Apararea Nbc

CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC - CÂMPULUNG -- CÂMPULUNG -

REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMAAPÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ

sub egidaSTATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE

Fondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”- serie nouã - anul VII -

SUMARSUMAR

u Aniversãri

u Reglementãri în armã

u Cooperare ºi interoperabilitate

u Artã militarã

u Medii de securitate

u Ameninþãri biologice

u Protecþia mediului

u Memorialisticã

u Omagiul veteranilor

Revista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, înlunile mai ºi octombrie.

Încã nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abona-mentelor, conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie dearmã. Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC va hotãrî numãrul deexemplare al fiecãrei apariþii ºi destinaþiile revistei. Autorii suntrugaþi sã trimitã articolul pe dischetã ºi un exemplar listat de manu-scris, rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã, pe adresaredacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.

Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite la redacþiepânã la 1 februarie, respectiv 1 iulie, anual.

Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã alautorului; adresa de corespondenþã. Abrevierile ºi bibliografia vor fiscrise corect.

Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelor tri-mise redacþiei aparþine autorilor.;Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:+0248/533.341- int.126,130+fax: 0248/533.382+0746047744 (redactor-ºef)

APÃRAREA NBC 11/2006CUPRINS

2

CONSILIUL EDITORIALCONSILIUL EDITORIAL

PREªEDINTE DE ONOAREGeneral de brigadã (r) dr.Nicolae POPESCU

PREªEDINTEColonel Tudorel RADU

MEMBRIColonel dr.ing.Ion SAVU

Colonel ing.Mihai VÃLEANUColonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞU

Colonel Ion BEREVOIANULocotenent-colonel Constantin GHEORGHE

Locotenent-colonel drd.Martin CATALocotenent-colonel Viorel BÃLÃCEANU

Locotenent-colonel Viorel STAMINLocotenent-colonel Marin FLOREALocotenent-colonel Viorel STANCA

Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCULocotenent-colonel Carol PETERFI

Maior Gheorghe MITRICÃMaior Corneliu PUNGÃ

Colonel (r) Mihai GRIGORESCU*

* *General de brigadã (r) ing.Dumitru PRUNACHE

Colonel (r) Dumitru GHIÞÃColonel (r) Dumitru BRÂNZEIColonel (r) Aurel MIHÃIESCU

ANIVERSÃRI

- MESAJUL ªEFULUI STATULUI MAJOR ALFORÞELOR TERESTRE............................................- ALOCUÞIUNEA COMANDANTULUI CENTRU-

LUI DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC ªIINSPECTOR PENTRU APÃRARE NBC. Colonel Tudorel RADU.........................................- ESENÞA TRANSFORMÃRII. Locotenent-colonel Dumitru POPA..........................

pag.5

pag.7

pag.11

CERCETARE, DEZVOLTARE ªIREGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ

- Percepþia militarului. Locotenent-colonel Viorel STAMIN..........................- F.T.-NBC-1 - Manualul operaþiilor de apãrare

NBC. Maior Gheorghe MITRICÃ....................................- Fundamentarea structurilor NBC prin utilizarea

metodelor ºi modelelor matematice (II). Locotenent-colonel Carol PETERFI.........................

pag.13

pag.15

pag.17

COOPERARE ªI INTEROPERABILITATE

- Manifestãri ºtiinþifice ºi activitãþi de cooperaremilitarã internaþionalã în domeniul apãrãrii NBC. Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU.................

- Participare româneascã la Forþa de RãspunsNATO. Maior Gheorghe MITRICÃ...................................

pag.20

pag.24TACTICA APÃRÃRII NBC

- Apãrarea NBC - componentã de bazã a apãrãriipasive. Colonel Marin FLOREA........................................- Sprijinul logistic al forþelor de apãrare NBC pe

timpul executãrii deplasãrii. Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞU, locotenent-colonel Carol PETERFI................................................

pag.26

pag.30

MEDII DE SECURITATE

- Prevenirea proliferãrii armelor de distrugere înmasã. General locotenent (r) prof.univ.dr.TudorCEARAPIN, inspector de poliþie drd.Horia DOGARU.......- Securitatea prin cooperare ºi apãrare colectivã. Colonel dr.Emil TUDOSIE, locotenent jurist EmiliaIrina POPESCU .........................................................

pag.35

pag.40

AMENINÞÃRI BIOLOGICE

- Gripa aviarã - boala secolului. Locotenent medic Adrian-Mihai IORDACHE,plutonier Ilie Cristinel CATRINA..................................- Malaria - un pericol biologic de actualitate?!. Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU.................- Protecþia biologicã. Locotenent medic Adrian-Mihai IORDACHE,plutonier Ilie Cristinel CATRINA..................................

pag.47

pag.50

pag.52,,Primãvara - o picturã parfumatã cu vibrãri de

violet.....”George Bacovia

APÃRAREA NBC 11/2006CUPRINS

3

COLEGIUL DE REDACÞIERedactor-ºef

Locotenent-colonel StelianRÃDULESCU

RedactorColonel (r) Mihai GRIGORESCU

Tehnoredactare,procesare text ºiimagine

P.c.c.ing. Renata-ManuelaMATEOIU

Fotografie, procesare coperþiPlutonier Viorel PASCUMaistru militar Teofil

CERNAT

TraducereProf.Georgiana LIVEZEANU

Corectare ºi difuzarerevistã

Plutonier major Claudiu ªTEFANAdresa

Str.Mãrãºti, nr.48, CâmpulungI.S.S.N. - 1583-4654

Tiparul a fost executat laCENTRUL TEHNIC-EDITORIAL

AL ARMATEIC-da:

B:

- BUCUREªTI -

ARTÃ OPERATIVÃ

- Opinii privind componentele rãzboiului la început desecol ºi mileniu. Colonel (r) prof.univ.dr.Lucian STÃNCILÃ, maiordrd.Virgil-Ovidiu POP............................................................ pag.56

PROTECÞIA MEDIULUI

- Paºi ,,verzi” cãtre valorile europene prin acþiuni deprotecþie a mediului. Profesor Alexandrina POPA.............................................- Conflictele globale de mediu în era post Rãzboi-Rece:

extinderea legãturilor acestora cu paradigmele securitãþii. Colonel dr.Florea SURDU......................................................

pag.65

pag.70

MEMORIALISTICÃ

- Momente de referinþã din evoluþia învãþãmântului despecializare ºi perfecþionare a pregãtirii cadrelor dechimie militarã/apãrare NBC - 1917-2006. Colonel (r) Mihai GRIGORESCU......................................- Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC sãrbãtoreºte

75 de ani de existenþã. General de brigadã (r) Dumitru PRUNACHE....................- 16 iulie 1917-16 iulie 2006 - 89 de ani de învãþãmânt

militar în domeniul apãrãrii nucleare, biologice ºi chimiceîn armata românã. Colonel (r) Aurel MIHÃIESCU.........................................- Scurt istoric al folosirii mijloacelor chimice de luptã în

spaþiul românesc. Colonel (r) Ion I.DÃNILÃ.............................................

pag.74

pag.85

pag.89

pag.93

OMAGIUL VETERANILOR

- Omagiu de Ziua Chimiei Militare

. Colonel (r) Ioan A.DOBRESCU........................................... pag.97

Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC- vedere generalã -

APÃRAREA NBC 11/2006CONTENTS

4

ANNIVERSARIES

- CHIEF OF LAND FORCES STAFF’SMESSAGE................................................................

- THE NBC DEFENCE TRAINING CENTRECOMMANDER’S ALLOCUTION. COL Tudorel RADU.............................................- THE ESSENCE OF TRANSFORMATION. LTC Dumitru POPA.............................................

pag.5

pag.7

pag.11

RESEARCH, DEVELOPMENT ANDBRACH REGULATIONS

- The Soldier’s Perception. LTC Viorel Stamin......................................................- F.T.-NBC-1 - NBC Defence Operations Manual . MAJ Gheorghe MITRICÃ....................................

- NBC Structures Substantiation UsingMathematical Patterns and Methods (II). LTC Carol PETERFI.............................................

pag.13

pag.15

pag.17COOPERATION & INTEROPERABILITY

- Scientific Actions and International MilitaryCooperation Activities in NBC Defence Field. LTC Stelian RÃDULESCU.....................................- Romanian Participation in NATO Respons Force. MAJ Gheorghe MITRICÃ.....................................

pag.20

pag.24

NBC DEFENCE TACTICS

- NBC Defence a Basic Component of PassiveDefence. COL Marin FLOREA...........................................- The Logistic Support of NBC Defence Forces

During the Movement. COL Prof.PhD Ion MITULEÞU, LTC CarolPETERFI...................................................................

pag.26

pag.28

SECURITY ENVIRONMENTS

- WMD Proliferation Prevention. LTG(r) Prof.PhD Tudor CEARAPIN, Police InspectorPhD Horia DOGARU........................................................- Security Through Cooperation and ColectiveDefence. COL PhD Emil TUDOSIE, 1st LT Jurist Emilia IrinaPOPESCU .................................................................

pag.35

pag.40

BIOLOGICAL THREATS

- Bird Flu - the Disease of the Century. 1stLT Physician Adrian-Mihai IORDACHE, SSG IlieCristinel CATRINA......................................................- Malaria - an Actual Biological Threat?!. LTC Stelian RÃDULESCU.....................................- Biological Protection. 1stLT Physician Adrian-Mihai IORDACHE, SSG IlieCristinel CATRINA......................................................

pag.47

pag.50

pag.52

OPERATIONAL ART

- Considerations Concerning War Components at theBeginning of a New Century and Millenium. COL (r) PhD Lucian STÃNCILÃ, MAJ PhD Virgil-OvidiuPOP......................................................................................

pag.56

ENVIRONMENTAL PROTECTION

- ,,Green” Steps Towards European Values ThroughEnvironmental Protection. Prof Alexandrina POPA.................................................- Global Environmental Conflicts During the Cold War

Post-Period: the Extending of their Relationships withSecurity Paradigms . COL Ph Florea SURDU........................................................

pag.65

pag.70

MEMORIAL

- Milestones in the Evolutin of Specializing and TrainingImprovement Education of Military Chemistry/NBCDefence Personnel. COL (r) Mihai GRIGORESCU.........................................- The NBC Defence Training Centre Celebrates 75 Years ofExistance. BG (r) Dumitru PRUNACHE..........................................- July 16th, 1917 - July 16th 2006 - 89 Years of Military

Education in NBC Defence Domain in The Ro Army. COL (r) Aurel MIHÃIESCU.............................................- Short History of Chemical Agents Employment in the

Ro Area. COL (r) Ion I. DÃNILÃ....................................................

pag.74

pag.85

pag.89

pag.93

WAR VETERANS’HOMAGE

- Homage on the Occasin of the Military Chemistry Day

. COL (r) Ioan A.DOBRESCU................................................... pag.97

ROMÂNIAMINISTERUL APÃRÃRII NAÞIONALE

Statul Major al Forþelor Terestre

M E S A J U LªEFULUI STªEFULUI STAATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRETULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE

CU PRILEJUL ANIVERSÃRII A 75 ANI DE LA ÎNFIINÞAREACU PRILEJUL ANIVERSÃRII A 75 ANI DE LA ÎNFIINÞAREACENTRULUI DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC CENTRULUI DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC

În urmã cu 75 de ani, prin ordinul Marelui Stat Major nr.4033 din

7 mai 1931, a luat fiinþã în garnizoana Bucureºti, Centrul de Instrucþie alApãrãrii Contra Gazelor, care, în evoluþia sa a fost supus unor transformãriºi redislocãri în garnizoanele Fãgãraº ºi Sibiu, pentru ca apoi sã se stator-niceascã la Câmpulung-Muscel, sub denumirea de Centrul de Pregãtirepentru Apãrare NBC.

Prin apariþia acestei prestigioase instituþii, învãþãmântul militar a fostînnobilat cu o nouã ºi strãlucitoare perspectivã, aceea de a construi drumulanevoios, dar plin de speranþe, al performanþei specifice în domeniul armeiApãrare NBC.

Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC are de îndeplinit misiuneamoºtenitã de la predecesorii sãi, de a duce mai departe strãlucitele rezul-tate obþinute în cei 75 de ani de existenþã ºi de a construi o nouã strategiecare sã rãspundã exigenþelor ºi standardelor specifice unei instruiri perfor-mante ºi sã permitã desfãºurarea unitarã a procesului de formare, spe-cializare ºi perfecþionare a personalului militar ºi civil în arma Apãrare NBCºi în domeniul protecþiei mediului, pe baza unui curriculum integral,etapizat ºi diferenþiat pe forme ºi niveluri de învãþãmânt.

Acest deziderat impune ca programele de studii, corespunzãtoarefiecãrui nivel de învãþãmânt, sã asigure proiectarea procesului instructiv-educativ, prin forme ºi conþinuturi adecvate experienþelor metodologiceasumate în orizontul conceptual al formãrii continue ºi competenþelorsocio-profesionale prefigurate în modelul absolventului, ca finalitate cefundamenteazã ºi justificã instruirea.

Realizând un echilibru între pregãtirea de specialitate ºi militarã,Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC, a reuºit sã devinã un promotor

5

APÃRAREA NBC 11/2006ANIVERSARE

ferm al unui învãþãmânt performant, în concordanþã cu cerinþele ºi exi-genþele profesionalizãrii armatei. S-a reuºit astfel, ca astãzi, la ceas aniver-sar, instituþia dumneavoastrã sã fie înscrisã cu rezultate semnificative larealizarea ºi afirmarea unui învãþãmânt de nivel euro-atlantic.

Domnilor ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri, prDomnilor ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri, profesori ºi instrofesori ºi instrucuc--tori, personal civil contractual,tori, personal civil contractual,Dragi cursanþi ºi militari în terDragi cursanþi ºi militari în termen,men,

Competenþa ºi înaltul dumneavoastrã profesionalism, pasiunea ºimunca asiduã sã conducã nemijlocit procesul de formare a luptãtoruluispecializat ºi a specialistului militar, capabil sã valorifice potenþialul delider, sã execute ferm comanda militarã, sã fie deschis la schimbare, lagândire alternativã ºi creativã.

Manifestaþi dãruire ºi încredere în forþele proprii, depuneþi efort con-tinuu pentru a vã pregãti în vederea îndeplinirii viitoarelor misiuni speci-fice armatei ºi armei Apãrare NBC, într-o societate a cunoaºterii ºi înalteitehnologii, pentru a putea ieºi învingãtori în confruntarea cu viaþa ºi acti-vitatea pe care o desfãºuraþi!

Sã fiþi conºtienþi de rolul important ce vã revine, acela de a pregãticadre militare ºi de a vã pregãti pentru a vã desfãºura activitatea profesio-nalã într-una dintre instituþiile de referinþã ale Armatei României!

** *

Cu ocazia aniversãrii a 75 de ani de la înfiinþarea Centrului dePregãtire pentru Apãrare NBC, vã adresez sincere felicitãri ºi vã doresc sãfiþi sãnãtoºi pentru a putea duce mai departe tradiþiile acestei instituþii ºiidealurile dumneavoastrã.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

6

ANIVERSARE

APÃRAREA NBC 11/2006

On may, 7th 2006

it’s 75th years since the Anti-Gases Defence TrainingCentre was set up accordingto the 4033 Order issued bythe 1st Organizing Sectionof the General Staff; animportant moment for mili-tary chemistry structuresdevelopment in theRomanian interwarArmy, for educationmodernization informing, perfectingand specializing ofthe active andreserve personnel inthe NBC defencebranch.

The Anti-Gases DefenceTraining Centre star-ted in Bucharest garrison, St.George barracks(MALMAISON), Plevna’s Way, by merging,,gases” school, anti-gases defence company,,,warehouse” company and a reserve school,medical and druggist NCOs.

In the interwar period, the Anti-GasesDefence Training Centre invariably had as basicstructures: the Anti-Gases Defence School, a,,warehouse” company for anti-gases defencematerials and an Anti-Gases Defence Battalion.Within the Anti-Gases Defence School werecarried on ,,informing” courses for division andregiment commanders and ,,forming” courses

La data de 07 mai

2006, se împlinesc 75 de anide când prin Ordinulnr.4033 al Secþiei 1 Organi-zare din Marele Stat Major,s-a înfiinþat Centrul deInstrucþie al ApãrãriiContra Gazelor, momentimportant în dezvoltarea

structurilor de chimie militarã din armataromânã interbelicã, în modernizarea învã-þãmântului de formare, perfecþionare ºi spe-cializare a cadrelor active ºi de rezervã dinarma Apãrare NBC.

Centrul de Instrucþie al Apãrãrii ContraGazelor a luat naºtere în garnizoana Bucureºti,cazarma Sf.GHEORGHE (MALMAISON), CaleaPlevnei, prin fuzionarea ºcolii ,,de gaze”, com-paniei de apãrare contra gazelor, companiei,,depozite” ºi ºcolii de rezervã, subofiþeri sani-tari ºi droghiºti (farmaciºti).

În perioada interbelicã, Centrul de

APÃRAREA NBC 11/2006ANIVERSÃRI

7

ALOCUÞIUNEACOMANDANTULUI CENTRULUI DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC

ªI INSPECTOR PENTRU APÃRARE NBCCU PRIVIRE LA ANIVERSAREA A TREI PÃTRIMI DE VEAC DE LAÎNFIINÞAREA CENTRULUI DE INSTRUCÞIE AL TRUPELOR CHIMICE

Colonel Tudorel RADU

THE ALLOCUTION OF THE NBC DEFENCE TRAINING CENTRE’S COMMANDER

WITH REGARD TO THE ANNIVERSARY OF THREE QUARTES CENTURY SINCE THE

ESTABISHMENT OF THE CHEMICAL TROOPS TRAINING CENTRE

Instrucþie A.C.G.1 a avut, aproape invariabil, castructuri de bazã: ºcoala A.C.G. (de gaze), ocompanie ,,depozite” pentru materiale A.C.G. ºiun batalion A.C.G.. În cadrul ºcolii A.C.G.funcþionau cursuri de ,,informaþiune” pentrucomandanþii de regimente ºi divizii, cursuri de,,formaþiune” pentru ofiþerii ºi subofiþerii cugazele de la corpurile de trupã, cursuri pentruofiþerii sanitari cu gazele ºi ºcoala de ofiþerichimici de rezervã.

Batalionul A.C.G., înfiinþat prin Legeacadrelor din 1932, era alcãtuit dintr-un pluton,,specialitãþi”, trei companii A.C.G., o companieasigurare pregãtire de luptã ºi un pluton ,,deînsoþire”, plus o companie ,,depozite”.

În timpul celui de-Al Doilea RãzboiMondial, Batalionul A.C.G. al centrului deinstrucþie s-a reorganizat, reprofilându-se peîndeplinirea unor misiuni de specialitate posi-bile în campaniile din Est. Astfel, în organica saintrau subunitãþi de aruncãtoare de flãcãri, defumizare, precum ºi subunitãþi de deziperitare(decontaminare chimicã).

Între anii 1935-1940, ºcoala de aplicaþie

pentru arma chimicã din cadrul Centrului deInstrucþie A.C.G. a organizat cursuri de formarepentru absolvenþii Institutului Chimic Militar,în vederea încadrãrii funcþiilor de conduceredin structurile de bazã ale armei.

La 22 ianuarie 1945, Centrul deInstrucþie A.C.G. a fost desfiinþat împreunã cucelelalte structuri principale ale armei, caurmare a dispoziþiilor Comisiei Aliate deControl.

Prin ordinul nr.45784 al Marelui StatMajor, Secþia a IV-a, din 03.06.1949, a fost înfi-inþat în garnizoana Fãgãraº, Centrul deInstrucþie al Apãrãrii Antichimice, subor-donat Direcþiei Apãrãrii Antichimice. Acestaavea în subordine ªcoala de Ofiþeri pentruApãrare Antichimicã, Batalionul 42Chimic ºi o companie de asigurare apregãtirii pentru luptã.

Dupã desfiinþarea la 13 august 1953 aCentrului de Instrucþie al Apãrãrii Antichimiceºi transformarea acestuia în Poligon de Studiiºi Experienþe al Trupelor Chimice, compo-nenta de învãþãmânt a fost mutatã temporar la


8

for officers and NCOs with ,,gases” at troopscorps and courses for medical reservist officersschool.

The Anti-Gases Defence Battalion,established according to the Personnel Lawsince 1932, was made up of a ,,specialties” pla-toon three anti-gases defence companies, acombat support company, an ,,accompani-ment” platoon and a ,,warehouse” company.

During the War II, the Training CentreAnti-Gases Defence Battalion reorganized itselfreorienting on the possible speciality missionsaccomplishment in the East campaignsTherefore, its structure comprised flamelauncher subunits, smoke subunits and chemi-cal decon subunits.

Between 1935-1940, the ChemicalApplication School of the Anti-Gases defenceTraining Centre developed formation coursesfor the chemical Military Institute graduates inorder to appoint leading pozitions for thebranch basic structures.

On Jan, 22nd 1945, The Anti-GasesDefence Training Centre, as well as the othermain branch structures, were closed down, as aresult of the Allied Control CommitteeDirectives.

According to the General Staff No.Order45784, from June 3rd 1949, the Anti ChemicalDefence Training Centre was set up in The gar-rison of Fãgãraº. being subordinated to the AntiChemical Defence Direction. It had as subordi-nates the Anti Chemical Defence OfficersSchool, the 42nd Chemical Battalion and aTraining Support Company.

On August 13th 1953, The Anti ChemicalDefence Training Centre was closed down andtransformed into the Chemical Troops Testingand Studies Range, the educational elementbeing temporarily moved to Sibiu, as part ofthe Military Technical School for Artilery andChemistry.

In 1961, the Chemical Officers Schoolwas set up in Câmpulung Muscel where itoperated till 1960.

Between 1961 and 1968, the NBCdefence officers formation was performed

1= A.C.G.= Apãrare contra gazelor

Sibiu, în cadrul ªcolii Militare Tehnice deArtilerie ºi Chimie.

În anul 1956 este înfiinþatã la CâmpulungMuscel ªcoala de Ofiþeri Chimici, undefuncþioneazã pânã în anul 1960.

Din anul 1961 pânã în anul 1968, for-marea ofiþerilor de apãrare NBC s-a realizat încadrul ªcolii Superioare de Ofiþeri Activi,,Nicolae Bãlcescu” devenitã, de la 01.11.1968,ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi ,,NicolaeBãlcescu”. Din anul 1990 aceasta s-a denumitInstitutul Militar de Infanterie ºi Chimie,apoi din 1995, Academia Forþelor Terestre.

În aceeaºi perioadã, tot la Sibiu, a funcþio-nat ºi ªcoala de Subofiþeri ºi Maiºtri Militari,,Gheorghe Lazãr” care a format numeroasepromoþii de cadre în domeniul apãrãrii NBC.

La 01.07.1969, prin ordinul ministruluiforþelor armate, transmis de Marele Stat Majorcu nr.CL00620 din 05.05.1969 ºi deComandamentul Trupelor Chimice cunr.HH002120 din 20.06.1969, s-a înfiinþatCentrul de Instrucþie al Trupelor Chimice,cu dislocarea în garnizoana Câmpulung Muscel,care în anul 1991 ºi-a schimbat denumirea înCentrul de Perfecþionare a PregãtiriiCadrelor de Chimie Militarã.

Aceastã structurã a avut ca misiuni debazã: perfecþionarea ºi specializarea pregãtiriicadrelor active din armã - ofiþeri, maiºtri militariºi subofiþeri; formarea cadrelor de specialitate derezervã (ofiþeri, subofiþeri); organizarea exame-nelor de grad; pregãtirea prin convocãri acadrelor de rezervã concentrate; conducereapregãtirii de specialitate a subofiþerilor de profildin întreaga armatã în poligonul armei; elabo-rarea de studii de specialitate ºi experimentareaunor categorii de echipamente ºi materiale deapãrare NBC.

La data de 1 iunie 1997, Centrul dePerfecþionare a Pregãtirii Cadrelor de ChimieMilitarã s-a transformat în ªcoala de Aplicaþiepentru Chimie Militarã.

Începând cu 15.01.2000, ºcoala a luatdenumirea de ªcoala de Aplicaþie Interforþepentru Apãrare NBC, ulterior, din august2002, devenitã ªcoala de Aplicaþie pentruApãrare NBC. Comandantul ºcolii este ºiinspector pentru apãrare NBC.


9

within ,,Nicolae Bãlcescu” Superior School forActive Officers, which on September 11th 1968became ,,Nicolae Bãlcescu” Military School forActive Officers. Since 1990 it was kwown as theChemistry and Infantry Military Institute andthe Land Forces Academy since 1995.

During the same period, in Sibiu as well,functioned ,,Gheorghe Lazãr” WOs and NCOsSchool which has formed many classes of per-sonnel in the NBC defence branch.

On July 1st 1969, by the ministry ofarmed forces’order, issued by the General Staffas no CL00620 from May 5th 1969 and by theChemical Troops HQ as no HH002121 fromJune 20th 1969, was set up the Chemical TroopsTraining Centre, deployed in the garrison ofCâmpulung Muscel, whose name became theCentre for Personnel Training Improvement inMilitary Chemistry.

This structure had as basic missions theimprovement and specialization training ofbranch active personnel, officers, WOs andNCOs; formation of reserve specialist personnel(officers and NCOs); organization of degreeexams; preparation trough convocations ofconcentrated reserve personnel; conducting ofNCO speciality training in branch range; elabo-ration of speciality studies and experimentationof certain NBC defence materials and equip-ment categories.

On June 1st 1997, the Centre forPersonnel Training in Military Chemistrybecame the Military Chemistry ApplicationSchool.

Starting with Jan 15th 2000, the school’sname changed to the Joint NBC DefenceApplication School and later, on Aug 2002 inthe NBC Defence Application School. Theschool’s commander’s is also the NBC defenceinspector.

According to the General Staff’s order noB S/S/1185 from June 14th 2005, the NBCDefence Application School is transformed intothe NBC Defence Training Centre, subordina-ted to ,,General Eremia Grigorescu” CombatSupport Units Applications School since Sep. 1st

2005.The NBC Defence Training Centre pro-

vided training for and participated with perso-

Prin dispoziþia Statului Major Generalnr.B.5/S/1185 din 14.06.2005, ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC se transformã înCentrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC ºise resubordoneazã ªcolii de Aplicaþie pentruUnitãþi Sprijin de Luptã ,,General EremiaGRIGORESCU”, începând cu data de01.08.2005.

Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBCa asigurat pregãtirea ºi a participat cu efective ladesfãºurarea unor operaþii de stabilitate ºi de spri-jin în: Somalia, Angola, Bosnia-Herþegovina, Kosovo,

Afganistan, Kuwait, Irak, fapt pentru care i s-auadus aprecieri deosebite.

Prin Decretul Prezidenþial nr.282 din datade 26 aprilie 2001 publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, anul XIII, nr.225 din 3 mai 2001, s-aacordat noul Drapel de luptã, ªcolii de AplicaþieInterforþe pentru Apãrare Nuclearã, Biologicã ºiChimicã. Drapelul de luptã a fost înmânatcomandantului instituþiei la data de 7 mai 2001,în cadrul unui ceremonial la care au participatpersonalul ºcolii, personalitãþi militare din struc-turile ierarhice superioare ale armatei, invitaþisosiþi din alte garnizoane, reprezentanþi aiautoritãþilor civile centrale ºi locale, oameni deculturã ºi artã, cadrele militare ºi familiile acesto-ra din garnizoana Câmpulung Muscel.

În prezent, Centrul de Pregãtire pentruApãrare NBC este angajat cu întregul sãupotenþial uman, material ºi spiritual în activitateaamplã de aplicare a programului de restructurare,operaþionalizare ºi modernizare a armatei, în per-fecþionarea instrucþiei ºi educaþiei în domeniulapãrãrii NBC, în elaborarea cadrului conceptual -normativ de armã ºi realizarea interoperabilitãþiiºi compatibilitãþii cu structurile similare NATO.


10

nnel in OOTW in Somalia, Angola, Bosnia-Herþegovina, Kosovo, Afganistan, Kuwait,Iraq this getting special appreciation.

By Prezidential Decree no282 fromApril 26th 2001, published in the RomaniaOfficial Monitor, XIII, no 225 from May 3rd

2001, the new combat Flag was given to theJoint NBC Defence Application School,actually the NBC Defence Training Centre.

The Combat Flag was handed over tothe Commander of the institution on May 7th

2001, within a ceremony having as partici-pants the school personnel, military persona-lities from army superior echelons, guestsfrom other garrison, local and central civilianauthorities reprezentatives, people of arts andculture, military personnel and their familiesfrom the garrison of Câmpulung Muscel.

Nowadays, The NBC Defence TrainingCentre, as well as its all spiritual, material andhuman resources are focused on the complexactivity of Army reorganization, operationa-lization and modernization programme, oneducation and NBC defence trainingimprovement, on elaboration of the concep-tual and regulation frame-branch and oninteroperability and compatibility with NATOsimilar structures.

Evenimentele se succed în viaþa noastrã cu o vitezã uluitoare.

Orele, zilele ºi anii se deruleazã într-o ordine fireascã cerutã de transformãrilece asigurã continuitatea instituþiei militare.

Când vorbim de apãrare contra gazelor, apãrare antichimicã, chimie militarã,apãrare NBC, cu accent în românã sau englezã, gãsim în cuvintele noastre izvorulistoriei chimiei militare ºi implicit, pe lângã structurile de armã, formarea/per-fecþionarea cadrelor/personalului de specialitate.

Un moment de referinþã în evoluþia chimiei militare îl reprezintã înfiinþarea la7 mai 1931, prin ordin al ministrului armatei a Centrului de Instrucþie al ApãrãriiContra Gazelor prin fuzionarea ªcolii de Apãrare Contra Gazelor, Companiei deApãrare Contra Gazelor, Companiei Depozit ºi a ªcolii de Ofiþeri ºi Subofiþeri deRezervã Sanitari ºi Droghiºti (farmaciºti).

Misiunea principalã a Centrului de Instrucþie a Apãrãrii Contra Gazelor afost organizarea ºi desfãºurarea învãþãmântului de specialitate prin cursuri de for-mare ºi informare.

Istoria scrisã cu pasiune ºi profesionalism de înaintaºii noºtri, include transfor-mãri, desfiinþãri, înfiinþãri, modificãri, redislocãri ºi reorganizãri, pentru ca noi sãducem standardul pe mai departe al acestei structuri ce se numeºte azi Centrul dePregãtire pentru Apãrare NBC.

Comandantul Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC, prin prisma instituþieiinspectorului pentru armã, are responsabilitãþi în domeniul proiectãrii ºi aplicãriipoliticii de dezvoltare a armei Apãrare NBC.

Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC este unica structurã deînvãþãmânt care îndeplineºte urmãtoarele misiuni, în raport cu nevoilearmatei:

uformarea, specializarea ºi dezvoltarea profesionalã în arma Apãrare NBC apersonalului militar în activitate ºi în rezervã, capabil sã asigure, potrivit funcþiilorpentru care se pregãteºte, managementul îndeplinirii misiunilor specifice în timp depace, în situaþii de crizã ºi la rãzboi, pe teritoriul naþional sau în cadrul structurilormultinaþionale;

uspecializarea personalului militar ºi civil în domeniul protecþiei mediului;


11

ESENÞA TRANSFORMÃRII

Locotenent-colonel Dumitru POPA

ªef de Stat Major

uînfãptuirea politicilor de cercetare, dezvoltare ºi reglementãri în armã, coor-donarea pe linia armei Apãrare NBC a activitãþilor în structurile Forþelor Terestre,organizarea cercetãrii ºtiinþifice aplicative ºi elaborarea manualelor ºi instrucþiunilorspecifice;

uprotecþia ºi conservarea patrimoniului cultural ºi istoric al armei;uoperaþionalizarea acþionalã a structurilor de apãrare NBC, care urmeazã sã

îndeplineascã misiuni internaþionale.OBIECTIVUL PRINCIPAL AL CENTRULUI DE PREGÃTIRE PENTRU

APÃRARE NBC îl constituie creºterea eficienþei procesului de perfecþionare ºi spe-cializare în arma Apãrare NBC ºi în domeniul protecþiei mediului a ofiþerilor,maiºtrilor militari, subofiþerilor, militarilor cu termen redus, gradaþilor profesioniºtiºi personalului civil contractual, în conformitate cu standardele cerute în etapa actu-alã a reformei structurale ºi operaþionale a armatei.

Privind retrospectiv, acum la cea de-a 75 -a aniversare a Centrul de Pregãtirepentru Apãrare NBC, se poate afirma cã realizãrile remarcabile care l-au propulsatspre recunoaºterea unanimã de instituþie etalon a învãþãmântului militar românesc aufost posibile într-o mãsurã hotãrâtoare graþie efortului, profesionalismului ºiconºtiinciozitãþii personalului militar ºi civil care au lucrat în centru de-a lungulanilor.

Este o datorie de conºtiinþã sã cinstim acest trecut, sã conservãm ºi sãîmbogãþim valoroasele tradiþii ale armei ºi instituþiei în condiþiile create de epoca pecare o parcurgem.


12

Anul acesta se împlinesc

75 de ani de la înfiinþarea Centruluide Pregãtire pentru ApãrareNBC ºi ºase ani de la reeditarearevistei APÃRAREA NBC, iar înacest timp am realizat cã istoria neînvaþã multe ºi cineva ar trebui sãrãspundã la întrebarea ,,ApãrareaNBC s-a schimbat în aceºti ani, ºidacã da, atunci care au fost pietrele de hotar?”N-aº vrea sã cred, dar aº fi dorit spaþiul editorialpentru a rãspunde detaliat la aceastã întrebare.Ce pot rãspunde este cã din 1980, pacea ºi capa-bilitatea militarã (termen care a adus multãpolemicã în comunitatea militarã) au evoluatsemnificativ, de la destinaþia lor de a preîntâm-pina ameninþarea NBC monoliticã posedatã dePactul de la Varºovia la înlocuirea, acum, deriscurile multiple ale naþiunilor proliferante,actorilor non-statali ºi organizaþiilor teroristecare pot sã posede arme NBC/CBRN.

Aceste ameninþãri includ acum dimensi-unea asimetricã ºi cu claritate, rãspunsul laaceastã întrebare trebuie sã fie Da. Sunt schim-bãri considerabile ale ameninþãrilor NBC înmediul în care noi operãm. Paradoxal, profilulriscurilor CBRN care rezultã din ultimii trei ani,în special din cadrul pãrþii civile, a fost dejarevizuit de percepþia naturii ,,îngrozitoare” asubiectului.

Unii cititori îºi amintesc foarte binevechile exerciþii din anii ’80, când se desfãºurauaplicaþii cu situaþii NBC ºi era nevoie de sensibi-lizarea publicului chiar pentru purtarea echipa-mentelor de protecþie individualã NBC(EPINBC) de cãtre participanþii la aplicaþii.

Douãzeci de ani mai târziu, publicul a devenitperfect conºtient de ameninþãrile CBRN, pro-bleme care acum dicteazã cerinþele pentru odezvoltare vizibilã a apãrãrii NBC, în specialpentru dezvoltarea capabilitãþilor din þarã. ªi,dacã am ajuns iar la termenul de capabilitatemilitarã îl voi explica în continuare.

Elementele capabilitãþii militare suntprezentate, dupã cum urmeazã:

þ Instruirea - asigurarea mijloacelorpentru exersarea, dezvoltarea ºi validareaaplicãrii în practicã a doctrinei militare pentruprimirea capabilitãþii, în condiþiile constrânge-rilor.

þ Echiparea/dotarea - asigurareaplatformelor, sistemelor ºi armamenteloresenþiale ºi neesenþiale (inclusiv actualizareasistemului legislativ) pentru echiparea unuiindivid, grup sau structurã.

þ Personalul - asigurarea oportunã ºisuficientã a personalului motivat ºi capabil pen-tru a distribui rezultatele apãrãrii, ambele înprezent ºi în viitor.

þ Informaþia - se referã la asigurareaprogresiv-coerentã a datelor, informaþiilor ºicunoºtinþelor cerute pentru capabilitãþile ºitoate procesele destinate sã cucereascã ºi sãîntrebuinþeze datele, informaþiile ºi cunoº-

APÃRAREA NBC 11/2006CERCETARE, DEZVOLTARE ªI REGLEMENTÃRI ÎN ARMÃ

13

PERCEPÞIA MILITARULUI

Locotenent-colonel Viorel STAMIN

ªeful Secþiei Cercetare, Dezvoltare ºi Reglementãri în Armã

,,Rãzboiul este regula - pacea este excepþia”

,,Adversarii cautã avantaje adecvate prin asimetrie”

,,Existã o mizã enormã a combatanþilor potenþialiînarmaþi cu idei ireconciliabile”

,,Competitorii egali vor opera în zone niºã”

,,Existã încã posibilitatea forþelor convenþionaleîmpotriva forþelor convenþionale”

,,Patria este parte a spaþiului de luptã”

tinþele.þ Concepþiile ºi doctrinele - o con-

cepþie este o expresie a capabilitãþii care proba-bil poate fi folositã pentru îndeplinirea uneiactivitãþi în viitor. Doctrina este expresia prin-cipiilor prin care forþele militare îºi ghideazãacþiunile ºi reprezintã codificarea modului cumactivitatea este condusã în prezent (astãzi).

Figura 1. - CAPABILITATEA MILITARÃ

þ Structurile - se referã la relaþiileoperative ºi de altã naturã dintre eºaloane ladiferite niveluri. De regulã, sunt incluse struc-turile forþelor militare, structurile civile dincadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi con-tractorii civili care asigurã suportul.

þ Infrastructura - achiziþionarea,dezvoltarea, gestionarea ºi dispunerea a tuturorstructurilor, terenurilor, clãdirilor, utilitãþilor ºifacilitãþilor de management al serviciilor, caresprijinã capabilitãþile de apãrare.

þ Logistica - reprezintã ºtiinþa plani-ficãrii ºi îndeplinirii manevrelor operaþionale ºimentenanþei forþelor. În sens atotcuprinzãtor, sereferã la aspectele operaþiilor militare care aulegãturã cu:

-proiectarea, dezvoltarea, achiziþia,stocarea, depozitarea, transportul, mentenanþa,evaluarea ºi distribuirea materialelor;

-transportul personalului;-achiziþia, construirea, mentenanþa,

operarea ºi dispunerea în facilitãþi;

-achiziþionarea de furnituri ºi servicii,de sprijin medical ºi de sãnãtate;

þ Interoperabilitatea - abilitateaforþelor þãrii, partenerilor ºi altor naþiuni de a seantrena, instrui ºi opera împreunã ºi eficient înexecutarea misiunilor ºi sarcinilor. De aseme-nea, aceasta acoperã interacþiunea dintre capa-bilitãþile categoriilor de forþe ale ministerului

apãrãrii, ale altor departamenteguvernamentale precum ºi organi-zaþii, inclusiv compatibilitatea cureglementãrile, regulamentele ºilegile în vigoare.

Din perspectiva militarã,politica de apãrare NBC arenevoie sã reflecte cu claritateaceastã nouã paradigmã ºi mulþidintre cititorii acestei reviste vor fiimplicaþi, direct sau indirect, în con-figurarea viitorului politicilor,strategiilor ºi structurilor de careavem nevoie pentru a face faþãprovocãrilor actuale.

Din necesitate, percepþiilemilitare s-au schimbat ºi, aºa cumera de aºteptat, noi ca specialiºti

vom încerca sã ne jucãm cartea în aceastãschimbare prin focalizarea pe viitoarele nevoide pregãtire pentru apãrare NBC.

Suntem conºtienþi cã atât imperativelemilitare cât ºi percepþia ºi capabilitãþile comu-nitãþii CBRN s-au schimbat, fapt ce ne deter-minã sã cãutãm soluþii optime ºi viabile pentrua rãspunde la aceste provocãri.

Nu este nici un dubiu cã în ultimii aniApãrãrii NBC i s-a oferit o mai mare importanþãºi rãmân foarte optimist privind viitorul acesteiarme ºi a centrului ei de pregãtire.


14

Amplul proces derestructurare, operaþionali-zarea ºi modernizare pecare-l parcurg structurile dinForþele Terestre determinãadoptarea unei noi viziuniasupra operaþiilor acestora,în concordanþã cu evoluþiiledin domeniul conflictelorarmate ºi exigenþele cedecurg din obligaþiile cerevin României, ca stat con-sumator dar ºi furnizor desecuritate, de a acþiona caaliat important, egal ºi credi-bil în operaþii de stabilitate ºi de sprijin.

Contribuþia Apãrãrii NBC laîndeplinirea misiunilor Forþelor Terestrepresupune în mod necesar, situarea acesteiape coordonate care pot fi definite prin ter-menii modern, eficace, flexibil, iar asumareaobligaþiilor de membru NATO, ,,de jure”, neimpune valorificarea la maximum apotenþialului acestei arme, printr-o acþiunetenace, focalizatã, realizatã cu profesiona-lism ºi cu perspectivã.

F.T./NBC - 1, Manualul operaþiilorde apãrare NBC a fost elaborat în concor-danþã cu principalele documente similareale þãrilor membre NATO, adaptate lacondiþiile armatei noastre ºi la principiiledoctrinare ale operaþiilor Forþelor Terestrevalorificând experienþa dobânditã prin par-

ticiparea unor structuri ºispecialiºti la executarea unormisiuni în teatrele de ope-raþii.

Manualul abordeazãprincipii generale ºi specificeprivind ,,operaþiile de apãrareNBC în cadrul ForþelorTerestre”; acestea reprezintãun ansamblu de idei, opþiuniºi obiective ºi se constituie încea mai largã ºi generalãexpresie a cunoaºterii mili-tare în domeniu - considera-tã relevantã în etapa actualã

- ºi care acoperã identitatea, structura,pregãtirea, rolul, misiunile, principiile gene-rale ºi modul de acþiune ºi întrebuinþare înluptã a structurilor de apãrare NBC, pentruîndeplinirea misiunilor.

Manualul operaþiilor de apãrarenuclearã, biologicã ºi chimicã este destinatpersonalului din cadrul Forþelor Terestre, înscopul asigurãrii unui limbaj comun, a uneiunitãþi de gândire ºi acþiune, precum ºi pen-tru realizarea compatibilitãþii cu structurilesimilare din statele membre NATO, în cadrulabordãrii teoretice ºi practice a domeniuluiapãrãrii NBC.

Prezentarea într-o formã conceptualã,a modului de pregãtire, desfãºurare ºi con-ducere a operaþiilor militare de apãrare NBCîn sprijinul Forþelor Terestre, realizeazã ali-


15

F.T./NBC-1MANUALUL OPERAÞIILOR DE APÃRARE NBC

Maior Gheorghe MITRICÃ

nierea conþinutului manualului la standar-dele de operare NATO, la legislaþia internã ºiinternaþionalã.

Manualul are în vedere ºi faptul cã, însituaþii extreme, teatrul de operaþii militarepoate fi ºi pe teritoriul naþional - în acestecondiþii, forþele similare ale aliaþilor, voracþiona, de regulã, conform acestei con-cepþii, care este compatibilã cu cele similaredin Forþele Terestre ale statelor membreNATO.

Prin direcþionarea generalã ºi orientã-rile pe care le oferã, documentul constituieghidul, care permite continuarea operaþii-lor militare în lipsa, temporarã, a unorreglementãri sau ordine/dispoziþii de laeºaloanele superioare.

Manualul are la bazã ,,DoctrinaOperaþiilor Forþelor Terestre, F.T. - 1” ºi,,Doctrina Aliatã Întrunitã pentru Apãrare NBC,AJP - 3.8”, putând îndeplini ºi un rol doctri-nar/concepþie pentru operaþiile acestei armeºi de integrare a acþiunilor sale în cadrulforþelor terestre, reprezentând o reflectareobiectivã a elementelor acþionale ale apã-rãrii NBC.

Manualul stabileºte cadrul, potrivitcãruia, unitãþile de apãrare NBC participã, încadrul operaþiilor integrate, la pregãtirea ºidesfãºurarea luptei armate - mijloc specificºi trãsãturã/funcþie fundamentalã a rãzboiu-lui - ºi la operaþiile de stabilitate ºi sprijin. Înacelaºi timp, acesta reprezintã reflectareacelor mai recente teorii ºi idei cu privire la:

aoperaþii specifice luptei armate ºioperaþiile de stabilitate ºi de sprijin;

aprevederile legislaþiei interne ºiinternaþionale în vigoare;

atradiþiile proprii ºi experienþa for-þelor de apãrare NBC.

Prin terminologia, abordãrile ºi regu-lile propuse, manualul urmãreºte:

aoferirea bazei conceptuale pentruoperaþiile Forþelor Terestre care, de regulã,sunt desfãºurate în cadrul operaþiilor

întrunite ºi/sau a celor ale alianþei ori multi-naþionale integrând ºi operaþiile altor genuride armã;

aintegrarea operaþionalã ºi adminis-trativã a structurilor de apãrare NBC încadrul Forþelor Terestre - reprezintã ideea debazã a întrebuinþãrii în luptã;

arealizarea interoperabilitãþii opera-þionale ºi administrative cu structurile simi-lare din cadrul armatelor statelor membreNATO/partenere;

aîndeplinirea misiunilor la para-metrii optimi, în condiþiile adaptãrii ºi mo-dernizãrii structurilor organizatorice, alenoilor dotãri tehnice ºi ale menþineriiriscurilor ºi ameninþãrilor chimice, biolo-gice, radiologice ºi nucleare (CBRN), laadresa siguranþei/securitãþii Forþelor Teres-tre, statului român ºi alianþei.

Acesta este documentul de refe-rinþã pentru tot ceea ce se întreprinde încadrul apãrãrii NBC, atât în domeniul nor-mativ, cât ºi în cel acþional.

Lucrarea, analizeazã ºi precizeazãmisiunile pe care unitãþile de apãrare NBCle pot îndeplini în acest moment sau înviitorul apropiat, precum principiile carestau la baza îndeplinirii acestora.

Indiferent de structura de forþe ce vafi operaþionalizatã în viitor la nivel naþional,personalul de conducere al unitãþilor deapãrare NBC trebuie sã cunoascã principiileºi tehnicile de acþiune la nivel tactic, opera-tiv ºi strategic.


16

În realizarea acestui subcapitol am pornit dela ideea potrivit cãreia, fundamentarea relaþiilor ºidimensionarea unei structuri de apãrare NBC tre-buie sã porneascã de la scopul ºi misiunile principalepe care le va avea de îndeplinit acea structurã. Peansamblu am cãutat sã subliniem ºi modalitatea dedimensionare a structurii NBC dupã criteriul timpde execuþie a misiunilor folosind metodele mo-derne de planificare a activitãþilor, considerând cri-teriul amintit ca principal ,,inamic” al apãrãrii NBC.

De asemenea, am scos în evidenþã relaþiadintre dimensionare ºi transferul de tehnologie catendinþã în realizarea sinergiei acþionale.

Abordarea problematicii propriu-zise a orga-nizãrii procesuale impune definirea, fie ºi succintã, asferei mai mari din care face parte intrinsecã ºianume organizarea.

În literatura de specialitate existã numeroasedefiniri ale organizãrii, care, în mod firesc, diferã înanumite privinþe.

O primã concepþie, care îºi are originea înlucrãrile specialiºtilor sovietici, din perioada interbe-licã, trateazã organizarea ca fiind un mod de raþio-nalizare a activitãþilor unitãþilor economice, formatãdin trei domenii: organizarea conducerii, organi-zarea producþiei, organizarea muncii.

A doua concepþie, ce predominã în þãrile occi-dentale ºi ale cãrei legãturi cu teoria lui Fayol suntevidente, reduce, de fapt, întreaga problemã la sta-bilirea organizãrii de ansamblu a întreprinderilor.Pentru celelalte elemente ale organizãrii, anumecele ale muncii ºi producþiei ºi pentru care se folo-seºte mai puþin termenul de organizare, accentul seplaseazã asupra metodelor cu care sunt abordate ºica atare numeroasele probleme organizatorice sunt

tratate în strânsã legãturã cu metodele ºi tehnicilecercetãrii operaþionale, engineeringul, studiulmuncii, metodele psihologice, sociologice, etc.. Aºase explicã ºi faptul cã anumite compartimente cucaracter predominant organizatoric poartã denu-mirea ca ,,methodes” sau ,,engineering”.

Ca o concluzie putem afirma cã organizareaconstã în stabilirea ºi delimitarea proceselor demuncã fizicã ºi intelectualã, a componentelor aces-tora (miºcãri, timpi, operaþii, lucrãri, sarcini), pre-cum ºi gruparea lor pe posturi, formaþii de muncã,compartimente etc., corespunzãtor anumitor criteriimanageriale, economice, tehnice ºi sociale, în vede-rea realizãrii în cele mai bune condiþii a obiectivelorprevizionate.

Organizarea procesualã constã în descom-punerea proceselor de muncã fizicã ºi intelectualã înelemente componente, analiza acestor elemente, cuscopul regrupãrii lor, în funcþie de nivelul obiec-tivelor la realizarea cãrora participã, de omogeni-tatea sau complementaritatea lor, de nivelul depregãtire ºi concepþia pregãtirii personalului care lerealizeazã, precum ºi de specificul metodelor, tehni-cilor ºi instrumentelor folosite în vederea desfã-ºurãrii lor ºi realizãrii obiectivelor cu un plus de efi-cienþã.

Dupã cum rezultã din definiþie, organizareaeste nemijlocit subordonatã atingerii obiectivelorprevizionate (care se referã la ansamblul acti-vitãþilor organizaþiei militare), constituind un mijlocesenþial pentru realizarea lor. Aceste obiectivereprezintã caracterizãri cantitative ºi calitative alescopurilor urmãrite de organizaþia militarã.

În cadrul structurii NBC ca de altfel în oricareentitate organizaþionalã militarã, ele se pot împãrþi,în funcþie de sfera de cuprindere ºi de importanþã, înmai multe categorii:

1obiective fundamentale, care exprimã princi-palele scopuri urmãrite de organizaþia militarã înansamblul ei ºi se referã la perioade mai îndelun-


17

FUNDAMENTAREA STRUCTURILOR NBCPRIN UTILIZAREA METODELOR ªI MODELELOR MATEMATICE

Locotenent - colonel Carol PETERFI

(II),,constr,,construiruirea unui cadrea unui cadru inteligibil al strategiei cunoaºterii militaru inteligibil al strategiei cunoaºterii militaree

va constitui cheia sprva constitui cheia spre multe, dacã nu chiar cele mai multe, dintre multe, dacã nu chiar cele mai multe, dintre e

victoriile militarvictoriile militare ale viitore ale viitorului" ului"

Alvin ºi Heidi TAlvin ºi Heidi Tofof flerfler

Stabilirea variantelorºi evaluarea criteriilor necesare

fundamentãrii structurilor NBC înoperaþia de apãrare a grupãrii de forþe

de nivel divizie

gate, având un caracter sintetic ºi integrator. Ca par-ticularizare la nivelul structurilor integrate deapãrare NBC putem vorbi de unul din obiective cafiind acela de a realiza menþinerea ºi potenþareacapacitãþii de luptã a grupãrii de forþe de niveldivizie sprijinite în condiþii/medii NBC oferind posi-bilitatea desfãºurãrii acþiunilor atât independent câtºi întrunit dar ºi despre ducerea cu succes a acþiu-nilor de luptã planificate. Dacã abordãm aceastãdefiniþie matematic putem afirma cã obiectivul fun-damental (y) este funcþie de obiectivele derivate (xi)sau:

Y = f (xi) ( 1 )unde i reprezintã domeniile principale în

care se stabilesc obiectivele derivate.Vom considera ca principale domenii de

activitate ale structurii de apãrare NBC ce va trebuiproiectatã ºi pentru care se vor stabili obiectivederivate de gradul I, cele recunoscute ca domeniiprincipale ale armei apãrare NBC ºi anume: condu-cerea apãrãrii NBC; cercetarea NBC; avertizarea ºiraportarea NBC; protecþia individualã ºi colectivã;gestionarea pericolului NBC; decontaminarea RBC;sprijinul medical NBC; mascarea cu aerosoli; între-buinþarea sistemelor incendiare; logistica armei ºivom scrie relaþia de mai sus astfel:

Y = f (C, Cc, AR, Pr, GP, Dc, Med, Masc,Inc, Log) ( 2 )

unde: C, Cc, AR, Pr, GP, Dc, Med, Masc, Inc,Log reprezintã obiective de gradul I în domeniile

conducerii apãrãrii NBC; cercetãrii NBC; avertizãri ºiraportãrii NBC; protecþiei individuale ºi colective;gestionãrii pericolului NBC; decontaminãrii RBC;sprijinului medical NBC; mascãrii cu aerosoli; între-buinþãrii sistemelor incendiare; logisticii armei.Pentru a stabili mulþimea obiectivelor derivate sepoate folosi matricea pãtrat a cãrei linii ºi coloaneeste egalã cu numãrul de domenii stabilite.

1obiectivele derivate de gradul I, sunt cele carese deduc nemijlocit din obiectivele fundamentale ºia cãror realizare implicã o parte apreciabilã din pro-cesele de muncã desfãºurate în structura proiectatã.În cadrul structurii pe care dorim sã o proiectãmputem vorbi ºi despre obiectivele (misiunile)acþionale ale forþelor de sprijin atunci când abordãmlupta armatã.

1obiectivele derivate de gradul II, ce se deducdirect din obiectivele derivate de gradul I, sunt ca-racterizate printr-o definire mai concretã ºi prinimplicarea în realizarea lor a unor procese de muncãrestrânse, de regulã cu aceleaºi caracteristiciesenþiale. De exemplu la nivelul cercetãrii NBCputem vorbi ca obiective derivate de gradul doi,adicã procedee care presupun observarea NBC,descoperirea ºi determinarea NBC, marcarea zonelorcontaminate, determinarea rutelor de ocolire/va-rientare, prelevarea probelor etc.;

1obiectivele specifice, ce sintetizeazã mobilurilesau utilitatea unor lucrãri sau acþiuni care contribuiela realizarea obiectivelor derivate. Spre exemplu

activitãþile care se prefigu-reazã la adresa logisticii pentrua-ºi aduce contribuþia laîndeplinirea obiectivului degrad I, instrucþia pentru luptã,dar ºi activitatea desfãºuratãde compartimentul comuni-caþii ºi informaticã pentrutransmiterea oportunã adatelor ºi informaþiilor nece-sare procesului de planificareºi desfãºurare a acþiunii mili-tare;

1obiectivele individuale,care concretizeazã obiectivelespecifice la nivelul persoaneiadicã tot ceea ce se prevede casarcinã în cadrul fiºei postului.

Revenind la definiþiaorganizãrii procesuale estenecesar sã prezentãm succintprincipalele componenteenunþate:


18

(a) Funcþiunea organizaþiei, aflatã lanivelul de vârf, reprezintã un ansamblu de activitãþiomogene ºi/sau complementare desfãºurate de per-sonal de o anumitã specialitate, folosind tehnici ºimetode specifice, cu scopul realizãrii obiectivelorderivate de grad I. În cadrul structurii de apãrareNBC vorbim despre cercetarea NBC; avertizarea ºiraportarea NBC; protecþia individualã ºi colectivã;gestionarea pericolului NBC; decontaminarea RBC;sprijinul medical NBC; mascarea cu aerosoli; între-buinþarea sistemelor incendiare; logistica armei,ecologizarea mediului precum ºi despre cercetare-dezvoltare dar ºi despre planificarea, organizarea,coordonarea ºi controlul acþiunilor forþelor caredesfãºoarã acþiuni militare de sprijin de luptã NBC.

În cadrul organizaþiilor, funcþiunile nu pre-zintã aceeaºi manifestare în fiecare etapã de dez-voltare a acestora, de aceea o funcþiune se poateprezenta în urmãtoarele situaþii:

upotenþialã sau virtualã, atunci când, dinanumite raþiuni ce þin de asigurarea unei eficienþeridicate, atât la nivelul organizaþiei respective, cât ºila nivelul sistemului din care face parte, funcþiuneanu se manifestã (de exemplu decontaminarea RBCnu este necesarã în lipsa unei contaminãriNBC/EADA prealabile);

uintegratã, când unele activitãþi specificesunt desfãºurate în cadrul organizaþiei, iar altele, deobicei de o amploare ºi o complexitate deosebitã, sedesfãºoarã în afara organizaþiei respective (ges-tionarea pericolului NBC);

urealã ºi efectivã, când ansamblul activitãþiispecifice acesteia se desfãºoarã în cadrul organizaþieirespective (cercetarea NBC, mascarea cu aerosoli,logistica armei etc.);

(b) Activitatea, ca o componentã a funcþiu-nii, este reprezentatã de ansamblul atribuþiilor omo-gene ce se îndeplinesc de personal ce posedãcunoºtinþe de specialitate, dintr-un anumit domeniumai restrâns, cu scopul îndeplinirii obiectivelor degrad II. În domeniul militar vom vorbi despre toateacþiunile desfãºurate în cadrul unui compartimentsau a unei structuri pentru realizarea obiectivelor deinstrucþie sau cele care concurã la aceasta sau cele deplanificare a acþiunii militare de sprijin de luptã NBCîn cazul nostru.

(c) Atribuþia este reprezentatã de ansam-blul sarcinilor executate periodic de personal cucunoºtinþe specifice unui domeniu restrâns, careconcurã la realizarea unui obiectiv specific. În acestcaz putem vorbi despre ceea ce numim muncã îndomeniul planificãrii, susþinerii logistice etc.

(d) Sarcina, ca element component al

atribuþiei, reprezintã o componentã de bazã (ele-mentarã) a unui proces de muncã complex sau pro-ces de muncã simplu, desfãºurat în scopul realizãriiunui obiectiv individual, care de regulã se atribuieunei persoane. Aici discutãm despre acþiunea spe-cialiºtilor în armã, consilieri pe diferite probleme darºi despre fiecare lucrãtor care ocupã un post.

Folosirea matricei pãtrate, de care amamintit anterior, în derivarea obiectivelor în cadrulcomandamentului militar prezintã avantajul cã eapoate asigura o repartizare judicioasã a tuturorsarcinilor ce se cer realizate fãrã ca unele sã scape desub controlul conducerii. De asemenea, pot fi evitatecazurile de supraîncãrcare a unui post sau de supra-punere de sarcini la diferite persoane.

Organizarea structuralã preia rezultateleorganizãrii procesuale, funcþiunile, activitãþile,atribuþiile ºi sarcinile, încadrându-le în structuriorganizatorice adecvate caracteristicilor ºi posibi-litãþilor fiecãrui tip de unitate în parte.

Definitã drept ansamblul persoanelor, subdi-viziunilor organizatorice ºi a relaþiilor dintre acestea,astfel constituite încât sã constituie premise organi-zatorice adecvate realizãrii obiectivelor prestabilite,structura organizatoricã este un important subsis-tem al sistemului de management.

În ansamblul ei, structura organizatoricãprezintã douã mari componente: structura de condu-

cere sau funcþionalã ºi structura de producþie sau ope-

raþionalã.

Structura funcþionalã reuneºte ansamblulpersoanelor, compartimentelor ºi relaþiilor organiza-þionale astfel constituite ºi plasate încât sã asigurecondiþiile tehnice ºi de personal necesaredesfãºurãrii procesului managerial dar ºi a celui pen-tru care a fost creatã organizaþia militarã.

O altã abordare, mai la obiect, defineºte struc-

tura de conducere sau managerialã ca ansamblul mana-gerilor de nivel superior ºi a subdiviziunilor organi-zatorice prin ale cãror decizii ºi acþiuni se asigurãcondiþiile tehnice, de personal ºi economice nece-sare desfãºurãrii activitãþilor organizaþiei.

Structura operaþionalã este alcãtuitã dinansamblul persoanelor, subunitãþilor ºi unitãþilor ºirelaþiilor organizatorice constituite în vederea rea-lizãrii directe a obiectului de activitate al unitãþiimilitare, realizarea capacitãþii operaþionale pentrudesfãºurarea acþiunii militare.

(va continua)


19

I. A 5-a ediþie a seminarului inter-naþional CBRN cu tema "CBRN - noi amenin-þãri, noi necesitãþi, noi tehnologii" desfãºuratîn perioada 10-12.05.2005 la Avignon, Franþa.

Activitatea a fost organizatã de societateaMGP Instruments - synOdys Group ºi societãþilemembre ale GIE DEFENSE NBC franceze, societãþiproducãtoare de echipamente ºi materiale deapãrare NBC.

La aceastã ediþie au participat peste 300 deinvitaþi, militari ºi civili, reprezentând 30 de þãri depe cinci continente.

Din partea României a participat locote-nent-colonel Stelian RÃDULESCU, instructorsuperior în ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC.

Scopul seminarului a fost de a aborda pro-blematica actualelor riscuri ºi ameninþãri CBRN ºi dea prezenta soluþiile recente din domeniile detecþiei,avertizãrii, protecþiei individuale ºi colective, decon-taminãrii ºi gestionãrii intervenþiilor în situaþii deurgenþã CBRN.

Aceastã ediþie a fost pentru participanþi o tri-bunã a schimbului de experienþã cu experþi dindomeniul CBRN recunoscuþi pe plan internaþional ºicu ofiþeri din structuri de apãrare NBC care auîmpãrtãºit experienþa acumulatã din misiunile

îndeplinite în diferite teatre de operaþii.Pe toatã durata seminarului participanþii au

avut posibilitatea de a vizita expoziþia cu cele mainoi realizãri în domeniul echipamentelor ºi mate-rialelor de apãrare NBC, oferindu-se informaþii deta-liate ºi documentaþia solicitatã.

Programul seminarului a constat din 6 se-siuni:

1.consideraþii privind ameninþarea CBRN;2. necesitãþi ºi tehnologii în domeniul detecþiei

CBRN;3. necesitãþi ºi tehnologii în domeniul protecþiei

individulale ºi colective;4.necesitãþi ºi tehnologii în domeniul deconta-

minãrii ºi managementului crizelor;5.exerciþii demonstrative;6.feedback din experienþa teatrelor de operaþii;

lecþii învãþate.Din activitãþile desfãºurate pe timpul prezen-

tãrilor ºi exerciþiilor au rezultat urmãtoarele concluzii: -riscurile ºi ameninþãrile CBRN au cãpãtat o

altã dimensiune ºi constituie acum subiectul pre-ocupãrilor tuturor factorilor implicaþi în manage-mentul situaþiilor generate de incidente/evenimenteEADA, în special a celor care afecteazã populaþiacivilã; structurile militare specializate au capacitateasã asigure atât instruirea unor subunitãþi specificeale Ministerului Administraþiei ºi Internelor cât ºisprijinul necesar atunci când situaþia impune;

-complexitatea misiunilor structurilor deapãrare NBC impune dotarea cu echipamente ºimateriale de specialitate care sã asigure oportuni-tate, eficienþã ºi menþinerea ritmului acþiunilor;

-pentru a asigura un management optim alposibilelor situaþii CBRN este necesarã o reevaluarea obiectivelor cu risc ridicat pentru care sã se ela-boreze planuri realiste de intervenþie comunã a sub-unitãþilor de apãrare NBC ale Ministerului ApãrãriiNaþionale ºi elementelor specializate ale inspectora-tului pentru situaþii de urgenþã, planuri care sã fiepuse în aplicare prin exerciþii comune conform unorscenarii variate;

APÃRAREA NBC 11/2006COOPERARE ªI INTEROPERABILITATE

20

MANIFESTÃRI ªTIINÞIFICE ªI ACTIVITÃÞI DE COOPERAREINTERNAÞIONALÃ ÎN DOMENIUL APÃRÃRII NBC

Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU

Palatul Papilor din Avignonlocul de desfãºurare al seminarului

-prezenþa unitãþilor ºi subunitãþilor deapãrare NBC în teatre de acþiuni militare cum suntKOSOVO ºi IRAQ a fost apreciatã de specialiºtii mi-litari din NATO ca deosebit de beneficã pentruforþele multinaþionale prin asigurarea libertãþii deacþiune a comandanþilor în zone suspectate a fi curisc CBRN, prin asigurarea sprijinului NBC pentruechipele EOD, prin intervenþia la obiectivele careutilizeazã sau depoziteazã materiale toxice industri-ale, ºi nu în ultimul rând, prin descurajarea între-buinþãrii armelor CBRN de cãtre elementele ostile.

În raportul întocmit în urma misiunii s-apropus introducerea acestei activitãþi în Planul deRelaþii Internaþionale al Ministerului ApãrãriiNaþionale pentru anul 2007, având în vedere impor-tanþa acestui seminar organizat din doi în doi ani,importanþã datã de numãrul ºi experienþa în dome-niu a participanþilor, nivelul de reprezentare, tema-tica abordatã, modul de organizare ºi posibilitãþile deinformare.

O altã propunere a constituit-o includerea îndelegaþia românã a unui specialist din domeniulcercetãrii ºtiinþifice pe linia armei, datoritã numãru-lui, varietãþii ºi complexitãþii echipamentelor speci-fice prezentate.

II. Atelierul internaþional alspecialiºtilor în domeniul Apãrãrii ChimiceBacteriologice, Radiologice, Nucleare (CBRN)cu tema: ,,Eficienþa instruirii cu agenþi chimicide luptã reali”, desfãºurat în perioada 13.05 -15.05.2005, Vyskov, Republica Cehã.

Delegaþia românã a fost compusã din: gene-ral de brigadã doctor Nicolae POPESCU -comandantul ªcolii de Aplicaþie pentru ApãrareNBC - ºeful delegaþiei, colonel doctor inginer IonSAVU - ºeful Centrului de Cercetare ªtiinþificã pen-tru Apãrare NBC ºi Ecologie ºi locotenent-colonel

Victor CHIPERESCU - ºeful Biroului Inspectoruluipentru Apãrare NBC din Statul Major al ForþelorTerestre.

Activitaþile s-au desfãºurat in poligonul deinstrucþie "Kamenna Chaloupka" - Vyskov ºi au fostgrupate în douã module distincte, primul avândca participanþi specialiºti din domeniul apãrãriiCBRN, din þãri membre NATO, implicaþi în organi-zarea ºi desfãºurarea instrucþiei pentru apãrareCBRN ºi al doilea modul, la care au participat oficia-litãþi naþionale cu rang înalt (personalitãþi cuatribuþii de comandã ºi decizie), responsabili cuplanificarea apãrãrii CBRN ºi experþi din domeniulapãrãrii CBRN din structurile de comandã NATO,care se ocupã cu planificarea operaþiilor întrunite.Delegaþia românã a participat la cel de-al doilea modul.

Scopul activitãþii a fost de a îmbunãtãþimetodologia instruirii pe linia apãrãrii CBRN, inclu-siv utilizând agenþi chimici reali, familiarizarea cuechipamente ºi materiale de apãrare CBRN moderneºi schimbul de experienþã între specialiºti NBC dinþãri NATO ºi ofiþeri din structurile de comandã aleAlianþei.

Programul a constat din:1. exerciþii demonstrative cu echipamente

din dotarea unitãþilor de apãrãre CBRN ale armateicehe;

2. prezentãri organizate de companii pro-ducãtoare de echipamente ºi materiale de apãrareCBRN (companii reprezentând Asociaþia Cehã aIndustriei pentru Apãrare);

3. prezentarea instruirii specialiºtilor NATOdin domeniul apãrãrii CBRN;

4. prezentarea unei variante de contracararea unui atac terorist.

Activitãþile desfãºurate au scos în evidenþãimportanþa instruirii militarilor din unitãþile de apãrareCBRN în condiþiile utilizãrii controlate a contaminãriireale, rãspunzând în modul cel mai realist cerinþeiesenþiale ca prin instrucþie sã se asigure o adaptarerapidã ºi eficientã a forþelor la specificul acþiunilorreale pe câmpul de luptã.

Rezultatele evaluãrii finale a unitãþilor ºisubunitãþilor de apãrare CBRN (incluse în planul deoperaþionalizare a pachetului de forþe destinatNATO) nu pot fi decât superioare în condiþiile încare programele de instruire pentru misiune includºi activitãþi standard de instruire ºi evaluare cuagenþi chimici reali.

Propunerea principalã înaintatã eºaloanelorsuperioare pentru analizã ºi decizie în urma acesteiactivitãþi a constituit-o realizarea facilitãþilor necesare înpoligonul Valea Poienii pentru asigurarea instruirii mili-


21

Complet de decontaminare a personalului ºirãniþilor în situaþii de urgenþã

tarilor cu agenþi chimici reali.

III. Seminarul internaþional în domeni-ul NBC cu tema: ,,Instruirea cu agenþi chimicireali în conformitate cu regulamentele slo-vace”, desfãºurat în perioada 05.09 -08.09.2005, la Cerenany, Republica Slovacã.

Activitatea a fost organizatã de cãtre Baza a5-a de Reparaþii în Domeniul Chimic din Cerenanya armatei slovace.

Delegaþia românã a fost compusã din:locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU -comandantul Batalionului Instrucþie ºi AsigurareÎnvãþãmânt din Centrul de Pregãtire pentru ApãrareNBC ºi locotenent-colonel inginer MaricelCUÞUHAN - ºef de secþie în cadrul Centrului deCercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie.

Cu ocazia acestei activitãþi a fost inauguratCentrul pentru Testãri ºi Instruire în domeniul NBC careasigurã condiþiile de instruire inclusiv cu agenþichimici reali ºi care a fost realizat prin utilarea ºimodernizarea Poligonului de Instruire NBC,Zemianske Kostol'any.

Scopul activitãþii a fost de a prezenta partenerilordin NATO ºi PfP metodologia utilizatã de armata slovacãîn instruirea pe linia apãrãrii CBRN utilizând agenþichimici reali, prezentarea celor mai moderne echipamentede apãrare CBRN din dotarea armatei slovace ºi schimbulde experienþã în vederea creºterii compatibilitãþii, intero-perabilitãþii ºi interschimbabilitãþii în domeniul apãrãriiCBRN, în cadrul NATO.

Participanþii la seminar au desfãºurat o partedin activitãþi în comun cu participanþii la Conferinþaanualã în domeniul apãrãrii NBC organizatã de cãtreComandamentul Aliat pentru Componenta Terestrã(Heidelberg) în aceiaºi locaþie, fapt ce a facilitat unschimb util de informaþii cu experþi din domeniulapãrãrii CBRN din structurile de comandã NATO.

Facilitãþile de instruire ºi echipamentele de

specialitate de care dispun militarii din armaApãrare CBRN din armata slovacã au demonstratresponsabilitatea cu care sunt tratate riscurile ºiameninþãrile CBRN ºi atenþia acordatã forþelor spe-cializate de rãspuns la posibile situaþii de urgenþã.

Desfãºurat la puþin timp de la activitatea si-milarã organizatã in Republica Cehã (mai 2005)seminarul a constituit un util prilej de comparare ºidocumentare temeinicã în vederea realizãrii în per-spectivã a unor facilitãþi asemãnãtoare în Poligonul deInstrucþie al Armei.

IV. Prima conferinþã de planificare pen-tru înfiinþarea Centrului de Excelenþã CBRN,desfãºuratã în perioada 15-16 februarie, a.c., laPraga, Republica Cehã.

La aceastã activitate au participat reprezen-tanþi ai celor douã comandamente strategice NATO -Comandamentul Aliat pentru Operaþii ºi ComandamentulAliat pentru Transformare, reprezentanþi ai ªcoliiNATO ºi ai CUBIC Defence Applications Group pre-cum ºi reprezentanþi din armatele a cinsprezece þãriNATO.

Delegaþia românã a fost alcãtuitã dincolonel Tudorel RADU, comandantul Centruluide Pregãtire pentru Apãrare NBC ºi inspector pentruapãrare NBC, ºeful delegaþiei, ºi locotenent-colonel Victor CHIPERESCU, ºeful Birouluiinstrucþie pentru apãrare NBC din Statul Major alForþelor Terestre.

Scopurile activitãþii au fost urmãtoarele:eidentificarea poziþiei þãrilor NATO partici-

pante, cu privire la Centrul de Excelenþã CBRNMultinaþional ºi Întrunit;

ediscutarea proiectelor documentelor carestau la baza organizãrii ºi funcþionãrii Centrului deExcelenþã CBRN;

estabilirea acþiunilor de perspectivã, ce tre-buie întreprinse în vederea alocãrii unor poziþii din


22

Decontaminarea tehnicii

structura CBRN COE, anumitor þãri NATO.Centrul de Excelenþã CBRN funcþioneazã

într-o reþea de centre de excelenþã pentru alte domeniicare necesitã o înaltã specializare, iar relaþionarea cucelelalte structuri NATO este conformã cu noularanjament de comandã NATO stabilit dupã sum-mit-ul NATO de la Praga (noiembrie 2002), la reuni-unea ministerialã a NATO din iulie 2003.

Centrul de Excelenþã CBRN Multinaþional ºiÎntrunit îºi îndeplineºte misiunea dupã cumurmeazã:

eacþioneazã ca principalul consilier al celordoi comandanþi strategici NATO, pe linia tuturoraspectelor CBRN;

easigurã dezvoltarea doctrinelor CBRN,standardelor, cunoºtinþelor, instrucþiei ºi educaþiei,în principal în sprijinul Comandamentului SupremAliat de Transformare (SACT), precum ºi în folosulaltor comandamente NATO, Centrelor de Instruirepentru Apãrare NBC ale naþiunilor sponsor ºi a altorinstituþii ºi organisme internaþionale interesate.

Sarcinile principale ale Centrului deExcelenþã CBRN pentru sprijinirea comanda-mentelor NATO vizeazã în principal urmãtoareledomenii:

eevaluarea mediului operativ viitor;edezvoltarea, experimentarea, validarea ºi

integrarea conceptelor operaþionale CBRN, doc-trinelor, capabilitãþilor ºi organigramelor pentru

structurile specializate;eîmbunãtãþirea interoperabilitãþii ºi stan-

dardizãrii;efurnizarea de învãþãmânt distribuit

avansat în domeniu;easistenþã în cercetare ºi dezvoltare;efurnizarea elementelor de noutate în pro-

cesul de instruire ºi educaþie;efurnizarea de expertizã CBRN, conform

cerinþelor;esprijinul operaþiilor combinate ºi întrunite;easistenþã în procesul de certificare a bata-

lionului CBRN, înainte de dislocarea acestuia.Principalele concluzii reieºite în urma

acestei prime conferinþe de înfiinþare a Centrului deExcelenþã CBRN sunt urmãtoarele:

etoate naþiunile participante sprijinã cuhotãrâre ideea înfiinþãrii acestui centru de exce-lenþã;

eRomânia, alãturi de alte state membreNATO, ºi-a exprimat intenþia de a desemna perso-nal pentru anumite poziþii din cadrul structuriiCentrului de Excelenþã CBRN.

Urmãtoarea conferinþã de planificare sedesfãºoarã în 26-27 aprilie 2006, la Praga.


23

C rearea Forþei de

Rãspuns NATO s-a realizat înurma istoricului summit de laPraga, din noiembrie 2002, cânds-a pus în miºcare un amplu pro-ces de modernizare a AlianþeiNord-Atlantice, proces menit sã-iconfere capacitatea de a face faþãcu succes provocãrilor acestuiînceput de secol ºi mileniu, laadresa securitãþii colective.

Liderii NATO ºi-au reafir-mat angajamentul de a menþineAlianþa ca instituþie pentru apãrarea colectivã, consultarepe probleme de securitate ºi acþiuni militare multi-naþionale.

Forþa de Rãspuns NATO a fost proiectatã ca ostructurã multinaþionalã avansatã tehnologic, flexibilã,uºor desfãºurabilã, interoperabilã, capabilã sã se auto-susþinã logistic, incluzând elemente terestre aeriene ºinavale, gata sã se deplaseze rapid oricând ºi oriunde estenecesar.

Acceptarea ofertei României de a pune la dispo-ziþie Batalionul Multinaþional de Apãrare CBRN, unpluton de decontaminare uºoarã RBC este rezultat alprestigiului de care se bucurã arma noastrã în NATO ºi înEuropa ca urmare a dovezilor de profesionalism oferite întoate ocaziile în care specialiºtii NBC români ºi-audesfãºurat activitatea în mediu internaþional.

Batalionul 49 Apãrare NBC a primit responsa-bilitatea operaþionalizãrii primei structuri de apãrare NBCpusã la dispoziþie NATO, sarcinã foarte complexã având învedere greutãþile inerente unui început de drum.

Plutonul Decontaminare RBC a început ope-raþionalizarea la data de 05.01.2004 cu termen definalizare 15.06.2004 .

Obiectivul operaþionalizãrii l-a reprezentatdesfãºurarea activitãþilor specifice etapelor structurale ºiacþionale în scopul realizãrii unui nivel de operativitatecare sã permitã îndeplinirea cerinþelor operaþionale sta-bilite, iar parcurgerea procesului de operaþionalizare aavut ca obiectiv general realizarea unei structuri cu ungrad înalt de încadrare cu personal profesionalizat,dotatã, înzestratã ºi cu un nivel de instruire care sã con-

fere capacitãþi de interope-rabilitate, în mãsurã sãexecute misiuni specifice,în diferite zone de dislo-care.

În perioada opera-þionalizãrii, plutonul a fostevaluat în scopul deter-minãrii capacitãþilor ope-raþionale în conformitatecu cerinþele stabilite prinordinul de pregãtire astfel:

-23 - 24.02.2004- evaluarea executatã decãtre reprezentanþi din

cadrul Corpului 1 Armatã Teritorial, ªcolii de Aplicaþiepentru Apãrare NBC (actualmente Centrul de Pregãtirepentru Apãrare NBC) ºi Batalionului 49 Apãrare NBC;

-14-15.06.2004 - evaluare ºi Transfer deAutoritate executate de cãtre reprezentanþi din cadrulStatului Major al Forþelor Terestre, Comandamentului 2Operaþional Întrunit ºi Corpului 1 Armatã Teritorial.

De asemenea, în perioada 09.- 10.03.2004, ocomisie, din cadrul Batalionului Multinaþional deApãrare CBRN, în subordinea cãruia plutonulacþioneazã când acesta executã misiuni în teatrul de ope-raþii, condusã de ºeful operaþiilor maior Martin Fokt, aevaluat preliminar, în vederea certificãrii, nivelul de ope-raþionalizare al Plutonului Decontaminare RBC oferit deþara noastrã, la Forþa de Rãspuns a NATO (NRF 3 & 4).

Comisia a apreciat nivelul pregãtirii profesionalea militarilor plutonului ca fiind foarte bun.

În zona MUNSTER - BERGEN/GERMANIA,comandamentul Brigãzii 100 NBC/Germania, a organizatºi condus exerciþiul internaþional "GOLDEN MASK 2004"pentru certificarea Batalionului Multinaþional de ApãrareNBC, oferit la Forþa de Rãspuns NATO, ciclul 4, activitatela care a participat, în perioada 13.09.2004 - 02.10.2004ºi Plutonul Decontaminare RBC/B.49 Ap.NBC.

Pentru ca cititorii revistei sã-ºi facã o idee despreceea ce înseamnã un astfel de execiþiu vã prezentãm prin-cipalele secvenþe ale activitãþii desfãºurate în Germania:

nprezentarea tehnicii ºi capabilitãþilor sub-unitãþii, specifice decontaminãrii personalului:18.09.2004;

nprezentarea tehnicii ºi capabilitãþilor specificedecontaminãrii vehiculelor ºi echipamentelor militare:


24

PARTICIPARE ROMÂNEASCÃ LA FORÞA DE RÃSPUNS NATO-NATO RESPONSE FORCE (NRF)-

Plutonul de decontaminare uºoarã radioactivã, biologicã ºi chimicã dinBatalionul 49 Apãrare NBC

Maior Gheorghe MITRICÃ

20.09.2004;nexerciþiu demonstrativ de instalare a unui raion

de decontaminare ºi executarea decontaminãrii perso-nalului ºi echipamentelor militare: 21.09.2004;

nverificarea funcþionãrii ºi capabilitãþii echipa-mentelor de comunicaþii din înzestrarea structuriloraparþinând naþiunilor contribuitoare la constituireaBatalionului Multinaþional de Apãrare CBRN:21.09.2004;

nexecutarea recunoaºterilor: 21.09.2004;ndesfãºurarea exerciþiului "GOLDEN MASK" :

23 - 25.09.2004;nexecutarea deplasãrii (60 km) ºi dispunerea în

cadrul raionului Companiei 3 Multinaþionalã de ApãrareNBC (CAMP HORSTEN): 23.09 10.00 - 14.00;

nprezentarea tehnicii din înzestrare, comandan-tului Componentei Terestre a NRF-4: 23.09 15.30 - 16.00;

nexecutarea recunoaºterilor: 23.09 16.00 -19.00;

nprimirea ordinului de acþiune nr. 01: 24.0906.00;

ndeplasarea subunitãþilor în raionul deîndeplinire a misiunii (CAMP TRAUEN - CAMP BOE-SELAGER = 75 km.): 24.09 09.00 - 10.50;

ninstalarea raionului de decontaminare: 24.0911.00 - 13.00;

nprimirea ordinului de acþiune nr. 02: 24.0912.30;

nexecutarea misiunii de specialitate: 24.09 13.00- 14.30;

nexecutarea autodecontaminãrii: 24.09 15.00 -17.30;

nexecutarea marºului ºi redispunerea în cadrulraionului Companiei 3 Multinaþionalã de Apãrare NBC:24.09 18.00 - 19.30;

nîncetarea exerciþiului: 25.09 10.00;ndeplasarea la CAMP TRAUEN: 25.09 12.00 -

13.30;nbilanþul exerciþiului: 26.09.2004. Pentru activitatea desfãºuratã plutonul a primit

,,Certificat de Apreciere” de la comandantul Brigãzii100 NBC.

În conformitate cu Hotãrârea Consiliului Supremde Apãrare a Þãrii nr. 99 din 03.10.2005, privind partici-parea României cu forþe armate la misiuni în afara terito-riului statului român, în anul 2006, Plutonul Deconta-minare Uºoarã RBC, din cadrul Batalionului 49 ApãrareNBC, va participa la NATO Response Forces 7 & 8 (Forþade Rãspuns a NATO, ciclurile 7 ºi 8 în perioadele: 01.072006 - 13.01.2007 ºi 14.01 - 30.06.2007), ca parte inte-grantã în structura Batalionului Multinaþional deApãrare NBC, a cãrui comandã este asiguratã de cãtreGERMANIA. Folosind experienþa dobânditã anterior, plu-tonul va fi pregãtit pentru executarea urmãtoarelor misi-uni cuprinse în ,,Lista cu cerinþele esenþiale pentruexecutare misiunii”:

- sã fie capabil sã desfãºoare toatã gama de misi-uni de decontaminare, pe parcursul a 12 ore de lucru ºi sãtreacã prin flux 6-12 vehicule ºi 60 de persoane pe orã;

- sã-ºi asigure în totalitate transportul pe roþi alechipamentelor din dotare ºi al personalului propriu, uti-lizând mijloacele din dotare;

- sã-ºi asigure transportul de aprovizionare logis-ticã;

- sã poatã fi desfãºurat rapid cu aeronave C-130,pe calea feratã sau pe cale navalã ;

- sã poatã executa decontaminarea terenului, afacilitãþilor fixe, precum ºi decontaminarea operaþionalãºi ulterioarã.

Plutonul a fost evaluat ºi certificat naþional decãtre o comisie a S.M.F.T., conform CREVAL ºi în perioa-da 23.03. - 07.04.2006 a participat la exerciþiul "GOLDENMASK 2006", în Germania cu ocazia cãruia a fost certifi-cat multinaþional.

Consiliul editorial mulþumeºte, pentru informa-þiile furnizate în vederea realizãrii acestui articol, domnu-lui locotenent-colonel Constantin GHEORGHE,comandantul Batalionului 49 Apãrare NBC ºi domnuluicãpitan Sorin BURNEI din cadrul S 3/B.49 Ap. NBC,ofiþer responsabil cu activitatea plutonului.

De asemenea, le urãm tuturor celor implicaþiîn acestã foarte importantã misiune dereprezentare internaþionalã sã obþinã aceleaºi suc-cese ºi realizãri, care constituie motive în plus sã nemândrim cu apartenenþa noastrã la arma ApãrareNBC.


25

În urma exerciþiului de certificare a BatalionuluiMultinaþional de Apãrare CBRN, plutonul român de

decontaminare uºoarã RBC a intrat în stand-by

Pornind de la unul din principiile funda-

mentale al NATO, Survive To Operate (STO), con-form cãruia Forþele Armate trebuie sã fie în mãsurãsã se apere ºi protejeze cu mijloace proprii în mediiconvenþionale ºi NBC, apãrarea pasivã constituieansamblul de mãsuri necesare pentru reducerea laminimum a efectelor atacului inamic din aer ºi/sauterestru ºi cuprinde:

Eapãrarea fizicã, protecþia personalului ºi aechipamentelor majore;

Emascarea, ascunderea, înºelarea inami-cului ºi dispersarea forþelor ºi echipamentelor;

Eapãrarea NBC.Obiectivul apãrãrii pasive constã în protecþia

unitãþilor faþã de impactul atacului inamic în sco-pul de a supravieþui, inclusiv condiþiilor/mediilorNBC, prin anticiparea folosirii acestora, asigurareaunei instruiri ºi înzestrãri adecvate în vedereamenþinerii mobilitãþii trupelor ºi a unei planificãrirealiste care sã conducã la o rapidã reorganizare.

Unitãþile vor trebui sã asigure comanda, con-trolul ºi coordonarea resurselor la dispoziþie pentrua realiza o apãrare adecvatã, protecþia personaluluiºi a echipamentelor majore.

Aceasta necesitã:Easigurarea unor planuri ºi proceduri via-

bile;Eposturi de comandã ºi control;Eechipe de monitorizare ºi supraveghere;Eposturi de observare NBC;Eechipe de decontaminare RBC;Econtrolul contaminãrii radiologice;Emanagementul adãposturilor.

APÃRAREA NBC 11/2006TACTICA APÃRÃRII NBC

26

APÃRAREA NBC - COMPONENTÃ DE BAZÃ A APÃRÃRII PASIVE ÎNCADRUL CONCEPÞIEI DE TRANSFORMARE

A FORÞELOR AERIENE - 2015

Colonel Marin FLOREA

ªef Secþie Sprijin (Arme) la Instrucþie ºi Doctrinã/S.M.F.A.

APÃRAREA PASIVÃ

APÃRAREA FIZICÃ, PROTECÞIAPERSONALULUI

ªI A ECHIPAMENTELOR

Data ºi locul naºterii:03.12.1953Starea civilã: cãsãtorit, 2copiiStudii: - ªcoala MilitarãOfiþeri Activi ,,NicolaeBãlcescu”-1979;- Academia Militarã,Facultatea arme, Specia-litatea ,,Chimie Militarã”-1987;- Curs Stat Major cu par-

ticipare internaþionalã-Academia de Conducere a Bundeswehrului Germania-2002-2003;- EUROCURS - curs postuniversitar de conducere strate-

gicã - Academia de Conducere a Bundeswehrului,Germania-2004;Alte cursuri:

- Curs perfecþionare comandanþi companie - 1981;- Curs limba germanã - Institutul Federal de Limbi

Strãine - Germania - 1994 (6 luni),- Curs avansat limba germanã - Institutul Federal

de Limbi Strãine - Germania - 1998- Curs ONU inspectori internaþionali (Ap.NBC.) pen-

tru UNMOVIC- Austria-2001Funcþii îndeplinite:

1979-1982- cdt. Pl./Cp.Pr.A.Ch./ D.1 Mc.1982-1985- cdt.Cp. Pr.A.Ch./ D.1 Mc.1985-1987- Academia Militarã1987-1989- ºef Protecþie/C.Cc.Rd./D.I.M.1989 -1991- ofiþer 2/Secþia Operaþii/Comandamentul

Tr.Ch. 1991-1994- ofiþer2/D.R.I.T./S.M.G.1994-2000- ofiþer 2,ofiþer 1 în S.C.A.V/S.M.G.2000-2001-ºef birou NBC/S.C.A.V./S.M.G.2001-2002-ºef compartiment NBC/S.C.A.V./S.M.G.2002-2004- cursuri Germania2004-2005-ofiþer 2 în biroul SAR NBC/COCMIL2005 - funcþia actualã

Aprecieri:2003- Foarte Bun2004- Foarte Bun2005- Foarte Bun

Este o activitate importantã care se va realizaprin:

Emãsuri pentru mascarea sau/ºi ascundereafacilitãþilor în vederea evitãrii detecþiei, observãrii ºivizualizãrii þintelor de cãtre adversar, atât aerian câtºi terestru;

Easigurarea disci-plinei de acþiune pe timp dezi ºi de noapte;

Edispersarea per-sonalului ºi a echipamen-telor;

Eevitarea concen-trãrii echipamentelor, vehi-culelor ºi personalului esen-þial pentru misiune;

Eexecutarea de lu-crãri false ºi acþiuni pentruînºelarea inamicului;

Emarcarea facili-tãþilor medicale ºi a celor de prim ajutor în concor-danþã cu Convenþia de la Geneva.

"….Alianþa este din nou back in

business.…pentru cã terorismul, proliferarea armelor de

distrugere în masã ºi aºa-numitele failed states (state fa-

limentare) ne fac sã ne confruntãm cu provocãri pe care le

putem domina numai prin cooperarea transatlanticã." -Jaap de Hoop SCHEFFER- secretar general alNATO.

În acest context Apãrarea NBC devine ocomponentã de bazã a apãrãrii pasive în cadrul pro-tecþiei forþei ºi cuprinde ansamblul activitãþilor,mãsurilor ºi acþiunilor planificate, organizate,coordonate ºi controlate la nivelul comanda-mentelor (comenzilor) pentru protejarea,menþinerea/refacerea capacitãþii operaþionaleºi amplificarea capabilitãþii forþei în scopulîndeplinirii misiunilor în condiþii/mediiCBRN, ale producerii evenimentelor EmisiiAltele Decât Atacul (EADA) ºi teroriste.

Comandantul trebuie sã realizeze o eva-luare realistã ºi continuã a ameninþãrilor ºi riscurilorNBC, a nevoilor de organizare, echipare ºi pregãtirepotrivitã pentru ca apãrarea NBC sã fie eficientã.

Cerinþele apãrãrii NBC sunt: a) evitarea riscurilor; b) protecþia NBC a Forþei; c) controlul contaminãrii.

Evitarea (prevenirea) riscurilor NBCcuprinde urmãtoarele procedee:

Edetecþia ºi identificarea NBC;Eavertizarea/alarmarea ºi raportarea NBC.Detecþia ºi identificarea NBC va include:,determinarea posibilitãþilor inamicului

de întrebuinþare a ADMCBRN ºi de producere ariscurilor EADA din zona de operaþie (responsabili-

tate);,controlul NBC:

cercetarea NBC/EADA(observarea, descoperirea ºideterminarea atacului/e-misiilor chimice, biologiceºi radiologice conformSTANAG 2112); determi-narea zonelor/raioanelorcontaminate RBC; mar-carea zonelor/raioanelorcontaminate RBC conformSTANAG 2002; monitori-zarea senzorilor staþionariºi/sau mobili prin cerce-

tarea temporarã sau periodi-cã; recercetarea periodicã a zonelor/ raioanelorcontaminate RBC.

,prelevarea ºi analiza probelor de agenþichimici, biologici ºi de produse radioactive conformSTANAG 4359.

Avertizarea/alarmarea ºi raportarea NBC voravea drept scop prevenirea oportunã a trupelordespre iminenþa atacului sau descoperirea conta-minãrii radioactive, biologice ºi chimice ca urmare aîntrebuinþãrii ADMCBRN sau producerii eveni-mentelor EADA.

Se va executa conform STANAG 2047,,Alarme în caz de pericol/urgenþã despre contaminare sau

atac (numai atac NBC sau aerian)” ºi prin aplicareaSTANAG 2103 ,,Raportarea exploziilor nucleare,

atacurilor chimice ºi biologice, prognozarea ºi avertizarea

despre pericolele asociate ºi zonele de risc - NBC 4(A)”.

Protecþia NBC a Forþei cuprinde:Eprotecþia personalului ºi a echipamentelor;Eprotecþia individualã;Eprotecþia colectivã;Econtra-mãsuri medicale. Protecþia personalului ºi a echipamentelor constã

în mãsurile luate de comandanþi pentru reducereavulnerabilitãþii trupelor proprii faþã de efecteleatacurilor cu ADMNBC/evenimentelor EADA ºi vatrebui sã cuprindã o serie de mãsuri pasive ºiactive.

Mãsurile pasive se vor referi la: instrucþia


27

APÃRAREA NBC

MASCAREA, ÎNªELAREAINAMICULUI ªI DISPERSAREA

pentru apãrare NBC;evitarea descoperirii(mãsuri ºi acþiuni decercetare, siguranþã,mascare, mascare cuaerosoli, protecþieelectronicã, respec-tarea disciplinei ra-dio etc.); amena-jarea genisticã ºifolosirea proprietã-þilor terenului ºiechipamentelor ºidispersarea.

M ã s u r i l eactive vor viza con-trolul contaminãrii,ocolirea zonelor/raioanelor contaminate RBC, exe-cutarea misiunilor în condiþii/medii CBRN/EADAnumai cu personalul ºi echipamentele strict nece-sare, containerizarea/acoperirea echipamentelor ºimaterialelor, schimbarea raioanelor de dispu-nere/acþiune, folosirea aerodromurilor de rezervãetc..

STANAG 2984 NBC ,,Nivelurile graduale de

ameninþare NBC ºi mãsurile de protecþie NBC corespunzã-

toare”, standard în curs de implementare în cadrulForþelor Aeriene stabileºte nivelurile graduale deameninþare NBC ºi, corespunzãtor acestora, mãsu-rile de protecþie NBC, a cãror ierarhizare trebuie sãasigure evitarea scãderii capacitãþii operaþionale aunitãþilor sub limita de supravieþuire. Nivelurileoptime de protecþie individualã NBC (NOPINBC)asigurã flexibilitate în decizii ºi gradualitate înpurtarea echipamentelor de protecþie, potrivitnivelurilor de ameninþare, condiþii necesare pentruîndeplinirea în siguranþã a misiunii.

Protecþia individualã va cuprinde activitãþiledesfãºurate de cãtre fiecare militar în condiþii/mediiNBC în scopul menþinerii capabilitãþilor proprii, caresã-i permitã îndeplinirea normelor ºi cerinþeloroperaþionale de bazã pentru îndeplinirea misiunii,conform STANAG 2352 NBC ,,Echipamente ºi mate-

riale de Apãrare NBC- orientãri operaþionale”.Protecþia colectivã (COLPRO) va fi concretizatã

în amenajarea/utilarea adãposturilor (fixe, transpor-tabile), echipamentelor de luptã, facilitãþilor etc.,care asigurã scãderea nivelurilor optime de protecþieindividualã NBC (NOPINBC), crearea condiþiilor deacþiune (lucru), hrãnire, odihnã ºi igienã pentrupersonal.

STANAG 2941NBC ,,Ghid pentru personalul

aeronautic care utilizeazã sistemele de protecþie colectivã

fixe ºi mobile ale Forþelor

Aeriene”, standardi-zeazã principiile uti-lizãrii echipamentelorCOLPRO în ForþeleAeriene.

Sprijinul medi-

cal NBC constã înmãsuri sanitaro-igie-nice ºi profilactice(vaccinãri, tratamentepreventive), controlantiepidemic, trata-mentul rãniþilor conta-minaþi.

C o n t r o l u lcontaminãrii constã

în aplicarea acelor metode, tehnici, proceduri ºifolosirea de echipamente care urmãresc evitarea,reducerea, îndepãrtarea ºi neutralizarea temporarãsau permanentã a contaminãrii RBC ºi include:

Eprotejarea echipamentelor, materialelor ºialimentelor;

Edecontaminarea RBC.Decontaminarea RBC trebuie sã rãspundã la

urmãtoarele cerinþe: cât mai curând posibil, numaiceea ce este necesar, cât mai aproape de locul undes-a produs contaminarea; pe prioritãþi.

De regulã decontaminarea personalului areprioritate faþã de echipament ºi teren.

Decontaminarea RBC poate fi: imediatã,operaþionalã totalã ºi finalã.

Decontaminarea imediatã se realizeazã de indi-vid prin folosirea echipamentelor ºi materialelor dindotare (decontaminarea pielii, a unor pãrþi dinîmbrãcãminte ºi/sau echipamentelor individuale).

Decontaminarea operaþionalã se realizeazã deindivid/echipã/echipaj/grupã limitatã la anumitepãrþi ale echipamentului operaþional folosindechipamentele de decontaminare din înzestrareasubunitãþilor/unitãþilor pânã la eºalon batalion (si-milar) inclusiv; poate cuprinde continuarea decon-taminãrii imediate a personalului, a pãrþiloresenþiale ale echipamentului ºi a unor porþiuni micide teren.

Decontaminarea totalã presupune deconta-minarea personalului, echipamentelor, materiale-lor ºi/sau raioanelor de dispunere/acþiune pentru re-ducerea contaminãrii ºi implicit a nivelurilor optimede protecþie individualã NBC (NOPINBC) ºi desfã-ºurarea acþiunilor cu eficienþã cât mai mare; poateinclude decontaminarea terenului ºi necesitã inter-venþia subunitãþilor specializate de apãrare NBC.


28

Decontaminarea finalã se executã de cãtre sub-unitãþi/unitãþi specializate de apãrare NBC pentruîndepãrtarea (mecanicã, fizicã, chimicã) conta-minãrii personalului, echipamentelor ºi materialelorîn vederea trecerii la NOPINBC- 0.

Decontaminarea poate fi ºi naturalã, dar serealizeazã într-o perioadã îndelungatã de timp.

Decontaminarea aeronavelor pe duratazborului este consideratã ca fiind cea mai uºoarã ºieficientã metodã.

Obiectivul operaþionalizãrii va consta înrealizarea unor structuri cu un înalt grad deîncadrare, profesionalizare, dotare, înzestrare ºiinstruire, interoperabile, în mãsurã sã îndepli-neascã misiuni de specialitate, în condiþii/mediiCBRN/TIM.

Prioritãþile vor fi:Easigurarea echipamentelor individuale

(protecþie ºi decontaminare NBC, armament, cascãkevlar, alte materiale);

Epregãtirea întregului personal, în concor-danþã cu cerinþele specifice instruirii individuale îndomeniul FP (Individual Common Core SkillsICCS);

Einstruirea individualã (protecþie ºiautoapãrare, protecþie individualã NBC, acordareaprimului ajutor; stingerea incendiilor ºi descarce-rare, folosirea armamentului individual din dotare);

Einstruirea colectivã a personalului prinparticiparea la exerciþii naþionale sau multi-naþionale, cu sau fãrã dislocare;

Epregãtirea ºi planificarea apãrãrii NBC;Econducerea apãrãrii NBC în acþiunile mili-

tare;Eînzestrarea structurilor cu echipamente ºi

materiale interoperabile NATO;

Eimplementarea ºi aplicarea procedurilor deinstruire specifice domeniului apãrãrii NBC;

Eimplementarea ºi aplicarea procedurilor deevaluare specifice.

Domeniile prioritare de acþiune pe liniaapãrãrii NBC în cadrul concepþiei de transformare aForþelor Aeriene vor fi:

Eimplementarea Obiectivelor Forþei:G-4401, 4410, 4422, 4423;

Emanagementul personalului (specia-liºtilor NBC);

Eoperare ºi mentenanþã (C2, instrucþie,implementarea STANAG- urilor în vederea rea-lizãrii interoperabilitãþii, mentenanþa echipa-mentelor ºi materialelor);

Eînzestrarea structurilor cu echipamenteperformante/interoperabile (achiziþii/dotare, capaci-tatea de autosusþinere în teatrul de operaþii);

Einfrastructurã (facilitãþi de instruire ).În concluzie, pentru o bunã protecþie

împotriva atacurilor convenþionale ºi ameninþãrilorNBC, se impune existenþa unei puternice unitãþi desprijin pentru protecþia forþei (FPSU), în cadrulcãreia sã acþioneze un sub-centru de colectare adatelor (SCC), cu echipament corespunzãtor, care sãasigure operativitatea în medii NBC.

Structura/structurile de protecþia forþei dinForþele Aeriene ar putea avea urmãtoarea compo-nenþã:

E1 companie de infanterie;E1 divizion GBAD;E2 plutoane Ap. NBC (1 pl.Cc. NBC, 1 pl.

Dc.RBC);E1 formaþiune de luptã împotriva incendi-

ilor;E1 modul (grup) EOD.


29

Bibliografie- Strategia Militarã Naþionalã;- Viziunea strategicã 2010, Armata României;- SMG-S 67, Dispoziþia de planificare strategicã pentru perioada 2004-2009/2003;- F.A.1- Doctrina pentru Operaþii a Forþelor Aeriene;- Doctrina Apãrãrii NBC Întrunite, JP 3-11, 1996 (SUA);- ATP-59 (B) (AJP 3.8);- Angajamentul capabilitãþilor de la Praga-2002;- AJP 3.3 Joint Air and Space Operations Doctrine, 2005;- STANAG 2450 NBC - Manual NATO privind echipamentele de protecþie ale echipajelor aeronavelor.

PRIORITÃÞI ªI MÃSURI PENTRUOPERAÞIONALIZAREA FORÞELOR

ÎN CONTEXTULCONCEPÞIEI DE TRANSFORMARE AFORÞELOR AERIENE PÂNÃ ÎN ANUL

2015

Conflictele militare desfãºurate în ultima

perioadã de timp au scos la ivealã o adevãratã com-petiþie în ceea ce priveºte soluþiile puse în joc pentruobþinerea succesului. Dacã avem în vedere nivelulridicat de operativitate al trupelor, viteza mare dedeplasare de pe o direcþie pe alta, dintr-o zonã deoperaþii în alta precum ºi precizia loviturilor, de celemai multe ori punctiforme, putem schiþa un ade-vãrat joc în care numai cei puternici, deciºi ºi creativipot avea câºtig de cauzã.

Angajarea într-o operaþie militarã, lamomentul actual nu mai poate avea loc decât dacãfactorul de decizie va lua în considerare trei ele-mente: juridic (dacã acþiunea este legalã ºi sesupune legilor internaþionale ºi cele ale rãzboiului),factorul NBC (dacã în conflict au fost, sunt sau vorfi implicate armele de distrugere în masã CBRN ºicare vor fi implicaþiile utilizãrii acestora) ºi factorullogistic (dacã operaþia poate fi susþinutã/sprijinitãcorespunzãtor ºi cu ce costuri).

Ca atare, analiºtii militari au identificat caelement demn de luat în considerare, contributordecisiv la obþinerea victoriei în ultimele conflicte,modul în care s-a realizat sprijinul logistic al forþelor

luptãtoare, þinând cont de marile cantitãþi de mate-riale ce au trebuit deplasate pe direcþiile ºi înpunctele hotãrâtoare ale operaþiunilor.

Indiferent de procedeul de deplasare adop-tat, trupele de apãrare NBC au nevoie de sprijinlogistic, încã de la plecarea din raionul de concen-trare ºi pânã la ajungerea la destinaþie, posibil în altraion de concentrare, unde cu stocurile de materialecomplete, sã fie în mãsurã sã-ºi îndeplineascã misiu-nile de luptã, fiind în mãsurã sã asigure oportunsprijinul de luptã NBC pe toatã durata operaþiei.Logistica structurilor de apãrare NBC trebuie sã fieîn mãsurã ca pe toatã durata deplasãrii acestora sãasigure toate materialele necesare desfãºurãrii atât aoperaþiilor NBC cât ºi a acelor aferentã acestora,indiferent de factorii care influenþeazã acordarea

sprijinului logistic. Pe primul loc al activitãþilor delogisticã, pentru pregãtirea ºi desfãºurarea marºuluistructurilor NBC, se situeazã mãsurile de mente-nanþã pentru asigurarea ajungerii trupelor înraionul ordonat, la timp ºi cu capacitatea de luptãplanificatã.

În funcþie de scopul ºi timpul afectat, consi-derãm cã factorii care influenþeazã cel mai multlogistica structurilor de apãrare NBC în marºul pe distanþe

lungi sunt:rsituaþiile în care acestea trec la executarea

marºului;rperioada în care se executã marºul;rdirecþiile în care se executã marºul;rdispozitivul de marº adoptat;rlocul în care se executã marºul (în

apropierea frontului sau în adâncimea dispozitivuluioperativ -tactic);

rdistanþa de deplasare ºi consumul probabilde resurse ºi timpul cât dureazã marºul;

rmisiunea primitã de structura de apãrareNBC dupã executarea marºului;

rprobabilitatea întâlnirii cu inamicul sau afolosirii de cãtre acesta a sistemelor de cercetare-lovire de înaltã precizie;

rstarea ºi orientarea cãilor de comunicaþiedin fâºia de marº;

rnatura terenului;rcondiþiile de timp, anotimp ºi stare a

vremii.Dacã deplasarea unitãþii NBC se executã combi-

nat, prin marº ºi transport, trebuie luaþi în considerareºi factori care þin de infrastructura sistemului de cãiferate din þara noastrã ºi anume:

rcantitatea de tehnicã ºi mãrimea efec-tivelor ce se transportã;

rcantitatea de materiale necesarã fixãriitehnicii pe vagoane;

rnecesitatea asigurãrii de vagoane acoperitepentru prepararea hranei pe timpul transportului;

rnumãrul de direcþii de transport puse ladispoziþie;


30

SPRIJINUL LOGISTIC AL FORÞELOR DE APÃRARE NBCPE TIMPUL EXECUTÃRII DEPLASÃRII

Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞU

Locotenent-colonel Carol-Teodor PETERFI

Statul Major General - Centrul Operaþional de Conducere Militarã

rexistenþa rampelor de îmbarcare/debarcareexistente de-a lungul direcþiilor de transport;

rcorelarea ajungerii în raionul de concen-trare a tehnicii ºi a efectivelor transportate cu cele cese deplaseazã prin marº.

Fiecare din aceºti factori influenþeazã într-unanume fel modalitãþile prin care se acordã sprijinullogistic trupelor de apãrare NBC. Astfel, dispozitivulde marº, are influenþã directã asupra urgenþelor ºiordinii efectuãrii transporturilor de materiale, pre-cum ºi a felurilor de materiale asigurate þinând contde cantitãþile mari de carburanþi ºi lubrifianþi ce seconsumã, decontaminanþi ºi alte materiale necesareîndeplinirii misiunilor de apãrare NBC, alimente ºiunele materiale de resortul geniului necesare flui-dizãrii ritmului de deplasare.

Distanþa pe care se executã marºul ºi durata

acestuia au influenþe directe asupra aprovizionãriicu materiale, a transportului acestora, a organizãriiserviciului de comenduire ºi îndrumare a circulaþieipe itinerarii, dar mai ales asupra modului în care serealizeazã conducerea unitãþilor, subunitãþilor ºi for-maþiunilor de logisticã. Situaþiile în care marea uni-tate în structura cãreia se aflã unitatea de apãrareNBC poate trece la executarea marºului au influenþãdirectã asupra sprijinul logistic deoarece în perioadainiþialã a rãzboiului pot apãrea greutãþi mari în exe-cutarea mobilizãrii forþelor de logisticã ºi realizãrii latermen a stocurilor de materiale ºi tehnicã. Loculunde se executã marºul, aduce în discuþie existenþaelementelor de cercetare ale inamicului, a elemen-telor de cercetare diversiune ale acestuia ºi a locali-zãrii coloanelor de transport proprii, care pot suferipierderi masive datorate lovituriloraeriene ale adversarului.

Condiþiile de teren impunconsumuri mari de carburanþidatoritã reliefului variat al þãriinoastre, de la munte la câmpie ºiinvers ceea ce contribuie la o altãetapizare a marºului, a delimitãriilui în timp ºi a densitãþii de trans-port pe itinerariile de deplasare.Anotimpul ºi starea vremii influen-þeazã în mod direct modalitateade acordare a sprijinul logistic petimpul executãrii marºului,deoarece impun aprovizionareacu prioritate a anumitor tipuri demateriale, a etapizãrii marºului, apregãtirii personalului ºi tehniciila condiþiile concrete.

Desigur, fiecare din fac-

torii enumeraþi contribuie la influenþarea într-unanume fel a modalitãþii de acordare a sprijinul logis-tic ºi de aceea se impune ca organele de logisticã aleeºalonului superior ºi de la nivelul unitãþii deapãrare NBC sã acorde importanþa cuvenitãfiecãruia dintre ei.

Executarea marºului pe distanþe lungi scoate înevidenþã o serie de particularitãþi în acordarea spri-jinului logistic, acestea fiind prezente la nivelulfiecãrei componente a logisticii trupelor. Astfel, exe-cutarea marºului impune reaprovizionarea unitãþii de

apãrare NBC cu cantitãþi mari de materiale (în special,carburanþi-lubrifianþi, alimente, muniþii, materialede geniu ºi apãrare NBC) ce trebuie completate înpermanenþã.

De regulã, reaprovizionarea structurilor deapãrare NBC se executã cu prioritate din economieºi din depozitele militare de teritoriu, iar dupãepuizarea acestora, din depozitele de campanie aleeºalonului superior. Specific marºului pe distanþelungi, este faptul cã sursele de aprovizionare/rea-provizionare se pun la dispoziþie structurilor deapãrare NBC în apropierea raioanelor de concen-trare, pentru completarea stocurilor ºi a consumuluiîn pregãtire ºi în raioanele odihnei de zi (noapte) ºiîn final pentru completarea consumurilor ºi a even-tualelor pierderi provocate de inamic.

Tot ca o particularitate în reaprovizionare oreprezintã faptul, cã eºalonul superior în condiþiileîn care nu existã pericolul întâlnirii cu inamicul vaputea transporta în raionul haltelor mari ºi a odih-nei de zi (noapte), materialele necesare completãriistocurilor ce nu s-au putut completa în raionul de


31

Deplasare cãtre raionul de decontaminare

concentrare.În situaþia executãrii marºului pe mai multe

etape, cea mai importantã sarcinã a structurii de logis-

ticã din cadrul unitãþii de apãrare NBC o vareprezenta reaprovizionarea cu carburanþi. Astfel,încã de la organizarea marºului se vor lua mãsuride completare a unitãþii de consum carburantprin introducerea în coloanele de marº a punctelorde alimentare mobile ale batalionului logistic aleºalonului superior încãrcate cu carburanþi în canti-tãþile ºi tipurile necesare completãrii plinurilor fizi-ce la autovehiculele unitãþii de apãrare NBC.

La ajungerea în raionul final, completareastocurilor de materiale se va executa prin grijaeºalonului superior pentru toate unitãþile de apãrareNBC din subordine, fie din depozitele proprii fie dinsurse repartizate fiecãrei unitãþi, conform eºalonãriila care acestea au dreptul.

Pentru unitãþile de apãrare NBC care setransportã pe calea feratã particularitatea constã înfaptul cã eºalonul superior poate pune la dispoziþiaacestora, cantitãþi de materiale chiar în staþiile deC.F. prin care acestea trec. Acestor unitãþi li se vorprevedea norme de consum speciale pentru îmbar-care, debarcare ºi ajungere din raionul de concen-trare la staþia de îmbarcare, iar din staþia de debar-care în raionul final.

Pentru aceste unitãþi, se aplicã principiul deîmbarcare pe C.F. ºi a subunitãþilor de logisticã pro-prii, care vor trebui sã fie în mãsurã sã le asigurecompletarea stocurilor din depozitele proprii pe tim-pul transportului.

Transportul materialelor la timp, la nivelul ºiîn structura ordonatã are o influenþã deosebitãasupra modalitãþilor de îndeplinire a misiunilorordonate de eºalonul superior, unitãþii de apãrareNBC.

Specificitatea transporturilor în executareamarºului, o reprezintã ordonarea strictã în timp ºi peurgenþe a unitãþilor pentru reaprovizionare, înfuncþie de ordinea deplasãrii lor cãtre aliniamentul(raionul) indicat. În aceastã situaþie, de regulã,unitãþile de apãrare NBC din structura marii unitãþisunt arondate cu prioritate cãtre sursele de teritoriuaflate la mai puþin de 10 km faþã de raionul com-paniei logistice proprii, de unde cu mijloacele propriide transport, executã aprovizionarea cu materialeconform nevoilor fiecãrei subunitãþi.

Atunci când unitatea de apãrare NBC se aflãîn raionul de concentrare, eºalonul superior va punela dispoziþia acesteia, mijloace de transport dineconomia naþionalã pentru executarea transpor-turilor de materiale în vederea completãrii nece-

sarului. Mijloacele de transport proprii, de regulã nuvor fi folosite pentru executarea transporturilor, pri-oritate având executarea lucrãrilor de mentenanþã,îndeosebi a celor de întreþinere ºi reparaþii.

În raionul de concentrare Cp. Log./Pl. Log.a/al B.Ap.NBC/Cp. Ap.NBC se va afla dispusã/dispusîntrunit spre partea dinapoi a raionului. Pânã laînceperea marºului comandanþii subunitãþilor logis-tice din structura Cp. Log./Pl.Log. vor desfãºuraurmãtoarele activitãþi:

averificarea stãrii autovehiculelor, arma-mentului ºi mijloacelor de protecþie;

amodul de aºezare a materialelor peautovehicule;

aexistenþa unitãþilor de consum carburanþila autovehicule;

aprimirea hranei calde ºi a apei de întregpersonalul subunitãþilor logistice;

averificarea modului cum sunt echipaþi mi-litarii ºi cum ºi-au ajustat echipamentul.

Cp. Log./Pl.Log. se deplaseazã pe aceleaºiitinerare ca ºi unitatea de apãrare NBC din structuracãreia face parte, în spatele forþelor principale. Laorganizarea marºului se va avea în vedere: modulprobabil de acþiune a inamicului asupra unitãþii deapãrare NBC ºi implicit asupra Cp. Log./Pl.Log. încadrul dispozitivului de marº al unitãþii de apãrareNBC; structura Cp. Log./Pl.Log. ºi susþinerea logis-ticã a unitãþii pe timpul marºului; numãrul ºi stareaitinerarelor; felul ºi valoarea obstacolelor naturale ºia trecerii peste acestea.

Cp. Log./Pl.Log. a/al unitãþii de apãrare NBCse va deplasa în cadrul coloanelor unitãþii de apã-rare NBC pe una la douã coloane în spatele forþelorprincipale pânã la 2 km faþã de acestea; distanþa din-tre subunitãþile logistice poate fi de 500 m în cadrulcoloanelor.

Þinând cont de faptul cã, în general,mijloacele de transport ale Cp. Log./Pl.Log. suntîncãrcate la capacitatea nominalã ºi nu se pot anga-ja la executarea transporturilor de materiale, puse ladispoziþie în sursele deschise pe itinerariul dedeplasare, organele de logisticã de la nivelul unitãþiide apãrare NBC ºi ale eºalonului superior vor trebuiiniþial sã planifice modalitãþile de completare astocurilor la unitãþile subordonate ºi numai dupãaceea, mijloacele goale sã fie trimise în surse pentrucompletarea stocurilor. În aceastã situaþie, transpor-turile de materiale în vederea executãrii aprovi-zionãrii, se vor executa de regulã în raioanele odih-nei de zi (noapte) sau în cel al haltelor mari, priori-tatea fiind rezervatã completãrii stocurilor unitãþilorîn ordinea deplasãrii lor.


32

Pentru buna desfãºurare a executãriimarºului, dar ºi a acþiunilor viitoare ordonateunitãþii de apãrare NBC, organele de logisticã vortrebui sã acorde o importanþã deosebitã lucrãrilor dementenanþã. Acestea trebuie executate tuturorautovehiculelor din înzestrare, fie cã sunt de luptã,fie de transport. Activitãþile de mentenanþãdesfãºurate de structurile de specializate, în cazulexecutãrii marºului pe distanþe lungi, sunt organi-zate ºi desfãºurate în funcþie de cantitatea ºi com-plexitatea tehnicii din înzestrare, pentru a asiguraun nivel ridicat de operativitate la nivelul unitãþii deapãrare NBC.

Principalele activitãþi pe linia pregãtirii autove-hiculelor pentru executarea marºului, se executã înraionul de concentrare, urmând ca pe timpuldeplasãrii ºi al dispunerii în raionul final, sã se exe-cute operaþiunile necesare pentru repunerea în starede operativitate a celor care au suferit defecþiuni petimpul executãrii marºului precum ºi cele necesarecompletãrii unitãþilor de consum carburanþi ºimuniþie.

Pe timpul pregãtirii marºului, activitãþiledesfãºurate pe linia mentenanþei, trebuie sã vizezeatât pregãtirea personalului tehnic cât ºi pregãtireaautovehiculelor. În acest sens, organele de logisticãiau mãsuri pentru: elaborarea documentelor pentruexecutarea marºului; completarea cu personaltehnic; completarea cu tehnicã de luptã ºi transport;pregãtirea tehnicã a personalului în vederea exe-cutãrii marºului; executarea operaþiunilor deîntreþinere tehnicã la toate autovehiculele; identifi-carea agenþilor economici care pot executa reparaþiiîn folosul unitãþii de apãrare NBC ºi luarea legãturiicu organele administraþiei publice locale în vedereaînceperii activitãþii de reparare; aprovizionareaoportunã cu piese de schimb ºi materiale pentruexecutarea reparaþiilor, atât de cãtre formaþiuneaproprie de mentenanþã, dar ºi de cãtre agenþii eco-nomici; repararea autovehiculelor cu nevoi dereparaþii de nivel 1 ºi predarea celor ce necesitãreparaþii de nivel 2 sau 3 cãtre eºalonul superior;completarea loturilor de bord, în special cu mijloacepentru mãrirea capacitãþii de trecere; verificarea dis-pozitivelor de mascare a luminilor farurilor, a apara-turii de vedere pe timp de noapte ºi completareaacesteia la nevoie; organizarea asistenþei tehnice peitinerarii, la punctele obligate de trecere, reparti-zarea forþelor ºi mijloacelor pe coloane ºi itinerarii ºistabilirea misiunilor de îndeplinit; elaborarea ºitransmiterea în cadrul ordinului de sprijin logistic aordinelor pe linia mentenanþei cãtre unitãþile subor-donate.

Toate activitãþile desfãºurate pe linia mente-nanþei de cãtre structurile de mentenanþã în aceastãperioadã, vizeazã asigurarea unei rezerve demotoresurse pentru toate autovehiculele, care sãpermitã îndeplinirea cu succes a misiunii trasateunitãþii de apãrare NBC.

Deplasarea combinatã a unitãþii de apãrare NBC

prin marº ºi transport impune din partea organelor dementenanþã o altã serie de activitãþi care vizeazãtransportul pe calea feratã, urmãrindu-se în modspecial: compunerea eºaloanelor de transport; verifi-carea stãrii de viablitate a itinerariilor de afluirecãtre staþiile de îmbarcare (debarcare) din (cãtre)raioanele de concentrare; numãrul de rampe exis-tente, cãile de acces cãtre acestea, condiþiile de mas-care existente; modul de amenajare a rampelor, decap sau laterale, precum ºi modalitatea de fixare aautovehiculelor pe platforme; mãsurile speciale cetrebuie luate în cazul autovehiculelor agabaritice,paza ºi apãrarea transportului.

Pe timpul executãrii marºului, mãsurile dementenanþã ce vor fi desfãºurate de cãtre structurilede mentenanþã vor viza în special acele activitãþi cese desfãºoarã în scopul fluidizãrii deplasãrii: asis-tenþa tehnicã la punctele obligate de trecere ºi peporþiunile grele de itinerar; scoaterea în afara itine-rariilor de deplasare a autovehiculelor ce au suferitdefecþiuni ºi cercetarea lor din punct de vederetehnic; remedierea defecþiunilor la autovehiculelecu nevoi de reparaþii de nivel 1; evacuarea autove-hiculelor ce nu pot fi reparate în raioanele odihneide zi (noapte), finale ºi predarea lor la raionul deadunare a tehnicii deteriorate al eºalonului superior.

Autovehiculele ce suferã defecþiuni pe tim-pul executãrii marºului, cu aprobarea comandantu-lui pot rãmâne pe locul scoaterii din funcþionarepentru executarea operaþiunilor de reparare,urmând ca ulterior sã se deplaseze în urmacoloanelor unitãþii de apãrare NBC.

În vederea asigurãrii unei stãri optime desãnãtate pentru tot personalul structurilor NBC, petimpul executãrii marºului, alãturi de alte activitãþidesfãºurate, mãsurile luate pe linia asistenþei medi-cale reprezintã o preocupare permanentã aorganelor de logisticã de la nivelul acestora. Astfel,încã înainte de începerea marºului, rãniþii ºi bolnaviiaflaþi la structura medicalã, vor fi evacuaþi la uni-tatea medicalã a eºalonului superior sau la spitalelede zonã interioarã, în conformitate cu ordinul desprijin logistic ºi administrativ al eºalonului superior.

Pe timpul executãrii marºului, asistenþamedicalã primarã, se executã de cãtre structura spe-cializatã pe timpul haltelor ºi în raioanele odihnei de


33

zi (noapte). Pentru cazurideosebite rãniþilor ºi bolna-vilor li se va acorda ajutormedical de urgenþã de cãtrepersonalul specializat dincadrul structurii logistice aunitãþii de apãrare NBC dupãcare se vor evacua la for-maþiunile medicale teritori-ale existente pe itinerariilede deplasare.

Particularitatea evi-dentã pentru aceastã situ-aþie, o reprezintã organizareade puncte medicale de-a lungul itinerariului, înlocurile greu accesibile (pante, urcuºuri abrupte,trecãtori), unde se va acorda ajutor medical deurgenþã, iar bolnavii ºi rãniþii ce necesitã tratamentmedical de specialitate vor fi evacuaþi cãtre spitaleledin zona interioarã sau cãtre unitatea medicalã aeºalonului superior.

Pe timpul executãrii marºului de cãtre uni-tatea de apãrare NBC, o altã activitate desfãºuratã decãtre organele de logisticã, este aceea de cartiruire atrupelor, care de regulã, este posibilã numai înraioanele odihnei de zi (noapte), în funcþie de tim-pul stabilit pentru staþionare, locul în dispozitivul demarº ºi posibilitãþile de cartiruire din zonã.Cartiruirea trupelor se poate face în aceastã situaþieîn imobilele existente, oricare ar fi proprietarul, curespectarea prevederilor stabilite pentru deþinãtoriiacestora. Proprietarii, deþinãtorii cu orice titlu aleacestor imobile, sunt obligaþi prin lege, sã punã ladispoziþia unitãþilor militare la solicitarea acestorasau a organelor administraþiei publice locale, spaþiilede locuit cu echipamentele aferente fãrã de careacestea nu pot fi folosite.

În vederea cartiruirii trupelor se organizeazãde regulã, grupe de recunoaºtere, care vor avea încompunere obligatoriu pe ºeful compartimentuluilogistic, reprezentantul administraþiei publice localeºi câte un reprezentant din fiecare structurã ce secazeazã.

Misiunile grupei de recunoaºtere constau înidentificarea imobilelor ce pot fi folosite pentrucazare, verificarea capacitãþii de cartiruire a acestora,repartiþia imobilelor pe structuri, stabilirea itinera-riilor de afluire a unitãþilor în vederea cazãrii ºi acelor destinate evacuãrii unitãþilor cu rapiditate, încazul executãrii loviturilor aeriene, de cãtre inamic.Pentru imobilele folosite la cartiruire sau cazare, nuse plãteºte chirie, indiferent de durata de staþionarea trupelor în zonã.

Pe toatã durata exe-cutãrii marºului de cãtre uni-tatea de apãrare NBC, lanivelul Cp. Log./Pl.Log. se iaumãsuri de asigurare a acþiu-nilor ºi protecþiei forþelor pro-prii, acþiuni ce se desfãºoarã încooperare cu subunitãþile pu-se la dispoziþie de cãtre Minis-terul Administraþiei ºi Inter-nelor ºi formaþiunile de CruceRoºie teritoriale.

Aceste mãsuri, se iauatât pe timpul deplasãrii

coloanelor pe itinerariile de marº cât ºi în raioanelede staþionare destinate pentru halte, odihnã de zi(noapte). Mãsurile de asigurare a acþiunilor ºi pro-tecþiei trupelor se stabilesc de cãtre ºeful comparti-mentului logistic pe baza informaþiilor primite de lastatul major al unitãþii de apãrare NBC ºi a ordinu-lui de sprijin logistic ºi administrativ al eºalonuluisuperior. Aceste mãsuri se comunicã structurii logis-tice prin ordinul de operaþii ºi în cuprinsul anexei desprijin logistic.

Pe timpul executãrii marºului, paza ºiapãrarea coloanelor se asigurã de cãtre militarii dincompunerea Cp.Log./Pl.Log., prin organizarea deposturi de pazã ºi observare pe maºini, întregul per-sonal fiind pregãtit sã respingã eventualele atacuriale inamicului. Pentru alarmarea cu promptitudinea personalului despre atacul inamicului, se vor sta-bili o serie de semnale de alarmare, pe diferite va-riante probabile de atac.

Cel mai probabil, inamicul va ataca coloanelede autovehicule de-a lungul itinerariilor de marº,prin lovituri aeriene destinate producerii de pier-deri ºi dezorganizãrii ordinii de marº. De aceea, estepreferabil ca marºul sã se execute pe timp de noaptesau în condiþii de vizibilitate redusã, iar deplasareacoloanelor sã se facã pe cât posibil pe porþiuni deitinerar acoperite ºi care prezintã siguranþã, evitân-du-se întâlnirea cu inamicul.

Ceea ce trebuie avut în vedere de cãtre toateorganele de logisticã, de la orice nivel, ar fi faptul cãpe timpul desfãºurãrii marºului de cãtre unitatea deapãrare NBC, la fel ca ºi forþele luptãtoare, Cp.Log./Pl.Log. trebuie sã ajungã în raionul final, latimp, cu capacitatea de luptã planificatã ºi custocurile de materiale cât mai complete, pentru a fiîn mãsurã sã-ºi îndeplineascã misiunea de bazã,aceea de asigurare a condiþiilor optime pentru trai ºiluptã forþelor de sprijin de luptã de apãrareNBC.


34

Deplasarea coloanei pe itinerariul de marº

Sfârºitul celui de-al doilea mileniu ºi

începutul celui de-al treilea sunt marcate de trans-formãri radicale ale mediului global de securitate.

Între ameninþãrile grave la adresa pãcii ºisecuritãþii internaþionale, care pot pune în pericol ºisecuritatea naþionalã a României, alãturi de agresi-vitatea majorã a terorismului internaþional seplaseazã proliferarea armelor de distrugere în masã.

Ameninþarea deosebit de gravã a proliferãriiarmelor nucleare, radiologice, chimice ºi biologicepreocupã în cel mai înalt grad comunitatea inter-naþionalã.

Încã de acum 10 ani, preºedintele americanBill Clinton sublinia ,,ameninþarea neobiºnuitã ºiextraordinarã pe care o prezintã pentru securitatea naþio-nalã, politica externã ºi economia Statelor Unite aleAmericii, proliferarea armelor nucleare, biologice ºi chi-mice, precum ºi modalitãþile folosite pentru a diseminaaceste arme”1.

În iunie 2002, Grupul G-82 a adoptat ,,pro-gramul global împotriva armelor ºi materialelor dedistrugere în masã”, numit ºi ,,iniþiativa 10 plus 10

peste 10”. Conform acesteia, SUA alocã 10 mili-arde de dolari, celelalte state industrializate, încã 10miliarde de dolari, pentru urmãtorii 10 ani, într-unfond pentru proiecte de neproliferare, destinatRusiei ºi altor state, în vederea eliminãrii stocurilorlor de arme de distrugere în masã3.

În iunie 2003, sesiunea de la Salonic aUniunii Europene a adoptat o declaraþie asupra nepro-

liferãrii armelor de distrugere în masã4

, subliniindameninþarea sporitã pe care o prezintã acestfenomen pentru pacea ºi securitatea internaþionalã.Între mãsurile de neproliferare cuprinse în decla-raþie se menþioneazã universalizarea ºi întãrirea

tratatelor, acordurilor ºi aranjamentelor din dome-niul dezarmãrii ºi al neproliferãrii.

În aceeaºi perioadã, Grupul G-8, întrunit laEvian (Franþa), recunoscând cã proliferarea armelorde distrugere în masã reprezintã un grav pericol, aadoptat o declaraþie în care considerã cã Tratatul deneproliferare a armelor nucleare, Convenþia privindinterzicerea dezvoltãrii, producerii, stocãrii ºi folosiriiarmelor chimice ºi distrugerea acestora, precum ºiConvenþia cu privire la interzicerea, perfecþionãrii, pro-ducþiei ºi stocãrii armelor bacteriologice (biologice) ºi cutoxine, ºi la distrugerea lor ,,reprezintã instrumenteesenþiale pentru menþinerea pãcii ºi securitãþii inter-naþionale ºi piloni ai neproliferãrii ºi dezarmãrii”5.

ªi în þara noastrã, Strategia de SecuritateNaþionalã a României, analizând principalele riscuriºi ameninþãri care pot pune în pericol securitateanaþionalã, valorile ºi interesele României ca statmembru al Comunitãþii Europene ºi al TratatuluiAtlanticului de Nord, referindu-se la proliferareaarmelor de distrugere în masã, precizeazã:

,,Proliferarea armelor de distrugere în masã:armele nucleare, chimice, biologice ºi radiologiceconstituie o altã ameninþare deosebit de gravã dinpunctul de vedere al potenþialului de distrugere.Accesul la astfel de mijloace devine tot mai uºor dinpunct de vedere tehnologic, iar tentaþia dobândiriilor sporeºte ameninþãtor, concomitent cu reducereagaranþiilor de comportament responsabil al auto-ritãþilor ce intrã în posesia lor, îndeosebi în cazulregimurilor animate de ideologii politice sau reli-gioase extremiste. Se amplificã, de asemenea, pre-ocupãrile pentru dezvoltarea mijloacelor de trans-port la þintã a unor astfel de arme ºi pentrurealizarea ºi stocarea produselor cu dublã utilizare.Colapsul sau evoluþia anarhicã a unor state po-sesoare de arme de distrugere în masã, autoritatearedusã exercitatã de unele guverne asupra comple-

APÃRAREA NBC 11/2006MEDII DE SECURITATE

35

PREVENIREA PROLIFERÃRII ARMELOR DE DISTRUGERE ÎN MASÃ

General locotenent (r) prof.univ.dr. Tudor CEARAPINInspector principal de poliþie drd.Horia DOGARU

1=Marius Petrescu, Marian Nidelea, Monica Boboc - Proliferarea armelor convenþionale ºi de distrugere în masã, Buletinul neproliferãrii, A.N.C.E.S.I.A.C., 1999, trim.I, nr. I, p. 9;2=Principalele state industrializate (Canada, Franþa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, S.U.A.), plus Federaþia Rusã;3=*** - Inventory of International Nonproliferation Organizations & Regimes, Monterey Institute of International Studies, Center for Nonproliferation Studies,

http://cns.miis.edu/pubs/inven/pdfs/g8.pdf4=*** - Declaraþia Uniunii Europene asupra neproliferãrii armelor de distrugere în masã, Salonic, 19 - 20 iunie 2003, http://ue.eu.int/en/summ.htm5=*** - G-8 Declaration on Non Proliferation of Weapons of Mass Destruction, Chemical Disarmament, vol. 3, 2003, p. 20;

xelor lor militare, precum ºi existenþa unor regiuni -inclusiv în Europa - aflate în afara controlului statal,favorizeazã dezvoltarea unei pieþe negre active pen-tru astfel de mijloace”6.

,,La început de mileniu, omenirea trãieºte, înmod paradoxal, o nouã etapã a coºmarului dis-trugerii sale, ca urmare a folosirii iraþionale a rezul-tatelor dezvoltãrii fãrã precedent a ºtiinþei ºitehnologiei moderne. În pofida unor progresemajore în reducerea arsenalului nuclear strategic, aunor succese importanteobþinute prin implemen-tarea acordurilor inter-naþionale de neprolifera-re, pericolul distrugeriicivilizaþiei umane ºi avieþii, prin folosirea unorastfel de mijloace, semenþine ridicat; unelestate posesoare dezvoltãnoi tipuri de mijloace deluptã ºi de transport laþintã; numãrul statelorcare dobândesc ilegalaccesul la armele de dis-trugere în masã creºte continuu; evoluþiile doc-trinare acrediteazã tot mai frecvent ideea posibilitãþiifolosirii unor astfel de mijloace de luptã în cadruloperaþiunilor militare; controlul unor guverneasupra mijloacelor de luptã existente, componen-telor în curs de realizare ºi tehnologiilor de fabri-caþie, precum ºi a produselor cu dublã utilizare oriprecursoare, scade alarmant. Sporesc, totodatã,riscurile ca armele de distrugere în masã sã facã jon-cþiunea cu terorismul internaþional sau ca teroris-mul nuclear sã fie promovat de regimuri iresponsa-bile. Aceste evoluþii pun probleme grave de securi-tate la adresa cetãþenilor, comunitãþilor ºi instituþi-ilor”7.

Proliferarea armelor de distrugere în masãreprezintã procesul prin care aceastã categorie dearme este introdusã într-un stat sau într-o zonã încare, pânã atunci, nu a fost prezentã.

În dreptul internaþional, conceptul de proli-ferare a fost introdus cu ocazia negocierii Tratatuluicu privire la neproliferarea armelor nucleare din 1968,care defineºte proliferarea ca un transfer al armelornucleare de la state posesoare de astfel de arme cãtrestate neposesoare.

Cu ocazia rãzboiului dintre Iran ºi Irak (1980- 1988), conceptul de proliferare s-a extins ºi asupra

armelor chimice ºi biologice ºi a rachetelor purtã-toare, ca un pericol major asupra securitãþiiregionale ºi globale.

Proliferarea, deºi vizeazã obþinerea de armede distrugere în masã, are ca obiect transferul detehnologie, echipament, know how ºi produse strate-gice cãtre þãri care nu le posedã. Multe din acestecomponente au dublã utilizare, atât în aplicaþiicivile, legitime, cât ºi pentru producerea de arme.

Conceptul de proliferare a fost ulterior diver-sificat. Sensul iniþial, referi-tor la transferul de tehnolo-gie, echipament, know howºi produse strategice cãtrestate nedeþinãtoare a fostpreluat de noþiunea de pro-liferare pe orizontalã. Înmod implicit, acþiunilevizând sporirea cantitativãºi calitativã a arsenalelorexistente ale statelor deþi-nãtoare au conturat noþi-unea de proliferare pe verti-calã.

Procesul complex deproliferare este reversibil, fiind însoþit de tendinþa deblocare sau anulare a achiziþionãrii produselorstrategice, proces definit ca deproliferare. Deciziaunui stat de a adera la un tratat de dezarmare (deexemplu, convenþiile asupra armelor chimice saubiologice) ºi aplicarea prevederilor acestuia reprezin-tã o acþiune tipicã de deproliferare.

Neproliferarea cuprinde un domeniu mai largal strategiilor politice, care au ca scop stãvilirearãspândirii armelor de distrugere în masã, vizând, înfinal, reducerea riscului de folosire a acestora înrãzboi sau în acþiuni teroriste. În esenþã, politicile deneproliferare cautã sã previnã sau sã stopeze proce-sul de proliferare.

Contraproliferarea cuprinde activitãþi ºi pro-grame de combatere a proliferãrii armelor de dis-trugere în masã ºi a rachetelor purtãtoare8. Spredeosebire de neproliferare, care vizeazã prevenireaproliferãrii, contraproliferarea cuprinde mãsuriactive de combatere a proliferãrii, mergând pânã lafolosirea forþei. Programele de contraproliferarecuprind, pe lângã mãsurile specifice vizând asigu-rarea propriei protecþii, lovirea capacitãþilor de ataccu arme de distrugere în masã ºi mãsuri specifice dedeproliferare ºi de neproliferare.


36

6=*** - Strategia de Securitate Naþionalã a României (Proiect, versiunea 21.02.2006), Preºedintele României, p. 7, http://www.presidency.ro;7=Idem, p. 14;8=*** - CBW Educational Module, VUB Departament Politieke Wetenschappen, http://www.poli.vub.ac.be/;

Principiile care guverneazã neproliferareaarmelor de distrugere în masã au fost formulate înDeclaraþia reuniunii la nivel înalt a Conferinþei pen-tru Securitate ºi Cooperare în Europa din decembrie19949:

a) în domeniul armelor nucleare:"aplicarea angajamentelor asumate privind

dezarmarea nuclearã ºi controlul armamentelor;"încurajarea aderãrii universale la Tratatul

de neproliferare a armelor nucleare (NPT);"extinderea nelimitatã ºi necondiþionatã a

NPT;"facilitarea intrãrii în vigoare a acordurilor

de garanþii ale Agenþiei Internaþionale pentruEnergie Atomicã (A.I.E.A.), conform prevederilorNPT, incluzând dreptul A.I.E.A. de a efectuainspecþii, întãrind regimul de verificare;

"sprijinirea eforturilor de întãrire ºi moder-nizare a garanþiilor A.I.E.A., în special în vedereadetectãrii programelor clandestine de producere aarmelor nucleare;

"îmbunãtãþirea politicilor naþionale de con-trol în domeniul exporturilor de produse nucleare;dezvoltarea directivelor Comitetului Zangger ºi aleGrupului Furnizorilor Nucleari, inclusiv prin verificãriale exportului produselor cu dublã utilizare;

"sprijinirea eforturilor pentru negocierea,în cadrul Conferinþei pentru dezarmare, a unuitratat multilateral, nediscriminatoriu ºi efectiv veri-ficabil pentru interzicerea producerii materialelorfisionabile destinate fabricãrii armelor nucleare.

b) în domeniul armelor biologice ºi chimice:"aderarea la Protocolul de la Geneva din 1925

privind interzicerea folosirii în rãzboi a gazelor asfixiante,toxice sau similare ºi mijloacelor bacteriologice de luptã(pentru þãrile care încã nu sunt state pãrþi)10;

"aderarea la Convenþia cu privire la inter-zicerea, perfecþionãrii, producþiei ºi stocãrii armelor bacte-riologice (biologice) ºi cu toxine, ºi la distrugerea lor (pen-tru statele care nu au fãcut-o)11;

"semnarea ºi ratificarea Convenþiei privindinterzicerea dezvoltãrii, producerii, stocãrii ºi folosiriiarmelor chimice ºi distrugerea acestora, în vedereaintrãrii acesteia în vigoare în timp cât mai scurt12;

"sprijinirea controalelor convenite în cadrulGrupului Australia ºi introducerea unui sistem delicenþe ºi proceduri efective asupra precursorilor

armelor chimice, echipamentelor cu dublã utilizare(folosibile la producerea armelor chimice sau biolo-gice) ºi agenþi patogeni.

Pilonii eforturilor comunitãþii internaþionalepentru prevenirea proliferãrii armelor de distrugereîn masã îl reprezintã cele trei instrumente juridiceinternaþionale: Tratatul de neproliferare a armelornucleare, Convenþia cu privire la interzicerea, perfec-þionãrii, producþiei ºi stocãrii armelor bacteriologice (bio-logice) ºi cu toxine, ºi la distrugerea lor ºi Convenþiaprivind interzicerea dezvoltãrii, producerii, stocãrii ºifolosirii armelor chimice ºi distrugerea acestora. În afaraacestora, funcþioneazã importante regimuri inter-naþionale de control al exporturilor, numite ºiregimuri de neproliferare, instituite de organismeneoficiale, fiind încorporate în dreptul intern alstatelor membre13.

Regimurile de neproliferare care au ca obiectarmele de distrugere în masã sunt:

"Grupul Furnizorilor Nucleari ºi ComitetulZangger (domeniul nuclear);

"Grupul Australia (domeniul armelor chim-ice ºi biologice).

Un alt regim de neproliferare, Aranjamentulde la Wassenaar, deºi este destinat, în principal, arma-mentelor convenþionale ºi produselor strategice cudublã utilizare are implicaþii ºi în ceea ce priveºteneproliferarea armelor de distrugere în masã ºi arachetelor purtãtoare.

Grupul Furnizorilor Nucleari a fost creat înnoiembrie 1975 la Londra, ca o reacþie la explozianuclearã controlatã efectuatã de India în 1974.Scopul regimului îl reprezintã asigurarea cã expor-turile de materiale nucleare sunt fãcute numai încondiþii corespunzãtoare de siguranþã ºi protecþiefizicã ºi cu respectarea normelor de neproliferare. Deasemenea, Grupul încearcã sã limiteze exporturilede articole sensibile care ar putea contribui la proli-ferarea armelor nucleare14.

Grupul pretinde garanþiile A.I.E.A. ca ocondiþie prealabilã a livrãrii, proceduri ºi reglemen-tãri naþionale de control, protecþia fizicã împotrivasustragerii pãrþilor sensibile ale ciclului de com-bustibil nuclear, restrângerea instalaþiilor deîmbogãþire ºi de procesare a combustibilului nuclear,supravegherea statelor preocupate de proliferare,export limitat cãtre regiunile de conflict ºi instabili-


37

9=Adrian Nãstase - Documente fundamentale ale dreptului internaþional contemporan ºi ale relaþiilor internaþionale, vol. Ia, A.R.E.D., R.A. Monitorul Oficial,Bucureºti, 1977, p. 240 - 243;10=În prezent sunt 133 state pãrþi;11=În prezent sunt 153 state pãrþi;12=Convenþia a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997 ºi cuprinde, în prezent, 178 state pãrþi;13=Horia Dogaru, Lucian Ivan - Neproliferarea armelor de distrugere în masã, Revista românã de drept umanitar, anul VIII, 2000, nr. 5 (35) p. 8; ã Horia Dogaru,Lucian Ivan Reglementãri în domeniul neproliferãrii armelor de distrugere în masã, Revista românã de drept umanitar, anul IX, 2001, nr. 1 (36), p. 14 - 17;14=*** - Inventory of International Nonproliferation Organizations & Regimes, Monterey Institute of International Studies, Center for Nonproliferation Studies,http://cns.miis.edu/pubs/inven/pdfs/nsg.pdf

tate.Liniile directoare ale Grupului se com-

pleteazã cu instrumentele juridice internaþionale dindomeniul nuclear: Tratatul de neproliferare aarmelor nucleare, Tratatul de interzicere a armelornucleare în America Latinã ºi Caraibe (Tratatul de laTlatelolco), Tratatul privind zona fãrã arme nucleareîn Pacificul de Sud (Tratatul de la Rarotonga),Tratatul privind zona fãrã arme nucleare în Africa(Tratatul de la Pelindaba) ºi Tratatul privind zonafãrã arme nucleare în Asia de Sud-Est (Tratatul de laBangkok).

Grupul Furnizorilor Nucleari cuprinde 45state pãrþi, între care ºi România. ComisiaEuropeanã are statut de observator.

Comitetul Zangger15 a fost constituit în 1971,sub preºedinþia diplomatului elveþian ClaudeZangger, de la care ºi-a preluat numele. Scopul sãueste elaborarea unei liste de bazã (trigger list) pentruexportul a douã categorii de materiale:

"surse sau materiale speciale fisionabile;"echipamente sau materiale nenucleare

destinate sau pregãtite pentru procesarea, folosireasau producerea de materiale speciale fisionabile.

Pentru exportul materialelor incluse în lis-tele de bazã sunt prevãzute trei condiþii: asigurareacã nu vor fi folosite pentru explozii nucleare;garanþiile A.I.E.A. privind controlul utilizãrii înscopuri paºnice; garanþie referitoare la retransfer,conform cãreia statul primitor va aplica aceleaºicondiþii dacã reexportã materialele respective.

Statele membre schimbã informaþii, pe obazã de confidenþialitate asupra licenþelor de exportcãtre state nedeþinãtoare de arme nucleare care nusunt pãrþi la Tratatul cu privire la neproliferareaarmelor nucleare.

Comitetul Zangger cuprinde 35 state mem-bre, între care ºi România. Comisia Europeanã arestatut de observator.

Grupul Australia reprezintã o asociaþie con-sultativã de state, creatã în 1984 din iniþiativaAustraliei. Scopul regimului promovat de GrupulAustralia îl reprezintã limitarea riscurilor proliferãriiarmelor chimice ºi biologice ºi a terorismului cu ast-fel de arme prin controlul transferurilor care arputea contribui la activitãþile în legãturã cu armelechimice ºi biologice ale unor state sau grupãri16.

Statele membre ale Grupului adoptã, în con-

formitate cu legislaþia lor naþionalã, mãsuri delicenþiere a exporturilor unor substanþe chimice,agenþi biologici, echipamente ºi instalaþii de produ-cere.

Grupul Australia cuprinde 38 state, între careºi România17. Comisia Europeanã are statut deobservator. Toate statele participante la GrupulAustralia sunt pãrþi la Convenþia privind interzicerea,dezvoltãrii, producerii, stocãrii ºi folosirii armelor chimiceºi distrugerea acestora ºi la Convenþia cu privire la inter-zicerea perfecþionãrii producþiei ºi stocãrii armelor bacte-riologice (biologice) ºi cu toxine ºi la distrugerea lor.

În scopul reducerii riscului ca armele de dis-trugere în masã sã ajungã în mâinile teroriºtilor saupe piaþa neagrã, în mai 2003, la iniþiativa SUA s-alansat Iniþiativa de Securitate în Domeniul Proliferãrii,un acord între statele participante de a acþionaîntr-o manierã concertatã împotriva proliferãriiarmelor de distrugere în masã, prin intermediulcooperãrii între comunitãþile de informaþii, instituþi-ile de impunere a legii, forþele armate ºi ministerelede afaceri externe18.

În prezent, peste 60 state, între care ºiRomânia, participã la aceastã iniþiativã care pro-moveazã spiritul ºi litera Rezoluþiei Consiliului deSecuritate al ONU nr. 1540, prin care toate statelemembre ale ONU sunt chemate sã coopereze în modactiv pentru prevenirea proliferãrii armelor de dis-trugere în masã.

În ultimii doi ani, s-au realizat 14 exerciþii deprevenire a proliferãrii armelor de distrugere înmasã.

Secretarul General al ONU, Kofi Annan asalutat realizãrile tuturor statelor participante laIniþiativa de Securitate în Domeniul Proliferãriirecomandând iniþiativa ca un exemplu de acþiune ºicooperare necesarã pentru limitarea riscului proli-ferãrii la scarã globalã.

În contextul Iniþiativei de Securitate înDomeniul Proliferãrii, secretarul de statCondoleezza Rice ºi ministrul rus de externe SergheiLavrov, au evocat, la 4 iulie 2005 consecinþeleobþinerii armelor chimice, biologice, radiologice ºinucleare de cãtre teroriºti putând fi provocatepierderi de vieþi omeneºti ºi distrugeri la o scarãfoarte amplã, care ar depãºi cu mult ceea ce s-aîntâmplat în S.U.A. la 11 septembrie 2001.

România desfãºoarã o politicã fermã de


38

15=*** - Inventory of International Nonproliferation Organizations & Regimes, Monterey Institute of International Studies, Center for Nonproliferation Studies,http://cns.miis.edu/pubs/inven/pdfs/zang.pdf16=Marius Petrescu, ªtefan Mihai Dogaru, Vladimir Boboc, Horia Dogaru, Anca Gabriela Petrescu - Armele chimice ºi statutul acestora în dreptul internaþional.Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureºti, 2005, p. 166;17=Legea nr. 92/2004 privind aprobarea participãrii României la Grupul Australia pentru controlul exporturilor în vederea neproliferãrii armelor chimice ºi biologice,Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 6 mai 2004;18=Condoleezza Rice, Mihai Rãzvan Ungureanu - Un parteneriat împotriva crimelor în masã; Ziua, 24 iunie 2005, p. 6; ã *** - Rusia ºi SUA evocã pericolul intercep-tãrii armelor de distrugere în masã, Mediafax, 04.07.2005;

neproliferare a armelor de distrugere în masã, sinte-tizatã în proiectul Strategiei de Securitate Naþionalã,astfel:

,,România sprijinã activ eforturile comunitãþiiinternaþionale democratice pentru prevenirea ºi com-baterea acestui fenomen. Ca membrã a comunitãþiieuroatlantice ºi pe temeiul obligaþiilor asumate prinacordurile de parteneriat, România participã efectivla formularea ºi implementarea politicilor NATO îndomeniu, aplicã ferm ºi promoveazã activ strategia deneproliferare a Uniunii Europene ºi contribuie laeforturile Naþiunilor Unite ºi ale altor organizaþii desecuritate internaþionalã, precum ºi la eforturilepartenerilor strategici care vizeazã combaterea proli-ferãrii ºi a încercãrilor unor state de a folosi pretextuldezvoltãrii capacitãþilor nucleare civile pentru pro-ducerea de arme de distrugere în masã.

Riscul achiziþionãrii sau producerii de cãtregrupuri teroriste a armelor de distrugere în masãnecesitã îmbunãtãþirea continuã a politicilor de con-traproliferare ºi neproliferare, perfecþionarea sistemu-lui naþional de control în cooperare cu sistemele simi-lare ale statelor membre în NATO ºi UniuneaEuropeanã, precum ºi participarea responsabilã laregimurile ºi acordurile internaþionale în vigoare.

Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii,Guvernul României, Ministerul de Externe, serviciile

de informaþii, contrainformaþii ºisecuritate, celelalte ministere ºiagenþiile guvernamentale cuatribuþii în domeniu, precum ºiorganizaþiile neguvernamentale ºialte instituþii de profil sunt chematesã-ºi sporeascã eforturile vizândreorganizarea, diversificarea ºicreºterea eficienþei structurilor deacþiune ºi elaborare a unei strategiicoerente de combatere a proliferãriiarmelor de distrugere în masã, înconformitate cu interesele de securi-tate ale României ºi cu obligaþiileasumate prin tratate.

Pornind de la statutulþãrii noastre de stat neposesorde arme de distrugere în masã,eforturile vor fi concentrate priori-

tar asupra implementãrii eficiente a unor mãsuricomplexe ºi adecvate de neproliferare, contraprolife-rare ºi de gestionare a consecinþelor folosirii sau acþiu-nii accidentale a unor astfel de mijloace.

Mãsurile vizând neproliferarea vor fi realiza-te prin redimensionarea acþiunilor tradiþionale (po-litice, diplomatice, de control al armamentelor,înþelegeri multilaterale, de control al exporturilor) ºiarmonizarea mecanismelor ºi proceselor naþionale cucele ale NATO, UE, ONU ºi AIEA.

În acest sens, principalele direcþii de acþiunepentru realizarea neproliferãrii armelor de distrugereîn masã ºi a mijloacelor de transport la þintã vor viza:

4creºterea contribuþiei României la efor-turile comunitãþii internaþionale privind res-pectarea fermã a tratatelor internaþionale îndomeniul dezarmãrii ºi interzicerii armelor dedistrugere în masã;

4întãrirea regimurilor ºi aranja-mentelor de control al exporturilor ºi interdicþiatransferurilor ilegale de materiale nucleare,bacteriologice, chimice ºi radiologice;

4participarea - sub toate formele legaleºi posibile - la eforturile comunitãþii interna-þionale pentru blocarea accesului ilegal al unorstate la armele de distrugere în masã”19 .


39

19=*** - Strategia de Securitate Naþionalã a României (Proiect, versiunea 21.02.2006), Preºedintele României, p. 14 - 15, http://www.presidency.ro;

I. MOTIVAÞIEObiectivul României de aderare la Alianþa Nord-

Atlanticã a fost atins. Participarea României la procesuldecizional al Alianþei îi va conferi un nou statut în planulrelaþiilor internaþionale.

În cadrul negocierilor de aderare a fost reconfir-matã voinþa politicã de asumare a obligaþiilor ce revinunui membru al Alianþei. Îmbunãtãþirea permanentã acalitãþii documentelor de planificare a apãrãrii, precumºi rezultatele obþinute în implementarea acestora auplasat România în fruntea statelor invitate sã adere laNATO.

Noua Strategie de Securitate Naþionalã aRomâniei trebuie sã reflecte noua calitate a Românieide stat membru NATO, cu drepturi, dar ºi cu obligaþiidepline, ºi de viitor stat membru al Uniunii Europene,precum ºi faptul cã pentru prima datã, mandatulPreºedintelui României este de cinci ani.

Obþinerea de cãtre România a calitãþii de þarãmembrã NATO presupune ºi aplicarea articolului 5 dinTratatul Nord-Atlantic, adoptat la Washington DC, la 4aprilie 1949. În ultimii 15 ani, România a trecut succe-siv de la conceptul de rãzboi de apãrare, dus exclusiv peteritoriul naþional, la conceptele de apãrare naþionalã,

apãrare colectivã ºi securitate colectivã. Aceasta a impuseforturi deosebite pentru profesionalizarea tuturorstructurilor participante la securitatea naþionalã ºioperaþionalizarea acestora pentru a fi apte sã participela acþiuni sub egida ONU, OSCE sau sub comandadirectã a unor comandamente NATO.

Caracterul glo-bal al confruntãrii cuflagelul terorismului asporit, dupã 11 sep-tembrie 2001 de laNew York, ºi va sporidupã atacul terorist dela Londra, importanþaîntregului spaþiu euro-atlantic ºi cu precãderea laturii sudice a Ali-anþei. Integrarea Româ-niei în NATO nu vizeazã

doar beneficiul securitãþii, ci ºi participarea la creareasecuritãþii.

II. DOMENII DE CERCETAREMediul actual de securitate este caracterizat

printr-un grad ridicat de instabilitate ºi imprevizibi-litate, prin manifestarea unor noi riscuri ºi ameninþãri,mai ales asimetrice, prin redefinirea relaþiilor dintremarile puteri ºi creºterea libertãþii de acþiune a facto-rilor regionali.

În ultima perioadã s-a accentuat tendinþa derefacere a sferei de influenþã a Rusiei ºi de creare a noieuroregiuni. Pe acest fond au apãrut noi ameninþãritransnaþionale, noi focare de instabilitate, ceea ce aimpus noi misiuni ale organismelor de securitate inter-naþionalã.

În spaþiul regional-continental al României auavut loc importante evoluþii strategice, cele mai semni-ficative fiind criza de identitate a spaþiului CSI, trans-formarea spaþiului sud-est european într-un potenþialfactor de instabilitate, transformarea spaþiului MãriiNegre în spaþiu de tranziþie pentru resursele energeticeºi transformarea spaþiului european într-un importantpol de prosperitate regionalã.

În noile condiþii au apãrut noi riscuri ºiameninþãri la adresa securitãþii naþionale a României.Atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 au deter-minat reconsiderarea conceptului de securitate.Terorismul internaþional, afectarea imaginii Românieipe plan internaþional, agresiunile economice, feno-menele de crimã organizatã, provocãrile de catastrofeecologice ºi destabilizarea politicã a zonei adiacentesunt cele mai importante riscuri la adresa securitãþiinaþionale a României.

Actualul mediu de securitate se caracterizeazãprin noi tendinþe în dezvoltarea ºi funcþionarea insti-tuþiilor ºi organizaþiilor politice, economice ºi de secu-ritate. Trecerea de la funcþia de apãrare colectivã lacea de securitate colectivã presupune concepte,structuri ºi modalitãþi noi de abordare.


40

SECURITATEA PRIN COOPERAREªI APÃRARE COLECTIVÃ

Colonel doctor Emil TUDOSIE

Locotenent jurist Emilia Irina POPESCU

Sediul NATO din Bruxelles

Noua ordine internaþionalã presupune aplati-zarea tot mai accentuatã a distincþiei dintre pro-blemele interne ºi problemele externe ºi soluþionareaacestora într-un cadru internaþional instituþionalizat.Conceptul de putere trebuie redefinit în funcþie deapariþia unor noi criterii de referinþã, cum ar fi: capaci-tatea de deþinere, preluare ºi diseminare a informaþii-lor; gestionarea economiei transfrontaliere; deþinereaºi accesul la înalta tehnologie;existenþa unor surse simbolice deputere, cum ar fi etnicitatea sauvalorile umane individuale etc..

Dupã 1990, pãstrarea

independenþei, suveranitãþii, unitãþii

ºi integritãþii teritoriale a statuluiromân, în condiþiile specifice aleaderãrii la NATO ºi integrãrii înUniunea Europeanã, a devenitprincipalul obiectiv al strategiei de

securitate naþionalã a României.Acest obiectiv este strâns corelatºi condiþionat de îndeplinireaaltor obiective ca: asigurarea li-bertãþilor democratice ale cetãþe-nilor, a drepturilor ºi îndatori-rilor constituþionale, a egalitãþiiºanselor; combaterea sãrãciei;optimizarea capacitãþii de apã-rare naþionalã în conformitate custandardele NATO; îmbunãtã-þirea capacitãþii de participare la acþiunile inter-naþionale pentru combaterea terorismului ºi a crimeiorganizate.

Pentru îndeplinirea acestor obiective strategice,o importanþã deosebitã revine diplomaþiei militare alcãrui rol trebuie sã creascã prin intensificarea cola-borãrii militare cu þãrile membre NATO ºi ale UniuniiEuropene ºi conºtientizarea rolului României ca ele-ment generator de stabilitate în zona sa geograficã ºi înlume. Principalele misiuni ale diplomaþiei militare înasigurarea securitãþii naþionale sunt: promovarea ºidezvoltarea colaborãrii militare bilaterale ºi multila-terale; sporirea contribuþiei armatei române la stabili-tatea regionalã; realizarea interoperabilitãþii armateiromâne cu armatele statelor membre NATO ºi UE;creºterea prestigiului armatei române în lume; sem-nalarea oportunã a evenimentelor internaþionale carear putea afecta interesele României.

Secolul XXI a debutat prin modelarea unei noiarhitecturi de securitate ºi stabilitate determinate deapariþia unor noi riscuri, crize ºi conflicte explozive.Pentru România, singura soluþie la aceste noi provocãrieste accelerarea procesului de integrare politicã, eco-nomicã ºi în planul securitãþii în structurile europeneºi euroatlantice.

Omenirea se aflã într-un moment de cotiturã,

determinat de deteriorarea echilibrului de forþe stator-nicit dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial. Prãbuºireasistemului economic, politic ºi social al statelor dinEuropa Centralã ºi de Rãsãrit ºi dizolvarea sistemuluilor militar a marcat sfârºitul Rãzboiului Rece. Toateaceste fenomene au fost posibile pentru cã, datã fiindindustrializarea masivã, perimetrul a devenit prea micpentru a face loc la douã sisteme politice opuse.

Noua revoluþie dindomeniul militar, bazatã pecuceririle ºtiinþifice din erainformaþionalã, a determinatschimbarea fundamentalã acaracteristicilor rãzboaielorposibile în secolul XXI.

Într-un viitor nufoarte îndepãrtat, probabil cãse va renunþa la teoria rãz-boiului total, caracteristicsocietãþii industriale, cu an-samblul de reguli ºi principiipe care le-a determinat îngândirea militarã universalã,ºi se va adopta, treptat, onouã teorie, cea a rãzboiuluiinformaþional, bazat pe teh-nologia informaþionalã ºiarmele specifice acesteia, pre-ponderent nonletale. În acestsens, majoritatea specialiºtilor

în domeniu considerã ca fiind de o importanþã majorãcunoaºterea câmpului de luptã sub toate aspectele sale,acesta constituind, dupã toate probabilitãþile, sursaprincipalã a distrugerii.

Câmpul de luptã modern va impune schimbãriprofunde asupra fizionomiei luptei moderne, înansamblul lor, acþiunile vor depinde într-o mãsurãfoarte mare de domeniul tactic, lupta va sta la bazatuturor confruntãrilor de mare amploare, care, deºi dinpunct de vedere conceptual vor fi operative sau strate-gice, acþionai se vor consuma la nivel tactic.

Ultimele conflicte armate au demonstrat cãepoca armatelor de masã a apus, ele fiind înlocuite cuarmate de profesioniºti cu o mobilitate ºi o putere defoc ridicate, apte sã intervinã în timp scurt în oricezonã de operaþii.

Pentru România, periodizarea rãzboiului înperioada ripostei graduale ºi perioada ripostei maxime,într-un conflict desfãºurat exclusiv pe teritoriul naþio-nal, nu mai este de actualitate. Armata românã trebuiesã fie aptã sã ducã acþiuni militare în cadrul unoralianþe ºi coaliþii ceea ce presupune structuri organiza-torice, proceduri de stat major ºi platforme militareinteroperabile cu armatele moderne.

Viitoarele conflicte armate vor fi de intensitatevariabilã: de intensitate redusã, cu folosirea unor forþe


41

de nivel batalion; de intensitate medie, cu folosireaforþelor de nivel brigadã întãritã, ºi de intensitate mare,cu folosirea unor forþe de nivel corp de armatã. Înultimul timp sunt tot mai frecvente conflictele de tipasimetric caracterizate prin tehnologii diferite ºiimprovizate, inexistenþa unor reguli, folosirea deatacuri teroriste ºi mai puþin frecvente conflictele de tipsimetric, cu folosirea unor formaþiuni opuse, înzestratecu sisteme de armamente ºi tehnologie de vârf.

Armata românã trebuie sã fie aptã sãdesfãºoare urmãtoarele tipuri de acþiuni mili-tare:

-acþiuni desfãºurate în cadrul unui rãzboi saua unui conflict armat;

-acþiuni militare întrunite pentru apãrareaRomâniei ºi a aliaþilor ei;

-acþiuni militareîntrunite pentru promo-varea stabilitãþii regionaleºi globale;

-operaþii de rãs-puns la crize, conduse deNATO, UE, OSCE ºi ONU;

-acþiuni de mana-gement al crizelor;

-operaþii de asis-tenþã umanitarã în afarateritoriului naþional.

Pentru a înþelegecare este legãtura dintreapãrarea naþionalã ºi apã-rarea colectivã trebuie defi-nite anumite concepte.

Prin alianþã seînþelege o asociere, înþe-legere încheiatã pe bazaunor acorduri oficiale între douã sau mai multe state,pe termen mediu ºi lung.

Coaliþia reprezintã un angajament politic ºimilitar ad-hoc între douã sau mai multe state ºi are uncaracter limitat ºi temporar.

Apãrare naþionalã reprezintã mãsurile ºiacþiunile adoptate ºi desfãºurate de autoritãþile consti-tuþionale ale statului pentru garantarea suveranitãþiinaþionale, a independenþei ºi unitãþii statului, aintegritãþii teritoriale ºi democraþiei constituþionale.

Apãrarea colectivã reprezintã mãsurile ºiacþiunile adoptate ºi desfãºurate de autoritãþile consti-tuþionale ale statelor membre ale unei coaliþii saualianþe pentru garantarea securitãþii ºi suveranitãþiinaþionale.

Dacã facem un studiu privind, de exemplu,Comandamentul 2 Operaþional Întrunit ajungem laconcluzia cã acesta poate îndeplini misiuni specifice,dar ºi identice, în cadrul apãrãrii naþionale sau alapãrãrii colective, astfel:

a.în cadrul apãrãrii naþionale:

-acþiuni de rãspuns la agresiunea armatã;-activarea succesivã a structurilor de comandã

operaþionalã de la nivel strategic la nivel tactic;-constituirea unei grupãri de forþe de nivel

operativ ºi conducerea operaþiei în una sau mai multezone de operaþii, în cadrul unei agresiuni directeasupra teritoriului României.

b.în cadrul apãrãrii colective:

-la solicitarea României, ca stat membru alAlianþei agresat, NATO executã activitãþi conform doc-trinei, chiar de la declanºarea agresiunii;

-dupã 30 de zile de la declanºarea agresiunii,se poate conta pe executarea de cãtre Alianþã a uneioperaþii întrunite, limitate, de valoare corp de armatã

sub comanda unui co-mandament regional sauzonal;

-existã posibili-tatea ca Alianþa sã desem-neze Comandamentul 2Operaþional Întrunit, castructurã subordonatã, sãconducã forþele angajateîn apãrarea colectivã peteritoriul naþional sau înproximitatea acestuia;

-în varianta cãvaloarea forþelor NATOeste micã în comparaþie cuforþele naþionale, elemen-tul de comandã estenaþional-Comandamentul2 Operaþional Întrunit.

Analiza fiziono-miei unui eventual con-

flict armat, în zona de interes a României, demon-streazã cã între apãrarea naþionalã ºi apãrarea colectivãnu existã contradicþii, dar se impune o nouã structurãorganizatoricã, noi proceduri de stat major ºi o nouãdotare a armatei române.

III. DOMENII DE APROFUNDAREÎn literatura de specialitate lovitura preventivã

a fost amplu abordatã mai ales dupã cel de-Al DoileaRãzboi Mondial, mai ales de cãtre marile puteri ºi deobicei legat de posibilitatea izbucnirii unui rãzboinuclear. Concomitent cu promovarea conceptului, s-adus o intensã ofensivã diplomaticã pentru justificareaunei astfel de acþiuni. Argumentele au fost dintre celemai diverse plecând de la pericolul extinderii comunis-mului ca în cazul rãzboiului din Vietnam, pânã la peri-colul imperialist invocat în cazul intervenþiei dinCehoslovacia, în anul 1968.

În ultimii ani, acest concept a fost folosit maiales ca argument al luptei împotriva pericolului proli-ferãrii armelor de nimicire în masã ca în cazul Irakului,


42

al pericolului terorismului, în situaþia Afganistanuluisau a acþiunilor de epurare etnicã, în situaþiaIugoslaviei.

Indiferent de situaþia creatã ºi de motiveleinvocate, realitatea a demonstrat cã strategia lovituriipreventive nu poate fi aplicatã decât de o mare putereaflatã în momentul respectiv în postura de jandarmmondial.

România a avut poziþii diferite faþã de concep-tul loviturii preventive, în raport de situaþia geopoliticãºi interesele naþionale. Astfel, în 1968 nu numai cã nua participat la intervenþia din Cehoslovacia, dar a con-damnat ferm intervenþia respectivã ºi din acel momentcalitatea de stat membru al Tratatului de la Varºovia adevenit mai mult formalã. Faþã de acþiunile desfãºurateîmpotriva fostei Iugoslavii s-a încercat o politicã maimult de neutralitate, iar uneori duplicitarã, explicabilãîntrucâtva în raport cu relaþiile avute, de-a lungul isto-riei, cu unul dintre cei mai importanþi vecini.

Acþiunile din Afganistan, desfãºurate sub egidaONU, au fost sprijinite deplin de România care a par-ticipat ºi participã cu trupe ºi specialiºti în diferitedomenii, demonstrând experienþa dobânditã în cadrulParteneriatului pentru Pace.

Rãzboiul din Irak, dus de o coaliþie ce depãºeºtecadrul NATO, condusã de SUA ºi la care România par-ticipã de asemenea cu trupe, ofiþeri de stat major ºiinstructori militari, a impus o nouã abordare a strate-giei ºi conceptului de securitate naþionalã care trebuiesã fie reflectatã în noua Strategie de SecuritateNaþionalã a României.

Lovitura preventivã este un concept tot maigreu de argumentat în faþa opiniei publice mondiale ºiare din ce în ce mai puþini adepþi, ducând în ultimultimp la abordãri total diferite chiar în cadrul AlianþeiNord-Atlantice.

Din punct de vedere tehnic, lovitura preven-tivã necesitã posibilitatea proiectãrii în teatrul de ope-raþii, la mare distanþã, a unei forþe credibile, capabilã sãducã acþiuni de tip joint cu platforme militare deultimã generaþie, în cadrul rãzboiului bazat pe reþea. Înprezent, singura armatã capabilã sã ducã un astfel derãzboi este armata SUA, care are desfãºuraþi în Irakpeste 200.000 de militari. Celelalte þãri catalogate camari puteri, cu excepþia poate a Federaþiei Ruse, nu auîn acest moment posibilitatea sã proiecteze ºi sãdesfãºoare un rãzboi preventiv, ci pot cel mult sã par-ticipe mai mult sau mai puþin simbolic la o astfel deacþiune.

În literatura de specialitate se foloseºte ºi ter-menul de acþiuni preventive, care însã nu se deosebeºtede lovitura preventivã decât prin amploare ºi obiec-tivele propuse.

Situaþia României, de þarã membrã NATO ºiviitoare þarã membrã a Uniunii Europene, impune totmai mult necesitatea unei strategii comune cu UE,

NATO, SUA ºi OSCE. Am enumerat SUA separat deNATO, deoarece, deºi þarã membrã NATO, în dome-niul strategiei existã ºi puncte de vedere diferite faþã deAlianþã. Totodatã, nu trebuie sã uitãm cã România areun parteneriat strategic cu SUA.

Din perspectiva participãrii României la acþiunicomune cu UE, NATO, SUA ºi OSCE în spaþiigeografice situate de multe ori la mare distanþã de teri-toriul naþional, considerãm cã acþiunile de preveniresunt cele mai indicate în raport cu puterea economicãºi militarã a României, þarã situatã la frontiera de est aNATO ºi, din 2007, ºi la frontiera de est a UniuniiEuropene.

Acþiunile de prevenire se deosebesc fundamen-tal de lovitura preventivã atât prin amploare, cât ºi prinobiective, deºi la un moment dat pot face parte, în sensmai larg, dintr-o loviturã preventivã desfãºuratã deAlianþã sau de o parte a acesteia.

Acþiunile de prevenire pot viza domenii diverseatât pe plan intern, cât ºi pe plan internaþional, încadrul sistemului securitãþii naþionale, definit prinansamblul mijloacelor, reglementãrilor ºi instituþiilorstatului român care au rolul de a realiza, proteja ºi afir-ma interesele fundamentale ale României, cu respec-tarea principiilor dreptului internaþional.

Interesele naþionale ale României sunt cu prio-ritate: integrarea României în UE; apãrarea indepen-denþei, suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale;garantarea drepturilor ºi libertãþilor democratice; dez-voltarea economicã ºi socialã; afirmarea identitãþiinaþionale; protecþia mediului înconjurãtor.

Pornind de la aceste interese naþionale, acþiu-nile de prevenire se pot manifesta în urmãtoareledomenii:

-terorismul internaþional, regional ºi naþio-nal;

-proliferarea armelor de distrugere în masã ºi,în special, a armelor nucleare, chimice ºi biologice;

-crima organizatã, traficul ilegal de persoane,droguri, armament ºi muniþie, materiale radioactive ºistrategice;

-migraþia clandestinã ºi apariþia unor fluxurimasive de refugiaþi;

-apãrarea intereselor economice ºi îndeosebiasigurarea accesului la unele resurse ºi oportunitãþiregionale;

-respectarea drepturilor omului ºi asigurareastabilitãþii în zona de interes a României.

La acþiunile de prevenire poate participa unspectru larg de forþe din domeniul politic, diplomatic,militar, economic, servicii secrete, media ºi societateacivilã. Considerãm cã prioritate au acþiunile de naturãpoliticã ºi diplomaticã, dar acestea trebuie sã fiesusþinute credibil de toate celelalte forþe.

Acþiunile desfãºurate în afara teritoriuluinaþional presupun profesionalizarea în totalitate a


43

forþelor armate, posibilitãþi de proiectare a forþelor înteatrul de operaþii ºi susþinerea logisticã a acestora petermen lung, asiguratã de o economie de piaþã naþio-nalã sãnãtoasã.

În aceste condiþii, pe plan intern, principalulpericol la adresa securitãþii naþionale este o proastãguvernare, determinatã de lipsa reformelor în admi-nistraþie ºi justiþie ºi scãparea de sub control acorupþiei.

Preºedintele României a lansat în campaniaelectoralã o nouã prioritate a politicii externeromâneºti: axa Washington, Londra, Bucureºti caresã vinã în sprijinul unei ofensive diplomatice spre est,având ca prioritãþi Republica Moldova ºi Ucraina, pre-cum ºi asumarea unui rol de important jucãtor regio-nal în bazinul Mãrii Negre. Cuvântul axã are o cono-taþie negativã atât în Europa, cât ºi în SUA, amintindde Axa Berlin, Roma, Tokio din AlDoilea Rãzboi Mondial. Totuºi,acest cuvânt a fost folosit în ultimiiani, îndeosebi de SUA, în expresiaAxa rãului pentru a evidenþiadirecþia Irak, Iran, Pakistan,Filipine, Coreea.

Dacã existã o axã a rãului,în mod logic ar trebui sã existe oaxã a binelui. Aceastã abordare adus la abandonarea de cãtre diplo-maþia româneascã a sintagmei axarãului ºi adoptarea conceptului deelipsã strategicã. Pornind de la dublulprincipiu cã cine controleazã gurileDunãrii controleazã Europa ºi cine controleazã MareaNeagrã controleazã trei continente, România urmeazãsã fie plasatã în centrul unei noi elipse strategicemajore. Plasatã chiar în punctul de intrare în OrientulMijlociu lãrgit, la o distanþã care poate asigura un con-trol în raport cu Siria, Iranul, Irakul ºi þãrmurile MãriiCaspice, România, aºa cum s-a putut constata atuncicând s-a luat decizia eliberãrii Irakului, ocupã o poziþiemai bunã decât Turcia. De aceea, avem acum ºansa,unicã în istorie, de a deveni unul dintre cei mai impor-tanþi actori în aceastã regiune.

Procesul de extindere a NATO ºi UE a aduscomunitatea euroatlanticã pe coasta de vest a MãriiNegre, implicând o nouã abordare conceptualã pentrua modifica percepþia conform cãreia zona Mãrii Negreeste periferia Europei ºi pentru a recunoaºte rolulgeopolitic al acesteia de interfaþã cu Asia Centralã ºiOrientul Mijlociu.

Ofensiva democraþiei ºi a libertãþii pe mapa-mond a produs rezultate remarcabile prin Revoluþiarozelor din Georgia, în decembrie 2003, ºi Revoluþiaportocalie din Ucraina. Aceste evoluþii schiþeazã oimagine optimistã a procesului de promovare ademocraþiei în spaþiul Mãrii Negre, fiind totodatã un

moment prielnic de a avansa acest proces dincolo deUcraina, Georgia ºi Moldova.

În cadrul noului tablou geostrategic al MãriiNegre, existã o legãturã clarã între comunitateatransatlanticã, reprezentatã de statele membre NATOpe de o parte ºi Orientul Mijlociu extins, pe de altãparte. Aceasta este o regiune a cãrei relevanþã politicã,economicã ºi militarã a fost testatã în rãzboiul împotri-va terorismului, în cadrul cãruia o serie de state caRomânia, Bulgaria ºi Ucraina au oferit o contribuþieconcretã ºi valoroasã. Astfel, România a oferit spaþiulsãu aerian ºi acces la baze militare, care se alãturã con-tribuþiei sale cu trupe - peste 2.000 de militari, în ope-raþiile din Afganistan, Irak ºi cele de menþinere a pãciidin Balcanii de vest.

România are, de asemenea, un parteneriatstrategic cu SUA, iar aceastã relaþie este crucialã pentru

securitatea regionalã ºi pentru pro-movarea democraþiei în vecinãtateanoastrã imediatã. Situatã la vest deMarea Neagrã ºi la gurile Dunãrii,România reprezintã un cap de podpentru comunitatea transatlanticãîn zona Mãrii Negre. Ca parte aEuropei avem responsabilitatea de ane folosi potenþialul pentru binelecomunitãþii noastre democratice ºisã acþionãm ca un liant între Europaºi statele din Caucaz.

O direcþie importantã deacþiune este formularea unei strate-gii comune cu statele euroatlantice

pentru regiunea extinsã a Mãrii Negre. Din punct devedere geografic ºi istoric, regiunea dintre MareaNeagrã ºi Marea Caspicã, care include ºi Caucazul deSud, nu poate fi exclusã din Europa. Regiunea MareaNegrã-Caucaz este un leagãn de civilizaþie, precum ºi orãscruce a lor, dar ºi teatrul multor conflicte de-a lun-gul istoriei. Aceastã regiune intrã, acum, într-o nouãfazã a istoriei. Poziþionarea sa geostrategicã face dinzona Mãrii Negre o parte indispensabilã a securitãþii ºiprosperitãþii euroatlantice.

Securitatea euroatlanticã este strâns legatã desecuritatea arealului Mãrii Negre, multe dinameninþãrile transnaþionale cu care se confruntãEuropa provenind din aceastã regiune. O mare partedin bazinul Mãrii Negre este dominat de stagnare eco-nomicã, frontiere nesigure ºi nesecurizate, activitãþi alecrimei organizate ºi conflicte etnice îngheþate, fiindnecesarã o implicare întãritã în aceastã regiune a SUA,UE, NATO ºi OSCE.

Pentru atingerea acestor scopuri trebuie gãsitenoi resurse pentru a soluþiona conflictele îngheþate dinTransnistria, Abhazia, Osetia de Sud ºi Nagorno-Karabah. Pentru a evita menþinerea unor gãuri negre,în care nu existã principiul supremaþiei legii, ºi care


44

ameninþã securitatea Europei, prin proliferarea crimeiorganizate, a traficului de persoane ºi de arme ºi aterorismului transnaþional, România va construipoduri ºi nu scuturi defensive.

Angajarea totalã a NATO, UE ºi OSCE este cru-cialã pentru a pune capãt acestor conflicte. O poziþiefermã în ce priveºte respectarea Tratatului privindForþele Armate Convenþionale din Europa ºirespectarea angajamentelor de la Istanbul impuneretragerea trupelor ruseºti din Transnistria ºi Georgia.Ucraina poate, de asemenea, sã joace un rol construc-tiv în soluþionarea conflictului din Transnistria, iarRomânia are o datorie moralã faþã de RepublicaMoldova care trebuie sprijinitã pe linia integrãriieuropene.

România este hotãrâtã sã devinã o platformãde promovare a valorilor democraþiei ºi libertãþii înregiunea Mãrii Negre, care sã fie implementate cu spri-jinul financiar al partenerilor americani, USAID ºiGerman Marshall Fund ºi cu participarea UniuniiEuropene.

România poate contribui semnificativ la luptaîmpotriva criminalitãþii organizate în regiune. CentrulRegional SECI de la Bucureºti, pentru combatereacriminalitãþii transfrontaliere, reprezintã un caz de suc-ces pentru întãrirea eforturilor de cooperare regionalã,având ca obiective reducerea traficului de persoane ºidroguri, criminalitatea financiarã, traficul de arme ºifinanþarea terorismului.

Un exemplu de succes este Iniþiativa privindApãrarea Frontierei (BDI), cunoscutã ºi sub denumireade Black Sea Border Security Initiative, având ca mem-bri România, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova ºiUcraina.

Considerãm cã în viitor trebuie pledat pentruun rol activ al NATO în proiectarea unui climat de sta-bilitate ºi securitate în zona Mãrii Negre.

Summit-ul NATO de la Istanbul a fãcut unprim pas important spre schiþarea unei strategii pentruMarea Neagrã. Subliniind importanþa regiunii, încadrul Summit-ului a fost semnalatã capacitateaAlianþei de a contribui la stabilitatea regionalã.

Aceste obiective ar putea fi atinse mult maiuºor prin instalarea unor baze operaþionale americanela Marea Neagrã.

Toate aceste considerente demonstreazã cãsituaþia geopoliticã a României s-a schimbat foartemult, odatã cu admiterea sa în NATO. Aceste schimbãriimpun o nouã abordare a Strategiei de SecuritateNaþionalã a României.

Pentru a fi la înãlþimea noii calitãþi de statmembru NATO, cu drepturi, dar ºi cu obligaþii depline,s-au stabilit noi obiective ºi politici de apãrare, înurmãtoarele domenii:

a.în domeniul infrastructurii:

-a fost iniþiatã o revizuire fundamentalã a

structurii de forþe, care presupune trecerea de la asigu-rarea apãrãrii teritoriale în sens clasic ºi restrictiv laprotejarea ºi promovarea intereselor naþionale aleRomâniei, aliaþilor ºi partenerilor sãi, în zona deinteres a României, într-un mediu în schimbare;

-creºterea capacitãþii de reacþie rapidã;-dispunerea de forþe dislocabile ºi sustenabile

în teatre de operaþii, conform obiectivului major deîmbunãtãþire a contribuþiei militare la întreaga gamãde operaþiuni a NATO;

-profesionalizarea completã a forþelor armatepânã în anul 2007, introducerea unui ghid al cariereimilitare individuale ºi a unui ghid al civililor;

b.în domeniul planurilor de aderare:

-îndeplinirea obligaþiilor derivate din obiec-tivele Alianþei exprimate în Noul Concept Strategic alNATO;

-implicarea activã în dezvoltarea politicilor desecuritate a Alianþei;

-participarea la procesele de transformare aNATO lansate la summitul Alianþei de la Praga;

-selecþionarea personalului care va fi încadratpe funcþii de reprezentare naþionalã la NATO ºi încadrul structurilor Alianþei.

c.în domeniul politico-militar:

-dezvoltarea diplomaþiei militare;-sporirea contribuþiei la operaþiunile NATO

din Balcani ºi Afganistan;-participarea la prima misiune a Uniunii

Europene în Balcani - misiunea Concordia dinMacedonia;

-participarea la campania din Irak.d.în domeniul resurselor ºi echipamentelor au fost

consolidate programele de modernizare a armatei, iarimplementarea sistemului naþional de planificare,bugetare ºi evaluare a creat cadrul necesar pentru ointegrare rapidã în sistemul aliat.

e.cooperarea cu statele membre NATO:

-relansarea relaþiei strategice cu SUA;-evaluarea implicaþiilor dislocãrii unor baze

americane pe teritoriul României. Îndeplinirea, în cel mai scurt timp, a acestor

obiective va crea condiþiile integrãrii în structurile desecuritate euroatlantice ºi cucerirea unui loc importantpe scena politicã ºi economicã din zona de interes aRomâniei.

Forþele Terestre vor avea pânã în anul 2007 onouã structurã, plecând de la necesitatea satisfaceriicerinþelor de forþe disponibile pentru Alianþã; exis-tenþei unor forþe credibile pentru prima ripostã; asigu-rãrii timpului ºi capabilitãþii pentru generarea ºiregenerarea forþelor; existenþei unor forþe în teritoriupentru apãrarea naþionalã sau colectivã.

Cerinþele minime NATO pentru forþele din teri-toriu sunt: menþinerea nivelurilor de operativitatesolicitate; reacþie iniþialã la ameninþarea asupra spaþiu-


45

lui integrat; mobilitate suficientã pentru participarea laoperaþii de stabilitate în vecinãtatea imediatã.

Întrebuinþarea Forþelor Terestre pentruapãrarea teritoriului României presupune:

-operaþionalizarea gradualã a marilor unitãþi ºiunitãþilor;

-punerea la dispoziþie a unui ComandamentOperaþional;

-operaþii independente sau întrunite pânã laintervenþia Forþelor Aliate;

-integrarea în efortul comun de apãrare;-transferul autoritãþii forþelor cãtre

Comandamentul Aliat;-continuarea generãrii ºi regenerãrii de forþe ºi

susþinerea logisticã. Pentru apãrarea spaþiului Alianþei în afara

României se va acþiona pentru:-punerea la dispoziþie a forþelor operaþiona-

lizate;-generarea ºi regenerarea forþelor;-dislocarea în zona de operaþii;-transferul de autoritate cãtre

Comandamentul Alianþei; -susþinerea logisticã a forþelor dislocate.Pentru forþele aeriene, realizarea unui sistem

de apãrare aerianã a României a reprezentat ºi repre-zintã fundamentul poziþiei defensive. Noile condiþii desecuritate, invitarea României sã adere la NATO ºi, caurmare, integrarea realã în Sistemul Integrat deApãrare Aerianã Extinsã a Alianþei (NATINEADS)impun analiza stãrii actuale a sistemului naþional deapãrare aerianã ºi adaptarea lui. Modernizarea ºi inte-grarea Sistemului de Apãrare Aerianã Integratã aRomâniei (SAAIR) presupune un proces de adaptare,în special pentru realizarea unei flexibilitãþi corespun-zãtoare în apãrarea colectivã, pentru satisfacereanevoilor apãrãrii aeriene extinse NATO, a manage-mentului situaþiilor de crizã ºi pentru integrareaacþionalã complexã a tuturor forþelor ºi mijloacelor deapãrare a forþelor aeriene, forþelor terestre ºi forþelornavale în Sistemul de Comandã Control AerianNaþional (SCCAN).

Conducerea operaþionalã ºi controlul ope-raþional al forþelor specializate care îndeplinesc mi-siuni în spaþiul aerian se executã de ComandamentulAerian Principal, care dispune de capabilitãþi decomandã-control ºi aplicã procedurile de operare.Standardele de pregãtire ºi modul de operaþionalizaresunt cele stabilite de statele majore ale categoriilor deforþe ale armatei, în concordanþã cu cerinþeleNATINEADS.

Conectarea apãrãrii aeriene a României laNATINEADS presupune implementarea mãsurilornecesare interconectãrii structurilor naþionale decomandã ºi control a apãrãrii aeriene ºi se referã la:

-stabilirea strategiei de negociere a condiþiilor

de integrare a spaþiului aerian ºi a forþelor de apãrareaerianã în sistemul NATO;

-adaptarea legislaþiei naþionale;-asigurarea capabilitãþilor pentru schimbul de

informaþii radar, a comunicaþiilor militare, asigurareainfrastructurii;

-adaptarea procedurilor, standardelor, limba-jului comun, stãrilor de pregãtire pentru luptã;

-implementarea PG A 2900 (conectarea laNATINEADS);

-derularea procesului de coordonare azborurilor civile ºi militare din spaþiul aerian naþionalcu zborurile aeronavelor NATO;

-realizarea transferului de autoritate ºi tre-cerea unitãþilor de apãrare aerianã naþionalã desem-nate sub comanda ºi controlul operaþional al SACEUR;

-realizarea programului - Sistemul deComandã Control al Spaþiului Aerian;

-integrarea senzorilor radar aparþinândforþelor terestre ºi forþelor navale în Sistemul deComandã Control Aerian Naþional.

Forþele navale au în noul context geopolitic ºi

geostrategic misiuni specifice desfãºurate sub conducerea

Comandamentului Operaþional Naval: sprijinul autoritã-

þilor în combaterea activitãþilor ilegale la mare ºi fluviu;

apãrarea comunicaþiilor maritime ºi fluviale; supraveghe-

rea navalã ºi avertizarea timpurie; asigurarea hidrograficã

ºi de navigaþie; participarea la limitarea ºi înlãturarea efec-telor dezastrelor naturale; sprijinul acþiunilor de cãutare ºi

salvare; participarea la respingerea agresiunii dinspre mare

ºi fluviu; participarea la operaþii de apãrare colectivã, de

rãspuns la crize, de sprijin al pãcii ºi asistenþã umanitarã;

participarea la evacuarea cetãþenilor români din strãinãtate;participarea la iniþiativele regionale de cooperare.

Direcþiile principale de acþiune desfãºurate deforþele navale pentru integrarea în NATO sunt: creºtereanivelului de interoperabilitate operaþionalã ºi administra-tivã; facilitarea accesului unitãþilor navale ale NATO lainfrastructura portuarã; dezvoltarea sistemului de securi-tate regionalã în zona Mãrii Negre; oferta de forþe navaleadecvate, cu capabilitãþi opera-þionale ridicate; trans-portul naval strategic.

Contribuþia forþelor navale la Alianþã este ofregatã ºi o echipã de scafandri.

CONCLUZIIIntegrarea României în NATO este urmarea unei

decizii politice ºi nu vizeazã doar beneficiul securitãþii, ciºi participarea la crearea securitãþii. Optimizarea capaci-tãþilor naþionale de apãrare ºi procesul de integrareeuroatlanticã reprezintã cele douã feþe ale aceleiaºi mo-nede; între integrarea României în structurile euroat-lantice ºi apãrarea naþionalã nu este nici o contradicþie.Dupã ce România va cãpãta statutul de membru cu drep-turi depline va fi necesar sã demonstrãm cã putem sã neadaptãm la noile solicitãri ºi cerinþe geostrategice ºi mili-tare cu care se confruntã NATO ºi cã suntem nu numaiconsumatori, dar ºi producãtori de securitate.


46

Probabil cã cel mai bun etalon al îngrijorãrii

faþã de o anume boalã este evaluarea încercãrii teroriºtilorde a o folosi împotriva noastrã. Iatã de ce o privire asupralistei cu germeni patogeni, care au prioritate pe lista insti-tuþiei noastre, în vederea combaterii bioterorismuluimondial, ni s-a pãrut importantã, chiar dacã pe aceeaºipaginã cu ,,antrax” ºi ,,TBC multirezistent la medica-mente”, se gãseste ,,gripa”.

Bineînþeles, acest articol nu se referã la tulpinileA, B sau C cu care suntem obiºnuiþi; acelea sunt virusuricare infecteazã sistemul respirator ºi provoacã tuse, durerimusculare ºi poate cefalee, dar în nici un caz nu omoarãoamenii cu sistemul imunitar sãnatos. Experþii se tem deceva mai asemãnãtor cu gripa spaniolã, o tulpinã viralã pelângã care variola ar pãrea o banalã rãcealã.

,,În decursul vieþii noastre nu am avut ocazia sã vedemo epidemie care decimeazã o comunitate ºi oameni care sã moarãatât de repede încît sã nu mai aibã cine sã îi îngrijeascã la spitalsau sã îi îngroape", spune dr. Greg Poland, director laMayo Vaccine Research Group din cadrul Colegiului demedicinã de la Mayo Clinic, Minnesota.

,,Iatã ce se va întîmpla într-o pandemie - vor fi maimulþi morþi decât în toate rãzboaiele din istoria omenirii. Toþiîntr-un interval de ºase pânã la optsprezece luni”, spuneacelaºi doctor.

Gripa aviarã este o boalã infecþioasã provocatãde virusuri gripale de tip A.

Se apreciazã cã toate pãsãrile sunt susceptibile laîmbolnãvirea cu virusurile gripei aviare, deºi unele speciisunt mult mai rezistente la infecþie decât altele. Semneleclinice ale acestei boli la pãsãri variazã de la manifestãriblânde pânã la simptome severe, acestea din urmã fiindcaracteristice formei cu contagiozitate crescutã, moarterapidã ºi care dã naºtere unor epidemii de proporþii.Forma agresivã de boalã este cunoscutã drept ,,gripãaviarã înalt patogenã”. Aceasta se caracterizeazã prininstalare bruscã, simptome respiratorii severe ºi evoluþierapidã spre sfârºit letal în aproape 100% dintre cazuri. Secunosc 15 subtipuri de virus influenza A, care infecteazãpãsãrile. Pânã în prezent, toate epidemiile cu virusuri gri-pale înalt patogene au fost datorate subtipurilor virale H5ºi H7. Dintre cele 15 subtipuri de virusuri gripale aviare,virusul H5N1 este considerat cel mai ameninþãtor dinmai multe motive:

care capacitatea de a suferi rapid mutaþii ºi dea-ºi însuºi gene de la viusuri gripale care infecteazã altespecii;

ceste foarte patogen ºi se poate transmite uneorila om, provocând îmbolnãvire gravã ºi decese;

cpãsãrile care supravieþuiesc bolii continuã sãexcrete virusul, crescând astfel riscul diseminãrii infecþieiºi producþiei de reasortanþi;

cteoretic, prin infecþia simultanã la mamifere(porcine, feline) cu subtipul H5N1 ºi cu variante de virusgripal uman, pot apãrea reasortanþi cu capacitate de trans-mitere facilã la populaþia umanã.

Pãsãrile fac forme severe de boalã, iar cele caresupravieþuiesc excretã virusul pe cale oralã (prin aerosoli)ºi în materiile fecale timp de minim zece zile. Studiile auarãtat cã agentul infecþios poate rezista pânã la 4 zile la otemperaturã de +220C, iar la 00C chiar mai mult de 30de zile. În materialele îngheþate la sub -500C, acesta sepãstreazã pe perioadã nedefinitã. Faptul cã virusul poatesupravieþui perioade lungi de timp în apã, fecale sau þesu-turile pãsãrilor infectate, faciliteazã rãspândirea în fermeºi locurile de comerþ cu pãsãri vii, precum ºi transmitereadirectã la om.

Virusul epidemiei actuale, H5N1, este un subtipviral care a fost depistat prima datã în urmã cu mai multedecenii la pãsãrile sãlbatice. Primele focare care au afectatpãsãrile au apãrut la începutul anilor '90 în Europa ºiStatele Unite ale Americii. În 1997, un bãieþel care cres-cuse într-un centru avicol a murit de o gripã misterioasãîn Hong Kong.

Pãsãrile sãlbatice sau acvatice (raþa, rândunica-de-mare etc.) reprezintã de mult timp un fel de rezervorde viruºi gripali. O epizootie1 de gripã aviarã s-a declanºatla sfârºitul anului 2003 la puii de gãinã în mai multe þãridin Asia de Sud-Est, determinând moartea sau dis-trugerea a peste 100 milioane de pãsãri. În prezent, epi-zootia se rãspândeºte prin intermediul pãsãrilor migra-toare.

Pãsãrile bolnave ,,nu infecteazã uºor omul”, este depãrere Sylvie van der Werf, de la Institutul Pasteur dinParis. Porcul ar putea fi un fel de ,,creuzet pentruamestec” ºi sã-i permitã virusului sã sufere mutaþii ºi sã seadapteze la mamifere. Dacã virusul H5N1 ar infecta o per-soanã atinsã de gripa obiºnuitã, el ar putea sã profite pen-tru ,,a se umaniza” împrumutându-i material genetic unuivirus curent al gripei.

Riscul de transmitere existã în caz de contactefrecvente cu pãsãri infectate. Transmiterea se face pe calerespiratorie (inhalare de particule de excremente sausecreþii respiratorii) sau/ºi pe cale ocularã (contact cupraf). Mâinile trebuie sã fie bine spãlate, deoarece ele pottransmite maladia afectând cãile repiratorii sau ochii.Consumul de carne de pasãre pregãtitã termic este în

APÃRAREA NBC 11/2006AMENINÞÃRI BIOLOGICE

47

GRIPA AVIARÃ - BOALA SECOLULUI

Locotenent medic Adrian-Mihai IORDACHEPlutonier Ilie Cristinel CATRINA

schimb fãrã riscuri: virusul moare la +700C, amintescexperþii.

O pandemie de gripã, adicã o epidemie mondialãde tipul celei survenite în 1918-1919 (spaniolã), între 20milioane ºi 40 milioane de morþi, în 1957 (asiaticã) patrumilioane de morþi, sau în 1968 (Hong Kong) douã mi-lioane de morþi, ar fi de temut dacã virusul H5N1 al gripeiaviare s-ar adapta la om. Din 2003, acest virus a ucis dejaîn Asia de Sud-Est 62 de persoane ºi continuã sã facã vic-time. Potrivit Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, o pan-demie ar putea face pânã la 100 milioane de morþi.

SimptomatologieDatoritã particularitãþilor de evoluþie a virusului

circulant A/H5N1(apariþia de modificãri structurale) înfuncþie de situaþia epidemiologicã pot aparea modificãri ºivariaþii ale acelor simptome pe cere noi le considerãm cadefinitorii.

Ne vom folosi în acest sens de ,,ORDINUL MSnr.31/12.01.2006 al OMS pentru aprobareametodologiei de supraveghere a cazurilor de gripãaviarã la om”.

Pentru a pune diagnostic de gripãaviarã sunt necesare urmãtoarele manifestãriclinice:

-Debut brusc-Febrã +380C-Disfagie-Dispnee-Tuse,descoperie în urmãtortul context epi-

demiologic (unul sau mai multe din urmã-toarele situaþii/condiþii):

ccontact cu un caz confirmat cugripã aviarã A/H5 în perioada de contagiozi-tate maximã (o zi înainte de debutul simpto-matologiei ºi încã 7 zile de la debutul cazuluiconfirmat) cu 7 zile anterior debutului sim-ptomelor;

ccontact cu pãsãri (inclusiv gãini)care au murit de o cauzã neprecizatã cu 7 zileanterior debutului simptomelor;

cpersonal de laborator care prelu-creazã probe de la persoane sau animale suspecte de a fiinfectate cu o tulpinã de virus gripal aviar înalt patogenã;

ctest rapid ( directigen) pozitiv pentru virus gri-pal tipA.

SAU cdeces cauzat de o afecþiune respiratorie acutã

neprecizatã ªI

una sau mai multe din urmãtoarele : cpersoanã rezidentã într-o zonã în care este sus-

pectatã sau confirmatã circulaþia unei tulpini de virus gri-pal aviar înalt patogenã;

ccontact cu un caz confirmat cu gripã aviarãA/H5 în perioada de contagiozitate maximã (contagiozi-tatea maximã este înregistratã în perioada cuprinsã întreultima zi înaintea debutului simptomatologiei ºi încã 7zile dupã debut).

Proceduri pentru diagnosticul gripei1. Detecþia rapidã a antigenului. Rezultatele pot fi

obþinute în 15-30 minute;cteste lângã pacient pentru gripã-aceste teste

sunt disponibile în instituþiile de specialitate;ctest de imunofluorescenþã-folositã pe scarã

largã, este o metodã sensibilã de diagnostic al infecþiilorcu virusuri gripale de tip A ºi de tip B, ºi a altor 5 virusurirespiratorii cu importanþã clinicã;

ctest imunoenzimatic-pentru nucleoproteina (NP)virusului gripal de tip A.

2. Cultura viralã. Furnizeazã rezultate în 2-10 zile.Metoda poate fi folositã la detectarea virusurilor respira-torii cu importanþã clinicã. Culturile pozitive pentru gripãpot sau nu prezenta efecte citopatice2, dar este necesarãidentificarea virusului gripal în celulele culturii prinimunofluorescenþã sau în supernatantul3 culturii prinhemaglutinoinhibare.

3. PCR ºi Real-time PCR. Seturile de primeri speci-fici pentru gena hemaglutininei a virusurilor gripaleA/H3, A/H1 ºi B circulante curent au devenit mai largfolosite . Rezultatele pot fi disponibile în puþine ore, fiedin tampoane clinice, fie din sau culturi celulare infec-tate. În plus, mai multe Centre Colaborative OMS aupreparat reactivi PCR ºi RT-PCR pentru tulpiniumane/aviare atipice.

Tratament ºi mãsuri de protecþieÎn prezent sunt în etapa de studiu vaccinuri.

Vaccinul actual împotriva gripei de sezon (vaccinul anti-gripal anual) nu protejeazã împotriva virusului gripeiaviare.

Dintre antivirale/medicamente antivirus,Tamiflu/Laboratorul Roche, cu molecula activãoseltamivir, ar fi cel mai eficient ºi ar permite reducerea cu30 % a mortalitãþii în rândul bolnavilor, considerã epi-


48

demiologii.Cea mai mare problemã în producþia vaccinului

pentru gripa aviarã H5N1 s-a datorat pericolului demanipulare a agentului infecþios ºi de utilizare a acestuiapentru prepararea produselor profilactice.

Tehnologiile de ultimã orã, permit manipulareagenomului virusurilor gripale prin reverstranscriere, înlãtu-rarea acelor segmente genetice rãspunzãtoare de pato-genitate ºi producerea de variante nepatogene la pãsãri ºialte specii. Existã deci, posibilitatea obþinerii unor tulpinivaccinale sigure ºi eficiente. Totuºi, transferul tehnicilorde inginerie geneticã din laboratoarele de cercetare încele de producþie a vaccinului la scarã industrialã, valansa noi provocãri. Pânã în prezent, au fost obþinutedouã tulpini vaccinale de virus înalt patogen H5N1, uti-lizându-se izolate din Vietnam, provenite din etapele tim-purii ale epidemiei din 2004. Acestea au fost oferitecercetãtorilor pentru producea unor ºarje pilot de vaccinexperimental ºi pentru a determina dacã utilizareavirusurilor H5N1 vaccinale, obþinute prin inginerie gene-ticã, este suficient de sigurã ºi eficientã pentru populaþianativã. În anul 2005, s-a dovedit faptul cã vaccinurileîmpotriva virusului gripal H5N1 sunt sigure ºi pot fiobþinute rapid. Pe baza trialurilor clinice aflate îndesfãºurare la ora actualã, se vor elabora strategii efi-ciente pentru vaccinarea la nivel mondial.

Existã, de asemenea, mãºti de protecþierespiratorie/tip FFP2/, ochelari de protecþie, mãnuºi de unicãfolosinþã ºi alte materiale.

Mãsuri de prevenire a unei pandemiiDacã luãm în considerare ºansele ca virusul

A/H5N1 sã provoace o pandemie, douã dintre cele treicondiþii necesare au fost realizate: noutatea antigenicãa virusului, capabil de a se replica ºi a determina boala laom, ºi lipsa imunitãþii la populaþia umanã.

Cea de-a treia condiþie reclamã facilitateatransmiterii interumane a noilor tulpini.

Probabilitatea înregistrãrii unor episoade epi-demice ºi chiar pericolul unei pandemii nu poate fi igno-rat.

În acest sens, a fost stabilitã o serie de mãsuride prevenire a transmiterii, de care ar trebui sã se þinãcont în toate zonele afectate de gripa aviarã:

celiminarea rezervorului aviar de virus (detecþiapãsãrilor bolnave, carantinarea ºi sacrificarea lor de nece-sitate);

casigurarea echipamentului de protecþie pentruîngrijitori, veterinari ºi personalul implicat în sacrificareapãsãrilor;

cmonitorizarea virusurilor gripale izolate, pen-tru a stabili potenþialul de mutaþii sau reasortare a tulpiniiH5N1; toate variantele antigenice nou apãrute trebuiestudiate prin comparaþie cu cele vechi;

cdetecþia timpurie, raportarea ºi investigareaeventualelor focare de cazuri umane;

climitarea transmiterii umane prin stabilirearapidã a mãsurilor de izolare, supravegherea contacþilor,tratament profilactic antiviral ºi instituirea unor restricþiiîn transportul internaþional;

cvaccinarea profilacticã (în special a persoanelorcare vin în contact cu animalele susceptibile la infecþie)pentru prevenirea apariþiei recombinanþilor întretulpinile umane ºi cele aviare;

cproducerea unor tulpini vaccinale de H5N1imunogene ºi accesibile producãtorilor.

,,Probabil îþi imaginezi cã dacã existã ceva atâtde periculos, ar trebui þinut încuiat undeva într-un labo-rator. Ei bine, în loc sã fie aºa, virusul a plecat la plim-bare din Asia de Sud-Est. În cazul unei gripe obiºnuite,majoritatea dintre noi suntem imuni, fie pentru ca ne-amvaccinat, fie pentru ca am fãcut boala în anii anteriori”,explica dr. Marc Lipsitch, profesor asociat de epide-miologie, imunologie ºi boli infecþioase la Harvard, ,,însãîn cazul unei pandemii, nu avem imunitate dezvoltatã ºie ca ºi cum am fi loviþi de cãtre o boalã complet nouã, faþãde care nu am dezvoltat capacitatea de a lupta. Iatã de cemortalitatea tinde sã fie mare chiar în cadrul unor grupede vîrsta la care oamenii de obicei nu se îmbolnãvesc degripã”.

1=epizootie= epidemie produsã de virusuri respi-ratorii ºi transmisã în general prin intermediul ani-malelor;

2=citopatie=citos-celulã, patos-patologie (patolo-gie celularã);

3=supernatant=soluþie folositã la obþinereadiverselor culturi virale, bacteriene etc.

BIBLIOGRAFIE1.http://www.int/mediacentre/factsheets/avian_influe

nza/en/, Avian influenza ("bird flu") and the signi-ficance of itstransmission to humans, Jan. 2004, WHO.

2. Cernescu C., Ruþã S., Progrese în controlul ºi pre-venirea virozelor cu potenþial bioterorist. Gripa aviarã, EdituraUniversitarã "Carol Davila" Bucureºti, 2004, 157-167.

3. http://www.who.int/csr/don/2004_01_22/en/,Avian influenza H5N1 infection in humans: urgent need toeliminate the animal reservoir, Jan. 2004, WHO.

4. Li K. S., Guan Y., Wang I., et al., Genesis of highlypathogenic and potentially pandemic H5N1 influenza virus inEastern Asia, Nature, 2004, 430, 209-313.

5.http://www.who.int/csr/disease/avian_influenza/en/index.html, Avian Influenza and human health, Apr. 2004,WHO.

6.http://www.who.int/csr/disease/influenza/A58_13-en.pdf, Strenghtening pandemic influenza preparedness andresponse, Apr. 2005, WHO.

7. Chen H., Smith G.J.D., H5N1 virus outbreak inmigratory waterfow, Nature, 2005, 436, 191.

8. ORDIN MS nr 31/12.01.2006 pentru aprobareametodologiei de supraveghere a cazurilor de gripã aviarã laom.


49

În ultimii ani, odatã cu îndreptarea

hotãrâtã spre structurile de apãrare colectivã,respectându-ºi angajamentele ºi obligaþiile asumate,România ºi-a trimis soldaþii tot mai departe dehotarele patriei pentru a participa sub steagul ONU,NATO sau UE la o gamã variatã de operaþii de stabi-litate ºi de sprijin, fãcând astfel faþã unor pericole ºiameninþãri cu care nu au fost obiºnuiþi, înfruntândalte tipuri de inamici, împotrivacãrora au fost mai puþin antre-naþi sã lupte.

Gândiþi-vã cã participaþila pregãtirea unei misiuni inter-naþionale ºi vi se spune cã vatrebui sã faceþi faþã unuiduºman care a omorât sau a,,scos din luptã” mai mulþi sol-daþi decât orice altã forþã înistorie.

Sã presupunem cãvi s-a adus la cunoºtinþã cãacest duºman a fost atât decrud ºi priceput în opera sadevastatoare ca o adevãratã maºinãrie programatãsã ucidã ºi nu a avut nici un fel de remuºcare pentrucopii sau pentru cei mai în vârstã. Aþi fi acum intere-saþi de subiect ºi v-aþi pregãti pe dumneavoastrãînºivã ºi unitatea dumneavoastrã pentru luptã?

Poate acest lucru sunã prea ºocant ºi fantas-tic dar un asemenea duºman existã în realitate, iarsoldaþii se luptã cu aceastã forþã destabilizatoare ºimortalã de când se scrie istoria. Aceastã ,,armatã”împotriva cãreia soldaþii au luptat continuu încor-poreazã toate bolile ºi maladiile pãmântului, iarunul dintre cei mai necruþãtori soldaþi în cadrulacestei mari armate este MALARIA.

Orice comandant care-ºi va lãsa soldaþii sãþinã piept unui asemenea inamic, neinformat,neprotejat ºi neinstruit atrage dupã sine dezastrulpentru soldaþii sãi, pentru el însuºi ºi, în ultimãinstanþã, pentru misiunea de a cãrui îndeplinire esteresponsabil.

În anumite zone ale globului, în special înzonele calde ºi umede ale lumii, cea mai mareameninþare o reprezintã malaria, o ,,armã biologicã”împotriva cãreia soldaþii trebuie sã lupte continuu, ziºi noapte, în misiune sau în orele de binemeritatrepaus.

Este necesar sã cunoaºtem ºi sã înþelegemmodalitãþile de apãrare împotriva acestei forþe mor-tale mult înainte de a intra în contact cu ea plecândde la conceptul medicinii preventive. Vom realiza cã

unele din principiile care staula baza Apãrãrii NBC suntvalabile ºi atunci când nereferim la apãrarea împotrivaacestei ameninþãri specificecare nu are nimic în comun cuo acþiune planificatã deliberatde câtre inamic. Astfel infor-maþia, protecþia ºipregãtirea specificã suntfundamentale atunci cândluãm în considerare moda-

litãþile de apãrare împotri-va malariei.

Informaþia. A-þicunoaºte bine inamicul reprezintã o cerinþã perma-nentã pentru militari ºi întotdeauna de aici derivãcelelalte mãsuri de contracarare. Malaria reprezintãcea mai importantã boalã dintre cele care au ca vec-tori purtãtori insectele. Aproape 50% din populaþialumii se aflã în pericol potenþial de îmbolnãvire. Înfiecare an milioane de morþi sunt atribuiþi malarieiîn regiunile tropicale sau sub-tropicale ale globului.Malaria a constituit unul dintre factorii debilitanþimajori printre soldaþi ºi marinari de-a lungul istoriei.De exemplu, în timpul primelor luni ale celui de-AlDoilea Rãzboi Mondial, malaria a cauzat de cinci orimai multe pierderi în sudul Pacificului decât acþiu-nile duºmanului.

Malaria (paludismul) reprezintã o boalãinfecþioasã cauzatã de protozoarele parazite din clasahematozoare (hematozoarul palustru) cunoscute ºisub denumirea de plasmodii. Existã patru tipuri demalarie care pot îmbolnãvii omul: P. malarie, P.


50

MALARIA - UN PERICOL BIOLOGIC DE ACTUALITATE?!

Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCU

Militarii români cei mai expuºi la malarie sunt cei dinmisiunile ONU din þãri ca: Eritreea, Coasta de Fildeº ºi

Congo.

vivax, P. ovale ºi - cea mai agresivã - P. falciparium. În 1898, cercetãtorii Grassi, Bignami ºi

Bastianelli au demonstrat cã paraziþii malarieiumane sunt transmiºi de þânþarii de tip anofel.Parazitul este injectat de diferite specii de þânþarianofel ºi ajungând în sânge distruge hematiile(globulele roºii) pe timpul procesului de replicare.Perioada de incubaþie poate dura de la 7-14 zilepânã la câteva luni în unele situaþii, cu o ratã demortalitate de peste 10 procente în cazul P. falcipa-rium.

Protecþia. Malaria poate fi prevenitã. Suntpatru elemente de protecþie care contribuie la învin-gerea acestui duºman:

.chemoprofilaxia;

.repelenþii;

.barierele;

.comportamentul.Chemoprofilaxia reprezintã pur ºi simplu uti-

lizarea medicamentelor împotriva malariei înaintesã te îmbolnãveºti. Existã un numãr de medica-mente care s-au dovedit eficiente. Cele mai desfolosite astãzi sunt Chloroquine, Primaquine ºiMefloquine. Alegerea potrivitã a medicamentelordisponibile, a dozei ºi a modului/frecvenþei deadministrare sunt recomandate ºi explicate de per-sonalul medical. Este important ca prescripþiile sã fieurmate cu atenþie. De-a lungul ultimilor ani uneletipuri de malarie au devenit rezistente la o parte dinmedicamente. Este responsabilitatea personaluluimedical sã cunoascã situaþia ºi sã consilieze coman-danþii în consecinþã.

Repelenþii sunt substanþe care prin calitãþilelor organoleptice îndepãrteazã insectele, rozãtoareleetc.. Una dintre cele mai simple metode de a evitarãspândirea bolii prin intermediul insectelor esteevitarea de a fi muºcaþi de insecte. Existã douã pro-duse care ar trebui sã fie disponibile pentru orice sol-dat. DEET (N, N - Dietil, meta toluenamidã), este ceamai des folositã loþiune antimalarie care se aplicã pepiele. Permethrin este un aerosol care trebuie aplicatpe uniformã ºi niciodatã pe piele, pe lenjerie sau pecoifurã. Combinaþia acestor doi repelenþi aplicatãpotrivit pot reduce numãrul muºcãturilor de þânþaride la mii de muºcãturi pe orã la zero. Mai existã ºialte produse chimice care pot fi aplicate pecorturi/adãposturi, pe plasele contra þânþarilor saupe diferite elemente de echipament, iar personalulmedical specializat este cel care recomandã folosireaacestora.

Barierele se referã în general la protecþia ofe-ritã de diferite echipamente. Ele includ purtareacorectã a uniformei/echipamentului în zonele infes-

tate de þânþari, folosirea plaselor de protecþie pentrupat ºi pentru cap, a hamacurilor de junglã ºipânzelor/plaselor cu repelenþi care se poartã pesteuniformã. Barierele pot sã includã de asemeneafolosirea insecticidelor în interiorul ºi în jurulbazei/taberei. Alegerea pesticidelor este de cele maimulte ori o problemã complexã pentru cã se au învedere aspectele legate de protecþia mediului, legis-laþia ºi regulile proprii ºi ale naþiunii gazdã.

Comportamentul se referã la responsabili-tatea comandanþilor de a dispune bazele/taberele înlocurile unde expunerea la þânþari este minimã ºiresponsabilitatea fiecãrui individ de a reduceexpunerea proprie în orele de vârf ale acþiuniiþânþarilor. Uneori un comportament greºit este unfactor potenþial de compromitere a unei misiuni. Înaceste cazuri comandanþii ºi medicii specialiºti tre-buie sã conlucreze pentru a asigura protecþie ma-ximã împotriva bolilor fãrã a le îngreuna excesiv sol-daþilor condiþiile de trai ºi de acþiune. Aceasta serealizeazã prin adoptarea unor mãsuri preventiveadecvate situaþiei.

Pregãtirea specificã. Sarcina uriaºãasumatã de structurile specializate în medicina pre-ventivã de a feri fiecare soldat de bolile care pot fiprevenite înainte, pe timpul ºi dupã campanie/ope-raþie, este o misiune care poate fi realizatã numaicând comandanþii ºi subofiþerii cu grade superioarerecunosc importanþa prevenirii bolilor ºi încorpo-reazã asemenea concepte în programul lor deinstruire, cu aceeaºi seriozitate ºi responsabilitate cucare abordeazã instruirea în domeniul NBC.

Medicina preventivã trebuie sã joace un rolsemnificativ pe timpul planificãrii în orice operaþiedacã vrem ca soldaþii noºtri sã fie apþi de luptã/acþi-une.

Pregãtirea fizicã reprezintã una dintre funda-mentele medicinii preventive. Totuºi, chiar ºi cel maimare atlet poate fi scos din luptã de boli precumMalaria dacã nu este protejat, iar malaria repre-zintã numai unul din soldaþii acestei mari ºiperfide armate a bolilor ºi maladiilor.


51

Zone cu risc de malarie pe Glob

În patologia rãzboiului modern, agenþii

biologici joacã un rol deosebit de important.Prin bruscheþea ºi forþa lor, armele de luptã cla-sice, ºi în mod deosebit cele moderne, provoacãun numãr de pierderi umane irecuperabile. Înacelaºi timp, efectele lor deschid porþi largi dedezvoltare agenþilor patogeni sau creeazãcondiþii favorabile de exacerbare a virulenþeipentru bogata florã saprofitarã.

În afarã de îmbolnãvirile spontane gene-rate de rãzboaie, existã numeroase dovezi careatestã intenþia forþelor agresive de a utilizaagenþii biologici ca un mijloc criminal de luptã,deosebit de periculos.

A apãrut astfel arma biologicã.Este cunoscutã intenþia armatei germane

de a rãspândi pe teritoriul României bacili cãr-

bunoºi, în august 1916, ca ºi tentativa infectãriipopulaþiei cu ciumã, prin aruncarea din avioanea unor cutii de bomboane ce conþineau cocobacili

ai pestei. Tot în timpul Primului Rãzboi Mondial,pe alt teatru de operaþii, agenþi diversioniºti ger-mani au provocat epidemii de antrax în rândulanimalelor cu care erau dotate trupele franceze,ca ºi printre vitele cumpãrate de Franþa dinArgentina. În 1915, a fost descoperit în Rusia uncomplot care urmãrea sã provoace o epidemiede ciumã prin infectarea ºobolanilor.

Încercãri similare au fost fãcute ºi în tim-pul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, când,,Înaltul Comandament German” pregãtise înamãnunt rãzboiul biologic, pe care n-a mai avutînsã rãgazul sã-1 declanºeze. În acest sens,nemþii au fãcut ,,experimentãri” în lagãrelemorþii infectând prizonierii de rãzboi cu tifos

exantematic, febrã tifoidã, dizenterie ºi alte boli.Procesul de la Karabonsk a dezvãluit

intenþiile imperialismului japonez, care conside-

ra arma biologicã drept un mijloc deosebit de efi-cace pentru realizarea planurilor sale expan-sioniste.

Protecþia biologicã este o componentã aprotecþiei medicale ºi sanitar-veterinare, dar înacelaºi timp se realizeazã prin mãsuri de apãrare

NBC.Prin aceastã noþiune trebuie sã înþelegem

protejarea împotriva oricãrui agent biologic ºi a pro-

duselor sale ce pot fi folosite ca armã de luptã; este deci

o protecþie biologicã.Protecþia biologicã se organizeazã de

cãtre toþi comandanþii ºi ºefii în orice situaþie deluptã, la propunerile ºefilor serviciilor medicalecu scopul esenþial de a conserva capacitatea deluptã ºi libertatea de acþiune a trupelor.

Aceste mãsuri privesc nu numai trupeleluptãtoare ºi unitãþile de sprijin, ele extinzân-du-se asupra întregii zone de operaþii ºi înspatele frontului.

Protecþia biologicã a trupelor este o pre-ocupare permanentã atât a comandanþilor for-maþiunilor medicale, cât ºi a tuturor militarilor.Ea se executã atât înaintea, cât ºi în timpul ºidupã executarea atacului cu arma biologicã.

Înaintea atacului biologic se respectãriguros :

.mãsurile generale sanitaro-anti-epidemice:

1crearea condiþiilor satisfãcãtoarede igienã individualã ºi colectivã pentru toþimilitarii: spãlatul zilnic cu apã ºi sãpun înainteafiecãrei mese; primenirea regulamentarã alenjeriei de pat ºi de corp; îmbãierea sãptãmâ-nalã; menþinerea curãþeniei în tranºee, adãpos-turi, cantonamente, closete;

1întãrirea rezistenþei nespecifice amilitarilor prin: alimentaþie raþionalã, completã,bogat vitaminizatã; antrenament fizic progresiv,cu evitarea surmenajului; respectarea mãsurilor


52


CONTRIBUÞII CONCEPTUALE PRIVIND PROTECÞIA BIOLOGICÃA PERSONALULUI

Locotenent medic Adrian-Mihai IORDACHE

Plutonier Ilie Cristinel CATRINA

de igienã individualã; evitarea noxelor (alcool,tutun în exces, oxid de carbon etc.);

1evitarea la maximum a contac-tului cu populaþia civilã ºi interzicerea accesuluitrupelor în localitãþile cu situaþia epidemiologicãnesigurã;

1organizarea aprovizionãrii cuapã potabilã de la surse recunoscute, dezinfec-tate de serviciul sanitar ºi pãzite;

1menþinerea regulilor de igienã ablocurilor alimentare, a modului de apro-vizionare, preparare, transport ºi distribuire ahranei militarilor;

1interzicerea consumului de ali-mente în afara celor servite de bucãtãriileunitãþilor;

1interzicerea utilizãrii stocurilorde alimente ºi materiale pãrãsite de inamic înretragere ºi, în special, a obiectelor atrãgãtoare(stilouri, sãpunuri, jucãrii) gãsite întâmplãtor înteren;

1verificarea imunizãrilor active,iar la nevoie, revaccinarea profilacticã a tru-pelor.

.asigurarea dotãrii cu materiale atrupelor ºi formaþiunilor sanitare:

1dotarea cu mijloace de protecþieindividualã ºi colectivã (PDI, EPINBC, instalaþiiCOLPRO);

1asigurarea costumelor specialede protecþie pentru echipele de dezinfecþie;

1dotarea cu materiale ºi aparaturãde decontaminare biologicã ;

1crearea stocurilor necesare devaccinuri, anatoxine, seruri imune specifice,gamaglobuline, antibiotice ºi chimioterapice ;

1asigurarea materialã a formaþiu-nilor sanitaro-antiepidemice ce vor lupta înfocar (detaºamente antiepidemice, laboratoaremobile etc.).

.asigurarea observãrii ºi cercetãriibiologice a trupelor, având drept scop:

1cunoaºterea sanitaro-epidemicãa raionului ocupat de trupele proprii, în speciala raioanelor de concentrare;

1aprecierea stãrii sanitaro-epi-demice a trupelor inamice ºi a raionului ocupatde ele;

1descoperirea precoce a pregãti-

rilor inamicului în vederea lansãrii atacului bio-logic, eventual determinarea mijloacelor, pro-cedeelor, datei ºi zonei în care acestaintenþioneazã a utiliza agenþii biologici (infor-maþii de la prizonieri, vaccinãri recente la tru-pele inamice etc.);

1instruirea observatorilor ºi aechipelor de cercetare biologicã pentrurecunoaºterea ºi raportarea imediatã a semnelorindirecte de atac biologic ;

1stabilirea semnalelor de alarmarebiologicã.

.instruirea trupelor proprii pentruînsuºirea deplinã a mãsurilor de protecþiebiologicã:

În timpul atacului biologic ºi ime-diat dupã producerea acestuia se iau urmã-toarele mãsuri:

.descoperirea atacului biologic, amijloacelor ºi procedeelor utilizate de inamic;

.raportarea de extremã urgenþã a atacu-lui biologic efectuat de inamic, indicân-du-se toate amãnuntele culese prin cercetareabiologicã;

.înºtiinþarea (alarmarea) trupelor - seefectueazã la ordinul statelor majore sau aleºaloanelor superioare, utilizându-se semnaleledinainte stabilite;

.strângerea materialelor contaminate ºirecoltarea probelor pentru analize de laborator.

Mãsuri ce se iau dupã descoperireaatacului biologic ºi care au drept scop lichi-darea urgentã a urmãrilor atacului biologic.

Aceste mãsuri sunt diferite: unele se exe-cutã imediat dupã descoperirea atacului biolo-gic, iar altele dupã apariþia primelor îmbol-nãviri.

.imediat dupã descoperirea atacului


53


biologic:1raportarea despre atacul biologic

utilizând raportul NBC 1 BIO;1delimitarea ºi marcarea zonelor

contaminate;1precizarea unitãþilor, formaþiu-

nilor ºi a localitãþilor afectate de atacul biologic;1strângerea materialelor lansate

de inamic ºi recoltarea probelor de laborator ;1depozitarea sub pazã a materia-

lelor contaminate ;1decontaminarea biologicã a tere-

nurilor, materialelor, adãposturilor, tranºeelor,cantonamentelor ºi a clãdirilor contaminate;

1decontaminarea parþialã sautotalã, în funcþie de situaþia de luptã, a militari-lor ºi tehnicii de luptã;

1izolarea de restul trupelor aunitãþilor probabil contaminate - pentru acestease vor crea surse, cãi ºi mijloace deaprovizionare separate, formaþiuni sanitare,mijloace ºi cãi de evacuare a rãniþilor ºi bolna-vilor diferite de ale celorlalte unitãþi;

1supravegherea medicalã atentã amilitarilor, populaþiei civile ºi animalelor dinsectoarele contaminate pentru a depista cât maiprecoce primele semne de îmbolnãvire;

1aprovizionarea unitãþilor ºi for-maþiunilor lovite de arma biologicã cu materia-lele ºi mijloacele necesare pentru decontami-nare biologicã, ca ºi cu mijloacele necesare pro-filaxiei specifice indicate de descoperireaagenþilor patogeni folosiþi;

1imunizarea în masã a tuturormilitarilor expuºi contaminãrii (atunci când esteposibil);

1întãrirea mãsurilor de igienãindividualã ºi colectivã pentru militarii tuturorunitãþilor ºi în special pentru cei afectaþi dearma biologicã.

Toate aceste mãsuri au drept scop pre-venirea apariþiei îmbolnãvirii trupelor. Ele semenþin o perioadã de timp cel puþin egalã culimita maximã a perioadei de incubaþie a bolilorprovocate de agenþii patogeni rãspândiþi deinamic. Ordonând executarea acestor mãsuri,comandanþii urmãresc îndeaproape modul cumsunt ele duse la îndeplinire. În aceste condiþii,volumul activitãþii formaþiunilor sanitare creºte

în mod considerabil, astfel cã ele vor fi simþitorîntãrite prin forþe ºi mijloace, în special cu pro-fil antiepidemic. Deºi de importanþã vitalã pen-tru efective, executarea lor va fi astfel coordo-natã încât sã nu afecteze misiunea de luptã atrupelor.

Mãsurile ce se iau la apariþiaprimelor îmbolnãviri de boli contagioasecu un dublu scop :

1limitarea focarului epidemicapãrut;

1tratarea cât mai urgentã a bol-navilor contagioºi.

La apariþia unui caz de boalã molipsi-toare în rândul trupelor sau al populaþiei civile,este esenþial a se preciza de urgenþã dacã acestaeste sau nu datoritã atacului biologic inamic.

În caz afirmativ, depistarea bolnavuluifiind primul semn descoperit, se executã deurgenþã mãsurile de protecþie biologicã pre-cizate mai sus.

În aceastã perioadã, mãsurile medicale cese iau necesitã o urgenþã deosebitã ºi o execuþieprecisã.

Planul protecþiei biologice ºi dispoziþiiletehnice medicale prevãd :

.depistarea precoce, activã a bolnavilor,suspecþilor ºi contacþilor direcþi;

.raportarea nominalã imediatã a cazuluisau cazurilor, telefonic sau prin radio, atât cãtrecomandantul unitãþii, cât ºi cãtre eºalonul me-dical superior, indicându-se :

1data ºi locul depistãrii;


54


1unitatea (subunitatea);1diagnosticul clinic (de probabili-

tate);1contacþii direcþi ºi indirecþi;1rezultatele obþinute prin ancheta

epidemiologicã;1mãsurile de izolare luate de

urgenþã;1locul izolãrii bolnavilor, sus-

pecþilor ºi a contacþilor;1mijloacele specializate de eva-

cuare de care este nevoie, indicându-se locul ºiora unde sã fie trimise;

1mãsurile urgente de profilaxie pecare medicul unitãþii le propune;

1întãririle în forþe ºi mijloacemedicale pe care le solicitã.

.izolarea bolnavilor, suspecþilor ºi con-tacþilor direcþi. Iniþial, ea se executã chiar lalocul depistãrii bolnavilor (suspecþilor, con-tacþilor) sau la izolatorul punctului medical.

.evacuarea bolnavilor (suspecþilor, con-tacþilor direcþi) direct de la locul izolãrii, la spi-

talul mobil de campanie de boli contagioase sau laspitalul mobil de campanie de boli contagioase

deosebit de periculoase cu mijloace specializatetrimise de cãtre acesta sau de cãtre formaþiuneaantiepidemicã; cãile de evacuare se stabilescprin ordin; asistenþa medicalã va fi organizatã -pe timpul transportului - de personal medicalmediu bine instruit ºi protejat, care va recolta -la nevoie - ºi produsele patologice provenite dela bolnav.

.tratamentul bolnavilor contagioºi seexecutã numai la formaþiunea medicalã specia-lizatã; primul ajutor ºi ajutorul premedical (saumedical) se acordã la locul depistãrii ºi pe tim-pul transportului.

Dacã situaþia frontului o permite, estebine ca una (sau cel puþin una) din secþiile for-maþiunii medicale sã fie dislocate în focarul epi-demic apãrut, unde rãmâne pânã la definitivalichidare a focarului ºi vindecarea bolnavilor.

.completarea anchetei epidemiologice ºia mãsurilor de profilaxie, prin deplasarea înfocar a forþelor ºi mijloacelor specializate (epi-demiologi, infecþioniºti, bacteriologi, viruso-logi, cu laboratoare de specialitate).

.executarea riguroasã a mãsurilor deprofilaxie dirijate concomitent faþã de cele treiverigi principale ale lanþului epidemic: izvorulde infecþie; modul de transmitere; masa recep-tivã.

.supravegherea medicalã, iar la nevoiecarantinarea unitãþii (sau subunitãþii) contami-nate.

.cercetarea, depistarea ºi sterilizareapurtãtorilor de germeni rezultaþi din focarulepidemic.

Este evident pericolul deosebit pecare-1 reprezintã utilizarea agenþilor biolo-gici ca armã de luptã. Nu numai viaþa luptãto-rilor, existenþa trupelor beligerante, dar chiar ºia maselor largi ale populaþiei civile esteameninþatã. Distrugerile se extind asupra tutu-ror vieþuitoarelor ºi culturilor vegetale, pro-vocând pagube economice incomensurabile.

De aici se desprinde necesitatea ca pro-blemele legate de urgenþele cauzate de agenþiibiologici sã fie cunoscute de întreaga populaþie,sã fie bine studiate ºi aprofundate de personalulmedical ºi mai ales însuºite ºi aplicate de militarisub conducerea ºi coordonarea strictã a coman-danþilor de unitãþi.


55


BIBLIOGRAFIE1.Alexandru Gr. Popescu: Actualitãþi în toxicologia de urgenþã, Editura militarã 2.Eugen Mareº ºi colab.: Chirurgia în campanie, Editura militarã3.Consantin Zamfir ºi colab.: Probleme de patologie internã în campanie, Editura militarã4.L. Gherasim (sub redacþia) : Medicinã internã vol. I - IV, Editura medicalã5.Kurt Isselbacher, E. Braunwald, J. Wilson, J. Martin, A. Fauci, D. Kasper : Harrison - Principii de medicinã

internã, Ed. A XIV, Editura Orizonturi6.George Constantinescu, Iuri Gherbali, Ileana Bãrãdãu : Anestezie ºi terapie intensivã, Editura Medicalã7.ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC: Doctrina apãrãrii nucleare, biologice ºi chimice în operaþiile

întrunite "Proiect"8.Dumitru Constantin, Carmen Sîrbu: Urgenþe neurologice în condiþiile rãzboiului modern, Editura Militarã 9. General de brigadã dr.Nicola Popescu, colonel (r) Mihai Grigorescu, Istoria chimiei militare româneºti,

1917-2005, editura Militarã, 2005.

Modificãrile profunde provocate de

evenimentele care au avut loc în lume, la sfârºitulsecolului XX, în toate domeniile existenþei sociale,inclusiv în mediul de securitate, ale cãrui caracteris-tici - instabilitatea, complexitatea, modernizarea,incertitudinea, mobilitatea crescutã ºi rata mare aschimbãrilor - devin tot mai evidente ºi au determi-

nat, la rândul lor, o nouã arhitecturã de securitate lanivel global ºi regional ºi proiectarea unor structuriale sistemului raporturilor internaþionale.

Începutul de mileniu a coincis cu apariþia ºievoluþia unor noi fenomene: terorismul, migraþia depersoane, traficul clandestin cu materiale strategiceetc.. Toate acestea au determinat o serie de mutaþiiîn pregãtirea ºi ducerea rãzboiului de mâine.Prognoza în domeniul strategiilor de apãrare pentru

APÃRAREA NBC 11/2006ARTÃ OPERATIVÃ

56

OPINII PRIVIND COMPONENTELE RÃZBOIULUILA ÎNCEPUT DE SECOL ªI MILENIU

Colonel (r) prof.univ.dr.Lucian STÃNCILÃMaior drd.Virgil-Ovidiu POP

Dupã Compania 383 Apãrare NBC, participantã în 2003 la operaþia Iraqi Freedom, ca ºi aunor specialiºti NBC în cadrul Statului Major al Forþelor Aliate în Irak, Afganistan ºi Kosovo, onouã subunitate comandatã de maiorul drd.Virgil-Ovidiu Pop - comandantul Batalionului 30 V.M.,,Dragoslavele” - desfãºoarã în prezent acþiuni specifice în teatrul de operaþii din Kosovo.

,,Vecinii” lor chimiºti din garnizoana Câmpulung Muscel le ureazã tuturor multã sãnãtate,putere ºi voinþã de a acþiona conform legilor internaþionale în domeniu ºi sã se întoarcã cu bineacasã unde sunt aºteptaþi de familii ºi de cei dragi!

Printre V.M.-iºtii destoinici aflaþi acolo la datorie amintim: cpt.Daniel Olteanu,cpt.Mircea Vocheci, cpt. Mihail Zafiu, lt.Daniel Petrãreanu, lt.dr.Andrei Croitoru, lt.DanOlaru, lt.Cristian Jinga, lt.Traian Magherca, lt.Adrian Diþu, slt.Dan Stoicescu,plt.maj.Valentin Vintilã, plt.maj.Liviu Husariu, plt.maj.Crinu Bãrboi, plt.maj.GabrielIvaºcu, plt.maj.Emilian Stãnescu, plt.maj.Jan Sãlãvãrtea, plt.maj.Adrian Burhan,plt.maj.Valentin Rãduþ, sg.maj.Cosmin Dinu, sg.maj.Eduard Ivanov, m.a.c.CodruþBortoi, m.a.c.Rândunel Vlad, m.a.c.Ion Radu, m.a.c.Daniel Mitricã, m.a.c.Luci Rãdoi,m.a.c.Dumitru Dumitrache, m.a.c.Severicã Bãnicã, m.a.c.Marian Teodorescu, m.a.c.LiviuBufneru.

Europa secolului XXI prefigureazã un nou tip derãzboi, caracterizat prin sporirea confruntãrilor îndomeniile nemilitare ºi utilizarea mai eficientã aluptei armate, prin folosirea unor grupãri de forþe devaloare redusã, dar ultraspecializate, care au la dis-poziþie un sistem complex de arme inteligente.

Noul tip de rãzboi devine, în primul rând, ocompetiþie între specialiºti, în care se urmãreºte cavictoria sã fie obþinutã printr-un numãr cât mai micde campanii, operaþii ºi bãtãlii, cu rezultate decisive.Precizia loviturilor aplicate obiectivelor selectate dela adversar face sã scadã considerabil consumurilede rãzboi, iar confruntarea, în toate domeniile, setransferã din sfera înfruntãrilor brutale în cea ainteligenþelor. Din aceastã sferã ne referim la com-ponentele cu caracter de noutate care existã sau seprefigureazã, precum cele de ordin informaþional,psihologic, imagologic, electronic, parapsihologic,geografic, economic, nonletal.

Rãzboiul informaþional. Acþiunile militaredin Golf, prin aplicarea conceptului luptei aerote-restre, a dat semnalul primelor elemente alerãzboiului informaþional. ªi totuºi, acesta nu a fostrãzboiul societãþii informatizate, dar a relevat câtevatrãsãturi ale acestuia, cum ar fi: rolul primordial alcunoaºterii acordând credit ideii cã duºmanul poatefi îngenuncheat, în principal, prin distrugerea ºifracturarea mijloacelor de comandã ºi control; acþiu-nile au fost concepute ºi dirijate cu o structurãinformatizatã impresionantã (3.000 de computere lafaþa locului cuplate cu cele din SUA), care a permisurmãrirea, analizarea, simularea, compilarea ºi eta-larea informaþiilor despre forþele inamice, aproapeîn timp real; înscrierea în lista valorilor militare laloc de frunte, pentru prima oarã în lume a forþei in-telectuale a luptãtorilor; utilizarea armelor ,,inte-ligente” pentru selectarea ºi lovirea þintelor princi-pale care constituie coloana vertebralã a rezistenþei ºiripostei inamicului: utilizarea elementelor ºi tehni-cilor din sistemul C.4I.2 (comandã, control, comuni-caþii, computere, inteligenþã, informaþii) pentru pro-pria organizare. Logistica realizatã în acest scop aasigurat peste 700.000 de convorbiri telefonice ºipeste 152.000 de mesaje pe zi, folosind în jur de30.000 de frecvenþe radio; integrarea sistemelor ºiaccelerarea operaþiunilor; incredibilul rãzboi deimagine.

La baza teoriei rãzboiului informaþional staucâteva principii care fundamenteazã operaþiile infor-maþionale, ºi anume: principiul intuiþiei senzoriale -toþi senzorii adversarului trebuie distruºi sau anihi-laþi; principiul cunoºtinþelor - cât mai multã informaþiedisponibilã pentru cei care au nevoie de ea; princi-

piul interoperabilitãþii - sistemele informatice ºi celede comunicaþii trebuie sã fie interoperabile; princi-piul ,,decapitãrii” - ruperea nivelului conducerii decel al execuþiei; principiul supravieþuirii - strategia ºipoliticile de control ale rãzboiului operaþional, tre-buie centralizate, iar planificarea ºi execuþia descen-tralizate, pentru a face dificilã atacarea celor dinurmã; principiul ierarhizãrii - împotriva adversaruluitrebuie utilizatã tehnologia disponibilã; principiulintensitãþii - factorul politico-militar nu controleazãrãzboiul informaþional la nivel informaþional, acestava furniza numai direcþiile ºi nivelurile de evaluare.

Tehnologiile informaþionale pot fi capabile sãfacã posibilã combinarea reþelelor de senzori ºi pro-cesori de date cu sistemele de arme cu precizie lamare distanþã, care vor duce la noi forme de lovire,o ,,apropiere” a sistemului de locul unde are loclovirea adversarului, precum ºi conectarea sis-temelor de lovire ale mai multor parteneri ori aliaþiîntr-un singur sistem. Toate acestea vor face ca înviitor câmpul de luptã sã fie complet cibernetizat,constituind o realitate confirmatã de cel puþin douãaspecte.

Primul aspect se referã la procesul integrãriisistemelor de automatizare a conducerii trupelor cusistemele de armament ºi la apariþia ºi utilizarearoboþilor, vehiculelor telecomandate ºi muniþiilorinteligente. Al doilea este definit de metodologialucrului în condiþiile cibernetizãrii, a scenariilor deluptã ºi, mai ales, a desfãºurãrii unor aplicaþii demare amploare cu utilizarea simultanã a trupelor ºielementelor prin care se simuleazã activitatea ina-micului, reacþiile trupelor proprii, influenþa condiþi-ilor de mediu, oportunitatea ºi eficacitatea deciziilorluate ºi se apreciazã activitatea tuturor partici-panþilor. Astfel, se va realiza o cibernetizare fizicãrealã, într-o puternicã dezvoltare ºi perfecþionare,cât ºi o informatizare metodologicã, de definire, du-cere ºi apreciere a acþiunilor de luptã. Altfel spus,coordonata actualã a dezvoltãrii teatrului de operaþiimilitare cibernetizat este datã, pe de o parte, de uti-lizarea tot mai intensã a sistemelor automatizate deconducere ºi de armament, iar pe de altã parte, deaccelerarea gradului sãu de informatizare.

Câmpul de luptã al viitorului are suficienteelemente care îl contureazã ºi îi conferã posibilitãþiinfinite de dezvoltare dintre care amintim: multi-tudinea sistemelor automatizate ºi de armamentprecum ºi a roboþilor utilizaþi ºi acum pe câmpul deluptã; superioritatea zdrobitoare a eficacitãþii sis-temelor de armament ºi a armelor inteligente încomparaþie cu armele clasice cu puteri de foc echiva-lente; necesitatea coordonãrii unor diverse categorii


57

de armament în luptã, în condiþiile impuse de com-primarea timpului operativ; multifuncþionalitateaforþelor luptãtoare atât pe timpul desfãºurãrii atacu-lui, cât mai ales, pe timpul apãrãrii; necesitateaeconomisirii forþelor umane ºi acceptarea folosiriilor masive numai în situaþiile de mare încleºtare saupentru consolidarea succeselor; compensarea limi-telor fiziologice ale comandanþilor, luptãtorilor ºioperatorilor; utilizarea roboþilor pentru activitãþicare cer eforturi mari, timp îndelungat, atenþiesporitã, migalã, precizie, sacrificii, acþiune în condiþiicomplexe etc.; insensibilitatea comportamentalã ºistabilitatea funcþionalã, în condiþii de stres, amijloacelor cibernetice.

În pragul mileniului III se apreciazã cã rolulrãzboiului electronic EW (Electronic Warfare) vacontinua sã creascã în ansamblul acþiunilor militare,concomitent cu înregistrarea unor mutaþii semni-ficative în ducerea EW ºi în structura sistemelor EW.Operaþiunile de menþinere a pãcii PkO (Peace-keep-ing Operations) determinã deja, de mai mulþi ani, omutaþie profundã de la un rol ofensiv la unul defen-siv pentru ducerea EW. Câºtigarea superioritãþiiinformaþionale atât la nivel strategic, cât ºi la niveltactic prin întrebuinþarea datelor EW în timp real,obþinute prin prelucrarea datelor de la senzori mul-tipli, reprezintã una dintre direcþiile prioritare dedezvoltare a sistemelor de EW.

Analiza tendinþelor ºi ameninþãrilor viitoarepermite concluzia cã trebuie dezvoltate, în conti-nuare, sisteme de EW care sã asigure funcþionarecomplet automatã (automatizatã), adaptabilitate,sensibilitate îmbunãtãþitã, modularitate, capabilitatemultispectralã. Vor creºte puterile de bruiaj, se vorlãrgi benzile de frecvenþe supuse neutralizãrii cubruiaj electronic, rãspunsul va fi mai rapid, va creºtecapacitatea de autoadaptare a sistemelor de EW. Sevor îmbunãtãþi posibilitãþile de gestiune a puterii debruiaj prin realizarea generatoarelor de bruiajautoadaptabile cu gestiunea completã a puterii debruiaj, cu funcþionare într-un mediu electromagne-tic dens.

În cadrul rãzboiului informaþional, un rolimportant îl are rãzboiul electronic îndreptatîmpotriva echipamentelor electronice ale inamicu-lui, a cãror funcþionare se bazeazã pe propagareaundelor electromagnetice. ªtiinþa, tehnica ºitehnologia contemporanã a permis realizarea uneigame vaste de echipamente ºi sisteme electronicepentru cercetare, conducere, comunicaþii, comandãºi control în acþiunile de luptã moderne, estimân-du-se cã ,,numai sistemele automatizate de condu-cere a focului au o pondere de aproximativ 65% din

totalul sistemelor aflate în înzestrarea armatelorstrãine”.

Electronizarea câmpului de luptã defineºteacea etapã din dezvoltarea acestuia când importanþaºi ponderea echipamentelor ºi sistemelor electroniceºi optoelectronice încorporate sunt similare sauchiar le depãºesc pe cele ale armamentelor folositeîn acþiunile de luptã moderne. Electronizarea pre-supune inevitabil ºi automatizarea complexã afuncþionãrii aparaturii utilizate, bazatã pe o multila-teralã informatizare ºi cibernetizare.

Electronizarea ºi digitalizarea câmpului deluptã are în vedere interconectarea într-o reþea glo-balã a tuturor elementelor informaþionale, siste-melor de arme, organelor de conducere etc. de lacele mai înalte eºaloane de conducere pânã la sol-datul din poziþia sa de luptã. Experienþa unorarmate moderne (SUA, Anglia) a dovedit necesita-tea digitizãrii câmpului de luptã, în special la nivelulcorpurilor de armatã, unde cerinþele de interopera-bilitate dintre genurile de arme complicã procesul deluare a deciziilor.

Se preconizeazã chiar cã în viitorul rãzboidin secolul XXI sã se întrebuinþeze atacul înciberspaþiu, care în loc sã neutralizeze fiinþeomeneºti, distruge ºi deregleazã reþele de calcula-toare ºi sisteme de transmisiuni automatizate aleinamicului înainte de începerea atacului militar pro-priu-zis, prin folosirea de bombe logice ºi viruºi decalculator, contagioºi ºi foarte puternici, caredevoreazã imediat programele software.

Câmpul de luptã electronizat impune apli-carea pe scarã largã ºi a tehnologiei informaþiei, careva avea o influenþã hotãrâtoare asupra crizelor, con-flictelor ºi rãzboaielor viitorului, ceea ce a rezultat ºidin desfãºurarea rãzboiului din Golful Persic în careun sfert din victimele forþelor multinaþionale s-audatorat focului trupelor proprii ca urmare a sistemu-lui greoi de transmitere a ordinelor. Tocmai deaceea, digitizarea câmpului de luptã ºi dezvoltareasistemului de comunicaþii a devenit o preocuparemajorã a armatelor moderne. Un rol determinant înrãzboiul din Golf l-a avut ºi folosirea de cãtre coaliþiaantiirakianã a sistemelor cosmice americane de legã-turã, pânã la nivel tactic.

Astfel, nu întâmplãtor observatorii militaristrãini considerã cã hotãrârea factorilor militari dedecizie ale SUA de a folosi sistemele cosmice de legã-turã tacticã este provocatã de o serie de cauze prin-tre care uzura moralã a mijloacelor tradiþionale lamare distanþã, care se aflã în dotare, neconcordanþacaracteristicilor lor tactico-tehnice cu cerinþeleactuale ºi faptul cã, unele canale de legãturã la mare


58

distanþã cu gama de unde scurte care se folosescsunt supuse acþiunii bruiajului ºi perturbaþiilor pre-meditate.

Dezvoltarea potenþialului economic, tehno-logic, ºi ºtiinþific ºi coordonarea eforturilor în cadrulAgenþiei Cosmice Europene, au favorizat obþinerea,în ultima perioadã, de cãtre statele vest-europene,de progrese semnificative pe linia cercetãrii ºi rea-lizãrii de mijloace spaþiale, cu aplicabilitate în dome-niul militar, îndeosebi în conducerea trupelor, tele-comunicaþii, cercetare, navigaþie ºi meteorologie.Este de menþionat, în acest sens, cã statele vest-eu-ropene membre ale NATO, dispun de un sistemcomun de comunicaþii militare prin sateliþi, iarFranþa ºi Anglia dispun de sisteme cosmice militareproprii. De asemenea, au posibilitatea de a realizasateliþi dintr-o nouã generaþie ºi de a coopera, înacest domeniu, nu numai la nivel european, ci ºi cuSUA.

Aºadar, câmpul de luptã al viitorului con-tureazã o viziune holograficã a rãzboiului cu treiproiecþii: informaþionalã, structuralã ºi acþionalã.Între acestea, coeficienþii de corelaþie realizeazã atâto dispunere cât ºi o sintezã de determinãri reciprocecu mutaþii ºi interferenþe dinamice de mare amplitu-dine. Din aceastã interpolare rezultã poziþia domi-nantã a proiecþiei informaþionale ca element dedeclanºare a structuralului ºi de pregãtire a acþio-nalului ºi apoi ca element intrinsec de guvernare ºide legãturã în proces.

Rãzboiul psihologic. Rãzboiul a reprezen-tat din totdeauna nu numai o confruntare de forþefizice, umane mijloace tehnice ºi materiale, ci ºi unade energii spirituale ºi psihice. Nu întâmplãtor, încãdin antichitate Sun Tzî formula principiul potrivitcãruia ,,arta supremã a rãzboiului este de a-lînvinge pe inamic fãrã luptã”. Agresiunea psiho-logicã a fost însoþitoarea din totdeauna a rãzboiului.Rãzboiul psihologic este un termen nou pentru unlucru foarte vechi. Drept consecinþã a evoluþieiarmamentului ºi echipamentelor de luptã, a dez-voltãrii ºtiinþelor socio-umane, dimensiunea psiho-logicã a conflictelor militare s-a extins ºi a devenitatotprezentã ºi cvasiacaparatoare.

Astãzi, în viziunea analiºtilor militari, o con-fruntare militarã nu se mai declanºeazã decât înmomentul în care sunt manifestate ºansele victoriei,ca urmare a desfãºurãrii acþiunilor psihologice, pen-tru ca ulterior acestea sã ia o amploare crescândã petimpul luptei. Drept urmare, acþiunile psihologicesunt prezente în: conflictele armate; pentru restau-rarea democraþiei; acþiunile de asistenþã umanitarã;armate; operaþiunile de menþinere/implemen-

tare/consolidare a pãcii; acþiuni pentru prevenireaunor conflicte; gestionarea unei situaþii de crizã.

Omniprezenþa acþiunilor psihologice estereliefatã de o serie de caracteristici care le fac a fisolicitate ºi indispensabile în toate fazele confrun-tãrilor ºi anume: nu ucid ºi nu produc distrugeri prinele însele ºi nu intrã sub incidenþa normelor dedrept ale rãzboiului; sunt omniprezente-ele pre-merg, însoþesc, urmeazã sau chiar fac inutil un con-flict armat (în operaþiunea "Furtunã în deºert" nu auexistat numai masive atacuri terestre, aeriene ºinavale, ci ºi-înainte, în timpul ºi dupã operaþie-unrãzboi alert al cuvintelor ºi al imaginilor); nu pre-supun costuri materiale ºi financiare deosebite,raporturi cheltuieli per eficienþã surclasând net con-sumurile confruntãrii militare clasice (o evaluare acosturilor acþiunilor psihologice din Golf indicã unraport de 1:3000$ faþã de cheltuielile strict militare);au o razã de acþiune ºi efecte deosebite, datoritãmijloacelor tehnice de difuzare, cele "de apãrare" ºide contracarare fiind inexistente (pentru eficienþalor, materialele tipãrite ºi difuzate în Golf au fostsupranumite "gloanþe de hârtie"); vectorul lor celmai înaintat îl constituie mass-media, cãreia i seexploateazã una din funcþiile de bazã-funcþia media-ticã (muniþia este reprezentatã de informaþii, maiexact accesul la acestea, care prin intermediulmijloacelor moderne de difuzare pot crea o opiniepublicã, o psihozã colectivã, fãrã a aduna mulþimile.Este posibil ca succesul sau insuccesul sã nu se pro-ducã pe câmpul de luptã, ci pe prima paginã a unuiziar de dimineaþã; stricta specializare a planificato-rilor ºi utilizatorilor pentru conceperea, elaborarea,difuzarea ºi evaluarea acþiunilor psihologice (în Golfau acþionat aproximativ 1000 de specialiºti-psiholo-gi, sociologi, lingviºti, graficieni etc., în Somaliapeste 300, iar pentru operaþiunile din Haiti peste200); recursul tot mai des la agenþii specializate derelaþii publice ºi de publicitate (sunt de notorietateagenþia "Hill & Knowlton" cu manipularea opinieipublice americane în favoarea operaþiunii "Furtunãîn deºert"); alegerea temelor, exploatarea "fiºei psi-hologice" a zonei adversarului, prelucrarea, elabo-rarea ºi diseminarea cu precizie a informaþiilor (pen-tru manipularea opiniei publice în favoarea inter-venþiei în Golf s-a folosit una dintre cele trei mariteme ale sensibilitãþii societãþii americane ºi anume:"soarta copiilor"-celelalte douã fiind "drepturileomului", respectiv "grija statului pentru cetãþeniisãi". Mesajele pentru trupele irakiene au avut unprofund conþinut umanitar-trecerea de la "cuvân-tul" care ameninþã ºi înfricoºeazã la "cuvântul" careprevine ºi convinge-fiind cea mai spectaculoasã


59

mutaþie în domeniul propagandei, având o eficienþãdeosebitã: predarea în masã în locul unei rezistenþeîndârjite. Operaþiunea "susþinerea democraþiei" dinHaiti, desfãºuratã sub deviza "câºtigã-i inima ºicâºtigi", releva, de asemenea, elemente inedite înacest sens: tema centralã a discursurilor preºedin-telui rãsturnat de la putere, Aristide, a fost "Vin pen-tru a trage clopotul reconcilierii"-constituind oîntoarcere totalã faþã de ameninþãrile iniþiale curãzbunarea; complementaritatea spaþiilor infor-maþionale în care se desfãºoarã, dublatã de duali-tatea mesajului în funcþie de destinatar-opinia pu-blicã internã ºi internaþionalã, respectiv trupele ºipopulaþia adversarului).

Conflictul armat ºi acþiunea psihologicã nusunt sintagme care se exclud reciproc, ba chiar secompleteazã. O formã de manifestare a acþiunii psi-hologice, pe fondul conflictului armat, o reprezintãexacerbarea instinctului de conservare a comba-tanþilor ºi de accentuare a stresului luptei.

Prin acþiunile psihologice, în timp de rãzboi,se urmãreºte paralizarea voinþei personalului pãrþiiadverse în luptã, insuflarea neîncrederii în coman-danþi ºi în tehnica din dotare, subminarea unitãþii deluptã a acestuia, inocularea sentimentului zãdãrni-ciei, confuziei, spaimei, înãbuºirea dorinþei de rezis-tenþã. Din timp de pace se identificã "punctele slabe"ale adversarului urmãrindu-se obþinerea unei ima-gini complete asupra urmãtoarelor aspecte: puncteslabe ale politicii economico-sociale ºi ideologice;atitudinea diferitelor categorii sociale faþã de politicainternã ºi externã a statului; caracteristicile guver-nului ºi ale grupãrilor de opoziþie; nemulþumirilepreponderente în þara respectivã; relaþia dintre so-cietate ºi armatã; structura social-economicã a so-cietãþii, nivelul de culturã, moravurile ºi obiceiurilepopulaþiei.

În urma analizei, în funcþie de rezultateleobþinute, se întocmesc strategii în care constrân-gerea psihologicã ocupã un loc central. Se considerãtot mai mult cã adversarul trebuie sã acceptecondiþiile impuse nu prin lupta propriu-zisã, ci prinexercitarea de presiuni psihologice asupra lui, spre aconvinge cã lupta este inutilã.

În acþiunile psihologice, un rol major, maiales la nivel strategic, îl are "izolarea psihologicã" aobiectivului agresiunii pe baza unui complex demãsuri care cuprind sfera politicã, economicã (blo-cada economicã) ºi militarã (demonstraþii deameninþare cu intervenþia). În arsenalul moda-litãþilor de realizare a acþiunii psihologice pot fiînscrise: sabotajele, crimele politice, rãpirile, acteleteroriste, ºantajul, discreditarea armatei ºi poliþiei

sau a organelor de conducere etc..Rãzboiul psihologic cuprinde o serie de

metode ºi forme specifice.Propaganda-reprezintã o acþiune organizatã,

instituþionalizatã, de rãspândire a unei ideologii deinfluenþare a concepþiilor, opiniilor, atitudinilor,comportamentelor individuale ºi colective.

Zvonul-constituie un fenomen psiho-socialcomplex folosit în multe domenii ca o armã deosebitde eficace, prin intermediul cãreia, de cele maimulte ori, se urmãreºte înfãptuirea unor scopuriprecise.

Dezinformarea-deºi se aseamãnã cu zvonul,este consideratã ca fiind un fel de mesaj, mai multsau mai puþin explicit, un fel de comunicare de tipspecial între dezinformatori ºi þinta sa. Poate luaforma unei declaraþii, a unui gest semnificativ sau aadoptãrii unei atitudini.

Manipularea-reprezintã un instrument maiputernic decât utilizarea forþei, care este tot mai desfolosit, atât în rezolvarea unor situaþii de crizã, cât ºiîn rãzboi, pentru eficacitatea lui pe diverse niveluri.

Drogurile-sunt apreciate drept o armã strate-gicã a rãzboiului psihologic. Utilizarea drogurilorreprezintã o modalitate "ascunsã" de ducere arãzboiului psihologic, planificatã ºi realizatã astfelîncât, în cazul când este descoperitã, cel în cauzã îºipoate declina responsabilitatea într-un mod plauzi-bil, ceea ce de altfel se ºi întâmplã, pe fondul proli-ferãrii consumului mondial de droguri.

Toate acestea ne dau o idee despre problema-tica rãzboiului psihologic ca formã "noncon-venþionalã" de confruntare, cu efecte deosebite înobþinerea victoriei într-un conflict.

Rãzboiul imagologic. Creºterea fãrã prece-dent a impactului imaginii publice i-a determinat peunii specialiºti sã-i atribuie rãzboiului imagologicvalenþele unei arme. Ceea ce se considerã a fi unuldintre rãzboaiele viitorului începe sã capete conturîncã din zilele noastre: "unghiul obiectivului apara-tului de filmat ºi nu cel al tunului este acela caredeterminã prioritatea politicã".

Dacã luãm în considerare faptul cã nimic nupoate fi înfãptuit într-o percepþie de ceea ce ai vãzutcu "ochii proprii" imaginile cuceresc, conving cumare uºurinþã. "Dispariþia barierelor tehnice decomunicare a fãcut ca planeta sã nu mai fie un satglobal, ci un sat electronic în spaþiul cãruia infor-maþia, în diversele ei forme ºi mai ales realã, parþialãsau falsificatã, circulã nestingheritã ºi rapid".

Este de la sine înþeles faptul cã factorii politi-ci nu puteau rãmâne indiferenþi la extindereaimpactului televiziunii asupra opiniei publice, prin


60

trucajele, mãsluirile, travestirile ºi pãcãlelile care auluat proporþii deosebite. Unul din exemplele celemai semnificative pentru manipularea imagologicãeste interviul aºa-zisei studente din Kuweit-Nayrah-care a relatat în faþa camerelor de luat vederi despre"închipuitele" atrocitãþi comise de soldaþii irakieniîmpotriva copiilor din maternitãþi. Impactul, multmediatizat, a determinat rãsturnarea opiniei publicedin SUA în favoarea intervenþiei militare în Golf.

Latura imagologicã face parte din structurainformaþionalã a rãzboiului mileniului III, dimensi-une puternic ancoratã în societatea actualã ºi, maiales în cea viitoare. Astãzi, canalele de transmitere amesajelor vizând construcþia unei imagini anumesunt, cu predilecþie, cele audiovizuale, ale cãrorvitezã ºi impact le fac capabile, în ultimã instanþã, sãmodeleze/remodeleze realitatea.

Spaþiul ex-iugoslav a fost folosit ºi ca un bunprilej de a încerca eficacitatea a numeroase "reþete"ale rãzboiului de imagine. Acest tip de conflict-rãzboiul mediatic-dublându-l în fapt pe cel alarmelor, s-a desfãºurat pe toate paginile presei mon-diale, pe toate canalele ºi lungimile de undã radio ºiteleviziune, cu aceeaºi intensitate ca ºi devasta-toarele bombardamente aeriene. Prin acþiunilespecifice desfãºurate s-a reuºit crearea imaginii defa-vorabile Serbiei ºi chiar declanºarea, întreþinereaconflictului, intervenþia externã ºi, în final,dezmembrarea federaþiei.

Se apreciazã faptul cã schimbarea radicalãprovocatã în mass-media de informaticã, ca un nousuport mediatic, va permite în curând indivizilor dinîntreaga lume (cum de altfel se întâmplã ºi azi, darla o sacrã mai redusã), legaþi într-o reþea comunã, sãfacã schimb graþie calculatorului personal, de ima-gini, de text ºi de sunet în mod simultan. Mâine,sursele de informare vor fi deci mult mai numeroaseºi vor modifica totalmente situaþia actualã demonopol al informãrii, în care un singur canal, deciºi o singurã sursã, difuzeazã aceleaºi imagini înîntreaga în întreaga lume. Putem afirma cã imagineaare un viitor sigur. Chiar dacã riscã sã sufere încãmultiple transformãri, datoritã progresului tehnic demâine, existenþa imaginii, din cauza locului pe careîl ocupã, a impactului sãu asupra opiniei publice, nupoate ºi nu va putea fi eludatã nici în viitor.

Rãzboiul parapsihologic. Studiile între-prinse asupra fenomenelor ºi proceselor, socotite a fide domeniul parapsihologiei, încearcã, în paralel cuexplicitarea ºi înþelegerea fenomenelor respective sãidentifice cãi de aplicare a acestor discipline îndiferite domenii, în variate scopuri, atât în timp depace, cât ºi la rãzboi. Se folosesc "medii" foarte pu-

ternice pentru depistarea poziþiei submarinelornucleare duºmane, amplasarea unor obiective mili-tare de mare importanþã, posibilitatea de comuni-care la distanþã prin mijloace paranormale, utilizareaarmei parapsihologice în cele mai diverse scopuri ºicu precãdere în cel militar.

Pentru studierea fenomenelor de naturãparapsihicã au fost ºi sunt angajaþi numeroºi medici,psihologi, biologi ºi ingineri ºi se pare cã rezultateleobþinute sunt demne de luat în seamã, ceea ce faceca noul "câmp de luptã mintal" sã deschidã noi per-spective nu numai pe planul obþinerii unei infor-maþii secrete deosebit de importante, ci sã creezecondiþii de a-l utiliza ºi ca armã de atac sau deapãrare împotriva duºmanilor. Din acest punct devedere domeniile de aplicare sunt nelimitate.

Specialiºtii ºi-au canalizat studiile din dome-niul parapsihologiei, în principal pe douã direcþii:prima vizeazã utilizarea fenomenelor sau efectelorparapsihologice în care dominant este transferul deinformaþii, pentru culegerea de date secrete despreinamic ºi manipularea psihicã a comportamentuluiacestuia; a doua direcþie de investigare este consti-tuitã de folosirea aceloraºi fenomene ºi efecte, dar acãror caracteristicã este datã de un transfer ener-getic. Acþiunile de acest tip urmãresc crearea unorarme cu potenþial distructiv, ofensiv sau defensiv,capabile sã controleze acþiunile duºmanului.

Serviciul american specializat pe problemati-ca implicaþiilor militare ale parapsihologiei a fãcutpublic în 1990 un raport în care se specificau apli-caþiile militare parapsihologice: depistarea ºidescifrarea prin tehnici parapsihologice a docu-mentelor secrete; urmãrirea miºcãrilor de trupe ºinave; controlul de la distanþã al proceselor psiho-volitive ale cadrelor comandamentelor militare aleeºaloanelor superioare ºi ale oamenilor politiciplasaþi în posturi înalte; localizarea instalaþiilor mili-tare secrete; anihilarea de la distanþã a acestora;neutralizarea sistemelor de armament de toate cate-goriile, inclusiv sateliþi ºi rachete speciale; antrena-mentul propriu al trupelor specializate în misiuni decomando sau intervenþii rapide.

În cadrul parapsihologiei au fost conturate,pânã în prezent, trei mari categorii de fenomenecare se studiazã ºi anume:

- fenomene predominant bioinformaþionaleprecum: telepatia; clarviziunea; precogniþia;retrocogniþia; extracorporabilitatea; percepþia der-mato-opticã; radiestezia etc.;

- fenomene predominant energetice: tele-portaþia; levitaþia; telekinezia; fotografii indusemintal (efectul Fukurai, tauthografie); materializãri


61

(dematerializãri); transmutaþia atomicã de slabãenergie (efectul Kervran);

- fenomene dupã pragul morþii: transcomu-nicaþie (efectul Raudive), mediumitate (spiritism);apariþii, fenomenul "deja vu".

O atenþie deosebitã s-a acordat ºi se acordãtelepatiei, ca metodã de transmitere la distanþã aunor informaþii ºi care oferã în acelaºi timp ºi posi-bilitatea de a induce receptorului o stare de hipnozã.În starea de transã hipnoticã, nu numai cã pot fiinduse subiectului mesaje informaþionale, dar îi potfi implementate programe de acþiune pe care acestale va efectua ulterior în mod "inconºtient".

În cadrul cercetãrilor de telehipnozã s-aufolosit atât oameni cu capacitãþi paranormale, cât ºiaportul unor tehnologii electronice. Asemeneaexperimente au fost efectuate ºi din (spre) spaþiulextraterestru cãtre pãmânt atât de americani, cât ºide ruºi. Emisiunile electromagnetice utilizate pentruproducerea (inducerea) unor stãri comportamentaleasupra oamenilor au constituit o preocuparedeosebitã, deºi în jurul acesteia se pãstreazã unsecret strict.

Existenþa unor arme de acest tip, adicã elec-tromagnetice, chiar în stadiul de operativitatepotenþialã, este consideratã de mulþi specialiºti drepto ipotezã realistã. Dar, pânã în prezent, nu se ºtienimic sigur în acest sens; circulã însã pãrerea cã celpuþin ceea ce s-a obþinut în laborator ºi a fost experi-mentat pe cobai s-ar putea aplica pe câmpul de luptãsau în acþiuni ale forþelor speciale. Referitor la acestlucru, au apãrut în unele publicaþii de specialitate,încã din anii 1975 ºi 1985 o serie de invenþii: au fostinventaþi generatori psihotronici care sã extragã"energia biologicã" umanã, fie prin contact direct, fiepe calea concentrãrii mintale. Totodatã ele pot fi uti-lizate ºi ca arme pentru distrugerea echilibrului psi-hic al individului, lucru posibil la scarã de masã.

ªtiinþa ºi tehnologia modernã fac posibilãdezvoltarea unor sisteme de armament bazate pediferite principii fizice, care nu sunt mai puþin peri-culoase decât armele nucleare ºi care pot fi utilizatedin spaþiul cosmic. Un fenomen cu posibile aplicaþiiîn domeniul militar-teleportarea a generat ºi încãstârneºte ºi astãzi numeroase controverse.Fenomenele de teleportãri ºi de aportãri de persoaneºi de obiecte sunt extrem de importante în plan mili-tar. Practic instantaneu, în teritoriu inamic sau pepropriul front, pot fi aduse trupe, arme, muniþie,echipamente militare ºi, astfel atât prin efectul sur-prizei, cât ºi al apariþiei unor rezerve umane ºi mate-riale, se pot repurta victorii de o importanþãexcepþionalã.

Radiestezia, detectarea cu ajutorul uneibaghete a unor rezerve de apã, de minerale, aur,pietre preþioase etc. reprezintã un alt fenomen dinzona paranormalului pus la "lucru" ºi în scopuri mi-litare. Radiesteziºtii au fost utilizaþi în scopul detec-tãrii câmpurilor de mine, ascunzãtorilor ºitunelurilor luptãtorilor din Vietcong. În SUA cuproblemele de parapsihologie se ocupã firme pre-cum: Rand Westinghouse; General Electric; Centrulde Cercetãri Militare din Redstown; Institutul deCercetãri ªtiinþifice Standford. Savanþii încearcã sãpãtrundã în esenþa urmãtoarelor fenomene: per-cepþia extrasenzorialã, telepatia, clar-vederea, psi-hokinezia, telekinezia.

Studierea influenþei bioenergetice asupra sis-temului de conducere ºi de comandã, asupra apara-turii electronooptice, precum ºi construirii unorgeneratoare artificiale de bioenergie ºi instalaþii pen-tru acþiunea asupra personalului ºi populaþþiei ina-micului în scopul inducerii unor stãri normalereprezintã o preocupare deosebitã a cercetãtorilormilitari.

Viitorul parapsihologiei este greu de antici-pat, mai ales cã rezultatele celor mai multe cercetãriºi experimente sunt þinute în mare secret. Totuºi,unii specialiºti în domeniu apreciazã cã supunereaadversarilor fãrã violenþã este nu numai rãzboiulviitorului, ci ºi cel mai exigent gen de rãzboi.

Rãzboiul economic. Rãzboiul economicdateazã de foarte multã vreme, el însoþind în moda-litãþi ºi dimensiuni schimbãtoare toate conflictele,atât în faza incipientã, pe timpul confruntãrii pro-priu-zise, cât ºi dupã încheierea conflictului.Modalitãþile de folosire a economiei pe post de armãau evoluat în decursul vremurilor. În anumite limiteºi modalitãþi diferite, economia a fost folositã ca unmijloc de impunere a voinþei încã din antichitate,sub forma boicotului comercial, blocadei cãilor co-merciale (piraterie), pânã în zilele noastre, subforma embargoului parþial sau generalizat, dumpin-gului valutar, cumpãrãrii în scop de control aramurilor economice esenþiale.

Întotdeauna rãzboiul economic a avut anu-mite scopuri strategice care, în cazul unei confrun-tãri armate, vizau în principal urmãtoarele: dezorga-nizarea economiei; împiedicarea mobilizãrii eco-nomiei adversarului; frustrarea inamicului deresursele economice necesare pentru ducerea ope-raþiilor militare ºi pentru organizarea luptei de rezis-tenþã; atacarea directã a unor obiective economicedin zona graniþelor sau din interiorul þãrii respec-tive; întreruperea raporturilor comerciale externe,nu numai cu þara în cauzã, dar ºi cu altele, pentru a


62

le împiedica sã realizeze schimburi de produse ºimateriale necesare luptei.

În actualele conjuncturi internaþionale ºi alenivelului distructiv atins de sistemele de armamentmoderne este preferat rãzboiul economic în loculcelui militar întrucât acesta dispune de mijloace eco-nomice specifice, cum sunt: "arma petrolului","arma financiarã", "arma tehnologicã", "arma ali-mentarã", "arma competiþiei" etc., care permitrealizarea unor importante scopuri politice, strategiefãrã a se apela la calea luptei armate. Prin urmare,prin acþiunile de rãzboi economic se realizeazãcucerirea unor noi pieþe: diminuarea puterii eco-nomice a unor state (mai ales a celor mici ºimijlocii); producerea unor însemnate pagube mate-riale ºi financiare prin lichidarea unor capacitãþi deproducþie sau reducerea activitãþii acestora ºi prinsubminarea unor ramuri de bazã ale economiei.

Într-o previziune, din 1993, asupra configu-raþiei viitoarelor conflicte interstatale se spunea:"într-o lume dominatã de blocuri comerciale uriaºe,conflictele vor fi probabil foarte diferite de cele pecare le cunoaºte lumea azi, o lume a statelornaþionale. Rãzboaiele dintre þãrile aceluiaºi bloc saudintre blocuri vor fi mai degrabã, economice decâtmilitare. Din acest punct de vedere, pe viitor, rolulcorporaþiilor transnaþionale va creºte probabil înimportanþã, cãci interesele ºi structurile lor se vorinfiltra în toate blocurile".

Aºadar, rãzboaiele economice viitoare nu vordispãrea, ci vor îmbrãca forme noi, axate pe: con-flicte directe între întreprinderi din þãri diferite;folosirea unor organizaþii mafiote ºi destabilizatoare;ocuparea unor poziþii monetare dominante; rapor-turi de schimb inechitabile; protecþionism fãþiº saumascat; expansiune comercialã prin mijloace ilegaleetc..

Rãzboiul geofizic. Viaþa oamenilor esteinfluenþatã în multe feluri. Starea atmosfericã ºiclima sunt elemente esenþiale pentru existenþaomenirii. Variaþiile stãrii atmosferice pe termen scurtmodificã producþia agricolã ºi influenþeazã compor-tamentul uman. Variaþiile climatice pe termen lungpot determina chiar soarta unor anumite civilizaþii.

Din aceste considerente, oamenii au încercatmereu sã înþeleag, sã prevadã ºi chiar sã modificefenomenele din naturã. Din nefericire, concomitentcu sporirea cunoºtinþelor despre aceste fenomene ºia capacitãþii umane de a-l modifica, cercurile mi-litare, ºi nu numai, au început sã ia în considerareposibilitatea manipulãrii lor în scopuri ostile. Aºa aapãrut noþiunea de rãzboi geofizic (ecologic, meteo-rologic, climatologic etc.). El rezultã din capacitatea

umanã de a deteriora, altfel decât accidental,geosfera (litosfera ºi hidrosfera) cu impact asupraclimei mediului ambiant, asupra posibilitãþilor deviaþã umanã.

Scopul desfãºurãrii unui rãzboi geofizic arconsta în atacul asupra mediului terestru, aerian saunaval pentru: distrugerea economiei unei þãri-þintã;distrugerea (diminuarea) standardului de viaþã;diminuarea (lichidarea) capacitãþii de a purta unrãzboi; împiedicarea supravieþuirii pe termen lung.

Convenþia de la Geneva, din iunie 1977,interzice manipularea ºi modificarea mediului natu-ral în scopuri militare prin utilizarea în scopuri ostilea tehnicilor de modificare a mediului, având efectecu arie largã de rãspândire, de duratã sau grave, camijloace de distrugere. De aici a apãrut în limbajulcrimelor de rãzboi împotriva umanitãþii ºi aceea de"ecocid".

Principalele direcþii de acþiune în cadrulrãzboaielor/agresiunilor geofizice se referã la modi-ficarea scoarþei terestre prin acþiune asupra:calotelor de gheaþã polarã prin grãbirea topirii etc.;oceanelor prin schimbarea compoziþiei, temperaturiisau curenþilor; uscatului prin defriºãri, poluãri,inundaþii etc.; modificarea troposferei-schimbãriproduse în compoziþia gazoasã, în concentraþiaaerosolilor, în structura ºi compoziþia norilor înscopul de: intensificare a precipitaþiilor, privare deprecipitaþii, manipulare a uraganelor, a disipa sau acrea ceaþã, manipulare a grindinei; modificareastratosferei prin acþiuni asupra stratului de ozon,care este principala pãturã protectoare a Terreiîmpotriva radiaþiilor; producerea de cutremure pebaza unor explozii nucleare de iniþiere a punctelorsensibile; producerea de valuri marine uriaºe(Tsunami); producerea alunecãrilor de teren; acti-varea vulcanilor pasivi.

Toate aceste modificãri, la ora actualã, potsau vor putea fi realizate pe baza armamentuluinuclear existent, a mijloacelor bacteriene ºi chimice,dar ºi prin catastrofe ecologice intenþionate, prin dis-trugerea obiectivelor cu ,,risc” (centrale nucleare,uzine ºi rezervoare chimice etc.) prin folosirea arma-mentului cu muniþie clasicã.

Elemente ale acþiunilor specifice geofizice aurezultat din conflictul din Indokina, din cele din Golfºi în spaþiul iugoslav. În operaþiunea ,,Forþa aliatã”declanºatã împotriva Iugoslaviei, la 24 martie 1999,lansarea rachetelor, bombardarea unor uzine chi-mice, rafinãrii, depozite de carburanþi ºi poduri, auavut consecinþe dezastruoase asupra naturii, în zonanemijlocitã a desfãºurãrii acþiunilor distructive, darºi cu mult mai departe, în atmosferã s-au degajat


63

componente periculoase care fac parte ºi din struc-tura unor gaze toxice de luptã, cum ar fi fosfogenul,amoniacul, cianuri sau derivaþi halogenaþi ai hidro-carburilor saturate. Aºa de exemplu, gazele emise cuocazia lansãrii de rachete influenþeazã direct ºi pu-ternic starea stratului de ozon, pentru a cãruirefacere sunt necesare, apreciazã specialiºtii, zeci deani. Milioane de tone de bioxid de carbon, degajateîn urma incendiilor provocate, amplificã ,,efectul deserã” ºi tendinþele de schimbare a climei. De aseme-

nea, odatã cu distrugerea rezervoarelor de petrol ºi afabricilor chimice, substanþele toxice s-au scurs însol, afectând grav ºi pentru multã vreme mediulînconjurãtor.

Din descrierea succintã a tipurilor de rãzboi,cu componentele ºi obiectivele lor, se poate observao întrepãtrundere a modurilor de acþiune specificefiecãruia, precum ºi intervenþia esenþialã atehnologiilor, descoperirilor actuale ºi care fac obiec-tul cercetãrii umane.


64

BIBLIOGRAFIE(1) Cf.Colectiv, Rãzboaiele de azi ºi de mâine, Editura Militarã, Bucureºti, 1999, p.32(2) Memorator privind sistemele ºi mijloacele de conducere a trupelor ºi dirijare a armamentului din înzes-trarea forþelor armate ale principalelor state membre NATO, MSt.M-1993, p. 197, 250(3) Cf. C. Weinberger, P. Schweizer, Urmãtorul rãzboi mondial, Editura Antet, Oradea, 1997, p. 311-313(4) Sun-Tzî, Arta rãzboiului, Editura Militarã, Bucureºti, 1976, p. 31(5) Cf. A. ºi H. Toffler, Rãzboi ºi antirãzboi, Editura Antet, Oradea, 1996, p. 254(6) Cf. Colectiv, Rãzboaiele de azi ºi de mâine, Editura Militarã, Bucureºti, 1999,p.86(7) Alvin Toffler, ªocul viitorului, Editura Politicã, Bucureºti, 1973, p. 176(8) Cf.Colectiv, Rãzboaiele de azi ºi de mâine, Editura Militarã, Bucureºti,1999, p.134(9) Cf. Teodor Filip, Rãzboiul parapsihologic împotriva României, Editura Obiectiv, Craiova, 1998, p. 31-32(10) Cf. Eugen Celan, Rãzboiul parapsihologic, Editura Teora, 1993, p. 13-14(11)Cf.Colectiv,Rãzboaiele de azi ºi de mâine, Editura Militarã, Bucureºti,1999,p.186(12) Cf. Eugen Celan, Rãzboiul parapsihologic, Editura Teora, 1993, p. 96-97(13)Cf.Colectiv,Rãzboaiele de azi ºi de mâine, Editura Militarã, Bucureºti,1999,p.194(14) Al. King, Al. Scheider, Prima revoluþie globalã, o strategie pentru supravieþuirea lumii, EdituraTehnicã, Bucureºti, 1993, p. 10-11(15) Cf. Colectiv, Rãzboaiele de azi ºi de mâine-agresiuni nonconvenþionale, Editura Militarã, Bucureºti,1999, p. 228

Prudenþa rãmâne condiþia

supravieþuirii noastre pe acestã planetã.Adãugând ºi faptul cã efectele acþiunilor noastrenu respectã, întotdeauna, graniþele naþionale,deducem motivul pentru care organismeleinternaþionale iniþiazã ºi finanþeazã programede anvergurã în domeniul protecþiei mediului.

Politica comunitarã de mediu urmãreºte sãpromoveze dezvoltarea durabilã (utilizarea pru-dentã ºi raþionalã a resurselor naturale) ºi sãprotejeze mediul înconjurãtor pentru generaþi-ile prezente ºi viitoare; acest lucru necesitã inte-grarea politicii de mediu în celelalte politicicomunitare, acþiuni preventive, aplicarea prin-cipiului ,,poluatorul plãteºte”, lupta împotrivadeteriorãrii mediului înconjurãtor chiar lasursã, precum ºi împãrþirea responsabilitãþilor,promovarea mãsurilor la nivel internaþionalpentru rezolvarea problemelor mediului de

dimensiuni regionale ºi mondiale.Fiind recunoscute necesitatea ºi legitimi-

tatea unei politici comune în domeniul mediu-lui, s-a dezvoltat un drept comunitar al mediu-lui, care cuprinde în prezent peste 200 directive ºiregulamente (acquis-ul comunitar) ce acoperãun numãr mare de sectoare, în principal legis-laþia orizontalã de mediu, protecþia apelor, calitateaaerului, protecþia florei ºi faunei, zgomotul, gestiuneadeºeurilor ºi chimicalelor, poluarea industrialã ºimanagementul riscului, protecþia împotriva radia-þiilor.

Asigurarea conformãrii cu prevederileacquis-ului necesitã investiþii semnificative, dartotodatã, aduce beneficii importante cu privirela sãnãtatea publicã ºi reduce distrugerilecostisitoare ale pãdurilor, clãdirilor, peisajeloretc..

În ciuda îmbunãtãþirilor semnificative ceau avut loc la nivel european, în special îndomeniul reducerii poluãrii aerului ºi apei pota-bile, acquis-ul trebuie sã se dezvolte în contin-uare. În noul Program de Acþiune pentru pro-tecþia mediului sunt identificate patru domeniiprioritare: schimbãrile climatice, natura ºi biodiver-sitate, mediu ºi sãnãtate, resurse naturale ºi deºeuri.

Ce este acquis-ul comunitar?Acquis-ul comunitar este ansamblul de

drepturi ºi obligaþii asumate de statele membre aleUniunii Europene, normele juridice ce reglementeazãactivitatea Comunitãþilor Europene ºi a instituþiilorUniunii Europene (UE), acþiunile ºi politicile comu-nitare.

Acquis-ul comunitar este format din le-gislaþia comunitarã primarã (tratatele, cum ar fiTratatul de la Roma, Tratatele de aderare etc.),legislaþia secundarã, adoptatã în temeiul

APÃRAREA NBC 11/2006PROTECÞIA MEDIULUI

65

PAªI ,,VERZI" CÃTRE VALORILE EUROPENEPRIN ACÞIUNI DE PROTECÞIE

A MEDIULUI

Profesor Alexandrina POPA

,,Nu moºtenim pãmântul pãrinþilor noºtri, ci îl împrumutãm copiilornoºtri"

Antoine de Saint-Exupéry

Obiective ale politicii de mediu lanivel european

,,Lacul codrilor albaºtri încãrcat cu flori de nufãr....”

tratatelor (regulamente, directive, decizii etc.),jurisprudenþa Curþii de Justiþie a ComunitãþilorEuropene ºi a Tribunalului de Primã Instanþã(cu sediul la Luxemburg), declaraþiile, rezoluþi-ile, acordurile internaþionale la care Comu-nitatea Europeanã este parte, principiile gene-rale de drept etc..

Acquis-ul comunitar înseamnã tot ceeace s-a hotãrât ºi a fost convenit de la înfiinþareaComunitãþilor pânã în pre-zent ºi este o construcþie com-plexã, care s-a dezvoltat îndecursul a 50 de ani.

Termenul acquis pro-vine din limba francezã, sescrie ºi pronunþã ca în limbade origine. Cuvântul înseam-nã ,,ceea ce s-a dobândit”.

Acquis-ul comunitarse cuantificã în pagini deJurnal Oficial al UniuniiEuropene, care este echiva-lentul Monitorului Oficial din România.

Acquis-ul este estimat la 80.000 - 90.000de pagini de Jurnal Oficial.

România a subscris la îndeplinirea acquis-ulcomunitar privind Capitolul 22 - Protecþia mediului,în vigoare la data de 31 decembrie 2000 ºi ºi-aasumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 încheiereapregãtirilor de aderare la Uniunea Europeanã.

În acest sens, au fost promovate legi pen-tru a facilita procesul de armonizare a legislaþieinaþionale cu cerinþele acquis-ului comunitar demediu în acest sector:

1Legea nr. 86/2000 pentru ratificareaConvenþiei privind accesul la informaþie, parti-ciparea publicului la luarea deciziei ºi accesul lajustiþie în probleme de mediu (ConvenþiaAarhus);

1Legea nr. 22/2001 pentru ratificareaConvenþiei privind evaluarea impactului asupramediului în context transfrontier (ConvenþiaEspoo).

România a deschis acest capitol (capitolul22-Protecþia Mediului) în primul semestru alanului 2002 ºi a cerut perioade de tranziþie pen-tru unele acte comunitare iar la Conferinþa deaderare din 26.11.2004 l-a închis provizoriu.

Constituþia consacrã dreptul la unmediu sãnãtos

În România, noua Constituþie consacrãexpres îndatorirea tuturor persoanelor fizice saujuridice de a proteja ºi a ameliora mediul încon-jurãtor: CONSTITUÞIE, Titlul II, Cap. 2,Drepturile ºi libertãþile fundamentale, Art.331(Dreptul la mediu sãnãtos)…. 3) Persoanelefizice sau juridice au îndatorirea de a proteja ºi ame-liora mediul înconjurãtor.

Tot Constituþiacreeazã cadrul juridicgeneral pentru ocrotireaprin mijloace de drept avictimelor acþiunilorcare produc prejudiciimediului: CONSTITU-ÞIE, Titlul IV, Economiaºi finanþele publice Art.134 (Economia) 2) Statultrebuie sã asigure: …. e)refacerea ºi ocrotirea me-diului înconjurãtor, precum

ºi menþinerea echilibrului ecologic. Termenul de ,,refacere a mediului încon-

jurãtor” utilizat în textul constituþional se poateinterpreta în sensul contribuþiei statului laremedierea sectoarelor degradate ecologic,intervenþiei instituþiilor civile în soluþionareadelictelor civile prin care s-au cauzat prejudiciimediului înconjurãtor.

Constituþia consacrã ºi obligaþia specificãimpusã proprietarilor pentru protecþia mediu-lui: CONSTITUÞIE TITLUL II, Cap. 2, Drepturileºi libertãþile fundamentale, Art. 41(Dreptul de


66

proprietate privatã)… 6) Dreptul de proprietateobligã la respectarea sarcinilor privind protecþiamediului ºi asigurarea bunei vecinãtãþi, precum ºi larespectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sauobiceiului, revin proprietarului.

Ca urmare, în noua lege cadru privindprotecþia mediului (OG nr.195/2005), în capi-tolul 14 ,,Atribuþii ºi rãspunderi", art. 83 suntenumerate urmãtoarele atribuþii pentruMinisterul Apãrãrii Naþionale:

1elaboreazã norme ºi instrucþiuni speci-fice pentru domeniile sale de activitate, în con-cordanþã cu legislaþia privind protecþia mediu-lui;

1supravegheazã respectarea de cãtrepersonalul Ministerului Apãrãrii Naþionale anormelor de protecþia mediului pentru activi-tãþile din zonele militare;

1controleazã acþiunile ºi aplicã sancþiunipentru încãlcarea de cãtre personalulMinisterului Apãrãrii Naþionale a legislaþiei deprotecþia mediului în domeniul militar;

1asigurã realizarea evaluãrii impactuluiasupra mediului, a raportului de amplasamentºi, dupã caz, a raportului de securitate, prinstructuri specializate, atestate de cãtre autori-tatea publicã centralã pentru protecþia mediu-lui, numai pentru proiectele ºi activitãþile dinzonele militare;

1asigurã informarea autoritãþilor com-petente pentru protecþia mediului cu privire larezultatele automonitorizãrii emisiilor de polu-anþi ºi a calitãþii mediului în zona de impact,precum ºi cu privire la orice poluare accidentalãdatoratã activitãþii desfãºurate.

Responsabilitãþi de protecþie amediului determinate de calitateaRomâniei de parte la tratatele interna-þionale ºi de statutul sãu de stat membruNATO

Într-o Europã prosperã, sigurã ºi liberã,securitatea reprezintã, dupã aprecierea UniuniiEuropene, prima condiþie a dezvoltãrii, iarcrearea UE, un factor esenþial al stabilitãþii ºipãcii pe continentul nostru.

Posibil ca acest lucru sã determine þãrilecontinentului sã-ºi doreascã aderarea, deºicondiþiile de integrare sunt destul de severe ºi seîncheie de cãtre fiecare þarã în parte cu

reprezentanþii UE, potrivit unui calendar deaderare ºi unui acquis comunitar.

Din acelaºi motiv cei 25 membri ai UEconsacrã 160 miliarde euro doar pentru apãrareiar eforturile diplomatice, politice în materie dedezvoltare, comerþ ºi mediu urmãresc ca obiec-tiv crearea unei sinergii prin adoptarea uneiapropieri mai coerente ºi mai globale.

Transformãrile care au avut loc înArmata României, cerute atât de calitateaRomâniei de parte la tratatele internaþionale câtºi de statutul sãu de stat membru NATO, au fostîn plan organizaþional, material, normativ doc-trinar ºi a avut consecinþe multiple asupraraportului armatã-societate. Ca parte integrantãa societãþii, armata are obligaþia de a se alãturaefortului naþional de protejare a mediului,raspunzând astfel aspiraþiilor sale cãtre valorileeuropene. Militarii Armatei Române trebuie sãfie alãturi de întreaga societate româneascã, înorganizarea unor acþiuni menite sã ducã laîmbunãtãþirea ºi pãstrarea nealteratã a mediuluiînconjurãtor.

În Armata României, existã preocupãrireale în domeniul protecþiei mediului,îmbunãtãþirii condiþiilor de sãnãtate a persona-lului, prin acþiuni concrete de reducere aimpactului negativ produs de activitãþile mili-tare ºi prin implementarea politicii ºi strategieinaþionale de mediu. Mãsurile drastice luate pelinia protecþiei mediului în þãrile occidentale,implicit în armatele acestora, au implicat elabo-rarea unei strategii proprii de protecþie a medi-ului, precum ºi a unui plan de acþiune pentruprotecþia mediului la nivelul MinisteruluiApãrãrii Naþionale în toate unitãþile ArmateiRomâniei.

Noua lege cadru privind protecþia mediu-lui (OG nr.195/2005) art.12 menþioneazã cãactivitãþile desfãºurate de structurile compe-tente ale sistemului de apãrare, ordine publicã ºisecuritate naþionalã sunt exceptate de laobþinerea autorizaþiei de mediu. Astfel, sectoru-lui militar îi revine obligaþia de a-ºi elabora pro-priile reglementãri prin care sã previnã, sãreducã ºi sã controleze impactul activitãþilor saleasupra mediului ºi simultan sã-ºi instruiascãpersonalul astfel încât, o nouã atitudine faþã demediul înconjurãtor ºi faþã de cerinþele legislaþiei de


67

mediu sã determine o îmbunãtãþire a perfor-manþelor de mediu pentru unitãþile militare ºi onouã imagine a acestora, vizavi de controlulimpactului de mediu în zonele sale de responsa-bilitate.

În acest sens, la sfârºitul anului 2002, afost elaborat SMO 50067 care redã politica ºidoctrina de protecþie a mediului pe timpul ope-raþiilor ºi instrucþiei, în 2003 - ,,Ghidul acti-vitãþilor de protecþie a mediului pe timpulinstruirii forþelor armate”, elaborat în conformi-tate cu SMO 50067/2002, iar în anul 2005,Inspectoratul armatei publicã ,,Manualul de pro-tecþia mediului pentru exerciþiile ºi operaþiile mili-tare” ºi ,,P.MED-4 Instrucþiuni privind organizareaactivitãþii de protecþia mediului în ArmataRomâniei”.

Toate acestea constituie baza pentruimplementarea legislaþiei naþionale de mediudar ºi pentru instruirea forþelor, inclusiv a celorcare desfãºoarã ºi participã la exerciþii ºi operaþiimilitare.

,,P.MED-4 Instrucþiuni privind organizareaactivitãþii de protecþia mediului în Armata României”stabileºte mãsurile de protecþia mediului caretrebuie luate de unitãþile, instituþiile ºi formaþi-unile militare din compunerea M.Ap.N în sco-pul prevenirii ºi reducerii poluãrii în zonele salede responsabilitate sau de acþiune. La art.5-(1)se menþioneazã cã rãspunderea privind apli-carea ºi respectarea mãsurilor de protecþiamediului o au comandanþii/ºefii unitãþilor mili-tare pentru obiectivele în administrare.Responsabilitatea comandanþilor se amplificã

dacã luãm în considerare conþinutul articolului7.- (1):,,...în obiectivele, incintele ºi zonele militare,inspectorii-ºefi, comisarii-ºefi ºi comisarii Gãrzii demediu din cadrul structurilor de control aleautoritãþilor centrale ºi locale de mediu, au accesnumai în cazul producerii unui accident de mediumajor, în prezenþa structurilor specializate de laeºaloanele superioare structurii controlate” ºiconþinutul articolului 13.- (1): ,,Evaluarea demediu a obiectivelor/activitãþilor militare cu impactasupra mediului este un proces obligatoriu de evalu-are internã ºi constituie atributul comandan-þilor/ºefilor care le administreazã”, precum ºi arti-colul 18: ,,În cazul poluãrii accidentale cu efecteasupra mediului înconjurãtor ºi sãnãtãþii populaþieidin afara obiectivelor militare, ca urmare a acti-vitãþilor desfãºurate de cãtre personalul armatei, con-statarea ºi aplicarea sancþiunilor se executã potrivitlegislaþiei în vigoare”.

Atribuindu-se astfel de responsabilitãþipe linie de protecþia mediului ºi solicitându-se,pânã la nivel unitate, monitorizarea ºi rapor-tarea stãrii factorilor de mediu din unitãþi,raportarea gestiunii deºeurilor ºi substan-þelor/deºeurilor periculoase, obligativitateaevaluãrii de mediu ca activitate internã ºi per-manentã, planuri de acþiune pentru protecþiamediului etc. ºi în condiþiile existenþei unei le-gislaþii ample, protecþia efectivã a mediuluidevine o cerinþã stringentã.

Cu toate acestea, lipsa resurselor finan-ciare pentru acþiuni de mediu, lipsa efectelorimediate ale poluãrii asupra sãnãtãþii, sau poatelipsa de informaþie de specialitate precum ºi un nivelscãzut al conºtiinþei ecologice determinã o insufi-cientã apreciere a acestui tip de activitate dinpartea managementului unitãþilor/categoriilorde forþe, comandamentelor de armã etc..

Conºtiinþa de mediu s-ar îmbunãtãþimult prin implementarea standardului inter-naþional ISO 14001:2004 - Sisteme de manage-ment de mediu. Beneficiile implementãrii unuiastfel de standard sunt: sistematizarea tuturoractivitãþilor de mediu relevante care duc lareducerea riscurilor de mediu; îmbunãtãþireaperformanþei mediului prin intermediul organi-zaþiei; creºterea încrederii publicului, agenþiilorguvernamentale, economie de costuri printr-ogândire ºi acþiune sistematicã ºi pro-activã,


68

îmbunãtãþirea implicãrii angajaþilor, a moti-vaþiei ºi angajamentului. Performanþa de mediudocumentatã ºi susþinutã va îmbunãtãþi imagi-nea ºi competitivitatea naþionalã/internaþionalãprecum ºi siguranþa legalã, ca urmare aobservãrii sistematice a legislaþiei de mediu rele-vante ºi a reglementãrilor prin intermediulcãreia este implementatã.

Dacã avem în vedere ca prioritate a pro-tecþiei mediului: sãnãtatea umanã, simultan cuISO 14001, este posibilã implementarea stan-dardului OHSAS 18001:2004 - Sisteme de ma-nagement al sãnãtãþii ºi securitãþii ocupaþionaleAcest standard cu privire la Sãnãtatea ºiSecuritatea Ocupaþionalã (OHSAS-Occupa-tional Health and Safety Assessment Series)prezintã cerinþele unui sistem de managementcare permite unei organizaþii sã-ºi controlezeriscurile legate de sãnãtatea ºi securitatea ocu-paþionalã ºi sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþamanagerialã.

OHSAS oferã asistenþã pentru o varietate deaspecte: minimalizarea riscului pentru angajaþi ºi altepersoane, îmbunãtãþirea unui sistem existent de ma-nagement OHSAS, demonstrarea preocupãrii saucreºterea siguranþei. Cele douã standarde pot fi inte-grate uºor într-un sistem de management al calitãþii,utilizând sinergiile în mod optim.

Dacã sub aspect normativ, ca urmare adobândirii statutului de stat membru NATO, s-aacþionat pentru armonizarea legilor, regula-mentelor militare cu cele similare armatelormembre NATO, în plan doctrinar s-au elaboratstrategii ºi doctrine militare, iar în plan materialtransformãrile vizeazã modernizarea mij-loacelor de luptã existente în dotarea armatei ºiachiziþionarea de tehnicã de luptã modernã,simultan cu îmbunãtãþirea condiþiilor demuncã, de echipare, cazare etc. a efectivelorarmatei. Dacã asupra personalului militar con-secinþele acestor transformãri pot fi doar pozi-tive, cum va evolua însã, reacþia societãþii civile viza-vi de efectele determinate de desfãºurarea unor activi-tãþi militare asupra mediului?

Sã avem în vedere ºi evoluþia probabilã aunor organizaþii ale societãþii civile, evoluþiagradului de conºtientizare a opiniei publiceprivind drepturile sale la un mediu sãnãtos,dreptul la informaþie. Posibil sã nu treacã multtimp pânã când toþi cetãþenii vor învãþa sã-ºiînsuºeascã normele ºi regulile specifice unuicomportament social-activ ºi responsabil iarmass-media va dori sã cunoascã cât mai multe ºicât mai mult din ce se petrece într-o instituþiemilitarã. ªi atunci, probabil cã aspectele demediu din unitãþi, astãzi considerate neglijabilede cãtre unii comandanþi, vor cãpãta mai multãimportanþã decât o au în prezent ºi vor determi-na alocarea mai multor resurse financiare ºi maimultã implicare din partea întregului personalmilitar.

Oricum, prioritar pentru forþele armate, aºacum precizeazã SMO 50067/2002 ,,Doctrinaforþelor armate privind protecþia mediului petimpul operaþiei ºi instrucþiei” rãmâneîndeplinirea misiunii þinând cont în acelaºi timp ºi deobligativitatea de a lua toate mãsurile necesare pentrurealizarea mãsurilor de protecþie a mediului.Desfãºurarea instrucþiei ºi exerciþiile executatepe timp de pace trebuie sã aibã în vedere regle-mentãrile de mediu. Singura excepþie de laaceastã cerinþã poate fi o situaþie de urgenþã încare este ameninþatã viaþa ºi siguranþa omuluisau a bunurilor materiale. Limitãrile determi-nate de cerinþele de protecþia mediului trebuiesã permitã îndeplinirea obiectivelor deinstrucþie sau ale exerciþiului. Comandanþii tre-buie sã includã ºi gestionarea riscului de mediuîn planificarea exerciþiilor, în vederea realizãriiobiectivelor exerciþiului în condiþiile reduceriiimpactului negativ asupra mediului.

ªi nu numai.Parafrazând pe Michel Perigord, în

scopul bunãstãrii colective, sã luãm, cu toþii, ocutie imaginarã cu vopsea verde ºi, cu o la fel deimaginarã pensulã, sã ne colorãm sufletul, ast-fel încât sã devenim niºte ,,verzi veritabili”.


69

Lucrãri de referinþã:1.Standard Militar Operaþional 50067/2002 ,,Doctrina forþelor armate privind protecþia mediului pe timpul operaþiei ºi instrucþiei”;2.P.MED-4 Instrucþiuni privind organizarea activitãþii de protecþia mediului în Armata României”, Inspectoratul Ministerului Apãrãrii Naþionale, 2005;3.Raporturile dintre armatã ºi societate în procesul integrãrii europene ºi euroatlantice a României, Universitatea Naþionalã de Apãrare ,,Carol I", 2005;4. Mesajul ministrului apãrãrii naþionale, Ioan Mircea PAªCU, cu ocazia Zilei Inter-naþionale a Mediului, 2004;5.OUG nr.195/2005 privind protecþia mediului.6. Constituþia României7. Planul de Aderare la UE, capitolul 22.8. Valérie Baron, Practica managementului de mediu, traducere din limba francezã de Maria Mihaela Grigoriu, Editura Tehnicã, 2001.

IntroducereSfârºitul erei Rãzboiului Rece a deschis "Cutia

PANDOREI" cu privire la neliniºtile referitoare la mediulînconjurãtor care, constituie sursele unor conflicte ce sederuleazã în spatele marilor puteri. Astãzi, conflictele nuse mai deruleazã dupã aceleaºi reguli ºi în acelaºi cadru cape timpul Rãzboiului Rece. Imperfect ºi fãrã un timpanume precizat, Rãzboiul Rece a fost constituit ca uncadru bazat pe principiul luãrii deciziilor în sistemul "acþi-unii-reacþiunii". În toatã aceastã perioadã, când practicîntregul cadru se rezuma la a analiza cele douã marisuper-puteri (SUA ºi URSS) ºi a arsenalelor militare aleacestora, nimeni nu acorda atenþia cuvenitã problemelormediului, ca rezultate ale acestor conflicte. În mod ironic,multe din aceste viitoare conflicte au dus la exacerbareaproblemelor de mediu, aceasta ºi ca urmare a neglijãrii decãtre factorii politici a problematicii ecologice. Este abso-lut evident cã în epoca post Rãzboi Rece, politicienii audevenit mult mai preocupaþi de problemele securitãþiimediului înconjurãtor ºi au decis cã "aceasta este unul dinpilonii importanþi ai securitãþii naþionale". Reflectareaconceptului de securitate ecologicã, ca parte componentãa securitãþii generale, se regãseºte în conþinutul strategieide securitate naþionalã a fiecãrui stat. În cele ce urmeazã,ne propunem o abordare progresivã a "securitãþii demediu" ca o preocupare a statelor în contextul expansiu-nii politicii globale ºi posibilele consecinþe ale legãturilordintre problemele de mediu ºi paradigma "securitãþiiextinse".

Înainte de a trece la examinarea relaþiei dintreproblemele de mediu ºi conflicte, este necesar sã definimce se înþelege prin "conflict" în sensul celor relatate înacest articol. Chiar dacã degradarea mediului înconjurã-tor nu conduce direct cãtre violenþã, mulþi specialiºti demediu ºi politologi afirmã cã ".. aceasta poate duce la

creºterea tensiunilor atât la nivel naþional, cât mai ales la nivel

internaþional, astfel încât, dupã toate probabilitãþile, aceste con-

flicte vor împiedica gãsirea unor soluþii de cooperare ºi dezvoltare

în domeniu" . Relevant este faptul cã, toate aceste mani-festãri ale violenþei asupra mediului, implicã asumareaunui risc care poate implica mai mult decât un stat saualtul. Ni se reaminteºte de cãtre Homer-Dixon, faptul cã"...schimbãrile de mediu pot rezulta din diferitele tipuri de con-

flict precum: rãzboiul ºi actele teroriste, inclusiv la nivel diplo-

matic sau al disputelor comerciale" .Acordarea unei atenþii ridicate problemelor de

mediu a început încã din timpul Rãzboiului Rece, mai

precis dupã anul 1972. În acest an, a avut loc prima con-ferinþã internaþionalã de mediu ºi anume, ConferinþaNaþiunilor Unite pe Probleme de Sãnãtatea Mediului,cunoscutã ºi sub numele de Conferinþa de laStockholm. Conferinþa a reprezentat punctul de plecarepentru abordarea cu responsabilitate a problemelor îngri-jorãtoare ale mediului. Potrivit opiniei analiºtilor politico-militari ºi reprezentanþilor diplomatici ai ONU, "gândirea

ecologicã" trebuie sã reprezinte o preocupare majorãimportantã în viitor, în special pentru proiectele de dez-voltare semnificative. Unul din cele mai semnificativeorganisme creat în acest sens, este Programul NaþiunilorUnite pentru Mediu (UNEP), organism rezultat alConferinþei de la Stockholm. În scurt timp, au fost createºi alte organisme cu rol determinant în problemele demediu. Astfel, nu mai puþin de 36 de tratate inter-naþionale de mediu au fost semnate dupã anul 1972. Înperioada 1972 (Conferinþa de la Stockholm) ºi 1992(Conferinþa Naþiunilor Unite pentru Mediu ºiDezvoltare), au fost iniþiate, semnate ºi aplicate peste osutã de tratate bi ºi multilaterale, cu scopul de a regle-menta ºi rezolva problemele majore de mediu la nivelregional, dar ºi global. Mai mult, în aceiaºi perioadã, auapãrut ºi alte voci distincte, reprezentate de organizaþiileneguvernamentale (ONG-uri), pentru a aborda acesteprobleme majore, cele de securitatea mediului.

Marile probleme de mediu apãrute în a douajumãtate a celui de-al XX-lea secol, plecând de la despã-duririle masive, ca formã gravã a afectãrii biodiversitãþii ºipânã la distrugerea stratului de ozon, au atras atenþiaîntregii lumi asupra acestor probleme deosebit de grave.Mass-media a semnalat, în mod frecvent, problemelemajore ce creeazã conflicte (crize) de mediu: exploatareaexcesivã a resurselor naturale, poluarea ºi distrugereaoceanelor, atmosferei, ºi spaþiului cosmic, precum ºischimbãrile climatice, toate acestea fiind în responsabili-tatea populaþiei întregii planete. Potrivit opiniei analiºtiloramericani, Porter, G. ºi J. Brown, acestea ar putea fi cata-logate ca fiind "vulnerabilitãþi comune" . Acest termen su-bliniazã faptul cã, problemele de mediu "nu respectã relaþia

tradiþionalã a graniþei dintre statele suverane" ºi cã ele sunt"expresia rãspunderii comune cu privire la bunurile omenirii,

implicând o responsabilizare a tuturor statelor lumii" .Declaraþia de Mediu de la Langkawi reitereazã faptul cã"multe din problemele de mediu depãºesc graniþele ºi interesele

naþionale ale statelor, necesitând un efort coordonat pentru

soluþionarea acestora la nivel global". Toate aceste acþiuni


CONFLICTELE GLOBALE DE MEDIU ÎN ERA POST,,RÃZBOI-RECE":

EXTINDEREA LEGÃTURILOR ACESTORACU PARADIGMELE SECURITÃÞII

Colonel dr. Florea SURDU

Inspectorul ºef pentru protecþia mediului ºi a muncii

70

deºi sunt lãudabile, ele trebuie sã se materializeze înmãsuri ºi soluþii pe termen lung, ca ºi alternative alecooperãrii non-militare dintre statele lumii.

Legãtura dintre Securitate ºi ProtecþiaMediului

Redefinirea Securitãþii Toate aceste "probleme de mediu" dezbãtute de

cãtre ONG-uri, de analiºti politico-militari, specialiºti demediu, ne-au condus la ideea cã existã o legãturã foarteputernicã între securitate ºi mediu, primele abordãri însensul securitãþii ecologice datând din anii ‘70. În moddeosebit, Raportul Clubului de la Roma, "Limits toGrowth" (1972), a adus în atenþie problematica securitãþiimediului în mod special din perspective relaþiilor eco-nomice, a resurselor naturale limitate ºi a comerþului. Înanul 1977, Lester R. Brown de la Institutul Mondial deSupraveghere, sugera cã "reducerea substanþialã aresurselor naturale ºi degradarea mediului vor constituiprobleme îngrijorãtoare ale omenirii, ceea ce vor determi-na redefinirea securitãþii naþionale a statelor" . Poziþia aconstituit doar începutul abordãrilor cu privire la paradig-ma "securitãþii extinse", care era în contradicþie cu mili-tarismul Rãzboiului Rece.

În anul 1987 Comisia Mondialã pentru Mediu ºiDezvoltare, în raportul intitulat "Viitorul Nostru Comun(Our Common Future)", cunoscut ºi sub numele deRaportul Brundtland, a marcat de asemenea un impor-tant pas în statuarea problemelor legate de securitateamediului ca parte componentã a securitãþii generale. Dealtfel, acest raport recunoºtea cã "....toate noþiunile cu

privire la înþelegerea termenului tradiþional de securitate - în

sensul politic al ameninþãrilor la suveranitate - trebuie extins

pentru a include ºi creºterea impactului asupra mediului - local,

naþional, regional ºi global". Preºedintele comisiei, PrimulMinistru al Norvegiei Gro Harlem Brundtland, a subliniatcu hotãrâre faptul cã "… în sensul tradiþional al definiþiei

securitãþii, care implica utilizarea mijloacelor militare ca formã

de rãspuns la ameninþãri, ar fi inadecvat cadrul de a opera cu

elemente ale securitãþii de mediu, ce impun rãspunsuri cu

mijloace non-militare" . Raportul Brundtland a fost nunumai un avocat al extinderii acestei paradigme cuprivire la conceptul de securitate, ci ºi o nouã abordare cuprivire la aria de cuprindere a securitãþii plecând de lanivel naþional ºi ajungând pânã la cel global. Kakonendefineºte securitatea naþionalã ca fiind "…sarcina statelor

care doresc sã asigure securitatea propriilor cetãþeni împotriva

ameninþãrilor externe" . În acest sens, Kakonen vede legã-tura cu securitatea -cea realã ºi cea imaginatã - , iar forþamilitarã ºi armamentul sunt private doar ca ultimemijloace de rãspuns la ameninþãrile la adresa securitãþii.Maier vede securitatea naþionalã "…ca o capacitate de con-

trol al condiþiilor interne ºi externe pentru a se bucura de asigu-

rarea propriilor determinãri, autonomia, prosperitatea ºi

bunãstarea cetãþenilor" . Prezumptibil, acest mecanism decontrol poate fi de naturã economicã sau militarã, aceas-ta pentru a înþelege ameninþãrile la adresa securitãþiinaþionale. Robert Ullman în anul 1983, redefineºte secu-ritatea: "….O ameninþare la adresa securitãþii naþionale este o

acþiune ori o secvenþã a unui eveniment care (1) ameninþã dras-

tic, ºi peste limitele de timp sã degradeze calitatea vieþii locuito-

rilor unui stat, sau (2) ameninþã în mod semnificativ deciziile

politice, guvernamentale, private sau ale ONG-urilor în inte-

riorul graniþelor unui stat". Totodatã, Robert Ullman deza-probã formulãrile definiþiilor referitoare la "ameninþãri"

care "....exprimã în mod excesiv opinii apropiate, din punct de

vedere militar poziþia Statelor Unite ºi ale Uniunii Sovietice din

timpul Rãzboiului Rece". Aceastã conceptualizare ne con-duce la o schimbare a paradigmei privind securitatea însens restrâns ºi limitarea acesteia doar la rãspunsul mili-tar, ci trebuie extinsã noþiunea la o apropiere de versi-unea formulatã ºi susþinutã de Brundtland ºi alþi susþinã-tori.

În perioada de dupã 1989, Uniunea Sovieticã ºistatele satelite ale acesteia din Estul Europei, au începutsã-ºi regãseascã identitatea ºi implicit sã-ºi defineascã în"noile forme dimensiunea ºi elementele securitãþii naþionale",care sã includã ºi susþinã ºi interesele privind securitateaecologicã. Probabil cea mai interesantã lucrare în dome-niu dupã 1989, "Redefinirea Securitãþii" de JessicaTuchman Mathews, analist al Institutului Mondial alResurselor. În acest articol, Mathews solicitã o redefinirea securitãþii naþionale ºi se întreabã dacã în acest concept,încã din anii ‘70, nu trebuia inclusã ºi dimensiunea eco-nomicã, asigurându-se astfel, o relaþie între "…resurse,

problemele de mediu ºi demografice" . Tuchman reprezintã ovoce puternicã ce aratã cã, interesele individuale legate deproblemele de mediu ale securitãþii, pot fi soluþionate efi-cient în conþinutul strategiilor de securitate naþionale.

În cadrul Culegerii de Lucrãri a Institutului deStudii pentru Energie ºi Mediu (Washington, D.C.), G.Porter argumenteazã cã: "…. de acum, (1) motivaþia statelor

majore ale þãrilor lumii de a-ºi completa puterea militarã a dis-

pãrut în mare mãsurã astãzi; ºi (2) cã suveranitatea statelor

reprezintã doar o unitate de analizã exclusivã pe plan politic

internaþional. Analiºtii politici de stânga trebuie sã recunoascã

cã ameninþãrile de mediu contribuie nu doar la o degradare se-

verã globalã, ci pot de asemenea, sã conducã la instabilitatea eco-

nomicã, care la rândul ei serveºte ca un catalizator pentru con-

flictele trans-frontaliere viitoare".

Anterior lui Porter, Jessica Mathews ºi LesterBrown, au subliniat cã: "... raþionamentele acestuia sunt o

proiecþie alarmantã asupra problemelor precum încãlzirea glo-

balã, subþierea stratului de ozon ºi accentuarea procesului de

deºertificare. Acestea ca ºi alte probleme care ameninþã sever

viitorul omenirii au suscitat numeroase dezbateri în comunitatea

ºtiinþificã, în special cele care reclamã luarea de urgenþã a unor

mãsuri eficiente". Nepãsãtori la dezbaterile ºtiinþificeprivind proporþiile problemelor menþionate anterior,asupra securitãþii de mediu, factorii decidenþi ºi respon-sabili rãmân insensibili la aceste probleme în detrimentulumanitãþii. Pânã în prezent, din punctul de vedere al luiPorter ºi Mattews, securitatea naþionalã a fost privitã ca"politica de rang înalt" ºi a fost consideratã ca un îndrumaral chestiunilor naþionale ale statelor pentru a supravieþuiîn plan geografic ºi a asigura bunãstarea cetãþenilor.Avocaþii securitãþii mediului au fãcut presiuni asuprastatelor sã urgenteze alocarea resurselor ºi sã declanºezeprogramele pentru a putea preveni viitoarele catastrofe


71

ecologice rezultând din intervenþia umanã în ecosis-temele Terrei. Între acestea am putea nominaliza despã-duririle, construcþiile excesive, supra-exploatare aresurselor naturale etc.. Raportul Statele Lumii pe anul1996 al "Worldwatch Institute" aratã cã: "ameninþãrile la

adresa mediului depãºesc capacitatea managerialã de

soluþionare a acestora de cãtre liderii politici".

În timp ce "Administraþia Bush" nu a fost sem-natarã a prevederilor Tratatului privind Biodiversitatea,prezentat în cadrul Conferinþei de la Rio din anul 1992,preºedintele George Bush a recunoscut "securitatea mediu-

lui ca parte a politicii de securitate naþionalã a Statelor Unite".

Preºedintele Clinton a continuat sã integreze componen-ta de mediu în cadrul politicii de securitate naþionalã ºi înmod deosebit acestea au fost inserate în anul 1996 înconþinutul Strategiei de Securitate a SUA.

Problemele de mediu contribuie atât la accentu-area neîmplinirilor (convulsiilor) sociale, cât ºi a sin-copelor economice în întreaga lume. La aceastã datã, sun-tem în imposibilitatea de a preciza cu exactitate care vorfi efectele pe termen lung ale problemelor de mediu pre-cum: încãlzirea globalã, schimbãrile climatice, subþiereastratului de ozon etc., dar putem aprecia cã acestea sunt,de asemenea, efecte ale creºterii populaþiei, accentuareasupra-exploatãri a resurselor naturale, miºcãrile trans-frontaliere ºi migraþiile din zonele sãrace în special înAfrica, Asia sau America Latinã. Toate aceste problemecontribuie la accentuarea potenþialelor conflicte politice ºichiar militare.

Diversele variante ale definiþiilor privind "securi-tatea mediului" conþin versiuni care abordeazã conceptulde "bunãstare de mediu" (environmental well-being), caparte a securitãþii naþionale a unui stat. Broadus J. ºi R.Vartanov susþin cã "securitatea mediului este o asigurare

rezonabilã împotriva ameninþãrilor la bunãstarea naþionalã

sau cea comunã intereselor comunitãþii internaþionale asociate

cu distrugerile ecologice". O definiþie similarã este cea for-mulatã de G. Porter, care aratã cã: "…securitatea mediului

este interesatã de ameninþãrile la bunãstarea societãþii ºi a popu-

laþiei din parte unor forþe externe, care pot fi influenþate de poli-

tica de stat…crescând presiunile (stress-ul), cu profunde impli-

caþii asupra sistemelor de viaþã ºi a resurselor regenerabile… ºi

care în final se transformã în serioase ameninþãri din punct de

vedere militar".

O altã definiþie propusã de M. Soroos aratã cã"…securitatea mediului poate fi interpretatã în sens larg ca fiind

cuprinzãtoare a oricãror dezvoltãri ecologice majore care

ameninþã în mod serios bunãstarea societãþii umane, chiar în

afara creºterii probabilitãþii de producere a unui rãzboi sau con-

flict". Soroos aderã cu toatã convingerea la definiþiapotrivit cãreia pericolul ecologic este mai presant asupranaturii decât conflictele armate ce derivã în plangeopolitic.

Folosind o abordare realistã, Romm evitã actualadefiniþie a securitãþii mediului ºi mai degrabã inventeazãtrei categorii ale acesteia: problemele transnaþionale de mediu

care ameninþã securitatea în sens larg (ex.: încãlzireaglobalã); problemele sau resursele de mediu transnaþionale

care ameninþã securitatea în sens tradiþional (ex.: resurse-

le de apã ºi hranã, problemele refugiaþilor, migraþia) ºiconsecinþele rãzboiului asupra mediului (ex.: poluareaintenþionatã cu produse petroliere fãcutã de cãtre Irak).Cu toate cã J. Romm se strãduieºte sã aducã clarificãriasupra conceptului de securitate a mediului, acesta nudoreºte sã ofere oamenilor politici lãmuriri privindmãsurile ºi tipul de acþiuni ce trebuie adoptate de state înproblemele de mediu.

Acoperirea tuturor domeniilor strategiei desecuritate

Era Post Rãzboiului Rece marcheazã o oportuni-tate idealã pentru ecologiºti pentru a convinge oameniipolitici cã, securitatea mediului trebuie sã ajute la com-pletarea "locurilor libere" din definiþia privind securitateanaþionalã. Este posibil ca acest nou cadru al securitãþiinaþionale, care adaugã o nouã dimensiune, cea ecologicã,la ceilalþi doi piloni: economic ºi militar, pot "tulburaapele" ºi duce la creºterea conflictelor în arena inter-naþionalã. Cel mai elocvent exemplu în acest sens, îl con-stituie poziþia adoptatã de Uniunea Europeanã dupã1992, care apreciazã cã "extinderea suveranitãþii" va ducela consolidarea procesului de integrare mondialã. M.Soroos precizeazã cã ameninþãrile la adresa securitãþii nuse asociazã în mod normal cu inamicul, dar sunt "con-secinþe ale efectelor cumulate ale activitãþilor care au locîn diferite state, incluzând aici ºi creºterea populaþiei,rafinarea resurselor extractive, producerea energiei,industria, traficul rutier ºi agricultura. Orice excepþie clarãar putea fi cauza directã a producerii unui conflict petema resurselor de apã, petrol sau a altor resurse vitale".

În era Post Rãzboiului Rece, se pare cã securitateamilitarã ocupã un loc secundar înapoia celor economice ºicelor ecologice, trebuie sã ne asumãm responsabilitatea cã"opþiunea militarã" nu este singura cale de rãspuns laaceste ameninþãri. Rãzboiul din Golful Persic ºi conflictuldin Bosnia servesc ca vie amintire a realitãþii. În timpulRãzboiului Rece, au existat diferite evenimente în careproblemele ecologice au devenit cauzã principalã adeclanºãrii unor conflicte militare sau rãzboaie (ex.:Rãzboiul din Vietnam, Criza Canalului de Suez, Rãzboiuldin Orientul Mijlociu etc. ). Opþiunea militarã poate fiprivitã doar ca un ultim mijloc de soluþionare a unei crize.Conflictele generate de resursele de mediu au putut sã seextindã în perioada Rãzboiului Rece ºi ca urmare a bi-polaritãþii mondiale, ele fiind prilejul ºi nu cauza princi-palã de cele mai multe ori. Astãzi, cooperarea globalã peproblemele importante ecologice ale planetei, fac caopinia mondialã sã realizeze un front comun pentrusoluþionarea acestora.

Dorinþa de a defini conflictele de mediu a crescutîn interes, cel puþin din douã motive importante ºianume, existenþa unei "crize de interese" între definiþia"securitãþii naþionale" (care include ºi componentaecologicã) ºi instituþionalizarea "utilizãrii forþei mi-litare". În primul rând, superputerile militare ºi-au pier-dut o parte semnificativã a misiunii deþinute pe timpulRãzboiului Rece (contracararea unei eventuale agresiuni,atât din partea Uniunii Sovietice, cât ºi din partea StatelorUnite) ºi sunt serios preocupate pentru redefinirea noii


72

misiuni pentru a justifica existenþa foarte costisitoare.Între timp, dupã destrãmarea Uniunii Sovietice, noilestate sunt motivate pentru gãsirea unor noi provocãricare sã determine supravieþuirea fostelor forþe militare aleacestora. În contra partidã, forþele armate ale StatelorUnite, trebuie sã facã faþã noilor provocãri ale secoluluiXXI (terorism, apãrarea democraþiei ºi a valorilor acesteia,crize sociale etc.).

Se pune întrebarea dacã securitatea mediului seaflã în conflict cu alte obiective ale securitãþii naþionale?Atâta timp cât statele îºi vor defini interesele de securi-tate, atunci nu vor exista conflicte între unele sau alteledin obiectivele de securitate. Uneori, se poate crea impre-sia existenþei unui conflict, deoarece interesele ecologicesunt încorporate în interesele generale de securitate ºiaceasta deoarece, politicienii obiºnuiesc a face o abordareglobalistã. La nivel mondial, se manifestã un curentfavorabil ca în conþinutul securitãþii naþionale sã seregãseascã în mod distinct interesele ecologice ale statuluirespectiv. Aceasta din douã motive importante ºi anume:primul - securitatea ecologicã este o nouã formã de redimensio-

nare a intereselor umanitãþii în raport cu poziþia opiniei publice

mondiale, iar al doilea - din nevoia reducerii influenþei compo-

nentei militare a securitãþii. Concluzii"Nevoile de mediu" pentru schimbare

Schimbãrile produse la nivel planetar în planpolitic ºi economic au produs mutaþii majore ale cadruluiregional ºi global inclusiv ºi din punct de vedere militar.

În acest context, securitatea mediului a devenitunul din pilonii importanþi ai strategiilor naþionale alemultor state ºi ai acþiunilor organizaþiilor internaþionaleºi, de aceea se pune urmãtoarea întrebare: Cum se mana-geriazã un conflict de mediu, astfel încât sã extindem"bunãstarea de mediu" trans-frontalierã (securitateaecologicã globalã) ºi, concomitent, asigurarea "securitãþiinaþionale tradiþionalã a statelor" (securitatea naþio-nalã)?

În conformitate cu principiile "Cartei ONU",suveranitatea naþionalã a statelor nu este afectatã deDeclaraþia de la Rio care, potrivit Principiului 2 al aces-teia, precizeazã cã: "…În concordanþã cu Carta NaþiunilorUnite ºi principiile de drept internaþional, statele lumii audreptul suveran de a exploata propriile resurse, potrivitpoliticii ºi dezvoltãrii naþionale de mediu”.

Cooperarea dintre statele suverane rãmâne caleacea mai importantã în toate documentele ºi tratateleinternaþionale de mediu. Principiul 7 reafirmã problemacooperãrii "…în spiritul parteneriatului la nivel global,pentru conservarea, protejarea ºi refacerea (restaurarea)sãnãtãþii ºi integritãþii ecosistemelor Pãmântului". Deasemenea, Principiul 2 spune cã: "…. avem de asemenearesponsabilitatea sã asigurãm cã activitãþile care sedesfãºoarã în interiorul graniþelor unui stat nu vor pro-duce pagube mediului sau zonelor din alte state, dincolode competenþa juridicã a acestora".

Astfel, în concordanþã cu "Doctrina privindsuveranitatea pe termen lung", Turcia are dreptul de amodifica cursul apelor care se varsã în Eufrat printr-o

serie de diguri ca cel cunoscut sub numele de "BarajulAtaturk". Oricâte compromisuri periculoase ar fi fãcutTurcia cu Siria ºi/sau Iraq privind nevoile de apã ale aces-tora, au apãrut unele fricþiuni ºi chiar ameninþãri la uti-lizarea cu forþa a apelor curgãtoare din zona de frontierã.Lucrul cel mai complicat îl constituie faptul cã Turcia estemembru NATO. Acesta este doar un scenariu privindameninþãrile care ar putea contribui la transformareaacestei crize într-un viitor "rãzboi al apelor".

Ne reamintim nenumãrate alte scenarii, precumsituaþia precarã a apei dintre Israel, Siria, Iordania ºiEgipt. Douã treimi ale surselor de apã ale Israeluluiprovin din zona Înãlþimilor Golan. Ciocnirile trecuteasupra problemelor surselor de apã, sunt o prelungire aconflictelor din timpul Rãzboiului Rece. John Winnefeldºi Mick Morris menþioneazã cel puþin zece ciocniri inter-etnice sau inter-state pe problema apelor între anii 1951ºi 1967, anterior declanºãrii Rãzboiului Arabo-Israeliandin anul 1967. Ca urmare a câºtigãrii acestui rãzboiIsraelul ºi-a mãrit rezervele de apã potabilã cu aproape50%. În timpul erei post-Rãzboi Rece au apãrutnumeroase confuzii în special în zona securitãþii ecolo-gice, solicitând atenþie deosebitã faþã de creºterile alar-mante ale distrugerilor aduse mediului înconjurãtor, faptcare a dus la declanºarea unor tensiuni sociale ºi politice.Nu trebuie uitat cã rezolvarea problemelor de securitateimplicã uneori adoptarea unei soluþii militare, care încu-rajeazã un conflict armat.

Recunoaºterea existenþei problemelor ecologiceconstituie o laturã a securitãþii atât la nivel naþional cât ºila cel global, ceea ce induce statelor dorinþa de acþiunepentru a participa la rezolvarea conflictelor de mediuregionale ºi/sau internaþionale. Relaþia dintre securitateanaþionalã ºi cea globalã poate fi foarte compatibilã,deoarece ameninþãrile indirecte au efecte asemãnãtoareîn ambele cazuri. Astfel, în acest tip de ameninþãri seînscriu ºi problemele Protocolului de la Montreal din1987, privind protecþia stratului de ozon. Pe de altã parte,recunoaºterea marilor probleme de mediu determinãstatele sã gãseascã soluþii indiferent de costuri, pentrurezolvarea acestora ºi detensionarea în plan regional sauglobal a securitãþii.

Implicarea în cercetarea soluþiilor pentru pro-blemele de mediu determinã recunoaºterea de cãtre sis-temul politic internaþional a faptului cã, suveranitateastatelor nu este în nici un fel afectatã de participarea lasoluþionarea gravelor încãlcãri ale normelor juridice dedrept al mediului. Pe de altã parte, nu se poate vorbi de"suveranitate limitatã" sau cã va apãrea o limitare a com-ponentei militare, în sensul clasic al conceptului. Era post- Rãzboiului Rece este atât de fragilã ºi instabilã, încâtadoptarea unor soluþii flexibile pe probleme aleameninþãrilor non-clasice reprezintã variante aleînþelegerii "noii filosofii a securitãþii globale". Eforturiledepuse de cãtre politicieni în redefinirea conceptualã asecuritãþii, ne îndreptãþesc sã credem cã luarea în consi-deraþie a "pilonului ecologic" va rezolva paradigmãtradiþionalã a acesteia, dându-i o nouã dimensiune, înraport cu provocãrile secolului XXI.


73

6Instruirea personalului specializat în aplicareamãsurilor de apãrare contra gazelor în Armata de Operaþii- ofiþeri ºi subofiþeri combatanþi, medici, farmaciºti - s-afãcut, începând cu primãvara anului 1917, în centrelede instrucþie ale Armatei a II-a de la Iaºi ºi Bacãu;

628 aprilie 1917 - lt.col.Laurenþiu Bârzotescua editat ,,Instrucþiuni asupra protecþiunii împotriva gazelorasfixiante”;

629 mai 1917 - Marele Cartier General ordona ca,,distribuirea mãºtilor ºi materialelor contra gazelor asfixiante,precum ºi instruirea trupelor de a întrebuinþa aceste materiale sãse facã prin grija Serviciului Sanitar (al Armatei de Operaþii)”,urmând ca de organizarea acestei probleme sã se ocupelt.col.Laurenþiu Bârzotescu, ºeful acestui serviciu;

631 mai 1917 - Ministerul de Rãzboi hotãrãºte cape lângã Direcþiunea Generalã a Muniþiilor sã se înfiin-þeze SERVICUL DE STUDII ªI PROTECÞIE CONTRAGAZELOR ASFIXIANTE, care sã aibã în compunere unLaborator pentru studiul gazelor asfixiante ºi un Atelier dereparat mãºti. La conducerea acestui serviciu a fost numitprofesorul universitar doctor Nicolae Costãchescu,ºeful Laboratorului de chimie organicã al Universitãþii dinIaºi;

6La Centrul de Instrucþie al Armatei a II-a de laIaºi, în cazarma Regimentului 5 Vânãtori, lt.col.Lau-renþiu Bârzoterscu a proiectat, organizat ºi condusªcoala de Gaze Asfixiante. Aici se executau exerciþii cumãºtile, antrenamente în aplicarea mãsurilor de protecþiecontra atacurilor cu gaze, pregãtirea ºi amenajarea pos-turilor de pândari (observatori chimici), verificareamãºtilor în camera cu clor, cunoaºterea modalitãþilor deacþiune la atacurile cu valuri de gaze, degazareatranºeelor, marºul ºi tragerea de luptã cu masca pe fi-gurã. Asemenea exerciþii se desfãºurau în poligonul spe-cial amenajat în Copou.

Prevãzutã prin Decizia Ministerialãnr.297/1923, ªCOALA A.C.G. (,,ªcoala de gaze”), sub-ordonatã SECÞIEI IV GAZE DE LUPTÃ, începe sãfuncþioneze cu aceastã datã în cazarma Sf.Gheorghe(Malmaison) din Bucureºti, Calea Plevnei nr.1.

Aceasta avea misiunea de a pregãti ofiþerii ºisubofiþerii necesari încadrãrii Serviciului ApãrãriiContra Gazelor, ce urma a fi înfiinþat la 1 ianuarie 1925prin Înalt Decret Regal.

În întreaga perioadã interbelicã, cât a funcþionatªcoala A.C.G. - independent sau în cadrul Centrului deInstrucþie A.C.G. - , aceasta a organizat ºi desfãºuratînvãþãmântul de specialitate prin urmãtoarele tipuri decursuri:

gcurs de informaþiune: pentru comandanþii cor-purilor de trupã ºi ºefii statelor majore ale comanda-mentelor de corp de armatã ºi divizie, cu durata de 10zile;

gcurs de formaþiune: pentru ofiþerii inspectori cugazele de la corpurile de armatã ºi ofiþerii specialiºti cugazele de la divizii, cu durata de 20 de zile, ºi pentruofiþerii cu gazele de la regimente, cu durata de 45 de zile;

gcurs de informaþiune pentru medicii militari(medici ,,G”) cu durata de 12 zile;

gcurs de formaþiune pentru reangajaþii cu gazele,cu durata de 15 zile;

gcurs de ofiþeri de rezervã chimiºti concentraþi,cu durata de 25 de zile.

Pânã în 1930, toþi comandanþii de regimente auurmat cursul de informare la ªcoala A.C.G. ºi au fostpregãtite la cursul de formare toate celelalte cadre cuatribuþii pe linia apãrãrii contra gazelor de la marileunitãþi ºi unitãþi. Tot în cadrul ªcolii A.C.G. îºidesãvârºeau pregãtirea ºi ofiþerii de rezervã chimiºti (olunã), absolvenþi ai unei instituþii de învãþãmânt superior(chimie, medicinã, farmacie), care fuseserã recrutaþi pen-tru ªcoala Pregãtitoare de Ofiþeri de Rezervã Chimiºti prinexamen de admitere (T.T.R.).

Subofiþerii Batalionului A.C.G. al Centrului deInstrucþie A.C.G. proveneau din ªcoala de Subofiþeri deInfanterie, dupã ce efectuau cursuri de specializare laªcoala A.C.G.. În timpul celui de-Al Doilea RãzboiMondial au mai funcþionat ºi alte cursuri pentrupregãtirea diferitelor categorii de personal activ ºi în re-zervã. Primul comandant al ªcolii A.C.G. a fost maiorul

Nicolae D.Popescu, viitor coman-dant al Centrului de InstrucþieA.C.G. (1937-1939), care partici-pase la Primul Rãzboi Mondial, cufapte de eroism menþionate în foilecalificative, autor a numeroase cur-suri, manuale, instrucþiuni ºi regu-lamente, unul dintre stâlpii S.A.C.G.,cum l-a caracterizat colonelulGeorge E.Popescu, directorulacestui serviciu.

APÃRAREA NBC 11/2006MEMORIALISTICÃ

74

MOMENTE DE REFERINÞÃ DIN EVOLUÞIAÎNVÃÞÃMÂNTULUI DE SPECIALIZARE ªI PERFECÞIONARE

A PREGÃTIRII CADRELOR DE CHIMIE MILITARÃ/APÃRARE NBC,1917 - 2006

Colonel (r) Mihai GRIGORESCU

1917

20 noiembrie 1924

Nicolae D.Popescuprimul comandant al

ªcolii A.C.G.

Un moment de referinþã în evoluþia chimiei mili-tare îl reprezintã înfiinþarera CENTRULUI DEINSTRUCÞIE AL APÃRÃRII CONTRA GAZELOR(C.I.A.C.G.).

În conformitate cu rezoluþia ministrului armateide pe referatul M.St.M. nr.4033/7 mai 1931, DirecþiaServiciului Chimic Militar are în subordine CENTRULMILITAR CHIMIC (denumit ulterior CENTRUL DEINSTRUCÞIE A.C.G.), iniþial constituit prin fuzionareaªcolii A.C.G., Cp.A.C.G., Cp.Depozit ºi ªcolii de ofiþeri ºisubofiþeri de rezervã sanitari ºi droghiºti (farmaciºti, n.a.).Garnizoana de reºedinþã a C.I.A.C.G. a fost, în toatãperioada interbelicã ºi în timpul rãzboiului, în Bucureºti,cazarma Sf.Gheorghe (Malmaison), iar din 12 aprilie1944, pânã la desfiinþare, din cauza frecventelor bombar-damente de aviaþie executate de aliaþi asupra Bucureºtiu-lui, a fost redislocat la un loc cu Serviciul A.C.G. ºi

Batalionul A.C.G. în comuna Trestieni, judeþul Ilfov.Legea relativã la stabilirea cadrelor ºi efectivelor

armatei din 1932 (art.21) prevede între elementele con-stitutive ale armei chimice Centrul de Instrucþie alApãrãrii Contra Gazelor (C.I.A.C.G.) cu un batalionA.C.G.. În subordinea C.I.A.C.G. a intrat ulerior ºi compa-nia regimentarã A.C.G., pânã la transformarea acesteia înbatalion ºi, ulterior, în regiment (care nu s-a realizat dinlipsã de fonduri, în principal).

La 16 septembrie 1932, efectivele (trupa) exis-tente la C.I.A.C.G. totalizau 277 de oameni (contingen-tele 1931 ºi 1932).

În faza de început, C.I.A.C.G. a luat fiinþã numaidin punct de vedere de comandament, urmând a seadministra cu statut de corp aparte cu începere de la 1ianuarie 1933, când va beneficia de alocaþia bugetarãnecesarã.

Prin Decizia ministerialã nr.1841/1933 s-ahotãrât ca la 4 martie 1933, C.I.A.C.G. sã se constituie caunitate separatã, înglobând ºi compania de cadre a regi-mentului 1.A.C.G.1.


75

7 mai 1931

Schema organizatoricã a C.I.A.C.G. - 4 martie 1933

1=Legea pentru stabilirea cadrelor ºi efectivelor armatei (M.Of. nr.106/1932) a prevãzut în structura Direcþiei Chimice Militare, subordonatã Inspectoratului GeneralTehnic al Armatei: patru regimente A.C.G.; un centru de instrucþie A.C.G. cu un batalion A.C.G.; un institut chimic militar; un laborator de experienþe chimice.Cele patru regimente A.C.G. nu au fost înfiinþate niciodatã. Printr-o rezoluþie ministerialã din 1932 a luat fiinþã numai o companie A.C.G. (cadre), încadratã provizoriula Centrul de Instrucþie A.C.G.; pânã la transformarea ei în batalion ºi apoi, cu timpul, în regiment (care nu s-a realizat însã).

Pânã la începutul celui de-Al Doilea RãzboiMondial, C.I.A.C.G. ºi-a menþinut în general acest stat deorganizare .

Principala structurã operaþionalã din cadrulC.I.A.C.G. a fost Batalionul A.C.G., cu organizarea,efectivele ºi înzestrarea conform schemei de mai sus.

În timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial,structura batalionarã, care a participat la operaþii peFrontul de Est, avea ca subunitãþi de bazã (variabil) com-panii de aruncãtoare de flãcãri, companii de fumizare, precumºi grupe (echipe) pentru deratizare. Pe timpul campanieimilitare din Est, C.I.A.C.G. a mobilizat, a organizat instru-irea ºi a trimis pe front, douã companii de fumizare ºi 20de echipe de aruncãtoare de flãcãri, câte una de divizie;de asemenea, circa 500 de echipe decercetaºi de gaze ºi de dezinfectare, careau acþionat în compunerea marilorunitãþi ºi unitãþi ale armatei române.

Caracteristica generalã a pre-gãtirii de specialitate (instrucþiei pentruapãrare contra gazelor) între cele douãrãzboaie mondiale este datã de accentulcare s-a pus pe douã aspecte de bazã: cu-noaºterea gazelor de luptã ºi instrucþiacu materialul de protecþie din dotare(îndeosebi instrucþia cu masca).

Încã din primii ani de la înfi-inþare, Serviciul Apãrãrii Contra Gazelor(S.A.C.G.) ºi ulterior Direcþia ChimicãMilitarã, cu ajutorul structurilor ope-raþionale preexistente Centrului deInstrucþie A.C.G., apoi cu BatalionulA.C.G., au organizat ºi desfãºuratmanevre cu gaze, exerciþii tactice de spe-cialitate, ori au participat cu subunitãþi chimice la aplicaþi-ile marilor unitãþi ºi unitãþi din armata românã.

În dosarele arhivei Ministerului ApãrãriiNaþionale sunt consemnate cu lux de amãnunte infor-maþii despre celebrele manevre cu gaze, conduse de S.A.C.G.de la Afumaþi, judeþul Ilfov (27 septembrie-14octombrie1928), de pe câmpul Ghencea (2 iunie 1931) la care auparticipat regele Carol al II-lea, reprezentanþi ai guvernu-lui României ºi cadre de conducere din MinisterulArmatei, precum ºi despre participarea BatalionuluiA.C.G. ºi a unor grupe de ofiþeri chimiºti la aplicaþiile cor-purilor de armatã din deceniul patru al secolului trecut,pe timpul cãrora erau create situaþii chimice, constând însimulãri de emisii de valuri toxice, de bombardamente deaviaþie cu bombe toxice ºi de trageri de artilerie cu obuzeîncãrcate cu gaze de luptã.

O activitate deosebit de importantã la care auparticipat ofiþerii din C.I.A.C.G. au constituit-o regle-mentãrile în domeniul armei (elaborarea de lucrãri,instrucþiuni, manuale, regulamente). Trebuie aici sublini-ate meritele incontestabile în formularea unor concepte,norme, reguli ºi procedee de acþiune, privind între-buinþarea în rãzboi a gazelor toxice, a mijloacelor incen-diare ºi a fumului ale comandanþilor C.I.A.C.G., coloneiiMihail Alexandru, Nicolae D.Popescu ºi Virgil

Oprescu, precum ºi aleunor ofiþeri ca maiorNicolae Iorga, maiorConstantin Sandovici,maior Ioan Dobreanu,maior medic GheorgheIonescu, cãpitan veterinarOscar Schobesch, cãpitanIoan Dimitriu ºi alþii. Fãrãîndoialã cel mai elaborat actnormativ de chimie militarãdin perioada interbelicã afost Regulamentul asu-pra protecþiei contragazelor de luptã, A-7 din

1939.Un rol deosebit în propagarea

cunoºtinþelor de chimie militarã ºi pro-movarea intereselor armei chimice l-aavut revista ANTIGAZ, care a început sãaparã lunar de la 1 aprilie 1927 ºi la careau colaborat activ, pânã la încetarea apa-riþiei acestei publicaþii în 1943, o serie deofiþeri din C.I.A.C.G..

O etapã deosebit de importantã aexistenþei C.I.A.C.G. a fost participareade cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial aBatalionului A.C.G..

Astfel, începând cu 24 februarie1941, Batalionul A.C.G. al Centrului deInstrucþie s-a reorganizat, scoþând în evi-denþã ºi mai mult reprofilarea trupelorchimice, în funcþie de posibilitatea între-buinþãrii în rãzboi a gazelor de luptã.

Compunerea Batalionului A.C.G. era: o companie dearuncãtoare de flãcãri, o companie de fumizare, o com-panie de iperitare ºi o companie de deziperitare.

În campania esticã, Batalionul A.C.G. a pus la dis-poziþia Armatei a 4-a subunitãþi de aruncãtoare de flãcãriºi de fumizare de valoare companie. De asemenea, marileunitãþi ºi unitãþi au fost încadrate cu echipe de cercetaºide gaze ºi de deziperitare pregãtite la C.I.A.C.G..

Structura batalionarã de chimie militarã partici-pantã la acþiunile de pe Frontul de Est a fost comandatãde maiorul Ioan Dobreanu, viitor comandant alCentrului de Instrucþie al Apãrãrii Antichimice de laFãgãraº.

De menþionat cã armata românã semnatarã aProtocolului de la Geneva din 1925, care interziceaîntrebuinþarea în rãzboi a gazelor toxice de luptã, nu aachiziþionat, stocat ºi folosit în niciun moment al rãzboiu-lui agenþi chimici de luptã.

Echipele de cercetaºi chimici ºi de deziperitaredin compunerea unitãþilor armatei române aveau misi-uni de prevenire a contaminãrii, de protecþie antichimicãºi de decontaminare.

În rãzboiul antihitlerist, în cadrul fiecãrei armateromâne, a acþionat câte o companie chimicã, care însãnu a îndeplinit misiuni specifice. Cum se cunoaºte, în cel


76

Colonel Mihail Alexandru, primulcomandant al C.I.A.C.G. (1931-1934)

de-Al Doilea Rãzboi Mondial pe fronturile din Europa nuau fost întrebuinþaþi agenþii chimici de luptã, din motivepe care istoricii militari le-au lãmurit, cu toate cã înapropierea teatrelor de operaþii militare beligeranþii dis-puneau de muniþie chimicã ºi capacitãþi de a o folosi.

Pierderile în efective ºi materiale ale subunitãþilorde aruncãtoare de flãcãri pe Frontul de Est, în Moldova,Crimeea, Odessa ºi Kuban au fost mari. Ele au fost deter-minate atât de noutatea acestei specialitãþi militare, defaptul cã nu se închegase suficient o concepþie de între-buinþare a aruncãtoarelor de flãcãri atât în ofensivã cât ºiîn apãrare - prin urmare nici practica nu fusese îndeajunsrealizatã, cât ºi de faptul cã adeseori comandanþii ger-mani, cãrora li se subordonau subunitãþile de aruncãtoarede flãcãri, le întrebuinþau în acþiuni neconform cu prin-cipiile realiste privind situaþia câmpului de luptã ºidotarea cu armament a luptãtorilor acestor subunitãþi.

Vorbind despre acþiunile Batalionului A.C.G. întimpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, trebuieamintite meritele de excepþie ale colonelului VirgilOprescu, comandantul C.I.A.C.G. (1939-1945), careîmpreunã cu generalul de brigadã ªtefan Enescu, direc-torul Direcþiei Chimice Militare, au condus cu rãspun-dere, iniþiativã ºi competenþã misiunile trupelor chimice,atât în þarã, cât ºi pe front.

În baza dispoziþiunilor Comisiei Aliate deControl din România au fost desfiinþate temporarServiciul A.C.G. (succesorul temporar al DirecþieiChimice Militare), Centrul de Instrucþie al ApãrãriiContra Gazelor ºi Batalionul A.C.G..

Prin ordinul nr.45784 din 03.06.1949, M.St.M.,Secþia 4. a ordonat înfiinþarea la Fãgãraº - la un loc cuCentrul de Instrucþie al Armatei - a CENTRULUI DEINSTRUCÞIE AL APÃRÃRII ANTICHIMICE (din04.07.1951 - CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL TRU-PELOR CHIMICE, C.I.Tr.Ch.). Acesta era subordonatDirecþiei Apãrãrii Antichimice.

La 01.11.1949, a luat fiinþã în cadrulC.I.Ap.A.Ch., ªcoala Pregãtitoare de Ofiþeri Chimicide Rezervã, subordonatã nemijlocit Direcþiei ApãrãriiAntichimice, ºi s-a reluat cursul redus pentru pregãtireacadrelor de apãrare antichimicã cu durata de douã luni.

În 1950, Centrul de Instrucþie al Apãrãrii

Antichimice avea urmãtoarea organizare: comandant(prevãzut cu gradul de general maior; locþiitor politic(aparat politic); ºef de stat major (stat major); locþiitortehnic (serviciul tehnic); locþiitor pentru aprovizionare(spate-servicii); Batalionul 42 Chimic; ºcoala regimen-tarã cu douã companii de cursuri de recalificare a ser-genþilor ºi soldaþilor în rezervã, cu durata de 6 luni; ªcoalaPregãtitoare de Ofiþeri de Rezervã; ºcoala divizionarã(care a funcþionat numai pânã la înfiinþarea ºcolii pregãti-toare de ofiþeri).

Batalionul 42 Chimic avea un efectiv total de184 de oameni, fiind compus din: plutonul de cercetarechimicã, compania de degazare armament, tehnicã ºiechipament, compania de fumizare ºi compania dearuncãtoare de flãcãri.

C.I.Tr.Ch. organiza ºi desfãºura în afaraînvãþãmântului de perfecþionare a pregãtirii cadrelor dinarmã active ºi a instrucþiei subunitãþilor - sarcinisuplimentare: convocarea de pregãtire a absolvenþilorinstituþiilor civile de învãþãmânt superior în vedereaacordãrii gradului de sublocotenent în rezervã; curs pen-tru ofiþeri în rezervã; curs de instructori chimici, tip ºcoalãregimentarã din militari în termen.


77

22 ianuarie 1945

3 iunie 1949

COMANDANÞII STRUCTURILOR ÎNVÃÞÃMÂNTULUI DE PERFECÞIONARE PEN-TRU CADRELE DE CHIMIE MILITARÃ (APÃRARE NBC)

CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL APÃRÃRII CONTRA GAZELOR07.05.1931-22.01.1945

BUCUREªTI07.05.1931-01.04.1934 - Col.MIHAIL ALEXANDRU

01.04.1934-30.12.1936 - Col.ªTEFAN ALEXANDRESCU15.01.1937-01.07.1939 - Col.NICOLAE D.POPESCU

03.08.1939-22.01.1945 - Col.VIRGIL OPRESCU

CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL APÃRÃRII ANTICHIMICE15.06.1949-13.08.1953

FÃGÃRAª08.07.1949-29.11.1949 - Col.VIRGIL VASILESCU29.11.1949-21.04.1952 - Col.IOAN DOBREANU

21.06.1952-07.05.1953 - Lt.col.GHEORGHE SCIPIONE08.05.1953-13.08.1953 - Lt.col.MIRCEA CONSTANTINESCU

POLIGONUL DE STUDII ªI EXPERIENÞE AL TRUPELOR CHIMICE13.08.1953-01.07.1969

FÃGÃRAª, ULTERIOR CÂMPULUNG MUSCEL05.10.1953-03.06.1954 - Mr.TRAIAN ZAHARESCU

1957-1959 Mr.ing.CANDID DIHEL1960-16.10.1964 - Mr.ing.CORNELIU VLAD

19.10.1964-13.10.1965 - Lt.col.LIVIU DIMITRIU04.10.1966-01.07.1969 - Mr.ing.GHEORGHE BRUTARU

CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL TRUPELOR CHIMICE01.07.1969-1991

CÂMPULUNG MUSCEL

CENTRUL DE PERFECÞIONARE A PREGÃTIRII CADRELOR DE CHIMIE MILITARÃ1991-01.06.1997

CÂMPULUNG MUSCEL

ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU CHIMIE MILITARÃ01.06.1997-15.01.2000CÂMPULUNG MUSCEL

ªCOALA DE APLICAÞIE INTERFORÞE PENTRU APÃRARE NBC15.01.2000

CÂMPULUNG MUSCEL

ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU APÃRARE NBC15.08.2002

CÂMPULUNG MUSCELCOMANDANÞI ÎN PERIOADA 1969-2005 (Câmpulung)

09.07.1969-25.05.1976 - Col.IOAN MUREªAN10.08.1976-19.11.1982 - Col.NICOLAE BUTOI

1983-1985 - Col.NICOLAE NOAGHE1985- Gl.bg.dr.NICOLAE POPESCU (din 15.08.2002 ºi pânã la 30.06.2005 comandantul ªcolii

de Aplicaþie pentru Apãrare NBC ºi inspector pentru Apãrare NBC).

CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC01.08.2005 - Col.TUDOREL RADU

General de brigadã ªtefan Enescu Colonel Virgil Oprescu

Prin ordinul nr.C.L. 007628 din din 13.08.1953 alM.St.M., Centrul de Instrucþie al Trupelor Chimice s-adesfiinþat, transformându-se în POLIGONUL DE EXPE-RIENÞE AL TRUPELOR CHIMICE.

La 28.08.1953, când Comandamentul TrupelorChimice ordonã (nr.HH 00248 din 28.08.1953) transfor-marea C.I.Tr.Ch.în POLIGONUL DE EXPERIENÞE ALTRUPELOR CHIMICE mare parte din sarcinile centruluitrec în responsabilitatea noii structuri create.

La 04.09.1953, a luat fiinþã cursul de per-fecþionare a ofiþerilor chimici (comandanþi de sub-unitãþi chimice ºi ºefii protecþiei antichimice de la regi-mente).

Transformarea C.I.Tr.Ch. în Poligonul de expe-rienþe a creat mari greutãþi referitoare la lichidarea gestiu-nii ºi la preluarea unor sarcini de cãtre alte structuri.

Poligonul de experienþe a rãmas dislocat, în con-tinuare, în garnizoana Fãgãraº, pânã în toamna anului1957, când a fost redislocat în garnizoana Câmpulung,Valea Poienii.

Poligonul Valea Poienii era organizat astfel:comandant; ºef de stat major; locþiitor politic; pluton cer-cetare, infectare ºi prelucrare sanitarã (cu o grupã de cer-cetare de radiaþie ºi chimicã ºi o grupã de infectare cuS:T.L.); pluton degazare - dezactivare armament, tehnicãºi teren (cu patru grupe); pluton degazare echipament ºiîmbrãcãminte (cu o grupã degazare echipament ºiîmbrãcãminte ºi o grupã de prelucrare sanitarã); formaþi-uni de asigurare tehnicã ºi servicii. Cele trei plutoanechimice fãceau parte din compania de asigurare a poligonu-lui.

Cu începere de la 15.05.1962, în poligon s-a tre-cut la instruirea trupelor chimice, folosindu-se S.T.L. ºiS.R., în care scop instruirea subunitãþilor chimice aînceput sã se desfãºoare pe serii, cu o duratã de opt zile,odatã la douã cicluri de instrucþie. Ulterior, durata instru-irii unitãþilor ºi subunitãþilor chimice în poligon a crescutla 15 zile.

Întreruptã în 1962, începând cu 25.08.1969, s-areluat pregãtirea în cadrul trupelor chimice a specialitãþii,,servanþi la aruncãtoarele de flãcãri”.

Activitãþi de instruire demne de remarcat încadrul poligonului s-au desfãºurat pe timpul conduceriiacestuia de cãtre comandanþi (ºefi) cu un bun spirit orga-nizatoric ºi gospodãresc, cum au fost: mr.ing.Corneliu


78

28 August 1953

de la stânga la dreapta: lt.maj.Grigore Popescu, mr.GheorgheBrutaru (comandant al Poligonului de Experienþe Valea Poienii),mr.Gheorghe Mema, locþiitor politic al C.I.Tr.Ch. (1969-1974)

Vlad, lt.col.Liviu Dimitriu ºi mr.ing.GheorgheBrutaru.

Conform ordinului ministrului forþelor armate,transmis de M.St.M. cu nr.CL 00620 din 05.05.1969 ºi deC.T.Ch. cu nr. HH 002120 din 20.06.1969, pe data de01.07.1969 s-a înfiinþat CENTRUL DE INSTRUCÞIEAL TRUPELOR CHIMICE, cu indicativul U.M.01634,cu dislocarea în garnizoana Câmpulung, judeþul Argeº,str.Mãrãºti, subordonat Comandamentului TrupelorChimice. Poligonul de Experienþe al Trupelor Chimice aintrat în structura Centrului de Instrucþie al TrupelorChimice. La data înfiinþãrii C.I.Tr.Ch. avea organizarea demai jos.

Între anii 1969 ºi 1991, organizarea de principiua C.I.Tr.Ch. a fost urmãtoarea: statul major cu comparti-mentele învãþãmânt, pregãtire pentru luptã ºi mobilizare;compartimentul studii ºi experimentãri; compartimentulservicii (logistic); compartimentul tehnic: birourile per-sonal ºi financiar; aparatul politic (comitetul de partid).

În 1991, C.I.Tr.Ch. ºi-a schimbat denumirea înCENTRUL DE PERFECÞIONARE A PREGÃTIRIICADRELOR DE CHIMIE MILITARÃ, pãstrând, în princi-piu, aceeaºi structurã organizatoricã.

La 06.04.1972, a fost dat în folosinþã noul local alcentrului de instrucþie (pavilioanele D44 - comandament,J28 - dormitoare, blocul alimentar ºi remiza auto constru-ite în cazarma 757 începând cu 1970), în actuala cazarmãa Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC, iar în 1974-1975 a fost construit pavilionul destinat învãþãmântuluicu dotãrile corespunzãtoare; de asemenea, au fost con-struite un corp de gardã, noi depozite ºi renovate celeexistente. Ulterior, au fost amenajate în perimetrul cazãr-mii: parcul auto cu utilitãþile corespunzãtoare, pista cuobstacole, baza sportivã, poligonul de antrenament lainstrucþia tragerii ºi platforma pentru instrucþia tehnicã despecialitate. În anii'80, C.I.Tr.Ch. dispunea de un sectorzootehnic dezvoltat (G.A.Z.), care asigura o mare partedin necesarul de carne, lapte ºi ouã pentru hrãnirea efec-tivelor. Cotele de cereale ºi fânul obþinute ca urmare aparticipãrii unor efective importante de militari în termenla campaniile agricole asigurau hrãnirea animalelor ºipãsãrilor crescute în unitate. În acele vremuri, când ma-rile producþii agrozootehnice erau prioritar îndreptate cãtreexport (pentru plata datoriei externe, în principal),G.A.Z.-urile din armatã aveau un rol deosebit: pe de oparte, pozitiv, pentru cã asigurau hrãnirea corespunzã-toare a efectivelor, cultivau spiritul gospodãresc ºi con-tribuiau la formarea deprinderilor tinerilor pentru acestgen (primar) de activitate umanã; pe de alta, negativ,deoarece excesul ducea la scoaterea din procesul deinstrucþie a unui numãr mare de soldaþi ºi cadre, cu oserioasã diminuare a pregãtirii militare.

Pe toatã durata existenþei sale, pânã în 1997,C.I.Tr.Ch. a avut ca misiuni principale:

ãperfecþionarea pregãtirii ºi specializareacadrelor active (ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri) dechimie militarã;

ãformarea cadrelor de rezervã ale armei ºipregãtirea rezerviºtilor prin concentrãri de instrucþie;

ãelaborarea studiilor de specialitate ºi a unoracte normative (instrucþiuni, metodologii etc.);

ãexperimentarea-testarea echipamentelor ºimaterialelor de chimie militarã;

ãexecutarea (în poligon) a instrucþiei de specia-litate de cãtre unitãþile ºi subunitãþile chimice din armatanoastrã;

ãspecializarea pe funcþii a unor categorii de mi-litari în termen (reparatori de materiale chimice, fochiºtiºi ºoferi pe autospeciale chimice);

ãorganizarea ºi desfãºurarea convocãrilor, a apli-caþiilor ºi a exerciþiilor tactice demonstrative cu partici-parea cadrelor din trupele chimice;

ãorganizarea ºi desfãºurarea examenelor pentrugradul de maior ºi plutonier major;

ãamenajarea expoziþiilor de tehnicã militarã;ãdesfãºurarea schimburilor de experienþã cu de-

legaþiile militare din armatele strãine.În centrul de instrucþie funcþionau urmãtoarele

cursuri:a) ofiþeri: ºefi protecþie antichimicã de regiment;

comandanþi companii chimice; cu atribuþii de gestiune; despecializare pe funcþii; de formare ofiþeri de rezervã(M.t.r. cu stagiul de nouã ºi/sau ºase luni); convocãri deofiþeri în rezervã concentraþi; alte cursuri ºi convocãri laordin;

b) maiºtri militari ºi subofiþeri: de perfecþionare ºide specializare pe funcþii; de gestionari; de formare a sub-ofiþerilor în rezervã (M.t.r.); convocãri de maiºtri militariºi subofiþeri în rezervã concentraþi;

c) gradaþi ºi soldaþi: reparatori de materiale chi-mice; fochiºti pe autospecialele de decontaminare; gradaþiºi soldaþi în rezervã concentraþi.

În perioada 1974-1976, anual, s-a desfãºurat cur-sul de comandanþi plutoane chimice din militari în ter-men, cu durata de patru luni ºi jumãtate.

În baza Legii nr. 14/1972, C.T.Ch. a organizat laC.I.Tr.Ch. cursul de pregãtire a militarilor cu termenredus. Seria a I-a s-a desfãºurat în perioada 14.10.1973-16.06.1974, cu un batalion de militari organizat pe douãcompanii cu câte trei plutoane: în total, 189 militari cutermen redus (cdt. B.M.t.r. - cpt. Otto Martini).

De la 01.02.la 31.10.1974, s-a desfãºurat cursulde pregãtire a ofiþerilor chimici care nu au absolvit ºcoalamilitarã .

O activitate interesantã având caracter de noutate


79

01 iulie 1969

30.09.1986, la o activitate de bilanþ la C.I.Tr.Ch.: mr.Nicolae Popescu (cdt. C.I.Tr.Ch.), col.Nicolae Tãban, mr.DanielDumitru (locþ.cdt.pentru servicii), cpt.Mihail Grigorescu (lector ºef)

în armã, care a necesitat în anii urmãtori condiþii organi-zatorice mai deosebite, s-a desfãºurat în premierã înC.I.Tr.Ch., în perioada 01-10.06.1977, sub forma uneiconvocãri de pregãtire de specialitate încheiatã cu exa-menul de absolvire a ºcolii militare de ofiþeri activi decãtre prima serie de ofiþeri-femei de chimie militarã. Seriaurmãtoare de ofiþeri-femei a urmat un curs de pregãtirecu durata de o lunã (14.08-13.09.1978), finalizat, deasemenea, cu examen de absolvire (echivalare) a ºcoliide ofiþeri activi. Primele serii de ofiþeri-femei au fostpregãtite prin cursuri (ºcoalã) cu duratã de ºcolarizareredusã la Centrul de Instrucþie al Infanteriei ºiTancurilor de la Fãgãraº.

Începând cu 1983, ofiþerii-femei de chimie mi-litarã au participat în cadrul C.I.Tr.Ch. la cursuri de per-fecþionare a pregãtirii pentru profilul "comandanþi com-panii" ºi "ºefi de protecþie antichimicã", cu durata depatru luni.

Pentru pregãtirea ofiþerilor-femei, C.I.Tr.Ch. aasigurat condiþii decente de cazare, hrãnire ºi dedesfãºurare a cursurilor, cu eforturi nu uºoare pentruacele timpuri. Corpul instructorilor a fost selectat cuatenþie, iar factorii de conducere ai centrului au vegheatîndeaproape ca activitatea sã se desfãºoare normal, laspecificul pregãtirii.

Aceastã categorie de ofiþeri a fost destinatã în adoua jumãtate a anilor'70 ºi în anii'80 sã conducãpregãtirea militarã a studentelor de la facultãþile dechimie din centrele universitare Bucureºti, Iaºi, Ploieºti ºiTimiºoara. Ulterior, au ocupat funcþii în structuri admi-nistrative, pe linie chimicã, la C.T.Ch. ºi I.G.Pr.A.Ch., lacomandamente de MU, direcþii ºi instituþii militare deînvãþãmânt.

Pregãtirea ofiþerilor-femei în C.I.Tr.Ch. a fost oexperienþã ineditã în istoria chimiei militare, iar prin sâr-guinþã, seriozitate, conºtiinciozitate, þinutã ordonatã,colegele noastre s-au bucurat peste tot în carierã de sim-patie ºi respect, reuºind din punct de vedere profesionalsã-ºi facã datoria la fel ca noi, bãrbaþii.

O altã activitate importantã desfãºuratã anual înluna iulie, la C.I.Tr.Ch., a constituit-o, începând cusfârºitul anilor'70, convocarea absolvenþilor instituþiilorcivile de învãþãmânt superior, cu durata de douã sãp-tãmâni pentru reactualizarea cunoºtinþelor ºi deprinde-rilor ºi examinarea în vederea acordãrii gradului de sublo-cotenent în rezervã.

În anul 1978, în centrul de instrucþie a început sãfuncþioneze un punct de calcul analitic cu dotãrilenecesare. Au fost puse în felul acesta bazele unui noudomeniu de responsabilitate al armei, trecându-se laautomatizarea procesului de determinare, culegere, pre-lucrare, analizã, sintezã ºi raportare a datelor despreatacurile nucleare ºi chimice. Condusã de C.T.Ch. în aniiurmãtori, pregãtirea în acest domeniu a cunoscut pro-grese semnificative, inclusiv prin desfãºurarea unor activ-itãþi în comun cu structuri similare din armatele statelorparticipante la Tratatul de la Varºovia.

Începând cu anii'70, C.I.Tr.Ch. a avut importantesarcini pe linie de mobilizare, în conformitate cu preve-

derile actelor normative în vigoare din acea vreme ºi con-cepþia doctrinei militare naþionale privitoare la rãzboiulîntregului popor. Astfel, în anii'80, C.I.Tr.Ch. putea asigu-ra mobilizarea la rãzboi a unui regiment de protecþieantichimicã. Aceastã sarcinã deosebit de complexã anecesitat un efort suplimentar apreciabil din parteaîntregului efectiv de cadre al unitãþii.

De o atenþie deosebitã s-a bucurat în toatã aceastãperioadã activitatea din Poligonul armei Valea Poienii.Baza materialã a poligonului s-a dezvoltat ºi modernizatcontinuu, aici instruindu-se periodic în scopul per-fecþionãrii pregãtirii de specialitate unitãþile ºi sub-unitãþile de profil din armatã. La începutul anilor'70, s-adat în folosinþã un pavilion central cu spaþii de cazare,administrative ºi cu un laborator de chimie. În 1976,poligonul a fost modernizat la nivelul celor mai dotatepoligoane de acest gen din armatele statelor strãine.

În amonte Valea Poienii, unde pânã la începutulanilor'90 ºiroia permanent unpârâiaº - ulterior, numai înperioadele de dezgheþ sau cu pre-cipitaþii abundente - au fost ame-najate platforme betonate cudotãri adecvate instruiriicercetaºilor chimici ºi decontami-natorilor în condiþii de contami-nare simulatã, asigurându-se toto-datã mãsuri corespunzãtoare pen-tru prevenirea poluãrii mediului(staþie de epurare a apelor uzate).

În zona riveranã a RâuluiTârgului existã:

-platforme pentru cunoaºterea tehnicii (antrena-mente în pregãtirea pentru lucru ºi strângerea acesteia);

-poligon pentru cunoaºterea substanþelor ºiamestecurilor incendiare ºi pentru antrenarea militarilorîn vederea acþiunii în condiþiile întrebuinþãrii de cãtreinamic a mijloacelor (sistemelor) incendiare, care asigurãºi executarea tragerilor cu aruncãtorul de grenade incen-diare;

-poligon pentru executarea cu subunitatea a


80

Colonel Grigore Popescu - ºeful biroului studiiºi experimentãri Poligonul Chimic Valea Poienii(1987-1992)

exerciþiilor complexe de cãlire fizicã ºi psihicã;-poligon pentru aruncarea grenadelor de mânã

de rãzboi;-pista C.I.S.M.(Consiliul Internaþional al

Sportului Militar).De asemenea, în zona riveranã a Râului Târgului

poate funcþiona un raion (teren) de decontaminare, careasigurã: antrenarea subunitãþilor în amenajarea ºi insta-larea terenurilor de lucru ale autospecialelor; organizareafluxului de lucru pe timpul decontaminãrii; per-fecþionarea deprinderilor individuale ºi colective ºi dez-voltarea rezistenþei fizice ºi psihice a militarilor pentruexecutarea în complex a decontaminãrii trupelor; per-fecþionarea deprinderilor comandanþilor de subunitãþi înconducerea subunitãþilor pentru îndeplinirea misiunilorde decontaminare.

Metodologia de instruire în poligon a sub-unitãþilor permite comandantului companiei de apãrareNBC sã conducã unitar, în condiþii de simulare a contami-nãrii, programul unei zile de instrucþie; de asemenea, per-mite evaluarea realistã a nivelului de pregãtire a sub-unitãþilor în vederea îndeplinirii misiunilor de speciali-tate.

Pânã la mijlocul anilor'90, s-a asigurat instruireaunitãþilor ºi subunitãþilor chimice din armatã în serii pedurata a 15 zile: taberele de instrucþie de specialitate(practica de poligon) erau conduse de comandanþiiunitãþilor ºi subunitãþilor chimice, dupã un program deinstrucþie, minuþios organizat, care prevedea activitãþi petimp de zi ºi de noapte, stabilit de biroul experimentãri. Înfinal, se executa, printr-un exerciþiu complex, evaluareanivelului de pregãtire a unitãþii (subunitãþii) de cãtre ocomisie stabilitã de comandantul centrului de instrucþie,alcãtuitã din ofiþeri din biroul experimentãri ºi coman-danþii unitãþilor (subunitãþilor) chimice care se instruiau.Calificativul aprobat de comandantul centrului deinstrucþie era raportat la C.T.Ch. (I.G.Pr.A.Ch.) ºi la mareaunitate în subordinea cãreia era unitatea (subunitatea)chimicã.

Organizarea ºi logistica poligonului au permisde-a lungul timpului executarea unor activitãþi de mareanvergurã, conduse de regulã de C.T.Ch., cu participareaa numeroase cadre din trupele chimice, pe profiluri deactivitãþi (ºefii protecþiei antichimice, comandanþiiunitãþilor ºi subunitãþilor chimice, cercetãtori ºtiinþificimilitari etc.), cum ar fi:

-experimentarea (testarea) tehnicii ºi mate-rialelor chimice noi;

-organizarea ºi desfãºurarea convocãrilor decunoaºtere a tehnicii de specialitate nou intrate în înzes-trare;

-convocãri, aplicaþii ºi exerciþii demonstrativ-metodice cu tematicã de protecþie antichimicã;

-specializarea unor categorii de militari înexploatarea autospecialelor chimice;

-expoziþii de tehnicã ºi materiale chimice;-experimentarea ºi generalizarea unor metode ºi

procedee noi de instruire a subunitãþilor pe linia pro-tecþiei împotriva efectelor armelor de distrugere în masã

ºi a mijloacelor incendiare;-realizarea unor filme de instrucþie pe linie mili-

tarã.

Din 1976, poligonul dispunea de simulatoare(poligon de camerã ºi trenajor) pentru instruireacercetaºilor chimici în vederea determinãrii parametrilorexploziilor nucleare ºi a executãrii cercetãrii de radiaþie ºichimice, care asigurau încadrarea situaþiei tactice în timpreal ºi însoþirea acesteia cu imagine ºi sunet, analog câm-pului de luptã.

Pânã în 1987, infrastructura poligonului a fostdezvoltatã, creându-se noi facilitãþi pentru cercetareaºtiinþifico-aplicativã în domeniul armei ºi pentru asigu-rarea unei instruiri performante.

În prezent, organizarea funcþionalã a poligonuluiasigurã desfãºurarea modularã a instruirii astfel:

-modulul 1 - instruirea în condiþiile contaminãriisimulate (evaluare);

-modulul 2 - antrenament prin simulare pentrucontrolul NBC (evaluare);

-modulul 3 - exerciþii tactice (evaluare);-modulul4 - antrenament pentru dezvoltarea ca-

litãþilor psihice ºi fizice ale militarilor (evaluare); antrena-ment pentru ducerea acþiunilor în zone incendiate.

În ultimul timp, spaþiile de cazare din poligon aucunoscut noi modernizãri. Existã preocupãri ºi aplicaþiipractice pentru utilizarea mijloacelor informatizate înorganizarea ºi desfãºurarea învãþãmântului ºi instrucþiei,cum ar fi: realizarea infrastructurii informatice (sãli despecialitate, calculatoare, reþea INTRANET); imple-mentarea unor programe informatice pentru crearea sce-nariilor tactice/operative, simularea ºi rezolvareaautomatã a situaþiilor NBC/evenimentelor EADA,redactarea ºi transmiterea documentelor de conducere ºiinformare, folosind poºta electronicã; amenajarea sub-centrului de simulare/punct de comandã, care sã asigureconducerea operativã a exerciþiilor ºi evaluarea partici-panþilor.

În prezent Centrul de Pregãtire pentru ApãrareNBC dispune de facilitãþi de instruire prin simulare cuaplicabilitate în domeniul cercetãrii NBC realizate exclu-siv prin mijloace proprii. A fost realizat un modul de si-mulare destinat instruirii cercetaºilor NBC, integrat cu oaplicaþie informaticã (RapSit NBC), care oferã condiþiiapropiate situaþiei reale ºi posibilitãþi de instruire inte-gratã pe mai multe eºaloane (statul major al batalionuluide apãrare NBC), permiþând totodatã analiza ºi evaluareapost-acþiune. Recent a fost aprobatã de ministrul apãrãrii


81

septembrie 1976; poligonul Valea POIENII: col. Nicolae TÃBAN, col. Nicolae BUTOI (cdt.C.I.Tr.Ch.).

naþionale înfiinþarea Centrului de Antrenamente cuAgenþi Reali.

Este un nou început, pe care îldeschide era informatizãrii în domeniulinstruirii pentru apãrare NBC.

În momentul de faþã, poligonuldispune de facilitãþi corespunzãtoare deinstruire pentru pregãtirea structurilor(entitãþilor de apãrare NBC) destinate sãparticipe la operaþii întrunite multi-naþionale.

Dispunerea poligonului într-ozonã pitoreascã, cu un peisaj maiestuos,asigurã, de asemenea, o varietate deposibilitãþi de recreere (activitãþi de tu-rism montan, sportive etc.).

Este datoria noastrã de onoare sã amintimnumele câtorva dintre cei care de-a lungul tim-pului au contribuit prin munca lor la afirmarea ºirenumele poligonului: col.Liviu Morar,col.Gheorghe Trãznea, col.Dumitru Pleºa,col.ing.Ilie Vlãdescu, col.Constantin Beiu,col.Grigore Popescu, col.Gheorghe Herþeg,col. Mihail Grigorescu, lt.col.GheorgheÞãrãngoi, lt.col.ing.Marian Popa,m.m.Cornel Bidilicã, plt.adj.Vasile Muºat,plt.adj.Adrian Dobrescu, plt.adj.GheorgheNedelea ºi alþii.

Prin ordinul ministrului nr.M-12 din21.02.1997, începând cu 01.06.1997, Centrul dePerfecþionare a Pregãtirii Cadrelor de ChimieMilitarã ºi-a încetat activitatea ºi a fost înfiinþatãªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU CHIMIEMILITARÃ (15.01.2000 - ªCOALA DE APLI-CAÞIE INTERFORÞE PENTRU APÃRARE NBC; 15 august2002 - ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRUAPÃRARE NBC).

Din 15 august 2002, comandantulªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC adevenit prin ordin al ministrului apãrãriinaþionale ºi INSPECTOR PENTRU APÃRARENUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ.

ªcoala de Aplicaþie pentru ApãrareNBC era unica structurã de învãþãmânt sub-ordonatã Statului Major al Forþelor Terestre,care a avut ca misiune de bazã perfecþionareapregãtirii profesionale ºi formarea continuã a per-sonalului militar profesionalizat pentru armaApãrare NBC, în raport de nevoile stabiliteprin Ghidul carierei militare aprobat prin hotãrâre guver-namentalã ºi prin politicile de management al resurselorumane.

Aceastã instituþie militarã de învãþãmânt a avutîn principiu urmãtoarea structurã organizatoricã: com-partimentul învãþãmânt; secþia dezvoltare ºi reglementãriîn armã; statul major; compartimentul buget ºi contabili-tate.

ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC, potrivitmisiunii sale de bazã ºi la solicitarea eºaloanelor supe-

rioare, organiza diferite programe deinstruire în sistemul pregãtirii continue,care sã asigure:

a) specializarea iniþialã în armãºi pregãtirea pentru prima funcþie aofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþer-ilor în activitate;

b) formarea subofiþerilor înactivitate, pe filiera indirectã;

c) perfecþionarea pregãtirii ulte-rioare a ofiþerilor, maiºtrilor militari ºisubofiþerilor în activitate, prin cursuride carierã;

d) specializarea ofiþerilor,maiºtrilor militari ºi subofiþerilor în alte domenii militare

(alte funcþii), prin cursuri de nivel;e) formarea ofiþerilor,

maiºtrilor militari ºi subofiþerilor înrezervã;

f) perfecþionarea pregãtiriigradaþilor profesioniºti;

g) coordonarea instrucþieicentralizate a militarilor în termenrecruþi, desfãºuratã în baza deinstrucþie a armei;

h) cercetarea ºtiinþifico-apli-cativã ºi elaborarea regulamen-telor/instrucþiunilor în domeniulapãrãrii NBC ºi al protecþiei mediu-lui;

i) protecþia ºi conservareapatrimoniului cultural ºi istoric alarmei, (editarea revistei"APÃRAREA NBC", sala muzealã

a armei, elaborarea monografiei chimiei militare).Pentru îndeplinirea acestor obiec-

tive, ºcoala de aplicaþie organiza:a) formarea ofiþerilor de apãrare

NBC în vederea îndeplinirii primei funcþii;b) continuarea pregãtirii elevilor ºi

cursanþilor înmatriculaþi în ªcoala Militarãde Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a ForþelorTerestre, în vederea specializãrii lor în armãºi îndeplinirii atribuþiilor primei funcþii, pre-cum ºi evaluarea finalã a acestora, potrivitplanurilor de învãþãmânt;

c) cursuri de carierã ºi de nivel pen-tru ofiþeri, maiºtri militari ºi subofiþeri deapãrare NBC, indiferent de filiera de prove-

nienþã a acestora;d) cursuri pentru formarea cadrelor militare în

activitate, pe filiera indirectã;e) cursuri pentru formarea cadrelor militare în

rezervã;f) cursuri de perfecþionare a pregãtirii pentru

gradaþii profesioniºti;g) instruirea centralizatã a militarilor în termen

01 iunie 1997


82

Colonel Graþian Ionescu - ªef Stat Major al instituþiei 1987-2002

General de brigadã dr.Nicolae Popescu, comandantulªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC

Revista armei Apãrare NBC, editatã de ªcoala de Aplicaþiepentru Apãrare NBC, cu apariþie, de regulã, semestrialã.Primul numãr a apãrut la 15 mai 2000; redactor-ºef, colonelprof.Mihai Grigorescu (2000-2005)

pentru structurile de apãrare NBC;h) examene pentru obþinerea/menþinerea titlului

de specialist de clasã;i) brevetarea unor specialiºti militari (fochiºti la

autospecialele chimice, reparatori materiale de protecþieNBC etc.);

j) elaborarea reglementãrilor specifice, pe linie dearmã ºi a celor privind pregãtirea de specialitate ce seorganizeazã ºi se desfãºoarã în comandamente ºi unitãþi;

k) formarea cadrelor militare cu atribuþii pe liniaprotecþiei mediului;

l) elaborarea ºi promovarea pentru aprobare decãtre Statul Major al Forþelor Terestre a propunerilorprivind politicile de dezvoltare a armei Apãrare NBC.

Comandantul ºcolii de aplicaþie a condus pro-cesul de învãþãmânt, consultând consiliul deînvãþãmânt atunci când se luau decizii privind organi-zarea ºi desfãºurarea acestuia.

Pentru conducerea operativã a procesului deînvãþãmânt funcþiona biroul executiv al consiliului deînvãþãmânt, din care fãceau parte: locþiitorul coman-dantului pentru învãþãmânt, ºeful secþiei învãþãmânt ºiºeful cursurilor.

Compartimentul învãþãmânt cuprindea:secþia învãþãmânt; catedra ofiþeri de apãrare NBC; catedramaiºtri militari ºi subofiþeri de apãrare NBC; companiasubofiþeri ºi militari cu termen redus; baza de antrena-ment ºi logistica didacticã.

Catedrele de instructori/profesori asigurauînvãþãmântul de specialitate la disciplinele de bazã: tac-ticã, tehnicã, protecþia mediului, chimie-fizicã, suprave-ghere ºi raportare NBC, educaþie fizicã militarã; participãla actualizarea ºi dezvoltarea doctrinei armei ºi a con-cepþiei de instruire a trupelor de apãrare NBC, precum ºila elaborarea standardelor militare operaþionale, tehniceºi administrative; pregãtesc ºi actualizeazã exerciþiile ºiaplicaþiile tactice în cooperare cu secþia dezvoltare ºireglementãri în armã.

Logistica didacticã a cunoscut în ultimii ani opermanentã dezvoltare ºi modernizare, fapt ce a asiguratdesfãºurarea unui proces instructiv-educativ eficient,interoperabil cu sistemele similare din armatele þãrilormembre NATO.

ªcoala dispunea de sãli de clasã moderne, aule,amfiteatru, laboratoare de fizicã-chimie, reþea informaticã

dezvoltatã, INTRANET, INTERNET, biblioteci, aparaturãaudio-video, echipamente ºi materiale de apãrare NBC deultimã generaþie, mijloace de comunicare, baze sportive,sãli de specialitate, care contribuiau eficient laîndeplinirea misiunilor potrivit nivelului instructiv-educativ de specializare ºi profilului cursurilor.

Secþia dezvoltare ºi reglementãri în armã aavut ca sarcinã elaborarea concepþiei doctrinare ºi aactelor normative specifice domeniului apãrãrii NBC.Aceasta cuprindea: biroul dezvoltare în armã, biroulreglementãri în armã, biroul sisteme informatice, labora-torul de cercetare NBC, muzeul armei, editura ºcolii,clubul.

Statul major era compus din: biroul secretariatºi registraturã; compartimente S1-S6; biroul evaluare ºiexperienþã acumulatã; compartimentele protecþia mediu-lui, a muncii ºi supraveghere tehnicã, consilier juridic,relaþii publice, asigurare medicalã, asistenþã religioasã,cunoaºtere ºi asistenþã psihologicã. Statului major îi erasubordonat poligonul de instrucþie pentru apãrareNBC ºi batalionul de instrucþie ºi asigurareînvãþãmânt.

În cifre, ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBCdispunea de capacitatea de a conduce anual 17 cursuridiferite (ofiþeri, subofiþeri, maiºtri militari ºi gradaþi profe-sioniºti), cu un numãr total de 24 grupe. Aproximativ40% sunt cursuri scurte (2-6 sãptãmâni). ªcoala puteapregãti concomitent 140 cursanþi, iar batalionul (baza) deinstrucþie asigura instruirea unui efectiv de 200 soldaþiNBC în perioada instrucþiei de bazã, în total 340 de cadremilitare, gradaþi profesioniºti, militari cu termen redus ºimilitari în termen.

,,În baza Ordinului ministruluiapãrãrii naþionale nr.MS 179 din14.12.2004 Privind desfiinþarea, trans-formarea, resubordonarea, redislo-carea ºi înfiinþarea unor comanda-mente, mari unitãþi, unitãþi, sub-unitãþi ºi formaþiuni din compunereade pace a Armatei României, înperioada 01.01.-31.12.2005, urmã-toarele structuri se vor transforma,reorganiza ºi resubordona astfel:

………………………………………………………. - ªcoala de Aplicaþie pentruApãrare NBC se transformã în Centrulde Pregãtire pentru Apãrare NBC, înperioada 01.06.-31.07.2005 ºi se resub-ordoneazã de la Statul Major alForþelor Terestre la ªcoala deAplicaþie pentru Unitãþi Sprijin deLuptã, în perioada 01-31.08.2005".


83

Locþiitor al comandantului Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC

01.06. - 31.07.2005


84

Colonel Tudorel Radu, comandantul Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC

La 7 Mai 2006, Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC, Câmpulung Muscel, (ordinul

ministrului apãrãrii naþionale nr.M 154/15.09.2005) sãrbãtoreºte a 75-a aniversare de la înfiinþare,dar o datã cu el ºi ofiþerii, maiºtrii militari ºi subofiþerii care s-au format sau ºi-au perfecþionatpregãtirea în acest centru de culturã al armei chimice/apãrãrii NBC. În perioada acestei vârste deaur, Centrul de pregãtire a purtat diferite denumiri ºi a avut diferite locaþii, precum ºi diferiþicomandanþi. Dar de peste 37 de ani funcþioneazã în oraºul de munte, plin de istorie, iubit ºi cãu-tat de mulþi cetãþeni ai României, Câmpulung-Muscel. Deºi cunoaºteam locaþia de mai mulþi ani,primul comandant al Centrului cu care am luat legãtura prin anul 1969 a fost colonelul IoanMureºanu, fostul meu comandant de pluton în ªcoala de Ofiþeri de Apãrare Antichimicã dinFãgãraº ºi ºeful meu direct pe când am fost ºeful serviciului apãrare antichimicã la R.223 InfanterieBistriþa. Pentru promoþia mea a fost un an deosebit de care ne aducem aminte cu plãcere, deoarecedumnealui ,,ne-a pus arma în mânã” ºi ne-a învãþat sã fim ofiþeri, sã fim oameni. Dar ºi pentruCentru a fost un om deosebit, sub conducerea dânsului a început construcþia noilor pavilioane ºimodernizarea poligonului de la Valea Poienii. Aici am desfãºurat practica în poligon cu elevii de laªcoala Militarã de Ofiþeri în Rezervã nr.1 Bucureºti, de câte douã ori pe an, câte o lunã, cu celedouã serii pe care le instruiam anual.

Întotdeauna am gãsit baza materialã necesarã pregãtitã, îndrumãtori (instructori) deosebiþiîn persoana domnilor lt.col. Trãsnea Gheorghe ºi Moraru Liviu, precum ºi o grijã pãrinteascãpentru asigurarea ºi respectarea condiþiilor de viaþã ºi de instrucþie. Cu toate cã perioada a fostîndelungatã - 1969, 1972-1977 - nu am avut nici un eveniment deosebit, iar persoanele ce necontrolau din comandamentul ºcolii ºi din Comandamentul Teritorial Bucureºti au avut numaicuvinte de laudã ºi de mulþumire pentru condiþiile ce ni se asigurau de C.I.T.Ch.1.

Din august 1977, ca ºef al Secþiei 263 Reparaþii Tehnicã ºi Materiale Chimice, dispusã înaceeaºi incintã cu C.I.T.Ch., care avea misiunea de a asigura condiþiile necesare pentrufuncþionarea secþiei ca o unitate productivã a M.Ap.N., Centrul asigura logistica, paza, iar mai târ-ziu ºi munca de cadre etc.. Am avut astfel onoarea ºi plãcerea sã colaborez o îndelungatã perioadãde timp cu cadrele din conducerea C.I.Tr.Ch., ºi anume: colonelul Nicolae Butoi, colonelulNicolae Noaghe (1977-1986), colonelul (general de brigadã) Nicolae Popescu, locþiitoriidânºilor ºi ºefii de arme ºi servicii, ºi pânã la muncitorii din grupa cazarmare. Colaborarea a fosteficientã ºi dezinteresatã. Secþia îºi îndeplinea ºi desfãºura astfel planul de producþie, dar ºi cadrelesecþiei se implicau în desfãºurarea cu succes a unor activitãþi de cãtre compartimentele C.I.Tr.Ch.,astfel: desfãºurarea unor teme la cursurile de maiºtri militari ºi subofiþeri, modernizarea unorinstalaþii ºi trenajoare, realizarea unor panoplii ºi scheme electrice pentru sãlile de specialitate,pregãtirea ºi prezentarea tehnicii de specialitate la unele convocãri ºi aplicaþii cu Tratatul de la


85

CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBCSÃRBÃTOREªTE 75 DE ANI DE LA ÎNFIINÞARE

General de brigadã (r.) Dumitru PRUNACHEPreºedintele Asociaþiei Cadrelor de Chimie Militarã în Rezervã

ºi în Retragere ,,Costin D.Neniþescu”- Filiala Bucureºti -

1= C.I.Tr.Ch.=abr., Centrul de Instrucþie al Trupelor Chimice

Varºovia, precum ºi cu ºefii serviciului de apãrare antichimicã de la unitãþile ºi marile unitãþi dinþarã etc..

Fotografiile ce urmeazã vin sãdemonstreze peste ani, colaborareanoastrã.

Un ajutor deosebit am primit dinpartea C.I.Tr.Ch., într-o perioadã greapentru România (1978-1989) la primi-rea delegaþiilor militare strãine, învizitele de documentare la secþie(Iugoslavia, Bulgaria, Germania de douãori, Ungaria etc.). Desigur, în acestecazuri colaborarea era ºi mai largã, laactivitãþi participând ºi reprezentanþiiC.T.Ch., domnii: col.ing.Ion Moºilã,col.ing.Gheorghe Andriþa,col.ing.Nicolae Panã ºi, uneori, înfuncþie de tematicã ºi cercetãtori de la

Centrul de Cercetãri ªtiinþifice de Chimie Militarã.Astãzi, când mã gândesc la anii petrecuþi în

Câmpulung-Muscel (1977-1990), nu pot sã fiu decâtfoarte mulþumit ºi mândru cã am avut aºa colegi ºicolaboratori, cã înþelegându-ne ºi muncind împre-unã ne-am îndeplinit cu cinste misiunile ce ne-austat în faþã. Mulþumesc din suflet colegilor ºi colabo-ratorilor indiferent de grad ºi funcþie pentru ajutorulprimit, iar pentru cei ce nu mai sunt printre noi, rogpe bunul Dumnezeu, sã-i odihneascã în pace!

Dar pentru mine ºi pentru ofiþerii de chimiemilitarã/apãrare NBC, C.I.Tr.Ch. nu a fost numai oinstituþie de pregãtire, dezvoltare ºi maturizare, aicine-am întâlnit ºi sã aniversãm anumite evenimentedin istoria noastrã comunã cu colegii de armã,petrecând clipe de înãlþare ºi mulþumire sufleteascã.

Aici m-am întâlnit în prezenþa reprezentanþilorC.T.Ch. ºi C.I.T.Ch. cu foºtii mei elevi din promoþiile1957 ºi 1958 la aniversarea a 20 de ani de la ter-minarea ºcolii militare ºi înãlþarea la gradul de locote-nent, simþindu-ne foarte bine împreunã. Fotografiaalãturatã ilustreazã unul dintre aceste emoþionantemomente.

Dupã Revoluþia Românã din Decembrie 1989,într-un climat nou de libertate, de transparenþã ºidemocraþie, eu personal (activ sau în rezervã) amcolaborat cu foºtii colegi de armã ºi ne-am respectatmunca ºi mai bine.

M-am bucurat de succesele lor pe teatrele deoperaþii dinafara graniþelor României, de primirea


86

1970-Mr.ing.Dumitru Prunache prezintã mijloaceleincendiare la o serie de elevi (aflaþi în practica depoligon)

Vara lui 1970: Mr.ing.Dumitru Prunache ºi cpt.Grigore Popescu lapracticã în Poligonul de antrenament în ve-derea ducerii luptei înraioane cu întrebuinþarea mijloacelor incendiare

1970-Cadrele C.I.Tr.Ch. ºi din exterior:cpt.ing.Vlãdescu, Mr.ing.Luþã, lt.col.Sucu,col.Mureºanu ºi elevii urmãresc detecþia S.T.L. înpoligonul de instruire a cercetaºilor chimici dinValea Poienii

României în NATO ºi în alte structuri euro-atlantice, de formarea unui corp de cadre tinere în C.I.Tr.Ch., care mânu-iesc cu pricepere atâtcuvintele spuse de la catedrã, cât ºi calculatorul. M-am bucurat de rezultatele muncii lor în ope-raþionalizarea diferitelor structuri de apãrare NBC. M-am bucurat în mod deosebit de eforturilecadrelor din conducerea unitãþii pentru înfiinþarea ºi editarea revistei ,,APÃRAREA NBC” ºi a,,Istoriei Chimiei Militare Româneºti, 1917-2005”, ceea ce reprezintã un salt deosebit încunoaºterea istoriei armei pe care am îndrãgit-o ºi am servit-o cu credinþã aproape 45 de ani.Pentru aceste motive, am fost alãturi de conducerea unitãþii, participând cu cadrele militare în re-zervã ºi în retragere din Asociaþia Cadrelor de Chimie Militarã în Rezervã ºi în Retragere ,,CostinD.Neniþescu” la toate manifestãrile care au avut loc la C.I.T.Ch..

Fotografia de mai jos demonstreazã încã odatã acest lucru (parþial).La a 75-a aniversare a Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC, Muscel, feli-

citãm tot personalul acestei unitãþi de elitã a Armatei României ºi îi dorim multã sãnã-tate, fericire, prosperitate ºi îndeplinirea cu onoare a sarcinilor ce le stau în faþã, iarcadrelor în rezervã, din aceastã unitate, în plus, viaþã lungã pentru a putea sã-ºi aducãcontribuþia lor modestã la creºterea noilor generaþii de chimiºti militari, prinîmpãrtãºirea experienþei lor!


87

Noiembrie 1977 - parte din plutonul comandat delt.Dumitru Prunache; printre ei recunoaºtem pelt.col.Ricman ºi Toma ajunºi ºefi de arme la armatã; peprofesori din ªcoala Militarã Nicolae Bãlcescu sauA.M.G.: lt.col.Marinca ºi Stoenescu; mr.ing Tofu ªtefan ºiNica Gheorghe - care au devenit cercetãtori militari; pelt.col.Neagu ºi Mitulescu, care au servit sportul militar;pe lt.col. Ceuca ºi Farcaº Fr., care au servit în incinta decare am vorbit mai sus - dar ºi pe colegii noºtriBãrbulescu, Zorilã, Rãhoianu ºi Iocea - care ºi-au gãsitlocuri de muncã în învãþãmântul românesc.

Membrii Asociaþiei Cadrelor de Chimie Militarã înRezervã ºi în Retragere ,,Costin D.Neniþescu”

Primul Rãzboi Mondial ne oferã un cadru deosebit de complex de evenimente ºi acþiuni politico-militare,

atât pe plan intern, cât ºi internaþional ºi, cu atât mai mult pentru noi, chimiºtii militari, deoarece în acest conflicts-a întrebuinþat pentru prima datã în epoca modernã, o nouã armã de atac cu mijloace neconvenþionale - ,,gazeleasfixiante” - ºi tot pentru prima datã s-au aplicat mãsurile de contracarare ,,de protecþiune” a trupelor împotrivaefectelor acestora.

La intrarea în rãzboi, conform situaþiei ºi condiþiilor vremii, armata românã era relativ bine asiguratã din punctde vedere al protecþiei împotriva ,,gazelor asfixiante”; în înzestrarea trupelor existau mãºti contra gazelor de producþieromâneascã, francezã ºi ulterior ruseascã, iar pentru instrucþie se foloseau ,,Instrucþiuni date trupelor pentru protec-þiunea contra gazelor asfixiante” care se aplicau în armata francezã, traduse, adaptate ºi aplicate.

În preambulul acestor instrucþiuni se precizeazã:,,Toþi oamenii trebuesc perfect instruiþi în tot ceea ce priveºte întrebuinþarea mãºtilor contra gazelor asfixiante.Fiecare om va primi la sosirea sa la corp odatã cu efectele de îmbrãcãminte ºi armament, masca de protecþiune contra

gazelor asfixiante,Instrucþia constã în: Teorii fãcute de gradaþi ºi în exerciþiu....................................................................................................Comandanþii de depozite ºi Comandanþii de unitãþi vor regula (n.a. - asigura/reglementa) organizarea instrucþiunilor

(n.a.-instrucþiei) în aºa fel (încât) ca sã fie complecte(ã) în momentul plecãrii oamenilor. Ei vor fi responsabili de buna execuþie aprescripþiunilor privind aceste instrucþiuni (n.a. - aceastã instrucþie)”.

Situaþia de pe front din prima parte a angajãrii armatei române în rãzboi (1916-1917), se caracteriza, din acestpunct de vedere, prin urmãtoarele aspecte:

,trupele germane trec la întrebuinþarea ,,gazelor asfixiante” împotriva trupelor române, ca replicã la rezis-tenþa dârzã a acestora;

,se intensificã eforturile de dotare a trupelor române cu mãºti contra gazelor ,,asfixiante”; la începutul luniiiulie 1917, toate efectivele armatei române erau înzestrate cu mãºti contra gazelor;

,se intensificã ,,vizitele” la trupele de pe front, pentru verificarea materialelor de protecþie ºi a modului deacþiune a trupelor la atacul cu gaze, date fiind neajunsurile constatate;

,se impunea necesitatea ºi erau create condiþiile înfiinþãrii unor structuri organizatorice, cu atribuþii specificeîn domeniul apãrãrii contra gazelor ,,asfixiante” - Serviciul Contra Gazelor/Serviciul Sanitar din Marele CartierGeneral ºi Serviciul de Studii ºi Protecþiune Contra Gazelor Asfixiante/Direcþiunea Generalã a Muniþiilor dinMinisterul de Rãzboi (29-31mai 1917);

,pregãtirea trupelor pentru apãrarea contra gazelor, constituie o preocupare din ce în ce mai mare, pregãtirecare trebuia a fi executatã ,,pânã la momentul introducerii în luptã”, dar ºi pe timpul scoaterii din luptã pentru odih-nã sau completare.

În aceste condiþii la nivelul conducerii armatei - Marele Cartier General (pentru armata de operaþii) ºi MareleStat Major (pentru armata de interior-partea sedentarã), s-a luat hotãrârea creãrii unui întreg sistem de ,,ªcoli” pen-tru pregãtirea instructorilor ºi specialiºtilor.

,,ªcoala pentru instrucþia echipelor de apãrare contra gazelor” se înfiinþeazã la 16 iulie 1917, pe lângã Centrulde Instrucþie al A a 2-a de la Iaºi/R.S.V., prin grija Serviciului Sanitar din Marele Cartier General. Coordonarea aces-tei activitãþi a revenit Statului Major al acestui serviciu, lt.col.Laurenþiu BÂRZOTESCU, autorul primelor,,Instrucþiuni asupra protecþiunei împotriva gazelor înãbuºitoare româneºti” - aprilie 1917. Acesta a emis dispoziþiunicãtre toate marile unitãþi ale armatei de operaþii, la cursurile ,,ªcoalei” urmând a participa câte doi militari de la toate


88

16 IULIE - 16 IULIE 200689 DE ANI DE ÎNVÃÞÃMÂNT MILITAR

ÎN DOMENIUL APÃRÃRII NUCLEARE, BIOLOGICE ªI CHIMICEÎN ARMATA ROMÂNIEI

Colonel (r) Aurel MIHÃIESCU

structurile luptãtoare, astfel: câte un gradat ºi un soldat dintre cei mai destoinici de fiecare batalion, un ofiþer ºi unsubofiþer/gradat de fiecare regiment, medicul ºi farmacistul diviziei.

DISPOZIÞIUNIPânã la aceastã datã (februarie 2006), în documentele arhivistice

ale Serviciului Sanitar, nu a fost identificat ordinul/referatul prin care seordonã funcþionarea ,,ªcoalei”, dar în ordinul nr.66348 din 14 iulie 1917dat de Direcþiunea Materiale ºi Instalaþii Noi/Direcþiunea Generalã aMuniþiilor din Ministerul de Rãzboi, ,,Serviciul Studii ºi Protecþie contragazelor asfixiante” se precizeazã: ,,Avem onoarea a vã face cunoscut cãªcoala pentru format instructori pentru a cunoaºte trupa mijloacele deapãrare contra gazelor asfixiante s-a înfiinþat pe lângã Regimentul 5Vânãtori, sub direcþiunea Marelui Cartier General/Serviciul Sanitar, dinordinul domnului General, ºef al Stat Majorului General al Armatei. Înconsecinþã, aceastã chestiune este scoasã în viitor din programulServiciului dumneavoastrã”.

Cursurile ,,ªcoalei” s-au desfãºurat în perioada 16-22 iulie 1917,în baza instrucþiunilor ºi sub îndrumarea directã a lt.col.LaurenþiuBÂRZOTESCU ºi conþineau parte teoreticã, dimineaþa (referitoare lagazele asfixiante, materialele de protecþie ºi proceduri de acþiune) ºi partepracticã - exerciþii - dupã-amiaza; din acest punct de vedere este demn desubliniat cã se acordã atenþie atât aspectului metodic - metoda de predarepentru cunoaºterea ºi folosirea mãºtilor contra gazelor, stabilirea poziþiilorexpuse ºi neexpuse atacurilor cu gaze, aranjarea posturilor de pândari ºipentru sanitari - cât ºi practic - exerciþii cu mãºtile, trecerea prin camerade clor, curãþirea tranºeelor, marº ºi tragere de luptã cu masca pusã, acþi-unea militarilor special instruiþi pentru observarea meteorologicã, aatacurilor/,,scãpãrilor” cu/de gaze, acþiunea pentru prevenirea trupelordupã producerea atacului. În acest sens este foarte interesant ºi importantsã subliniem cã observatorul/pândarul era pregãtit sã completeze ,,Caetulde observaþiuni” pe baza rapoartelor posturilor de observare, diferenþiate

pentru batalion/regiment ºi de divizie.Aceste rapoarte aveau darul de a orienta pe coman-

danþi pentru aprecierea modului probabil de comportare avalului/norului de gaze, pe baza unor instrucþiuni clare, pebaza cãrora se analiza situaþia din punct de vedere al direcþieivântului, formelor de relief, împãduririlor, cursurilor de apã;exemplific cu douã situaþii din cele 15 menþionate îninstrucþiuni.

,,..............................................................................................................Alãturi de pândari va sta câte un om care cunoaºte bine semnele care pre-

merg atacul cu gaze. Unul dintre cei doi pândari, pe rând, va avea aparatul sãu deprotecþiune gata. Câte doi pândari, prevãzuþi cu mascã vor sta în apropierea adãpos-turilor unde dorm oamenii, cu consemnul, ca în caz de alarmã, sã închidã ieºirile

adãposturilor ºi sã deºtepte repede pe acei care dorm. Oamenii anume însãrcinaþi stau gata sã aprindã focurile de baraj, dacã le aupregãtite.

Înºtiinþarea trupelor: ,,În momentul atacului cu gaze, datoria tuturor începând cu pândarii, gradaþii ºi terminând cuofiþerii de gradul cel mai înalt este de a da alarma îndatã trupelor din tranºee ºi celor dinapoi. Este prudent de a da alarma tru-pelor pe o adâncime de 10km înapoi. Semnalele de alarmã în ordinea eficacitãþei descrescânde sunt:

1.Semnalele acustice: trompete, sirene cu aer comprimat, clopote, sonerii;2.Semnale optice, rachete etc.;


89

3.Telefoanele. Acest mijloc este mai încet, dar trebuie întrebuinþat pentru a confirma celelalte semnale ºi a arãtaComandamentului ºi Artileriei zona de scãpare a gazelor.

Regulele de întrebuinþare a acestor diferite semnale sunt hotãrâte de Comandament.De îndatã ce se dã alarma, oamenii prevãzuþi deja cu mascã, repetã semnalele de alarmã ºi deºteaptã pe cei care dorm..............................................................................................................................”.

Un alt aspect demn desubliniat este acela al protecþieipopulaþiei din zona supusã ata-cului cu gaze (,,al Protecþiuneide luat pentru protecþiuneapopulaþiei”) - ,,Pe o distanþã de10km în spatele frontului, se voraplica mãsuri prescrise deComandament pentru protecþiuneapopulaþiei civile. Pe cât se va putease vor distribui tampoane de vatãsau mãºti, dând populaþieiinstrucþiuni trebuitoare”.

Instructorii eraupregãtiþi sã consilieze pecomandanþi pentru întocmirearapoartelor despre întrebuin-þarea, de cãtre inamic, a gazelorasfixiante asupra trupelor pro-prii.

Aceste rapoarte fãceaureferire la toate aspectele gene-rate de aceste atacuri - efectivesupuse atacului, modalitãþi deînºtiinþare, câte atacuri s-auexecutat ºi durata, distanþa,identificarea gazelor, influenþacondiþiilor meteorologice ºi deteren asupra acestora,mãsurile/materialele de pro-tecþie ºi pãrerea trupelor despreacestea.

Am subliniat acesteaspecte ale pregãtirii în cadrulcursurilor în scopul de a evi-denþia complexitatea proble-maticii ºi influenþa beneficã a,,ªcoalei de la Iaºi” asupra mo-

dului de acþiune ºi protecþie a trupelor.De altfel, în raportul nr.56636 din 10 septembrie 1917 al cãpitanului Nicolae COSTÃCHESCU (ºeful

Serviciului de Studii ºi Protecþiune contra gazelor asfixiante), înaintat în urma ,,vizitelor la diviziile 1, 5, 8, 9 din com-punerea Armatelor 1 ºi 2 constata cã este absolut necesarã ,,extinderea cursurilor la ªcoala de la Iaºi, iar batalioanelescoase în repaus înapoia frontului sã facã o ºedinþã sau douã, practice ºi sã se inspecteze mãºtile”.

Cãtre sfârºitul anului 1917 Marele Stat Major organizeazã prin Inspectoratul General al Centrelor de Recruþi,Centre de Recruþi - câte un regiment (cu câte 20-25.000 militari) pentru fiecare armatã, în perioada 1 decembrie 1917-1 mai 1918. În cadrul instrucþiei individuale (1decembrie 1917-2 martie 1918) a fost planificatã ,,ªcoala pentru între-buinþarea mãºtilor” (17-23 decembrie 1917), în cadrul cãreia ,,s-au dat explicaþii preliminare: ce se înþelege prin gazeasfixiante, cum ne apãrãm contra lor, mãºtile, arãtarea unei mãºti, aplicarea ei, cum se pãstreazã o mascã, ,,cu repe-tire” în urmãtoarele cinci sãptãmâni. Problematica a fost reluatã într-un cadru mai complex pe perioada instrucþiei,,planului”, companiei (câte trei sãptãmâni) ºi batalionului (douã sãptãmâni), prin ,,aplicaþiuni specifice cu prilejulexerciþiilor de luptã de tranºee”.

Concomitent, prin grija Marelui Cartier General continuã pe baza ,,Instrucþiunilor relativ la Funcþionareaªcolilor de Specializãri” ºi sub directa conducere a lt.col. Laurenþiu BÂRZOTESCU. La 1 mai 1918 se încheie cursurileîncã unei serii la ,,ªcoala de mãºti”, formatã din 16 ofiþeri, 16 medici, 32 subofiþeri.


90

Enumerând aceste aspecte alepregãtirii cadrelor ºi trupelor, eforturi pen-tru înzestrarea cu materiale specifice ºifuncþionãrii chiar temporare a unor struc-turi organizatorice, constatãm cã aceastãformã de asigurare a acþiunilor de luptã -apãrare contra gazelor asfixiante - s-aimpus ca necesitate stringentã în condiþiilecâmpului de luptã modern, fiind pusepractic pe bazele unei noi arme în concer-nul organismului militar.

Dupã încheierea ostilitãþilor prinreferatul nr.1779 din 13 mai 1919, con-form procedurilor vremii, al ºefuluiServiciului Sanitar medic general VICOL,se aprobã ca ,,farmacistul maior de rezervãVicenþiu LIVOVSCHI, sã fie mobilizat laacest serviciu, pentru ca el sã înfiinþeze,,Biroul mãºtilor contra gazelor asfixiante,ca unul care a lucrat în campania trecutãla acelaºi birou ºi care sã se ocupe cu dis-tribuþia, instrucþia ºi controlul mãºtilor”.

În urma acestui demers, maiorulLIVOVSCHI, analizând situaþia în contex-tul creat ca urmare a întrebuinþãrii gazelorpe câmpul de luptã în conflictul abiaîncheiat ºi apreciind just, ca prioritate amomentului perfecþionarea pregãtiriicadrelor în acest domeniu, înainteazã la14 iunie 1919 referatul nr.2963 prin carepropune reorganizarea sistemului ,,ªco-lilor de instructori pentru învãþareamijloacelor de apãrare contra gazelorasfixiante” ºi alte mãsuri adiacente, care sãvinã în sprijinul acestei activitãþi.

,,..............este absolutã nevoie ca deurgenþã sã se intervinã a se tipãri în 10.000 deexemplare, broºura ,,Instrucþiuni privitoare laatacul de gaze ºi apãrarea contra gazelorasfixiante”, distribuitã în 1917, în numãr prearestrâns, broºurã întocmitã de domnul colonelLaurenþiu BÂRZOTESCU, actualmentecomandantul Regimentului 3 grãniceri, careposedã adnotãrile ºi modificãrile ce trebuieaduse în urma experienþelor fãcute în cursulrãzboiului. Deoarece cunoºtinþele predate laaceste cursuri prezintã interes deosebit pentrucariera militarã, sunt de pãrere ca, cel puþin lademonstraþiile din teren, la COTROCENI, sãasiste ºi viitorii ofiþeri de stat major actualiielevi ain ªcoalei de Rãzboi, precum ºi ai celor-lalte ºcoli militare ºi în special, eleviiInstitutului Medico-Militar”.

În baza acestui referat, MareleCartier General prin Biroul Organizareordonã Serviciului Sanitar programulºcolilor întocmit ºi condus de cãtremr.LIVOVSCHI care era surprinzãtor decomplet ºi foarte bine structurat pentru


91

acea perioadã, acoperind întreaga problematicã ºi rãspunzând nevoilor momentului.Capitolele I-III constituie partea teoreticã a programului ºi cuprind probleme de gaze asfixiante, clasificarea,

caracteristici, condiþii de îndeplinit, modul de întrebuinþare în luptã, modul de influenþare a atacului cu gaze de cãtrecondiþiile atmosferice ºi topografice.

Capitolele IV-V privesc protecþia individualã ºi colectivã.Capitolele VI-VII prevãd pentru prima datã explicat ºi reglementeazã organizarea apãrãrii contra gazelor.,,Planul de apãrare contra gazelor - organizarea poziþiei pentru apãrarea contra gazelor:cstabilirea poziþiilor/pãrþilor expuse atacului cu gaze;casigurarea cu materiale pentru protecþia individualã ºi colectivã;cposturile pentru observarera pregãtirei unui atac cu gaze;cacþiunea Infanteriei ºi Artileriei în cazul descoperirei pregãtirei ina-micului pentru atac cu gaze;cposturile pentru descoperirea atacului cu gaze început;ctransmiterea vestirei începerii atacului cu val de gaze”.Capitolele VIII-IX urmãresc sã rezolve problemele limitãrii ºi înlãturãrii efectelor atacului cu gaze:,,cacþiunile trupei pe timpul ºi dupã trecerea atacului cu gaze;ccurãþirea trenºeelor, blindajelor, echipamentului etc.;cinstalarea posturilor sanitare de prim-ajutor, evacuarea ºi îngrijirea suferinzilor de gaze asfixiante;cschimbarea poziþiilor trupei;crapoarte”.Capitolele X-XV stabilesc problemele practice ce urmeazã a se desfãºura pe timpul cursurilor ºi vizau :,,cstudiul ºi organizarea apãrãrii contra gazelor în teren;cpunerea corectã a mãºtilor, portul, pãstrarea ºi controlul;ctrecerea prin camera de clor (condiþii 1 litru de clor la 10m3 de aer timp de 2-4 minute);cacþiunea pe timpul ºi dupã atacul cu gaze, curãþirea tranºeelor;cexerciþii, marº, momente tactice, trageri cu masca pusã în teren timp de 30 minute;cexerciþii sanitare-transportul ºi îngrijirea suferinzilor de gaze asfixiante”.Programul, prin problematicã ºi structurare, este expresia clarã a evoluþiei certe în domeniul învãþãmântului

ºi instrucþiei, a modului serios ºi ºtiinþific de abordare a apãrãrii contra gazelor, ca noua formã de asigurare a acþiu-nilor de luptã.

Concepþia despre pregãtirea cadrelor a evoluat în concordanþã cu cerinþele vremii ºi pe baza experienþelor derãzboi. Drept dovadã în ,,Directivele ºi instrucþiunile privitoare la înfinþarea, organizarea ºi funcþionarea Centrului deInstructori ai contingentului 1921” vom regãsi, extrem de bine definite elementele de bazã ºi caracteristicile instrucþieiºi instructorului:

,,cinstrucþia trebuie sã fie pur individualã;cinstructorul trebuie sã aprecieze cât mai bine firea, mentalitatea ºi aptitudinile fiecãrui om;cinstructorul trebuie sã fie blând, dar autoritar, muncitor, disciplinat ºi corect;cinstructorul va lãmuri toate cuvintele ºi noþiunile noi, ferindu-se de abstracþii;cmetodele de instrucþie vor fi practice ºi intuitive pentru a se pricepe necunoscutul, se va pleca întotdeauna

de la lucruri cunoscute;

cinstructorul va pregãti orice ºedinþã/subiect dinainte. detaliat ºi în acest fel se va putea prezenta totdeaunaîn atitudine sigurã; numai aºa soldatul va cãpãta încredere ºi va asculta din convingere;

cinstrucþia individualã nu se terminã niciodatã;cîncrederea omului în el însuºi, în armele sale, în camarazi ºi ºefii sãi;cnu se va cere de la un soldat niciodatã sã facã ca ceilalþi ci cât mai bine posibil pentru fiecare;cverificarea metodelor de instrucþie ºi procedurilor de luptã;cofiþerul instructor va fi cel dintâi executant în faþa recruþilor sãi”.Comentariile sunt de prisos.Am fãcut aceastã trecere în revistã pe bazã de documente de arhivã a evoluþiei armei la începuturile ei, a

evenimentelor care au determinat individualizarea acesteia prin fapte ºi personalitãþi care trebuie cunoscute ºirecunoscute, aºezate la locurile pe care le meritã, cu dorinþa de a constitui într-o invitaþie la reflecþie, acþiune ºi demer-suri oficiale pentru reconsiderare a anului 1917 ca an de graþie ºi de ce nu sã putem parafa a 90-a aniversare a apãrãriinucleare, biologice ºi chimice în anul 2007.

Cercetarea arhivisticã va continua ºi sper ca aceastã activitate sã fie încununatã de succes ºi cu aportul tutu-ror celor interesaþi.


92

Când omul ºi-a lãmurit ºi consolidat conceptele de proprietate ºi expansiune, când a râvnit la

bunurile, casa sau pãmânturile vecinului ºi le-a dorit prin orice mijloace ºi-a pus la contribuþie mintea ºifantezia pentru a-ºi crea arma sau mijlocul de luptã cât mai eficient ºi dacã s-a putut cât mai rapide pentrua-ºi materializa intenþia cotropitoare ºi dominatoare, apoi ca revers sã-ºi apere existenþa, bunurile ºi cuceri-rile.

Pe drept cuvânt Friderick cel Mare afirma cu convingere cã ,,rãzboiul a fost adevãratul ºi singurul motoral dezvoltãrii societãþii, în general, iar al ºtiinþei în special” ºi cã abia la încheierea conflictelor omul a meditatînspãimântat ºi îndelung la folosinþa paºnicã, în viaþa cotidianã, al ,,invenþiilor” sale distrugãtoare.

Multe din principiile armelor actuale au fost cunoscute ºi chiar întrebuinþate accidental sau pe scarãlargã, de multe ori empiric, dar ºi planificat încã din vechime, deºi în istoria armamentului sunt consem-nate doar armele caracteristice epocii ºi doar pasager sau trecând sub tãcere pe cele neobiºnuite, ciudate sauinexplicabile.

Despre utilizarea substanþelor toxice, viitoarele mijloace chimice de luptã, în confruntãri armateavem date cu mult înaintea descoperirii ºi adoptãrii armelor de foc.

Dacã din antichitate avem informaþii despre folosirea ºerpilor veninoºi sau a veninului lor, despreotrãvirea vegetalã sau animalã ºi mai rar chimicã a surselor de apã ºi a hranei, despre fumurile ineres-pirabile cu pucioasã în Peloponez sau cu arsenic în China, cu amestec de gudron ºi sulf sau arsenic laromâni, în Evul Mediu mijloacele se diversificã consecinþã a dezvoltãrii studiului chimic, al dezvoltãrii so-cietãþii, dar ºi din necesitãþile de ordin militar.

Dacã unele dintre acestea, cum ar fi ,,focul grecesc” inventat de sirianul Kalinikos, folosit mai ales deflota britanicã pentru aprinderea corãbiilor inamice, care nu era altceva decât un ,,aruncãtor de flãcãri”, ceîntrebuinþa în principal un amestec bazat pe þiþei ºi sulf-fãrã ca totuºi compoziþia sã fi fost precizatã pânãastãzi, altele ne sunt mult mai puþin cunoscute ºi datoritã secretului cu care erau învãluite uneori acestearme neobiºnuite ºi compoziþiile chimice folosite de cãtre ,,meºterii artileriºti”.

Rãspânditã mai extins, reþeta prafului de puºcã sau a ,,ierbii de puºcã” având la bazã salpetru-silitra-sau ºtiinþific azotatul de amoniu, face ca în izvoarele vremii sã avem mãrturii despre producerea ºi expor-tul acesteia. La mijlocul veacului al XVIII-lea se exporta în Imperiul Otoman ,,încât îndestula toate nevoile tur-cilor ºi mai ºi rãmânea ºi de prisos”, izvorul subliniind cã ,,nici o þarã nu produce silitrã mai bunã ca Moldova”.

Încã din secolul al XI-lea, pe teritoriul þãrii noastre se foloseau amestecuri explozive sau exploziv-incendiare, edificatoare fiind ,,grenada britanicã” descoperitã la Dinogeþia (Grãvan) cu principiu de acþiunesimilar celei contemporane.

Într-o ,,carte de artã militarã” datând din veacul al XV-lea, alcãtuitã de un maistru artilerist dinNürnberg, aflatã în manuscris la Sibiu ºi utilizatã în secolul urmãtor de conducãtorul arsenalului din bur-gul de Cibiu, Conrad Haas, sunt menþionate folosirea sulfului ºi a smoalei în diferite forme de luptã ºiamestecuri, ficþionarea ghiulelelor cu material incendiar sau cu var nestins, producerea unor uleiuri careard ,,groaznic ºi repede”; se descrie ºi metoda de luptã cu gaze asfixiante. Aceastã metodã se aplicã ,,dacã vrei


93

SCURT ISTORIC AL FOLOSIRIIMIJLOACELOR CHIMICE DE LUPTÃ

ÎN SPAÞIUL ROMÂNESC

Colonel (r) Ion I.DÃNILÃ

,,ªtiinþa-i un lucru dãunãtor când nu foloseºte celui ce-ostãpâneºte"

SOFOCLE

sã înãbuºi o armatã sau chiar sã nimiceºti cu artã desãvârºitã”, arãtând ºi cãile de otrãvire a apei împotriva tur-cilor ºi altor ,,barbari”, insistându-se pe descrierea confortului.

Deci, încã din secolul XV avem informaþii care dovedesc cã ceea ce numim astãzi ,,rãzboi chimic” eracunoscut ºi chiar terorizat pe teritoriul þãrii noastre.

Trebuie subliniat faptul cã prepararea unor ,,gaze înãbuºitoare” revenea maiºtrilor tunari ºi nicidecumalchimiºtilor vremii.

Conrad Haas, guard de artilerie ºi pirotehnician al arsenalului din cetatea Sibiu, descrie în parteredactatã de el între 1529 ºi 1569 în manuscrisul menþionat pe lângã ,,rachetele cu mai multe trepte”,numeroase compoziþii pirotehnice, între care ,,lumânãri fumigene”, ,,materiale care ard în apã”, ghiulele denoapte sau ,,pisici de foc”, precum ºi ,,oale de foc, cãni explozive sau sticle incendiare cu pulbere ºi var nestins”.

Este de menþionat cã lucrarea era cunoscutã ºi în Moldova ºi Þara Româneascã, unde erau ,,silitari”(pirotehnicieni) vestiþi, cei domneºti din timpul lui ªtefan cel Mare exportau silitrã la Liov. Reþeta unuiadintre aceºtia, Ioan Românul, ,,Hannes Walach”, este preluatã ºi de ºeful arsenalului din Alba Iulia ºi de aiciºi de Condrat Haas la Sibiu.

În Þãrile Române, ca material incendiar, putea fi folosit chiar petrolul, atestat documentar la 1440sub denumirea de pãcurã ºi exploatat din ,,fântâni” sau ,,puþuri”.

Însuºi Sinan Paºa raporta la Poartã, în octombrie 1595, cã oºtile Þãrii Româneºti au asediat cetatearidicatã de el la Târgoviºte folosind ,,artificii, pãcurã, lumânãri incendiare”, temându-se ca aceleaºi mijloace sãnu ,,fie folosite ºi împotriva întãririi construite de el la Bucureºti, fapt pentru care oºtenii sãi nu vor sã mai rãmânãacolo”.

În anul 1476, în faþa oºtilor otomane ale lui Mahomed al II-lea, ,,Cuceritorul Constantinopolului”,ªtefan cel Mare a poruncit cã toate grânele sã fie tãiate ºi pânã ºi ,,papura din mlaºtini, ºi dupã ce s-au tãiat ier-burile ºi grânele, a pus sã fie totul ars, astfel cã sultanul a rãmas pãcãlit deoarece crezuse cã gãseºte þara îmbelºugatã îngrâne ºi pãºuni, cum este ea într-adevãr ºi a gãsit-o deºartã de oameni ºi pretutindeni se ridica un praf de cãrbuneîntr-atât încât umplea cerul de fum ºi de câte ori ajungeau la popas-spune un martor ocular - erau cu toþii negrii la faþãºi de asemenea hainele noastre de sus ºi pânã jos pãtimeau. Pânã ºi caii sufereau din cauza prafului (fumului) care leintra în ochi”, iar cronicarul turc Saladeddin mãrturisea cã ,,veºmintele ostaºilor s-au acoperit de colb ºi de cenuºã,iar nasul ºi nãrile lor s-au umplut de praf ºi de scrum” având efecte asupra sãnãtãþii lor.

În octombrie 1595, cu prilejul asediului în cetãþii Târgoviºte, ocupatã de turci, oºtenii din ÞaraRomâneascã ºi Moldova au folosit pe lângã tunuri ºi puºti ºi minarea fortificaþiilor, astfel cã ,,Oastea islamicãnu s-a putut ferii de suferinþele pricinuite de fum, iar de acel fum mulþi se îneca, de cãdea ca morþi”.

Secolele XVII ºi XVIII marcheazã un interes sporit pentru folosirea mijloacelor chimice de luptã înarmatele europene. O mãrturie o reprezintã ºi lucrarea cavalerului Pitnanian Kazimier Siemeonowicz(c.1600-dupã 1651), fost comandant adjunct al artileriei regale poloneze, intitulatã ,,Artis magnae ArtilleriaePars Prima” tipãritã la Amsterdam în 1650, tradusã anul urmãtor în francezã ºi apoi între 1676-1729 în ger-manã, olandezã ºi englezã ºi în 1963 în polonã, care trateazã pe larg despre ,,ghiulele cu încãrcãturã toxicã, dediferite feluri”.

El consemneazã cã dupã proprie experienþã ºi dupã consemnãrile medicilor ,,fumigaþiunile veninoasesunt cele mai rele pentru sãnãtatea oamenilor”.

Este de reþinut cã dupã Primul Rãzboi Mondial la noi s-a propus denumirea proiectilelortoxice/clasificate chiar de Siemienowicz în trei grupe ca:

1 proiectile toxice propriu-zise, care foloseau otrãvuri vegetale, minerale ºi animale;1 strãnutãtoare ºi lacrimogene;1 fumigene cu efecte toxice.Cronicarul Ion Neculce în ,,Letopiseþul Þãrii Moldovei” descriind folosirea fumului de cãtre Petru cel

Mare atât pe teritoriul Moldovei cât ºi în afarã, în luptele cu turcii sau cu suedezii consemna: ,,ªi atunci auluat ºi cetatea cea vestitã (Riga- n.n. la 1710) în lumea mare, anume Râga. ªi într-alt chip cu rãzboi nu o putea lua,fãr de cât au fãcut meºteºug cu niºte cambarale (ghiulele -n.n) cu otravã. care þine o combara 50 de pungi de bani chel-tuialã. ªi aruncând aceste combarale în cetate i-au lovit o moarte pre ºvedzi, cât cãutat a se închina, cã sã spãriase cãn-a mai rãmâne nime. ªi cu acel meºteºug au luat moscalii Râga de la ªvedzi”. La fel este menþiunea cronicaruluiºi pentru bãtãlia de la Stãnileºti (19-21 iulie 1711) dintre oºtile ruso-moldovene conduse de Petru I ºiDimitrie Cantemir ºi cele turco-tãtare de sub ascultarea marelui vizir Mehmed Baltagi, neputând folosi niciuna din cele douã ,,cumbarale de cele meri fãcute cu altu meºteºug, cu otravã” pentru cã ordea turcilor nu era


94

strânsã. ,,Cã acel fel de cumbarale sunt nu numai herale ce-s într-însele, ce ºi mirosul: pre cine atinge cade de moare.Ce oricum, dimineaþã, dintr-acela doa o a arunca una, unde va vede ordia lor strânsã”.

Dionisie Eclisiarhul în Cromograful Þãrii Româneºti de la 1764 pânã la 1815 relateazã pe larg utilizareasubstanþelor chimice toxico-fumigene de cãtre armata rusã condusã de Suvorov în perioada incipientã arãzboiului ruso-turc din 1787-1792, el numind aceastã armã chimicã în germeni ,,secret”, dupã termenul cecircula în armata imperialã rusã.

Cronicarul consemna: ,,vãzând nãvala turcilor ºi mulþimea nenumãratã cã s-au apropiat de ei de grabã auporuncit (Suvorov-n.n.) de au slobozit secreturile într-înºii, ºi întâmplându-se (cu voia lui Dumnezeu) de au suflat vân-tul asupra lor pe acel ºleau, au mers fumul secreturilor de au intrat pe nãrile ºi gurile turcilor ºi a cailor lor, ºi fiind acelfum foarte otrãvit, câþi l-au mirosit toþi au murit sbierând caii ºi oamenii, cãzând ca snopii, pierit-au ºi din muscali câþiau ajuns de au mirosit acel fum. Deci pierind toate oºtile turceºti mirosind acel fum otrãvitor prin vântul cel deDumnezeu poruncit a sufla ºi murind ei ºi vaii lor cu grabnicã moarte ºi cãpitan-paºa pierderea oºtilor, ca sã nu-l ajungãºi pe el fum otrãvit, au dat dosul ºi cu puþini turci au scãpat, toate lãsând ºi nãpãstuind”.

Martor ocular la dezastru cronicarul constatã cã folosirea gazelor toxice reprezintã arma cea maiputernicã a vremii ºi cã ea nu se fãcea decât ,,cu mare legãturã ºi puternicã poruncã, pentru cãci prea mult omorface” întregind cuvintele înþeleptului Gracian care spunea cã ,,ªtiinþa fãrã minte este o dublã nerozie”.

Tot Dionisie Eclisiarhul ne informeazã cã în veacul al XVIII-lea tunarii care lansau gazul îºi protejaufaþa în douã feluri: fie ,,legaþi la gurã ºi la nas” într-un fel anume ("cu meºteºug"), fie introducând pe capo sferã de cristal, încheiatã de asemenea "cu meºteºug la gât", cronicarul român lãsându-ne prima descrierea "mãºtii contragazelor", care deci, ca principiu, nu este o inovaþie din timpul primului rãzboi mondial, cumse credea în general dupã cum nici gazele de luptã nu a fost folosite întâia oarã de cãtre germani în iulie1917 la Ypres cum se menþioneazã în ultima lucrare apãrutã la noi pe aceastã temã: "Dicþionar cronological ºtiinþei ºi tehnicii universale", apãrutã în 1979 la Bucureºti.

Prima mascã de gaze din istorie, confecþionatã dintr-o pânzã foarte finã, umezitã îi este atribuitãgeniului Renaºterii, Leonardo da Vinci, acest ,,universale” nu numai al secolului sãu (XVI-n.a.), dar alîntregii evoluþii ulterioare.

Primul Rãzboi Mondial, prima mare conflagraþie pe care a trãit-o omenirea la începutul veaculuiXX, beneficiind de imensul progres tehnic a aruncat pe teatrele de operaþiuni, arme noi, tehnicã de luptãavansatã ºi mijloace de luptã surprinzãtoare.

Þinând cont de componenþa tehnicã-ºtiinþificã a ducerii acþiunilor de luptã, factorii politico-militariaduc în teatrele de operaþiuni noutãþile momentului: aviaþia, artileria antiaerianã, tancurile, dar ºi creºterea,,eficienþei” armamentului de infanterie ºi artilerie ºi instituirea conceptului de ,,rãzboi chimic” prin între-buinþarea gazelor de luptã. Dacã rãzboiul este, prin excelenþã, plin de neprevãzut, de surprize, apariþia ºifolosirea armei chimice a fost de naturã sã amplifice teama de necunoscut, moartea putând veni chiar prininspirarea aerului vital, cu arome comune ºi analogie netoxicã.

Din anul 1915, data primului atac cu gaze de luptã pe frontul francez ºi pânã în prezents-au fãcut numeroase studii, teoretice ºi practice, s-au expirat opinii, s-au emis legi asupra acestor gaze,încercând sã punem în practicã cuvintele lui Terentius: ,,Înþeleptul trebuie sã încerce totul înainte de a recurge laarme”, dar concentrând crema inteligenþei ºi resurse financiare ºi materiale apreciabile în direcþia dezvoltãriide arsenale tot mai sofisticate.

Pe tãrâm românesc, primul atac chimic este lansat de germani cu obuze de artilerie la data de14 aprilie 1917, în sectorul Ineºti-Putna, având ca þintã Regimentul 1 Vânãtori ºi Divizia 1 infanterie,provocând moartea a 35 de militari ºi gazarea altor 50. Atacul s-a repetat în acelaºi sector, la începutul luniiiunie, dar fãrã rezultate concrete.

Pe 5 iulie, un alt atac cu gaze toxice a fost lansat la S-E Nãmoloasa asupra Regimentului 24 Artilerie,care deºi s-a repetat în ziua urmãtoare, nu a înregistrat nici un succes pentru germani. Documentele vremiiconsemneazã ºi pe 23/24 iunie un nou atac chimic german în zona Pãdurii Negrea, la SV de Mãrãºeºti, însectorul Diviziei 34 Infanterie Rusã care speriatã pãrãseºte poziþia în dezordine, abandonând ºi materialulde luptã, necesitând înlocuirea în forþã cu Divizia 5 Infanterie Românã.

ªi, totuºi, dacã jurnalele de front sunt mãrturie pentru aceste atacuri chimice în spaþiul românesc,din memoriile studentului Constantin T.Stoika, voluntar în Rãzboiul Sfânt de Dezrobire a Neamului, aflate încustodia Muzeului Militar Naþional, aflãm cã primul atac cu gaze toxice pe frontul românesc s-adeclanºat pe 2 septembrie 1916 în marginea satului Orlat, din judeþul Sibiu. Acum, soldatul român con-


95

fruntat cu aceastã necunoscutã, insidioasã ºi perfidã primejdie, va descoperi pentru prima datã utilitateamãºtii contra gazelor.

Iatã cum consemneazã evenimentul studentul voluntar în memoriile sale:,,2 septembrie 1916 - În marginea satului Rãºinari am aflat cã regimentul a fost greu încercat într-o luptã la

marginea satului Orlat, cã inamicul superior în maºinãrie a cãutat sã acopere prin aceasta inferio-ritatea numericã.Veºti scumpe îmi aduse un soldat cu faþa transfiguratã de apropierea morþii: încolþiþi de gazele puturoase, am înaintatla baionetã; aruncau din maºini fum atât de mult cã o negurã groasã ne amestecã laolaltã pe toþi ºi în negura aceea deiad am luptat nemiºcaþi de pe linia noastrã toatã noaptea. Pentru a schimba pe aceºti viteji veniserãm douã batalioanede grãniceri"

Relatarea sublocotenentului voluntar continuã cu episodul din 27 septembrie ora 4.40 astfel:,,Într-o grãdinã învãþ pe soldaþi sã se foloseascã de mãºtile contra gazelor omorâtoare. În minte îmi trec noþiuni ca: bio-xid de sulf, acid cianhidric, clorurã de nitrosil ºi întreaga cohortã de gaze lacrimogene. Vreau sã le explic prin culoarealor fãrã sã le numesc. Soldaþii ascultã încordaþi. Unii au fãcut din postavul mãºtilor jambiere ºi glugi contra gerului;nu-i cunoºteau folosul. ªi lângã Sibiu au trecut pe lângã valurile de gaze ca prin valurile limpezi de apã. În câmpiaTãlmaciului asemenea ºi mãºtile erau în sacii de pesmeþi. De-acum mãºtile vor adãposti creºtetul ºi vor înainta la atacîn linii de scafandrieri" îºi încheie memoriile tânãrul voluntar român.

Studentul Universitãþii Bucureºti, Constantin T.Stoika a fãcut parte din regimentul de Grãnicericomandat de colonelul Zizi Cantacuzino, a luptat în Transilvania ºi pe Valea Oltului, dar în ziua de 23octombrie rãnit de un obuz în faþa satului Spini, va înceta din viaþã în drum spre Tiþeºti. Jertfindu-ºi tânãraviaþã pe altarul Marii Uniri, îºi va gãsi odihna veºnicã pe drumul dintre Boiºoara ºi Tiþeºti, dar mãrturia saschimbã radical cronologia ineditului ºi ucigãtorului atac chi-mic de pe meleagurile româneºti.

Dupã rãzboi, analizând ºi acuzând ravagiile fãcute de noul ºi totuºi vechiul ºi invizibilul, dar necruþã-tor, mijloc de luptã s-au iniþiat mãsuri de limitare sau eradicare a rãzboiului chimic, parcã înþelegând cuvin-tele lui G.B.Show: ,,Cu cât rãzboiul devine mai distructiv, cu atât va fi abolit mai curând”, dar ºi cuvintele luiCicero: ,,Legile din timp de pace nu mai sunt respectate în rãzboi” ºi-au menþinut valabilitatea ºi am constatat custupefacþie cã, deºi speriaþi, de consecinþe, ne-am îndârjit sã diversificãm ºi sã perfecþionãm arsenalul chim-ic ºi ca o ironie a sorþii ,,legiferând" cuvintele lui Schiller: ,,E primejdios sã trezeºti leul; e nimicitor dintele tigru-lui; dar cel mai groaznic din tot ce-i groaznic este omul în nebunia sa”.

Dacã politica militarã a trecut la index rãzboiul chimic, el este tot mai vehiculat de terorismul inter-naþional. Monstrul odatã trezit este greu de reprimat ºi Plinius prin ale sale ,,Cele mai multe rele îi provin

omului de la om” este actual ºi ameninþãtor, acum ºi chiar în viitor dacã nu suntem energici ºi veghetori lapace.

Bibliografie:

1. Nicolae Iorga - Documente ºi cercetãri asupra istoriei financiare ºi economice a Principatelorromâne, Bucureºti, 1902, p.161.

2. D.Todericiu - Preistoria rachetei moderne. Manuscrisul de la Sibiu (1400-1569), Bucureºti, 1969,p.100-101, 183-185, 206, 333.

3. A.Veress -Documente privitoare la relaþiile Ardealului cu Moldova ºi Þara Româneascã, IV,Bucureºti, 1932, p.299

4. *** - Cãlãtori strãini în þãrile române, I, Bucureºti, 1968, p.135-1365. *** - Cronici turceºti privind þãrile române, I, Bucureºti, 1966, p.3226. *** - Buletinul Muzeului Militar Naþional, Serie Nouã 3, Bucureºti, 2005, p.437. Grigore Ureche - Letopiseþul Þãrii Moldovei, ed.P.P.Panitescu, Bucureºti, 1955, p.190.8. cpt.G.Dumitrescu - Proiectile toxice în anul 1650, în ,,Revista artileriei" XLII (1929), nr.10, p.839-

8449. Ion Neculce - Letopiseþul Þãrii Moldovei, ed.I.Iordan, Bucureºti, 1955, p.254.10. Dionisie Eclisiarhul - Cronograful Þãrii Româneºti de la 1764 pânã la 1815, ediþia A.Papiu-

Ilarian, Bucureºti, 1863, p. 172, 175, 23511. Th.Simenschy - Un dicþionar al înþelepciunii, editura Junimea, Iaºi, 1979, p.175, 259, 350, 918,

920, 92112. Constantin T.Stoika - Memorii din rãzboiul din 1916, manuscris la Muzeul Militar Naþional.13. General de brigadã dr.Nicolae Popescu, colonel (r) Mihai Grigorescu - Istoria chimiei militare

româneºti, 1917-2005, Bucureºti, 2005, p.77


96

A devenit tradiþie de cuget ºi simþire româneascã Ziua Armatei, 25 octombrie a fiecãrui

an, ziua fiecãrei arme din cadrul Forþelor Armate, între care se aliniazã ºi Ziua Chimiei Militare(Apãrare NBC).

În numele meu personal, colonel (r) Ioan Dobrescu, veteran de rãzboi ºivicepreºedinte al Filialei Judeþene Argeº ,,Cultul Eroilor”, preºedinte ºi fondator alSpeoclubului ,,Piatra Craiului” afiliat Federaþiei Române de Turism, Alpinism ºiSpeologie, al Cultului Eroilor, al Speoclubului ºi veteranilor de rãzboi, în rândul cãrorasunt ºi chimiºti, adresez cu tot respectul ºi onoarea militarã tradiþionala urare ,,La Mulþi Ani”,armei Chimice (Apãrare NBC), arma de elitã a Forþelor noastre Armate, arma ºtiinþificã ºi tehnicã,redutabilã în câmpul tactic ºi strategic (de nedorit însã a o experimenta în acest sens).

Sunt mândru ca muscelean, cã aici la Câmpulung fiinþeazã fosta ªcoalã de Aplicaþie pen-tru Apãrare NBC acum Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC, care se înscrie în istoriamilitarã cu rezultate ce fac cinste tuturor cercetãtorilor, chimiºtilor militari, unitãþilor ºi subuni-tãþilor specializate, componente ale NATO ºi participante la misiuni internaþionale apreciate la înaltnivel.

Am apreciat, deºi nu sunt specialist al acestei arme, lucrarea intitulatã Istoria ChimieiMilitare Româneºti, 1917-2005 operã a distinºilor slujitori ai acestei arme: general de brigadã dr.Nicolae Popescu, fost comandant al ªcolii de Aplicaþie ºi al garnizoanei ºi colonel (r) prof. MihailGrigorescu.

A fost o muncã laborioasã pentru strângerea unui material faptic ºi veridic, atât din Primul,cât ºi Al Doilea Rãzboi Mondial, apoi evoluþia acestei arme în condiþiile moderne, atât pe planintern, cât ºi extern, autorii meritând felicitãri sincere pentru aceastã lucrare ce apreciazã dãruireacelor ce au lucrat în chimia militarã de-a lungul vremii.

Este de înþeles cã evoluþia socialã modernã a creat condiþii pentru perfecþionarea acesteiarme ca de altfel a tuturor tipurilor de arme, depãºind rãzboiul de tranºee ºi lupta la baionetã, carerãmân în analele istoriei. Rãzboiul modern este electronic, dirijat de la distanþã cu mijloaceaeriene, reactive etc.. Aceste noutãþi au modificat ºi tactica ºi strategia, dar ºi logistica, care au tre-buit adaptate noilor realitãþi, necesitând ºi perfecþionarea celor ce lucreazã în aceastã armã, de lagradat profesionist la general.

Este de apreciat cã aici, la Câmpulung, dupã evenimentele din Decembrie 1989, s-a fãcutinstruirea primelor cadre destinate a fi încadrate în marile unitãþi ºi unitãþi (ofiþeri superiori),cumisiunea ,,protecþia mediului” o cerinþã a ecologiei contemporane, menitã a stopa agresiunea umanãfaþã de mediu, poluarea, infestarea, degradarea componentelor de bazã ale naturii: apã, aer, vege-taþie, sol etc.. Am avut onoarea ca la acest curs sã particip ºi eu cu teme majore, consecinþele unoractivitãþi umane în timp ºi spaþiu pentru mediu, întrucât de peste 50 de ani militez pentru acestdeziderat vital supravieþuirii pe Terra, formându-mã ca ecologist implicându-mã alãturi de orga-nismele de mediu pentru a stopa ºi limita antropismul uman faþã de naturã, agresiunea barbarã.La ora actualã armata oferã un exemplu demn de urmat societãþii civile în ce priveºte protecþiamediului care este prezent ºi la unitatea din Câmpulung.

APÃRAREA NBC 11/2006OMAGIU VETERANILOR

97

OMAGIU DE ZIUA CHIMIEI MILITARE

Colonel (r) Ioan DOBRESCU

Pentru cã la timpul meu în calitate de lector militar la ªcoala de Ofiþeri de ArtilerieAntiaerianã Braºov (anii 1948-1950) am avut ca hoby cercetarea ºi explorarea geomorfologiei ca-vitãþilor naturale (peºteri ºi avene) din zonele carstice ale þãrii, mi-a venit ideea de a elabora ºi unmaterial tactic cu privire la ,,Potenþarea apãrãrii, folosind aceste surse naturale-peºterile”.

Memoriul l-am înaintat Ministerului Apãrãrii Naþionale, fiind apreciat ca atare ºi am fostfelicitat, fiind adresat Vânãtorilor de Munte, Jandarmeriei ºi Trupelor Chimice ºi de Cercetare(aceasta dupã decembrie 1989), raportând Statului Major General ºi Ministerului ApãrãriiNaþionale, cum vãd eu tactic folosirea acestor cavitãþi situate în zonele montane, dar ºi pe litoral(Cheile Caraºului, Mangalia etc.).

Datã fiind aºezarea lor, la baza pereþilor, la jumãtate ori la creastã (cele mai vechi sunt celede la creastã, urmând cele medii ºi de la bazã) unele sunt încã active, altele folosite, apa care a fostcreatorul lor prin dizolvare, erodare, corosiune, s-au drenat la alte nivele ºi peºtera a rãmas apã.

Au intrãri de diferite dimensiuni, uºor de mascat, de apãrat, sau unele cu interioare ce potadãposti ºi o companie. Pot servi pe direcþii principale de atac ori de afluire de forþã vie ºi tehnicãde luptã pentru organizarea unor ambuscade eficiente creând ºi factorul surprizã ºi fiind greu delovit de cãtre inamic. Pot servi ca puncte de comandã, relee de transmisiuni, pentru amplasareaaruncãtoarelor de flãcãri, grenade incendiare, protecþie contra gazelor (cele superioare) tinzând ase aºeza la nivelul vãilor, fiind mai grele ca aerul, ºi chiar contra bombardamentelor atomice, maipuþin biologice. Pot servi ca loc de refacere dupã o luptã, iar cele cu ieºiri de a cãdea în spateleinamicului, ori a surprinde un desant.

Logistic pot servi cu succes depozitãrii de echipament, armament ºi muniþie, alimente, spi-tale de campanie, dotate cu generatoare pot permite efectuarea de operaþii. Condiþia sine-qua-noneste sã fie cunoscute din timp, notate pe hârtie director pentru a fi uºor depistate. Cele care au apãsunt salvatoare pentru rãniþi, având acest elixir la dispoziþie. În zona Muscel, în zona Rucãr-Dâmbovicioara ºi Dragoslavele sunt peste 2360 de peºteri explorate, cartate, numerotate ºi comu-nicate Institutului de Speologie ,,Emil Racoviþã” ºi incluse în Anuarul României, alãturi decele 12000 peºteri existente, Muscelul fiind pe primul loc, dar nu cu cele mai mari ºi mai fru-moase. În schimb, avem un record naþional, Avenul Grindului de pe versantul estic al PietreiCraiului, 1900 metri altitudine, cu -625 metri adâncime, 17 puþuri succesive cu diametre între4-12 metri, golite de material. Cu acest aven ne situãm pe locul 6 în lume dupã Franþa, Spania,Italia, Rusia ºi Papua Noua Guinee.

Am avut ºi descoperiri paleontologice: urme ale haiducilor, ale arnãuþilor lui TudorVladimirescu, o calotã cranianã de om din neolitic, fosile de Ursus Spelaeus, Capra Ibex, Zãgan(fostul condor al Carpaþilor), toate donate muzeelor din Câmpulung, Piteºti, Braºov, ÞaraCriºurilor, Oradea.

Am studiat reþeaua hidrologicã a zonei ajutaþi de hidrologul Constantinescu ºi am recoman-dat comunelor Rucãr, Dâmbovicioara, Fundata, satului Ciocanul de unde sã colecteze apele frea-tice subterane.

În final, apreciez revista Chimiei ,,Apãrare NBC” editatã la Câmpulung prin strãdaniapermanentã a neobositului colonel (r) prof. Mihail Grigorescu, cãruia-i dorim încã ani mulþipentru a edita aceastã revistã informativã ºi formativã!

Vivat Arma Chimie (Apãrare NBC) la ceas de sãrbãtoare, ºi îi doresc actualului coman-dant, domnul colonel Tudorel Radu, colectivului de comandã, corpului profesoral, angajaþilor,sãnãtate deplinã, satisfacþii profesionale ºi sã fie mereu în primele rânduri ale Armatei glorioase aPatriei.

Vivat 15 mai! - Cu onoare, cu respect, cu admiraþie.P.S. Am prins ºi eu Arma Chimiei în cartea care este gata de tipar:"În memoriam, eroii ºi veteranii Musceluluidin anii: 1877, 1917-1918, 1941-1945".550 de pagini, peste 600 de eroi ºi veterani care va apare în lunaaprilie anul acesta., autor colonel (r) Ioan A Dobrescu.

APÃRAREA NBC 11/2006OMAGIU VETERANILOR

98

Apararea Nbc

Documents

Transcript of Apararea Nbc