Anul XXI. Sibi iu , 2 0 August 1919. Nr. 33—34.

REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC.

O r g a n u l „ S O L I D A R I T Ă Ţ I I " , f e d e r a l a i n s t i t u t e l o r f i n a n c i a r e r o m â n e ş t i .

Apare odată pe săptămână.

Membri ai asociaţiunii „SOLIDARITATEA" sunt: Agricola (Ecica), Agricola (Hunedoara), Agricola (Lugoş), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, Arieşana, Armonia, Aurăria, Aurora (Baia-mare), Avrigeana, Bănăţana, Banca Poporală (Caransebeş), Banca Poporală (Dej), Banca Poporală, Arpaşul-inf.) Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buciumana, Cdssa de păstrare (Mercurea), Cassa.de păstrare, {reuniune) (Sălişte), Cămpiana, Cârţişoreana, Chiorana, Chiseteiana, Codreana, Codrul (Buteni), Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (T.-Uzdin), Concordia (Gherla), Cordiana, Coroana (Bistriţa), Corvineana, Creditul, Crişana, Cugi&eana, Decebal, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Făgeţana, Frăţia, Frăţietatea, Furnica, Geogeana, Gloria, Grăniţerul, tiaţegana, însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul, (Sângiorgiu), Isvorul (Sebeşul-inf.), Isvorul (Ighiu), lulia, Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana (Corniareva), Murăşiana, Murăşanul, Maramurăşana,Nădlăcana, Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Sacadate), Poporul (Lugoş), Poporul (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Reun. de împr. şi păstrare (llva-mare), Rîureana (Cap.-Mănăştur), Săcana, Sătmăreana, Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana (Sebeşul-săsesc), Secăşana, Selăgeana, Sentinela, Silvania, Someşana, Speranţa (Mosman), Steaua, Şercăiana, Şoimul (Vioara), Şoimul (Vaşcău), Târnăveana, Timişana, Ţibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sanmartín), Vulturul (Tăşnad),

Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile. .

Abonamentul : pe 1 an K 80-—, pe V» an K 40-—

Director şi redactor responsabil : C O f i S T A f i T l f t P O P P .

Taxa pentru inserţiuni: de spaţiul unui cm 1 câte 40 iileri.

Sumarul : „Banca Agrară". — Proiect de decret-lege pentru

„Banca Agrară". — Viitorul gospodăriei săseşti. — Sta­tistica proprietăţii rurale. — Extras din ordonanţa Nr. 21 şi 25. — Cronică: Armata noastră în Budapesta. Noi şefi de resort. «Ardealul», societate de editură etc. din Cluj. Confe-renţa dela Braşov. Numire. Inspectorate agricole în Ardeal. «Banatul» cassă de editură şi imprimerie.

„Banca Agrară". Marele Sfat Naţional întrunit în primele zile ale

lunei curente la Sibiiu,. a săvârşit între altele două acte de mare importanţă. A.votat proiectul legii elec­torale şi cel referitor la reforma agrară. In legătură cu aceasta din urmă a votat şi proiectul de decret-lege, ce i 1-a prezentat C. D. cu privire la «Banca Agrară», proiect ce» 1 publicăm în întregime la altftoc al revistei noastre.

Cu prilejul prezentării proiectului de decret-lege asupra «Băncii Agrare» dl loan I. Lăpedatu, în calitate de raportor al comisiunii numită pentru cen-surarea proiectului, a rostit un important expozeu, pe care îl reproducem în cele următoare:

«In proiectul de decret-lege, referitor la reforma agrară, pe care l-am desbătuţ şi primit acum, s'au luat toate cautélele necesare, toate condiţiunile po­sibile, ca acest proiect să devină o lege democratică cât mai bună, cât mai favorabilă.

Folosesc intenţionat acest relativ, deoarece în-tr'o chestiune atât de grea şi complicată, cum este chestiunea agrară, chestiune, care concentrează în sine interese atât de diverse, ce trebuiau aplanate, e cu neputinţă de închipuit, să se fi găsit o soluţiune absolut perfectă, absolut desăvârşită. Nu e deci mirare,

dată se afirmă, că legea primită de noi pe lângă toată bunăvoinţa noastră, ar avea şi unele scăderi, unele mancităţi. —i

Dar oricât de multe ar fi aceste scăderi şi mancităţi, ţin să accentuez, că ele nu se vor arăta, dacă executarea reformei agrare se va face cu înţelegere pentru interesele ţărănimei, cu intenţiunL/ curate. Atunci vor rămânea pentru totdeauna închise şi acele uşi şi uşiţe, de cari s'a amintit în cursul desbaterilor. Da, pentrucă punctum saliens al între-gei chestiuni, rezidă în modul de executare, modul de ducere la îndeplinire a reformei agrare. Acel vechiu dicton, după care o lege oricât de bună ar fi, rămâne nefolositoare în consecvenţele ei, dacă exe­cutarea nu e sinceră şi nu se face cu intenţiuni bune şi din contră o lege şi mai imperfectă şi mai puţin succeasă poate avea cele mai binecuvântate urmări dacă se duce la îndeplinire cu bunăvoinţă şi înţele­gere pentru interesele celor mulţi, zic, acest vechiu dicton se va adeveri mai bine şi mai mult ca o r i , şi unde şi ori şi când, la executarea legei noastre agrare.

Cum însă executarea reformei agrare este pusă \ în cea mai mare parte în manile unei instituţiuni fi­nanciare nouă, al cărei proect de decret-Jege am onoare :

să Vi-l prezint, ca raportor al comisiunii D-Voastre, rezultă de sine, că chestiunea băncii agrare primeşte din motivul arătat, o importanţă extraordinară şi toc­mai de aceea Vă rog să-mi daţi voie, să insist mai detailat asupra punctelor principale, ce le conţine proiectul de sub desbatere.

Remarc în prima linie necesitatea înfiinţării unei noui instituţiuni financiare, a «Băncii Agrare».

Când s'a ivit mai întâi ideea acestei bănci, m'am întrebat şi cu mine s'au întrebat şi alţii, că este oare

35

necesar a se înfiinţa o nouă bancă în scopul exe­cutării financiare a reformei agrare, orrpoSfef afa­cerile, ce ar fi să se încredinţeze acestei" nouă bănci s'ar putea îndeplini prin băncile, ce le avem deja, fie prin unele din ele, fie prin totalitatea lor? Ni-am pus această întrebare special noi, cei cari, prin activitatea noastră din trecut, eram legaţi su­fleteşte de aceste bănci şi cari doriam, ca cinstea de înfăptuire practică a reformei agrare să revină insti-tuţiunilor noastre de credit, acelor instituţiuni par excellentiam naţionale, cari în ultimii 40 de ani ni-au dat putinţa să susţinem lupta economică, ce ni s'a impus, dar pe care a n căutat-o şi noi de cele mai multe ori; cari ne-au ajutat în toate manifestaţiunile şi mişcările noastre sociale şi culturale, şi cari au fost adăpostul chiar şi al politcei naţionale, făcută la noi în Ardeal, politică, că*eia, în bună parte, avem a-i mulţămi rezultatele fericite de azi. Credeam, cum zic, că se cuvine, ca acestor bănci să li-se deie ca recompensă pentru jertfele lor din trecut posibilitatea de a duce ele la îndeplinire marea reformă 'socială şi economică a împroprietărirei ţărănimei noastre.

Când am cunoscut însă în detalii proiectul de reformă agrară, când ni s'au pus la dispoziţie datele statistice, pe care se întemeiază această reformă, am înţeles că aici este vorba de afaceri, cari întrec în mărimea şi extensiunea lor orice închipuire, ce ni-o puteam face în trecut. Am văzut, că e vorba de afaceri nu de zeci, nu de sute de milioane, ci poate chiar de miliarde şi atunci am înţeles, că pentru aceste afaceri trebue întocmită o organizaţie con­formă şi specială, care să deie posibilitate, ca scopul să se ajungă cât mai uşor şi cât mai bine şi că în acţiunea, ce este a se porni, statul încă trebue să.-şi aibă partea sa, atât prin o participare directă Ia afa­ceri, cât şi mai mult printr'un control larg şi intensiv. Am înţeles, că spre acest scop trebue creată o nouă instituţiune, pentrucă ori câtă bunăvoinţă şi conside­raţie am avea faţă de una sau unele din băncile exi­stente, e aproape cu neputinţă, ca să le putem trans­formă în instituţiuni proprii pentru marea problemă a reformei agrare. Institutele noastre de astăzi îşi au organizaţia lor, de care sunt legate nu numai in­terese deosebite, ci şi drepturi câştigate peste cari nu se poate trece atât de uşor. Astfel chiar dacă ar fi fost să putem transformă din temelii o astfel de instituţiune existentă, după noi cu greu s'ar fi putut ajunge la o organizare specială, ca aceea ce o. reclamă condiţiunile indispensabile pentru execu­tarea cât mai perfectă a reformei agrare. A trebuit deci să renunţăm Ia planul nostru şi să admitem fără rezerve înfiinţarea instituţiunii proiectate prin de-cretul-lege despre Banca Agrară.

Dar, dacă aclmitem înfiinţarea nouei Bănci Agrare, ca institut special pentru executarea reformei agrare, nu am renunţat Ia ideea, ca băncile, ce le avem, încă să-şi aibă partea lor de muncă şi merit la această mare operă. "Ori aceasta o face cu pu­

tinţă forma, ce se intenţionează a se da nouei insti­tuţiuni, formă, asupra căreia voiu insista ca al doilea moment, pe care mă socòt dator a-1 scoate la iveală din proiectul de decret-lege, ce-1 prezentăm.

I Forma nouei instituţiuni este: societatea ano-\ nimă cu cointeresarea şi sub controlul statului. Este 1 deci o formă mixtă la care se va validità pe de o parte iniţiativa particulară, pe de altă parte autori­tatea statului. Iniţiativa particulară, adecă forţa motrică a adevăratelor progrese sociale, solide şi trainice. Forma mixtă, ce s'a proiectat pe seama nouei insti­tuţiuni, a scos-o la iveală şi practica vieţii ori de de câte ori a fost vorba de acţiuni economice şi fi­nanciare mari, la cari interesul poporaţiunii şi inte­resul Statului trebuiau de o potrivă coordonate. Ca o dovadă despre acestea amintesc, că pentru băncile de emisiune, deci pentru acele instituţiuni, care au să conducă şi să reguleze politica financiară şi ,de cari depinde în anumite împrejurări chiar şi existenţa sub acest raport a statelor, s'a adoptat aproape pre-tutindenea această formă mixtă. Tot asemenea băn­cile mari de credite hipotecare, cu cari s'a pornit înainte cu două trei decenii acţiunea pentru desăr­cinarea pământului în statele mai avansate, de ase­menea* au primit această formă. In sfârşit tot în această categorie cad şi băncile de colonizare. Credem deci, că ceea-ce s'a Validität în practica vieţii până acuma, se va validità cu atât mai mult la noi, la executarea reformei agrare.

Forma de societate anonimă admite însă, ca în cadrele acestei bănci să se concentreze toate forţele de seamă ale poporului nostru, în scop, ca reforma agrară să fie susţinută de toţi, cei ce vor şi pot să-i deie întreg concursul lor. Astfel la înfiinţarea ei au" putinţa să concurgă în prima linie băncile noastre româneşti. Au nu numai putinţa, ci şi datorinţa. Au \ datorinţa întâi, pentru-că afacerile technice-financiare, ce le va necesita executarea reformei agrare vor fi atât de multe şi de exstinse, încât Banca Agrară va trebui sprijinită de toate băncile noastre. Aceste trebue să fie pentru ea acele puncte, prin care să se conducă operaţiunile societăţii întocmai precum arterele şi vinele duc şi aduc sângele în corpul omenesc, pentru-ca să-i susţină viaţa. Trebue însă să participe băncile noastre şi pentru motive naţionale şi politice, căci, precum s'a cerut în cursul desbate-rilor, ca avocaţii noştri să-şi deie gratuit dacă trebue concursul lor la executarea acestei reforme, cu atât mai mult se poate cere şi aştepta aceasta dela nişte in­stituţiuni româneşti. Am cea mai bună speranţă şi încredere, că sprijinul ce se cere acestor bănci îl' vor da cu tot devotamentul. Dar, pe lângă bănci vor putea şi trebue să participe la fondarea nouei instituţiuni capitalul cel mic al ţăranului şi burghe­zului român, capital câştigat cu atâta trudă, care va găsi o plasare sigură şi, după împrejurări, o renta­bilitate potrivită. In sfârşit, va fi un act de de drep­tate, dacă Ii se dă posibilitatea ca să participe la

Nr. 33—34. — 20 August 1919

înfiinţarea băncii agrare proprietarii, cari cedează solurile lor în condiţiuni atât de avantagioase ţără-nimei româneşti. Instituţiunile culturale, bisericeşti şi sociale ce le avem, încă cred, că se vor asocia cate­goriilor numite acum.

Acestea sunt motivele care justifică forma ce se intenţionează a se da Băncii Agrare.

Un al treilea moment, pe care voiesc să-1 scot la iveală este mărimea capitalului societar. Capitalul se contemplează la Lei 50.000,000:—. Acest capital nu e mic, iar pentru împrejurările date nu e nevoie să fie nici mai mare. Nu e mic, pentrucă activitatea marilor institute fonciare, nu se întemeiază mult pe capitaluri soqietare. Institutele fonciare îşi procură capitalurile de afaceri prin obligaţiuni şi scrisuri fon­ciare emise pe baza creanţelor lor hipotecare. In cazul dat, capitalul va fi înlocuit în cea mai mare parte prin obligaţiunile de stat, ce se pun la dispo­ziţia Băncii Agrare, în înţelesul art. 42 al legii despre reforma agrară. Aceste obligaţiuni, după cât înţeleg eu lucrurile nu vor fi o sarcină a Statului. Statul, am putea zice, ia numai o garanţie, pentruca să ofere deten-torilor lor o siguranţă şi mai mare. Dobânzile acestor obligaţiuni însă şi amortismentul lor se vor achită cu intermediarea băncii, prin debitorii hipotecari. Pe lângă obligaţiunile de stat, banca îşi va mai putea procura capital, pentru afacerile ce nu aparţin propriu zis reformei agrare, şi prin emisiuni de obligaţiuni şi scrisuri fonciare. Iată pentruce spun, că capitalul societar nu e mic. Insă, am spus, nu trebue să fie nici mai mare. Nu trebue să fie mai mare, deoarece trebue să ne gândim, că Banca are să se îngrijească şi de o rentabilitate, de o dividendă potrivită. Şi cum Banca Agrară în interesul ţărănimei va trebui să lucreze cu diferinţe foarte mici în favoţjil său, câştigurile vor fi relativ cu mult mai limitate ca la alte institute de credit fonciar. Deci e de sine în­ţeles, că cu aceleaşi afaceri, pe care banca le poate avea şi le va şi avea, oricare ar fi capitalul ei so­cietar, e de preferit un capital social mai mic, decât unul mai mare, căci numai astfel va putea asigura o rentabilitate mai potrivită pentru capitalul său.

Al patrulea moment, ce-trebue -menţionat, din proiectul de lege prezentat, este ajutorul şi controlul statului. Statul vine în ajutorul băncii pe deoparte prin aceea, că va prelua capitalul societar, ce nu s'ar putea semnă, pe de altă parte, că-i pun*5 la dis­poziţie obligaţiunile de stat de 4%. Mărturisesc, că aş-dori foarie mult, ca participarea statului la capi­talul soct«ţar să fie cât mai mică. E de ajuns, prea de-ajuns ajutorul, ce-1 dă prin obligaţiunile, de care am amintît. Purtând aceste obligaţiuni o dobândă numai de 4% şi socotindu-se, atât faţă de debitori, cât şi faţă de creditori, valoarea nominală ca valoare reală, pot spune, că ţăranul român nici când nu a beneficiat de un credit hipotecar atât de ieftin, cum va fi cel oferit de Banca Agrară. Şi pentru aceasta suntem datori cu recunoştinţă acelora, cari ne dau

113

posibilitatea sub orice împrejurări a acorda acest credit.

Dar, pe cât de mare este ajutorul, ce-1 dă Statul, pe atât de largă este putinţa, ca el să exercite cel mai intensiv control în scop, ca reforma agrară să se îndeplinească amăsurat intereselor obşteşti. Statul va avea un comisar ai său şi afară de aceea a patra parte din membrii consiliului de administraţie şi două a cincia părţi dintre membrii consiliului de

.censori. E dată deci putinţa, ca totul să se înfăptu­iască numai şi numai cum cer interesele celor, cari vor luă în ajutor creditul băncii în scopul împro­prietăririi resp. în scopul retmproprietăririi lor.

In schimbul acestei participări la Banca agrară, de sine se înţelege, că trebue să se rezerveze o parte din beneficiu statului. Beneficiul acesta este fixat în 10% din câştigul ce rezultă, după deducerea unui prim dividend de 5 % asupra capitalului societar şi 20% din întreg profitul pe seama fondului de* re­zervă. Statului i se mai rezervă şi plusul speselor de expropriere şi de împărţire a pământului, plus, ce ar resultâ după acoperirea cheltuielilor efective împreu­nate cu aceste îndatoriri ale băncii. Spesele acestea . nu pot fi mai mari decât25°/ 0 din preţul de cumpărare. S'a fixat această limită pentru a se evita abuzurile. In acelaşi timp însă, cum ara spus, din aceste 2 5 % banca va primi numai cheltuielile efective. Tot ce trece peste acesta, cade în favorul statului, care de sigur va folosi acest plus pentru alte îndatoriri, ce le-a luat în înţelesul reformei agrare, îndatorirea de a ajutoră pe cei săraci, pe cei nevoiaşi şi în deosebi pe cei ce vor fi colonizaţi.

In sfârşt remarc din proiectul prezentat unele prerogative, cari se acordă Băncii agrare în schimbul serviciilor de obşte, ce le face. Aceste prerogative constau în aceea, că Banca Agrară va fi scutită de impozitul de venit, dugă afacerile, ce aparţin expro­prierilor şi împroprietăririlor, va fi scutită apoi de competinţele peryxu registre, de taxele poştale, iar . documentele şi actele ei vor fi considerate ca do- ' cumente publice şi alte asemenea favoruri.

Acestea sunt avantagiîle, care se obicinuesc a se garantă tuturor întreprinderilor, cărora Ii se în­credinţează rezolvirea problemelor economice, şi fi­nanciare de interes obştesc.

' In liniamente generale am schiţat proiectul de decret lege al Băncii Agrare. El este dat în cadre mari, expuse destul de lapidar. Asupra acestor cadre se poate discută cât de mult. O discuţie le poate lărgi, le poate strâmta, le poate face mai bune, ori mai puţin bune. Nu ştiu care va fi atitudinea DVoa-stră cu privire la desbaterea acestui proiect. Din parte-mi ţin să fixez însă, că nu există cadre, mai cu seamă în cazul dat, în marginile cărora, dacă este devotament pentru binele obştesc şi înţelegere pentru nevoile ţărănimei, să nu se poată face cel mai mare v bine. Totul atârnă dela spiritul şi intenţiunile, în care va fi condusă şi administrată această bancă.

R E V I S T A E C O N O M I C A

Din parte-mi zic să avem încredere, că cei che­maţi şi cei în drept vor pune în fruntea şi la con­ducerea acestei instituţiuni pe cei mai buni şi pe cei mai probaţi ai noştri, cari şi în trecutul lor au dat dovadă, că ştiu să apere în prima linie interesul obştesc. In vieaţa noastră publică am avut şi avem şi astăzi astfel de bărbaţi distinşi.

Dar, pe lângă aceştia, Vă încredinţez, că şi între cei mulţi mici şi necunoscuţi, care vor fi chemaţi ca muncitori tehnici şi administrativi la această bancă şi între aceştia se vor găsi mulţi idealişti, cari îşi vor consideră de cinste a servi interesul obştesc prin Banca Agrară. înţeleg pe tovarăşii şi colegii mei de specialitate, cari tocmai pentrucă şi-au istovit şi îşi istovesc zilnic puterile în cele mai reale probleme ale vieţii, cari tocmai pentrucă cunosc mai de aproape nevoile şi năcazurile ţăranului român, tocmai pentru aceasta şi-au păstrat curat sufletul lor de oameni ai binelui obştesc. Şi aceştia, ca şi cei ce vor conduce noua instituţiune, vor fi însufleţiţi de sigur, de acel principiu, de care s'au însufleţiţi înaintaşii noştri ori de câte ori a fost vorba de cauze mari şi care prin­cipiu se resumă în cuvintele: «Salus reipublicaesu­prema lex esto». Să avem deci încredere în viitor şi să primim proiectul, pe care comisiunea DVoastră 1-a acceptat fără nici o modificare».

P R O I E C T de Decret-Lege pentru „Banca Agrară".

ART. 1.

îndeplinirea operaţiunilor financiare împreunate cu executarea reformei agrare se face prin «Banca Agrară» — societate anonimă, înfiinţată în baza acestui décret-lege.

ART. 2. «Bancă Agrară»: a) va intermedia şi financializâ pe de-o parte

exproprierile, pe de altă parte împărtăşirea cu pă­mânt a celor în drept, conform decretului-lege de­spre reforma agrară, a regulamentului de aplicare relativ la acel decret-lege şi a ordonanţelor ce vor mai urmă în această materie. Pentru înlesnirea, aces-, tor operaţiuni statul va pune la dispoziţia «Băncii Agrare», în condiţiuni prealabil fixate, obligaţiunile de stat provăzute în art. 42 ar decretului-lege despre reforma agrară.

Banca va amortiza aceste obligaţiuni prin sor­tare sfemestrală, în măsura achitărilor.

b) va cumpără, valoriza, parcelă şi coloniza moşiile ce se vor oferi de bună voie.

c) va îndestuli trebuinţele de credit ale econo­miei rurale şi industriei agrare, emiţând scrisuri fon­dare şi obligaţiuni.

d) va îndrumă, va sprijini şi va iniţia acţiuni pentru promovarea agriculturii, organizând şi miş­carea cooperaţiei agricole.

ART. 3. Capitalul societar al băncii se fixează în suma

de 50 milioane Lei, care se va aduna prin subscrip-ţiiine publică.

Partea de capital ce ar rămânea eventual ne­semnată o preia statul. **

Capitalul societar va putea fi urcat după tre­buinţă prin emisiuni ulterioare.

ART. 4. «Banca Agrară» va stă sub conducerea unui

director general şi a unei direcţiuni care va constă din cinci membri. Numărul membrilor consiliului de administraţie şi a colegiului de cenzori se va normă prin statute, care vor fi supuse aprobării Consiliului Dirigent înainte de înregistrare.

ART. 5. In scopul controlei, ca operaţiunile «Băncii

Agrare» relativ Ia exprdpriere şi împărtăşire cu pă­mânt să se facă conform legilor, regulamentelor şi ordonanţelor, statul va numi un comisar guvernial, a patra parte din membrii consiliului de administraţie şi două din cinci părţi dintre cenzori. Aceste numiri se vor face pe câte un ciclu de trei ani.

ART. 6. Statul va beneficia anual de 10% din profitul

curat al băncii, socotit după subtragerea dividendei de 5% a capitalului societar şi dotarea fondului de rezervă cu 20% a profitului curat.

ART. 7. Banca va administra în favorul statului suma

încassată pentru acoperirea cheltuielilor de expro­priere şi împărţire a pământului — după subtragerea cheltuielilor proprii. Banca nu va putea încassâ spre acest scop mai mult de 25% a preţului de expro­priere sau cumpărare.

ART. 8. «Banca Agrară» va fi scutită de impozitele de

venit după afacerile de,expropriere şi împărţire a pă­mântului efectuite în baza decretului-lege despre re­forma agrară şi de toate competinţele erariale după registrele, cărţile şi actele proprii.

• ART. y. Toate registrele comerciale, obligaţiunile şi do­

cumentele redactate de bancă privitor Ia exproprierea şi împărţirea pământului se vor considera asemenea actelor publice, ce priveşte sarcina probaţiunii.

Banca va putea cere ordonarea execuţiei în baza extraselor din registrele sale, fără sentinţă ju­decătorească, iar pentru arânzile restante va putea urmări debitorii săi în conformitate cu dispoziţiunile art. 28 a decretului-lege despre reforma agrară p e cale administrativă.

ART. 10. Toate procesele pornite de bancă şi împotriva

ei vor fi judecate numai de judecătoriile competente după sediul băncii.

ART. 11. întrucât decretul-lege de faţă şi decretul-lege

despre reforma agrară nu dispune altfel, şi la «Banca Agrară» se vor aplica dispoziţiile legii comerciale (Art. XXXVII din 1875 ung.) şi a celorlalte legi in vigoare.

ART. 12. Cu ducerea la îndeplinire a acestui decret-Iege

se încredinţează Şefii Resorturilor de Agricultură, Comerţ şi Finanţe. /

Viitorul gospodăriei săseşti. In vederea marilor schimbări prin cari trece în­

treaga noastră viaţă economică, conducătorii compa­trioţilor noştri Saşi desvoaltă de pe acum o vie acti­vitate, pentru a adecuâ activitatea economică financiară a poporului săsesc situaţiei schimbate şi a-i asigura prin aceasta şi în cadrele României mari calea pro­păşirii şi desvoltării. In adunări ocazionale şi anume convocate, prin" pressă şi pe toate căile, se atrage atenţia gpspodarilor Saşi asupra nouei direcţii, ce vor trebui să ia şi să urmeze în viitor în lucrările lor pe teren economic. Mai recent în adunarea generală regională a Reuniunii economice săseşti, directorul acesteia Connert a ţinut o interesantă şi instructivă conferenţă, ce mentă a fi cunoscută şi la noi în cer­curi cât mai largi.

S'au şters măsurile de protecţie împotriva con­curenţei, a zis conferenţiarul. Suntem avizaţi la un stat agrar, care nu. are nici o lipsă de produsele de prisos din economia noastră, fiind că el însuşi pro­duce cereale mai ieftine, de cât noi; 50—70 la sută din recolta românească se exportă mai înainte. Pentru cultura vitelor, din contră clima şi referinţele de nutreţ sunt în România veche, mai puţin favorabile, ca la noi. De asemenea, clima pentru cultura nutreţu­rilor, în genere, este acolo prea uscată. Instituţia veterinară este pe o treaptă mai inferioară, epide­miile decimează vitele adeseori. Dela cultura cerea­lelor, trebue să trecem la cultura animalelor, nu deodată, ci treptat. Exportatorii noştri de până acum, Austria şi Germania, vor luă măsuri de apărare îm­potriva introducerii epidemiilor de vite, în ţările lor, până când nu se vor îmbunătăţii şi la noi referinţele în privinţa bolilor de vite. De aceea trebuie să stă­ruim pentru îmbunătăţirea stărilor veterinare. Nu­mărul veterinarilor trebue înmulţit considerabil, şi să se întroducă un leac mai sigur contra epidemiilor, prin vaccinarea forţată contra boalelor de porci. Până se va spori numărul veterinarilor, persoane potrivite vor trebui instruite pentru vaccinare, iar pentru pre­gătirea serului de vaccinare, trebue să se înfiinţeze un

aşezământ special în Ardeal. Apoi suntem mult mai înaintaţi şi experimentaţi decât cei din regat şi în ce priveşte prăsirea vitelor. Asociarea în reuniuni a prăsitorilor este de recomandat.

Cu privire la creşterea cailor, trebue să hotă­râm noi întâi, ce soiu să creştem pe viitor. Trebue să alegem un soiu bun, de folosit pentru economie, nu ca pân'acum, caii uşori de cavalerie. Nutreţ bun, turtă de rapiţă, de in ne va lifera ieftin Regatul ve­chi cu bogata ei cultură de cereale şi cu morile ei industriale bine desvoltate. Materialul nostru de Pinzgau şi Simentai este bine desvoltat. De aceasta trebue să ne folosim. Ca cel mai rentabil nutreţ pentru vite, trebue să facem o cultură mai mare de cartofi şi sfecle de zahăr. Livezile şi luncile de iarbă trebue mai bine îngrijite, ca să producem nutreţ mai mult şi mai bun. Cantitatea nutreţului sămănat încă se poate spori, dacă în trifoiul roşu se amestecă iarba sărată italiană (Ray), dacă pe locuri bine gu-noite se samănă porumb de nutreţ, şi pe locuri po­trivite luţernă. Deocamdată România va avea tre­buinţă' de animale. In răsboiu i-s'au prăpădit multe. La un debuşeu îndelungat acolo, nu putem conta. De animale pentru prăsită va ave,a România şi mai târziu lipsă, dar numai în măsură mai restrânsă. Trebue să stăruim, ca debuşeul pentru ţările din apus să-rămână deschis, neîmpiedecat. De aceasta să se ţină necondiţionat seamă la încheierea convenţiilor comerciale din viitor. npp.

tatistica proprietăţii rurale. Din prilejul lucrărilor pregătitoare a reformei

agrare Resortul agriculturei şi comerţului a compus o statistică a proprietăţii rurale în cele 26 de judeţe unite cu vechiul regat.

După statistica aceasta suprafaţa totală a acestor 26 judeţe este de 122,278 Km. pătraţi. Din această suprafaţă 33'9"/ 0 e teren arabil, 33-8% păduri, 12-3% fânaţe, 1 3 8 % păşuni, 0'6% vii, 0 i % stuf şi 3 9 7 „ pământ neproductiv; restul râuri, drumuri efc.

In jugăre avem: 7.182.547 arabil, 2.601,164 fânaţe, 2.919,108 păşuni, 7.154,643 păduri.

Apoi: 343,228 grădini 113,936 vii

23,349 stuf, 928,592 pământ neproductiv.

Din aceste suprafeţe, în ce priveşte proprietatea: Statul are 7*65 •/, din total. Comunele au--15'45*/» din total. Fonduri, aşezăminte, bisericile şi şcolile 4 53%

din total. Societăţi, corporaţii, căi ferate l ^ 0 / » din total. Composesorate, urbarialişti 9"05y<> din total.

Fidei-comis 0"82% din total. Proprietate particulară 60Q5% din total. Proprietăţile după întinderea lor prezintă urmă­

toarea repartiţie: sub 1 jugăr sunt 132,284gosp. cu 40,847 jug. = 21-81%

dela 1— 5 jug. sunt 304,638 „ cu 853,233 jug. = 28-70% 5— 10 „ „ 223,874 „ „ 1.622-320

10— 20 20— 100

100— 200 „ „ 200— 500 „ „ 2,368 „

} = 48-66% „ 182,852' „ „ 2,557.078 „ „ 110,049 „ „ 3.782,267 „ )

3,838 „ „ 523.967 „ ^ '742,997 „ >== 0-67%

„ 500—1000 „ „ 1,031 „ „ 732,967 „ > delá 1000 în sus „ 1,198 „ „ 4.026,951 „ = 1-11%

Din acest total de 14.933,841 jugăre, teren arabil este 7.613,555. Din proprietăţile de peste 500 jugăre terenul arabil dă o suprafaţă de 1.412,313 jugăre. Terenul arabil din moşiile de 200 până 500 jugăre este de 381.013 jugăre.

Din aceste suprafeţe populaţia românească de­ţine un procent foarte redus. In teritorul de care ne ocupăm avem 8435 proprietari mijlocii (peste 100 jugăre) şi mari (peste I00U jugăre) cu 6,026,744 jug. dintre cari abia 209 proprietari români cu 150,067 jugăre. Marea proprietate românească abia este re­prezentată prin 27 persoane din 1198.

€xtras din ordonanţa jfr. 21 şi 25 modificată,

a Comandamentului trupelor din Transilvania.

Vor fi consideraţi ca infractari: acei cari fără rea credinţă prin localuri publice gări, trenuri, pe străzi etc. vor comunică, colporta, comenta în orice chip ştiri fie adevărate fie imaginare sau păreri relative la operaţiunile de răsboiu, situaţia şi dislocarea tru­pelor, dispoziţiunile autorităţilor militare sau orice chestiuni privitoare la armata română, 2 Aceasta infracţiune se va judecă şi condamnă de pretori în prima şi ultima instanţă cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 lei. Când faptele de mai sus se vor fi săvârşit în scop de a spionă sau tradâ, se aplică pedepsele prevăzute de legile penale în vigoare pe timp de răsboiu.

C R O N I C Ă .

Armata noastră în Budapesta. înregistrăm şi noi cu satisfacţie strălucitele fapte de arme a oştirii noa­stre, care după lupte crâncene, nimicind armata bol­şevică maghiară, şi-a făcut săptămâna trecută intrarea triumfală în capitala Ungariei. Pe lângă consecinţele politice, aceasta învingere a vitezei noastre armate va avea şi importante consecinţe economice. Duş­manul bătut este obligat a ne preda 50% a între­gului material, rulant a Căilor Ferate Ungare, loco­motive şi vagoane, şi 30% ale întreg contingentului de vite şi 30,000 de vagoane de cereale. /

In scurtă vreme se vor putea întreprinde şi demersurile necesare pentru readucerea în ţară a valorilor evacuate la timpul său Ia Budapesta.

* Noi şefi de resort. Şefii de resort socialişti, Ju-

manca şi Flueraş demisionând, Consiliul Dirigent a încredinţat în mod provizor conducerea afacerilor resortului ocrotirilor sociale dlui Dr. Em. Haţiegan şeful resortului codificării, iar a resortului industriei dlui Dr Aurel Vlad, şeful resortului de finanţe, con­ducerea faptică a resortului industriei rămânând de­pusă în manile dlui ing. Eug. Munteanu.

In ultima şedinţă a Marelui Sfat Naţional cele două locuri vacante în sinul C. D. R. au fost între­gite definitiv. Au fost aleşi Ia propunerea prez. Con­siliului, dl Dr. I. Maniu, şef al resortului industriei dl Mihaiu Popoviciu, iar şef al resortului ocrotirilor sociale dl Dr. Tiberiu Brediceanu.

*

„Ardealul* societate de editură etc. din Cluj şi-a ţinut adunarea generală de constituire la 14 crt. în Sibiiu sub prezidiul dlui Dominic Raţiu, sen. S'a constatat că întreg capitalul de K 2 milioane este sernnat şi s'au primit statutele în textul prezentat de fundatori.

In baza dreptului rezervat in prospect funda­torii au numit primul Consiliu de administraţiune în persoanele d-lor: Dr. Sextil Puşcariu, Oct. C. Tăs-lăuanu, Virgil Bontescu, Dominic Raţiu, Victor I. Blăşian, Vas. C. Osvadă, Ionel Comşa, loan Agâr-biceanu, Victor Stanciu, Dr. loan Lupaş şi Dr. Oni-sifor Ohibu.

Comitetul de censori a fost compus cum ur­mează: loan I. Lăpădatu, Dr. Victor Onişor, Dr. Ionel Pop, Alex. Ciura şi Dr. Petre Poruţiu.

* Conferenţa dela Braşov în chestiunea înfiinţării

unei întreprinderi în scopul exploatării pădurilor şi 'prelucrării lemnului, s'a ţinut^ după cum s'a anunţat, la 17 crt., participând o mulţime de reprezentanţi ai diferitelor instituţiuni financiare, comerciale şi in­dustriale.

Printre cei prezenţi am remarcat pe prefectul judeţului Braşov Dr. Gh. Baiulescu, părintele Dr. Vas. Saftu, Dr. T. Mihali, Anton Mocsonyi, Dr. C. Missits, Ion I. Lăpedatu, Ionel Comşa, Dr..l. Meţianu, Ing. Tib. Eremie, C. P. Brătăşianu, Ing. Miadenovici, N. Cantacuzino, Gr. Cantacuzino, Prinţul Caragea, I. Răducanu, Dr. G. Moroianu, Ing. V. Blajan, Dr. T. Cornea, Ing. Balaş, S. Damian, etc. etc.

Conferenţa a fost condusă de dl Dr. C. Missits, care a arătat scopul întreprinderii proiectate şi avan-tagiile ce le oferă în scopul regularii comerţului cu lemne. După dânsul au mai luat cuvântul şi alţii, iar la propunerea dlui Dr. I. Meţianu, conferenţa a ales o comisiune de 12 membrii, care să ia contact cu fundatorii proiectatei întreprinderi pentru pregătirea lucrărilor împreunate cu înfiinţarea nouei societăţi.

. «Solidaritatea», însoţirea băncilor noastre, a fost reprezentată prin dl Ion I. Lăpădatu.

Numire. Domnul Constantin Călţiun /un., şef-contabilul băncii «Sebeşana» din Caransebeş, a fost numit secretar al acestui institut şt învestit totodată cu dreptul de firmare per procura.

inspectorate agricole în Ardeal. Ministerul de domenii de acord cu Consiliul Dirigent din Ardeal, au înfiinţat inspectorate agricole şi consilierate agri­cole, împărţind Ardealul în următoarele regiuni:

Regiunea I Braşov,- cu judeţele Braşov, Trei-, Scaune şi Ciuc; reg'. II Sibiiu, cu judeţele Sibiu şi Făgăraş; reg. III Sighişoara, cu judeţeie Târnava-Mare şi OdorheiU; regiunea IV Târgul-Murăşului, cu judeţele Murăşi-Turda şi Târnava-Mică; reg. V Alba-Iulia, cu judeţul Alba-Inf; reg. VI Turda cu ju­deţul Turda Arieş; reg. VII Cluj, cu judeţul Cojocna; reg. VIII Dej, cu judeţele Solnoc Dobâca şi Bistriţa Năsăud; reg. IX Şimleu, cu ţinutul Sălajului; reg. X Sătmar, cu judeţele Sătmar, Maramurăş şi Ugocia; reg. XI Arad, cu judeţele Arad, Cenad şi Bichişj reg. XII Lugoj, cu judeţele Caraş-Severin şi Timiş; reg. XIII Deva, cu ţinutul Hunedoarei; reg. XIV Abrud, cu judeţele Munţii Apuseni şi regiunea a XV-a Oradea-Mare, cu judeţul Bihor.

Numirea inspectorilor şi consilierilor agricoli, precum şi a petsonalului necesar punerei în func­

ţ i u n e se va face după avizul ministerului de domenii.

„Asociaţiunea pentru l i teratura r o m â n ă şi cultura = = . poporului român". = z r z

^Nr. 413/1919.

Concurs. Devenind vacant, prin abzicere, postul de Di-

r e c t o a r ă a internatului împreunat cu şcoa la „Aso-ciaţiunii", se publică concurs pentru acnst scop, cu următoarele condiţii:

1. Concurentele să fie bune gospodine şi cu îndemânare în menajul practic;

2. Să aibă, ca pregătire şcolară, cel puţin şcoala civilă sau echivalentul acesteia.

3. Să fie trecute de 24 ani. 4* Să aibă purtare morală neexcepţionabilă. 5. Angajarea se face deocamdată pe un an de

zile, cu o retribuţie anuală de K 2400*— şi un adaus de scumpete de 50%, împreună cu întreagă întreţi­nerea în internat.

Reflectantele îşi vor înainta petiţiile, adjustate cu documentele necesare, Comitetului central al «Aso-ciaţiunih, (Sibiiu, Nagyszeben, str. Şaguna Nr. 6), pană la 25 August n. a. c.

Sib i iu , fj August 1919. A. Bârseanu , Romul Simu,

prezident. secretar supl.

iriiiii!iii:iiiini!,iiiii'iiiii ii iiiihii.i iiMini miminini iijii'ii:!iiiiiii.n;iinini iii'iiniiiiiiiiiMiiii.iMiiiinijiiiii.iiiiiiiiiiiiiiiiiiinmjiniuî̂ if

„ A G R I C O L A " , :: s o c i e t a t e e c o n o m i c ă p e a c ţ i i î n H u n e d o a r a : :

Concurs. Societatea noastră are lipsă de un Con­

tabil destoinic şi conştienţios, care e capabil să poarte contabilitatea în mod independent.

Salar: 8000 coroane anual plus tantiema statutară.

Terminul de Concurs îl stabilim pe 1 Sep­temvrie 1919. Alesul îşi poate ocupa oficiul îndată.

H u n e d o a r a , la 3 August 1919. i—2 Direcţiunea.

iii inii i i i i t i i i i i i i i ii i i ii n i r îmi mim liiii'i li ii ihHiii;ii i!ir;iiiiiiiiiiiiiiiii;iinini;i!iiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiihiiiiiiii

i iMHHiMiMii i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i t i i i i i i i înMinin i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i in i i i i i i i i i i i i i i i i i i in i i i i i i i i i i i i i i

„SELAGIANA", I n s t i t u t d e e r e di t ş l e e o n o m i i în J i b o u .

Concurs. Pentru ocuparea postului de contabil

la «S'elagiana» în Jibou (Zsibo), judeţul Selagiu se escrie concurs.

Postul este de a se ocupă imediat deocam­dată interimal. Emolumente; leafă 2200 Cor. adaus de scumpete 2600 Cor., cortel 400 Cor. tantiema în raportul venitului şi drepturile sta­tutare. Ofertele sunt a se înainta în scris până în 10 August 1919 la adresa Emeric Pop dir. executiv, Zsibó. 2 - 2 IIIIIHIIIIIIIIIIlllMIIIIIIHIIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIinilllllllllllHIIIHIHIIIIIIIIIIIimilllHIIIIIIIIIIIIIIIIIII

tlli: 1! I 1 Ml I' I t 11 ••: ri'ilJ'l illll'll !M|ill!Hi;rililllll'Hlil;i| 'liHIII ;l .1 Hi I I 11:1, IUI.llill:lli|IIIIHhi;1illi!li:l;:ll'llillilllHi|lin

„BANCA POPORALĂ din Birchiş", s o c i e t a t e p e a e ţ i i .

Aviz. «Banca poporală din Bîrchiş», socielate

pe acţ'i, în adunarea sa generală ordinară, ţi­nută la 9 Iunie 1919 a decis liquidarea in­stitutului.

Deci toţi aceia, cari au vre-o pretensiune faţă de institutul nostru, sunt poft'ţi ca să-şi insinue pretensiunile lor, în termin de 6 luni dela datul publicării de faţă, căci pretensiu­nile insinuate după expirarea acestui termin, nu se vor luă în considerare.

B i r c h i ş (Marosberkes), la 22 Iulie 1919. 2 - 3 Liquidatorii.

HiJiilIlfr I I I I ¡lili il || I I i I I 1 I I 1 I I lili II I I I J.linr IiillU.Hiiril.ll ll;il'1l:.lliilill il tllilt irillilliliiHtlIjllllllllllHIE

„IU L I A", institut de credit şi economii în Alba-Iulia.

Prospect pentru a IV-a emisiune de acţii a institutului de credit şi economii „Iulia", societate

pe acţii în Alba-Iulia.

Adunarea generală ordinară ţinută la 10 Martie 1919 cu unanimitate au decis urcarea capitalului societar dela K 200,000 la K 500,000 prin o nouă emisiune de 3000 acţii de câte 100 cor. sau 50 Lei. .

In caz, că s'ar subscrie mai multe ori mai puţine acţii, atunci se urcă capitalul so­cietar la suma acţiilor subscrise.

Autorisându-se direcţiunea de adunarea generală cu executarea hotărîrii referitoare la urcarea capitalului, se deschide subscrierea la

a - X T 7 " - a , e z n c L l s i - c L z a - e d e s i c t i i .

1. Acţionarii vechi eventual erezii legali, întru cât subscriu atâtea nouă câte au avut vechi, plătesc după fiecare acţie preţul nominal de 100 Coroane ori 50 Lei şi 6 Coroane ori 3 Lei ca spese de emisiune. Pentru o acţie cedată prin opţiune de un acţionar vechiu unui acţionar vechiu se solveste aşişderea pentru o acţie 100 coroane sau 50 Lei plus 6 cor. ori 3 Lei ca spese de emisiune. •

Acţiile nesubscrise se pot opta cu preferinţă de acţionarii vechi cu preţul de 120 cor. ori 60 Lei o acţie şi spese de emisiune de 6. coroane ori 3 Lei. Acţionarii noi plătesc pentru fiecare acţie 180 coroane ori 90 Lei plus 20 cor. ori 10 Lei ca spese de emisiune.

La subscrierea acţiilor au preferinţă acţionarii vechi induşi în registrele acţionarilor până inclusive 31 Maiu 1919, sunt însă datori a se declara referitori la opţiune până în 1 Octomvrie 1919, căci la din contră perd dreptul de opţiune.

In toate cazurile mai sus pomenite sumele după acţiile subscrise de câte 100 coroane ori 50 Lei se adaugă la capitalul societar, iar restul după substragerea speselor se dau fon­dului de rezervă.

2. Terminul de subscriere se statereste dela 15 August până în 1 Octomvrie 1919. 3. Preţul acţiilor se solveste în următoarele rate: a) 2 0 % şi taxa de subscriere la subscriere; b) 2 0 % până în 1 Noemvrie 1919. c) 2 0 % până în 1 Decemvrie 1919. d) 2 0 % până în 1 Ianuarie 1920. e) 2 0 % până în 1 Februarie 1920. Stă însă în voia acţionarilor a plăti deodată mai multe rate ori întreg preţul ac­

ţiilor subscrise. 4. După sumele plătite şi evitate în titluri provizorii acţionarii primesc 4 % interese,

iar pentru ratele neachitate la terminul stipulat solvesc 6 % dobândă de întârziere. 5. Dacă una ori mai multe rate nu se achită la termin, se aplică § 5 din statute^ 6. Acţiile nouă se vor liberà după achitarea preţului întreg. 7. Acţiile din emisiunea nouă întră în dreptul acţiilor vechi în 1 Ianuarie 1921. 8. Despre plasarea acţiilor neoptate şi nesubscrise decide direcţiunea. Tot direc­

ţiunea va fixà la acţiile acestea preţul, ratele şi terminul de plată. A l b a - I u l i a , în 20 Maiu 1919.

Direcţiunea institutului de credit şi economii „IULIA".

„HAŢEG AN A", institut de credit şi economii, soc. pe acţii în Haţeg.

Prospect. Adunarea noastră generală extraordinară, ţinută în 8 Iulie 1919, a luat cu privire la

urcarea capitalului social următorul concluz: Capitalul social se va urca dela Cor. 450,000*— până la suma de Cor. 1.000,000'—. Fiecare acţionar vechiu are dreptul a subscrie din noua emisiune atâtea acţii, câte

sunt trecute pe numele său din emisiunile anterioare. Preţul unei acţii nouă, pentru acţionarii vechi, se fixează Ia suma de Cor. 125*—,

din cari Cor. 1 0 0 — se adaugă la capitalul social, iar Cor. 25*—, după subtragerea tuturor speselor de emisiune, se vor conta în favorul fondului de rezervă.

Terminul de subscriere se fixează până la 1 Octomvrie 1919 inclusive, cu aceea restric-ţiune, că toţi aceia, cari până Ia acest termin nu s'au declarat şi nu au participat la subscriere, îşi pierd necondiţionat dreptul lor de prioritate la subscriere (§. 7 din statute).

Pentru plătirea preţului de emisiune se fixează următoarele termine şi rate:

primă rată de Cor. 45 — m până lai Octomvrie 1919

a doua „ „ „ 2 0 . - „ „ 1 Ianuarie 1920 a treia „ „ „ 2 0 - - „ „ 1 April 1920 a patra „ „ „ 2 0 - - „ ,, 1 Iulie 1920 a cincea ,, „ „ 2 0 ' - ,, „ 1 Octomvrie 1920

Fiecare acţionar are însă dreptul să plătească deodată mai multe sau şi toate ratele, înainte de termínele aci fixate.

Acţiile, cari se vor achita în decursul anului curent vor participa la dividenda anului 1920, celelalte numai Ia dividenda anului 1921; iar după acţiile, cari se vor plăti conforfh ter-minelor fixate subscriitorii primesc 4 % interese după valoarea nominală a sumelor plătite în contul acţiilor nouă şi anume, dela solvirea sumelor !a cassa institutului, din contră, sub­scriitorii cari vor rămânea în restanţă cu plătirea punctuală a ratelor, vor plăti Ia cassă 6 % după sumele restante.

In lipsă de plată a ratelor Ia termínele fixate, se aplică dispoziţiile §. 11 din statute, în sensul cărora ratele deja plătite cad în favorul fondului de rezervă, iar acţia neplătită se declară nimicită, şi în locul aceleia se emite un nou titlu de acţie.

Acţiunile neoptate de acţionarii vechi, direcţiunea le vinde cu drept de preferinţă acţionarilor vechi ai institutului pe lângă preţul de Cor. 130'— din cari C,or. 100'— se adaugă la capitalul social, iar Cor. 30 după subtragerea speselor de emisiune, se vor conta în favorul fondului de rezervă.

Aceste acţii se împart între acţionarii insinuaţi în proporţia acţiilor ce le posed. Până la 1 Noemvrie 1919' fiecare acţionar, care şi a insinuat dreptul de optare la

aceste acţii va fi încunoştinţat de cătră direcţiune în scris, după numărul acţiilor ce-i revin. Acţ :unile neoptate şi restul de 1000 bucăţi, eventual ce se subscrie mai mult, direc­

ţiunea le vinde din mână liberă şi "la neacţionari, şi anume bucata cu Cor. 15*0-—, din cari Cor. 1 0 0 — se adaugă Ia capitalul social, iar Cor. 50 '— după subtrageîea speselor de emi­siune se vor conta în favorul fondului de rezervă.

Direcţiunea primeşte şi pentru aceste acţii insinuări de subscriere. Pentru plătirea preţului acestor acţii se fixează tot aceleaşi rate şi termine ca la acţiile

vechi, afară de rata primă, având a se plăti Cor. 50-— respective Cor. 70*— de acţie. Cei ce voesc a participa la această emisiune au să se anunţe cu declaraţia de pe

contra pagină.

H a ţ e g , la 31 Iulie 1919. Direcţiunea.

B a n c a N a ţ i o n a l ă a R o m â n i e i .

ACTIV

B I L A N Ţ G - E H E E A L

încheiat Ia 30 Iunie 1919 PASIV

„ ( , . , „ ( B a n c a Naţ . a - R o m . 1 9 9 - 8 3 . 7 , 5 2 5 - -tí'WB \ B a n c a G e n , R o m — 1 4 9 . 7 5 1 , 9 1 2 - 7 0

Cassa > A r g i n t . M o n e d e — 7 , 1 4 4 - 5 5

A u r * L i n g o u r i ___ 1 . 0 2 6 , 0 0 5 - -

A u r d e o o z i t a t M o n e d e . ş i L i n g o u r i . . . A u r a e p o z i i a . L , n g 0 u r )

S t o c m e t a l i c 1 . 0 2 0 . 5 5 9 , 8 5 9 - 9 6

D i s p o n i b i l ş i t r a t e a u r

t > 6 t i t 1 a P o r t o f o l i u r o m . S u c u r s a l e " ş ^ e n ţ i i

C a s e l e d e î m p r u m u t p e g a j a g r i c u l ­t o r i l o r ş i i n d u s t r i a ş i l o r — . . . — —

I m p r u m . S t a t u l u i d i n 1 9 0 1 ( f ă r ă d o b . ) î m p r u m u t u l S t a t u l u i p e b o n u r i d e t e ­

z a u r a u r ( 1 9 1 4 — 1 9 1 8 ) î m p r u m u t u l S t a t u l u i p e b o n u r i d e t e ­

z a u r a u r ( 1 9 1 9 ) - — — — — I m p r . p e e f . / C e n t r a l a . . . 1 2 . 6 0 4 , 7 0 0 - -

p u b l i c e \M. Şi aoenţll 1 1 . 2 O 8 > 4 0 0 - —

I u m p r u m u t u r i p e e f e c t e p u b l i c e î n C o n t - C u r e n t 7 5 . 0 0 0 , 6 0 0 - —

d i n c a r i n u s ' a u r i d i c a t 5 3 . 3 0 5 , 8 4 4 - 9 2

E f e c t e l e c a p i t a l u l u i s o c i a l — „ f o n d u l u i d e r e z e r v ă „ f o n d . a m o r t i z ă r i i i m o b i l e l o r

m o b i l i e r u l u i ş i m a ş i n e l o r d e i m p r i m . E f e c t e l e f o n d u l u i d e p e n s i i ş i a j u ­

t o a r e a l f u n c ţ i o n a r i l o r B ă n c i i

I m o b i l e — M o b i l i e r ş i m a ş i n i d e i m p r i m e r i e D o b â n z i d a t o r a t e l a î m p r u m u t u r i p e

e f e c t e p u b l i c e — C o n t u r i c u r e n t e

„ d e v a l o r i „ d i v e r s e —

E f e c t e ş i a l t e v a l o r i î n p ă s t r a r e . . . — B o n u r i d e t e z a u r a u r î n g a j p e n t r u

î m p r u m u t u r i l e S t a t u l u i — — — — E f e c t e î n g a j şi î n p ă s t r a r e p r o v i z o r i e C o n t u r i d e o r d i n e - —

3 4 9 . 5 8 9 , 4 9 7

1 8 7 , 4 3 1

1 0 3 3 , 1 4 9 5 5

3 1 5 . 1 5 4 , 9 8 0 1 4 1 1 7 8 . 5 7 5 , 4 5 0 —

8 2 . 7 3 0 , 5 4 6 2 2 . 9 1 7 , 4 1 1

2 3 . 8 1 3 , 1 0 0

2 1 . 6 9 4 , 7 5 5 0 3

3 5 0 . 8 1 0 , 0 7 8

4 9 3 . 7 3 0 , 4 3 0

5 2 5 . 7 9 6 , 2 8 0

1 0 5 . 6 4 7 , 9 5 7

1 1 . 3 4 7 , 8 5 4 8 . 0 4 2 , 5 5 6

1 . 5 9 2 . 3 9 4 , 6 4 6

7 6 1 . 8 2 7 . 1 8 4

4 5 . 5 0 7 , 8 5 5

1 1 . 9 9 7 , 4 1 8

3 2 . 6 4 5 , 2 7 7 6 8

3 . 8 1 3 , 1 8 1 0 8

3 . 9 9 4 , 4 3 4 9 5 6 . 6 5 8 . 7 1 5 8 0 1 . 1 4 4 , 7 4 7 0 4

3 . 0 9 4 , 3 7 2 8 7 2 5 9 . 7 5 9 , 6 8 4 5 3

— 3 7 . 9 0 1 , 3 6 8 6 8 1 0 0 . 6 2 4 , 2 6 8 0 7

4 . 3 5 6 . 7 3 8 , 3 1 1 1 7

1 9 0 . 6 7 4 , 3 2 5 2 0

3 . 1 0 0 . 0 0 0 , 0 0 0 — 3 0 0 . 1 9 1 , 5 3 0 4 0 1 1 2 . 4 3 8 , 9 6 7 0 2

- 3 . 7 0 3 . 3 0 7 , 8 2 8 6 2

C a p i t a l — - — — — — F o n d d e r e z e r v ă —

„ p e n t r u m ă r i r e a p a l a t u l u i B ă n c i i , r e f a c e r e a c l ă d i r i l o r d i n p r o v i n c i e ş i l o c a l u r i î n t e r i t o r i i l e u n i t e . . .

F o n d u l a m o r t i z ă r i M m o b i l e l o r , m o b i ­l i e r u l u i ş i m a ş i n e l o r d e i m p r i m e r i e

F o n d d e p e n s i u n i ş i a j u t o a r e a l f u n c ­ţ i o n a r i l o r B ă n c i i

B i i e t e B - c a N a ţ . a R o - f î n c i r c u l a ţ i e —

m â n i e i e m . d i n c a r e \ a f l a t e î n c a s ă

C o n t u r i c u r e n t e ş i r e c e p i s e l a v e d e r e R e e s c o n t u l s e m e s t r u l u i v i i t o r C o n t u r i d i v e r s e . . . R e z e r v a d i n b e n e f i c i i l e p e 1 9 1 4 — 1 9 1 7 ,

c o n f o r m d e c i z i u n i i A d u n ă r i i G e n . B e n e f i c i u l s e m e s t r u l u i I a l a n . c u r e n t

3 . 0 0 4 . 5 4 4 , 3 0 1

1 9 9 . 8 3 7 , 5 2 5

D i v e r ş i e f e c t e ş i a l t e v a l o r i d e r e s t . C o n t u r i d e o r d i n e — -

1 2 . 0 0 0 , 0 0 0 5 2 . 4 9 1 , 3 8 4

6 . 0 0 0 , 0 0 0

7 . 7 1 2 , 5 7 4

3 . 9 9 7 , 5 9 2

50: 3 . 2 0 4 . 3 8 1 , 8 2 6

— ¡ 6 8 1 . 0 0 9 , 4 7 8 — ! 4 3 7 . 3 1 3 — 3 7 3 . 5 2 3 , 2 4 8

— ! 7 . 0 0 0 , 0 0 0

— I 8 . 1 8 4 , 8 9 3

I T

80

4 . 3 5 6 . 7 3 8 , 3 1 1 17

3 . 5 9 0 . 8 6 8 , 8 5 5 1 6 0 -1 1 2 . 4 3 8 , 9 6 7 0 2 .

3 . 7 0 3 . 3 0 7 , 8 2 2 1 6 2 1 J 9

Guvernator: I . G. B i b i c e s c u . Director: C. C i o r a n u .

' G O K n r C X I - . E E P B O P I T Ş S I J P E E E E E E

d e b i t încheiat la 30 Iunie 1919 c r e d i t

S a l a r i i l e p e r s o n a l u l u i d e a d m i n i s t . S a l a r i i l e p e r s o n . f a b r i c ă r i i b i l e t e l o r

Cnelîneli i e ai - ţ le l i p O l t / C e n t r a l a 8 2 9 , 0 6 6 - 4 1 l a x e şl M e i m cătră StaîXSuc. şl a n o . 2 2 9 , 5 6 7 - 3 3

L u m i n a t ş i î n c ă l z i t — — — D r e p t u r i d e p r e z e n ţ ă _ _ — — — M a t e r i a l ş i c h e l t u e l i p e n t r u f a b r i c a r e a

b i l e t e l o r ş i d e i m p r i m e r i e

P r i m a l a a u r u l c u m p ă r a t ' S o l d b e n e f i c i u l n e t —

1 . 6 8 3 , 1 0 4 ¡ 5 6 1 3 6 , 2 7 2 9 0

1 . 0 5 8 , 6 3 3 7 4

2 0 0 , 5 5 1 4 6 1 0 , 5 2 0

5 4 3 , 9 8 9 7 1 1 . 5 1 3 , 3 9 1 ! 0 8 5 . 1 4 6 , 4 6 3 4 5

— 8 . 1 8 4 , 8 9 3 3 0

— 1 3 . 3 3 1 , 3 5 6 7 5

S o l d p r e c e d e n t D o b â n z i l e p o r t o f o l i u l u i c o m e r c . ş i a l e

î m p r u m u t u r i l o r , p r e c u m ş i d i v e r s e

b e n e f i c i i T r a t e ş i r e m i z e ş i d i v e r s e o p e r a ţ i u n i

c u s t r ă i n ă t a t e a V e n i t u l e f e c t e l o r p u b l i c e —

1 1 . 8 4 7 , 1 3 4

1 . 1 0 7 , 0 2 0 3 6 7 , 5 4 6 7 5

9 . 6 5 4

1 3 . 3 2 1 , 7 0 2

1 3 . 3 3 1 , 3 5 6

74-,

01

75

Guvernator: I. G. B i b i c e s c u . Director: C. Cioranu .