Anul Y M X . — Ло. ЗЙ 5 BANI IN TOATA ŢARA 5 L u n i , 1 7 S e p t e m ! г н

L U P T A D E L A ZAINZUR ( T R I P O L I S ) . — (Vezi explicaţia);

a . — No і .UTIL t

JÂtcr•alură Mania Dum Pentru patrişf?4 Cugetă r i . JG . « p a B " " ^ ; F «

literatură яЩеіпаЩ « S »"•. -т? Singur . fc? . . J O G É L D E JfrujÉSsant . - a * « « « ^ Napoleon là* spilaTul.TTrn ' ( r f i M ^ l l o u , ^ c h i T B d r ^ b a t a l . . . T* f t T T í t i

de Marco de Sainl-Ililaire m ă i a D u m n e z e u şi Maica D o m n u -:І. »wiittjff :...Ö-recunosc : E m . i m a D u m i t r a .

Mă i r iveşte, rar ««Ьі*, S ri i | iesc m e reu . Ar vroja s ă aâefctLaa, aai M a g i este. II і айЬйванМе:

-— „(.'• иавь rac i m a n ă Ьешаи»** — „Ce sS.ff txurnairê J a иігіаега-

zur i le şi pu... ЫАЖЕАМ m e u . . . " , *

Apoi fărăsaSi taamfanewotbai : —- „ N u ШгньіЬгЦаіреЯЩЬ ЦІ

s p u l câ te

•. Şl'piâi>3ft*=.Pe É p á l B11 St PA** că

^ѵаевс s » f a * t e > a p S i n g i i r | | i ş j î t f .ce i§ i 'Ai i -e î free» N W I A I . Jietllru f:tpiin

t l k ^ ç i i u Щ c* mi -e fncă . ' m boş" n * Bisp&phaBt: dc f ű e s a l ' nniui*fa _4nlim%ijjn s j»; .ş i ta l é k . s i г і і^еиіиса

de acel cava necunoscu t , ce si a as-. m cuns^în dp^ul^.usu,- .а\ча^.,ііші«іл, io

scria,-»$e-w$ţ 4\pat. Şi :doar..5tiu bine că nu e s t i - n i m i c acoio . • „ . .Mă. ûitoi-t brusc, căcî »»i-e frică.

s tă la spa te le m e u . şi n ic i acolo ira es te ni-

ce că

de aceea ŞTIU b ine mic .

' S u n t ' i r i t a t , ce t rec 2. Mă

pentru

te-al ;jaică l a ţ a c ă e a e r ; I a «ка» ЛеЬфт^і e f t _ " P f c a t , s ă u

nsor, .

VKicI e ş ş t ia c u m s ă evJÉejares t •acru ş t c a m s i aut fac ieţefe». O să» t i яг i acă mi lă de mine . ş t xk-să

OKpretirieaiî, dacă o s * afl i i In í B e e r a b í t t atare sufleteaaaă :яаа

î te«VRÊÀ% a« s u a m p e

- „Ba атамЙгіШП^ііііявІыіі Şi marnai

ş a n ţ u l şi B i a t a n:

cu i el : u: de d e m u l t fi d i n sa t . o brii d ă d e a po m e a m пигач і і m a l fura: D u m i t r a U r s u ins-ă,JUM-UEXTTILUU. о ш al dru. ' _ m i l ă do o m m a l m a r e ş i m a l voinic de c â t cel a l c ă r u i n u m e p u r t a , ş i n e b ă t e a s d r a v ă n ! E U u n u l , m u l t e ciom e g e £лі m a l m â n c a t pe sp inare . . . J a r d u p ă ce ne s n o p e a d in b ă t ă i pe a o l , l u a din c;-.să c lond i ru l cu ra-

;îŞ(zur9ee:«#^ ' -ş»i пгявсе a t u n c i : c u m m o ş u e a e < l îmbată mereu, c u m o injurii ff-o tte te, c u m el nwotfaX munieaçte n i m k ; cum ea trebue s ă aie4>ea | | | )ascä siwt g u r ă , c u m pomii n u m a i rodesc ca în alţi ani , c u m negustori i n u m a i plătesc cinstit , ş i câte altele. O ascult a m mişcat; ochi i turburi i . s e umezis e r ă ; umbrele serei n e învă lu iau , pe nesimţite. . .

-r- „ C u c e o i fi greşit e » , • • t r ^ B L . 4(BfTftl-cerol. сй .saVjtíau гяиаді o l i m a ШЯгеЧ^- Щк mx£af шшрШ^іЯ* aşa..:"**"« e#V r u i a t^-I v ă d fa la , s eara aprind lampa— căci . . . . (nici drSznasc s ă mărturisesc, a c e a s t ă şine)... s r n g ^ i m i - ^ . f r i i u a - .

Dar. tu и m a înţe legi mcă4; N u d e ргЬше§ІТ.тм! frică.

in tra 1- ' f f i#f^jtfni_;Ti puşca ca реирш câ ine , n u mi-e friéta> mntfc cruri suprafiftsOt N u m i « de т в е д , ffindcă a m con

s f ă n e i r t e a r e n imic ire t e m dar?. . . De

mrnei. a l ă t e m de zvârcolirilei

tu lburat . Mă t e m t imânt a l fricel ; BazI, dacă a a

fr к.а-~тяеп ~rreate pe z i . î nch id în odae , m ă •

t r â n t e s c în pa t , m ă a s c u n d s u b pia- j pomă); î n g h e m u i t acolo. Snchid o- ;

ch i l cu d i s p e r a r e şi s t a u a s a v r e m e , î n d e l u n g a t ă , l u p t â n d u - m ă cu g â n - \ dul că l u m â n a r e a m a l a r d e pe m a - ' s ă şi că a r t r e b u i s ă o s t ing . Dar n ' a m c u r a j u l ca să o fac.

Nu este î ng roz i t oa r e aceastÄ exist e n ţ ă ?

Şi c â n d m ă g â n d e s c că era o vre-me c â n d h a b a r n ' a v e a m de toa te a- • cesteai! M ă î n t o r c e a m l in iş t i t a casă , j U m b l a m în s u s şi în jos p r i n odae şi n imic nu -mî t u l b u r a l in iş tea m e a .' s en ină . Aşi fi r â s cu pof tă d a c ă ci- . ne va m i - a r fi spus c ă a m s ă su fă r ; o d a t ă de ne în ţe leasa s t u p i d a şi te- , r i b i l a b o a l ă a fricel. D e s c h i d e a m cu ţ c u t e z a n ţ ă uşi le odăi lor î n t u n e c o a s e ; * m ă d e s b r ă c a m a lene, n u m ă ba r ioa - ; d a m ş i n o a p t e a n u m ă s c u l a m s ă e x a m i n e z zăvoare le . S t a r e a m e a de a c u m a s'a î n c e p u t de anul t r e c u i într'un ch ip foarte c iuda t .

Era toamna , într'o s e a r ă neguroa- • să. D u p ă вяеіза când s lugi le plecară, ' începui să m ă întreb, cu ce să'mî petrec vremea. Mă pl imbai cât-va t â m p ршімеосіае. M ă s i m ţ e a m obosit , ş | a^ t fa t^^BH.ş t î am din c * pricină; ш і і і ц і м а і і ia» t n n n hn r h i i r a k i ţ

.*ăă ttt»aet4 g»,p»iaăa m ă r u n t ă Mfcţea ' î f i i b : » — r t ^ ІЕОИСЕ' trist , copleşit' tfé atoaHili( iMattpidă care t e faee 9»

; p * l a » j i t s a * t s ă " intri în vorbă, cu ori"-' ş ţ i coa te i ernea l pentru o * a l i t a sea-

'TUF de pavară g a n d u f i l o ç S U s i m ţ e a m îngrozitotr u s - s i n g e r .

іШааалаі s » pu rea goa lă . cà. mèt^o-E r a m înconjurat de o s ïngu-

cătaat M s f â r ş u ă , сЬіпивваие, Ce eră să. iíacT M ă aşeza i jos . & Barăfcdare ' nervoasă începu su'mfc Іаивіее P ^ > ' pieiaare. Mă ridicai » t c # | ç n r n i l & răs l m lungul .ai \а^..ЫА.ІРГОЬІЕІ b u a m avut şi fri^ttrï,^aaài*ain abolit -e*.. mfi i j l ţ ' i » I ' N t M j r Í É | ^ f f ІЩ

t*.:4ur»ea4'-că циаіи чяи .іаіііііці d e а-t a r ă рМогавае fe sdae , PMLNI-t» e e ï . 9 іпяа | . ; -ав іша w e * - t a l aft, Я а г simţimarrt-uî n*astampă*Bhrfth- .

s ă mă, .mâne i a r ; v^dtÀun c i , nat. rfiasaodá « c a s a r e a . i s r b u e ^ s ă

d É i r e a n e s ă êSM\duc unde-•aaíSfa we-ша «aciJten.

ЩП m casa». ѴЁШ-. l a trei colegi , 4Ш n a e r a u í a e a ü . G ,рсЕв%Ів | u e -gal Ы т ѵ і в Ш c » gândul s * tn -tălneac . ş a caasra. -tBntre cunoscuţL

Bara » evrense jpeeorrjorătă. Asfai-1mI « d a t d e p loa ia ЫжШмШт O p î e a *

Ийіпагѳіе. ШтШ rfeeam neîncetat pe draaşr

'arn s ă g ă s e s c pe nimeni cu cine : | B ААВ-Л»*Ш8 s taü puţin de vorbă.

Mcj^AAJAT : M ă TRACA»'- _ . . _ ' toiate ca ienalete Ş T п а % ; ' Э Д і а а н с V a a a á u e . Oa-

t. m e n i » o s o m o r « | i : i p e ó M u ^ W a t e w a r ' pofta. ^ «è păreaft r * vfavaatt^nloi átor. ІШІЯВНЁЕЕ c a af . ѵ е а й ^ і а а báutnrti ipa

I f i ü l

. papjak.

a ş a ş i m ' М О М Г Г С О К Ш ^ а і ^ ^ ^ в і а М aaSS^pe^^^ЗГйовШ и & * а -

і « & , а » Г ѵштцпіШшіЫ^Щ^іяЁшь ЛГЗТ* « p r é

.um, Vi Septembrie 1У12. UNIVERSUL LITERAR No. 38. — 9.

torc d e . , d o u a ,or î , ( ch . i ia în b r o a s c ă . Ş i аш, fost t o a r t e s u r p r i n s , g ă s i n d a c u m a u ş a d o a r î n c h i s ă , dar . nu, înc u i a t ă , î m i «xpl ioa l ' u ^ r u i p r i n a-ceea că. mi -o fi a d u s p o r t a r u l ceva s c r i so r i î n l ipea mea. de a c a s ă .

La t ra i . F o c u l m a l s a r d e a ş i răap&n-d e a p u t i n ă l u m i n ă p r i n odae . L u a i l u m â n a r e a şi m ă îndrept ta î c ă t r e sobă c a s ă o a p r i n d , c â n d cteodată obse rva i că c ineva s a d e în j i l ţ u l

meu , cu spa te le , s p r e mine» si cu p i c ioare le totimso s p r e ioc. >

De loc nu m'am s p e r i a t ; nic i p r i n g â n d n u m i - a t r e c u t a şa ceva. O expl ica ţ ie foa r te s i m p l ă îm i fu lgeră p r i n c réer : v r e u n u l d i n prioCemi meï a veni t s ă m ă viziteze şi po r t a ru l i-a desch i s u*ja cu p r o p r i a Iul chee. Şi î o d ă t â îm i v e n i r ă In m i n t e t o a t e a m ă n u n t e l e î n toa rce r i i me le : că p o a r t a m i - a fost 'deschisă fă ră î n t â r z i e r e şi că u ş a odă i i rncle n ' a fost î n c u i a t ă .

P r i e t e n u l m e u , c ă r u i a îî Vedeam p ă r u l , a d o r m i s e în a ş t e p t a r e a mea , şi deci m ă a p r o p i a t de d â n s u l c a să-1 scol. II v e d e a m bine. de tot. Bra.-ţ u l d rep t îl a t â r n a în jos , p ic ioare le ÎI erafi î n c r u c i ş a t e , i a r capi i i II e r a ap l eca t într'o p a r t e . „Cine-I aces t a?" m ă î n t r e b a i eu î n g â n d . E r a în tu ne r i c î n odaie . Pudica! , m â n a , sp re a'l lovi pe u m ă r pe cel ado rmi t .

Izbii cu m â n a în l e m n gol. Nu e r a n i m e n i acolo. J i l ţu l e r a gol .

C u m m ' a m m a l spe r i a t , D o a m n i l M ' a m r e t r a s ca d in fa ţa u n e i p r i

mejd i i î ng roz i toa re . Apoi m ă în torşe î r epede , c r e z â n d

că este c i n e v a la spa te l e m e u . D in n o u s imţ i i .pe u r m ă o d o r i n ţ ă nebun ă de a e x a m i n a j i l ţu l . M ă î n to r se l c a o s fâ r l ează . Şi m ă o p r i locu lu i , g â f â i n d dc g r o a z ă ; e r a m g a t a să m ă p r ă b u ş e s c la p ă m â n t .

D a r c u m s u n t c a o m cu m u l t s â n ge rece, m ă recu lese i r epede ş i încep u i s ă cuge t l impede . ,,A fost o fant o m ă , o n ă l u c i r e " , îm i zisei în g â n d . Şi c ă u l a i s ă -mi expl ic î n t â m p l a r e a . I n a s e m e n e a m o m e n t e , g â n d u l zboar ă cu o i u ţ e a l ă ve r t i g inoasă .

O n ă l u c i r e a fost t o tu l ; a c e a s t a este s igur . D a r m i n t e a încă a r ă m a s c l a r ă în tot t i m p u l şi a func ţ iona t în m o d r e g u l a t ş i logic. P r i n u r m a r e c recru l n u sufer i se nic i o t u l b u r a m N u m a i ochii m i s ' aü înşe la t şi ei m i - a u înşe la t m i n t e a . Ochi i a u v ă z u t o vedenie ; vedenie , c a r e în oan ţen j l p ro ş t i d e ş t e a p t ă c r e d i n ţ a în m i n i m i .

Apr inse i l u m â n a r e a . D a r a p l e c â n -d u - m ă c ă t r e sobiţ, b ă g a ! de s e a m ă că t r e m u r d in to t corpuL şi, s ă r i i î n s u s spe r i a t , p ă r â n d a ^ m i - s e că m 'a a t i n s c ineva de la spa te .

Deci , n u e r a m cu to tul l inişt j t . M ă p l i m b a i p u ţ i n p r i n odae. Apoi

începu i s ă - m i vorbesc s i n g u r cu g l a s t a re . Şi î n cele d in u r m ă f r edona i u n cân tec .

I n t r ' u n t â r z i u m ă a p r o p i a t de u-şe şi î n to r se l ehe ia de d o u ă or i ; a-ceas t a m ă m a l l in iş t i pu ţ in . Cel p u ţ in n u p u t e a s ă m a î i n t r e n i m e n i .

M ă a ş e z a i pe u n s c a u n şi c u g e t a i m u l t ă v r e m e la a c e a s t ă a v e n t u r ă ; a p o i m ă c u l c a i şi s u f l a ! în l u m â n a r e .

C â t e v a m i n u t e to tu l fu b ine . S t a m cu lca t p e spa t e , destuL de l iniş t i t , î m i ven i g â n d u l s ă m ă u i t p r i n o-d a e ş i m ă î n t o r s e l p e o p a r t i .

C â ţ i v a t ă c i u n i m a i a r d e a u în căm i n şi a r u n c a u o r a z ă de l u m i n ă l a p ic ioare le j i l ţ u lu i , şi mi se p ă r u că omul acela s a d o d i n n o u acolo. T r ă s e i r e p e d e u n ch ib r i t pe pere te . D a r n u v ă z u i p e n taaeuL

M ă s c u l a i şi a ş e z a i j i l ţ u l l a c a p ă -t u l p a t u l u i , a ş a fel ca s ă nu-1 pot vedea. Apoi s t i n se i d i n nou l u m â n a r e a ş i c e rca i să a d o r m . Deab|ia a ţ ip i i tusa , ş i toată s cena din s e a r a aceea î m i a p ă r u în v is . Sării în e u s c u p r i n s de o r o a r e , s i apr in iànd. l u m â n a r e a , m ă aşezai pe m a r g i n e a ţ a tulul , c ă c i n u m a l a v e a m c u r a g i u l s ă d o r m .

D a r f ă r ă de vo ia m e a , î n d o u ă r â n d u r i m ă fu ră s o m n u l câ t e p u ţ i n . .Şi de două o r i r evăzu i a c e a a r ă t a r e ' s t r a nie . Crpdeam că î n e b u n i s e m .

o d a t ă cu iv i rea zor i lor d imine ţ i i , m i ee r is ipi t a a t ă a p á i m * , ş i d o r aţii l in i ş t i t p â n ă la a m i a z ă .

Aşa d a r s 'a i s p r ă v i t ! Tot cé a m v ă z u t a fost un vis u r â t ; a m avut. p robab i l f r igur i . 1 Am fost bol t inv ş i atâta tot .

P e t r e c u ! z iua foar te vesel. S e a r a a m l u a t m a s a ia b i r t şt pe u r m ă m ' a m d u s la t e a t ru ; d u p ă t e rmi n a r e a spec t aco lu lu i m ă î n d r e p t a i s p r e ca să . A p r o p i i n d u - m ă I n s ă de l ocu in ţ ă , m ă c u p r i n s e s e u n fel de nel in iş te c i u d a t ă . I m ! e r a frică să-1 rev ă d peci. N u - m i e r a frică do el, de prezen ţa lu i , î n c a r e n u c r e d e a m ; dar m ă t e m e a m că o să a m i a r ă ş i h a l u c m a ţ i l , m ă t e m e a m , că o s ă - m i fio i a r ă ş frică.

R ă t ă c i i pe s t r ă z i p â n ă la u n u din n o a p t e : în cele d in u r m ă î m i d ă d u i seamai că ceea ce fac este o neghiobie şi m ă h o t ă r â l să s u n la p o a r t ă . Kesp i r a ţ i a mi-e!ra a ş a de greoa ie , în cât. a t r ebu i t să m ă opresc de m a l . m u l t e or i pe scă r i . S t a t u i v r e a z^c» m i n u t e î n faţa odăi i melc pc coridor : ajpol m ă s imţ i i . d/eodaţtă'Ptin. de cura j , î i „voin ţă . î n t o r s e l cu g r a b ă che ia în b roască , a p r i n s e i u n vhi-b r i t ş i , î m b r â n c i n d u ş a cu p ic ioru l , a r u n c a i o ' c ă u t ă t u r ă s p e r i a t ă s p r i c ă m i n , pa r n u văzu i n i m i c a . ДЬ !...

Ce u ş u r a r e 1 Ce . bucur ie , ! M ă preu m b l a ! vesel p r i n odae . D a r tot n u e r a m pe dep l in l in iş t i t . Mă în to r c e a m b r u s c d i u c â n d î n c â n d . î m i e-, r a frică dc u m b r a t a i n i c ă de p r in ,un-gh ie re . ,,,,

A m d o r m i t foar te r ă u ; u n zgomot î nch ipu i t rnă tot de ş t ep t a f ă ră înceta re . P e el î n s ă n u Slam m a l văzut . N u ! S'a i sp r ăv i t cu d â n s u l !

De a t u n c i m e r e u mie- f r i că n o a p t e a d a c ă s u n t s i n g u r . S i m t n ă l u c a a-ceea m e r e u în a p r o p i e r e a mea . D a r to tu ş i ea n u s 'a m a i a r à t n l . Nu. Ceea ce de al t fe l n ' a r e n ic i i m p o r t a n ţ a , f i indcă n u c red î n ea, f i indcă n u e-x i s t ă .

D a r m ă t u r b u r o r i do câ t e o r i m ă g â n d e s c ,1a el. Mi se p a r e că-l v ă d dormi-/îd, eu u n b r a ţ a t â r n a t în jos,, şi cu c a p u l ap leca t î n t r ' o p,*rie... La n a i b a ! nu.. .mal v r e a u s ă . v o r b e s c de el, v r e a u ş a u i t i o a t ă i s t o r i a , a c e a s t »! , Dar m ă u r m ă r e ş t e f ă r ă încetare. . , . Nebun ie goa lă . . . D a r to tuş i este a ş a . S i cine m ă u r m ă r e ş t e , ? E / 7 , Dar ştiu b i n e c ă ei n u exis ta , că n u e ш ш е ш / i N u m a i in I r i t a m e a b o l n ă v i e o a s ă e-x i s t ă el. £11 d a r nu m a t v r e a u s ă m ă g â n d e s c l a a s t a .

De g e a b a ! o r i c u m m ' a ş l suc i , o r b c u m m'a.şi î n v â r t i , n u po t s ă s t a u s i n g u r în c a s ă ; f i indcă şi el es te a-colo. Şi ş t iu bine că n ' a m sA-I v á d n i c i o d a t ă ; n ' a r e să se m a l a r a t e .

s 'a i sp răv i t^-• •as ta .VDaf t o t u ş i el e-i M f c î a -4»i«4ea Nevăzut , ce-î d rep t , d a r to tuş i exis tă . In dosu l u-şilor, ' în scr in , pe s u b pa t , în u n g h e ru l î n tunecos , pes te tot . Dacă deschid u ş a , d a c ă cau t în d u l a p , s a ü d a c ă m ă u i t cu l u m â n a r e po s u b p a t s a u p r in u n g h i e r e , n u este el a c o l o ; d a r a t u n c e a îl s im t pe l a spa te . M ă înto rc în g r a l Ä , cu t o a t e că ş t iu d inain t e că n ' a m să-1 v ă d şi, ş t iu dease-m e n e ă că n ' a m să-1 v ă d n i c i o d a t ă ! F i indcă el n u es te nici î n d ă r ă t u l m e u n ic i p r in p r e j u r u l m e u . "' Lucru l e nebunesc , d a r penibi l . Şi riu pot să s c a p de g â n d u ! aces ta chinu i t o r .

D a r s u n t s igur , că d a c ă a m să m ă înso r n ' a r e s ă -mi m a l fie frică de el, f i indcă o s ă d i s p a r ă ; şi o s ă d i s p a r ă p e n t r u că n ' a m să m a l fiu s i n g u r !

losif Şarvazy

Cu ochii jnarl şi negri, rupţi ca

cea'rcaiie mari ,щ le-arată chinul nopjilor de Insomnie; 'părul negru ca abanosul, ondulai şi pieplănal cu artă; à sţtvi(a)яЦцгааіпіса vine să alinte din când în când acea frunte brăzdată, ţie. două cule a-dănc't.

Cu іециі bronzat 4ф care lasă să se zărească încă delicateţa pieliţei ; o mustaţă neagră rotunjită cu vuăestrie. d\a*upra unor buie roşii пфіпіі, ce lasă să se întrezărească un fir de perle lucitoare. Sprânte-niLe negre arcuite, umbrind frumoşii ochi, te face- să crerzl cd-l o fiinţă ce n'd surâs Sn viată.

La lămpi* rare firişoare, de păr alb, care ii da figurel o expresie »aal melancolică,; [glasul asprit şi devenii autoritar din cauzal suferinţei şi a ocupaliunel sună ades într'o notă-..mai dulce fi blândă..,.

Astfel e, el. Suferinţa l'a..făcut, rece. Priveşte 'n vid. Ades măna'l grăbită caută în cuiele hainei; de a-coio scoate fotografia el... singurvţ, lucru de. prêt, ee щ mal rămas; ui-tăndu-se la dânsa, relrăeşte чііре dulci din viaţă trecută.

Ochii, se 'ntunecă mal mult, iau o expresie sălbatecă, apoi din el prind a picura lacrimi mari şi dureroase, stăpânite poate multă vreme şi cu destulă greutate.

Era . tânără.* sunt cinci ani d'a-tuiucl. Era logodnica luï frumoasă creolă; o faţă palidă şi mată, gura-t de rusă surâdea ѵ&глпіс: si el o iu

bea, o desmierda cu cele' nîaţ dulA cuvinte. 1-se umpleau, ochii de ferû cire, când dânsa gingaşe şi drăgălaşe îl sărea în, >c«te сд braţul plin, de flori, îmbătătoare, cu ochii^plint de dragoste şi fericire, şi când .îl întindea guriţa .fragă pentru o alintare.

Iluzip dragi, flori ale Linereţet-din voi nimic n'a mal- rămas , O furtună, groaznică cade .flsuprdL acestor doi tineri ce. se iubeau, сщ speranţa], >«u sinceritatej • copita^ scumpă cade bolnavă şi expiră înaintea oricărui ajutor.

Atiuncl... plin de gr oaia şi de turbare blestemând viaţa şi soarlOrl crudă voeşte. să doarmă in mormântul rece, lângă iubita sufletului său; şi ar fi murii., dar prietenii buni şi care-l iubeaţi, l-ай dojenit cu cuvinte, nobile *-«u arătat scopul vieţet lui...

• •§». ioMl~. fti/пдЫг -eu mima ne-ţărmuril de îndurerată; trăind i» să... trăind, cu c u r a j pentru dragosn teu Ae neam.- uietinda-si braţele pentru. Patrie. ;

F . Moscefian—Delenda.

Marco de Saint-Hilaire

JíapoJeon la spitalul ăin Çros-Cailtou

î n t r ' o d i m i n e a ţ ă , e r a I n 18Ю, du p ă n u n t a s a cu M a r i a - L u i s a , Nape» leön se d u s e l a sp i t a lu l d i n Gffoa-Caillott. Se p l i m b ă p r i n s ă l i ş i o-p r i n d u - s e î n a i n t e a p a t u l u i u n u î s ă p ă t o r din g r e n a d i r » s ă i p i d e ş t r i tt puse m a l m u l t e î n t r e b ă r i . Aces ta Я r ă s p u n d e . . .

Nu c r e d e m că a m p u t e a face m a l b ine decâ t de a t r a n s c r i e ae i d ia logu l ca re avu loc şi pe ca r e b a r o n u l L a r r ey , m a r t o r acu t a r şi a u # t e e * в і *Иа povest i t foar te a d e s e a ş l t o t d e a u n a c u v â n t cu c u v â n t .

AöeaaMk)GMTVrşBÎţBft îatirc, ^ w ă r a t şi b ă t r â n u l so lda t este ca rac t e r i s t i că în aceea e ă araAă, pană, u n d e p u t e a s ă . a j u n g ă g r i j a lu i Napoleon p e n t r u so lda ţ i i s ă i ş i cte al£ă p a r t e , p â n ă l a c»! p u n c t a ee ş t i a d in u r m i d u c e a u a b n e g a ţ i u n e a , d i sp re ţu l pent r u v i a ţ ă şi d e v o t a m e n t u l . T r e b u e d e a s e m e n e a s p u s c ă î m p ă r a t u l a-vea afâce de a s t ă dată cu u n u l d ïn a c e l o a m e n i do ta ţ i cu u n sp i r i t n a t u r a l şi o r ig ina l , şi c a r e n ic i o d a t ă nu-ş î d a u p e fa ţă g â n d u r i l e lor, c h i a r s p u n â n d u - l e s u v e r a n u l u i Ion

„ P e n t r u ce e s t ! aci? îl î n t r e b ă e ţ

4. No. 3 8 . UNIVERSUL LITERAR —"5; — - « U i 4i5h>fc

oare*, u n s ă p ă t o r din' g a r d a m e a , a r t r e b u i să fie totdeauna bo lnav?" l' — Este a d e v ă r a t î m p ă r a t e , r ă s -iQunse aces t a : i n i m a o a m b u n ă , o-t fb iu l excelent si pofta de m â n c a r e '-'fonda; d a t r a n a c a r e o a m l a picio-

ЁІ s t â n g m ă face s ă s u f ă r c a u n s femat . Doctoru l , a d ă u g ă cl a r a id p e L a r r e y , v r e a s ă - m î t a e pi-'oiorul şi eu n u v r eau . ' I ; — Şi p e n t r u ce? făcu Nabo leop . 'Âî avea frică de o à u r e r e c a r e n u du-

j r | a z ă decâ t d o u a m i n u t e cel m u l t , iţii c a r e î n v i a ţ a t a a l v ă z u t m o a r t e a de m a l m u l t de zece o r i t n fa ţă?

: -— E ü ! firică? î m p ă r a t e , n u c u n o a ş t e m b o a l ă a s t a , no î ces t i la l ţ î ; d a r d a c ă î m î c iun te sc p ic ioru l de c a r n e j j en t ru u n u l de l emn , n u a ş m a î put ea s ă servesc.

— Şi u n d e a î p r i m i t r a n a a s t a? î n t r e b ă Napoleon .

— L a E y l a u , s i r e ; d a r l a W a g r a m a m primit ' l a ace la ş p ic ior o ţ a n d ă r a de obus . Se în ţe lege c& a c e a s t a de a d o u a r a n ă a făcut r ă u p r ime i .

— Eş t î decora)? L a aceste cuv in t e s ă p ă t o r u l t r a s e

p l a p u m a de pe p a t pe b a r b a s a înc ă r u n ţ i t ă şi r ă s p u n s e eu u n accent de n e s p u s r e g r e t :

— Nu, î m p ă r a t e . — P e n t r u ce a s t a ? — Ah! p e n t r u ce?... p e n t r u mot i

v u l că , a t u n c i când- făceaţ i d is t r i bu ţ i a , e r a m l a a m b u l a n ţ a , şi că ne-fi ind p r é s e n t s u b a rma . . .

—, E drept , a l sufer i t o n e d r e p t a t e , î n t r e r u p s e Napoleon .

,— P e legea m e a ! a m m a l a v u t ş i a l te le rep l ică vesel s ă p ă t o r u l ; a m a-v u t şi pe aceea de a fi t r e c u t de d o u ă or î pe l i s ta morţ i lor . . .

I — P o a t e că te-a o m o r â t de d o u ă o r i rep l ică î m p ă r a t u l pe ace la ş ton, şi de ace ia te p o r ţ i a ş a de b ine a s t ă z i . . I — Nu cred, r ă s p u n s e n a i v s ă p ă t o r u l , p e n t r u că e s i g u r că a s t a o ş ă fie r ă u .

— Şi évi zic c ă o s ă fie b ine ; o cunosc t r e a b a a s t a m a l b ine c a t ine , cred?

Dacă este v o i n ţ a voas t r ă , împ ă r a t e , n u voi face în c o n t r ă .

— Şi eu ţi-a ş d a crucea^ p e n t r u ' a-ţi-o p r o b a ! «

Aci b ă t r â n u l so lda t î m p r e u n ă m a ni le z i când cu Un ton e m o ţ i o n a t :

— Oh! î m p ă r a t e , de s i g u r c ă decor a ţ i a m ă v a î n s ă n ă t o ş i cu tofiul

— EI b ine! ţi-o d a u . Eş t î m u l ţ u mi t? .

S ă p ă t o r u l făcu o s ă r i t u r ă în p a t u l s ă u şi ' î ş i descoper i b a r b ă , p e c a r e c ă z u r ă d o u ă l a c r i m i m a r i , zic â n d :

— Oh! î m p ă r a t e , de s i g u r ! — D a r cu condi ţ ia , u r m ă N a p o

leon, ca să t e l a ş i s ă ţ i se t a i e piciorul. ' '1 S' ' '

—Tot ce veţ î voi, î m p ă r a t e , : cap u l d a c ă voiţi.. . Cu toa te aces t ea n u a ş i m a î p u t e a su i n t r u l a co rp . , f — N u t e îng r i j i ; t u ş t i i b ine c ă

n u m ă d e s p a r t cu u ş u r i n ţ ă de vol.-I ţ î ' v o l d ă d e a o funcţie, u n d e t u n u vel î nce t a de a-mî fî t r ebu inc ios . - S ă p ă t o r u l se l ă s ă s ă i-se t a e pi

c iorul , şi î n d a t ă ce fu î n stiare s ă m e a r g ă , fu p u s de Napoleon l a cas telul R a m b o u i l l e t în ca l i t a t e de g a r d i a n l a u n a d in mici le p o r ţ i c a r e d a u p e d r u m u l de l a E p e r n o n ; ac i l ' a m v ă z u t în 1814

T r a d . de Tr. Popescu-Lascu"

Luni, 1 7 Septembrie ţ 9 1 2 .

Convorbiri astronomice CONSTELAŢIA CASIOPEIA

.Casiopeia. a r e o f o r m ă p a r t i c u l a r ă ş i o veţ i p u t e a g ă s i foar te r epede : v r e o 6 d in stelele el m a i l u m i n o a s e fo rmează u n M., sau r ă s t u r n a t W , s a u u n s caun cu rezemătoare, dacă aveţi i m a g i n a ţ i a celor vechi , c a r î în să p l i neau pe acel s c a u n şi pe frum o a s a r e g i n ă Cas iopeia .

S e a r a , î n l u n a a c e a s t a o g ă s i ţ i s p r e nord-es t , i a r l a m i e z u l nop ţe î •a su i sa t o c m a i d e a s u p r a capu lu î ,

I a sându-se~ a p o î s p r e " riorcPvest.". Nu a p u n e n i c i o d a t ă ; pa şi c a r u l m a r e .

Tre i stele, a lfa , v i t a şi g a m a s u n t de m ă r i m e a doua , d a r a l fa îş i c a m s c h i m b ă p u ţ i n s t r ă l u c i r e a , . n i c i o d a t ă î n s ă n u e m a i m i c ă dé m ă r i m e a

' d o u a . 1 ; ."--/>-' •';. Celelal te st.ele: s u n t de m ă r i m i l e

. 3 , 4 etc. ; cu ochi i l i be r i poţ i s ă vezi î n Cas iopeia p â n ă l a a p r o a p e 200

' de stele, socot ind şi pe cele do m ă r i m e a 6, u l t imele pe c a r i pot sâ ' . l e vază. cei c a r i a u ochi b u n i .

S u n t m u l t e s te le duble în a c e a s t ă cons te l a ţ i e , s u n t ' ^ n e n u m ă r a t e î n g r ă m ă d i r i de stele, d i n t r e c a r i cele m a l m u l t e se v ă d cü lune te l e cele m a l mic i , d a r n u le-am î n s e m n a t - p e h a r t a a l ă t u r a t ă , de oa rece nu- ş e v ă d cu ochi i l iber i . B o g ă ţ i a 'acestei ' conste-

c ú m . Locul ü n d e a a p ă r u t a c e a s t ă ş t ea e î n s e m n a t p e h a r t a n o a s t r ă , a-p r o a p e de S t e a u a K a p a . A p a r i ţ i a s telei n o u i din Casiopeia , c ă r e i a i se rûat^zice ş i B d l Ş ; Casifjpèîa} a a v u t

* & c ' m ЦвЫ' ' ţ57£ ş i î n t r e , aljjï a s t r o ; n o m l . a ' o b s e r v a t - o u n u l d i n t r e cel m a f i luş t r i i . T y c h o ^ r a l i e / ' u n nobi l .

E r a a ş a d e s t r ă l u c i t o a r e , in c â t â a t r a s a t e n ţ i u n e a tu tu ror^ c h i a r a celor cari" n u e r a u f ami l i a r i za ţ i de loc cu cerul..',--';..-.'

T i m p de câ t eva zile a fost m a l s t r ă l u c i t o a r e de câ t Lucea fă ru l , de c â t p lane ta" V e n u s şi c â ţ i v a a u văzu t o p e cer c h i a r l a • атіаЦѵ " ÎOar s t r ă l u c i rea eî,, ca a t u t u r o r 's telelor n o u i ; a . fost e f e m e r ă ; a desc rescu t r epede şi du#iS u n ' а л d o u î n u ş 'a m a l văzu t d e loc?, C u m p e а й й і с і n u exis-

• 4 S / t

itec

e u t

Conste la t tu C a s i o p e i a .

la ţ i i se expl ică p r i n faptu l a ş e z a r e ! eî în m i n u n a t a ca lea Lap te lu i .

D a c ă aveţ i u n b inoclu bun , veţî găs i în Cas iope ia n e n u m ă r a t e stele, s t e lu ţe ce p a r i n . une le p ă r ţ i că form e a z ă a d e v ă r a ţ i m ic i n o u r i . Ca lea l ap te lu i se c o n t i n u ă în josu l Casio-peeî p r i n P e r s e u , cons t e l a ţ i une pe c a r e a m s tud ia t -o s ă p t ă m â n a , t recut ă , în sus ce c o n t i n u ă p r i n Cefeu, a-pol p r i n Ş o p â r l a , L e b ă d a s a u Crucea, V u l t u r u l , S ă g e t ă t o r u l . S e a r a , pe la orele 10—11, pu t e ţ i s ă obse rva ţ i a cea s t ă măreţ ie , a ce ru lu i , ce î m p a r te ceru l în două , t r e c â n d ca u n b r â u a lb a p r o a p e pe d e a s u p r a c a p u l u i , s f â r ş i n d u : s e la or izonul sud-vest .

Cas iopeia a r e c ins t ea de a fi apă r u t în ea cea m ă i f r u m o a s ă s l ea n o u ă d in câ t e se c u n o a ş t e p â n ă a-

t a u î n c ă lune te , n u . a p u t u t fi u r : m ă r i t ă cu i n s t r u m e n t e optice. , ;U,niţ a s t r o n o m i e r a u de p ă r e r e , că o stel u ţ ă foa r te mică , ce ,se vede în zilele n o a s t r e , n u m a i cu lune ta , n u a r fi de câ t f a imoasa s t ea nouă: din 1572. Nu a v e m î n s ă s i g u r a n ţ a aces tu i lucru . S'a p r eves t i t de a l ţ i i eă p r in 1884—1886, s t e a u a n o u ă din Casiope ia se va r e a p r i n d e . Aii-trecut, ace i a n i , a u t r e c u t a ţ â ţ i a n i în u r m ă şi tot n u a m a l r e a p ă r u t . N u e exclus însă ca to t în Cas iope ia s ă m a i r ea p a r ă a l te stei.'! nou l . In P e r s e u a n a p ă r u t 2, în Gemeni i 2, in a l te cons te la ţ i i câ te 3 s a u 4, d a r e d rep t că n u a t â t de f rumoase , ca aceia desp r e , c a r i a m vorbi t m a l sus .

Victor Anestin.

A b , R U S S O

C U G E T Ă R I - î e s s —

P A R T E A I N T A 1

I

O a m e n i i c a r i a u eşi t l a r â n d as tăz i , l i t e ra ţ i , o a m e n i poli t ici , a r t i ş t i şi a l ţ i i , in ţ a r a Moldovei, s â n t ace l t ine r i c a r e cu vre-o dbuă-zecl de a n i î n a i n t e e r a c u n o s c u ţ i s u b n u m e de N e m ţ i s a u cape te s t ropş i t e şi cu d e n u m i r e a de- F r a n ţ u z i , i n t r o d u să m a i t â r z i u . Nici o l imbă în l um ' i n u a r e u n "cuvân t des tu l de pu te r nic , ca s ă e s p r i m e d i s p r e ţ u i t o a r e a semni f i ca re a n u m e l u i de F r a n ţ u z cu c a r e u n i i b ă t r â n i d in Moldova porec l i se ră t i ne r i i de pe lai 1835, oam e n i i de a s t ăz i .

Acei băj t râni ce se n ă s c u s e r ă tri g iube le ş i ca f t ane înce t c â t e înce t a u p ă r ă s i t l u m e a ş i c â m p u l a u r ă m a s N e m ţ i l o r şi F r n ţ u z i l o r .

C u r i o a s ă n ă l u c i r e o m e n e a s c ă !..-. Deşi u n p ă t r a r de veac a p r o a p e a u t r e c u t de a t u n c e â , to tuş i u r m ă m a n e c h i e m a tineri ş i n i se p a r e c ă s â n -t e m copi laş i ! cu p le te l u n g i dë pe l a 1835; t o t n e î n g â m f ă m cu d e n u m i r e a de bonjurişti, po rec l ă iscod i t ă l a 184-8. D a r va i de t i n e r i m e a a c e a s t a şi de t inere ţ i le acelei t ine-r i m î ! F r a n ţ u z i i şi N e m ţ i i de l a 1835, bon ju r i ş t i i de là 1848 s â n t a lb i , s u r î

şi cel m a î m u l t ! In v â r s t a celor ce e r a b ă t r â n i pe c â n d a m r ă s ă r i t no i .

Oamen i i de a s t ăz i u i t ă că nu a u a v u t t i n e r e ţ ă ! I n z i u a r ă s ă r i r i ! lor, pe l a 1835, cel m a î t â n ă r din ei e r a m a î b ă t r â n încă decâ t cel m a i bă t r â n d in b ă t r â n i , fie acel b ă t r â n d in v r e m e a celor Î n t â i Nemţi '! . . . Şi d e l à 1835 p â n ă lai 1855, «adică î n t r ' u n c u r s de 20 de an î , m a î m u l t a ü t r ă i t Moldova decâ t în cele d e pe u r m ă d o u ă v e a c u r i . V i a ţ a p ă r i n ţ i l o r âO t r e c u t l i nă c a u n r â u ce c u r g e p r i n livezi şi g r ă d i n i şi se pe rde f ă ră vue t în Şiret . P e câ t e r a el d e p a r t e şi s t r ă i n i d e voinici i ce d o r m l a Valea Albă, pe a t â t a n e - a m n ă s c u t şi no i s t r ă i n ! şi d e p a r t e de d â n ş i i . î n t â m p l ă r i l e l u m e ! de p e î m p r e j u r m u r i a la g r a n i ţ a ţ ă r e i ; v ă l m ă ş a g u l v e a c u l u i îi g ă s i a şi-î l ă s a l in iş t i ţ i .

E i а й deschis och i i î n t r ' u n l e a g ă n m o a l e de obice iur i orienttale; no i a m r ă s ă r i t în l a r m a ide i lor n o u ă ; ochii ş i g â n d u l p ă r i n ţ i l o r se î n d r e p t a l a r ă s ă r i t , a n o ş t r i ochî s t a u ţ in t i ţ i s p r e a p u s !

Es te o v o r b ă ţ ă r ă n e a s c ă : săra'cu Şbefan Vodă, unde-t să vadă!... I m î Inch ipuesc câ te o d a t ă că a u eş i t d i n m o r m â n t u n s t r ă m o ş , u n Vorn i c de ţ a r a de su s , u n boier de Orhe iu , u n H a t m a n a d e v ă r a t , u n Căpitain d e t â rg , s a u m ă c a r cel m ă î a s c u n s P o s -telnktí'l d i n A d u n a r e a ţ ă r e î c a r e а

Luni ii Septembrie, 1912 , UNIVERSUL LITERAR No. 3 8 ,

Multe d i n e le . .au r ă m a s , d á r s ă r m a n e l e ? r u ş i n o a s e şi a s c u n s e ,

i F r a n ţ u z i i zic c ă o a m e n i i cel m a r i o u a u nic i p ă r i n ţ i , n ic i u r m a ş i i . . . P o a t e a m p u t e a s ă z icem şi no i ca dânş i i , deşi n u s â n t e m m a r i . N imi ca n u m a l l e a g ă Moldovai de a s t ăz i cu t r e c u t u l şi f ă ră t r e c u t socie tă ţ i le Sânt şch ioape . Na ţ i i l e c a r e aii per-du t ş i ru l ob ice iu r i lo r p ă r i n t e ş t i s â n t b a ţ i ! f ă r ă r ă d ă c i n ă , nes t a to rn ice , s a u , c u m zice v o r b a c e a p roas t ă , n ic i T u r c , n ic i Moldovean ; l i m b a lor ei l i t e r a t u r a n u a u t eme l i e ş i na ţ io n a l i t a t e a atfuncea es te n u m a i o înc h i p u i r e pol i t ică .

Obiceiur i le p ă r i n t e ş t i a u p ă r ă s i t clasele cu l t iva te ; aces te c lase s ' aü d e p ă r t a t de f iz ionomia poporauâ pre c â t s ' au d e p ă r t a t de t rad i ţ i i le boiereşt i . : . Să n u n e î n ş e l ă m : I n Moldova a s t ă z i exis tă cinuri, d a r bo ier i n u m a l s â n t !... A v e m p r o p r i e t a r i , a m p l o i a ţ i , boga ţ i , specu lan ţ i , poeţ i , advoca ţ i , p rofesor i , a l egă to r i , oam e n i m a l b ine s a u m a l rău c rescuţi. . . Cine ş ' a r m a l zice a s t ăz i o m de caisa cu iva ? Credin ţe le , v o r b a e r a i m a l a boier şi la p l u g a r ; a c e a leg ă t u r ă s 'a î n t r e r u p t ! 0 p r ă p a s t i e a-d â n c ă d e s p a r t e a s t ăz i o m u l noii , porecl i t boier de popor şi p r ă p a s t i a aceea se c h i m ă ştiinţa. P e c â t boier u l creş te î n idei ş i î n î n v ă ţ ă t u r ă , pe a t â t p o p o r u l r ă m â n e î n u r m ă . I n v r e m e a t r e c u t ă bo ie ru l vorbia , t r ă i a cu ţ ă r a n u l p r e c u m a r fi vorb i t cu a'l'tj a l s ă u necăfiănit, se î n ţ e l egea a m â n d o i în l i m b ă şi în ide i ; a s t ă z i 11 în ţe legem ou i n i m a n u m a i , ş i t rebue s ă î n v ă ţ ă m l i m b a luî . Б1 n u m a l este p e n t r u no i decâ t u n cap i ta l s a u o s t u d i e m o r a l ă s a u pi tor ească . P ă r i n ţ i i n u c u n o ş t e a s t u d i a p i torească . . . Avem d a r o d a t o r i e s f ân tă , f i rească şi n a ţ i o n a l ă a» culege odoa re l e vieţeî p ă r i n t e ş t i . Nenoroc i rea l i t e r a tu r e l , p e d a n t ă î n con-deiü, p e d a n t ă în forme, p e d a n t ă î n idei, c a r e îneacă şi omoairă în ţ ă r i l e r o m â n e ş t i d e s v o l t a r e a s p i r i t u l u i ş i a î nch ipu i r e ! , v ine clin p r i c i n a nc -ş t i inţe l l imbel şi a t r a d i ţ i i l o r pă r in te ş t i ; l i t e r a t u r a a c e a s t a n u a r e r ă d ă c i n ă , n ic i d ă r o a d ă .

C â n d Dragoş i î şi Rădule.şt i î liter a t u r e l a u descă leca t pe ţ ă r m u r i l e r o m â n e , n u au î n t i n s u rech i l e s ă a u d ă de u n d e b a t e v â n t u l , ce l i m b ă vo rb i a şi ce vorbe s p u n e a R o m â n i i ; n u a u auz i t r ă s u n â n d c impoiu l p r i n văl ; n u a u a s c u l t a t n ic i j a l ea , n ic i b u c u r i a cânticelor; n u au a p i p ă i i i n i m a lău te i . . . R ă d e ş t i l şi D r a g o -şeşti l , fuga r i de là T u r n u É a b i l o n u -lul , vó rb i a l a t ineş te , u n i i i t a l ieneş te , a l ţ i i n u ş t ia n i c i o l imbă , u n i i g a -liceşte.... c u m p u t e a el să î n ţ e l e a g ă r o m â n e ş t e , ad i că : o l i m b ă p l ă m ă d i tă d o u ă m i l de a n i în l a c r i m i , în s â n g e , î n c ă u t ă t u r a s te le lor şi a n a ture l? . - . In loc de a zidi o l i t e r a t u r ă cu m a t e r i a l u l na ţ i e i , ne -aü a d u s h a osu l p ă c ă t o s a poeţ i lor , a î n v ă ţ a ţ i l o r , a t ehnologiş t i lo r , a ' g r a m a t i c i l o r imper i e l r ă s ă r i t e n e , c a r e a l e r g a v iata l o r î n t r e a g ă d u p ă u n c u v â n t n o u , o r e g u l ă i n g e n i o a s ă , o logogr i fă ; ş i ne-aO p r e f ă c u t pe no i R o m â n i i a r d e leni , m o l d o v e n i şi b u c u r e ş t e n î în TrisoMnil şi Vad ius i l v e a c u l u i a l XIX.

D u m n e z e u îş i v a face m i l ă cu np î şi va t r i m i t e v r e u n Champol l ion c a s ă t â l m ă c e a s c ă u r m a ş i l o r n o ş t r i o-pere le şi l imbi le ce ne -au a d u ş Dră -goşeş t i ! şi R o d e ş t i ! aceş t ia , j

D a c ă este ca* n e a m u l r o m â n s ă aibă şi el o l i m b ă şi o l i t e r a t u r ă , spir i t u l pub l ic va p ă r ă s i căi le pedan ţ i lor şi se va î n d r e p t a l a i svorul adev ă r a t : l a t r ad i ţ i i l e ş i obiceiur i le pă m â n t u l u i , u n d e s t a u a s c u n s e î n c ă şi formele şi s t i lu l ; şi de a ş i fi poet , a ş i culege niiitologia r o m â n ă , care-I f r u m o a s ă ca şi acea l a t i n ă s a u g rea că; de aişî fi i s tor ic , a ş i s t r ă b a t e p r i n t oa t e bordee le s ă d e s c o p ă r o a m i n t i re s a ü o r u g i n ă de a r m ă ; de a ş i fi g r a m a t i c , a ş i c ă l ă t o r i pe t o a t e m a l u r i le r o m â n e ş t i şi a ş i culege l imbat

A m a j u n s d e p a r t e , d e p a r t e şi n u p r e a depa r t e , c u m zice cân t ecu l .

AlXXIil congres eucharistie f i t Viens

L o c u i t o r i munteni din T y r o l î n a r m a ţ i c u c o a s e e s c o r t â n d p e I s u s C h r i s t e s i o t i m p u l p r o c e s i u n e ! c o n g r e s u l u i .

S â n t e m în m i n u t u l vajnic, u n d e trebue s ă facem chipul t recu tu lu i . . .

Câ ţ iva anii să m a l t r e a c ă şi h a i nele, І іщЬа, obiceiur i le socie tă ţ i i vechi de erî se vor cu funda . C u m vom fabr ica a t u n c i d r a m a s a u eleg ia t r e c u t u l u i ? Cu ce vom t ă l m ă c i i s tor ia , dacă n u c u n o a ş t e m suf le tu l m o r t u l u i ?... Ce v a p u t e a fi p r o p ă ş i rea , d a c ă n u voiu şti de u n d e a p ron i t ? Ce m â n g â e r e p u t e m s imţ i no i , os taş i i p ropăş i r e ! , d a c ă n u ş t im m ă r i r e a lup te i ? Ce soiu de p ă r i n ţ i vom fi, dacă l e p ă d ă m ţ o a l ă m o ş t e n i r e a p ă r i n t e a s c ă ?...

Cânt icele m a n c e l o r , stafi i le nop ţ i lor, poveşt i le che l a r iu lu l , p r i e t e şugu l ţ igănatşi lor, o c a r a şi z a h ă r u l j u p â -nesel , g r eceasca d a s c ă l u l u i şi c â t e a l te obiceiur i şi c red in ţe ca r e s 'au d u s şi n ' o r m a l veni s u n t l ega te c'o viaţ ă pol i t ică şi m o r a l ă obş tească , isto r i a filosofică a v r e m u r i l o r t r e c u t e şi i n t r o d u c ţ i a v r e m e l nouă , [

II

C â n d îşi a r u n c ă c ineva ochii p e ceea ce se c h i a m ă „ l i t e r a t u r a r o m â nă" , p u ţ i n e şi r a r i p r o d u c ţ i i pot a-1 opri cu p lăce re ; p u ţ i n e î n d e s t u l e a z ă m i n t e a şi inimai; , cele m u l t a . s â n t copi lăr i i , c e rcă r i f ă r ă fo rmă , a căr o r a p re ţ s t ă n u m a i î n costul t ipograf ie i şi în î nc r ede rea te a u ' a u t o r i i lor că n u se pot g ă s i l u c r u r i m a î f r u m o a s e în l ume . P e n t r u a în ţe lege pe a l ţ i i , t r ebu ie g r a m a t i c e l e şi lexicoanele a feluri telor l imbi neo- la t ine de a s t ăz i , s a u de n u , eş t i s i l i i a gâc i , ca: c imi l i tu re le d-luï R. , în ţe lesul cuv in te lo r s ch imos i t e de s i s te mele gen i i lo r n o u l .

C â n d m ă a ş t ep t l a vre-o idee, n o u ă , l ă m u r i t ă izvor î tă d i n m i n t e a r o m â n ă şi s c o a s ă l a l u m i n ă î n l imb ă r o m â n ă , î m i à d u c a m i n t e că i-de ia aceea a m cetit-o In atutorî f ranţezî s a u n e m ţ i , c u deosebire i n s ă că aceş t i ! d e x p r i m a s e r ă l i nă , frum o a s ă , f ă r ă si lă, ş i a l n o ş t r i o p re fac în logogrif. U n u l preface t o a t ă l i m b a în iune, a l t u l în '(ie, a l t u l î n ÍM, a l tu l în Inf, de n u ş t i i c u m s ă

te în to rc i îîrfre aces te p a t r u p u n c -t u r î c a r d i n a l e a g r a m a t i c i l o r .

Nu m a l este erbat R o m â n i l o r a g r ă i r o m â n e ş t e , s u b o s â n d a de ig-noranţă; o m a r e p a r t e d in aicel ce se încerc a scr ie şi-au da t c u v â n t u l a s ch imonos i ce este ş i m u l ţ i voesc a face o l i m b ă n o u ă : cel procopsiţi cub c u v â n t că s â n t procopsiţi şi a u idei, cel n e î n v ă ţ a ţ i p e n t r u că doresc să p a r ă î n v ă ţ a t ! n i e ! u n u l nu g â n deşte că l imbele se i a c p r i n v r e m e , p r in scr ie i î b u n e d u p ă r â n d u l ş i sp i r i tu l n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r 1 Adevărat , , nevoile n o u l cer mi j loace n o u ă ş i ideile n o u ă ' a u t r e b u i n ţ ă de cuv in t e n o u l , d a r nevoia t r e b u e să le dee l a iveală , s ă le creeze şj să le împămâii t -t enească . S ă fim s igu r i că u n d d ne-a t r ebu i u n c u v â n t , nevo ia îl va iscodi, n u d u p ă s i s t e m a c u t ă r u i a s a u a- c u t ă r u i a , d a r d u p ă , log ica l imbel pe c a r e n u o fac nic i î n v ă ţ a ţ i i n k l lecsicoane.le.

In ѵеат.иі a l XVI, c â n d E u r o p a e r a la p u n c t u l u n d e s â n t e m noi de vre-o două-zecl de a n i , la r e n a ş t e r e a ş t i in ţe lor şi-a a r te lo r , p e d a n t i s m u l a m e r i n ţ a l imbele de o s o a r t ă ce a r e m u l t ă a s e m ă n a r e ,cu s o a r t a l imbel n o a s t r e . L a t i n i s m u l î n e c a s p i r i t e l e ; neo logismul ţinea> Ioc de t a len t ; iscod i rea d e cuv in te e r a geniul! Cu câ t o ca r t e era p l i nă de s i s teme, c u câ t e r a m a l ne în ţe l easă , cu a t â t a se p ă r e a m a l f r u m o a s ă şi m a l sublimă! P e d a n ţ i i se felicita u n i i pe a l ţ i i , e r a epoca lor ! !... P e a c e a v r e m e t r ă i a Rabe la i s , u n o m ca re ş t ia l a t ineş te , d a r vo rb i a c u r a t f r an ţuzeş te , c u m s ' a r zice aBtăzî la n o i : u n o m c a r e a r ş t i f r an ţuzeş te , d a r a r vorb i cu toa te aces te , r o m â n e ş t e . Acest Rabela is r â d e a de p e d a n ţ i , c a r i dis-p o i a m e r e u l a t i n e a s c a v r â n d a schi-m o s i f r an ţuzeasca . ' De s 'a r ivi^ pe ţ ă r m u r i l e D u n ă r e i u n R a b e l a i s , n u s ' a r r u ş i n a s â zică şi de no i că des-p o i e m f r a n ţ u z e a s c a , c a s ă sch im*-s i m r o m â n e a s c a .

(Va u r m a )

Coroane princiare în afară de serviciu

I n l u n a Augus t , u n c a m e r i e r concedia t a l conte lu i de E u a in t ra t , p r i n efracţ ie în cas te lu l fos tului s ă u fctëpàn, „.din d e p a r t a m e n t u l Sene i ( F r a n ţ a ) şi a fu ra t c o r o a n a braz i l i ană , c a r e se af la în p ă s t r a r e a conte lui , u n descendent) a l u l t i m u l u i împ ă r a t a l Brazi l ie i D o n P e d r o . Din fer i c i r e h o ţ u l a fost p r i n s şi c o r o a n a s a l v a t ă .

' Aceas ta î n t â m p l a r e a m i n t e ş t e că exis tă uin n u m ă r m a r e de co roana a le - m o n a r h i i l o r desf i in ţa te , ' c a r i s u n t păstraitie în difer i te loca l i tă ţ i .

P r i n t r e coroanele , în a f a r ă de serviciu făcea pante şi vechea c o r o a n ă i m p e r i a l ă g e r m a n ă . C â n d exis ta î n :

că i m p e r i u l g e r m a n de n a ţ i u n e ror m a n ă , c o r o a n a se p ă s t r a î n Nürn- ' borg . C â n d în an«) 1796 se a p r o p i i a r m a t ă f ranceză, c o r o a n a imper iu* l u i g e r m a n fu d u s ă la. Viena, u n d e se află şi as tăz i .

D a r şi a c t u a l a c o r o a n ă i m p e r i a l ă a u s t r i a c ă este o veche c o r o a n ă imp e r i a l ă g e r m a n ă ; ea este de p e v re m e a î m p ă r a t u l u i Rudolf I I .

E s t e a b s u r d a p r e s u p u n e că o astfel de c o r o a n ă e r a u n t e s a u r neschimbaţi, c a r e se m o ş t e n e a d in domn i to r i n d o m n i t o r . In c a m e r a t esau-r u l u l r ega l d in M ü n c h e n se află u n n u m ă r de co roane de a le ft-ştilor î m p ă r a ţ i g e r m a n i . Astfel de p i l dă o c o r o a n ă de a r g i n t au r i t , c a r e se zice că esie a î m p ă r a t u l u i Henr i c I I . Tot acolo ş e află şi c o r o a n a î m p ă r ă tesei K u n i g u n d e cea s f ân t ă , a î m p ă r a t u l u i Ca ro l V I I , . a î m p ă r a t u l u i Ludovic B a v a r e z u l , etc. . Ş i c o r o a n a a c t u a l u l u i . imper iu germ a n esie î n a f a r ă de serviciu, căci ea nicî n u există . Ex i s t a n u m a î u n desen şi u n model a l n o u e ! c o r o a n e i m p e r i a l e g e r m a n e şi ş t i rea , colport a t ă , că ex is tă o c o r o a n ă i m p e r i a l a g e r m a n ă , n u este a d e v ă r a t ă . Coroan a r e g a l ă a P r u s i e i este din nou form a t ă şi o r n a m e n t a t ă şi f ap tu l acest a a făcut ca să fie l u a t ă drept ca c o r o a n ă a i m p e r i u l u i g e r m a n . Când l a ocaz iun ! so lemne se p o a r t ă înai n t e a î m p ă r a t u l u i g e r m a n ins ign i i -le i m p e r i u l u i , aces t ea sun t ins igni i le r ega tu lu i - P r u s i e i .

In t e s a u r u l dii í M ü n c h e n se atflă o c o r o a n ă l u c r a t ă în emai l d e ' a u r cu 20!) m ă r g ă r i t a r e , r u b i n e , safire , s m a r a g d é şi d i a m a n t e . F e r m a • cor o a n e i 'este got ică, despre ca r e s 'â c rezu t că este' co roana „boemă", car e s ' a r . f i l u a t de là F rede r i c V, regele Boemieï , d u p ă b ă t ă l i a de la Muntele a lb . Cerce tăr i le i s t o r i c e - d e m e i t â r z i u a ü dovedit c ă a f i r m a ţ i u n e a de m a i sus n u esto exac tă , de oa rece d a c ă B a v a r i a a r fi l u a t a c e a s t a cor o a n ă în b ă t ă l i a de la Munte le a lb (8 Noembr i e 1610) ea s ' a r g ă s i în tc-s a r u l din M ü n c h e n . A d e v ă r a t a cor o a n ă b o e m ă a ş a n u m i t ă c o r o a n a lu i Wenze l se af lă în t e s a u r u l St. Veit d i n Prágát . E a este o podoabă veche, c a r e a fost l u c r a t ă l a 13Í7, l a in i ţ i a t iva soţiei rege lu i Carol IV, B i a n c a de Valois d u p ă m o d e l u l cor o a n e i franceze. I n c rucea aceste i cor o a n e se af lă o relicvie, u n spin d in c u n u n a lu i I s u s Chr i s tos .

In c a m e r a t e s a u r u l u î d in Viena se p ă s t r e a z ă şi ins igni i le lu i Napo leon I c a r ege a l I tal iei- C o r o a n a • i ta l ian ă , a ş a n u m i t a coroană, de fer, cu c a r e s 'a î n c o r o n a t Napo leon , I în a-n u l 1805, n u se află î n s ă în Viena, ci î n m o n ă s t i r e a Monza d in I t a l i a . A-c e a s t a este vech ia c o r o a n ă a L o m ba rd i é i . Aceas t ă c o r o a n ă a. fost. înt r e b u i n ţ a t ă p e n t r u u l t i m a o a r ă l a 1838, c â n d î m p ă r a t u l F e r d i n a n d I al Aus t r i e i s 'a î n c o r o n a t c a r ege a l L o m b a r d i é i .

A d e v ă r i t a c o r o a n ă a Polonie i se af lă în P e t e r s b u r g .

In tesaurul c o r o a n e ! engleze d i n T o w e r s e află o c o r o a n ă i n a f a r ă de

6. — No. 38 UNIVERSUL LITERAR Luni, 17 Septembrie. 1 9 i 2 . T -

»ervicra Caire a r e » - i s i e r i a foar te o-r i g i n a l ă .

E a este d e _ l a regele George IV ( n ă s c u t l a 1762, m o r t l a 1830, c a r e se s u i p i itron l a 1820). Nicî u n rege a l Angliei n ' a d u s o v i a ţ ă m a î d e s :

' f râna tă , şi n ' a făcut a t â t e a da to r i i c a George IV î n a i n t e de u r c a r a a s a pe t r on . L a î n c o r o n a r e a c o m a n d a t o c o r o a n ă de a u r ,cu pe t ra ca r e costai pes te 3 mi l ioane de f rancï . L a 1821 c o r o a n a fu g a t a d a r g i u v a e r g i u l гш v r u s'o p r e d e a de oa rece regale n ' a voi t s'o p l ă t e a s c ă î n d a t ă . G iuvae r g i u l s p u s e r ege lu i că-i î m p r u m u t ă c o r o a n ă p e n t r u cela c â t eva ore. de î n c o r o n a r e p e n t r u s u m a de 200.000 franci'. La" î n c ă p u t regele refuză cu I n d i g n a r e a c e a s t ă p r o p u n e r i , d a r m a i t â rz i i p r im i . D u p ă î n c o r o n a r e g i u v a e r g i u l îşi l u ă " î n a p o i c o r o a n a ş i n 'o d ă d u p â n ă c â n d nu- î fu g lă -t i t ă . C o r o a n a t r ecu în t e z a u r u l " regal englez sTpe t r i l e p ra ţ ioasa a u fost) l u a t e şi î n t r e b u i n ţ a t e p e n t r u coroan a reg ine i Victor ia .

C o r o a n a Scoţiei , cu c a r e a fost înc o r o n a t ă şi nefer ic i ta r e g i n ă M ă r i a S t u a r t • se , p ă s t r e a z ă în E d i n b u r g .

O c o r o a n ă c a r e este în servic iu , d a r c a r e a a v u t o s o a r t ă c i u d a t ă , e s te c o r o a n ă u n g a r ă a ş a zisă a Sf. S tefan . C â n d i s b u c n i r e v o l u ţ i a d in U n g a r i a l a 1843 d i c t a t o r u l K o s s u t h p u s e mânia pe c o r o a n ă pa ca r e o a-s c u n s e . D u p ă c e Kossu t fugi şi Uns g a r i a fu cuce r i t ă de A u s t r i a c ! a ju na ţ i , de R u ş i , se c ă u t ă î n z a d a r coroan a u n g a r ă , c a r e r ă m a s e d i s p ă r u fu p â n ă l a 1853. U n ţ ă r a n r o m â n a a r ă t a t locul u n d e fusese î n g r o p a t ă , adecă l a r ă d ă c i n a , u n u l a rbo re , n u dep a r t e d e Orşova. . C r u c e a dc ţie cor o a n ă e r a s t r â m b a t ă . I n a m i n t i r e a aces t a ! î n t â m p l ă r i şi a s t ă z i s'a pă s t r a t c r u c e a a ş a s t r â m b ă .

Cele m a î mul tu c o r o a n e î n a f a r ă d e servic iu se află în, c a m e r a tesau> r u l u l d in P e t e r s b u r g . Afară da c

LunL 17 Septembrie, 1912. "UNlVKllSU'L"': LITERAR

Idestalj c a r e e r a acope r i t de s to ţg §1 l a u r i şi l a cele p a t r u co l ţu r i *VeŞ p a t r u \ j i r a m i d e de p u ş t i . Roţ i le jeaţ-r u l u l Ш а и î n f o r m a celor an t i ce . L a s p a t e S u n t rofeu de d rape l e , palm i e r i | Ş l a u r i e r a u sc r i se n u m e l e glo-rioascfäfr v io lă r i i W e lu i Î j A K ^ ê ô i S t a t u mi r o J Ä s L Ä a t e o r n Ä n s i t e

B O ^ - L E d . e I ^ B J ^ C q S l 3

Й 4 M „FBAN CÄ13E" .arca 1 t

e r a u ;M-rite&M scJnaiţiă daca -^n pirce, s ia»í t ţmî i . Trimi+t гаіфигг-.

SL K o h a a s , t U t a К И Л К Л д ; S K H A S T I A A « , No

4

l o i

#-4

•MACHET

8 Această marcă este adoptată^ ,.: Uybte:dWi&elJi,eţ*iunie.

P r o d u s e l e f a b r i c e : î n c e p e

f # r « P f i f f e h 2 ClLÖHJRt

M ijviototiі. ' î n s f â r ş i t d o b â n d i ţ i i . txtraplat !

Suprae legant ! CEAS AUR DUBLE • penfrn cemieri ••

1 A 1 6 , 4 5 , Are на шееаоша Ь ш An

ker care merge 36 ore çi e acoperit pe c a * ebedric» de aur 18 сатаіе, еьгхфъ pentru , n ' r s prects 4 anî.

1 ІшеаДа l«î 6,45, 2 bucăţi leî fte-c*rui ceas se adaogă un lanţ fin atrrit grat is . 'Coas de dátna la fd, « î e « t f e ptafö Si alega 11 (ä, teî '6.95. F&rft l ise , sc awnál* schimbul, eventual se adtailo hanii . 1ТГІ7 mite prin vambuis. tMf7ir & VOM, MH..n-'njM u A í v e r s a J De o eficacitate absolut sigură. Cutia

eu 25 purgative leî 1.50. Observaţi ca fiecare pastilă iiîiS'tóscAptta : P a r t e i »

« a y i è v « m g » » ! « a i t a b i k .

racAmaedit di ' pvof. i r . B n i e l i u i erdf. 4 r . L e o n t e , pr«l'. V . A ' c g c l , ІЧП, şi аЦіі, ca unul :diefc»fe »sali jKfterpicajnicon-stituaíite'ale corpului slăbit. Sîiclcrtei 4.

mm ШШІШЕ '"Nevralgii,' migrenă,

durwî éé cap şi de dinţ i viadeei reçut

i *ASr i i . i : ce m Un f l a c o n

ІлЦгч^аги ţa f

ist O

ßSftu рШ;зР ín sfrMîatB Conversaţiile Modeme'''

( Recomandăm călduros

J e g i a a b i i c â l ă r i e i " ? s-Juni; m t l n n n e o 4 m T * » t i # »efcetn

• m n j i l i o t n j i r n l f ii f i r ï г г f e l d c m f t p c A r Y , jpe*i»trH s K h u t o j l f i b e l -

' Hf l 4\ш '

Ш

N e u , S e n s a ţ i e n | I ! Să nu lipsească i];n a ic i o * i s ă

j t r u m n a » dn^rae t io pea t ru I p e r l şi bă t r ân i , et vă g r ăb i ţ i a І д а і і -t e leï 1 i n ruB-ţei вцй щ*«ч1 a O ţ o s -

t a ! şi rc\f p t lmi ' i ra f rniboi j p a e -mate^ráf, nintl 'jw i e m e c a t , p r e zicerea norocului , a l te mul t» nou-

- .фаіРде m a l văzute , franco. Depozitul cen t ra l F r . Lecher, Bere] 8 1 .

l i m b i s t r ă i n e . D e v â n z a r e l a U N I V E R S U L

" la aflmîirTsBafFa ІШШ tflffhwsrt" P e n t r u p r o v i n c i e s o a d a u g s i 1 0

b a n i p o r t o Contra ramburs nu se expediază

Hăriie M n n s n l n t n * * '«e y twaar f l i a a d a i î n i s t v i i i î n г'ія< r u l u l « U N I V E R S U L » .

file:///jiramide

S. — Ho. tuni, 17 Septembrie. 191 n

CE SB VOR, OFERI DE ZIARUL

UNIVERSUL" ABONAŢILOR SÀ1 LA,TRAGEREA DIN.LUNA NOEMBRIE, 1 9 «

0 splendida Vilă la Sinaia «VILA NIGOLAE», construită anume pentru tragerea viitoare," pe strada I. C. Brâtianu, In poziţia cea mal pitorească din localitate

UN ELEGANT DORMITOR DE BRONZ de mare valoare, al 8-lea dormitor furnizat pentru preini'le noastre ie Industria metalică »Maren«, Bulevardul Elisabeta, Na." 8

O GARNITURA MOBILA DE BA MBU PENTRU SALON •ompusă din: 1 c a n a p e a , 4 s c a u n e , o m a s ă , o c o n s o l ă cu' o g l i n d ă , 2 p i e d e s t a l e c u 2 v a s e j a p o n e z e * tun

parate de la mare le magazin K A. P u c h e r . Bulevardul KlisaDeta, No 15 (Ito'el Pr inciar)

U N DORMITOR DE LEMN FIN construit la marea fabrică de mumie de lemn Mann V Qaneat şa*. Mihaî-Bravul, 37 şi etr Şerbănicâ, 10 Sucursala cal. Victoriei, 107

1 n a s u f r a g e r i e i m o d o r n a eompusfi din . 1 b u l e i c u m a r m o r ă . SI'. A n a , c u g e a m d e cr i s ta l p i c ta t , c u o g l i n d ă ; 1 m a s ă pentru 1 2 pers o a n e şi 6: seftuae. t a p i s a t e şi i m b r à c a t e i m i t a ţ i e d e p i e l e , cumpărate de la marele magazin de mobile «Compania

Americană», strada Carol, 74, vis^ţ-vis-de piaţa de florî',. lângS Hotel Dacia

Una LWafä nântă d e borangic alb, dfe 9 metri ; una b u -•JHa "IILetd |ldll£id eartă pânză idem, frez, de 4 metri ; Una bucată pânză idem, bleu, de 5 metri. Cumpărate de la Expoziţia Casei Şcoalelor. lin вм>ѵІРІН гііішаііі d e metal alb fin, argintat şi garan-un se i T i c i H u c LCaiu, m c a n u înegreşte, compus din: 1 tavă frumos ciselată, cu mânere, şi 1.2 pahare într'o forma» nouă şi elegantă. Acest serviciu este o podoabă pentru orice casă; • O f r u e t i e r ä d e metal M argintată, Înalta de 50 centime-metri şi având 3 glastre pentru tructe şi un vas pentru flori; O fructieră de metal alb imitând exact argintul vecbiu, înaltă de 37 centimetri şi având un vas mare de cristal penirirfnicte. Toate aceste obiecte sunt cumpărate de la mareje magazin de ceasornice şi bijuterii en gros şi en Jăetail Fraţii Â. & I. Roller, Bucureşti, sţr. Sma>dánV«No. 35, etajul. I. ІІП «PfVÎfîfr ^ e c r i s t a ' P e D , r u îngheţată,^compus din e cupă Un оѵГИІСІн m a r e ş f 6 îarîiirioare montate în metal argintat Ghristofle V. F.P.; Una p u n g ă d e arg int veritabil, oxidată ; Una fructieră de metal, argintată,, :cun6 cuţite de4 metal cu lama aurită, pentru desert. Toate aceste obiecte au fost cumpărate de la cunoscutul1 magazin de bijuterie Th. Radi von, Bulevardul Elisabeta, No. 8 bis. lin ffrasnafan C u 6 P l a c ï perfection,' 1 mando l ină ita-IJll g r d m V H i i e i M ţ > i muz ică d é masă cu manivela, cu 6 cântece, 1 guiţară franceză. Toate acestea cumpărate de la vechiul şi cunoscutul ! magazin de muzică N. Misehonz-niky, furnisorul curţeî regale, strada Colţel, No. 7, "Bucureşti, l ina пІРІіЧйІа elegantă «Sport»r cu roată .liberă şi frân ă au Ulla viLILiCta totpata prin coatrâ pedalare ; Una puşcă de vânătoare cu două ţevi,, ţevile de oţel «Bayard», din renumita fabrică de arme «Pieper-Bayard. Aceaâţă armă are .patru zăvoare de "siguranţă, ţeava! stângă choke-jbore şi poate întrebuinţa atât pulberea neagră, cât şi pulberea fără fura. Una carabină semi-automatică; de mare precisiune «Pieper», cu tirul garantat precis. Cumpărate"de la marele magazin de arme"-şi biciclete B. î): "Zisman, furnisorul curjel regale, 44* ealea Victoriei, Bucureşti. ; - •'' ' l ina maeinâ Â » Client т*гФ Йтравіа Americană, eşli-UHu IHdMIId (ICUIMII U l e superioară} Un g r a m o f o n

marca Melpdion, Carmen Sylva, cu două arcuri remaniabile In Hapul'mersului,:сц >&ţdăci marca Premier record. Toate a-' ceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de maşiti de cusut, gramofoane şi biciclete en gros şi. én detail Compania Anglo-Americană, strada Carol 50, Bucureşti.

Ш лла^лрпіл de aur, 14 carate, ец trei capace, pentru LCdMII Ui t d a m e ) m a r c a < jé Stat ; 2 serv ic i i d e arg i n t pentru ouă, compuse fie-care din câte trei bucăţi, într'o cutie foarte elegantă ; Una pendulă elegantă şi moderna Toate acestea sunt cumpărate de là vechiul şi cunoscutul magazin de încredere «Ceasornicăria Colţej», Bucureşti, strada Colţel, No: 31.- ' ' \ V " " w •I ЯМПАПІЛІІ i t f tl'an&> 21 clape, 8 basuri şi tonuri de oţel;' 1 uT1H0ulLu i vidară fiii*, cu cutia e i ; I. pe ler ină de ploaë, portativa pe ambele psrţî. Toate acestea sunt cumpărate de ta «Compania Generali», mare biu.rou.de importaţiune, strada Smârdan, 29, etajui 1.

2 ЛІ>А!вЛРІ1Іг , й^ ( * е P e n t r u daişă ; Două c e a s o r n i c e de UCvotfl ulLC a t t r c „ c a t ó . trei capace pentru bărbat-; ş e a s e ceasorn ice de argint; ş e a s e ceasorn ice de metal fin argintate, cu câte trei capace ; trei ceasorn ice de metal imitând argintul rusesc ; 5 coi iere- lănţ işoare pentra gât, de argint veritabil; una geantă de alpaca veritabila.

2 лдй1пп»а u e haine (saco), dună măsură şi alegerea stofei, LVStnulC c a r j gevor confecţiona de cunoscuta croitorie Jaques Grimberg, strada Academiei, No. 25. ІІП ЛйгѴІгЧЙ °^ e t untdelemn de alpaca veritabil, fin IIB aCiflCiu argintat şi conţinând 5 piese de cristal alb : una de oţet, una de untdelemn, una de muştar, una de sare şi una de piper, pe un suport de metál de toată frumuseţea. ІІПа macină mapa d e bucătărie «Ideal»,v cu 4 ochiuri, din Щ*••eçliw ЩвІС tajjle de oţel, cu cazan de aramă, elegant şi solid construită, cumpărat de ,'.' la cunoscuta fabrică de tinichigene Mihail D. Botez, Bucureşti, calea Văcăreşti, 142. л - Л Л І А І » | І Л de*legi, compusă din 5 volume, de la d. Gheţu, У ™ І " Ц І " calea Dorobanţilor, 100 ; una maş ină de calciu pentru croitorie, sistem Sol-Pop, ultima perfecţiune; o vu lpe de teracotă; 20 placheta argintate, representând pe Regele< şi Regia*.

Àfarô de acestea, toţi abonaţii mai primesc gratuit nn volum di» ^ ѳ т о Н Й Ѳ Regelui Carol >1 al României sau un volum din cărţile ce арат in editura ziarului «Universul», t|părite anume -pentru abonaţi.

Preţurile de abonament sunt aceleaşi : Pe un an lei 18; pe 6 luni lei 9.15; pe 3 luni lei 4 .65.

Pentru concurarea la preţurile de mal sos, abonaţii pe uiran primesc 30 bonuri, cfT pe şease hinï 15 şi cel pe trei luni, • Abonaţii pa aa an participi la două trageri, deci dup* priai* tragere vor primi Ine* 90 ЬоацгІ,; pentru tragerea următoare,

Aiiaünialrátia „lîniversuhil** aa întrebuinţează Incaaatorl. 1 Flata abonamentelor seva face direct la easa administraţiei ziarului, pVin mandat postai său personal.

http://biu.rou.de