Aolicatiig! stud[ de caz

Aplicafia 1:O intreprindere are o funclie de produc[ie de forma:

Q=5L-L2+Lk+4K-3K2,unde: Q - reprezinti produclia;L - numdrul de ore de muncS;k - este numirul de ore maqini.Prelul unei ore de munci este de 50 u.m., costul unei ore

rnagind este de 40u.m. (capital utilizat), 9i prelul de vdnzare al

orodusului este de 100u.m..Ce trebuie si faci intreprinzdtorul pentru a maximiza profitul

siu?Notdm cu P profitul intreprinderii, cu R rezultatul total, cu C

ctul total, care nu cuprinde aici decit piala muncii gi a orelor-rcagin5.

Deci.P=R-CR = 100Qc=50L+40K,

de unde: P = 100Q - 50L 40K.Dar, Q reprezintd valoarea funcliei de produclie.Deci: P = 100 ( 5L - Lz + Lk+4K-3Kz ) - 5L-40K

p = 450L - 100L2 + 100LK + 360K - 300K2.

Prima condilie de maximizare a profitului este ca derivatelepa4iale ale profitului in raport cu L gi K si se anuleze in acelagi timp:

Presupunem cd derivatele de ordinul ll sunt negative.

AO!i- = 1i0^[, + ii;Ll * fililJi = U

Din cele dou6 ecualii (dorind sd maximizim profitul) putemj-lEj::_ = 4:i{-r _

"-Ll[I + 1 r_l[J.i = r_r

stine prin rezolvare valorile lui L gi K:L= 2,78 9i K= 1,06.

3

lntroducem valorile lui L 9i K in functia de produclie:Q = 13,9 - 7,73 +2,95 + 4,24 - 3,37 = 10.

intreprinzdtorul este, deci, interesat sd produci 10 unitdli dinprodusul sdu pentru a obline un rezultat total egal cu:

R = 100 10 = 1000u.m.in acest caz, costul total este:

C = 50 2,78 + 40 1,06 = 181 ,4u.m.9i agentul economic incaseazi un profit maxim de:

P = 1000 -18'I,4 = 818,6u.m.Subliniem cd acest profit este pe o perioadi scurtd c6nd

cosiurile fixe nu au fost luate in considerare.

Aplicafia 2:O societate doregte si-gi vAndd produsele pe trei piele.

Produclia sa anuald este de 100000 buc. , prefulactual este de 10 $iar in anul viitor se preconizeazd o cregtere a produc[iei cu 10% ; sise determine prelul de v6nzare pe fiecare pia[i gtiind ci elasticitifilecelor trei piele sunt: e1=3, e2=1 ,25, e3= 0,5.

Rezolvare:AvAnd in vedere datele care se cunosc pornim de la formula

coeficientului de elasticitate a ofertei:

inlocuim in aceasti relatie elementele cunoscute gi rezultS:

10.000

D - 100.000-(t LP

ibDin aceastd rela[ie se poate deduce varialia pre[ului:

IAP =;

Lt)

^Qo" LP'

P

Prod 1 Prod 2 Prod 3

Crtihatea ceruti 4000 u.m. 3000 u.m. 8000 u.m.Hul 250 u.m. 400 u.m 20 u.m.*biatia cererii - 500 u.m. +1000 u.m. -1000 u.m.Ytsiatia oretului -50 u.m. +100 u.m. + 5 u.m.

in rcest caz pe prima pia!5 varialia prefuluise determini astfel:

np, =!= 0-33taJ

* P, : I0 + 0,33 = 10,33

A,P" = I :0.8" t.25

* Pr- l0+0,8=10,8

M, =L=z' 0,s

+ Pr:10+2=12

in mod evident cea de-a treia pia!5 este cea mai avantajoasdpoduc.itor deoarece are cererea cea mai mare qi prelul poate fi

liftd

Aplicafia 3:Trei produse sunt caracterizate prin urmitoarele date:

Comparind produsul 1 cu fiecare dintre celelalte doui si segrupa din care fac parte (complementare, substituibile,

Se calculeaz5 elasticitatea lncrucigati a cererii pentrugrupare de produse (1-2, 1-3,2-3):

LC'

C,r_p, = Lp,

pl

-s00 Lqg0

EPtz=##=-0,05 ; EPzr=# =-l'66

400 250

Valoarea negativd a celor doui elasticitSli incrucigate ale

cererii aratd ca produsul 1 9i produsul 2 sunt complementare

-500 -1000D 4oo[

= -0,5 ; Epr: togP = +a,625LPn= +5 =-u,J , LPtr: _50 - tv)vLJ

20 250

cele doud elasticitili incrucigate sunt de semne diferite deci

produsele 1 9i 3 sunt "indiferente'

1000 - 1000

Epz, =+*= 1,33 ; Eptz= # = -0,5

il 4oo

Deasemenea, produsele 2 9i 3 sunt "indiferente"

Aplicafia 4:lndustria de instalatii de incSlzire se compune din douS firme.

caracteristicile pielei sunt asemenea ci deciziile unei firme

afecteazd profiturile alteia deci funcfiile profiturilor celor doui firme

vor avea variabile comune:

P, = 5q, - Qr' -o,5qz2 +12

P, =9er. -1,5qzz - q12 +20 ,

Iesfe grild:f . in economia de pia{i, concurentialS, costurile igi exercitii influenlaasupra pre[urilor in urmitorul mod:a) direct prin intermediul cheltuilelilor de produc[ie;b) indirect prin intermediul ofertei;c) indirectprinintermediulcererii;d) direct prin intermediul prefurilor materiilor prime, materialelor etc.introduse in fabricalie;e) directprin intermediul ofertei.

2. intr-o economie de piald stabilirea prelurilor:a) este precedatd de analiza critici a costurilor pe fiecare unitateproducdtoare, urmdrindu-se optimizarea producliei, valorificareamaximd a rezervelor interne gi oglindirea cheltuielilor din punct devedere economic;b) se face la nivelul agen[ilor economici la nivelul impus de pialifiird a se tine cont de ponderea cheltuielilor in pret;c) se face prin negociere intre agenfii economici luAndu-se inconsiderare atAt condi[iile avantajoase de desfacere cit gi costurilede produclie;d) este arbitrard in urma jocului liber al cererii 9i ofertei,producitorii decid s5 produci ceea ce se vinde chiar daci nu serecupereazi in intregine costurile;e) se face numai pornind de la costuri.

3. Costul 9i prelul au o natu16 economici comuni deoarece:a) ambele misoard numai efortul material depus pentruproducerea unei mdrfi;b) ambele exprimi consumul de factori de produclie;c) ambele exprimd valoarea de intrebuin{are a unei m6rfi;d) ambele se utilizeazd pentru a determina valoarea marginald auneimirfi;e) ambele sunt influenlate de consumul de resurse.

4. Privit prin prisma costuluide producfie, preluleste:a) un instrument de cuantificare a consumului de factori deproducfie pentru realizarea unui produs;b) misura valorii de intrebuinfare a produsului destinat schimbului;c) instrument de cuantificare a costului;

45

d) instrument de cuantificare a valorii de schimb a unui bun

oarecare;e) valoarea marginal6 a bunuluidestinat schimbului.

5. Sensurile costului sunt:a) cost de produclie, cost antecalculat 9i postcalculat, cost mediu,

individual gi concurenlial, cost de echilibru, cost marginal, costcomparabil pe piala mondialS, costul ca bazd de calcul aprofitului, costul ca element de corelare a prefurilor;

b) cost individual, cost fix, cost variabil;c) cost unitar, cost fix, cost mediu fix, cost variabil, cost mediu

variabil, cost marginal;d) cost de seclie, cost de uzind, cost complet;e) costuri directe, costuri indirecte.

6. Costul postcalculat este:a) costul care sti ta baza determindrii prefurilor de vinzare pentru

toate produsele gi serviciile care se vSnd pe piald:

b) un cost prospectiv al produselor alese ca etalon;c) costul care sti la baza formdrii prelurilor la produsele pentru

care nu se pot gisi etaloane, produse ce au caracter de unicat

sau comenzi ocazionale;d) costul de produc[ie determinat cu ajutorul normelor specifice de

consum gi a prelurilor gi tarifelor pentru materii prime, materialeetc. respectiv fo(ei de muncd;

e) costul la nivelul cdruia se stabilegte preful de vAnzare al

comenzilor sau produselor unicat.

7. Costul de echilibru este:a) costul recunoscut pe pia!6 pe baza raportuluicerere-ofertd;b) costul mediu unitar determinat ca raport intre costul total 9i

volumul producliei obfinute;c) costul mediu al produselor alese ca etalon;d) costul in jurul ciiruia oscileazi costurile individuale gi pe care

producitorii se preocupi in particular si nu-l depdgesci;e) costul concurenfial dintr-o anumiti ramurS.

46