Apa Apa şi dezastrele – şi dezastrele – problemele globale ale problemele globale ale

apeiapei

Romaniuc Diana – Andreea, Grup Romaniuc Diana – Andreea, Grup Şcolar “Regina Maria” DorohoiŞcolar “Regina Maria” Dorohoi

Coordonator Prof. Roman TatianaCoordonator Prof. Roman Tatiana

Apa – element important al mediuluiApa – element important al mediului

Apa este unul din elementele predominante ale Apa este unul din elementele predominante ale Terrei cu rol în Terrei cu rol în existenţa şi evoluţia materiei vii, existenţa şi evoluţia materiei vii, sub toate formele sale şi o componentă valoroasă sub toate formele sale şi o componentă valoroasă pentru activităţile umane, fără de care nu se poate pentru activităţile umane, fără de care nu se poate concepe dezvoltarea economică şi socială. De concepe dezvoltarea economică şi socială. De aceea primele aşezări umane s-au format şi aceea primele aşezări umane s-au format şi dezvoltat în apropierea apelor.dezvoltat în apropierea apelor.

Cu toate că apa este substanţa cea mai răspândită Cu toate că apa este substanţa cea mai răspândită pe suprafaţa globului, volumul de apă ce poate fi pe suprafaţa globului, volumul de apă ce poate fi utilizat de către oameni este relativ mic. Astfel, utilizat de către oameni este relativ mic. Astfel, aproximativ 1 miliard de oameni nu au acces la aproximativ 1 miliard de oameni nu au acces la apă de calitate corespunzătoare, iar 2 miliarde de apă de calitate corespunzătoare, iar 2 miliarde de oameni nu beneficiază de condiţii sanitare oameni nu beneficiază de condiţii sanitare acceptabile.acceptabile.

Nivelul mării este în creştere, gheţarii se retrag, iar Nivelul mării este în creştere, gheţarii se retrag, iar Pământul se află sub ameninţarea unui posibil Pământul se află sub ameninţarea unui posibil potop până la sfârşitul secolului. Deşi planeta se potop până la sfârşitul secolului. Deşi planeta se confruntă acum cu lipsa apei, în viitorul apropiat confruntă acum cu lipsa apei, în viitorul apropiat acest lucru s-ar putea transforma într-o criză acest lucru s-ar putea transforma într-o criză serioasă.serioasă.

Ţinând cont de încălzirea globală şi de schimbările climatice Ţinând cont de încălzirea globală şi de schimbările climatice care au loc, disponibilitatea resurselor de apă ramase a devenit care au loc, disponibilitatea resurselor de apă ramase a devenit nesigură - cu întârzieri ale musonilor şi ploilor în sezonul ploios, cât nesigură - cu întârzieri ale musonilor şi ploilor în sezonul ploios, cât şi cu abundenţa în inundaţii neaşteptate.şi cu abundenţa în inundaţii neaşteptate.

Acestea din urmă, numite şi hazarde hidrologice, împreună Acestea din urmă, numite şi hazarde hidrologice, împreună cu hazardele oceanice, creează mari probleme omenirii. De aceea, cu hazardele oceanice, creează mari probleme omenirii. De aceea, lucrarea de faţă este o subliniere a principalelor dezastre provocate lucrarea de faţă este o subliniere a principalelor dezastre provocate de dezlănţuirea naturii sau a intervenţiei umane, cu scop în de dezlănţuirea naturii sau a intervenţiei umane, cu scop în informarea oamenilor despre riscul locuirii în apropierea apelor.informarea oamenilor despre riscul locuirii în apropierea apelor.

Singurul lucru care nu trebuie uitat este faptul că apa Singurul lucru care nu trebuie uitat este faptul că apa reprezintă izvorul esenţial al vieţii, fără de care organismele nu pot reprezintă izvorul esenţial al vieţii, fără de care organismele nu pot supravieţui. Exemplul este faptul că există vieţuitoare care suportă supravieţui. Exemplul este faptul că există vieţuitoare care suportă căldura deşertului sau rezistă la temperatura scăzută a frigului căldura deşertului sau rezistă la temperatura scăzută a frigului arctic. arctic. Altele se pot lipsi de aer sau de lumina soarelui, însă tot ceea Altele se pot lipsi de aer sau de lumina soarelui, însă tot ceea ce este viu –ce este viu – plante, animale şi oameni – nu poate trăi fără apă.plante, animale şi oameni – nu poate trăi fără apă.

Hazarde hidrologice şi oceanograficeHazarde hidrologice şi oceanografice

Una din cele mai semnificative forţe careUna din cele mai semnificative forţe care

influenţează numeroasele proceseinfluenţează numeroasele procese

importante de pe planetă, la nivel local,importante de pe planetă, la nivel local,

regional şi global, a devenit societatearegional şi global, a devenit societatea

umană. Unele dintre aceste procese au mariumană. Unele dintre aceste procese au mari

consecinţe asupra mediului şi suntconsecinţe asupra mediului şi sunt

transpuse adesea în hazarde grave. transpuse adesea în hazarde grave.

Valurile eolieneValurile eoliene SSunt produse de furtuni şi au peste 10 m înălţime; sunt unt produse de furtuni şi au peste 10 m înălţime; sunt

periculoase pentru navigaţie, pentru localităţile de pe ţărm periculoase pentru navigaţie, pentru localităţile de pe ţărm şi platformele petroliere. Aceste mişcări pot fi produse de şi platformele petroliere. Aceste mişcări pot fi produse de vânt, de diferenţele de temperatură ale apei, de mişcarea vânt, de diferenţele de temperatură ale apei, de mişcarea lunii, de mişcările crustei oceanice. Efectele obişnuite ale lunii, de mişcările crustei oceanice. Efectele obişnuite ale acestor fenomene sunt: valurile, hula, curenţii marini, acestor fenomene sunt: valurile, hula, curenţii marini, mareele. Efectul principal produs de masele de apă în mareele. Efectul principal produs de masele de apă în mişcare este eroziunea. Când fluxurile de apă care apar mişcare este eroziunea. Când fluxurile de apă care apar sunt contrare, atunci curenţii turbulenţi devin periculoşi. sunt contrare, atunci curenţii turbulenţi devin periculoşi. Exemple sunt: malstrom-ul (un curent turbionar marin), Exemple sunt: malstrom-ul (un curent turbionar marin), mascaret-ul (un val provocat de maree şi urcă în amonte pe mascaret-ul (un val provocat de maree şi urcă în amonte pe un curs de apă) şi barei (valuri care se sparg paralel cu un curs de apă) şi barei (valuri care se sparg paralel cu coasta sau malul şi formate datorită creşterii bruşte a coasta sau malul şi formate datorită creşterii bruşte a nivelului fundului apei). nivelului fundului apei).

Muson - Thailanda

TsunamiTsunami

SSunt valuri uriaşe sau „valuri de port”, produse de cutremureleunt valuri uriaşe sau „valuri de port”, produse de cutremureleputernice, erupţiile vulcanice şi alunecări submarine de proporţii. Celeputernice, erupţiile vulcanice şi alunecări submarine de proporţii. Celemai frecvente sunt produse în Oceanul Pacific, uneori formându-se şimai frecvente sunt produse în Oceanul Pacific, uneori formându-se şiîn Oceanul Indian, Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană. Sunt foarteîn Oceanul Indian, Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană. Sunt foartepericuloase pentru populaţia din regiunile de pe coastele oceanelor, depericuloase pentru populaţia din regiunile de pe coastele oceanelor, deaceea oamenii de ştiinţă încearcă să prevadă producerea lor, pentru aaceea oamenii de ştiinţă încearcă să prevadă producerea lor, pentru alimita consecinţele dezastruoase. Valurile produse ating înălţimea delimita consecinţele dezastruoase. Valurile produse ating înălţimea de30 m datorită seismicităţii.30 m datorită seismicităţii. Japonia, ţară cu o seismicitate puternică,Japonia, ţară cu o seismicitate puternică,este în mod special expusă acestui risc. este în mod special expusă acestui risc.

Mişcarea care stă la baza formării unui tsunami se propagă în oceanMişcarea care stă la baza formării unui tsunami se propagă în oceansub forma unei unde cu o viteză de 700-800 km/h. În larg, unda trecesub forma unei unde cu o viteză de 700-800 km/h. În larg, unda treceneobservată, deoarece valurile pe care le produce au mai mult de 1 m,neobservată, deoarece valurile pe care le produce au mai mult de 1 m,dar când această undă ajunge în apropierea ţărmurilor, din cauzadar când această undă ajunge în apropierea ţărmurilor, din cauzaadâncimii reduse, valurile sunt din ce în ce mai înalte şi se abat asupraadâncimii reduse, valurile sunt din ce în ce mai înalte şi se abat asupramalurilor, măturând tot ce le stă în cale. malurilor, măturând tot ce le stă în cale.

Indonezia, după tsunami în 2005

Un tsunami provoacă un număr mare de victime. De Un tsunami provoacă un număr mare de victime. De exemplu, în Alaska, în 1964, un seism a spart rezervoarele de exemplu, în Alaska, în 1964, un seism a spart rezervoarele de petrol, care au luat foc. Un val imens cu petrol aprins s-a petrol, care au luat foc. Un val imens cu petrol aprins s-a năpustit asupra unui sat, înghiţind clădiri de trei etaje. Singura năpustit asupra unui sat, înghiţind clădiri de trei etaje. Singura scăpare în faţa unui tsunami este fuga: populaţia se refugiază scăpare în faţa unui tsunami este fuga: populaţia se refugiază spre locuri înalte, iar navele se depărtează de ţărmuri. spre locuri înalte, iar navele se depărtează de ţărmuri.

În prezent, un tsunami provoacă mai puţine victime În prezent, un tsunami provoacă mai puţine victime datorită a 23 de naţiuni care cooperează pentru a supraveghea datorită a 23 de naţiuni care cooperează pentru a supraveghea în permanenţă adâncurile mărilor, cu ajutorul seismografelor. în permanenţă adâncurile mărilor, cu ajutorul seismografelor. Rezultatul tuturor măsurărilor se transmit prin satelitul GEOS la Rezultatul tuturor măsurărilor se transmit prin satelitul GEOS la centrul de control internaţional din Hawaii. Atunci când se centrul de control internaţional din Hawaii. Atunci când se produce un seism, semnalul este trimis în următoarele minute, produce un seism, semnalul este trimis în următoarele minute, rămânând timp pentru evacuarea populaţiei înaintea venirii unui rămânând timp pentru evacuarea populaţiei înaintea venirii unui val tsunami.val tsunami.

În largul oceanelor, viteza unui val tsunami poate atinge În largul oceanelor, viteza unui val tsunami poate atinge 900 km/h, iar lungimea este de 100-200 km, înălţimea fiind de 900 km/h, iar lungimea este de 100-200 km, înălţimea fiind de 0,5-1 m. În apropierea valurilor, acesta creşte în înălţime până la 0,5-1 m. În apropierea valurilor, acesta creşte în înălţime până la 20-30 m, iar viteza scade din cauza frecării cu fundul mării.20-30 m, iar viteza scade din cauza frecării cu fundul mării.

Tsunami coastele Javei

El NiñoEl Niño Este un fenomen complex manifestat prin încălzirea anormală, laEste un fenomen complex manifestat prin încălzirea anormală, la

suprafaţă, a apelor Oceanului Pacific care se deplasează din partea de Vsuprafaţă, a apelor Oceanului Pacific care se deplasează din partea de Vspre partea de E, sub impulsul unor mase calde. Acesta produce pe litoralspre partea de E, sub impulsul unor mase calde. Acesta produce pe litoralsecete, furtuni violente, inundaţii şi cicloane puternice. Fenomenul sesecete, furtuni violente, inundaţii şi cicloane puternice. Fenomenul seproduce în perioada decembrie – mai şi se repetă la 3 – 5 ani. A apărutproduce în perioada decembrie – mai şi se repetă la 3 – 5 ani. A apărutprima dată în 1997 în Pacificul Tropical, aducând o energie mai mare prima dată în 1997 în Pacificul Tropical, aducând o energie mai mare

decâtdecât1 milion de bombe de tipul celor de la Hiroshima. 1 milion de bombe de tipul celor de la Hiroshima.

Deşi a început în Peru, efectele sale asupra temperaturii, presiunii,Deşi a început în Peru, efectele sale asupra temperaturii, presiunii,vântului, umidităţii şi curenţilor, au schimbat vremea în întregul Pacificvântului, umidităţii şi curenţilor, au schimbat vremea în întregul Pacificecuatorial, iar apoi în toată lumea. ecuatorial, iar apoi în toată lumea.

Indonezia a suferit luni întregi de secetă, focuri de pădure au făcutIndonezia a suferit luni întregi de secetă, focuri de pădure au făcutravagii în Sumatra, Borneo şi Malaesia. Temperaturile au ajuns până la 39ravagii în Sumatra, Borneo şi Malaesia. Temperaturile au ajuns până la 39grade Celsius în Mongolia, iar ploile din Kenia au depăşit cu 1000 mmgrade Celsius în Mongolia, iar ploile din Kenia au depăşit cu 1000 mmvaloarea normală. În Europa Centrală, în urma inundaţiilor, au murit 55 devaloarea normală. În Europa Centrală, în urma inundaţiilor, au murit 55 deoameni în Polonia şi 60 în Cehia. Madagascar a fost lovit de musoni şioameni în Polonia şi 60 în Cehia. Madagascar a fost lovit de musoni şicicloni. În S.U.A., curgerile de noroi şi inundaţiile-fulger au afectat cicloni. În S.U.A., curgerile de noroi şi inundaţiile-fulger au afectat

localităţilocalităţidin California şi Mississippi, iar tornadele au lovit Florida. din California şi Mississippi, iar tornadele au lovit Florida.

Există înregistrări făcute despre El Niño în Peru din 1525, Există înregistrări făcute despre El Niño în Peru din 1525, iar cercetătorii au găsit dovezi al prezenţei acestuia pe coasta iar cercetătorii au găsit dovezi al prezenţei acestuia pe coasta peruviană acum 13000 de ani, incaşii ştiind despre acest fenomen.peruviană acum 13000 de ani, incaşii ştiind despre acest fenomen.

Pentru prevederea dezastrului există două metode folosite Pentru prevederea dezastrului există două metode folosite de climatologi. Pentru prima, climatologii fac predicţii, folosindu-se de climatologi. Pentru prima, climatologii fac predicţii, folosindu-se de înregistrări, despre ce se va întâmpla în anumite condiţii. Dar de înregistrări, despre ce se va întâmpla în anumite condiţii. Dar această metodă nu funcţionează precis. O a doua ar fi aceea cu această metodă nu funcţionează precis. O a doua ar fi aceea cu modelarea climatică folosind calculatorul. El Niño din 1997-1998 a modelarea climatică folosind calculatorul. El Niño din 1997-1998 a fost primul fenomen prevestit de modelele pe calculator.fost primul fenomen prevestit de modelele pe calculator.

El Niño în insulele Filipine

La NiñaLa Niña

Rezultă în sectorul central – estic al Rezultă în sectorul central – estic al Oceanului Pacific în urma răcirii Oceanului Pacific în urma răcirii apelor: vânturile de est împing mari apelor: vânturile de est împing mari cantităţi de apă caldă de la suprafaţa cantităţi de apă caldă de la suprafaţa oceanului dinspre V, locul apei calde oceanului dinspre V, locul apei calde fiind luat de ape mai reci provenite fiind luat de ape mai reci provenite din adâncuri. Astfel, se formează o din adâncuri. Astfel, se formează o circulaţie musonică a aerului dinspre circulaţie musonică a aerului dinspre ocean spre uscat care provoacă ploi ocean spre uscat care provoacă ploi puternice mai ales în India, Indochina puternice mai ales în India, Indochina şi Australia. şi Australia.

La NiñaLa Niña

Inundaţiile Inundaţiile

Sunt hazarde geografice cu o largă răspândire pe Terra, care Sunt hazarde geografice cu o largă răspândire pe Terra, care produc mari pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. produc mari pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Sunt procese de scurgere şi revărsare a albiei râurilor în Sunt procese de scurgere şi revărsare a albiei râurilor în lunci, unde ocupă suprafeţe întinse. În general, producerea lunci, unde ocupă suprafeţe întinse. În general, producerea lor este datorată de pătrunderea în albie a unei cantităţi lor este datorată de pătrunderea în albie a unei cantităţi mari de apă provenită din ploi, din topirea bruscă a mari de apă provenită din ploi, din topirea bruscă a zăpezilor şi a gheţarilor montani, precum şi din pânzele zăpezilor şi a gheţarilor montani, precum şi din pânzele subterane de apă. Inundaţiile puternice sunt favorizate de subterane de apă. Inundaţiile puternice sunt favorizate de despăduriri, care duc la scurgerea rapidă a apei pe despăduriri, care duc la scurgerea rapidă a apei pe versanţi. versanţi.

Deoarece majoritatea populaţiei trăieşte în apropierea Deoarece majoritatea populaţiei trăieşte în apropierea malurilor unui râu, lac sau ocean, inundaţiile devin o malurilor unui râu, lac sau ocean, inundaţiile devin o ameninţare majoră pentru aceştia, cauzând pierderea ameninţare majoră pentru aceştia, cauzând pierderea vieţilor, a proprietăţilor, contaminarea apei potabile, vieţilor, a proprietăţilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor. Dar uneori ele pot produce soluri distrugerea recoltelor. Dar uneori ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. Inundaţiile pot cauza şi bogate unde recoltele se pot reface. Inundaţiile pot cauza şi alte hazarde precum alunecările de teren sau incendii. alte hazarde precum alunecările de teren sau incendii.

În ţara noastră, inundaţiile dintre În ţara noastră, inundaţiile dintre 1992-2000 au afectat toate judeţele 1992-2000 au afectat toate judeţele ţării, acestea fiind printre cele mai ţării, acestea fiind printre cele mai puternice din ultimii 100 de ani. O cauza puternice din ultimii 100 de ani. O cauza a catastrofelor produse este şi a catastrofelor produse este şi extinderea necontrolată a localităţilor extinderea necontrolată a localităţilor spre albia râurilor şi a despăduririlor spre albia râurilor şi a despăduririlor succesive.succesive.

Exemple de inundaţii puternice Exemple de inundaţii puternice ar fi cele 1500 din China la Fluviul ar fi cele 1500 din China la Fluviul Galben (Huang He) produse în ultimele Galben (Huang He) produse în ultimele două milenii. Din cauza regimului două milenii. Din cauza regimului hidrologic neregulat, cu creşteri de nivel hidrologic neregulat, cu creşteri de nivel bruşte şi a malurilor puţin înalte la bruşte şi a malurilor puţin înalte la câmpie, acest fluviu a provocat cele mai câmpie, acest fluviu a provocat cele mai catastrofale inundaţii din istorie, catastrofale inundaţii din istorie, schimbându-şi albia cu zeci de km de 26 schimbându-şi albia cu zeci de km de 26 de ori.de ori.

Urmare a inundaţiei din 1887, Urmare a inundaţiei din 1887, este moartea a circa un milion de este moartea a circa un milion de persoane şi, ulterior, prin foame, un persoane şi, ulterior, prin foame, un număr şi mai mare. În prezent, râul este număr şi mai mare. În prezent, râul este îndiguit şi provoacă inundaţii mult mai îndiguit şi provoacă inundaţii mult mai mici.mici.

Viiturile torenţialeViiturile torenţiale

SSunt reprezentate de o creştere bruscă a unt reprezentate de o creştere bruscă a debitului unui torent. Scurgerea produsă debitului unui torent. Scurgerea produsă poate fi lichidă, mai mult sau mai puţin poate fi lichidă, mai mult sau mai puţin încărcată de material, solidă (nisip, pietriş, încărcată de material, solidă (nisip, pietriş, roci), dizolvată (argilă), sau plutitoare roci), dizolvată (argilă), sau plutitoare (arbori, tufişuri, resturi). Pagubele produse (arbori, tufişuri, resturi). Pagubele produse de viitură sunt: albia şi malurile torentului de viitură sunt: albia şi malurile torentului sunt erodate de apă, se formează baraje sunt erodate de apă, se formează baraje ce se pot rupe brusc dintr-o aglomerare de ce se pot rupe brusc dintr-o aglomerare de materiale diverse care obstrucţionează materiale diverse care obstrucţionează albia, se formează depozitări anarhice, iar albia, se formează depozitări anarhice, iar puterea materialelor transportate pot puterea materialelor transportate pot cauza pagube devastatoare.cauza pagube devastatoare.

Viitură la Buzău

AisbergurileAisbergurile

SSunt fragmente uriaşe de gheaţă desprinse din calotele glaciareunt fragmente uriaşe de gheaţă desprinse din calotele glaciaressauau din gheţarii polari, care plutesc împinse de vânt sau curenţidin gheţarii polari, care plutesc împinse de vânt sau curenţioceanici.oceanici. AcesteaAcestea pot fi întâlnite de nave pe circa 20% din suprafaţapot fi întâlnite de nave pe circa 20% din suprafaţaoceanelor,oceanelor, cauzând uncauzând un pericol pentru circulaţia maritimă şi pentrupericol pentru circulaţia maritimă şi pentrupplatformelelatformele marine de foraj şi demarine de foraj şi de exploatare a petrolului. Cele maiexploatare a petrolului. Cele mainnumeroaseumeroase aisberguri sunt în emisfera sudică,aisberguri sunt în emisfera sudică, în apropiere deîn apropiere decoastele Antarcticii,coastele Antarcticii, de unde pot ajunge în oceanele Pacific,de unde pot ajunge în oceanele Pacific, Atlantic şiAtlantic şiIndian. În emisferaIndian. În emisfera nordică, cea mai mare parte a aisbergurilor provinnordică, cea mai mare parte a aisbergurilor provindin vestuldin vestul Groenlandei şi se deplasează spre N. Groenlandei şi se deplasează spre N.

Cea mai cunoscută ciocnire a unui vas de unCea mai cunoscută ciocnire a unui vas de un aisberg este cea dinaisberg este cea din14 aprilie14 aprilie 1912 când1912 când transaltlanticul Titanic s-a scufundat în largultransaltlanticul Titanic s-a scufundat în largulccoasteloroastelor Newfoundland, fiind înregistrate 1503 deNewfoundland, fiind înregistrate 1503 de victime.victime.

Aisberg ce se îndreaptă spre Australia

Inundaţii în RomâniaInundaţii în România În ultimele decenii, numărul dezastrelor meteorologice şi hidrologiceÎn ultimele decenii, numărul dezastrelor meteorologice şi hidrologice

a crescut treptat, la nivel planetar fiind afectaţi sute de milioane dea crescut treptat, la nivel planetar fiind afectaţi sute de milioane deoameni, în fiecare an. Dezastrul cel mai frecvent este reprezentat deoameni, în fiecare an. Dezastrul cel mai frecvent este reprezentat deinundaţii care se pot produce de la râurile mari până la cele mici, cuinundaţii care se pot produce de la râurile mari până la cele mici, cuefecte asupra stării de mediu, aici fiind incluse nu numai pagubeefecte asupra stării de mediu, aici fiind incluse nu numai pagubeeconomice, dezechilibre economice, ci şi numeroase pierderi de vieţieconomice, dezechilibre economice, ci şi numeroase pierderi de vieţiomeneşti.omeneşti.

Pe un fond climatic secetos, pe teritoriul României se producPe un fond climatic secetos, pe teritoriul României se producnumeroase inundaţii, provocate de cantităţi mari de precipitaţii, care cadnumeroase inundaţii, provocate de cantităţi mari de precipitaţii, care cadîn intervale scurte de timp, de ordinul orelor, uneori chiar al minutelor.în intervale scurte de timp, de ordinul orelor, uneori chiar al minutelor.După o analiză a periodicităţii regimului meteorologic şi hidrologic înDupă o analiză a periodicităţii regimului meteorologic şi hidrologic înRomânia pe 120 de ani (1881-2001) s-au descoperit trei stări de regim:România pe 120 de ani (1881-2001) s-au descoperit trei stări de regim:ploios, normal şi secetos, acestea fiind cuprinse între 11 şi 20 de ani.ploios, normal şi secetos, acestea fiind cuprinse între 11 şi 20 de ani.

Viiturile, o consecinţă a ploilor Viiturile, o consecinţă a ploilor de durată şi cu intensităţi foarte mari, de durată şi cu intensităţi foarte mari, fiind asociate şi cu topirea zăpezilor fiind asociate şi cu topirea zăpezilor primăvara, produc inundaţii atunci când primăvara, produc inundaţii atunci când apele depăşesc capacitatea de scurgere apele depăşesc capacitatea de scurgere în albia minoră şi se revarsă în albia în albia minoră şi se revarsă în albia majoră. După vechi cronici, putem majoră. După vechi cronici, putem concluziona faptul că pe teritoriul concluziona faptul că pe teritoriul României s-au produs cu regularitate României s-au produs cu regularitate viituri catastrofale, fiind o consecinţă a viituri catastrofale, fiind o consecinţă a climatului temperat continental. În climatului temperat continental. În secolul al XVI-lea au fost înregistrate 10 secolul al XVI-lea au fost înregistrate 10 inundaţii de proporţii, în timp ce în inundaţii de proporţii, în timp ce în secolul al XVII-lea au fost consemnate secolul al XVII-lea au fost consemnate 19; pentru secolul al XVIII-lea au fost 19; pentru secolul al XVIII-lea au fost amintite 26, iar în următorul, au crescut amintite 26, iar în următorul, au crescut până la 28, numărul maxim fiind în până la 28, numărul maxim fiind în secolul XX: 42. Creşterea numărului de secolul XX: 42. Creşterea numărului de inundaţii este cauzat în principal de inundaţii este cauzat în principal de schimbările climatice, dar, de schimbările climatice, dar, de asemenea, şi ca o consecinţă a asemenea, şi ca o consecinţă a aluvionărilor, a îndiguirilor, a aluvionărilor, a îndiguirilor, a despăduririlor din bazinele de recepţie – despăduririlor din bazinele de recepţie – colectare şi a diferitelor construcţii în colectare şi a diferitelor construcţii în albia majoră.albia majoră.

Dintre cele mai importante inundaţii produse în secolul XX, Dintre cele mai importante inundaţii produse în secolul XX, pot fipot fimenţionate cele din:menţionate cele din:

mai 1912, pe râurile din Banat; iulie 1932, pe Crişuri şi Mureş; iulie 1941, pe Argeş; iunie 1948, pe Olt; iulie 1969, pe Motru-Tismana, Jijia, Bahlui şi Bârlad; mai 1970, pe Someş, Mureş şi Siret; iulie 1975, pe Oltul superior, pe Târnave, Arieş, Mureşul superior, Ialomiţa, Buzău şi Trotuş; iulie 1991, pe Tazlău, când a fost rupt barajul lacului de acumulare de la Belci, lângă Oneşti; iunie 1999, pe afluentul Buzăului, Comisoaia, în dreptul localităţii Cuculeasa; iulie 1999 pe Râul Mare, Retezat.

Inundaţiile au continuat imediat după anul 2000: martie 2001, pe Tisa maramureşeană; iulie şi august 2002, pe râurile cu bazine mici, precum Slănic Prahova, Ghepiş-Barcău, Drăgăneşti Olt, Moldoviţa-Moldova, etc.). La nivelul Dunării de pe teritoriul românesc, cele mai mari viituri au fost înregistrate în mai 1932, aprilie 1940, iulie 1942, mai 1955, iunie 1970 şi iunie 1988.

Ca an al inundaţiilor în România ar putea fi desemnat anul 2005, care este caracterizat printr-o manifestare secvenţială în timp, cu unele intervale de caniculă, din luna februarie, până la începutul lui octombrie şi o acoperire „insulară” a majorităţii unităţilor geografice, de la cele montane, deluroase si de podiş, până la cele de câmpie. În primele luni (feb – apr), viiturile au fost produse din cauza suprapunerii ploilor cu topirea zăpezilor. Ulterior, în lunile următoare , viiturile au fost provocate de ploi torenţiale de scurtă durată cu o intensitate sporită în intervale foarte scurte de timp, de ordinul a 2-3 zile (viituri pluviale).

Inundaţii în judeţul BotoşaniInundaţii în judeţul Botoşani

Putem menţiona un scurt istoric al precipitaţiilor căzute în judeţulPutem menţiona un scurt istoric al precipitaţiilor căzute în judeţulBotoşani:Botoşani:

În anul 1909, într-o notă către prefectul Dorohoiului de laÎn anul 1909, într-o notă către prefectul Dorohoiului de laadministratorul de plasă se menţionează că în Zamostea, Zvoriştea şiadministratorul de plasă se menţionează că în Zamostea, Zvoriştea şiVârful Câmpului în ziua de 27 iunie la orele 13 a căzut o ploaieVârful Câmpului în ziua de 27 iunie la orele 13 a căzut o ploaietorenţială însoţită de o grindină de mărimea alunelor, care a produstorenţială însoţită de o grindină de mărimea alunelor, care a produsmari pagube păioase, pomi, zarzavaturi, porumb.mari pagube păioase, pomi, zarzavaturi, porumb.

De cele mai multe ori, ploile de vară au un caracter torenţial şi deDe cele mai multe ori, ploile de vară au un caracter torenţial şi descurtă durată, uneori înregistrându-se cantităţi mari de precipitaţii întrscurtă durată, uneori înregistrându-se cantităţi mari de precipitaţii întrun interval scurt. Astfel, în 1912, în zona Siretului pe zona Bucecea –un interval scurt. Astfel, în 1912, în zona Siretului pe zona Bucecea –Vârful Câmpului s-au înregistrat 972,8 mm, iar cea minimă a fostVârful Câmpului s-au înregistrat 972,8 mm, iar cea minimă a fostînregistrată la 28 mai 1933 când la Vârful Câmpului au căzut 100 mmînregistrată la 28 mai 1933 când la Vârful Câmpului au căzut 100 mmîn 30 de minute.în 30 de minute.

Inundaţie Bucecea - Siret

În urma precipitaţiilor abundente căzute la începutul lunii mai 1978, s-au înregistrat creşteri ale nivelului râului Siret, cota de inundaţii fiind depăşită cu 66 cm. În urma precipitaţiilor din perioada 18-20 august 2005, însemnate cantitativ (144 l/mp) s-au înregistrat 3 victime, 24 localităţi inundate, 173 gospodării şi 600 de hectare de culturi agricole distruse, 190 de persoane evacuate, 113 poduri avariate şi peste 700 km de drumuri, precum şi staţii de epurare a apei, reţele de canalizare, fântâni, conducte de apă, contravaloarea acestora fiind de 170 de miliarde lei vechi.

Dintre cele 24 de localităţi lovite de furtună, cele mai mari pagube au fost produse în Leorda şi Corni – Balta Arsă. La Balta Arsă peste 100 de case au fost inundate, iar viitura de pe Sitna a inundat aproape 100 de case în Leorda. La Dorohoi au fost inundate 48 de case, zeci de hectare de teren şi a fost distrusă parţial reţeaua de canalizare.

În comuna Vorona, dezlănţuirea naturii a afectat cel mai mult satul Joldeşti, unde apele pârâului Vorona şi ale afluenţilor săi au inundat curţi şi anexe gospodăreşti şi întinse suprafeţe agricole. În comuna Tudora, paguba a fost produsă de inundaţia unei singure locuinţe, însă peste 20 ha de culturi agricole din lunca Siretului au fost acoperite cu apă, iar 7 km de drumuri comunale au suferit avariaţii.

Inundaţie – râul Jijia

Precipitaţiile puternice au determinat creşterea nivelului râului Prut, depăşind cota de inundaţie cu 141 cm la staţia hidrometrică Oroftiana, punând în pericol câteva localităţi, iar la Rădăuţi Prut râul a depăşit cota de atenţie cu 84 cm. Cea mai mare cantitate de precipitaţii, 144 l/mp, s-a înregistrat în zona Stânca-Ştefăneşti, unde cota de pericol a fost depăşită de aproape 10 ori.

Cea mai mare creştere a nivelurilor râurilor s-a înregistrat pe râul Jijia, în zona oraşului Dorohoi, unde, într-o oră, nivelul apei a crescut cu 370 cm, iar cea mai mare viitură, de peste 170 cm, a fost la Mileanca.

Precipitaţiile, însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale vânturilor, au distrus culturile de porumb, unde recolta de peste 2600 ha a fost distrusă în proporţie de 35%, pagubele fiind de 7,5 miliarde de lei vechi. De asemenea, 2000 ha de floarea soarelui au fost distruse în proporţie de 40%, pagubele fiind de 6 miliarde de lei vechi. Au fost afectate şi 600 ha de cereale, pagubele fiind de peste 2 miliarde lei vechi. Au fost afectate 117 fântâni din tot judeţul, iar apa a devenit nepotabilă.

Inundaţie Prut - Oroftiana

Pentru lacurile de acumulare Dracşani şi

Iezer – Dorohoi a fost atinsă cota de apărare, iar

pe acumulările Calu Alb, Cătămărăşti şi Negreni,

podul de gheaţă a atins grosimea de 15 cm. Din

cauza topirii zăpezilor şi a precipitaţiilor, drumul

judeţean 291 B, care leagă Dersca de Mihăileni, a

fost distrus pe două porţiuni din cauza tasării

terenului şi a devenit impracticabil., izolând pentru

un timp Dersca de restul judeţului.

În urma precipitaţiilor căzute pe 12-13

aprilie 2006, au fost inundate sute de hectare de

teren. Cea mai afectată comună a fost Vlăsineşti,

unde 15 anexe gospodăreşti au fost avariate, 2,1

km de drum comunal au fost afectaţi şi alţi 54 km

nu au mai fost circulaţi din cauza noroiului. La

intrarea râului Jijia în satul Buhăceni (comuna

Truşeşti), au fost inundate circa 120 ha teren

arabil, iar un pod de beton din satul Drislea a fost

distrus.

Inundaţie comuna Cosula - Botoşani

Măsuri de prevenire, de ameliorare şi Măsuri de prevenire, de ameliorare şi îmbunătăţireîmbunătăţire

Măsurile de prevenire reprezintă un mijloc major de a ne apăra deMăsurile de prevenire reprezintă un mijloc major de a ne apăra deinundaţii, mai ales acolo unde nu sunt construite diguri sau lacuri deinundaţii, mai ales acolo unde nu sunt construite diguri sau lacuri deacumulare. Aceste măsuri pot fi următoarele:acumulare. Aceste măsuri pot fi următoarele: elaborarea unor hărţi cu suprafeţe din lungul apelor, expuse elaborarea unor hărţi cu suprafeţe din lungul apelor, expuse

hazardelor;hazardelor; renunţarea la îndiguirea generalizată a albiilor majore şi a luncilor şi renunţarea la îndiguirea generalizată a albiilor majore şi a luncilor şi

realizarea polderelor, ca spaţii de „respiro” în perioadele inundaţiilor;realizarea polderelor, ca spaţii de „respiro” în perioadele inundaţiilor; interzicerea construcţiilor în apropierea apelor, supuse riscului de interzicerea construcţiilor în apropierea apelor, supuse riscului de

inundaţie, pe benzile marcate cu roşu;inundaţie, pe benzile marcate cu roşu; implicarea autorităţilor în protecţia mediului, dar şi a celor de la implicarea autorităţilor în protecţia mediului, dar şi a celor de la

administraţia locală şi naţională pentru aplicarea măsurilor de administraţia locală şi naţională pentru aplicarea măsurilor de prevenire a inundaţiilor şi de protecţie a populaţiei şi a mediului;prevenire a inundaţiilor şi de protecţie a populaţiei şi a mediului;

eficientizarea sistemelor informatice, privind avertizarea fenomenelor eficientizarea sistemelor informatice, privind avertizarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase;hidrometeorologice periculoase;

educarea populaţiei pentru protejarea apelor faţă de poluarea cu educarea populaţiei pentru protejarea apelor faţă de poluarea cu deşeuri solide şi lichide;deşeuri solide şi lichide;

informarea oamenilor în legătură cu aceste fenomene şi cu modul în informarea oamenilor în legătură cu aceste fenomene şi cu modul în care trebuie să se comporte în cazul în care acestea se produc.care trebuie să se comporte în cazul în care acestea se produc.

BibliografieBibliografie

1.1. Grecu Florina, „Hazarde şi riscuri naturale”, Grecu Florina, „Hazarde şi riscuri naturale”, ediţia a III-a cu adăugiri, Editura Universitară, ediţia a III-a cu adăugiri, Editura Universitară, Bucureşti, 2006Bucureşti, 2006

2.2. MinticiMintici Ioan, „Judeţul Botoşani – Geografie şi Ioan, „Judeţul Botoşani – Geografie şi geografi”, editura Silva-vic, Botoşani, 2007geografi”, editura Silva-vic, Botoşani, 2007

3.3. motor de căutare: motor de căutare: www.google.rowww.google.ro

4.4. „ „Terra”, editura CD Press, Bucureşti, 2006Terra”, editura CD Press, Bucureşti, 2006

5.5. Turner Matt, „E. Enciclopedia – Pământul”, Turner Matt, „E. Enciclopedia – Pământul”, editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2006editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2006