăcana", „Nera", „Olteana", „ Oraviceana", „Patria", „Plugarul", „Poporul11, „Raeoţana", „Sătmăreana", „Sebeşana", „Selăgeana", „Sentinela", „Silvania", „Someşana", „Steaua", „Timişana", „Ulpiana",

„ Victoria", „ Vlădeasa" şi „Zlăgneana".

Preţul de prenumerare : D I R E C T O K : Taxa pentru inserţiuni: pe 1 an K 16-—, pe »/j an K 8-—. Dr. C O R N E L D I A C O N O V 1 C H . de spaţiul unui cm 2 câte 10 fileri.

Anul IV. S ib i iu , 12 Apr i le 1 9 0 2 . N r . 15.

La chestiunea unei statistici^ românesci.

In Nr. 2 6 al „Revistei E c o n o m i c e " din 1901 am arăta t cât este de simţită trebuinţa unei statistici e c o ­nomice românesci , dând şi un proiect_de_clie£ti£«JAr asupra datelor, ce ar fi să se culeagă.

Numitul articol a fost reprodus de „Gazeta Tran­silvaniei u,"~Tnţ>un&" şi^6iSîrTo^uluiPr"^TŞfbl]n^ e ra de părerear-căTpană""când 'Văr lua vr'6 măsură în direcţ ia culegerii datelor statistice, preoţii, învăţătorii şi ceiaialţ i cărturari ai noştri dela sate să înceapă lucrările în aceas t ă direcţie. Comitetul cercual al desp. „Paneiova* al Asociaţiunii într 'o şedinţă a sa a aderat la ideile sulevate în numitul art icol şi s 'a declarat gata a le sprigini.

Ca un pas înainte în aceas t ă direcţie se poate privi d e c i s i u i i e a S e c £ « e i _ j S £ 0 ^ care în şedinţa sa^dela 19 Februar ie a. c . a decis a face

-preparativele de lipsă pentru în jghebarea unei statistici economice românesc i . Ar fi de dorit însă ca Sec ţ i a economică a Asociaţiunii să nu întârdie cu începerea lucrăr i lor ; căc i într'un stat cu poporaţiune mixtă, cum e şi statul nostru, noi nu ne putem nici decum dis­pensa de o statistică a noastră proprie, în ca re să se reoglindeze situaţiunea noastră reală, cu toate părţile ei bune şi rele, şi c a r e să ne fie ca o busolă în ca lea spre progres, şi în hărtuelile şi luptele ce dilnic trebue să purtăm.

Tratând chest ia organisării unei stat ist ice pornite din iniţiativă part iculară*), dl A. C. Cuza dice între a l t e l e : „ — S e nasce în t r eba rea : ca re va fi ca lea c e a mai sigură pe care vom ajunge la dobândirea unei cunoscinţi exac te a lucrur i lor? Nu rămâne îndoială, că o anchetă rurală generală, în temeiată pe date statistice complecte , a r fi lucrarea fundamentală în mater ie . Din nenorocire o a semenea lucrare, de aşa mare în­semnăta te pentru tara noastră , nu există pană astădi. Şi aceas ta e o lipsă din cele mai mari, lăsând încer­cărilor noastre de reformă numai ca lea nesigură a empirismului fără busolă P e lângă anchete le , pe cari numai statul le poate întreprinde, cu mij loacele de cari el dispune,, cercetările particulare îşi păstrează

*) Biblioteca societăţii universitare române din Iaşi Nr. 3. întrebări privitoare la starea poporaţiei rurale. Cu o introducere de A. C. Cuza profesor la universitatea din Iaşi.

utilitatea proprie, complectând informaţiile ace lor din-tâiu. Căci anchete le oficiale, cari ne procură resultate generale , de mare importantă, nu pătrund în amănun­ţimile vieţii soc i a l e ; ele nu ţin samă de acc idente le loca le ca rac te r i s t i ce ; e le ne dau numai scheme neîn­sufleţite, nu real i tatea vie a lucrurilor. Pe aceas ta numai investigaţiunile part iculare ne-o pot învedera, cu mij loacele mai precise de cari se servesc . S e n a s c e numai în t rebarea ia răş i : în ce mod trebue să se facă şi aces te cercetăr i pentru a da resultate pe cât se poate mai complecte şi mai l ămur i toa re?" Respundend la aceas tă întrebare , dl A . C. Cuza e de părerea , c ă monografiile satelor sunt ce le mai potrivite cu împre-giurarlle in carTTraim şi cu cerinţele subiectului. în vederea întocmirei unor a semenea monografii au fost a lcătui te o samă de întrebări privitoare la starea po­poraţiei^ rurale. Aces te întrel3alT"prSseTîtâTăra îndoială interes "şTpen'tru noi, astfel, c ă nu trebue scăpate din vedere când cu punerea la cale a alcătuirii unei sta­tistici a poporului românesc din Ardeal şi Ungaria. De a c e e a le reproducem pentru or ientarea cetitorilor noştri.

î n t r e b ă r i p r i v i t o a r e la s t a r e a poporaţ i e i r u r a l e .

Comuna Plasa Judeţul

1. Comuna şi administraţia ei. 1. Care este situaţiunea satului — pe deal, pe

vale, lângă apă, pădure, departe sau aproape de t e r g ? 2. Câţi locuitori are comuna ? Cum se împart

după v î r s tă? Câţi bătrâni mai mari de 6 0 de a n i ? Câţi copii mai mici de 5 a n i ? Care este natal i tatea şi mortal i ta tea pe ultimii trei a n i ?

3 . Câţi şi ce fel de streini t răiesc în comuna şi de când s'au s tabi l i t? Câţi copii a u ?

4. Câte vite se află în comună — boi, vaci , ca i , oi, mascuri — aparţinând locuitorilor, afară de pro­prietar ?

5. De cine se agricultează moşia — de proprietar sau de a r îndaş ; ce este , R o m â n sau s t r e in?

6. Care este starea morală şi materială a preo­tului, învăţătorului, primarului, notarului ? Cum îşi fac da to r i a? S e ţin predici şi cuvântări m o r a l e ? Cu ce se îndeletnicesc afară de slujba l o r ? Ce exemple d a u ? Sunt buni gospodar i? S e ocupă cu po l i t i ca? Cum petrec ? Cine-i controlează ? Cum se poartă cu sătenii şi cum trăiesc între denşii ? Cine se bucură de mai multă autori tate faţă de săteni şi prin ce şi-a dobândit-o ?

7. Sunt comercianţi şi meşteri în c o m u n ă ? Ce | v înd; ce cumpără ; ce l uc rează ; sunt Români sau s t ră in i?

8. Există, vre-o fabrică sau velniţă în local i tate sau în apropiere ? De cine e ţinută ? Cari sunt rela-ţiunile locuitorilor cu d e n s a ?

9. Există vre-o casă de economie? De ce nu se înf i in ţează? Dela cine se înlesnesc locuitorii când au nevoe de bani ? Ce procente plătesc la particulari ?

10. Există vre-o societate de lectură sau altă aso-ciaţ iune cu l tu ra lă? De ce nu se înfi inţează?

1 1 . x« ce stare e biserica? Cine a zidit-o sau re­parat-o. sau pentru-ce se găsesce în stare r e a ?

12. In ce stare e şcoala? Casa c o m u n a l ă ; locuinţa învăţătorului; a preotului? Unde se întrunesc locuitorii pentru a se consfă tu i?

13 . In ce stare sunt drumurile, c imi te ru l? Sunt plantaţii comunale , de ce fel, sau de ce nu se plan­t e a z ă ? Sunt bălţi, gropi, g u n o a i e ? De ce nu se în­lătură ? Sunt mulţi spini şi bălării ? De ce nu se curăţă ?

14. Care e budgetul comunei? De unde provine venitul ei şi cum se întrebuinţează ?

15 . Câte cârciume sunt in comună? De cine sunt ţinute ? Care este cuanti ta tea şi felul beuturilor spirtoase Introduse în c o m u n ă ? S e face c on t r a ba ndă ?

16. Cât păment are biserica, şcoala, şi ce se face cu densul? Sunt pământuri părăs i te ; de ce s'au pă­răsit şi în ce mod se admin is t rează?

II. Locuitorii şi averea lor. 17. Câţi locuitori au păment şi câ te fălci au

fruntaşii, mijlocaşii , codaş i i ? Câţi locuitori sunt cu totul lipsiţi de p ă m e n t ?

18 . Gât se plătesce ca chirie anuală pentru falca de p ă m e n t ? S e găsesce pământ de ajuns pe moşie sau locuitorii t rebue să caute aiurea ? Exis tă imaş îndestulător sau nu, şi ce fac cu v i t e l e ? Cât se plă­t e sce de fie-care vită pentru păşuna t?

19. Cum se împart locuitorii după numerul vitelor, în fruntaşi (mai mult de trei vite m a r i ) ; mijlocaşi (pană la trei vite mar i ) ; pălmaşi (fără nici o vită m a r e ) ? Câţi au vite mici — oi, mascuri , capre şi cât de multe ? Câţi nu au nici o v i t ă ? De c e nu a u ?

2 0 . Câţi au sălogit vitele lor la credit şi pentru-ce le-au zălogit ? Câţi n 'au nici o datorie de aces t fel ?

2 1 . Care e starea locuinţelor? Câ te bordee sun t ? Câte case au o singura încăpere , câ te au două sau mai m u l t e ? Din ce sunt cons t ru i t e? Cu ce sunt aco­perite, podite ? Câte fereşti au şi ca re e măr imea l o r ; se deschid sau n u ? Care e s tarea îngrăditurilor, a he iur i lor? Sunt plantaţii împrejurul caselor , de ce fel sau de ce nu ?

2 2 . Care e starea gospodăriei ? Ce mobile, podoabe, aşternuturi, unelte se găsesc în c a s ă ? In ce stare sunt căruţele , carăle , plugurile e tc . ?

2 3 . Care e budgetul unui fruntaş, al unui mij locaş , al unui p ă l m a ş ? Cari sunt veniturile lor în bani şi in n a t u r ă ? Cât chel tuesce fie-care pentru bir, pentru hrană , îmbrăcăminte , podoabe, biserică, sărbători , pe­t recer i , beutură ; cât pentru întreţ inerea vitelor, a uneltelor de muncă şi de gospodăr ie?

2 4 . Care este originea venitului bănesc a unui frun­taş , mi j locaş , p ă l m a ş ? Din munca câmpulu i? Din cărău­ş i e ? Din vânzarea productelor şi ce fel de p roduc te?

2 5 . Femeea contribue şi ea la crearea acestui venit altfel decât muncind de-a valma cu bă rba tu l ? F a c e

I pânză sau scor ţur i? Vinde fructul, c r e sce pa se r i ? De c e n u ?

2 6 . Există vre-o industrie casnică în localitate? Ar pută să e x i s t e ? S e ţin stupi, în ce număr şi c e se face cu mierea şi cu cea ra . S a u de ce nu se ţin ? S e cultivă gândaci de m ă t a s â ? S e face ţ u i c ă ? în ce cuanti tate ?

27 . Care este felul semănăturilor şi al culturilor făcute de săteni ? S e cultivă cartofi, sfecle, plante t ex ­tile, fructe, legume, zarzava tur i? De ce n u ?

2 8 . Care este preţul cu care se vend diferitele producte şi vitele în local i ta te şi la tîrgul cel mai apropiat şi ca re e preţul cu ca re se cumpără ? Cui se vend şi dela cine se c u m p ă r ă ? Vin negustori ambulanţi prin co ­mună şi ce fel de negus tor i?

2 9 . Care e preţul cţilei de muncă, în timpul lu­crului şi ca re e preţul cjilei de muncă plătit de cu i a r n ă ? Cât se plă tesce falcea de arătură, prâşilă, secere , cosi t ? Cât se plă tesce diua cu carul, după anotimpuri ?

3 0 . Se introduc lucrători streini în comună şi ca re es te înrîurirea lor asupra stării muncitorilor din loca­litate ?

3 1 . Câte dile lucrătoare stau de geaba locuitorii, din lipsa de ocupaţie, în cursul unui a n ? cu ce 'şi petrec timpul când nu sunt ocupaţi la câmp, mai ales în timp de i a r n ă ?

3 2 . Care e numărul sărbătorilor pe cari le prăs-nuesc, în afară de cele impuse de lege, şi cum se n u m e s c ?

3 3 . Câţi locuitori sunt datori cu birul; câţ i sunt datori cu munca sau cu alte datorii ? Din care causă, de când şi la cine s'au îndatorit ? In ce condiţiuni s'au făcut tocmeli le ag r i co l e?

III. Starea fisică şi morală a locuitorilor. 3 4 . Care este înfăţişarea locuitorilor? Sunt mulţi

bărbaţ i voinici, femei sănă toase? sunt veseli sau abă­tuţi? sunt mulţi schilodi, neputincioşi, epi lept ici? Din care c a u s ă ?

3 5 . Care sunt boalele cele mai respândite printre locui tor i? Care e causa lor locală şi cum se vindecă?"

3 6 . Care este hrana locuitorilor în dilele obici­nuite, în ddele de post, la serbă tor i? Care este h rana copiilor m i c i ?

37 . Care este îmbrăcămintea locuitorilor? S e cum­pără din tlrg sau se face în casă ? Feme i l e mai poartă costumul na ţ iona l? De ce n u ? Cum se îmbracă învă­ţătorul, notarul şi femeile l o r ? Cine le face ha ine l e?

3 8 . Merg locuitorii la biserică ? Merge proprietarul, învăţătorul, pr imarul? De ce n u ? în ce mod înţeleg unii şi alţii datoriile lor re l ig ioase?

3 9 . Câţi sciutori de carte sunt în comună ? Cine ce t e sce şi ce se c e t e s c e ? De c e nu se c e t e s c e ?

4 0 . Câţi trăesc necununaţi şi pentru-ce nu se c u n u n ă ? Câţi sunt despărţ i ţ i?

4 1 . Care este moralitatea generală? se j o a c ă căr ­ţile în c o m u n ă ?

4 2 . Sunt mulţi alcoolici recunoscuţi? Care este s ta rea lor fisică şi e c o n o m i c ă ? Câţi copii au, câţ i au avu t? B e a u şi f emei le? S e dă de b e u t ş i copiilor m i e i ? Pentru-ce ?

IV. Dorinţele şi părerile locuitorilor. 4 3 . Cari sunt îmbunătăţirile cele mai urgente şi

mai obş tesce cerute de locuitori şi cum cred ei c ă ar pută să se real iseze ?

44 . Ce dic sătenii despre dările pe cari le plătesc? Le găsesc apăsătoare şi pe cari a n u m e ?

4 5 . Cari sunt părerile preotului, ale învăţătorului şi ale primarului, ale proprietarului sau arândaşului cu privire la îmbunătăţiri le ce s 'ar pute f a c e ? Cum să se facă şi ce doresce fie-care pentru sine şi pentru ceilalţi ?

4 6 . Ce cred sătenii despre alcool; despre beţie şi despre be ţ iv i? Ce sciu despre falsificarea beutur i lor? Ce ar dice dacă statul ar lua vendarea rachiului în manile lui, cum se face eu tu tunul?

47 . Care este părerea preotului, a învăţătorului, a primarului, a proprietarului cu privire la alcoolism; la învăţământul-ant ia lcool ic ; la predicele şi cuvântările, în contra beţiei, ce sunt obligaţi să ţ i nă ; la mono­polul vendării a lcoolo lu i?

4 8 . Cum privesc sătenii pe acei cari trăiesc ne­cununaţi; pe ace i beţivi, pe acei car i nu merg la bi­ser ică ; pe acei osândiţi pentru fapte mai grave ?

4 9 . Ce cugetă sătenii despre preot, învăţător, pri­mar, proprietar, arendaş, subprefect 'ţ Ce respect au faţă de dânşii ?

5 0 . Ce părere au sătenii despre folosul învăţă­turii şi despre că r tu ra r i ?

5 1 . Ce idei au sătenii de patrie; de naţ ional i ta te ; de ţara şi originea l o r ; de stăpânirea sub ca re trăim ? Ce sciu ei de fraţii noştri de prin cele la l te ţări. Şi c e gândesc despre dânş i i? -f-

L E G I S L A Ţ I U N E . Meforma institutelor de bani. In discursul

său de program, rostit la 21 Martie a. c . în parla­mentul ţării, noul ministru de eomerciu Horânszky a at ins şi ches t iunea reformei institutelor de bani, de-elarând-o de o chest iune ardentă, ca re r ec lamă o so-luţrune câ t mai grabnică .

Enunciaţ iunile ministrului cu privire la aces t obiect sunt u rmă toa re l e :

„Trebue să mai amintesc un lucru, ca re după părerea m e a ancă va trebui studiat, şi aces t a este reforma institutelor de bani. F ă r ă a ne at inge de basa ori organisaţ iunea de păn' acum a aces tor instituţiuni, • va trebui să inaugurăm reforme mai cu seamă în două direcţiuni. Anume să introducem un control mai riguros şi să ridicăm cât se poate mai mult siguranţa depositelor. In modul aces ta vor disparé şi temeri le multora, că cu capitaluri sociale mici institutele de bani administrează adese-ori mil ioane. Căci dacă şe vor introduce disposiţiuni eficace în scopul asigurări i depositelor, atunci este resolvată şi chest iunea a c e a s t a şi ancă fără ca institutele de bani exis tente de decenii şi car i administrează deposite mari — deşi pe lângă siguranţă mai mică — să fie neces i ta te a-'şi aduce depositele în proporţiune cu capitalul social , ceea -ce , dacă sunt şi alte remedii, nu ar fi j u s t " .

Din enunciaţiunile aces t ea resulta, că ministrul proiectează reforma fără a atinge dreptul de l iberă disposiţiune a societăţi lor pe acţiuni şi fără a supune organisaţiunea lor unor reguli obligatoare, cu alte cu­

vinte este pentru respectarea vechei autonomii a insti­tutelor de bani.

Cum crede ministrul a c rea un control mai r i ­guros, nu se poate vedă din discursul seu. Fi ind însă aderent al autonomiei institutelor de bani, este sigur că control din partea statului nu va pretinde. Probabi l proiectează perfecţ ionarea controlului intern la insti­tutele de bani, prin precisarea în lege a agendelor şi a responsabili tăţi i comitetelor de supraveghiare şi prin instituirea unui control extern, exercia t din par tea unui organism central .

Asemenea nu s'a pronunţat ministrul mai în de-tail asupra proiectelor sale cu privire la r idicarea si­guranţei depositelor, rămânând ca ambele aces te che ­stiuni să fie t rac ta te atunci, când se vor presenta asupra lor proiectele de legi puse în vedere din par tea ministrului.

A F A C E R I DE DARE-

Detragerea contribuţiunilor din venitul brut. L a fixarea contribuţiunii societăţ i lor şi între­prinderilor obligate la dare de s eamă publică, contri-buţiunea de intreprindere şi alte contribuţiuni de s tat şi comunale , nu se pot detrage din venitul brut al întreprinderei.

(Judec, administr. r. u. Nr. 7656/900).

Competinţa contractelor. Dacă conform în-ţelegerei verbale a contractanţi lor , contractul scriptu-ristic es te a se încheia după plătirea preţului de cum­părare, atunci terminul prescris pentru anunţarea afacerei de drept la autorităţile financiare este a se ca lcula dela data subscrierei contractului.

(Judec, administr. r. u. Nr. 12,270/900).

R E V I S T A F I N A N C I A R A .

Situaţiunea. Sibiiu, 11 Aprile 1902.

Situaţ iunea pieţii de bani este neschimbată. Pe la finea Junei t recute se ivise o cerere mai

vie de bani, ca re a durat cât-va timp şi după ultimo, încât în prima septemână a lui Aprile afaceri le de împrumut ale băncii de emisiune s'au urcat cu 4-7 mii. K ; cu toate aces te reserva l iberă de imposite, ca re la 3 1 Marte a. c. representa suma de 3 9 3 - 8 2 mii. K , a t recut din nou preste 4 0 0 mii. K , — mai ales în urma unor deposite mai mari în Giro-Conto.

Proiectul de lege despre conversiunea cu ca re ne am ocupat deja în mai multe rânduri, a fost primit în şedinţa camere i deputaţilor din 9 Aprile, şi se va înainta fără amânare Ia Casa Magnaţilor, ca re îl va delibera probabil ancă în şedinţa de mâne. Astfel se speră că legea se va promulga la 15 crt, încât sub-scripţiunea se va pute face ancă în decursul lunei curente, între 2 2 — 2 5 Aprile.

Discontul la noi a rămas neal terat . In B e r l i n discontul part icular notează l 5 / 8 ° /o - I n Par is şi Londra tendenţa s'a ameliorat în urma prospectelor de p a c e în Transvaal .

AGRICULTURA.

Situaţiunea agricolă. In Ungaria. Pe basa rapoartelor intrate dela re­

ferenţii agricoli permanenţi , ministerul de agricultura a publicat la 3 0 Martie următoriul exposeu despre si­tuaţ iunea ag r i co lă : Ş i în luna Martie a domnit timp sch imbăc ios ; temperatura s'a răcit de repeţi te ori, a fost şi zăpadă şi ger de durată mai scurtă, prin ce în unele regiuni s'a suplinit parţial lipsa de ghiată;» în câte-va (Jile a domnit timp de iarnă. In numeroase regiuni a nins din greu, ici co lea a ploat. Prospec te le recol te lor de marile şi mandule s'au deteriorat simţitor, d e o a r e c e floarea lor a suferit de ger. Pomii şi vita de vie în genere au iernat b ine ; culegerea omidelor s'a sfirşit cu bun resultat în multe locuri. Lucrăr i le de primăvară în vii s 'au început. Aratul şi semenatul de primăvară sunt la ordinea qlilei în toată t a r a ; în­deosebi pe Alfold s'au semăna t : orzul, ovesul, lucerna, în parte şi napii şi s'au pus cartofii. Lucrăr i le în câmp progresează bine, deoare-ce pământul este fraged şi-destul de umed Lucrările de grădină au progresat bine cu deosebire pe Alfold şi dincolo de Dunăre, unde plantaţiunile de-tutun sunt foarte frumoase. S e ­mănatul lucernei, trifoiului şi măzărichei s'a sfirşit în multe locuri. Semănăturile de toamnă în genere stau bine, în unele locuri insă vermii, insectele şi şoareci i au causat s t r icăc iuni : iar în Ardeal a stricat şi gerul îndeosebi ovesului. Cu toate aces te semănături le au iernat în anul aces ta mai bine decât în anul trecut. Semănătur i le îmbelşugate au fost cosite, şi cu toate aces te ele au crescut excepţ ional de mari . In unele locuri se ara ta multe burueni şi agricultorii se gă tesc pentru începerea plivitului. Rapiţa în par tea c e a mai mare a iernat b i n e ; totuşi în unele regiuni semănă­turile s labe au fost a r a t e ; de altfel în anul aces ta culturile de răpită sunt mai însemnate decât în anul p receden t ; aproape pretutindenea semănături le sunt frumoase. Oamenii se plâng de lipsă de nutreţ, care e foarte scump în în t reagă ţ e a r a ; dar — se speră că — rapida desvoltare a ierbii din păşuni şi livecji va ca lma aceas tă lipsă.

In România. Conform statisticei publicate de mi­nisterul de agricultură în toamna anului 1901 au fost semănate cu răpită 2 5 2 , 2 8 9 hec tare , faţă cu 1 8 2 . 6 6 0 ha . în anul precedent, cu grâu de toamnă s 'au semă­nat c i rca 1.395,319 ha. faţă cu 1 .584 ,830 ha. în toamna an. 1 9 0 1 , cu secară 154 ,696 ha. faţă cu 2 0 7 , 0 3 6 ha. în an. precedent, cu orz 22 ,173 ha. faţa cu 34 ,567 ha. în an. precedent . Deci o diferenţă în minus la grâu de 189 ,511 ha., la s eca ră de 5 2 , 3 4 0 ha., Ia orz de 1 2 , 3 9 4 ha. S e speră insă că în urma timpului foarte favorabil se vor pută semăna cu primăveri suprafeţe mult mai extinse decât în anii precedenţi (abstragend cu totul culturile de cucuruz). P e basa rapoartelor din toate judeţe le ţării semănături le prosperează foarte bine.

In America semănături le de grâu se presintă b ine . Timpul este favorabil şi prospectele agricole sunt mult promiţătoare.

COMERCIU. Situaţiunea comercială. In săptămâna t re­

cu tă pe pieţele externe, fără excepţ ie , comerciul de buca te a fost slab şi preţurile abia de remarca t . In

America fluctuaţiunile de curs au dat ceva îndărăt. In Anglia cumpărătorii s 'au reţinut în grad mare dela cumpărări . Preţurile au scădut. Târgurile cu termin

i engleze şi nordgermane au avut tendenţă retrogradă, în Francia nu s'au ivit schimbări de preţuri vrednice de însemnat. Din Odessa se anunţă preţuri modera te . Pe toate celelal te pieţe continentale desfacerile au remas foarte restrînse, preţurile nu arată mai nici o sch imbare .

Pe pieţele noastre soiurile cerea le lor de căpetenie au fost căutate mai bine, ce le la l te au avut o s labă t recere . La finea săptămânei t recute preţul grâului s 'a ridicat cu 1 5 — 2 0 fii. Secara a fost slab căutată , preţul ei s'a urcat abia cu 5 fii. Orz s 'a oferit din destul, dar a fost puţin considerat şi s 'a cumpărat cu câţ i-va fileri mai ieftin decât în săptămâna precedentă . Ovesul s'a putut cumpăra la început cu 10 fii. mai ieftin,

; mai târdiu preţul lui s'a ameliorat cu ceva. Cucuruz l s 'a căpătat cu 5 — 7 1 , 2 fii. mai ieftin. -4-i

COMUNICAŢIUNE.

Convenţia poştală cu România expiră în timp apropiat. In scopul reînoirei acestei convenţiuni, Ministrul de comerc iu a cerut propunerile camere lor comerc ia le , dintre cari cea din Budapes ta şi-a înaintat deja răspunsul şi a formulat următoarele c e r e r i : pen­tru scrisori în comunicaţ iunea reciprocă să se urce pondul maximal dela 15 la 2 0 g r . ; maximul manda­telor poştale să se estindă pană Ia suma de 1 0 0 0 K ; taxa de porto la mandate poştale să se r e d u c ă ; pentru pachete până la 5 kgr., cari nu corespund condiţiunilor stabilite pentru aşa numitele „Colis po­stai" , să se s tabi lească o taxă unitară egală cu c e a în vigoare pentru „Colis postai" . — Ar fi de dorit ca cercuri le competente , şi în deosebi camera com. din Braşov să intrevină pentru reintroducerea cartelor poştale simple (cu 5 f.) în comunicaţ iunea limitrofă după cum au fost admise timp îndelungat, fiind refu-sate abia de vr'o 3 ani încoace în urma nepriceperii unor organe ale poştelor române .

SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE.

„Ardeleana" institut de credit şi economii, soc. pe acţiuni în Oreştie. Adunarea generală a acestui institut s 'a ţinut la 27 Martie 1 9 0 2 sub presidiul d-lui Dr. loan Mihu, fiind notari d l Vaier de Orbonaş, iar verificatori ai procesului verbal d-nii Dr. Romul Dobo şi Fetru Relei. Presenţ i au fost 23 acţionari , repre-sentând 1588 acţiuni cu 1 5 8 8 voturi.

împăr ţ i rea profitului net de K 77 ,119-91 s'a h o -târît as t fe l : Dividendă şi supradividendă K 50 ,000- —. Fondului de reservă K 7 6 0 9 - 9 1 . Scopuri filantropice-culturale 3 1 2 6 - — . Tan t ieme direcţiunii şi comitetului de supraveghiare K 5 7 3 2 - — . Fondului de pensiune K 2 0 0 0 — . Fondului de zidire K 4 0 0 0 - - - . Tan t ieme funcţionarilor K 4 1 6 8 " — ; repurtat în contul anului 1902 K 4 8 4 - — . S u m a destinată spre scopuri filantropice-culturale s'a distribuit cum u rmează : Fondului Reuni­unii economice cuota V I I . . K 1 0 0 0 - — . Fondului bisericii gr. ort. Fe redeu K 1 0 0 ' — . Biser ic i i gr. ort. din Gelmar K 1 0 0 - — . Şcoa le i gr. ort. din Vaidei K 1 0 0 - — . Ş c o a l e i gr. or. din Vinerea K 1 0 0 - — . Societăţ i i „ R o m â n i a J u n ă " din Viena K 1 0 0 - — . Socie tă ţ i i „Petru Maior"

din Budapesta K 1 0 0 - — . Reuniunei femeilor române din corn. Hunedoara K 1 0 O — . Masa studenţilor din Braşov K 1 0 0 ' — . „Casina R o m â n ă " din Orăştie K 4 0 0 - — . Anticipări restituite K 5 8 6 0 9 , la disposiţia Di­recţiunii K 3 3 9 - 9 1 . Dividenda s'a fixat cu 1 0 % = K io-— de cupon şi se plătesce dela 15 Maiu 1 9 0 2 . I n direcţiune au fost realeşi d-nii losif de Orbonaş, Aurel P. Barcianu şi loan 1. Vulcu.

* „Bersovia" insitut de credit şi economii, soc. pe

acţiuni în Jidovin. Adunarea generală a acestui in­stitut s 'a ţinut la 2 Martie a. c . sub presidiul d-lui Alexandru Ogérlaci, fiind notari d-1 losif Şest, iar ve­rificatori ai procesului verbal d-nii George Şest şi Sigismund Schwarz. Au participat 4 6 acţionari , repre-sentând 4 3 2 acţiuni cu 1 7 0 voturi.

împărţ i rea profitului net s 'a hotărît cum u r m e a z ă : Dividenda şi supradividendă K 5 6 0 0 - — . Fondului de reserva K 1 2 0 0 - — • . Scopuri filantropice-culturale K 62-28 .

Suma votată spre scopuri filantropice-culturale s 'a pus la disposiţiunea direcţiunii. Dividenda fixată cu 8 % = K 4 - — , de cupon se p lă tesce eu începere dela 1 Maiu a. c. In direcţiuae s'au ales d-nii: Ale­xandru Ogérlaci, George Şest, 'Şest Gaitin (161) , George Uturaşu, Trandafir Şest, Gaitin Şest. Pavel Şest, Achim Ogérlaci, Pavel Laiu, Ştefan Doicean, iar în comitetul de supraveghiare d-nii: Gruia Şest, losif Ogérlaci, losif Sabotnic, George Rebigea şi George Mingea.

* „Cassa de păstrare" (reuniune) in Selişte.

Drept completare a ce lor publicate asupra aces tu i in­stitut în Nr. 8 şi 13 ai Revistei noas t re extragem din raportul direcţiunii pro 1901 ancă u rmătoare le : la finea anului 1901 au fost 8 9 9 depuneri (în 1 9 0 0 : 8 0 9 ) în sumă totală de K 1 . 0 2 3 , 4 4 2 3 0 , din car i de-ale priva­ţilor K 8 2 7 , 3 9 4 - 0 4 şi de-ale corporaţiunilor K 1 9 6 , 0 4 8 - 2 6 . împrumuturi pe obligaţiuni cu cavenţi au fost 2 9 2 6 - — faţă de 2 8 0 4 - — în 1 9 0 0 ; împrumuturi hipotecare au fost 1 2 1 5 - — (în 1 9 0 0 = 1 1 1 9 - — ) , iar cambii 3 6 faţă de 3 3 în 1 9 0 0 . Circulaţiunea cassei a fost în 1901 de K 1.476,280-05, mai mare decât în 1 9 0 0 cu K 9 3 , 7 1 1 - 9 1 , iar revirementul total al operaţiunilor s'a urcat la K 5 . 4 7 1 , 1 5 0 - 4 6 , ară tând faţă de 1 9 0 0 o c re -sce re de K 2 4 4 , 5 5 2 - 9 6 .

* „Crişana" societate de economii şi credit în

Brad şi-a ţinut adunarea generală la 2 3 Martie 1902 sub presidiul directorului executiv dl Vasile Damián, fiind notari dnii Dr. loan Radu şi Petru Rimbaş, iar verificatori ai procesului verbal d-nii Dr. Pavel Oprişa şi loan German. Presentí au fost 2 6 acţionari , repre-sentând 2 7 9 acţiuni cu 2 3 5 voturi.

împăr ţ i rea profitului net de K 19 ,133-93 s'a făcut as t fe l : Dividenda şi supradividendă K 5 5 9 2 - — . F o n ­dului de reserva K 3 8 0 0 - — . Scopuri filantropice-cul­turale K 3 6 9 3 — . Tant ieme direcţiunii şi comitetului de supraveghiare K 2 6 4 8 ' 9 3 . Fondului special de re­serva 3 4 0 0 - — . S u m a destinată spre scopuri filantro­pice-culturale s'a distribuit as t fe l : Fondului gimnasial gr.-or. din Brad K 2 5 0 0 — . Biser ice i gr.-or. din Brad pentru şcoa lă K 300--—. Fondului protopresbiteral gr.-or. al Zarandului K 6 0 0 - — . Pentru elevii diligenţi şi se -raci dela gimn. din Brad K 1 0 0 - — . Mesei studenţilor dela gimnasiul din Rrad K 1 0 0 - — . Mesei studenţilor dela gimnasiul din Braşov K 40- —. Direcţiunii soc ie ­tăţii la disposiţie K 5 3 - — . Dividenda fixată cu 1 2 % = K 1 2 - — de cupon se plă tesce imediat după adu­

narea generală . In comitetul de supraveghiare s 'au ales d-nii Petru Gligor, Simeon Băcillă şi Ioan German.

* „Economia" asociaţiune de păstrare şi antici-

paţiune în Lugoş şi-a ţinut adunarea generală la 1 6 Martie 1902 sub presidiul dlui Vasilie Petroviciu, fiind notar d-1 loan Dragoescu, iar verificatori ai procesului verbal d-nii losif Micleu, George Jjacu şi Alexandru Balint. Presenţi au fost 4 6 acţionari, representând 139 acţiuni cu 61 voturi.

împărţ i rea profitului net de K 6746-49 s'a hotărî t as t fe l : Dividenda K 4246-54 . Fondului de réserva K 674-65 . Scopuri filantropice-culturale K 234-93 . Tan­t ieme direcţiunii şi comitetului de supraveghiare K 6 2 0 - — . T a x a comisari lor de di K 2 8 5 - — . Remunera -ţiune funcţionarilor K 550- — . Transpus în contul anului 1002 K 135-37 . Dividenda s'a fixat cu 5 V 2 % = K 3 - 5 0 de cupon, plătibil imediat după adunarea ge ­nerală . In direcţiune s'au ales d-nii Nicolae Franţiu, Franţ Hoban, loan Ioanoviciu şi Dr. Pachomiu Avra-mescu, iar în comitetul de supraveghiare d-nii loan Iorga, losif Ioviţia şi George Curiac.

*

„Hunedoara" însoţire de credit şi anticipaţiune în Deva, şi-a ţinut adunarea generală la 2 3 Martie 1902 st. n. sub presidiul d-lui Dr. Alexandru L. Rossu, fiind notari d-nii Alexandru Moldovan junior şi Dio-nisie Ardelean; c a verificatori ai procesului verbal a fungat „Consiliul administrativ". Presenţi au fost 18 acţionari , representând 166 acţiuni cu .166 voturi.

Profitul net de K 8 1 2 4 - 0 4 s'a împărţit a s t fe l : Dividenda şi supradividendă K 3 1 9 0 ' — . Fondului de reservă K 3 0 5 0 - — . Scopuri filantropice-culturale K 6 3 5 - — . Tan t ieme funcţionarilor K 1339-04 . S u m a de­stinată spre scopuri filantropice-culturale s'a distribuit în modul u rmător : Pentru repararea bisericei gr.-or. din Deva K 3 8 5 - — . Masa studenţilor dela gimn. gr.-or. din B r a ş o v K 2 0 - — . Masa studenţilor dela gimn. gr.-or. din Brad K 2 0 " — . Alumneul dela şcoa la reală din — Deva K 2 0 - — . Promenada din ce ta tea Deva K 2 0 " — . Serac i i din Deva K 2 0 - — . Şcoa le i din L e s n i c K 5 0 - — . Ş c o a l e i din Sânt-Andreşi K 5 0 - — . Şcoa le i din B a t i z K 2 5 - — . Reuniunei femeilor române din com. Hune­doarei K 2 5 - — . Dividenda fixată cu 1 0 % = K 1 0 - — de cupon se plă tesce după adunarea generală imediat . In direcţiune s'au ales pe timp de 2 ani d-nii George Gila şi Dionis Ardelean, iar în comitetul de suprave­ghiare pe timp de 1 an membri i ordinari d-nii Dr. Silviu Moldovan, Romul Cutean şi Alexandru Pëtreu, iar suplenţi d-nii Teofil Tulea şi Simeon Dragomir.

* „Jebeleana" reuniune de păstrare şi anticipare,

ca societate în Jebel. Adunarea generală a acestui in­stitut s'a ţinut la 2 3 Februar ie 1902 sub presidiul dlui Vicenţiu Pop, advocat , fiind notar dl Vasilie Ciuta înveţ. în pensiune, iar verificatori ai procesului verbal dnii Martin Negria şi loan Grosa, economi. Presenţ i au fost 5 1 acţionari , representând 337 acţiuni cu 3 3 1 voturi.

împărţ i rea profitului net s 'a hotărît cum urmează : Dividenda K 4 8 3 0 - — Fondului de reservă 1 0 % K 5 9 4 - — . Scopuri filantropice-culturale K 2 3 - 1 3 . T a n ­t ieme direcţiunii 3 6 0 - — . Dividenda s'a fixat cu K 1 0 de cupon, plătibil la 15 dile după adunarea genera lă , în direcţiune s'au a l e s : Director dl Dănilă Loichiţia. Membri i : dnii loan lonescu, Vasilie Ciuta, Anton Hoff-man, Martin Negria, Iosef Millier şi Markus Fuchs,

iar în comitetul de supraveghiare s 'au ales dnii : Vin-cenţiu Pop, Adolf Wirkman, Vasilie Sosdianu, losef Heinerman, Trandafir Marchece şi Iosif Gemânariu.

* „JHonoreana" institut de credit şi de economii,

soc. pe acţiuni în Monor. Adunarea genera lă a aces tu i institut, s 'a ţinut la 2 0 Februar ie 1902 sub presidiul d-lui Ciril Deac, fiind notar d-1 Simion Tanco, iar ve­rificatori ai procesului verbal d-nii Simion Bejan şi Simion Epure. Presenţ i au fost 14 acţ ionari , represen-tând 165 acţiuni cu 165 voturi.

împărţ i rea profitului net de K 1 5 6 6 87 s'a făcut as t fe l : Dividendă şi supradividendă K 7 0 0 ' — . Fondului de reserva K 157-47. Scopuri filantropice-culturale K 78-30 . Tan t ieme direcţiunii K 156-60. Tan t i eme co ­mitetului de supraveghiare K 7 8 ' 3 0 . Tan t ieme pentru oficiali K 31-32 . Remunera ţ iune directorului K 182-44. Remunera ţ iune cassariului K 182-44 . împărţ i rea sumei destinate spre scopuri filantropice-culturale s'a făcut cum u r m e a z ă : Ş c o a l a confesională gr.-cat. din Monor K 58-30 . Ş c o a l a fundaţională din Monor K 2 0 - — . Di­videndă s'a fixat cu 7 % = K 3-50 de cupon plătibil cu începere dela 1 Iuliu 1 9 0 2 . In comitetul de supra­veghiare s'au reales d-nii Leon Monastirean, contabil la „Bist r i ţana", Vasile Onigaş şi Petre Furdui.

* ,,3Itirésana" institut de credit şi economii, soc.

pe acţiuni în Beghinul săsesc. Adunarea genera lă a acestui institut s'a ţinut la 12 Martie n. 1902 , sub presidiul d-lui Galaction Şagâu, fiind notari d-1 Sever Barbu, iar verificatori ai procesului verbal d-nii: Dr. Alexandru Ceuşian şi Dr. loan Popescu. Presenţ i au fost 12 acţionari , representând 7 7 6 acţiuni cu 115 voturi.

împărţ i rea profitului net de K 17 ,146-91 s'a făcut as t fe l : Dividendă şi supradividendă K 1 3 , 6 0 0 - — . F o n ­dului de reserva K 1679-72 . Scopuri filantropice-cul­turale K 130-66 . Tan t i eme direcţiunii şi comitetului de supraveghiare K 7 8 6 - — . Tan t iemă directorului K 3 4 5 - 8 8 . Tan t i emă şi remuneraţ iune oficialilor. K 4 0 0 - — . Fondului de pensiuni K 118-92 . 7 2% ia fondul delegaţiunei bănci lor K 8 5 - 7 3 .

Suma de K 1 3 0 6 6 destinată spre scopuri filan­tropice-culturale s'a adaus la fondul filantropic, ca re cu dotaţiunea anului curent s'a urcat la K 1073-67 . Dividendă fixată cu 8 % = K 8 ' — de cupon se plă-t e sce cu începere dela 1 Aprile 1902 . In direcţiune s 'au reales d-nii: Galaction Şagău, Dr. loan Popescu şi Dr. Alexandru Ceuşian, iar în comitetul de supra­veghiare s'au ales membrii ordinari d-nii: Georgiu Maior, Mihail Grecu şi Petru Uilăcan, şi suplenţi d-nii: Alexandru Ternâvean şi Leo Popescu.

* „Pot'umbâcemia" cassâ de economii, soc. pe

acţiuni în Porumbacul inf. şi-a ţinut aduuarea gene­rală la 9 Martie 1902 sub presidiul d-lui loan Mari-nescu, fiind notar d-1 Dimitrie Bulicrea, iar verificatori ai procesului verbal d-nii loan Mandeal şi Ilie Stoi-chilia. Presenţi au fost 5 5 acţionari , representând 2 7 4 acţiuni cu 2 7 0 voturi.

Profitul net de K 3984-18 s'a împărţit cum ur­m e a z ă : Dividendă şi supradividendă K 2 0 2 2 - 1 6 . F o n ­dului de reserva K 4 0 0 - — . Scopuri filantropice-cultu­rale K 1 3 0 - — . Tan t ieme direcţiunii şi comitetului de supraveghiare K 189-24 . Tan t i emă funcţionarilor K 75-69 . Fondului de binefaceri K 5 0 — . Remunera ţ iune direcţiunii K 2 1 9 5 0 . Remunera ţ iune comitetului de supraveghiare K 67-80 . Remunera ţ iune funcţionarilor

K 3 0 0 - — . S 'a transpus în contul anului 1 9 0 2 K 3 3 0 - 5 9 , Fondului de reservă K 199-20. S u m a destinată spre scopuri filantropice-culturale s'a distribuit as t fe l : B i -sericei gr.-or. din Porumbacul inferior răsări tean K 5 0 - — . Masa studenţilor Braşov K 1 2 - — . Ajutor lui V ic to r Mandeal, stud. technic K 10 -—. Ajutor lui Emi-lian Lupea K 5-—. Bise r i ca gr.-or. din Porumbacul inferior K 2 4 - — . Bi se r i ce i gr.-cat. din Porumbacu l inferior K 2 4 - — . Masa studenţilor Blaş iu K 5-—. Di­videndă s 'a fixat cu 7 % = K 7-— de cupon. In c o ­mitetul de supraveghiare s'au ales d-nii loan Dejenariu, Dr. loan Şenchea, loan Cândea, George Comşia, Sever Silea, leronim Spornic şi Simion Grădinariu.

* „Sebesana" institut de credit şi economii, soc.

pe acţiuni în S.-Sebeş. Adunarea genera lă a acestui in­stitut s'a ţinut la 2 5 Martie 1902 n. sub presidiul d-lui loan Tipeiu, fiind notar d-1 Iulian T. tfvegeş, iar verificatori ai procesului verbal d-nii Sergiu Medean şi loan Bojiţia. Presenţi au fost 16 acţionari , repre­sentând 5 2 6 acţiuni cu 5 2 6 voturi.

Profitul net de K 20 ,895 -82 s'a hotărît a se dis­tribui as t fe l : Dividendă şi supradividendă K 9 0 0 0 - — . Fondului de reservă K 5 0 0 0 —. Scopuri filantropice-culturale K 1 0 1 0 - — . Tan t i emă direcţiunii şi comi te­tului de supraveghiare K 2 7 0 0 - — . Tan t i emă amploia­ţilor K 1 6 0 0 - — . Fondului de pensiuni al amploiaţi lor 1 2 0 0 - — . Scopuri filantropice-culturale la disposiţiunea direcţiunii K 385-82 . S u m a destinată spre scopuri filantropice-culturale s'a împărţit as t fe l : Societă ţ i i „Pe­tru Maior" in Budapesta K 2 0 - — . Socie tă ţ i i „Român ia J u n ă " în Viena K 2 0 - — . Societăţ i i „Carmen Sylva" , Graz K 2 0 - — . Reuniunei de cântări , S . -Sebeş K 1 0 0 - — , Reuniunea meseriaşi lor „Andreiana", S . - S e b e ş K 5 0 - — . Cas ina română din S . -Sebeş K 2 0 0 - — . Fondul t rac-tual gr. ort. pentru zidirea casei protopresbiterale din S . -Sebeş K 2 0 0 - — . Fondului parochial gr. ort. din S . -Sebeş K 2 0 0 - — . Biser ice i române gr. cat . din S . -Sebeş K 2 0 0 - — . Dividendă fixată cu 9 % == K 9 -— de cupon se plă tesce cu începere dela 2 6 Martie 1 9 0 2 . In direcţiune s'au reales d-nii loan Tipeiu şi loan On-cescu şi s 'a ales nou d-1 Samoil Roşu.

* „Silvania" institut de credit şi economii, soc. pe

acţiuni în Şimleu. Adunarea generală a acestui institut s 'a ţinut la 2 4 Martie 1902 sub presidiul d-lui Georgiu Pop de Basesci, fiind notari d-nii Gavriil Trifu şi Alexandru Sima, iar verificatori ai procesului verbal d-nii Alimpiu Barboloviciu, Vasiliu Popu şi Georgiu Maioru. Au participat 3 9 acţionari , representând 7 7 7 acţiuni cu 3 4 5 voturi.

Profitul net de K 5 3 , 6 9 5 - 6 0 s'a distribuit as t fe l : Dividendă şi supradividendă K 2 7 , 0 0 0 - — . Fondului de reservă K 15 ,495-18 . Scopuri filantropice-culturale K 1277-64 . Tant ieme direcţiunii si comitetului de supra­veghiare K 7739-12 . Fondului de pensiune K 1492-08 . Delegaţiunei bănci lor K 1 6 8 — . Remunera ţ iuni K 3 8 0 - — . L a disposiţiunea direcţiunii pentru scopuri de binefacere K 143-58 . împărţ i rea sumei destinate spre scopuri filantropice-culturale s'a hotărît cum urmează : Şcoa le i de fetiţe a „Reuniunii femeilor române" din Selagiu K 6 0 0 - — . Şcoa le i de băieţi şi fete gr.-cat. din Şimleu K 2 0 0 - — . Şcoa le i gr -cat . din Crasna K 2 5 - — . Şcoa le i gr .-cat . din Sil imet K 5 0 - — . Dividendă s 'a fixat cu 9 % = K 9-— de cupon plătibil imediat după adunarea generală . In direcţiune s 'au a les dl Vasiliu Pop în locul dlui loan Angyal.

„Soivnuşana" institut de credit şi economii, soc. pe acţiuni în Şoimuş, şi-a ţinut adunarea genera lă la 2 9 Martie a. c. sub presidiul d-lui Ioan Baciu, iiind no ta r d-1 Basiliu Baciu, iar verificatori ai procesului verbal d-nii: Ioan Mărginean şi Luca To'der. Presenţ i au fost 12 acţ ionari , representând 2 4 4 acţiuni cu 244 voturi.

Profitul net s 'a împărţit cum u rmează : Dividendă şi supradividendă K 1 5 7 5 - — . Fondului de reservă K 5 0 0 - — . Scopuri filantropice-culturale K 8 6 — . Suma dest inată spre scopuri filantropice-culturale s'a împărţit a s t f e l : Fondului cultural K 4 0 ' — . Corului vocal din Ş o i m u ş K 3 0 - — . Ajutor scoale lor din Frisiu. Bâ r l a , Sân t ioana şi Posmus K 1 6 — . L a disposiţiunea di­rectorului executiv K 3 3 5 2 . Dividendă fixată cu 6 - 5 % — & 3-25, de cupon se plă tesce imediat după adunarea generală . In comitetul de supraveghiare s'au ales d-nii: Ioan Pop, Vasiliu Nechiti şi Ioan Mihailaş.

„ Vlădeasa" societate pe acţiuni, institut de credit şi economii în B.-Huedin şi-a ţinut adunarea genera lă la 22 Martie 1 9 0 2 sub presidiul d-lui Ioan Pop, fiind notari d-nii Dr. Andreiu Pop şi Constantin Căciulă, iar verificatori ai procesului verbal d-nii Ştefan Pop, Florian Petran şi Crăciun Lupaş. P resen ţ i au fost 16 acţionari , representând 477 acţiuni cu 2 1 3 voturi.

împărţ i rea profitului net de K 1 5 , 2 8 4 5 7 s'a ho-tăr î t cum u r m e a z ă : Dividendă şi supradividendă K 4 2 0 0 - — . Fondului de reservă K 3 5 0 0 - 9 2 . Scopuri filan­tropice-culturale K 6 6 5 4 5 . Tant ieme direcţiunii şi c o ­mitetului de supraveghiare şi oficialilor K 3 5 3 5 - 2 0 . Pen t ru amort isarea preţului casei institutului K 1 0 0 0 - — . Fondului de pensiuni K 1 7 9 4 - — . Fondului separat de asigurare K 5 8 9 - — . împărţ i rea sumei destinate spre «copur i filantropice-culturale s'a lăsat la disposiţiunea direcţiunii. Dividendă fixată cu 6 % = K 6-— de cupon se plătesce cu începere dela 15 Maiu 1 9 0 2 . Iu direc­ţ iune s 'a rea les membrul sortat Ioan Gali, iar în co­mitetul de supraveghiare s 'au reales d-nii Basiliu Po­doabă, preşedinte, Simeon Mărincaş, Florian Petran, Dr. Simeon Tămaş şi George Farago. Cu ocas iunea aces te i adunări genera le s 'a încheiat subscr ierea de acţiuni emisiunea a I l -a , ridicându-se astfel capitalul social l a K 1 2 0 , 0 0 0 ' — şi s 'a aprobat proiectul pentru statutele fondului de pensiune al oficialilor.

* Din registrul firmelor: „Mercur" în Năseud.

Ş t e r s : Dr. Ioan Pop; înregistrat Gerasim Domide.

CRONICA. Kevirementul tesaurului public în 1901.

Veniturile tesaurului public în anul 1901 se cifrează cu K 1 ,046 .694 ,233-— şi anume s'au încassat în cuartalul I K 2 2 9 . 0 9 5 , 9 3 0 - — , în cuartalul II K 2 3 0 . 4 6 0 , 3 3 6 - — , în cuar ta lul III K 2 7 6 . 4 4 3 , 9 7 9 - — şi în cuartalul I V K 3 1 0 . 6 9 3 , 9 8 8 - - C h e l t u i e l i l e s ' a u u r c a t l a K l , 1 0 1 , 9 3 0 , 9 4 7 - — , din cari s'au cheltuit in cuartalul I K 3 1 0 . 5 9 6 , 0 1 9 — , în cuartalul II K 2 6 6 . 1 1 3 , 4 8 2 —. în cuartalul I I I K 2 6 3 . 2 9 2 , 6 9 6 — şi în cuartalul IV K 2 6 1 . 9 2 8 , 7 5 0 — . Pr in urmare bilanţul anului 1901 s'a încheiat cu un deficit de K 5 5 . 2 3 6 , 7 1 4 - — .

In comparaţ iune cu anul 1 9 0 0 veniturile anului 1901 au fost mai mari cu K 4 . 3 5 7 , 2 9 7 —, pe când cheltuiel i le au întrecut cheltuielile anului 1 9 0 0 cu K

7 6 . 6 5 9 . 3 7 4 - — . Det răgend din suma aceas ta plusul de încassâri în sumă de K 4 3 5 7 . 2 9 7 - — se consta tă , c ă bilanţul brut al anului 1901 este cu K 7 2 . 3 0 2 , 0 7 6 — mai nefavorabil decât cel al anului 1 9 0 0 . %

L I T E R A T U R A .

„Curs complet de aritmetică comercială, de Dr. I. Kl. Kreibig, rom. de A. Vlaicu, Braşov, 1 9 0 2 " . Dacă vom cerce ta s ta rea instrucţiunii comerc ia le l a noi în ţeară numai cu dece ani mai nainte, vom afla o lipsă totală de manuale pentru învăţământul c o ­mercial , iar astădi — mulţămită însemnatului ajutor material al institutului de credit şi economii „Albina" din Sibiiu — avem aproape pentru fie-care studiu c o ­mercial un manual corespundetor.

Se r i a publicaţiunilor de cărţi didactice din sci inţele comerc ia le s'a început în 1892 cu „Introducere în sciinţele comerc ia le" , după care au u rma t : „Manual de dreptul cambia l" (1894 ) , „Merceologia şi T e c h n o -logia" (1895) , „Corespondenţa comerc ia lă" ( 1 8 9 7 ) , „Pro­cent, promil, interese şi teoria conturilor curente" (1898 ) , „Un capitol din contabi l i ta tea duplă" (1898) , „Idei fundamentale din economia pol i t ică" (1899) . „Al doilea capitol din contabi l i ta tea duplă" (1900) , „Introducere în contabil i tate şi contabil i tatea în partidă simplă" ( 1 9 0 1 ) . şi acum de curând „Curs complet de aritmetica comercială pentru scoalele comerciale de Dr. Iosef Clemens Kreibig în românesce de Arseniu Vlaicu. directorul scoale lor comerc ia le române din Braşov , ediţiune aju­torată din Fondul „Cores i" .

Acest manual e împărţit în 2 volume, partea I cuprinde 11 capitole şi se estinde pe 2 4 8 pagine 8° , iar par tea II conţ ine 9 capitole şi ocupă 2 9 6 pagine. Cele 11 capitole ale părţii prime sunt u r m ă t o a r e l e : I. Avantage în ar i tmet ica comerc ia la , I I . calculaţiuni cu numeri numiţi, I I I . calculul proporţiunilor şi deduc-ţiunilor, IV. calculul ca tenar , V . calculul societăţ i i , V I . calculul terminului mediu, V I I . calculul alegaţiunii, V I I I . procent şi promil, I X . calculaţ iunea de mărfuri par tea I, X . ca lcularea intereselor şi X I . ca lcu la rea discontului.

Materialul din par tea II tratat în 9 capitole e astfel împărţ i t : I. calculul terminului, II . calculul au­rului şi argintului, I I I . calculaţ iunea monetelor, I V . ca lcularea deviselor, V . ca lcularea efectelor, VI . ca l ­cularea biletelor de bancă şi cupoanelor streine, V I L net-appoint pe pieţele interne, VII I . şi I X . calculaţ iunea mărfurilor.

Arangiarea materialului ne dovedesce că domnul autor a sciut ţ ine cont atât de gradul de pregătire al elevilor, cât şi de praxa comerc ia lă . Traducerea e fă­cută într 'o l imbă fluenta şi un stil destul de c lar . Recomandăm deci aces t manual în atenţ iunea ace lo ra , cari doresc a se perfecţiona în aces t ram al sci inţelor comerc ia le , prin urmare şi societăţi lor noastre finan­ciare , ai căror funcţionari îşi pot împrospăta în me­morie cunoscinţele câş t igate în şcoa lă spre folosul lor şi al institutelor c e le servesc .

P o s t a R e d a c ţ i u n i i . Dlui I. P. în O. Preţul acţiunilor de sub întrebare nu

ni-s'a fixat. Vândătorul aşteaptă oferte. Vendarea se face fără de cuponul pro 1901.

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Cursu l din 9 Apri l ie 1902.

V A L O R I Viena Bpesta v i n d e i v i n d e

Datoria publică comună. Renta unit. Bancnote, Mai, Nov.,

,, „ arg. Ian.. Iulie. Losuri d. a. 1854 a fl. 2oO— v. c.

„ „ „ 1860 k fl. 500-— „ „ „ „ 1860 â fl. 100-— „ ,. „ „ 1864 â fl. 100 — „

Datoria publică austriacă. Renta austr. aur., scut. de dare . .

„ „ C o r

„ „ de invest

16% dare 16»/0 7J 20°/ 0 Jt 20% » 20»/0

20%

sc. de dare

Datoria publică ungară. Renta ung. aur, scut. de dare

w „ Cor „ „ n

Impr. C. ferate d. a. 1889, aur, „ ,, „ i, •> j, ,! ,) 1889, arg. „ „ „

v ii >, n 1 8 7 f , aur „ ung. cu premii â 100 fl „ p. regul. Tisei . . .

Oblig. ung. de regalii . . . . , Impr. p. regul. Porţii de fier . . , Oblig, rurale croato-slavone . . ,

11 n ungare . . . . , Alte datorii publice.

Los. p. regularea Dunării, ă 100 fl. Obl. Soc. Temeş-Bega Imp. cu prem. al oraşului Viena

„ „ „ serbesci k 100 fr. Oblig, cu premii a C. fer. turc. â 400 fr. Impr. bulgar 1889

Scrisuri ionciare şi a. a. Instit. de Cred. fonc. austr. . . .

„ „ „ , K cu premii, 1880 Banca austro-ungară

Banca comerc. ung. Pesta Obl. com. ung., Pesta, amort. . . .

„ „ 50 ani . . „ „ Casei de păstr., cap., Pesta

Inst. de credit fonciar ungar . . . .

Banca hipotecara ungară

„ ,, „ cu premii . . Casa de păstrare regnic. Pesta, 50 ani . Albina, Sibiiu . . Cassa de păstrare Sibiiu, em. IV. . . . Inst. de credit fonciar Sibiiu, em. VI.

Losuri. Basilica, k fl. 5- — Credit, â fl. 100-— Clary, â fl. 4 0 — v. c Soc. p. Navig. Dunăreană, â 100 fl. v. c. Buda, â ti. 4 0 — Pâlffy, a fl. 40-— Crucea roşie austriacă, a fl. 10'— . . .

„ „ ungară, k fl. 5--— . . . . Rudolf, â fl. 10-— Salm. ă fl. 40-— v. c Salzburg, k fl. 20'— St. Genois k fl. 4 0 — v. c Triest, k fl. 100-— v. c

„ a fl. 50— „Jo sziv:', â fl. 4-—

V c o r . p . 100 K

101-75 101-55 194-50 15310 185-50 247-—

120-95 99-50 91-20

120-20 97-60

125-25 101-55 121-25 2 0 3 . -164-15 101-55

86-— 97-— 98-25

106- -96-75

106-35 83-50

1 0 8 - -97-50

98-30 272-— 101-30 101-30 101-80 106-25 97-50

101-65 98-25 97-90

101-75 101-75 258-75

97-50

101-90 101-75 196-50 154-50 185-— 250-—

121-50 99-75

120-35 97-60

121 — 101-60 121-— 204 — 1 6 4 - -101-40 87-25 97-50 98-10

97

100-50

137 — 101-30 101-30 101-25 106 50 100-75

96-— 101-25 98-25

101-50 101-50 128-50

98-— 102-— 101-50 101-50

Valute. Galbini austr. sau ung

c. reg Napoleond'or (20 frci sau 8 fl. v. a.) 20 Maree germ. aur 5 ruble rusesci Bilete germ. 100 M

„ franc. 100 Fr Ruble, bilete, 100 Lei românesci, 100

20-10 1975 436 — 437-— 171-— —-— 550-— —•— 207-— 210-— 190 — 193-— 58-50 58-75 30-60 30-50 82-— —•—

237-— —-— 83-— —•—

280-— —• — 250- —• 424-— —•—

11-50

11.37 11-38 11-34 11-34 19-— 1909 23-54 23-54 —•— 2-55

117-52 117-50 93-50 95-72

254-50 95-40 —• _ 95-40

Rente amort. 1881 de 5°/ 0

„ „ internă 4°/ 0

„ „ externă 4°/ 0

„ 1898 4% Fonciare rurale 5°/ 0

. " " ocris. fonc. urb. Bucuresci 5°/ 0

11 « « Iaşi „

Bursa de Bucuresci. Cursu l din 9 Apri l ie 1902.

vinde Lei . . 98' 84-

86 95 83 82:

77

V. •50

50

•75 Va 50

Bursa de mărfuri din Budapesta. Cursu l din 9 Apri l ie 1902.

Grâu de Bănat „ „ Tisa „ „ Pesta „ „ Alba-reg. „ „ Bacica

Secară Orz Oves Porumb Rapiţă Untură de porc B.-Pesta Slănină (clisă)

prima per 50 kg. vinde 9-05— 9 9-15— 9 9-10— 9 9-10— 9 8-95— 9 7-10— 7-5-75— 6 7-15— 7 500— 6-

57-52-

35 55 45 45 30 30 20 60

25 50

„ M I E L U L " , c a s s ă de î m p r u m u t şi p ă s t r a r e în P o i a n a Sibiiului.

C O N C U R S . Pentru ocuparea postului de contabil

al II-lea, la „Mielul", cassă de împrumut şi păstrare, societate pe acţii în Poiana-Sibiiului, se escrie concurs cu termin până la 15 Maiu n. a. c.

Venitele sunt: Salar K 1000 şi tantiemă statutară. Absolvenţii de scoalele comerciale, cari

vor documenta şi praxă dela vre-un institut de credit, vor fi preferiţi.

P o i a n a , la 8 Aprile 1902.

t 1 - 3 ] Direcţiunea.

în editura Delegaţiunii Bănc i lo r Române

a u a p ă r u t :

problemele Ke/ormei Băncilor, de Dr. C. Diaconovich.

P r e ţ u l : broş. K 1—, leg. K 1 5 0 .

anuarul Băncilor Române X Anul I (1900). Anul II (1901). Anul III (1902). *

P r e ţ u l : câ te K 3 — .

S e comandă la Administraţia , R e ­vistei E c o n o m i c e " in Sibiiu (Nagyszeben).