Stiri 05 noiembrie 2019

CURSUL DE SCHIMB05.11.2019

1 EUR 4.7540

1 USD 4.2742

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ PENTRU DECEMBRIE 2019 Agroinfo: 05 noiembrie 2019 - Caracteristici termice şi hidrice. Din punct de vedere termic, luna decembrie 2019 se va caracteriza printr-o vreme uşor mai caldă decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Sub aspect pluviometric, cantităţile totale de precipitaţii vor fi în general apropiate de mediile multianuale lunare, pe întreg teritoriul agricol al ţării.

Precizăm că, aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperatură sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.

Starea solului (Rezerva de umiditate din sol)

La sfârşitul lunii decembrie 2019, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă, în aproape toate regiunile agricole. Pe suprafețe extinse din estul, sud-estul şi centrul țării, rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime.

Caracteristici fenologice

Ca urmare, procesele vegetative la culturile de toamnă vor evolua lent în majoritatea regiunilor agricole, iar în jumătatea de nord a ţării se va putea

1

înregistra stadiul de repaus biologic, pe fondul regimului termic mai scăzut din aer şi sol. În zilele cele mai reci, pe suprafeţele agricole acoperite cu strat protector de zăpadă, temperaturile minime negative din aer nu vor afecta viabilitatea nodului de înfrăţire la speciile de toamnă, în special în semănăturile efectuate în epoca optimă.

Funcţie de data semănatului şi condiţiile pedo-climatice, orzul şi grâul de toamnă vor înregistra predominant răsărirea, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea, la nivelul întregului teritoriu agricol.

În principalele bazine specializate, rapiţa se va afla la creşterea aparatului foliar, plantele prezentând o stare de vegetaţie în general medie şi bună în semănăturile efectuate în epoca optimă, respectiv medie şi slabă în culturile înfiinţate tardiv, precum şi pe terenurile unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

Speciile pomi-viticole vor parcurge stadiul de repaus biologic, la nivelul întregii ţări.În condiţiile agrometeorologice menţionate, lucrările agricole vor fi sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.

Prognoza meteorologicǎ sezonierǎ se elaboreazǎ cu anticipaţie de 1-3 luni având un caracter orientativ şi grad de realizare de peste 60-65%. De aceea, aceste estimǎri sezoniere sunt permanent actualizate prin prognozele pe termen scurt (1-3 zile) şi mediu (7-10 zile), cu un grad de realizare de peste 87-95%.

Recomandări de specialitate / Calendarul lucrărilor agricole:

• Efectuarea verificării sistematice a viabilităţii plantelor la culturile cerealiere (orz şi grâu);• Administrarea îngrăşǎmintelor minerale pe bază de fosfor şi potasiu la speciile de toamnǎ semănate în epoca optimă;• Efectuarea arăturilor în vederea însămânţărilor de primăvară pe terenurile fără strat de zăpadă şi îngheţ superficial la sol.

DANIEL BOTĂNOIU: ”PRIETENI, A FOST O ONOARE SĂ SERVESC PATRIA MEA, ROMÂNIA!” agrointeligenta.ro 4 noiembrie 2019

2

Daniel Botănoiu, secretarul de stat care a făcut parte din conducerea MADR atât în mandatul lui Petre Daea, cât și în cel al lui Daniel Constantin, a decis să părăsească Ministerul Agriculturii. Pe pagina sa de Facebook, Daniel Botănoiu a postat un mesaj de mulțumire adresat celor cu care a colaborat, subliniind că sectorul agricol nu trebuie să cadă victima jocurilor politice.

”Prieteni, a fost o onoare să servesc patria mea, România! Vă mulțumesc tuturor pentru ajutor, pentru prietenia pe care mi-ați arătat-o, căldura cu care voi m-ați însoțit tot timpul. Mulțumesc tuturor prietenilor din M.A.D.R. Inclusiv din deconcentrate (pe care le-am coordonat sau nu), organizațiilor profesionale și producătorilor (adevărații eroi ai sectorului agroalimentar). Un mare MULȚUMESC! Și, rețineți: Agricultura (cu “a” mare) este un domeniu transpartinic. Așa l-am tratat eu și așa trebuie tratat mai departe! Al vostru, Daniel Botănoiu!”, a transmis deja fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

PRIMA DEMISIE DIN ECHIPA DE ȘEFI de la MINISTERUL AGRICULTURII! agrointeligenta.ro 4 noiembrie 2019

Prima demisie din echipa lui Petre Daea de la Ministerul Agriculturii! În timp ce la Palatul Cotroceni, noul ministru Adrian Oros depunea jurământul, în Monitorul Oficial apărea prima eliberare din funcție, la cerere.

3

Este vorba despre o cerere depusă chiar astăzi de Maricel Floricel Dima (foto jos) prin care solicită să fie eliberat din funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Plecarea lui Dima din echipa de la MADR este prima care se oficializează în Monitorul Oficial. Tot astăzi, însă, secretarul de stat Daniel Botănoiu a transmis un mesaj de mulțumire către toți cei cu care a colaborat din funcția pe care a ocupat-o la Ministerul Agriculturii. Sunt așteptate și alte demisii și eliberări din funcție începând de mâine, când conducerea Ministerului Agriculturii va fi preluată oficial de Adrian Oros. Anterior votului de învestitură din Parlamentul României, Oros a anunțat că va face o evaluare a echipei din MADR, precum și a angajaților din instituțiile subordonate. Auditul general este necesat, a anunțat noul ministru care suspectează că unii funcționari se dubleză ca atribuții.

”Voi veni cu o echipă la MADR şi vom redimensiona cel puţin aparatul central al ministerului. Vor fi regândite acele compartimente, birouri şi direcţii care se suprapun. Din ce am văzut până acum sunt câteva suprapuneri în atribuţii, în unele compartimente din aparatul central al ministerului, care se suprapun cu cele ale APIA sau AFIR. Voi încerca să sprijin formarea camerelor agricole judeţene. Chiar cred că asta este soluţia ca să avem în fiecare judeţ o Camera agricolă care să preia încet – încet atribuţiile Direcţiilor Agricole, care nu se mai regăsesc decât la noi în ţară. (…) La nivel central sunt 712 angajaţi, nu ştiu cum sunt dispersaţi, deocamdată. O să aflu în primele zile, ce fac, ce nu fac, dacă sunt suprapuneri de atribuţii”, a spus Adrian Oros după ce a primit avizul pozitiv din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

APIA si SUBVENTII

8 NOIEMBRIE – TERMEN FINAL pentru FERMIERII CARE NU AU LUAT AVANS APIA! agrointeligenta.ro 5 noiembrie 2019

Termen final pentru fermierii care nu au încast încă avansul din subvențiile APIA pe 2019! Producătorii agricoli care nu au încasat încă avansul din subvenții mai au timp până vineri – 8 noiembrie să ducă documntele cerute de APIA pentru a lămuri eventualele neconfomități rezulatate în urma

4

introducerii datelor din raportul de control prin teledetecție! Agricultorii care au fost anul acesta prinși în eșantionul de control prin teledetecție trebuie să lămurească anumite situații, altfel riscă să piardă avansul din subvenții. Fermierii sunt chemați pe bază de programare, pentru a clarifica situațiile. Termenul final pentru aducerea documentelor la sediul instituției de plăți la care au depus cererea unică este vineri, 8 noiembrie. Astfel, persoanele care nu au primit banii pentru terenurile agricole, le pot primi până la sfârșitul acestei luni dacă sunt scoși de pe lista fermierilor cu nereguli, potrivit www.bzi.ro. Acestea sunt, în mare parte, suprapuneri de terenuri care, dacă nu sunt lămurite, fermierii pot fi eliminați de la plata avansului.

Cum își pot salva fermierii subvenția Dacă în urma clarificărilor aduse de fermieri în acțiunile follow-up au loc modificări ale datelor din cererea de spijin, suprafețe, culturi sau amplasamente mutate în același BF sau în alt BF, se va proceda astf el: -fermierul îşi reamplasează parcela pe harta martor; -funcţionarul APIA atribuie număr curent al parcelei în cadrul aceluiași BF sau număr nou n+1 consecutiv parcelei în cadul altui BF, pe harta martor şi în tabelul index pe care îl completează (Anexa 9); -fermierul semnează pe tabelul index aferent hărţii martor şi pe tabelul primit de la prestator atașat hărţii ce conţine limitele parcelelor rezultate la control. Semnăturile fermierului constituie confirmarea că a acceptat rezultatul grafic al controlului sau că a modificat amplasamentul iniţial.

Noile amplasamente realizate de fermieri se vor realiza în IPA online (fermieri selectați la CwRS, dar și cei care au parcele în BF controlate) fie că sunt în același BF, fie că sunt în BF diferite. Pentru fermierii neselectați la control, dar cu parcele în BF controlate se va realiza noul amplasament al parcelei prin digitizare în IPA, iar în aplicația IACS folosind formularele specifice (S1). Perioada de derulare a etapei de follow-up trebuie să se încadreze într-un termen de aproximativ două săptămâni de la efectuarea importului inițial și primirea documentelor necesare desfășurării acțiunii.

TERMENE pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA ÎN NOIEMBRIE și DECEMBRIE! Agroinfo  04 noiembrie 2019 - CALENDAR PENTRU PLATĂ. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță agricultorii că are termene clar stabilite pentru plata subvențiilor agricole cuvenite fermierilor români pentru acest an. La rândul lor, fermierii trebuie să respecte termenele APIA pentru depunerea actelor justificative care le asigură încasarea subvenției europene pe hectar, sprijin cuplat vegetal, și a ajutorului național tranzitoriu pentru anumite culturi agricole.

5

TERMENE PLATĂ SUBVENȚII APIA NOIEMBRIE!10.11.2019 - termen propus pentru finalizarea etapei I, de clarificare a rezultatelor controlului prin teledetecție;30.11.2019 - termen de finalizare a campaniei de plată în avans a cererilor unice aferente campaniei 2019.

TERMENE PLATĂ SUBVENȚII APIA DECEMBRIE!

1 decembrie 2019 - demararea plății finale pentru fermieri. APIA le va achita fermierilor diferența dintre cuantumul total, pe hectar sau pe cap de animal, și avansul la subvenții acordat fermierilor începînd cu data de 16 octombrie 2019.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU HAMEI - ANT 5

Solicitantul trebuie să prezinte la centrul local/judeţean al APIA până la data de 2 decembrie 2019, procesul-verbal întocmit de reprezentantul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) prin care este certificat că suprafaţa cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată. Acest proces-verbal va fi întocmit în două exemplare şi înregistrat la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE HAMEI

Fermierii care au cerut această subvenție trebuie să facă dovada producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha prin proces-verbal de constatare încheiat între DAJ şi fermier, care se depune la APIA, pâna la data de 1 decembrie a anului de cerere.

În situația în care fermierul are și calitatea de procesator, înregistrat la Oficiul Național al Registrul Comerțului, acesta face dovada procesării producţiei minime, prin documente contabile interne, până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU LEGUMINOASE BOABE PENTRU INDUSTRILIZARE - CULTURA DE MAZĂRE BOABE PENTRU INDUSTRIALIZARE

Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA sunt următoarele:

a) factura de livrare a producţiei minime sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;b) factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare" sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent

6

documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor desămânță.

Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute anterior este 1 decembrie a anului de cerere, conform art. 44, alin.(3) din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU LEGUMINOASE BOABE PENTRU INDUSTRILIZARE -CULTURA DE FASOLE BOABE PENTRU INDUSTRIALIZARE

Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA sunt următoarele:a) factura de livrare a producţiei minime sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;b) factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare" sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor desămânță.

Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute anterior este 1 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - PRUNE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activicare exploatează livezi de pruni si care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 5,6 tone.Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de pruni fac dovada industrializării

7

producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 5,6 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - MERE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de meri si care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 7,8 tone.Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor  o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de meri fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 7,8 tone prin documente contabile interne.

Dovezile susmentionate se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - CIREŞE ŞI VIŞINE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de ciresi si visinisi care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 4,4 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de cireși și vișini fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 4,4 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - CAISE ŞI ZARZĂRE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de caisi si zarzari sicare fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 4,7 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de caiși și zarzări fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 4,7 tone prin documente contabile interne.

8

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

 LISTA CU SUBVENȚIILE APIA LA PLATĂ! CUANTUM pentru FIECARE SUBVENȚIE! Agroinfo 05 noiembrie 2019 -

PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2019! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le achită fermierilor români până la data de 30 noiembrie 2019 avansul la subvențiile agricole aferente anului de campanie 2019. APIA le plătește fermierilor 70% din plățile directe și 85% din plățile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală. AGROINFO vă pune la dispoziție lista cu valorile pe hectar și pe cap de animal pentru subvențiile aflate la plată.

LISTA PENTRU AVANS APIA 2019!

PLĂȚI DIRECTE 2019! AVANS 70% DIN CUANTUMUL PE HECTAR ȘI 70% DIN CUANTUM SPRIJIN CUPLAT OVINE ȘI CAPRINE!VEGETAL

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha. Avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha = 341,1433 lei/haPlata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha. Avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha = 16,6236 lei/haPlata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha. Avans 70% din sumă este 34,0988 euro/ha = 161,9556 lei/haPlata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha. Avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha = 197,2223 lei/haPlata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha. Avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha = 103, 8894 lei/ha

ZOOTEHNIESprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal. Avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal

IMPORTANT! Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.

PLĂȚI COMPENSATORII! AVANS APIA 85%.

Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

9

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/haP2 - Practici agricole tradiţionale:P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/haP2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha P3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1 Crex crex:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/ha P3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/haP3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/haP4 - Culturi verzi = 128 €/haP5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/haP 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/haP7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/haP9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/hasub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/havarianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

10

sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/havarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/hasub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/havarianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/haP2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/haP6 – Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/haSub-pachetul 6.2 =  39 €/ha 

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/haP2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/haP3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/haP4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/haP5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha P6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/ha Sub-pachetul 6.2 = 73 €/ha

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/haM13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri

11

naturale semnificative – 62 €/haM13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

IMPORTANT! Plăţile compensatorii pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.Informații furnizate de APIA

Daraban   (CCIR) :   Sunt foarte multe firme româneşti cu capital turcesc care încasează subvenţiile agricole ale   UE

Oamenii de afaceri turci care investesc în România au avantajul iniţierii unor societăţi comerciale care devin firme parte a Uniunii Europene şi astfel pot beneficia de absolut toate avantajele acestui context, inclusiv de dreptul de a achiziţiona teren agricol şi de a primi subvenţii europene în agricultură, a declarat, marţi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, în mesajul transmis oamenilor de afaceri turci participanţi la Forumul de Afaceri România – Turcia.

„Avantajul dumneavoastră, a oamenilor de afaceri din Turcia, care deschideţi o societate în România: ea devine societate a Uniunii Europene, nu doar a României, şi veţi beneficia de absolut toate avantajele care decurg din acest lucru. Aş da exemplu din agricultură, unde o societate cu 100% capital turcesc, dar înregistrată în România, poate de a doua zi să achiziţioneze teren agricol şi de a treia zi să beneficieze de subvenţiile europene în agricultură. Şi sunt foarte multe societăţi în România care beneficiază de acest lucru, societăţi chiar cu capital turcesc”, a afirmat Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR a estimat că schimburile comerciale dintre România şi Turcia ar putea ajunge la nivelul de 10 miliarde de dolari în anul 2020.

12

„Schimburile bilaterale între România şi Turcia au fost de 5,7 miliarde de euro anul trecut şi aş mai spune că au mai fost 380 de milioane de euro schimburi în servicii, deci nu neapărat în produse, şi ajungem la 6 miliarde de euro, iar perspectivele pentru anul acesta sunt încurajatoare, în sensul că la nivelul lunii iulie am înregistrat deja 3,7 miliarde (de euro- n. r.), care, dacă s-ar menţine în acelaşi ritm până la finalul anului, probabil am putea vorbi de peste 7 miliarde de euro schimburi comerciale la sfârşit de 2019. Aşa cum v-am zis, 15.736 de societăţi cu capital turcesc, acestea având 586 de milioane de euro capital subscris, şi mai trebuie să luăm în considerare ceea ce spune şi Banca Naţională, că mai sunt şi 577 de milioane de euro investiţii directe turceşti în România. Deci, iată-ne, uşor-uşor, ajunşi la 7,3 miliarde de euro şi la ultima vizită a preşedintelui Erdogan s-a dat o ţintă de 10 miliarde de dolari. Aşa că suntem foarte aproape de a atinge această cifră şi cred că la anul cu siguranţă o vom realiza”, a afirmat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

La rândul său, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Fusun Aramaz, a confirmat ideea preşedintelui CCIR, conform căruia investitorii unei ţări sunt adevăraţii ambasadori comerciali ai acesteia.

„Oamenii de afaceri din Turcia sunt prezenţi pe piaţa din România încă din anul 1990. Acest lucru este reflectat foarte bine în cifrele de astăzi. În plus, România şi Turcia, începând cu 2012, fac parte dintr-un parteneriat strategic care influenţează în mod pozitiv nu numai domeniul economic. Da, este adevărat, adevăraţii ambasadori comerciali sunt investitorii, atât cei români, cât şi cei din Turcia. Sesiunile de afaceri de astăzi sunt foarte importante pentru că avem, în final, acelaşi scop – acela de a creşte volumul investiţiilor de ambele părţi”, a afirmat ambasadorul Turciei la Bucureşti.

Preşedintele executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie a Turciei, Suleyman Kozuva, a apreciat că relaţiile dintre România şi Turcia depăşesc sfera schimburilor comerciale.

„Relaţiile dintre Turcia şi România nu se rezumă numai la cele economice. Ţările noastre sunt implicate într-un dialog real şi pe plan social, politic şi cultural. România reprezintă de foarte mult timp un adevărat partener de afaceri pentru Turcia. Produsele noastre din domeniile auto, agricultură şi industrie sunt foarte bine primite pe piaţa din România şi suntem siguri că există un potenţial foarte mare de creştere. Evenimentul de astăzi ne va oferi încă o dată posibilitatea de a creşte volumul schimburilor comerciale şi, totodată, de a ne cunoaşte mai bine”, a declarat preşedintele executiv al Camerei de Comerţ şi

13

Industrie a Turciei. Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al V-lea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale, respectiv al X-lea partener la export şi al VII-lea la import, potrivit CCIR. România este, de asemenea, unul dintre partenerii comerciali importanţi ai Turciei, fiind pe locul 15 la export şi pe locul 17 la import. 

Daniel Buda:   Banii europeni destinați fermierilor trebuie să ajungă acolo unde se face agricultură, mai exact la adevărații fermieriFinancial Intelligence 5 noiembrie 2019,   

Banii europeni destinați fermierilor trebuie să ajungă acolo unde se face agricultură, mai exact la adevărații fermieri, spune europarlamentarul  Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, în urma apariţiei în presa americană a unei anchete potrivit căreia milioane de euro din fondurile UE destinate fermierilor se presupune că au fost dirijate către oligarhi şi persoane importante.

Daniel Buda explică: „Fără discuție , banii europeni destinați fermierilor trebuie să ajungă acolo unde se face agricultură , mai exact la adevărații fermieri! Există o întreagă discuție aici în PE cu privire la definirea fermierului activ! Statele membre până la urmă sunt responsabile să se asigure că acești bani ajung la fermieri și la cei care practică cu adevărat agricultură ! Uniunea Europeană în general și România în special au nevoie de ferme durabile capabile să ofere timp îndelungat , o hrană de calitate , la prețuri accesibile pentru consumatori dar și practici agricole care nu numai să protejeze mediul înconjurator , ci practici agricole care să genereze un aer curat , la fel de important că orice resursă de hrană!”

Uniunea Europeană plătește 65 de miliarde de dolari sub formă de subvenții către fermieri în fiecare an, dar o parte din acești bani intră în buzunarul

14

oligarhilor și al altor persoane puternice, a informat duminică New York Times, potrivit CNBC.

Subvențiile agricole sunt destinate să ajute fermierii din cele 28 de state membre. Cu toate acestea, o anchetă din New York Times, realizată în nouă țări europene, a arătat că distribuirea subvențiilor către fermieri de către UE „este în mod deliberat opacă, subminează obiectivele climatice ale UE şi este deformată de corupţie şi de uneltiri”.

Comisia Europeană a anunţat ieri  că are „toleranţă zero pentru frauda cu fonduri europene şi prin urmare insistă asupra unui angajament clar din partea statelor membre pentru a preveni fraudele”.

Cu toate acestea, investigaţia NYT a arătat că, în Ungaria, premierul Viktor Orban foloseşte fondurile europene pentru a-i îmbogăţi pe cei din cercul lui de apropiaţi, inclusiv membri ai familiei, în timp ce îşi pedepseşte rivalii politici. Între timp, în Cehia, despre premierul Andrej Babis se spune că ar fi acumulat fonduri europene de 42 de milioane de dolari în 2018. Babis a negat orice comportament incorect.

Fondurile europene sunt alocate în funcție de dimensiunea terenului deținut de un fermier. Adesea, în fostele țări sovietice, guvernele sunt cei mai mari proprietari de terenuri. Comisia Europeană a declarat luni că guvernele europene au cea mai mare responsabilitate în verificarea alocării fondurilor.

 AFIR si FINANTARI

AFIR: credite agricole pentru sectorul vegetal si cel zootehnic Noiembrie 5, 2019Instrumentul Financiar (IF) este definit conform prevederilor articolului 38 din Regulamentul nr 1303/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare si reprezinta orice instrument financiar, inclusiv, fara a se limita la imprumuturi, leasing, garantii si contra-garantii, investitii de capital, investitii de cvasi-capital sau investitii de tip mezanin in folosul Destinatarilor Finali.

Destinatarul final este o persoana juridica sau o persoana fizica autorizata conform legislatiei in vigoare, care se incadreaza in categoria de beneficiari eligibili definiti conform submasurilor mentionate mai jos, care primeste sprijin financiar prin Instrument Financiar.

15

Submasurile in cadrul carora va fi disponibil sprijinul prin instrumente financiare sunt:

– sM 4.1 si sM4.1a – „Investitii in exploatatii agricole/ pomicole”;

– sM 4.2 si sM 4.2a – „Investitii pentru procesarea/ marketingul produselor agricole/ pomicole;

– sM 6.4 – „Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”;

– proiectele, care corespund submasurilor mentionate mai sus, finantate prin LEADER.

Prin IF se acorda:

credite pentru cofinantarea privata aferenta proiectelor finantate prin intermediul submasurilor mentionate mai sus

credite de sine statatoare (fara proiect PNDR) pentru operatiunile eligibile care se incadreaza in submasurile mentionate mai sus.

In cazul combinarii grantului cu creditul de cofinantare PNDR, trebuie respectata rata maxima a intensitatii sprijinului (ESB [Echivalent Subventie Bruta] + grant) aplicabila proiectului/ beneficiarului in cauza:

pentru sM 4.1, conform prevederilor Regulamentului nr. 1305/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare

pentru sM 4.1a, sM4.2, sM4.2a, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare;

pentru sM 6.4, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ghidului solicitantului, precum si valoarea maxima a sprijinului conform prevederilor Regulamentului nr. 1407/ 2013 cu privire la ajutorul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, in cazul sM 4.2, sM4.2a si sM6.4 trebuie respectate si prevederile Ordinului nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis „Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”.

In cazul creditului de sine statator, trebuie respectate urmatoarele conditii:

pentru SM 4.1 si sM4.1a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile;

16

pentru sM4.2 si sM4.2a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile, precum si prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ”Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;

pentru sM 6.4, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis „Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;

AFIR, masura inedita pentru a combate coruptia si luarea de mita Noiembrie 5, 2019In contextul cerintelor Uniunii Europene si a alinierii nivelului calitatii serviciilor la standardele internationale, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a decis crearea unui mediu de lucru competitiv, precum si implementarea unui sistem de management anti-mita, in conformitate cu prevederile standardului ISO 37001:2016.

In acest sens, conducerea AFIR isi manifesta angajamentul sau pentru dezvoltarea si implementarea sistemului de management anti-mita si imbunatatirea continua a eficacitatii acestuia, angajament care este materializat prin:

1. constituirea, prin decizie interna, a Echipei de implementare a sistemului de management anti-mita si a Comitetului de monitorizare anti-mita, precum si desemnarea Responsabilului conformare si monitorizare anti-mita;

2. stabilirea politicii anti-mita si realizarea obiectivelor anti-mita;3. comunicarea catre angajati a orientarii anti-mita a Agentiei si a

importantei respectarii prevederilor legale cu ocazia indeplinirii atributiilor de serviciu;

4. conducerea analizelor de management;5. asigurarea sprijinului in vederea indeplinirii planului de actiune referitor

la implementarea Sistemului anti-mita, inclusiv a resurselor necesare.Pentru realizarea misiunii si viziunii Agentiei si pentru a satisface intr-o cat mai mare masura necesitatile actuale si asteptarile viitoare ale colaboratorilor,

17

conducerea AFIR se va conforma principiilor care stau la baza standardelor si referintelor privind Sistemul de management anti-mita, respectiv:

dezvoltarea activitatilor conform nevoilor colaboratorilor; asigurarea si imbunatatirea continua a calitatii activitatilor desfasurate; promovarea eficacitatii si eficientei prin dezvoltarea conceptului de

evaluare a practicii profesionale prin audit si prin optimizarea procesului decizional;

promovarea prin standarde a dezvoltarii culturii institutionale.Obiectivele conducerii AFIR privind asigurarea si imbunatatirea calitatii activitatilor desfasurate constau in:

1. managementul riscurilor;2. cresterea calitatii serviciilor prin pregatire profesionala continua;3. organizarea si imbunatatirea comunicarii intre personalul Agentiei si terti;4. asigurarea eficacitatii si eficientei activitatilor, prin autoevaluare si

imbunatatire continua;5. cresterea gradului de utilizare a resurselor printr-o mai buna planificare a

activitatii;6. instruirea permanenta a personalului pentru asigurarea flexibilitatii si

mobilitatii acestuia;7. obtinerea satisfactiei beneficiarilor, a angajatilor si a tuturor partilor

interesate prin calitatea activitatilor desfasurate;8. conformarea cu cerintele legale in domeniul calitatii aplicabile activitatii

desfasurate;9. implicarea fiecarui angajat in scopul aplicarii politicii in domeniul anti-

mita prin initiative, performante, responsabilitate si colaborare permanenta;

10.prevenirea, detectarea si/sau combaterea riscurilor de coruptie;11.cresterea satisfactiei beneficiarilor, prin implementarea de catre Agentie a

unui sistem de management anti-mita solid;12.reducerea potentialelor costuri, prejudicii de imagine, patrimoniale sau de

orice       natura, care pot fi asociate implicarii directe sau indirecte a personalului Agentiei in  posibile fapte de mituire;

13.incurajarea si promovarea unei culturi institutionale anti-mita puternice, menita sa descurajeze orice potentiale fapte de mituire, atat in cadrul institutiei, cat si in raport cu tertii;

14.scaderea continua a riscurilor de mituire, atat in cadrul institutiei, cat si in raport cu tertii.

Acest angajament este disponibil tuturor persoanelor, atat angajatilor agentiei, cat si partilor externe institutiei, fiind astfel publicata’ pe site-ul oficial al institutiei https://www.afir.info/.

18

in sensul respectarii prezentei si pentru asigurarea aplicarii prevederilor documentelor sistemului de management anti-mita, conducerea AFIR sustine activitatea personalului implicat in implementarea si monitorizarea continua a acestui sistem.

Prezentul angajament intra in vigoare la data aprobarii, iar prevederile sale sunt obligatorii pentru intregul personal al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale.

ALTELE

Noul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, și-a preluat mandatul  SIMONA DAN 5 NOIEMBRIE 2019

Noul ministrul al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a preluat marţi dimineaţa mandatul de la Petre Daea.

Adrian Oros, a precizat pentru AGERPRES că va exista o instalare oficială la MADR în cursul acestei săptămâni, miercuri sau joi, în prezenţa premierului, urmată de o conferinţă de presă.

În cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament din 29 octombrie, Adrian Oros anunţa că prioritatea numărul unu este pregătirea cu celeritate a Programului Naţional Strategic, pentru că în următorii şapte ani principala sursă de finanţare a agriculturii o reprezintă cele 20 de miliarde de euro pregătite prin Politica agricolă Comună.

Daea a fost înlocuit. Noul ministru al Agriculturii și-a preluat mandatul REALITATEA.NET  

19

Adrian Oros, noul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a preluat marţi dimineaţa mandatul de la Petre Daea. 

Oros a venit la sediul MADR în jurul orei 8:00 şi a avut o întrevedere de aproximativ o oră şi jumătate cu fostul şef de la Agricultură. Ulterior, Petre Daea a părăsit instituţia nu înainte de a le mulţumi angajaţilor pentru munca depusă împreună în minister. 

Noul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a precizat pentru Agerpres că va exista o instalare oficială la MADR în cursul acestei săptămâni, miercuri sau joi, în prezenţa premierului, urmată de o conferinţă de presă.

În cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament din 29 octombrie, Adrian Oros anunţa că prioritatea numărul unu este pregătirea cu celeritate a Programului Naţional Strategic, pentru că în următorii şapte ani principala sursă de finanţare a agriculturii o reprezintă cele 20 de miliarde de euro pregătite prin Politica agricolă Comună.

"Prioritatea numărul unu este pregătirea cu celeritate a Programului Naţional Strategic. Practic, în următorii şapte ani, dacă mecanismul multianual funcţional rămâne la ceea ce s-a discutat ultima oară, pentru că am înţeles că în Parlament se reiau discuţiile, dar în următorii şapte ani, principala sursă de finanţare a agriculturii vor fi cele 20 de miliarde de euro care sunt pregătite prin Politica Agricolă Comună şi de aceea este foarte important să pregătim acest Program Naţional Strategic. Avem experienţa celor două programe - PNDR - şi mă refer la instituţii şi la asociaţiile de fermieri şi de producători care lucrează în industria alimentară şi să găsim exact acele soluţii care să ne facă, după încă şapte de experienţă, să nu mai spunem că produsele româneşti nu sunt competitive sau că agricultorii sau procesatorii nu au aceleaşi şanse cu cei din restul Uniunii Europene sau din alte ţări terţe", a declarat Oros, în cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament.

El a mai spus că îşi va începe mandatul prin efectuarea unui audit în toate structurile instituţiei, după care se vor lua "decizii fundamentate", care pot viza redimensionarea aparatului central al MADR, schimbarea şefilor de agenţii din

20

subordine, dar şi formarea Camerelor agricole judeţene.

Ministrul a subliniat atunci că va cere premierului desemnat, Ludovic Orban, schimbarea conducerea ANSVSA în primele zile după preluarea mandatului, pentru că a demonstrat în doi ani de zile că nu poate face faţă de când pesta porcină africană "evoluează sălbatic la noi în ţară"

SURSE: MIHAI ȚURCANU, ÎN CĂRȚI SĂ PREIA ȘEFIA ANSVSA agrointeligenta.ro5 noiembrie 2019

Mihai Țurcanu, fost europarlamentar și lider important în cadrul PNL, este cel mai solid nume pe lista profesioniștilor care ar putea prelua șefia ANSVSA. De profesie medic veterinar, Țurcanu are 44 de ani și a mai condus ANSVSA în perioada 2012-2013. Prima schimbare pe care noul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că o va cere premierului Ludovic Orban este cea a președintelui ANSVSA Geronimo Brănescu.

Cu o țară înroșită de pestă porcină africană, fără vreun program concret, implementat, pentru combaterea virusului, ANSVSA este instituția ce se face vinovată pentru dezastrul din zootehnie. Este motivul pentru care Adrian Oros, medic veterinar, este decis să propună ca noul șef al ANSVSA să fie un profesionist cu experiență atât pe plan intern, cât și internațional. “Actuala conducere a ANSVSA nu poate face faţă şi a demonstrat în doi ani de zile de când pesta porcină africană evoluează sălbatic la noi în ţară. În nici o altă ţară nu s-a înregistrat această extindere fulgerătoare total necontrolată”, a declarat recent noul ministru al Agriculturii, Adrian Oros.

La acest moment, conform surselor Agrointeligența – AGROINTEL.RO, cel care este în discuții pentru a prelua șefia ANSVSA este Mihai Țurcanu. Fost europarlamentar, Țurcanu a mai condus Autoritatea în perioada 23 mai 2012 – 13 martie 2013. Este recunoscut ca o persoană neconflictuală, ca un profesionist care găsește și implementează soluții. Mai mult, de numele lui Țurcanu se leagă și cea mai importantă modernizare a sistemului național de monitorizare a bolilor la animale, un element-cheie ce poate sta la baza nominalizării sale. De precizat că numele lui Mihai Țurcanu se află și printre cele posibile pentru a prelua conducerea

21

Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), însă cel mai probabil, Țurcanu va reveni la ANSVSA. Pe lângă Mihai Țurcanu, pe lista de posibili șefi la ANSVSA se mai află încă două nume mai puțin cunoscute opiniei publice, dar care sunt, de asemenea, buni profesioniști. Este vorba despre Robert Chioveanu, în prezent șef Serviciu pentru Siguranță Alimentară în cadrul ANSVSA, și de Alex Dima din cadrul DSVSA Cluj.

DIMITRIE MUSCĂ, FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU NOUL MINISTRU AL AGRICULTURII: ”BAZAȚI-VĂ PE FERMIERI!” Ramona Dascălu 5 noiembrie 2019

Cunoscutul fermier Dimitrie Muscă, față în față cu noul ministru al Agriculturii, Adrian Oros! Fermierul Dimitrie Muscă l-a asigurat, la Agrointeligența SUMMIT 2019, pe noul ministru al Agriculturii Adrian Oros că va avea parte de tot sprijinul și ajutorul fermierilor pe durata mandatului său la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). “Trăim o tragedie, domnul ministru (Adrian Oros – ministrul Agriculturii – n.r.) a spus ceva: ce a mai rămas sau cam ce suntem. Da, așa este. Toți ne plângem când ne întâlnim unul cu altul, puțini facem câte ceva. Domnule ministru (Adrian Oros – ministrul Agriculturii – n.r.), nu vă va fi ușor, bazați-vă pe noi că vă vom ajuta și vom veni cu tot ce este normal să facem“, a declarat Dimitrie Muscă, joi – 31 octombrie, la Agrointeligența SUMMIT 2019.

Directorul general al Combinatului Agroindustrial de la Curtici a ținut să aducă în atenția fermierilor prezenți la Agrointeligența SUMMIT 2019 și problemele cu care s-a confruntat pe perioada mandatului lui Petre Daea, probleme care până la ora actuală nu și-au găsit niciun fel de rezolvare.

“Pesta porcină în țara românească, nu știu dacă a venit întâmplător sau nu, dar sigur nu s-a vrut a fi oprită. Spun acest lucru cu toată convingerea, n-am nicio dovadă, n-am văzut pe unde s-au dat cele ce s-au dat, dar sigur s-au creat bazele ca să distrugem porcul românesc și să facem loc la alte firme din afara României. Repet, este o părere personală, fără să am vreo dovadă. Când spui că ne-am bătut, dar în realitate tu n-ai făcut absolut

22

nimic în țara aceasta ca să oprești acest tăvălug care a venit, atunci să mă ierte Dumnezeu, dar poate cei care vin, pe unii dintre ei ar trebui întrebați de sănătate. L-am întrebat pe ministrul de la Păduri și Ape: “Domle, fă ceva cu mistreții pentru că ei sunt cei care…și îmi zice asa: În caz de pestă porcină africană, nu mai decidem noi, decide ANSVSA-ul”.

M-am dus la ANSVSA, ANSVSA-ul spune: “Nu, noi nu putem să decidem asupra mistreților”. Totuși domnul ministru Deneș a dat o lege care a spus 0,5 mistreți pe kilometrul pătrat. De ce nu o respectăm oare? De ce nu se sesizează poliția, DNA-ul și așa mai departe? Uitați-vă dumneavoastră, pentru că majoritatea suntem cei care avem de lucru cu agricultura, cât rău fac. Au distrus efectivul porcilor din țara românească, cât rău fac agriculturii vegetale, mai ales în fermele mici, unde nu se pot apăra, unde le ia mistrețul și soia, și grâul și porumbul, nu neapărat cât mănâncă, ci câtă pagubă face. Și tu să nu iei nici o ușoară urmă de măsuri asupra acestui fenomen? Nu se poate (…) Din 2017 m-am adresat ministrului Agriculturii ( Petre Daea – fost ministru al Agriculturii, n.r.) la Arad: “Domle, fă ceva ca să nu se mai ducă pământul spre străini. Nu putem să facem minuni, dar dacă facem acele legi pe care le are și francezul, și neamțul, și ungurii, un ungur este băgat în pușcărie dacă vinde o palmă de pământ unui alt cetățean care nu e ungur”. Atunci noi chiar nimic n-am făcut, amăgire, promisiuni deșarte, iar fraierii așteaptă. Cam așa s-a întâmplat”, a spus cel mai mare fermier din zona de vest a țării.

Dimitrie Muscă este de părere că meseria unui fermier nu trebuie să fie aceea de a purta zilnic războaie cu autoritățile sau cu politicienii: “Am avut în vestul țării, și nu face parte din ceea ce este întâlnirea noastră, dar vreau să vă spun că totuși în județul Arad am reușit și am oprit, am fost singurul care am susținut și am cheltuit, Pamfora, o firmă ungurească, care a venit să facă dezvoltare și exploatare a gazelor de șist. Am reușit după ani și ani de zile să opresc, să câștigăm în instanță definitiv și irevocabil. Sunt politicieni care astăzi vor să acceadă la putere, dar au semnat concesionarea acestor terenuri pentru a fi date pentru exploatarea gazelor de șist. Și noi lucrăm și cu gaze, și cu combustibil și cu motorină, dar atunci când otrăvești pământul, apa, aerul și a rămas și fraierul, iertați-mă, nu e simplă treaba. Ne-am bătut, ne vom bate în continuare, dar meseria noastră nu este să ne batem și să ducem toată ziua războaie, ci să fie mai ușor. Repet, unii n-au fost buni români, nu sunt nici astăzi”.

În prezent, Dimitrie Muscă lucrează 7600 de hectare de pământ, deține o fermă de porci de 50 de mii de capete de porci și o fermă de bovine de 2650 de capete, precum și o fabrică de pâine și o fabrică de lapte, dar și linie de abatorizare. În viitorul apropiat, fermierul să populeze încă încă un complex de 10 mii de capete de porci și să pună pe picioare un abator care va putea prelucra 1000 de capete de porci pe zi și 100 de capete de bovine.

23

Ordin de ministru în favoarea afacerii piscicole deținute de fiica lui Petre Daea

Ramona Dascălu 5 noiembrie 2019 Fiica lui Petre Daea, beneficiar direct a unui ultim ordin de ministru semnat la ministerul Agrciulturii de fosta conducere. Este vorba despre posibilitatea prelungirii contractele de concesiune a terenurilor cu amenajări pisciole pe 49 de ani, prin simpla voință a părților, fără a mai trece prin procedură de licitație. Prin Ordinul de ministru 553 din 30 octombrie 2019, semnat de secretarul de stat Dumitru Daniel Botunoiu, se stabilește înființarea unei comisii care se va ocupa de concesionarea suprafețelor piscicole aflate în proprietatea statului, scrie g4media.ro.

Comisia va fi formată din reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice. Printre potențialii beneficiari ai ordinului se numără și ferma Piscicultorul SA din Dâmbovița, deținută de Elena-Larisa Popescu, fiica fostului ministru al Agriculturii Petre Daea. Ferma piscicolă din Crevedia, județul Dâmbovița, are din anul 2000 o concesiune de 20 de ani pe trei lacuri care expiră în perioada următoare.

Prin punerea în aplicare a Ordinului semnat de Daniel Botănoiu, suprafața concesionată de firma fiicei lui Petre Daea de la stat, de la Administrația Domeniilor Statului – aflată tot în subordinea Ministerului Agriculturii, poate rămâne în administrarea acesteia pentru încă 49 de ani.

SUSPECT! DAEA A DAT ORDIN, BOTĂNOIU A SEMNAT! Agroinfo  05 noiembrie 2019 -

ARANJAMENT DE FAMILIE?! Luni, 4 noiembrie 2019, Monitorul Oficial a publicat un ordin al ministrului agriculturii Petre Daea, semnat de secretarul de stat Daniel Botănoiu prin care se înființează o comisie de concesionare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările pisciole. În Anexa la Ordin este precizat că această Comisie poate prelungi contractele de concesiune a terenurilor pentru maxim 49 de ani, prin simpla voință a părților, fără a mai trece prin procedură de licitație. Cine are fermă piscicolă? Fiica lui Daea.

Se înființează Comisia de concesionare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și a altor terenuri aferente acestora din domeniul public și privat al statului în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) și (5) din

24

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Comisia, structură fără personalitate juridică pe lângă Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

Comisia este compusă din reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, este menționat în Ordinul nr. 533/2019 privind înființarea Comisiei de concesionare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și a altor terenuri aferente acestora din domeniul public și privat al statului și de aprobare a Normelor referitoare la procedura privind concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole și a altor terenuri aferente acestora din domeniul public și privat al statului, publicat luni seara, 4 noiembrie 2019, în Monitorul Oficial, chiar în timp ce Guvernul liberal primea votul de încredere.

În Anexa la Ordin, Normele referitoare la procedura privind concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole și a altor terenuri aferente acestora din domeniul public și privat al statului, din 30.10.2019, este menționat că un contract de concesiune pentru terenuri poate fi prelungit de Comisia nou înființată până la maxim 49 de ani doar prin acordul de voință a părților.

Art. 2.(1) Contractul de concesiune de terenuri aflate în administrarea ANPA, denumit în continuare contract de concesiune, este acel contract încheiat în formă scrisă prin care ANPA, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane, denumite concesionar, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de exploatare a unui teren în schimbul unei redevențe.(2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoană fizică sau persoană juridică, română ori străină.(3) Contractul de concesiune se încheie în conformitate cu legea română, indiferent de naționalitatea sau de cetățenia concesionarului, pentru o durată care nu va putea depăși 49 de ani, începând de la data semnării lui.(4) Durata concesiunii se stabilește de către concedent pe baza studiului de oportunitate.(5) Contractul de concesiune poate fi prelungit prin acordul de voință al părților, încheiat în formă scrisă, cu condiția ca durata însumată să nu depășească 49 de ani.(6) Anterior concesionării, terenurile vor fi înscrise în cartea funciară.

Fiica ex-ministrului agriculturii Petre Daea ar putea fi beneficiar direct al acestui Ordin, susține publicația G4Media.

25

•Ferma piscicolă din Crevedia, deținută de fiica lui Petre Daea, are din anul 2000 trei lacuri în concesiune pentru 20 de ani. Contractul pentru cele 650 de hectare de luciu de apă expiră în perioada următoare, scrie G4Media.

Ordinul este semnat de ex-secretarul de stat MADR, Daniel Dumitru Botănoiu. Nici ex-ministrul și nici ex-secretarul de stat nu pot fi contactați.

ȘEF pentru APIA! Agroinfo: 05 noiembrie 2019 - ANUNȚ PUBLICAT LUNI! Nici bine nu a fost anunțat noul ministru liberal al Agriculturii că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a și publicat luni, 4 noiembrie 2019, un anunț prin care scoate la concurs funcția de șef APIA Olt. Este vacant postul de director executiv.

Imediat ce s-a anunțat că locul ministrului Petre Daea este luat de noul ministru al agriculturii, liberalul Adrian Oros, la Ministerul Agriculturii și la APIA au început să curgă brusc anunțurile pentru ocuparea prin concurs a unor funcții de conducere în agenții. Primul anunț a fost postat de MADR în după-amiaza zilei de luni, 4 noiembrie, concurs pentru ocuparea funcției de director general al Agenției Domeniilor Statului, iar al doilea anunț, în aceeași zi, de conducerea centrală APIA, pentru ocuparea funcției de director executiv APIA Olt.  

Potrivit site-ului oficial APIA, funcția de director executiv la APIA Olt, scoasă la concurs de APIA Aparat Central, este deținută, în prezent, de Doru Daniel Neacșu.

Concursul va avea loc la sediul aparatului central al APIA din Bucureşti (Bulevardul Carol I nr. 17, sector 2) în data de 05.12.2019 ora:10ºº ( probă scrisă ), iar interviul se va susține în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data susținerii probei scrise.Condiţii de participare:

Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 483, alin. (2), lit. a) – e) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare.- studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;- vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice: 7 ani;- să fie absolvenți cu diploma ai studiilor universitare de master în domeniul administrației publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice;- să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;- să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată, în condiţiile legii.Observații concurs:

26

Dosarele de înscriere pentru participare la concurs se depun la sediul aparatului central din Bucureşti, Bulevardul Carol I nr.17, sector 2, în termen de 20 de zile de la data publicării anunţului pe site-ul instituției (www.apia.org.ro), respectiv în perioada 04.11.2019 – 25.11.2019, se spune în anunțul APIA.

ADRIAN OROS: AUDIT ÎN TOATE STRUCTURILE MINISTERULUI AGRICULTURII! Agroinfo  05 noiembrie 2019 - 12:57DECIZII FUNDAMENTALE LA MADR. Noul ministrul al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a preluat marţi dimineaţa mandatul de la Petre Daea, presa neavând acces la discuţiile celor doi oficiali. Adrian Oros a declarat că va face un audit în toate structurile ministerului apoi va lua decizii fundamentale.

Adrian Oros a venit la Ministerul Agriculturii în jurul orei 8:00 şi a avut o întrevedere de aproximativ o oră şi jumătate cu fostul şef de la Agricultură. Ulterior, Petre Daea a părăsit instituţia nu înainte de a le mulţumi angajaţilor pentru munca depusă împreună la MADR.

Noul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, a precizat pentru Agerpres că va exista o instalare oficială la MADR în cursul acestei săptămâni, miercuri sau joi, în prezenţa premierului, urmată de o conferinţă de presă.

În cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament din 29 octombrie, Adrian Oros anunţa că prioritatea numărul unu este pregătirea cu celeritate a Programului Naţional Strategic, pentru că în următorii şapte ani principala sursă de finanţare a agriculturii o reprezintă cele 20 de miliarde de euro pregătite prin Politica agricolă Comună.

"Prioritatea numărul unu este pregătirea cu celeritate a Programului Naţional Strategic. Practic, în următorii şapte ani, dacă mecanismul multianual funcţional rămâne la ceea ce s-a discutat ultima oară, pentru că am înţeles că în Parlament se reiau discuţiile, dar în următorii şapte ani, principala sursă de finanţare a agriculturii vor fi cele 20 de miliarde de euro care sunt pregătite prin Politica Agricolă Comună şi de aceea este foarte important să pregătim acest Program Naţional Strategic.

Avem experienţa celor două programe - PNDR - şi mă refer la instituţii şi la asociaţiile de fermieri şi de producători care lucrează în industria alimentară şi să găsim exact acele soluţii care să ne facă, după încă şapte de experienţă, să nu mai spunem că produsele româneşti nu sunt competitive sau că agricultorii sau procesatorii nu au aceleaşi şanse cu cei din restul Uniunii Europene sau din alte ţări terţe", a declarat Oros, în cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament.

27

El a mai spus că îşi va începe mandatul prin efectuarea unui audit în toate structurile instituţiei, după care se vor lua "decizii fundamentate", care pot viza redimensionarea aparatului central al MADR, schimbarea şefilor de agenţii din subordine, dar şi formarea Camerelor agricole judeţene.

Ministrul a subliniat atunci că va cere premierului desemnat, Ludovic Orban, schimbarea conducerii ANSVSA în primele zile după preluarea mandatului, pentru că a demonstrat în doi ani de zile că nu poate face faţă de când pesta porcină africană "evoluează sălbatic la noi în ţară".

MADR CAUTĂ ȘEF pentru AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI!Agroinfo  05 noiembrie 2019

POST SCOS LA CONCURS. În timp ce ce Parlamentul României acorda votul de încredere Guvernului liberal, Ministerul Agriculturii a publicat ieri, 4 noiembrie 2019, pe pagina sa oficială un anunț prin care scoate la concurs postul de director general al Agenției Domeniilor Statului (ADS).

Agenția Domeniilor Statului este o instituție care administrează terenurile statului și care a concesionat suprafața cea mai mare de teren agricol societății Agricost din Insula Mare a Brăilei. Agenția Domeniilor Statului are în administrare, în prezent, 370.000 de hectare de teren. Funcția de director general a fost ocupată de Cătălin Bologa, apoi de un șef interimar, Bogdan Gabriel Olteanu, numit prin ordin de ministru în august. Cătălin Bologa anunța, în martie 2019, că începe împărțirea terenurilor agricole și pășunilor pentru tinerii fermieri. Cătălin Bologa avea în plan să împartă 48.000 de hectare de teren agricol, cu prioritate tinerilor.

Ministerul Agriculturii a publicat luni, 4 noiembrie 2019, că scoate la concurs postul de director general.

Proba scrisă va avea loc în data de 26 noiembrie 2019, ora 1000, iar interviul se va susține în maximum patru zile lucrătoare de la data susținerii probei scrise, conform art. 24 alin. (5) din Regulamentul-cadru aprobat prin H.G. nr. 286/2011.

CONDIȚII GENERALE DE PARTICIPARE LA CONCURS:

Poate ocupa un post vacant sau temporar vacant persoana care îndeplinește următoarele condiții:-are cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România;-cunoaşte limba română, scris şi vorbit;-are vârsta minimă reglementată de prevederile legale;-are capacitate deplină de exerciţiu;

28

-are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;-îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;-nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

CONDIȚII SPECIFICE:

Studii de specialitate: studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență/echivalentă sau studii universitare de licență;-Vechime în specialitatea studiilor – minimum 5 ani;-Cunoştinţe de operare/programare pe calculator: - word, excel-nivel mediu-Abilităţi, calităţi şi aptitudini necesare: comunicare, coordonare, confidențialitate-Cerinţe specifice: (de exemplu călătorii frecvente, delegări, detaşări, disponibilitate pentru lucru în program prelungit în anumite condiţii) - deplasări la autoritățile și instituțiile publice centrale și la alte instituții publice, etc.-Competenţa managerială (cunoştinţe de management, calităţi şi aptitudini manageriale): bun organizator și coordonator.

DEPUNEREA DOSARULUI DE CONCURS

Dosarul de concurs se va depune la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Direcția Management Resurse Umane, la  secretariatul comisiei de concurs:- doamna consilier Păunescu Mona, tel. 021/3072484;- doamna consilier Mihaela Iordache, tel. 021/3072439.- perioada de înscriere: 05-18 noiembrie 2019 (conform programului de lucru de luni până joi 08,30-17,00, vineri 08,30-14,30).

Dosarul de înscriere va fi constituit din următoarele documente:a) cerere de înscriere la concurs adresată conducătorului autorităţii sau instituţiei publice organizatoare;b) copia actului de identitate sau orice alt document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz;c) copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum și copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ale postului solicitate de autoritatea sau instituția publică;d) carnetul de muncă sau, după caz, adeverințele care atestă vechimea în muncă,

29

în meserie şi/sau în specialitatea studiilor, în copie;e) cazierul judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează;f) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;g) curriculum vitae;

Adeverinţa care atestă starea de sănătate conţine, în clar, numărul, data, numele emitentului şi calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătăţii.În cazul documentului prevăzut la lit. e), candidatul declarat admis la selecţia dosarelor, care a depus la înscriere o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale, are obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul cazierului judiciar, cel mai târziu până la data desfăşurării primei probe a concursului.Actele prevăzute la lit. b)-d) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.

ETAPELE CONCURSULUI ORGANIZAT PENTRU OCUPAREA POSTULUI CONTRACTUAL VACANT DE DIRECTOR GENERAL AL AGENȚIEI DOMENIILOR STATULUI:- Selecția dosarelor de înscriere – 19-20 noiembrie 2019;- Proba scrisă - în data de 26 noiembrie 2019, ora 10,00, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;- Interviul se organizează în termen de maximum patru zile lucrătoare de la data susținerii probei scrise, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, conform prevederilor art. 24 alin. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin H.G. 286/2011, cumodificările și completările ulterioare.Comunicarea rezultatelor la fiecare probă a concursului se face în termen de maximum o zi lucrătoare de la data finalizării probei.

Un fermier a plantat 40.000 de copaci pe terenul său. Garda de Mediu a mers acolo şi l-a amendat 4 noiembrie 2019, de Călin Gavrilaş

30

Felix Mulţescu, fermierul care a plantat 40.000 de copaci          FOTO: Liber în TeleormanDin dragoste pentru natură şi din dorinţa de a respira un aer curat, fermierul a plantat pe pământul său 40.000 de copaci. În schimb, a primit o amendă din partea autorităţilor de mediu.

Felix Mulţescu, un fermier din judeţul Teleorman, a platat pe pământul său 40.000 de copaci, din dorinţa de a respira un aer cât mai curat. Gestul nu i-a impresionat pe inspectorii Gărzii de Mediu Teleorman care au mers la ferma omului şi i-au aplicat o amendă de 3.000 de lei pentru că nu amenajase locuri speciale în care să depoziteze pliculeţele folosite de erbicid şi că nu a raportat, pentru afişare la primărie, faptul că efectuează erbicidarea pe terenul propriu.

Deşi depozitează combustibilul, utilajele, deşeurile şi alte materiale în spaţii special amenajate, inspecorii Gărzii de Mediu au decis să-i aplice o amendă, fapt care-l face pe fermier să susţină că aceştia au venit încă de la început cu această intenţie.

„Pentru mine nu e important că mi-au dat amendă 3.000 de lei. Că nu e despre bani aici. Eu contest această amendă, pentru că pur şi simplu s-a făcut tot posibilul să o dea, deşi nu erau motive. Mi s-a părut anormal să nu le pese că eu, practic, am plantat o pădure, dar să considere că trebuie să fiu amendat pentru nişte detalii de tot râsul şi pentru nişte modificări legislative despre care numai ei ştiu. Nu e vorba doar despre mine. Ei au normă de amenzi şi trebuie să şi le facă, cu orice preţ. Şi sunt sigur că sunt şi alţi oameni în această situaţie, oameni care nu vorbesc, însă, de frică. Mie nu mi-e frică”, a declarat fermierul, citat de jurnaliştii de la Liber în Teleorman.

MADR si ANM au elaborat un „Cod de Atitudini pentru reducerea impactului schimbarilor climatice in agricultura” In nov. 4, 2019  150 0

Ca urmare a schimbărilor climatice petrecute în ultimii ani, MADR și ANM au efectuat un studiu de analiză a efectelor asupra agrozootehniei din

31

România, elaborând în acest sens un „Cod de Atitudini pentru reducerea impactului schimbărilor climatice în agricultură”, publicaţie care poate ficonsiderată „Manualul fermierului european”.

Conform constatărilor, în viitor, cele mai afectate culturi vor fi cele anuale de grâu, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, mei şi orez, deficitul de apă din anotimpul de vară, care coincide cu perioada cerinţelor maxime de apă, determinând scăderi importante de producţie.

Documentul cuprinde recomandări privind adaptarea tehnologiilor agricole şi a tuturor activităţilor specifice procesului de producţie agricolă la efectele schimbărilor climatice, precum şi exemple de bune practici ce conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Recomandări pentru fermele agricole

Pentru a reduce impactul schimbărilor climatice asupra culturilor, este nevoie de o selecţie a varietăţilor cultivate prin corelarea condiţiilor locale de mediu cu gradul de rezistenţă al genotipurilor faţă de condiţiile limitative de vegetaţie (secetă, excese de umiditate, temperaturi ridicate, frig/ger, etc.).

Administrarea culturilor şi utilizarea raţională a terenului sunt măsuri obligatorii pentru păstrarea potenţialului producţiei, menţinând în acelaşi timp un impact redus al practicilor agricole asupra mediului şi climei, fermierii putând cultiva unui număr mai mare de soiuri, în fiecare an agricol, cu perioada de vegetaţie diferită, pentru o mai bună valorificare a condiţiilor climatice, îndeosebi regimul de umiditate şi eşalonarea lucrărilor agricole.

Alegerea de genotipuri rezistente la condiţiile limitative de vegetaţie, cu o toleranţă ridicată la “arşiţă”, secetă şi excese de umiditate, dar şi cu  rezistenţă naturală la boli specifice determinate de agenţii patogeni. La nivelul fermelor, se recomandă practicarea asolamentului şi stabilirea unei structuri de culturi care să includă cel puţin trei grupe de plante, respectiv cereale păioase 33%, prăşitoare – plante tehnice 33% şi leguminoase33%.   

În structura culturilor, alegerea soiurilor/hibrizilor se bazează pe adaptabilitatea acestora faţă decondiţiile pedo-climatice specifice zonei corelat şi cu cerinţele de piaţă.

32

În ceea ce priveşte relieful, cunoaşterea adâncimii apei freatice şi a celor de suprafaţă asigură prevenirea riscurilor de poluare ca urmare a tehnologiilor aplicate.

De asemenea, trebuie luată în considerare mărimea pantelor pentru efectuarea lucrărilor solului, în special arătura, pentru prevenirea fenomenelor de degradare a solurilor ca urmare a eroziunii datorate apei.

Recomandări pentru fermele zootehnice

Activităţile specifice procesului de adaptare în domeniul zootehnic se referă la fondul de gene, măsuri specifice de elaborare a dietei, păşunatul şi adăpostirea animalelor, precum şi tehnici de depozitare a îngrăşămintelor.

Emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul creşterii animalelor pot fi reduse semnificativ prin îmbunătăţirea genetică, prin analizarea potenţialului genetic din rase de animale selectate, printr-un echilibru corespunzător între energie şi proteinele din dietă, prin construirea unor adăposturi corespunzătoare şi a unor depozite de îngrăşăminte potrivite.Introducerea unor sisteme corespunzătoare de păşunat la ferme poate contribui, de asemenea, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pentru sectorul zootehnic, codul bunelor practici în agricultura recomandă:

– platforme de stocare a gunoiului de grajd mari, etanşeizate şi dotate corespunzător;  – depozitarea gunoiului de grajd în locuri răcoroase şi umbroase;  – acoperirea bazinelor cu reziduri lichide pentru reducerea emisiilor de amoniac în atmosferă prin utilizarea de prelate impermeabile;  – asigurarea cantităţilor corespunzătoare de gunoi de grajd în cadrul fermelor specializate în colectarea şi prelucrarea acestuia;  – construirea unor instalaţii pentru captarea biogazului, rezultând în reducerea emisiilor de metan, iar energia obţinută este utilizată în scopul reducerii combustibililor fosili;

– păşunatul în aer liber faţă de creşterea în sisteme cu adăposturi.

……………………….

LEGISLATIV

33

Legislație agricolă - 1 Noiembrie 2019

Decretul nr. 723 din 3 octombrie 2019 pentru promulgarea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol - M.O. nr. 0811 din 2019 Ordinul nr. 501 din 7 octombrie 2019 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente perioadei 1 aprilie 2019-30 iunie 2019, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0813 din 2019 Hotărârea nr. 727 din 2 octombrie 2019 privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila şi pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului - M.O. nr. 0820 din 2019 Ordinul nr. 503 din 8 octombrie 2019 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 341/2019 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2019-2022, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2022“ - M.O. nr. 0819 din 2019 Hotărârea nr. 728 din 2 octombrie 2019 privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Valu lui Traian şi pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului - M.O. nr. 0822 din 2019 Decretul nr. 734 din 10 octombrie 2019 privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură - M.O. nr. 0828 din 2019 Ordinul nr. 496 din 1 octombrie 2019 pentru aprobarea Procedurii de compensare potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2019 asupra sectorului apicol“ - M.O. nr. 0828 din 2019 Ordinul nr. 500 din 4 octombrie 2019 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 816/2016 privind aprobarea Listei detaliate a cheltuielilor eligibile pentru operaţiunile finanţate, inclusiv cheltuielile de personal ale Autorităţii de management, în cadrul Programului operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020 - M.O. nr. 0828 din 2019 Hotărârea nr. 733 din 11 octombrie 2019 pentru modificarea art. 11 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2015 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Fitosanitare şi a anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea

34

Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor - M.O. nr. 0832 din 2019 Ordinul nr. 497 din 2 octombrie 2019 privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 188/2017 pentru aprobarea Ghidurilor solicitantului aferente măsurilor I.6, I.23, II.2, IV.4 din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020 - M.O. nr. 0845 din 2019 Ordinul nr. 519 din 17 octombrie 2019 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 310/2019 privind nominalizarea şi autorizarea punctelor de debarcare şi centrelor de primă vânzare pentru debarcarea şi comercializarea capturilor de peşte obţinute din pescuit comercial în habitatele piscicole natural - M.O. nr. 0849 din 2019 Ordinul nr. 118 din 8 octombrie 2019 privind abrogarea Ordinului ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 333/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind producerea, comercializarea şi utilizarea cărnii separate mecanic - M.O. nr. 0855 din 2019 Ordinul nr. 464 din 21 august 2019 pentru aprobarea regulilor naţionale privind importul de produse ecologice din ţări terţe pe teritoriul României - M.O. nr. 0859 din 2019 Ordinul nr. 1120 din 14 octombrie 2019 privind stabilirea unor măsuri de combatere a pestei porcine africane pentru perioada de vânătoare 2019-2020 - M.O. nr. 0860 din 2019

Legislaţie românească

Decizia nr. 271/2019 pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 704/2017 privind numirea membrilor Consiliului de Programare Economică, Prim-ministru Publicat în Mof I nr. 890 din 04.11.2019. A intrat în vigoare la 04.11.2019

Norma sanitară veterinară referitoare la tarifele sanitare veterinare privind finanţarea inspecţiilor şi controalelor veterinare la frontieră, pentru controlul produselor de origine animală şi al animalelor vii, introduse din ţări terţe din 30.01.2007 , Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi abrogat de Ordin 124/2019 la 14.12.2019

Ordinul nr. 16/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la tarifele sanitare veterinare privind finanţarea inspecţiilor şi controalelor veterinare la frontieră, pentru controlul produselor de origine animală şi al animalelor vii, introduse din ţări terţe, Autoritatea Naţională

35

Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi abrogat de Ordin 124/2019 la 14.12.2019

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi modificat de Ordin 124/2019 la 14.12.2019

Anexele nr. 1-6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor din 22.07.2014, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi modificat de Ordin 124/2019 la 14.12.2019

Norma sanitară veterinară referitoare la tarifele sanitare veterinare privind finanţarea inspecţiilor şi controalelor veterinare la frontieră, pentru controlul produselor de origine animală şi al animalelor vii, introduse din ţări terţe din 30.01.2007 , Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi abrogat de Ordin 124/2019 la 14.12.2019

Ordinul nr. 16/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la tarifele sanitare veterinare privind finanţarea inspecţiilor şi controalelor veterinare la frontieră, pentru controlul produselor de origine animală şi al animalelor vii, introduse din ţări terţe, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi abrogat de Ordin 124/2019 la 14.12.2019

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi modificat de Ordin 124/2019 la 14.12.2019

………………….

INTERNE

Semnal de alarmă pentru noul ministru al Agriculturii: Exporturile de cereale și carne riscă să fie blocate! Ramona Dascălu 5 noiembrie 2019

36

Exporturile de carne și de cereale, în pericol! Președintele Asociației Române a Cărnii, Radu Timiș, i-a semnalat noului ministru al Agriculturii, Adrian Oros, că trebuie să aibă mare grijă de ce se întâmplă cu pesta porcină africană după instalarea sa la MADR. Deținător și a unei afaceri de familie în industria agroalimentară, Radu Timiș crede că România este în pericol să nu mai poată exporta carne, produse din carne, dar și cereale, pentru o perioadă de 30 de ani dacă va intra complet în zona roșie.

“Dacă tot avem șansa să fie aici și noul ministru al Agriculturii, vă rugăm să aveți grijă de ce se întâmplă cu pesta porcină. Mai sunt trei săptămâni de monitorizare și dacă intră țara complet în roșu, probabil în următorii 30 de ani nu vom mai exporta nu numai produse procesate, ci tot ce înseamnă produse alimentare și îmi este frică să nu fie afectată și partea de cereale”, a declarat Radu Timiș la Agrointeligența SUMMIT 2019, eveniment ce a avut loc pe 31 ianuarie la USAMV București. În urmă cu doar câteva săptămâni, România a fost la un pas de a intra complet în zona roșie de risc PPA. Până la urmă însă autoritățile de la Bruxelles au decis adăugarea a încă patru județe din România pe lista celor 25 deja afectate de restricțiile în privința comerțului cu carne de porc.

37

Potrivit ANSVSA, decizia Comisiei Europene de a nu include tot teritoriul național în zona cu restricții a venit ca urmare a Planului de măsuri prezentat de partea română care cuprinde o serie de dispoziții cu aplicabilitatea imediată, printre care se numără și proiectul de Ordin al MADR pentru stabilirea dimensiunilor exploataţiilor de suine şi a tipurilor acestor exploataţii care prevede limitarea la 5 porci într-o gospodărie. Urmează deci o perioadă de monitorizare atentă de către autoritățile de la Bruxelles a situației pestei porcine din țara noastră și în orice moment poate fi luată decizia de intrare completă a României în zona roșie.

ANZ a organizat în cadrul târgului Indagra Conferința ”Zootehnia viitorului performanță și dezvoltare durabilă” Sâmbătă, 02 Noiembrie 2019

Sâmbătă, 2 noiembrie, MInisterul Agriculturii și Dezvoltătii Rurale, prin Agenţia Naţională pentru Zootehnie, a organizat în cadrul Târgului Indagra simpozionul cu tema: ”Zootehnia viitorului performanță și dezvoltare durabilă.

La eveniment au participat Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat MADR, Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, Constantin Viziteu, director general ANZ, precum și profesori universitari şi renumiți specialiști din domeniul zootehniei. 

Evenimentul a reprezentat o oportunitate pentru dezbaterea științifică asupra noilor provocări din zootehnie și, prin temele abordate, a suscitat interesul

38

fermierilor și al asociațiilor de crescători implicate în lucrările de ameliorare a animalelor, privind creșterea calității și diversității producțiilor și produselor obținute. 

Printre subiectele tratate amintim: rolul şi etapele evoluției acestui sector, importanța cercetării şi inovării în dezvoltarea exploatațiilor, progresul genetic prin ameliorarea potențialului genetic, PAC – menținerea unui buget european consistent, rezultatele cercetărilor privind formarea unui nou tip de ovine cu producții ridicate de lapte, tendințe ale consumului de carne, aspecte privind transferul tehnologic. 

În deschiderea conferinței, secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu a relevat caracterul fundamental al zootehniei în sectorul agricol şi în dezvoltarea economiei naționale, recunoscând progresul pe care acest domeniu l-a înregistrat în ultimii ani. Totodată, acesta a afirmat că pentru menținerea unui trend ascendent de dezvoltare a acestui domeniu, este esențial să se acorde o atenție deosebită Politicii Agricole Comune. În acest sens, secretarul de stat a subliniat importanța menținerii unui nivel de finanțare consistent, adaptat exigențelor şi provocărilor viitorului.

De asemenea, Daniel Dumitru Botănoiu a declarat că trebuie să avem o optică clar definită, cu acțiuni bine conturate şi a reiterat ideea că țara noastră nu acceptă plafonarea. Oficialul MADR a mai mentionat ca tara noastra va face eforturi pentru convergenta platilor, adica egalizarea platilor directe intre fermierii romani si ceilalti de pe piata UE. Un alt aspect relevant susținut de secretarul de stat a fost acela că agricultura şi zootehnia nu pot evolua fără cercetare şi inovare, care aduc plus-valoare în cadrul fermelor şi al exploatațiilor. 

În discursul său, preşedintele ASAS, Valeriu Tabără a evidențiat însemnătatea zootehniei, definindu-l ca primul sector care transformă producția agricolă primară, apreciind că evoluția acestui domeniu este dată de acceptarea progresului, asumarea performanței şi a ştiinței. 

În urma dezbaterilor s-a concluzionat că viitorul acestui sector este alocarea unui buget sporit domeniului, cercetarea, inovarea şi transferul tehnologic.

Fondul de investiţii ROCA preia 40% din acţiunile traderului de cereale RDF din Arad, cu afaceri de 80 mil. lei în 2018 Cristina Bellu astăzi,

39

Platforma de investiţii şi management ROCA, destinată companiilor româneşti în dificultate, anunţă preluarea a 40% din acţiunile traderului arădean de cereale RDF, în vederea extinderii activităţilor acestuia către o nouă piaţă din proximitate şi a digitalizării companiei.

„Ne alăturăm RDF cu mult entuziasm, pentru că am identificat oportunităţi reale de creştere la care credem că ROCA poate contribui. Odată cu proiectele investiţionale derulate cu fonduri europene, RDF va beneficia de capacitate de depozitare suplimentară, prin care îşi va putea asigura creşterea vânzărilor si extinderea serviciilor oferite”, spune Rudi Vizental, CEO ROCA.

Înfiinţată în urmă cu 24 de ani, compania a dezvoltat până în prezent patru linii de business distincte. Pe lângă activitatea de distribuţie, RDF este unul din principalii traderi zonali de cereale, comercializând în jur de 100.000 de tone de cereale pe an. Compania deţine toată infrastructura necesară în vederea acoperirii întregului lanţ de producţie.

„La momentul actual suntem la mijlocul implementării unui proiect de 2,5 milioane euro, în plin proces de creştere a investiţiilor şi per total într-un trend ascendent de dezvoltare. Pentru viitor, împărtăşim aceeaşi viziune cu noul nostru partener, Platforma ROCA. Intenţia noastră comună este de a accelera procesul de dezvoltare a RDF, de a face din RDF un jucător şi mai important în piaţa agri şi de a consolida relaţiile comerciale atât cu furnizorii cât şi cu clienţii”, explică Florin Deznan, CEO şi fondator RDF SA.

Noul pariu al Agricost: Investim 100 milioane euro în producţia de lucernă până în 2022 Florentina Niţu astăzi, 07:00 798

Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată, care se află în Insula Mare a Brăilei, îşi propune să construiască patru secţii de prelucrare a lucernei până în 2022, dar şi să ajungă la o suprafaţă cultivată cu lucernă de peste 12.000 de hectare, după

40

investiţii de 100 de milioane de euro, potrivit lui Lucian Buzdugan, directorul general al companiei.

„Obiectivele companiei sunt să cultivăm 12.000 de hectare cu lucernă până în 2022 şi 8.000 de hectare cu soia. În anul 2020 vom investi 50 de milioane de euro în două fabrici de procesare a lucernei. Una este în funcţiune (din august 2018 - n.red.) şi mai facem una. În 2021 vom ajunge la 10.000 de hectare cu lucernă şi patru astfel de fabrici“, a spus Lucian Buzdugan, directorul general al Agricost, în cadrul conferinţei ZF Agribusiness 2019.

Agricost a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 375 de milioane de lei (80,7 mil. euro), în creştere cu aproape 5% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a obţinut anul trecut de la stat subvenţii de 10 milioane de euro.

Agricost are 0,6% din suprafaţa arabilă a României şi produce circa 1,2% din producţia agricolă a României, potrivit reprezentantului companiei. Suprafaţa agricolă cultivată a României este de circa 15 milioane de hectare.

Ionel Pop, Silo Sistem, companie care construieşte silozuri pentru agricultură: „Apetitul fermierilor pentru investiţii în silozuri este în creştere din cauza necesităţii depozitării cerealelor şi datorită fondurilor europene care îi sprijină să facă investiţii“ Florentina Niţu ieri,

Firma Silo Sistem a construit silozuri în nordul ţării, în Câmpia de Vest, în zona Olteniei, în Bărăgan şi în Moldova, dar şi în Europa, la cerinţa clienţilor sau la propunerea furnizorilor cu care colaborează

Fermierii români îşi doresc ferme moderne, utilaje performante, cu precizie ridicată, dar şi spaţii de depozitare automatizate pentru producţiile de cereale pe care le obţin, mai ales că în campanie, dar şi după recoltare preţul cerealelor este mic, a spus Ionel Pop, proprietarul Silo Sistem, companie din Bucovăţ (Timiş), cu 9 angajaţi.

41

„Avem cerere foarte mare pentru silozuri pe teritoriul ţării noastre, având în vedere faptul că suntem unul dintre cei mai importanţi producători de cereale la nivel european. Fiecare fermier se gândeşte, pe lângă investiţiile în arat, semănat sau utilaje performante, ce face cu producţia odată obţinută. Preţurile sunt mici în campanie şi el trebuie să depoziteze recolta în condiţii optime, pentru că acest lucru se răsfrânge şi asupra calităţii produsului“, spune Ionel Pop, proprietarul silozurilor.

Investiții și eficiență în Insula Mare a Brăilei REDACȚIA FIR 5 NOIEMBRIE 2019

Agricost își propune ca în următorii trei ani să ajungă la o suprafață cultivată cu lucernă de peste 12.000 de hectare și să finalizeze patru secții de prelucrare a lucernei, plantă considerată printre cele mai profitabile de directorul general al companiei agricole, Lucian Buzdugan. „În anul 2020 vom investi 50 de milioane de euro în două fabrici de procesare a lucernei. Una este în funcţiune (din august 2018 – n.red.) şi mai facem una. În 2021 vom ajunge la 10.000 de hectare cu lucernă şi patru astfel de fabrici“, a declarat Lucian Buzdugan, în cadrul conferinţei ZF Agribusiness 2019, citat de cotidianul economic Ziarul financiar.Până în anul 2022, cu o investiție totală de 100 de milioane de euro, Agricost va ajunge să dețină cinci fabrici de deshidratare a lucernei pe care compania o va produce pe cele peste 12.000 de hectare. Planul de extindere a activității companiei vizează și cultivarea a 8.000 de hectare cu soia, în același orizont de timp. Agricost administrează mai mult de 56.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei și deține 0,6% din suprafața arabilă a țării, fiind cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România și din sud-estul Europei, după suprafaţa cultivată. Compania produce aproximativ 1,2% din producţia agricolă a României, potrivit reprezentantului companiei, citat de Ziarul financiar. Anul trecut, cu aproape 800 de angajați a obținut o cifră de afaceri netă de peste 375 milioane lei, peste 80 de milioane de euro, mai mult decât cea din anul precedent cu 5% și a accesat subvenții de 10 milioane de euro, relevă aceeași sursă.

Volum mai mic de pere destinat prelucrării DE REDACȚIA FIR 5 NOIEMBRIE 2019

42

Producția de pere scade în toate statele membre ale Uniunii Europene în acest an, cu excepția Peninsulei Iberice și a Cehiei, potrivit unui studiu al Departamentului pentru Agricultură din Statele Unite ale Americii (USDA). Deși consemnează cea mai pronunțată reducere a recoltei în acest an comercial, cu 30% comparativ cu anul trecut, Italia are cel mai mare impact în producția de pere a Uniunii Europene (UE), cu 25% din total. Împreună cu Olanda (18%), Belgia (15%), Spania (15%) și Portugalia (8%) reprezintă 80% din producția totală a UE.

În anul comercial 2019/2020, Uniunea Europeană are o producție de pere redusă cu peste 300.000 tone, ajungând până la puțin peste două milioane de tone, ceea ce îi determină pe analiști să preconizeze o creștere a prețurilor, inclusiv datorată cererii la export. China este a șaptea piață de export pentru perele din Uniune și, deși este o destinație relativ nouă, surse din industrie citate de USDA estimează că cererea chineză va crește în acest an. Principala destinație pentru perele din UE este Belarus. Kazahstan, Georgia și Ucraina sunt piețe importante pentru Belgia și Olanda.

Statele membre UE importă pere, în special, din țări situate în emisfera sudică, precum Africa de Sud, Argentina și Chile. Sezonul achizițiilor începe din luna februarie, imediat după recoltarea în aceste țări, cu vârfuri în aprilie, și se încheie după luna iulie.

Deși producția de pere din UE va scădea în acest an, observatorii piețelor nu preconizează o creștere a importurilor la nivelul Uniunii, dar se așteaptă la un volum mai mic destinat procesării și anticipează că mai multe pere proaspete vor ajunge pe piața locală.

Consumul mediu pe cap de locuitor în Uniunea Europeană variază între 3,5 și 4 kg pe an, în funcție de ofertă și de preț. Cel mai mare consum se înregistrează în țările mari producătoare de pere – Italia (10 kg/an), Portugalia, Olanda, Grecia, Spania și Belgia. Cele mai mici piețe de consum sunt Ungaria, Slovacia, Polonia și Lituania, cu 2 kg/an sau mai puțin, potrivit USDA.

43

Un an slab pentru producția de mere în România și în UE  REDACȚIA FIR 5 NOIEMBRIE 2019

După o recoltă record în anul 2018, condițiile meteorologice nefavorabile din Uniunea Europeană au redus producțiile de fructe în anul curent, în special la mere, pere și struguri. Recolta de mere a înregistrat cel mai mare declin, cu 19%, comparativ cu anul trecut, cea de pere cu 13%, iar producția de struguri de masă este estimată în scădere cu 14%, conform Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).În acest context, USDA preconizează că exporturile de mere ale UE vor scădea în anul comercial 2019/2020 cu aproape 17%, adică din luna iulie a.c. până în luna iunie anul viitor, iar locul lăsat liber pe piețele externe Uniunii ar putea fi o oportunitate pentru vânzările din SUA, în special în țările unde s-au confruntat cu o concurență puternică din partea exportatorilor europeni, Polonia și Italia îndeosebi.

România se prezintă cu o producție comercială de mere mai slabă cu 26% față de anul trecut, ajungând la 350.000 de tone, potrivit USDA, și reprezintă 3,3% din totalul producției UE. Este al șaptelea producător de mere din Uniunea Europeană și a treia țară din punctul de vedere al plantațiilor de meri. Însă, consumul intern de mere este acoperit și din importuri.

Producția de mere în Uniunea Europeană – scădere importantă față de anul trecut și sub media ultimilor zece ani

Fenomene diverse, combinate în unele zone ale UE, au influențat recoltele de mere, determinând o scădere importantă a producției în ansamblul Uniunii față de anul trecut, dar și sub media ultimilor zece ani cu 3%, potrivit USDA. Înghețurile din primăvară în Cehia, în nordul și nord-estul Germaniei, în Polonia și Ungaria, polenizare slabă în Ungaria și România, secetă sau căldură peste temperaturile normale perioadei în Austria, Polonia, Marea Britanie, grindină în

44

Ungaria și Grecia. În același timp, scad, lent, zonele cu livezi de meri, pe seama reducerilor suprafețelor în Polonia, Belgia și Olanda.

În Polonia, țara care deține un sfert din producția de mere a Uniunii Europene, în pofida reducerii producției cu 43% față de anul 2018, până la 2,7 milioane tone (nivelul anului 2017), cultivatorii defrișează livezile vechi, mai puțin intensive, descurajați și de prețurile mici din ultimii ani ca urmare a restrângerii pieței de desfacere după sistarea importurilor rusești. Rusia a interzis în anul 2014 importurile pentru o serie de produse agricole și agroalimentare din Uniunea Europeană, inclusiv de fructe proaspete (ca, de altfel, și din SUA, Canada, Australia, Norvegia), ca răspuns la sancțiunile care i-au fost impuse după invadarea Crimeei. De atunci, interdicția asupra importurilor acestor produse a fost prelungită în fiecare an și continuă, conform ultimului decret al lui Putin din iunie 2019, până la sfârșitul anului 2020.

În Olanda, sunt cultivatori care părăsesc afacerea cu mere sau se orientează spre producția de pere, cu o rentabilitate mai mare. Specialiștii USDA apreciază, însă, că renunțarea la livezile vechi nu ar trebui să determine reducerea capacității de producție a UE, datorită randamentelor ridicate ale livezilor de meri nou plantate, chiar dacă suprafețele sunt mai mici.

Franța, Spania, Portugalia, Olanda și Bulgaria raportează producții mai mari de mere în acest an, comparativ cu anul comercial 2018/2019, cu 7%, 13%, 16%, 7% și, respectiv, 17%, însă sporurile înregistrate de aceste state nu compensează reducerile din alte țări membre UE. De exemplu, Lituania, Suedia, Danemarca, Ungaria, Slovenia consemnează producții mai mici cu peste 30% comparativ cu 2018 (-60% în Lituania).

Sursa: USDA, după FAO și UE;

45

Aproximativ 25 de soiuri de mere sunt produse în scop comercial în Uniunea Europeană, în volume care depășesc 10.000 de tone. Soiurile Golden Delicious, Gala și Jonagold sunt dominante. Cu toate acestea, modelele de producție variază de la o țară la alta. În timp ce Golden Delicious este soiul cu cea mai mare producție în Italia, Franța, Spania și Portugalia, Jonagold este dominant în Germania și Belgia. Idared este numărul unu în Polonia și Ungaria. În schimb, Gala este a doua cea mai produsă varietate la nivelul UE.

În România, cele mai extinse sunt soiurile Golden Delicious, Idared, Red Delicious, Jonagold/Jonared.

Uniunea Europeană (UE) este printre cei mai mari producători și consumatori globali de mere. Anul trecut a avut a doua cea mai mare recoltă din lume după China și a fost al doilea consumator mondial, fiind urmată de SUA, Turcia, Iran, India, Rusia.

În 2019, producția de mere a Uniunii Europene este apreciată la 10,6 milioane tone, iar la 1 iulie a.c., stocurile depășeau 560.000 tone, cu peste 400.000 tone mai mult decât în aceeași perioadă a anului anterior.

Britanicii încurajează consumul de mere din producția autohtonă

Echipa de specialiști USDA care a realizat studiul asupra pieței merelor din Uniunea Europeană indică faptul că acestea sunt fructele cele mai populare în toate statele membre, cu excepția Spaniei unde portocalele dețin supremația, însă consumul pe cap de locuitor se reduce pe măsură ce consumatorii se orientează mai mult către fructele moi (în Marea Britanie și Germania, de exemplu). În Spania există o tendință de reducere a consumului de fructe proaspete, iar în Marea Britanie sunt încurajate achizițiile din producția locală. Două din cinci mere consumate de britanici provin din producția autohtonă în prezent, iar industria locală urmărește mărirea acestei cote la trei din cinci până în anul 2030. Un furnizor de mere ecologice important pentru Marea Britanie este SUA.

Producțiile non-comerciale, în regres. Volumul destinat procesării este mai mic

În anul de marketing 2019/2020, se așteaptă ca procesarea merelor pentru producția de sucuri, cidru, vin, rachiu, conserve etc. să scadă cu peste 40%, comparativ cu anul trecut, iar specialiștii USDA apreciază că acest lucru este și efectul reducerii producțiilor non-comerciale. De altfel, USDA constată că, în ultimii ani, producția non-comercială este în regres în UE, ca o consecință a îmbătrânirii populației ocupate în sectorul de profil și a faptului că interesul

46

generațiilor tinere să producă la scară mică este mult mai redus. USDA avansează pentru acest an de marketing o scădere cu 54% a producției non-comerciale la nivelul UE, în comparație cu recolta abundentă din 2018/2019, reduceri importante fiind estimate pentru țările care au prezentat cea mai mare producție anul trecut, respectiv Germania, Austria, România, Polonia, Slovenia și Cehia.

Merele sunt prelucrate, în special, în Polonia, Germania, Ungaria, Italia, România, Franța, Austria, Spania, Marea Britanie și Cehia.

În cea mai mare parte, comerțul cu mere se realizează între statele membre. În ultimii cinci ani, relatează USDA, aproximativ 2,3 milioane tone de mere au fost tranzacționate, în medie, între țările membre și doar 400.000 – 500.000 de tone au fost livrate pe piețele extraeuropene.

În anul comercial 2019/2020, USDA avansează un volum destinat exportului din UE în scădere cu 200.000 de tone, față de anul trecut, ca o consecință a reducerii producției locale. După pierderea pieței rusești, urmare a interdicțiilor impuse de Kremlin pentru importurile din UE, exportatorii comunitari și-au extins livrările în Estul Europei, în Africa de Nord, în Orientul Mijlociu, în Brazilia, în special, cu soiuri Gala, Granny Smith, Golden Delicious, Red Delicious care s-au bucurat de un mai mare succes. India este o bună piață de desfacere pentru producătorii din Italia, Polonia, Franța, Spania, Belgia, Germania și Grecia. Italia și Franța sunt eligibile pentru export în Statele Unite. Polonia a încheiat acorduri cu Vietnam și cu alte țări asiatice.

93% din exporturile de mere din UE au fost acoperite, anul trecut, de Polonia (a vândut în mare parte în Belarus, Egipt, Kazahstan, Iordania și India), Italia (în Egipt, Arabia Saudită, India, Norvegia), Franța (în principal, în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Thailanda, Vietnam și Qatar), Grecia (Egipt, Iordania, Arabia Saudită) și Spania (în mare parte în Maroc, Mauritania și Brazilia).

În același timp, aproape 500.000 de tone de mere au fost importate anul trecut de țările membre, în special în afara sezonului european, din Chile, Noua Zeelandă și Africa de Sud. Principalii importatori europeni de mere au fost Marea Britanie și Olanda care, împreună, reprezintă 55% din achizițiile UE. O mare parte din volumul care intră în Olanda, însă, nu se consumă local, ci se livrează în alte state membre, conform USDA.

1.800 lei pentru o tonă de mere

47

În România, merele s-au vândut cu 1.320 lei/tonă, în medie, la începutul lunii iulie a.c., și au ajuns până la 1.800 lei/tonă în perioada 10 – 16 octombrie a.c., potrivit Bursei Române de Mărfuri.

O NOUA FABRICA DE NUTRETURI, DESCHISA IN ROMANIA Agroromania.ro 05 Nov. 2019

O noua fabrica de nutreturi a fost deschis in Romania, dupa o investitie de peste 3,4 milioane de euro apartinand Premium Porc Group.

Noua fabrica are o capacitate de productie de aproximativ 80.000 de tone de nutret pe an, informeaza un comunicat.

Inaugurarea fabricii de la Avrig, judetul Sibiu, face parte dintr-un proiect amplu al companiei Premium Porc Group, BraSib, demarat in anul 2017, in valoare totala de 32,5 milioane de euro. Proiectul a fost finantat in urma unui imprumut primit de la patru banci: UniCredit Bank, BCR, BRD Groupe Société Générale si Raiffeisen Bank.

Proiectul BraSib a cuprins deschiderea unei ferme de 5,400 de scroafe in Braila, precum si finantarea achizitiei si renovarii unor unitati de crestere si ingrasare in judetele Brasov si Sibiu. Inaugurarea fabricii de nutreturi combinate din Sibiu, in urma unei investitii de 3,4 milioane de euro, marcheaza finalizarea proiectului BraSib. 

Fabrica dispune de o suprafata de aproximativ 2.000 metri patrati si aparatura bazata pe tehnologia daneza, asigurata de Skiold, partenerii danezi ai Premium Porc Group, care au asigurat aparatura si pentru primele doua fabrici de nutreturi combinate inaugurate de grup in Romania.

„Scopul nostru este sa contribuim la ridicarea standardelor in ceea ce priveste productia locala de carne de porc. Credem ca piata romaneasca are un potential urias si suntem hotarati sa investim in continuare si sa ne aducem contributia la dezvoltarea sectorului agricol din Romania”, a declarat Lars V. Drescher, CEO Premium Porc Group.

48

Fabrica din Avrig a fost finalizata in 2019 si are o capacitate de productie de aproximativ 80.000 de tone de nutret pe an.

Investitia in noua ferma de nutreturi combinate asigura calitatea hranei animalelor, compania punand accent pe normele de biosecuritate si gestionarea furajului propriu pentru animale. Noua constructie este 100% automatizata.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Mihai Croitoru a investit 12 mil. euro într-o fabrică de apă şi a dus brandul KEIA în Lidl, Profi, Auchan, Metro şi Cora Mădălina Panaete astăzi,

Mihai Croitoru a dezvoltat o fabrică de apă în localitatea Cheia (jud. Prahova), care îmbuteliază apă minerală naturală şi apă de izvor, după ce a obţinut de la Agenţia pentru Resurse Minerale un permis de prospecţiune pe o suprafaţă de 9 km pătraţi în zona Ciucaş, (judeţul Prahova), iar ulterior a obţinut permisul de explorare şi exploatare pentru sursa de apă minerală naturală KEIA, Izvorul Zăganului.

„În anul 2008 am început investiţia în construcţia fabricii de îmbuteliere pe o suprafaţă construită de peste 3.000 de metri pătraţi care a fost finalizată în luna august, moment în care s-au îmbuteliat primele produse. Investiţia iniţială s-a ridicat la circa 6 milioane de euro“, a spus Mihai Croitoru, director general al societăţii Nicoltana, care deţine brandul Keia. Compania are 65 de angajaţi la fabrica din Cheia şi în birourile din Bucureşti.

În total, compania a investit peste 12 mil. euro în fabrică până în prezent.

Anul trecut, cifra de afaceri a companiei Nicoltana s-a ridicat la 35,7 milioane de lei (circa 8 milioane de euro).

Purcari Wineries devine membru asociat al Asociaţiei pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă, creată pentru a promova cele mai bune practici de guvernanţa corporativă  Roxana Rosu astăzi, 11:03 177

49

Producătorul de vinuri Purcari Wineries a devenit membru asociat al Asociaţiei pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă din România (ARIR), alături de alte companii precum Bursa de Valori Bucureşti, ALRO, Antibiotice, Electrica, Electromagnetica, Franklin Templeton, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Teraplast şi Transelectrica.

ARIR a fost înfiinţată pentru a oferi emitenţilor actuali şi potenţiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniştilor în relaţia cu investitorii (IR) şi pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii şi în guvernanţa corporativă.

Purcari a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti în Februarie 2018, după prima Ofertă Publică Iniţială derulată de o companie din Republica Moldova.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Antreprenori locali. Liviu Rogojan, proprietar, Băcănia ROD: Vrem să acoperim cât mai bine Bucureştiul, este spaţiu suficient pentru extindere Ramona Cornea astăzi,

Liviu Rogojan, proprietarul businessului Băcănia ROD: În Bucureşti, clar putem să ne multiplicăm magazinele, este spaţiu suficient.

Băcănia ROD este o afacere de familie deţinută de Laura şi Liviu Rogojan şi este rezultatul unei investiţii iniţiale de 40.000 de euro.

50

Liviu Rogojan, proprietarul businessului Băcănia ROD, afirmă că ţinteşte extinderea în Bucureşti, o acoperire bună la nivel naţional şi apoi afacerea poate fi replicată pentru o lansare la nivel internaţional. El crede că conceptul Băcănia ROD se potriveşte în toată Europa.

„În primul rând, ne-am gândit să ne adresăm românilor cu produse româneşti, dar ne-ar plăcea să mergem şi în străinătate. Credem că este un concept care se potriveşte peste tot în Europa. Pentru noi, obiectivul principal ar fi să acoperim cât mai bine Bucureştiul, după aceea ţara şi după ce ne-am consolidat aici şi ne-am şi finisat cum trebuie businessul, putem să replicăm afacerea sub un alt brand, sub o altă denumire, la nivel internaţional”, a declarat Liviu Rogojan în cadrul conferinţei ZF Branduri româneşti.

Afaceri de la zero. Raluca Găleată produce snack-uri din fructe şi legume uscate într-un atelier din Bucureşti şi are vânzări lunare de 15.000 de lei astăzi, 00:08   Florentina Niţu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-raluca-galeata-produce-snack-uri-din-fructe-si-legume-uscate-intr-un-atelier-din-bucuresti-si-are-vanzari-lunare-de-15-000-de-lei-18540406

„Am pornit cu finanţare prin Start-Up Nation în 2017, iar până acum am investit 100.000 de euro în atelierul de producţie din Bucureşti. În toamna lui 2018 am făcut primele livrări.“

Raluca Găleată visa de când era copil să aibă propriul business, să fie antreprenor însă nu a avut curaj şi nici banii necesari să-şi materializeze visul până în 2017, când a auzit de programul Start-Up Nation, pentru care a aplicat şi a obţinut o finanţare de 40.000 de euro. Astfel, şi-a făcut propriul atelier de producţie de snack-uri din fructe şi legume, iar primele produse sub brandul NaturoID au fost disponibile pe piaţă în toamna anului trecut.

„Mi-am dorit dintotdeauna să am propria mea companie. Neavând experienţă în antreprenoriat mi s-a părut uşor să fac ceva în industria alimentară, dar am vrut să fie ceva care să urmeze trendul actual al pieţei, motiv pentru care am ales să

51

fac ceva sănătos. Acum, toţi avem grijă să avem un stil de viaţă sănătos“, povesteşte Raluca Găleată, fondatoare a companiei NaturoID Snacking SRL. Anterior începerii businessului propriu, Raluca Găleata a lucrat în vânzări şi marketing în Mediafax Group.

Produsele sunt pregătite în prima fază manual, fructele (mere, pere, nuci, banane, ananas), fiind decojite în atelier, iar uscarea fructelor se face cu aparate special create. Produsele nu conţin conservanţi şi nici zahăr. Antreprenoarea spune că majoritatea materiei prime este cumpărată de la producători români, în măsura în care fructele şi legumele de care are nevoie există pe piaţa locală.

„Am pornit cu finanţare prin Start-Up Nation 2017, iar până acum am investit 100.000 de euro (surse proprii şi finanţare prin strat-up nation – n. red.) în atelierul din Bucureşti. În toamna lui 2018 am făcut primele livrări. (…) În prezent, avem vânzări lunare de 15.000 de lei, iar până la finalul anului vrem să ajungem la 20.000 de lei lunar. Anul viitor ne dorim dublarea vânzărilor deoarece capacitatea de producţie ne permite să creştem.“

Raluca Găleată spune că publicul său ţintă este format din corporatişti, motiv pentru care produsele NaturoID sunt prezente în puncte de vânzare din zona Pipera. Un alt segment important este reprezentat de mame, care cumpără produse pentru copii. „Produsele sunt făcute în monoporţii de 20-30 g, iar preţul lor este de 4 sau 5 lei.“

Compania produce şase tipuri de snack-uri, atât dulci, cât şi sărate, sub trei subbranduri Roduşor, Kuki Fructifer şi Kraker de grădină. Produsele sunt comercializate în reţeaua 5 to go, în lanţul Lagardère, în Inmedio, 1 Minute şi în hub-uri, dar nu în întreaga reţea.

„Pe viitor vreau să mă dezvolt, să intru în lanţurile mari de magazine, să cresc magazinul online şi să promovez site-ul. Însă, orice pas necesită investiţii, iar în prezent mai am nevoie de finanţare. Văd şi potenţial de a ieşi pe piaţa externă“, a adăugat Raluca Găleată.

Pentru a-şi realiza planurile de viitor, ea spune că mai are nevoie de personal, numărul necesar de angajaţi fiind de şase persoane, iar creşterea va genera din 2020 o dublare a vânzărilor care ar putea trece astfel de 450.000 de lei (100.000 de euro), potrivit calculelor ZF.

Radu Lupaş, cofondator Salad Box: La finalul anului vom ajunge cu brandul Salad Box la 115 restaurante în 14 ţări. Noile unităţi se vor deschide în Malta şi Canada Iulian Tenchiu ieri, 21:30 409

52

Povestea Salad Box începe să se scrie în 2011, bazele businessului fiind puse de patru antreprenori locali - Dan Isai, Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş ♦ Un an mai târziu s-a deschis primul restaurant, în Cluj-Napoca.

Radu Lupaş, cofondator Salad Box: La momentul actual, grupul care are drept ancoră Salad Box cuprinde aproape 10 concepte. Dintre acestea, doar patru au ajuns şi pe pieţele externe. Mai mult, două businessuri nu vor părăsi ţara, astfel că pe viitor mai rămân alte patru afaceri de lansat peste graniţe.

Lanţul de restaurante Salad Box, un concept românesc activ pe segmentul de mâncare sănătoasă, va deschide până la finalul lui 2019 două noi unităţi, în Malta şi Canada, urmând a ajunge astfel la un total de 115 localuri pe 14 pieţe.

La nivel local, lanţul de restaurante deţine 45 de unităţi, urmând ca numărul acestora să crească în contexul lansării altor două unităţi în Cluj-Napoca. Pe plan internaţional, Salad Box operează peste 60 de unităţi şi activează în 12 ţări, a spus Radu Lupaş, cofondator al Salad Box, în cadrul conferinţei Franchise Connection 2019. După cele două deschideri din Malta şi Canada, numărul de ţări va creşte la 14. Cea mai mare parte a localurilor Salad Box sunt operate în sistem de franciză.

Carrefour a dublat în ultimul an reţeaua de magazine Supeco, un mix de discount şi cash&carry, care a ajuns la 20 de magazine  Cristina Rosca ieri,

53

Magazinele Supeco, un concept hibrid între cash&carry şi discounter, sunt operate de Supeco Investment cu afaceri de 264 mil. lei (57 mil. euro) în 2018, în urcare cu 80% faţă de anul anterior.

Brandul a fost adus pe piaţa locală în 2014 în toamnă, când a fost deschisă prima unitate în Râmnicu Vâlcea. 

Grupul francez Carrefour a deschis cel de-al 20-lea magazin din România sub brandul Supeco pe strada Liviu Rebreanu, numărul 1 din Bucureşti, arată datele comunicate pe reţeaua de socializare de business LinkedIn de unul dintre executivii reţelei. Magazinul măsoară 450 mp şi este de câteva ori mai mic decât suprafaţa standard de 1.500-2.000 mp. Aceasta este cea de-a doua unitate a Supeco pe piaţa din Bucureşti după ce în această primăvară a fost inagurat un magazin în cartierul Titan.

Gigantul din Hexagon a accelerat expansiunea pe acest format – un mix de discount şi cash&carry - în ultimul an abia, când a avut loc o dublare a reţelei. În primii patru ani de prezenţă pe piaţă compania a fost prudentă atunci când a venit vorba de deschideri.

Brandul a fost adus în România în 2014 în toamnă, când a fost deschisă prima unitate în Râmnicu Vâlcea. Apoi au mai fost inaugurate altele în oraşe mari şi medii precum Târgovişte, Giurgiu şi Slatina.

GLOBAL

Cel mai canicular octombrie din istoria omenirii RL ONLINE 05.11.2019 - 18:15Luna octombrie a acestui an a depăşit cu 0,63 grade Celsius temperatura medie a perioadei de referinţă 1981-2000, mercurul termometrelor urcând cu doar 0,01 grade peste temperatura înregistrată în octombrie 2015, însă cu 1,2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial.

Octombrie 2019 a fost cea mai caldă lună octombrie înregistrată vreodată în lume, a anunţat marţi serviciul european Copernicus privind schimbările climatice, menţionând că este a cincea lună consecutivă care a depăşit sau s-a apropiat de un nivel record, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Luna octombrie a acestui an a depăşit cu 0,63 grade Celsius temperatura medie a perioadei de referinţă 1981-2000, mercurul termometrelor urcând cu doar 0,01 grade peste temperatura înregistrată în octombrie 2015, însă cu 1,2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial, baza de referinţă a experţilor ONU pentru climă.

54

"Este a cincea lună la rând care înregistrează un record sau se apropie de un record", a afirmat serviciul Copernic într-un comunicat.

Iunie 2019 a fost cea mai caldă lună iunie, iar luna iulie a atins recordul absolut, fiind declarată cea mai caldă înregistrată pe Pământ de când se fac măsurători. August 2019 a fost a doua cea mai călduroasă de la începutul măsurătorilor, iar septembrie a fost cea mai caldă înregistrată vreodată.

Ultimii patru ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată pe planetă, iar în august Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a estimat deja că anul 2019 se va clasa în top 5 al previziunilor, în conformitate cu impactul schimbărilor climatice prevăzute de oamenii de ştiinţă.

UNIUNEA EUROPEANA

Eurostat: tari ca Bulgaria sau Ungaria reusesc sa exporte mai multa miere decat Romania Noiembrie 5, 2019Potrivit Eurostat, o cantitate de 137.000 de tone de miere a fost tranzactionata in UE in anul 2018, Ungaria fiind si cel mai mare exportator, cu o cantitate de 20.000 tone (14% din totalul exporturilor).

Topul celor mai mari exportatori de miere este continuat de Belgia cu 19.000 tone, Spania cu 18.000 de tone, Germania (16.000 de tone), Polonia cu 15.000 de tone, Bulgaria cu 10.000 de tone si Romania cu 9.377 tone.

Cel mai mare importator de miere din UE

Germania este cel mai mare importator de miere din afara spatiului comunitar cu o cantitate de 60.000 de tone in anul 2018 (29% din totalul importurilor de miere din afara UE), urmata de Marea Britanie cu 45.000 de tone (22%), Belgia, cu 22.000 de tone (11%), Polonia cu 21.000 de tone (10%) si Spania cu 17.000 de tone (8%).

In anul 2018, importurile de miere din afara spatiului comunitar au venit in principal din China, 80.000 de tone sau 39% din totalul importurilor de miere

55

din afara spatiului comunitar, urmata de Ucraina, 41.000 de tone sau 20%, Argentina, 25.000 de tone sau 12%, Mexic, 21.000 de tone sau 10% si Chile, 8.000 de tone sau 4%.

Importurile de miere din afara UE, mult mai mari decat exporturile

Cu toate acestea, statele membre UE au reusit sa exporte doar 21.000 tone de miere naturala catre tari din afara spatiului comunitar, in timp ce au importat peste 208.000 de tone. Comparativ cu anul 2013, importurile de miere din afara UE au crescut cu 25% in greutate iar exporturile de miere spre statele din afara spatiului comunitar s-au majorat cu 40%.

Piaţa vinului european are un observatory Ziarul BURSA #Frăţia Vinului / 05 noiembrie

Proaspăt lansat, noul observator al pieţei vinului va permite acestui sector cheie al agriculturii europene să beneficieze de analize pe termen scurt şi de o mai mare transparenţă cu privire la preţuri, producţie şi schimburi comerciale, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Uniunea Europeană este cel mai mare producător mondial de vin, fiind responsabil pentru 65% din producţie şi 70% din exporturile mondiale. Noul observator va acoperi toate soiurile de vin - roşii, albe şi rose - precum şi vinurile protejate în cadrul schemelor: produs de origine protejat (PDO) şi indicaţie geografică protejată (PGI).

Un consiliu de administraţie compus din experţi ai pieţei vinului se va reuni în mod regulat, conform unui model similar cu cel pentru celelalte observatorii care exis-tă deja pentru sectoarele laptelui, cărnii, cerealelor, zahărului, fructelor şi legumelor.

Ultimul este cel din sectorul fructelor şi legumelor, înfiinţat pe 18 octombrie 2019.

56

Comisia Europeană a pus la punct aceste observatorii pentru a ajusta sectorul agricol din Europa să facă faţă mai eficient volatilităţii pieţei şi să asigure mai multă transparenţă.

.................................................................

57

GERMANIA

O singură medalie de aur şi 39 medalii de argint pentru inovaţii la Agritechnica 2019 1/11/2019 

Agritechnica - cea mai mare expoziţie de maşini agricole din lume are loc în perioada 10-16 noiembrie 2019 la Centrul Expoziţional din Hanovra (Germania).

Având ca temă centrală „Global Farming – Local Responsibility“ (soluţii inovatoare şi inteligente, adaptate specificului regiunilor agricole ale lumii), Agritechnica prezintă cele mai noi tehnologii şi tendinţe care pot permite o creştere durabilă a productivităţii în agricultură. Peste 2.800 de expozanţi din 52 de ţări vor prezenta soluţii inovative pentru viitorul agriculturii. DLG, organizatorul expoziţiei Agritechnica, a anunţat câştigătorii Premiilor Agritechnica Innovation. Juriul a acordat o singură medalie de aur şi 39 de medalii de argint pentru inovaţii Agritechnica 2019. Premiul Agritechnica Gold Innovation 2019 a fost obţinut de John Deere pentru „Cutia de viteze eAutoPower e8WD pentru tractoare mari 8R“, inovaţie dezvoltată împreună cu Joskin. Evenimentele din programul Agritechnica 2019 sunt:

DLG Special „Protecting Yield and Nature“ - Soluţii tehnice de la specialişti în cultură vegetală

DLG Special „Acre of Knowledge“ - Dialog cu experţii din domeniu privind prevenirea pierderilor de sol, îmbunătăţirea protecţiei culturilor în mod durabil, gestionarea resurselor de apă din agricultură şi reducerea pierderilor postrecoltare

Centrul distribuitorilor & ateliere live - loc de întâlnire a dealerilor internaţionali DLG - AgrifutureLab: Start-up-urile din agricultură îşi prezintă inovaţiile • 

Conferinţa FOODnext DLG Systems & Components Future Lounge - Inovaţii din domenii precum:

motoare, hidraulică şi electronică Conferinţa Ag Machinery International - Conferinţă internaţională cu focus pe

pieţe emergente Demonstraţii live pentru sectorul forestier Farming Simulator League

58

Reamintim că DLG InterMarketing pune la dispozitia vizitatorilor din România bilete gratuite de acces la Agritechnica 2019, pentru perioada 12-16 noiembrie. Vă rugăm să solicitaţi formularul de comandă în baza căruia veţi primi biletele electronice gratuite de vizitare, la adresa: a.campean@dlg.org. Formularul de comandă trebuie completat şi returnat până la 5 noiembrie 2019.

SANATATE si GASTRONOMIE

Cartofii dulci versus cartofii albi? Ce spun specialiştii despre cartoful dulce, de ce să îl căutaţi mereu Popescu Florina

Bogaţi în nutrienţi, cartofii albi sau dulci au fiecare calităţile lor. În timp cartofii albi câştigă teren atunci când vorbim de conţinut de potasiu şi Vitamina C, cartofii dulci au o cantitate semnificativă de vitamina A şi fibre.

De aceea, fie că alegi să foloseşti cartofii dulci într-un preparat super fancy de sărbători sau pur şi simplu ca gustare după un antrenament, ţine cont de faptul că te bucuri de cea mai sănătoasă legumă. Cartofii dulci sunt bogaţi în minerale, fibre, vitamine şi fitonutrienţi, ideali atât pentru minte, cât şi pentru corp. În plus, sunt super simplu de gătit şi pot fi integraţi în numeroase preparate!, scrie portalul „Ce se întâmplă, doctore?”.

Beneficiile pentru sănătate ale cartofilor dulci

Specialiştii susţin că există un motiv bine întemeiat pentru care cartoful dulce se regăseşte în numeroase salate. În urma consumului de cartofi dulci beneficiezi de:

O vedere sănătoasă: Vitamina A ajută la menţinerea vederii

Imunitate crescută: Vitamina A vine în ajutorul anumitor funcţii ale corpului precum comunicarea celulară, creşterea şi diferenţierea.

O minte ascuţită: Vitamina B6 este o coenzimă esenţială în dezvoltarea cognitivă.

59

O inimă mai puternică: Atât potasiu, cât şi magneziu sunt implicate în susţinerea presiunii arteriale.

Scade colesterolul LDL: Fibrele ajută la reducerea riscului colesterolului ”rău”, dar şi a riscului apariţiei bolilor de inimă, obezităţii şi diabetului de tip 2.

Cartofii dulci, prea mult zahăr?

Cartofii dulci conţin zahăr natural şi nu zahăr adăugat şi nicidecum în cantgităţi mari. Mai mult, cercetările arată că pot fi un excelent înlocuitor în dieta pentru diabetici. Este greşit să credem că diabeticii trebuie să evite toţi carbohidraţii. Contează foarte mult tipul de carbohidraţi şi mai ales cum este consumat, mai scrie site-ul csid.ro.

DOSAR

Licitaţie online de maşini agricole şi horticole Agroinfo 03 noiembrie 2019 - Troostwijk Auctions organizează o nouă licitaţie online de utilaje agricole şi horticole. Aceasta se va desfăşura până pe 13 noiembrie!

Vor fi expuse: tractoare compacte de la Claas, Fendt, John Deere, New Holland, mașină de recoltat Claas 650 (2015), mașină de combinat Fendt 6280 C, injector de furtunuri Roelama HFL12 (2018),distribuitor de gunoi autopropulsat Terra Gator, cositor triplu Kuhn FC10030 ( 2019), tambur irigare, prese de balotat, remorci de însilozare, mașini de cosit șI multe altele!

Ziua de închidere a icitaţiei este miercuri, 13 noiembrie2019, ora 17.00.

60

 

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul nostru web: TROOSTWIJKAUCTONS.COM

Reprezentăm mai mult decât un logo sau un site web. Suntem 180 de persoane şi suntem gata să vă ajutăm să profitați de valoare.

Noi credem că totul are valoare. Dar trebuie să fiți pregătiţi să o găsiți, să o recunoașteți și să profitați de aceasta. Indiferent dacă doriți să cumpărați sau să vindeți bunuri industriale. Exact asta face Troostwijk.

Aducem împreună cumpărători și vânzători din întreaga lume în mediul online. Prețuim clienții noștri, oferim consultanță și suntem cea mai mare casă de licitații B2B din Europa.

 

61

De ce Troostwijk

Cumpărătorii găsesc cea mai mare ofertă de bunuri industriale. Licitarea se efectuează cu ușurință și procesul de cumpărare este unul sigur. Experții în domeniu ajută vânzătorii să obțină cele mai bune venituri.

Veți găsi cumpărătorii potriviți în întreaga lume și veți primi rapid banii în contul dumneavoastră.

 

(RO: https://www.troostwijkauctions.com/ro/about )

* * *

Cum sa cresti pui si gaini in propria curte: sfaturi si ponturi utile Noiembrie 5, 2019

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca un pui sau o gaina din comert nu se compara nici pe departe cu cele de tara – are mai multa carne, intr-adevar, dar gustul lasa intotdeauna de dorit si nici nu stii cu ce-a fost hranita pasarea respectiva. Nu este de mirare, in cazul asta, de ce tot mai multi romani iau in calcul sa creasca pasari pentru carne si oua in propria batatura.

Cu toate astea, e mai simplu de spus decat sa te apuci cu adevarat sa cresti cateva zeci de pui si gaini. Iata lucrurile esentiale de care trebuie sa tii cont atunci cand te-ai decis sa te apuci de treaba.

62

Pregatirea si amplasarea cotetuluiPrimul lucru pe care trebuie sa-l ai in vedere atunci cand alegi locul in care vei construi cotetul pentru gaini este clima. In regiunile mai inalte, unde temperaturile sunt mai scazute de obicei, e o idee buna sa amplasezi cotetul undeva unde va beneficia din plin de razele soarelui. In sudul tarii, unde vara temperaturile cresc pana aproape de canicula, poti construi cotetul in umbra unui copac cu coroana bogata.

Si distanta fata de casa e esentiala atunci cand cauti locul ideal pentru constructia unui cotet de gaini. Nu e bine sa fie prea apropiat sau chiar lipit de ziduri, pentru ca gainile nu sunt neaparat niste zburatoare linistite. In plus, mirosul de gainat poate deveni o problema neplacuta, mai ales daca ai cateva zeci de pasari. Distanta trebuie sa fie optima: daca vei pune cotetul prea departe, nu vei mai putea auzi daca gainile sunt atacate de pradatori.

Nu uita un lucru important: e indicat ca dimensiunile cotetului sa se potriveasca cu numarul de pasari pe care vrei sa le cresti si trebuie sa aiba o sursa de lumina (de preferat infrarosie, daca ai optat pentru pui inca de la inceput). La fel, nu uita sa pastrezi loc pentru recipientele de apa si hrana, un loc in care sa doarma noaptea, acoperit cu frunze de pin sau mulci, dar si un tarc deschis in care sa stea in cursul zilei.

Alegerea puilor si a gainilorOricat ar parea, nu ai de facut o alegere simpla intre pui si gaini. Conteaza, in primul rand, de ce vrei sa cresti pasari in curtea ta, apoi cat timp si cate resurse vrei sa investesti. Daca vrei cateva pe post de animale de casa, te poti orienta catre gainile sau cocosii din rasele pitice – sunt aproape decorative si nici nu fac atatea probleme ca pasarile crescute pentru carne si oua.

Aici poti face deja o alegere. Daca vrei sa cresti pui pentru carne, cea mai buna solutie pe care o ai la indemana este sa cumperi pui de o zi de la un producator consacrat, care garanteaza pentru pasarile pe care le scoate la vanzare. Daca cresti puii inca de cand au iesit din gaoace, vei sti de la bun inceput cum sunt hraniti si depinde doar de tine sa le oferi hrana sanatoasa, mai ales cand stii ca in patru-cinci saptamani ii vei pune in farfurie.

Pe de alta parte, daca vrei sa cresti gaini pentru oua, poti sa cumperi pui de cateva saptamani si sa-i ingrijesti pana cand fac trecerea la gaini ouatoare. In acest fel stii si daca rasa pe care ai ales-o este una recunoscuta pentru calitatea oualor. Pe de alta parte, nu trebuie sa petreci prea mult timp asteptand sa creasca.

63

Ingrijirea si hranaPentru a preintampina eventualele tragedii – mai ales in cazul puilor mici, care sunt sensibili la boli si la factorii externi -, trebuie tinut cont de cateva reguli legate de ingrijirea si de hrana pasarilor. De exemplu, puii de cateva zile trebuie vaccinati. Asta nu se face, asa cum s-ar crede, o seringa si un ac, ci cu ajutorul picaturilor puse in ochi sau prin substante amestecate in apa de baut.

Si hrana trebuie sa urmeze cateva etape foarte bine stabilite, pentru ca furajele difera in functie de varsta: pentru puii de pana la o luna si jumatate si pentru cei care depasesc aceasta varsta. De exemplu, in cazul puilor de o zi, acestia sunt hraniti cu amestecuri de uruiala uscata si chiar produse de factura animala, cum ar fi zerul sau branza de vaca.

Grauntele macinate se introduc in hrana puilor abia dupa primele trei saptamani, iar boabele de porumb intra in meniu abia dupa o luna. In cazul in care vreti ca puii sa castige in greutate cat mai repede, poti sa folosesti si suplimente de hrana concentrata, dar respecta intotdeauna indicatiile si cantitatile recomandate de producatori.

Asadar, daca te-ai hotarat sa cresti pui sau gaini in propria curte, fie ca faci asta pentru carne, fie pentru oua, trebuie sa stii sa alegi puii, sa construiesti un cotet solid pentru ei si sa-i ingrijesti atent, macar in primele saptamani. Rasplata – carne si oua sanatoase, cu mult superioare celor din comert – nu va intarzia sa apara.

  * * *

LANTUL ALIMENTAR   2019-11-05  

Înainte de 2010, Daniel Limbășanu vindea materialele de finisaj ale unei cunoscute firme de profil. În cartea sa de muncă, sunt menționate funcțiile de administrator și director.

Convingea clienții că faianța și gresia depozitului pe care-l administra erau cele mai bune pentru casa lor. Criza economică din perioada aceea a lovit însă și afacerea pentru care lucra. Daniel a luat atunci o decizie majoră: s-a întors

64

acasă, în satul bunicilor și părinților săi, Racovița, din județul Sibiu, și a început să crească porci din rasa Mangalița.

”Bunicul meu, care a fost paznic de vânătoare, a crescut un porc din rasa Bazna. Am decis să cresc Mangalița, după ce m-am documentat temeinic despre această rasă. Gustul cărnii e inconfundabil”, își amintește Daniel.

Prima oară a cumpărat 12 porci din județul Satu Mare. Primul porc tranșat a fost preparat acasă și vândut la Piața țărănească organizată în Sibiu de consiliul județean. Era o zi de sâmbătă și clienții s-au înghesuit la stand să guste un sortiment de carne mai puțin cunoscut. ”Primii mei clienți vin și acum, după nouă ani, să cumpere de la mine. Lor li s-au adăugat mulți alții, care fac coadă la taraba mea” mă asigură fermierul.

Taraba din Piața țărănească a ajuns insuficientă pentru vânzarea preparatelor din porcii Mangalița crescuți în ferma din Racovița, mai ales că în fermă numărul acestora a devenit tot mai mare. În prezent, fermierul are 33 de scroafe și 3 vieri.

”M-am apropiat de restaurantele din Sibiu și din împrejurimi. Am stabilit contacte cu patronii și cu bucătarii. Erau și ei la început, am crescut împreună. Sunt restaurante care cumpără de la mine anumite piese, de pildă ciolanul sau coastele” precizează fermierul.

65

Carnea și preparatele din carnea porcilor crescuți la Racovița ( sănină, șuncă, cârnați, pateu, etc ) ajung la câteva restaurante din Sibiu și din Cisnădioara. Restaurantul sibian Lor and pune pe masa clienților ciolanul de Mangalița. Pensiunea Apfelhause din Cisnădioara gătește coaste de Mangalița. Restaurantul ”La pasaj” servește ”ceafa lui Limbășanu”. Desigur, în meniu se află și platouri cu slănină, gușă, cârnăciori, pateu, etc.

Crescătorul de porci Mangalița din Racovița a reușit să creeze și să facă funcționale câteva lanțuri alimentare, al căror capăt începe fie în ferma sa, fie în curțile altor crescători, de anvergură mai mică. Porcii sunt tranșați la un abator din Cârțișoara, apoi carnea este procesată/preparată în ferma din Racoviția, de unde preparatele sunt livrate unor restaurante și pensiuni din Sibiu și Cisnădioara. Fostul administrator de firmă care vindea gresie și faianță a ajuns cel mai important crescător de Mangalița din județul Sibiu.

* * *

* * *

66