Anul XV i beş , 19 Martie c. v. , 1900

DIECESA Nr. 12

Organ al Eparh ie i gr. or. rom. a C a r a n s e b e ş u l u i

A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pent ru Aust ro-Ungar ia pe an 10 coroane

» » p e Va an 5 „ „ România si s treinătate pe an 14 franci » » » x » pe Va a " 7 „

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r : Pentru publicaţ iuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă conţin pană la 150 de cuvinte 6 cor., pană la 200 de cuvinte 8 cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţe le se ad resează redacţ iunei „K O A I A D I E C E S A N A "

iară banii de prenumera ţ iune şi inserţiunile la A D M I N J S T R A Ţ I A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

Prea Sânţitul nostru în Bucuresci După soirile aduse de foile din R o m â n i a

P r e a Sânţia Sa Domnul Episcop, Nicolae Popea, a fost primit cu multă că ldură şi afabilitate din p a r t e a academiciani lor şi demnitari lor bisericesci de acolo.

P r e a Sânţia Sa a luat pa r t e la şedinţele a c a d e m i e i ; a fost primit, Joi în 9 Martie v., în în audienta de Maies ta tea , . r Sa R^gel^ ' ,-|TWf>J1„

" T a i u i e i, u. intreŢînut " c u P r e a ' s ân ţ i a Sa a p r o a p e 3 ., de oa ră în modul cel mai afabil d e s p r e sta­r e a bisericilor şi şcoalelor dela noi şi de sp re subiectul, pe ca r e P r e a Sânţia Sa 1-a t rac ta t Luni la 13 Martie în discursul seu dela Aca­demie .

P r e a Sântia Sa, însoţit de P r e a Cuvioşia Sa Păr in te le Arhimandr i t Filaret Musta, a făcut visită Joi, 9 Martie, la îî. P P . SS. Metropolitul pr imat şi Metropolitul Moldovei, iar cu o zi mai nainto Marcbisului de Pallavicini, ministrul ple­nipotenţiar al Austro-Ungarioi .

A tâ t îî." P P . SS. Metropoliţi cât şi amintitul ministru au întors P r e a Sânţiei Sale visita.

Duminecă în 12 Martie a avu t loc la inter­natul teologic din R a d u Voda un concer t esecuta t de că t ră teologii şi elevii seminariului contrai şi ai seminariului Nifon. L a aces t concert , cer­ce ta t de clerul înalt din R o m â n i a şi represon-tanţii guvernului , a luat p a r t e şî P r e a Sânţia Sa, d impreună eu P . C. Sa Păr in te le Fi laret Musta. Concertul a succes splendid şi P r e a Sânţia Sa şi-a espr imat mul ţămirea şi a felicitat p e com-positorul Cbiriac, conducetoriul corului capele i din Par is , a le cărui piese în stil oriental s 'au esecu ta t şi c a r e e r a de faţă.

Luni a fost şedinţa so lemnă, în c a r e P r e a Sânţia Sa Episcopul nostru şi-a ţinut discursul de recep ţ iune . D e s p r e decursul aces te i şedinţe cetim în „Român ia Jună" :

„Eri A c a d e m i a r o m â n ă a primit în sînul seu în mod se rbă to resc pe noul seu membru P. S. S. ATico/ac Popea, episcopul Caransebeşului , c a r e şi-a ţinut c u v é n t a r e a de primire vorbind desp re : Arhiepiscopul şi metropolitul Andrei baron de Şaguna.

„încă de la oa ra 1, tr ibunele publice din f rumoasa sală de şedinţe festive a Academie i se umpluseră de un public a les ; j o s în sala sosise

corespondenţ i ai A c a d e m i e i : K. lonoseu . 1'. Poni. A. Naum, V. Maniu, A. D. Xenopo l , 1. Vulcan, St. Făleoianu, Dim. A. Şturdza, V. A . Urechiă , Dr. PelL\, X. Quintescu, B, I*. l l a sdeu , Rarag ian i , Sp. l l a r e t . Erb iceanu, T. K'alinderu, Dr. Kalin-deru, Dr. V. Babeş, Dr. Rămnieeanu , Gr. Ste-fănescu, d-nu C. P. Robescu, d-nu Sabba Ste-fănescu, Dr. I). Onciul, T h . Speranţ ia , Dr. [strati, P . S. Aurel ian, Dr. Sutzu, l lepi tes , I. Negurzz i , (Ir. Toci lescu, 1. Bogdan, lonoseu-Gion, 1. T a -noviceanu, P. Grădiş teanu, St. Silileanu, Dr. Vitzu, e tc .

„Au mai asistat din p a r t e a clerului îna l t : Ì. P . ÎS. S. .Metropolitul Tosi/ al Moldovei, 1. P. S. S. Metropolitul pr imat IosiJ\ P. S. S. Episcopul Atanasie al Râmnicului, P . S. S. Iepiscopul Par-tenie al Dunăre i de j o s , P . S. S. Arbiereul Calistrat ' Orleanul, P . S. S. Arbiereul Pimen Pi teş teanu. Apoi d-na Z o e D. Sturdza, d-na de D u n k a Scbiau şi d-na colonel Şaguna , d-mi general i Budişteanu, Ras ty şi Algiu, colonel Şaguna , protopresbi ter Simion Popescu şi d-mi Eugefl Brote , A. C. Popovici , Stăncescu, Moroianu, Cbondi, St. Popp, St. Orăşeanu , Gârbov iceanu etc. e tc .

„ P e la o a r a 1 şi un sfert îşi face in t ra rea în sală, noul membru , P . S. S. Episcopul I^opea, îmbrăca t s ă rbă to re sce şi însoţit de vicarul seu , Arbimandri tul Filaret Mttsta.

„ L a o a r a 1 si j u m . sosesce M. S. R e g e l e

Carol şi A. S. R. Principele Eordinad, cari sunt întimpinaţi do eâ t ra d. preşedinte al Academiei , şi domnii Sturdza, Aurel ian şi alţi. M. S. R e b e l e şi A . S. l i . Principele în t r e c e r e spre tribuna presidiala saluta pe P. S. S. Episcopul- Popea .

„D. P. Poni, Preşedin te le Academiei , da ce­tire unei f rumoase a d r e s e din p a r t e a Academie i ca t ră Augustul seu Protec tor , la ca re AI. S. R e b e l e r e spunde prin o f rumoasă vorbi re zisa cu glas t a re şi cadenţa t . M. S. în vorb i re spune, că dă ruesee Academiei un important memoriu scris in 1. t 'rancesa de un diplomat, a sup ra stă­rilor din Moldova din timpul lui A l e x a n d r u Ipsilanti. M. S. a r a t ă şi cuprinsul diferitelor părţi a le memoriului şi apoi, urând spor în lucrările Academie i , dă cuvântul P . S. S. Episcopului P o p e a p e ca re spune, că '1 salută cu căldură în mijlocul Academie i noas t re .

„P. S. S. Episcopul P o p e a începe prin a mulţămi înaltului corp pentru a l e g e r e a tăcută în p e r s o a n a S a ; spune că de mai bine de 50 d e ani n ' a pus piciorul pe pământul Românie i şi face o compara ţ i e între s t a rea terii de atunci şi c ea de azi, c roa tă mai ales prin înţelepciunea şi eroismul M. S. Regelu i Carol (Aplause). T r e c e apoi la subiect şi după ce face biografia lui Ş a g u n a se op resce şi ana l i sează p e l a rg activi­t a t ea lui politică plină de înţelepciune — activi­t a t e , c a r e a a d u V Români lor din TransiH ania a n o a u ă v ia ţă politică şi b iser icească .

„Se suspendă şedinţa pentru o minute, în ca re timp M. S. R e g e l e şi A. S. principele se întreţin cu Episcopul P o p e a , 1. P . S. L. Metropoliţii şi alţi domni membrii ai Academie i .

„La redesch ide re P . S. S. Episcopul P o p e a r e sumă ac t iv i ta tea biser iceasca şi şcolară a lui Ş a g u n a şi termină cu o f rumoasă închiero a supra bărbatului providenţial al Români lor or todoxi din Trans i lvan ia şi Ungar ia . Sa lve de ap lase a c o p e r ultimele cuvinte a le P . S. Sale .

„M. S. S. R e g e l e dă cuvântul d-lui D. Sturdza sp r e a r e spunde P. S. S. Episcopului P o p e a .

„Răspunsul domnului D. S turdza a fost plin d e învă ţămin te f rumoase din v i a ţ a celor doi metropoliţ i mari ai Români lor din secolul al 1 9 : A n d r e i u Şaguna şi Yeniamin Cos tache al Moldovei.

„Te rmină aducând laude cuveni te noului membru , a cărui via ţă a fost consacra tă neanrului si bisericei sa le . 1 " L

„Aşa s 'a sfirşit s e r b a r e a înăl ţă toare de la A c a d e m i e . M. S. R e g e l e şi A . S. Principele au părăs i t sa la luându-şi r ă m a s bun de la P . S. S. Episcopul P o p e a , căruia M. S. R e g e l e i-a zis la d e s p ă r ţ i r e : y>La revedere la anul viitoriu«*.

Atâ t „România J u n ă " . Noi, fiii credincioşi ai P r e a Sânţiei Sale

Părintelui Episcop Nicolac Popea, făloşi sun tem d e strălucitele succese , ce le-a repor ta t iubitul

nostru Arhipăstoriu în tot timpul, cât a pe t recut în Român ia .

D e e ceriul, ca să a v e m pe P rea Sânţia Sa încă mulţi ani în fruntea n o a s t r ă !

Din istoria Banatului Sevenu Scvcrinul sub stăpânirea principilor ardeleni pană la predarea octalilor Caransebeş şi Logoj în manile Tur­

cilor 1526—1658.

Rudolf 1576 -1608; Matia II. ¡603—1619; Ferdinand II. 1613—193/; Ferdsnand III. 1637—165/;

Sigismund Băthory 1602' Moise Szekely 1603; Ştefan Bacskay 1605—1606; Sigismund şi Găvrilă Băthory 1607—1612, Andreiu Geczy 1611: Găvrilă Bethlen 1613—1629; George Răkoczy I. 1630—1648; George Răkoczy II. 168—1660; Francisc Rhedey; Ahaţiu

Barcsay. (Continuare)

O foamete groaznică, ce urma acestui resbel, a potenţat miseria populaţiunei şi a produs o stare atât de deplorabilă, încât cu durere trebue să ne întoarcem faţa dela scenele, care s'au petrecut în mijlocul lo­cuitorilor. Sermanii erau necesitaţi să se nutriască cu lucrurile cele mai scârboase, să roadă carnea de pe corpul propriu şi să vâneze după carne de om. S :au întîmplat că rudeniile se mâncau unele pe altele, şi că părinţii,. sţrăpu şi de foamete în stare de nebunie, ist jerueau emar pruncii ior. 'De iimlu; rifTIt u t a r f u în u o membrii aceleaş familii soartea, că cine are să fie jertfit! La atâtea calamităţi se adause şi ciuma, care la rândul ei decima cumplit rândurile locuitorilor chinuiţi. A pierit fostul Ban logoj-caransebeşan George Palaticiu, George Mako (Macu), soţia tui Moise Szekely şi alţi bărbaţi distinşi în viaţa publică a Severinului1).

Abia prin delâturarea lui Simion Lodi din scaunul Banilor (1605)3) se pune eapet tiraniei ostăsesci. teroarei şi împilărilor la care au fost espusi locuitorii Severinului în decurs de 2 ani de zile. întîmplările petrecute în Transilvania aduc cu sine schimbările referinţelor bănăţene.

Fiind Basta, necesitat să se retragă în Aprilie 1604 iarăş din Transilvania, crezură oligarhii rebeli, că e sosit timpul, ca să restitue guvernul naţional, Spre scopul acesta se pune capul pribegilor Găvrilă Bethlen în corospondinţă cu Ştefan Bocskay, care avea moşii numeroase în Transilvania şi era cel mai puternic magnat al Ungariei superioare 3), oferindu-i

') I b i J : v. I, p. 87. a j Bethlen Farkas susţine, că Lodi, numit — după naţ iunea căreia

aparţ ine — si Horvath, a fost născut în Dalmaţia. Pesty Fr . însă arată, , că acest tiran, instituit de „protocăpi tan" , sau după cum il înt i tulează : alţii de „Ban" al Caransebeşului , e din Gyor (Arabonna) . El s 'a i căsătorit cu Suzana. fiica lui Boronkay. Deoare-ce numitul loan

Boronkay n ' a voit să binecuvinteze această căsătorie, Lodi a stăruit să-1 spânzure , ş* nu s'a sfiit să pâşască peste cadavrul socrului seu la altariu.. Aflăm că Sigismund Răkoczy donează lui şi soţiei sale Suzana la anul 1-607 moşii în Dalboşeţ, Găvojdia, Dragomircşti , Zăgujeni etc. (Pes ty : voi. I. p . 307).

''') Griselini p . 98 şi / . H. Schwicker: Geschichte des Temeser Bonats p . 202, susţin că Bocskay ar fi avut în Severin mulţi par-tisani încă de pe timpul, când a fost Ban al districtelor Logoj şi Caransebeş . Pesty, scrutinătoriul cel mai zelos al referinţelor severi­nene însă, neagă că Bocskay ar fi ocupat cândva această dignitate.

Fiind esilat pe t impul lui Andreiu Băthory, din Transi lvania, s'a dus la Praga şi Rudolf, după ce l'a folosit ca consilieriu pentru regularea afacerilor ardelene, l'a restituit în moşiile, care i-s 'au fost

dimpreună ou coroana ocârmuivea terii. Marele vezir Lolla Mohamed, guvernând după moartea lui Moha-raed III în numele minorenului Achmet. imperiul turcesc, sprijini cu toată căldura planurile rebelilor şi porunci Transilvănenilor să se înroleze sub stea­gurile lui Bocskay, a protegiatului do acum al pa-dişahului 1).

Ca un fol de preludiu a evenemintelor, ce ur­mează, sunt a se considera luptele din Banat. Deja pe la 1604 luaseră Turcii dela Şerbi castelul Bocşei, iar încercarea generariului imperial Ludovic Râkoczy, de a scoate Turcii din Bece, a fost respinsă după multă vărsare de sânge 2). Pribegii ardeleni de prin Banat şi locuitorii districtelor Logoj şi Caransebeş 3), ademeniţi de G. Bethlen, se înrolează în urma acestor învingeri sub steagurile lui Bocskay. Rebelii se îm­preună la Logoj cu Tătarii şi Turcii lui Bektas paşa, cu scopul ca să învasiuneze peste Făget în Transil­vania. Complotul s'a urzit în tăinicie şi imperialii nici nu visau de catastrofa, ce le-o pregătise creştinii. Totuş manevrele Turcilor, asupra cărora veghia mereu garnisoana din Lipova, nu putură să remână neob­servate. Generalii imperiali, auzind de concentrarea Turcilor, adună în pripă ostăşimea resfirată şi pe la mezul nopţii se aruncă fără veste asupra taberei inimice. Restriştea Turcilor e desevîrşită. Aceia, care scăpară de sabia Austriecilor se ascund prin pădurile vecine, iar Bektas paşa şi G. Bethlen, lăsând câlâbă-lîcul şi toate, câte le aveau cu sine în taberă, abia se mântuesc în Timişoara. Dimpreună cu câlăbălîcul lui Bethlen căzu în mâna imperialilor corespondinţa de pană aci a lui Bocskay, referitoare la câştigarea Ardealului, şi descoperindu-se astfel complotul, Bocs­kay e necesitat să ridice pe faţă steagul rebeliunei.

, în urma .succesului de lansă Timiş, repeziră ir>-perialii o ceată compusă din Şerbi şi haiduci spre S. Banatului, care înainta in Iulie până în apropierea Belgradului. Denşii iau cu ocasiunea aceasta Cubinul cu asalt, prind 80 de Turci, 500 femei şi prunci şi să întorc încărcaţi cu pradă la Lipova şi la Caransebeş") Deşi unii din locuitorii acestui oraş înclinau spre rebeliune totuş mulţimna remase fidelă împeratului, ceea-ce se constată din disposiţiunile comisarilor impe­riali, care, luând cetatea sub alor ocrotire, trimit întru apărarea ei 200 Secui şi muschetiri saşi.

Perderile din Banat ale rebelilor sunt recompen­sate prin succesele obţinute în Transilvania şi Ungaria superioară. Bocskay este ales într'o adunare, ţinută la 17 Aprile 1605 în Szerencse, de „principe al Ardealului şi a părţilor ungurene" 5) şi se susţine cu ajutoriul Turcilor*) pană la finea anlui 160t>. Severinenii n'au participat la adunarea aceasta ; ei sunt între cei din urmă, care se îchină noului stăpân. Directiva Bănă-

consfiscat. După re întoarcere , erezend că în Ardeal viaţa îi este periclitată, se aşază în Ungaria superioară, administrând moşiile si­tuate în jurul Dobriţinului, Oradiei mari . Om vanitos şi iuhitoriu de mărire prim! cu plăcere ofertul lui G. Bethlen şi sub pretest, că credincoşii de confesiunea luterană, căreia aparţ inea şi densul, sunt periclitaţi de catolicism, începu să aţiţe contra lui Rudolf a binefăce-toriului seu. (Kessler: IV. p . 63).

') Kessler : Geschichte von Ungarn . 2 ) Pesty : a szörenyi Bânsâg, v. I. p . 88 . s ) Griselini : p. 93 .

4) Pesty : A szörenyi bansâg, I. pag. 88. 5) Fessler: IV. p . 66, Bocskay nahm den Titel „Fürs t von Sie­

benbürgen und der ungar ischen Theile" . 6 ) Istoriografii maghiari , de care ne folosim la lucrarea aceasta,

cu scopul ca să preamărească virtuţile naţiunei maghiare atr ibue toate succesele oligarhiei nemul ţ ămi t e ; iar Griselini (P- 94) descrie această întâmplare în urmâtoriul chip : , E r (Bocskay) erhielt auf Befehl des Sultans 100.000 Ducă t en ; regulirte Truppen zu Pferd und zu . F u s s ; eine zahlreiche Schar Tataren , Artillerie und •Munition".

ţenilor purcede do astădată dela Lipoveni, care dim­preună cu Ludovic Uâkoczy trec în partea lui Bocskay. Acestui esemplu urmează Caransebeşul, Logojul şi alte comune bănăţene, eeea-ce se constată din scrierile lui Bocskay, adresate căt.iă amicii sei. în care le arată,

j că deja din Martie a devenit Domnul acestei provinţe şi că a denumit pe Pavel Kereszlesi de ban al distric­telor Caransebeş şi Logoj.

Din faptele lui Bocskay iese neîndoielnic la iveală, că densul a fost instrument servil al Turciior şi inimic neînpăcat al împeratului. El bate pe Basta într'o luptă făţişă şi după ce îşi supune Sătmarul, Caso via, Tirnavia, Trencin şi Skalicz, trece Dunărea, învasionează în Austria şi Stiria şi devastând aci 12 comune, după nenumărate nelegiuiri, vinde Turcilor la 80.000 de oameni, care sunt mânaţi ca vitele la Constantinopol 1).

Se poate zice că anul 1605 e unul din cel mai nenorocoşi pentru locuilorii Ungariei, nu numai pentru pierderea cetăţilor Strigoniu (Esztergom), Vişegrad Ba­lota, Vesprim şi Ersekujvâr, ci deosebi pentru dejosirea terii, severşită în câmpia Râkos prin îngenunchiarea lui Bacskay înaintea lui Lolla Mohamed, din a cărui mână primi Bocskay coroana şi titlul de rege-vasal al padişahului 2); preţul darului e cedarea cetăţilor Li­pova, îeiiepolia şi 'a tuturor castelurilor bănăţene, cucerite do George Borbely în epoca strălucită a prin­cipelui Sigismund Bâthory.

(Va urma)

Predică pentru Dumineca III din pâresimi

, ..Ori-cine vrea să vină după mine, să se lapede de sine, sâ-şi ia cru­cea sa şi să-mi urmeze mie !"

Marcu 8, 34. Iubiţilor Creştini!

Sânta Duminecă de azi o consfinţită — după cum aţi putut cunoasce din cântăriie şi imnele măreţe bisericesc! — închinării sântei cruci, a lemnului de viaţă dătătoriu, din care peste puţine zile prin învin­gerea ispitelor, prin ascultarea şi lăpădarea de sine a unui om, a Mântuitoriului nostru Isus Cristos, no va răsări noauS creştinilor rSdicarea din pScat. binecu­vântarea şi viaţa veeinică, întocmai precum oare-când tot din pomul vieţii, dar prin poticnirea de is­pitele diavolesci şi prin neascultarea unui om, a stră­moşului Adam a întrat în lume pficatul, blăstSmul şi moartea.

Sânta cruce se înalţă azi in mijlocul pâresimilor înaintea noastră spre închinare — precum se ridica odinioară pomul vieţii în mijlocul raiului desfătării — ca pe de o parte aducendu-ne aminte de căderea stră­moşului nostru Adam să ne ferim de lăcomie, iară pe de altă parte, avend înaintea ochilor noştri sufle-tesci pilda Mântuitoriului nostru Cristos să ne împo­trivim ispitelor, să ne înfrânăm poftele mai ales acum în postul patimilor lui Cristos, ca astfel să ne învred­nicim a primi cu demnitate pe Rfiscumperătoriul şi Mântuitoriul sufletelor noastre de luminata zi a învierii.

') Griselini: p . 94 . 8) Schwiclter: Geschichte des Temese r Banats.

F U A I A D I E C E S A N Ă

Precum în răsboae ostaşul credincios văzând stea­gul doinnitoriului fâlfâind in fruntea oştirii, cu însu­fleţire h urinează şi ori cât de obosit ar ii de greu­tatea luptelor, văzând steagul uită do osteneală şi cu puteri încordaţii nâvălesco asupra inimicului, jertfin-du-şi sânge şi viaţa, ca să salveze patria bântuită de duşman ; astiel şi noi, iubiţilor, vezend îaainte-ne, in lupta vieţii acesteia, falnicul steag, crucea, semuul de biruinţă al împăratului împăraţilor, să ne recule­gem de oboseala postirii de până acum şi cu puteri înoite, insuflate de acest steag, luptând mai departe în contra puternicului nostru inimic, în contra păcatului, ca nisce ostaşi credincioşi să urmăm împăratului no­stru Cristos, salvâtidu-ne averea noastră. comună — su­fletul — şi patria noastră străbună — raiul fericirii vo-cinice. — „îndrâsuiţi, ne zice Mântuitoriul. de-mi ur­maţi, căci eu am învins lumea !" Veniţi după mine şi nu vă ruşinaţi a mă mărturisi înaintea oamenilor, ca şi eu să mărturisesc despre voi, să mijlocesc pentru voi înaintea Tatălui meu ceresc.

în asemenea mod ne îndeamnă şi în evangelia de azi, când zice : „Ori-cine voesce să vină după mine, să sc lapcde de sine, să-şi ia crucea sa şi să-mi ur­meze mie". Sub „ori-cine" pe toţi ne înţelege, pe toţi ne îndeamnă, dar mulţi sunt chemaţi, însă puţini aleşi.

Si oare de ce?

Omul c&l; Gazat dki -fire -e mai- aplecat spre rău decât spre bine. Deşi scânteia dzeească, consciiinţa lui nepătată cunoasce binele şi-1 voesce, totuşi firea lui cea păcătoasă adesea îi întunecă mintea, îi co-vfirşesce consciinţa, şi-n loc să facă binele, carele-1 voesce, îl ocolesce şi face răul, carele îl uresce. — Spre a putea urma lui Cristos cu vrednicie însă tocmai aceea sa cere dela noi, ca să lăpădăm firea cea păcătoasă, să ne desbrăeăm de omul cel învechit în păcate, să suprimăm în noi poftele şi înclinările spre plinirea celor rele, glasul ispitei, ce ne îndeamnă spre păcat şi să eluptăm minţii, conscinţii noastre nestricate domnia asupra voinţii. — Cel ce viea să urmeze lui Cristos să se lapede de sine, de iubirea fără margini a eului său, a persoanei sale proprii şi de neiubirea de alţii, carea-i face cu neputinţă a jertfi, ce i se cere pentru Dumnezeu şi pentru aproapele.

„Să iubesci pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, diti toată puterea ta şi cu tot cugetul tău şi pe aproapele teu, ca însuţi pe tine", a zis Mântuitoriul cătră legiuitoriul farisău, carele venind la dînsul Ta întrebat, oare poruncă e mai mare în legea lui Moise. Evangelistul Mateiu ne spune şi causa (c. 22, v. 35), din care acest legiuitor i-a pus lui Cristos această întrebare, adecă spre a-1 ispiti; căci de sciut, vedem dela evangelistul Luca, (c. 10, v. 27) că scia el, care e cea dintâiu şi cea mai mare poruncă a legii. Legiuitorii, ca şi poporul de rend iudeu, cunosceau întreaga lege şi profeţii, însă în ne­mărginita lor iubire de sine uitat-au de Dumnezeul

cel milostiv, carele de atâtea primejdii i-a ferit, carele i-a'scăpat de asupririle regilor egipteni, şi prin 40 de ani de pribogire prin pustiurile Arabici i-a hrănit cu mană din ceriu, i-a adăpat cu apă din stâncile des­picate prin toiagul lui Moise, şi i-a condus în ţara făgâduinţii, în pământul Canaanului. Ei au uitat toate aceste bineiaceri şi când s'au văzut tot prin ajutoriul dumnezeesc stăpâni peste pământul Canaanului, în loc să-i rernâ.nă lui credincioşi, să-i slujască şi sâ-1 iubească cu toată căldura inimii, ei în sumeţia lor datu-s'au desfreului, destrăbălării, închinatu-sau zăilor păgâni, idolilor, p^nă ce drept pedeapsă pentru ne-mulţămirea lor, drept răsplată pentru fără delegile lor au ajuns în robia Babilonului. Atât de nerecunoscători arătându-se ei faţă de Dumnezeu, nu e mirare, dacă iubirea lor faţă de aproapele era şi mai neînsemnată şi mai mărginită. Ei socoteau ca aproape al lor numai pe cel de un sânge, de un neam cu ei, iară pe toţi ceilalţi de nemernici şi străini, de duşmanii lor şi deci vrednici de despreţuit, vrednici de prigonit, ba chiar de nimicit de pe faţa pământului. Poporul jidovesc scia din legea şi profeţii lor, că va să vină un Mântuitoriu, care va libera întreg neamul omenesc de păcatul strămoşesc şi de' osânda morţii. în orbia minţii lor şi amorul de sine fără margini însă soco-tiau, că acest mântuitoriu va veni să-i libereze numai pe dânşii de sub jugul duşmanului, din sclavia Ro­manilor, ca apoi devenind ei puternici şi mari să subjuge şi să stăpânească toate împărăţiile pămentotui. Iară când s'au văzut amăgiţi în aşteptările lor, când au văzut, că Mântuitoriul aşteptat şi sosit n'a venit să intemeeze o împărăţie pământească numai pentru dânşii, ci una cerească pentru întreg neamul omenesc, răsvrătitu-s-au în contra lui, prigonitu-l-au şi l-au chi­nuit, iară mai pe urmă l'au pironit pe cruce.

Atât de nerecunoscătoriu a fost poporul jidovesc faţă de binefacerile prea induratului Dumnezeu, atât de răuvoitoriu şi prigonitoriu faţă de popoarele de alt neam.

De aceea şi zice Dumnezeu despre poporul său ales : „Iată vin zile, când voiu face aşăzăment' nou cu casa lui Israil nu după aşăzământul, ce l'am făcut cu părinţii lor, în ziua când i-am scos din pământul Egiptului. Iară aşăzâmântul, care-1 voiu face cu casa lui Israil după acele zile este : Pune-voi legile mele în cugetul lor şi în inima lor le voiu scrie şi voi fi lor Dumnezeu şi ei îmi vor fi mie popor". (Evr. 8 8—10). Acest aşezământ nou, despre care se amintesce aci, e aşăzământul legii noauă, e testamentul nou, iar poporul cel nou, e poporul creştinesc, numit şi israilul cel nou. Acest popor trebue să aibă legile dumnezeesci săpate în inimă, iară nu în peatră sau scrise pe hârtie, cu rîvnă să adoreze pe Dumnezeu şi cu sinceritate să iubească pe aproapele. — Ar trebui să le aibă! Cu durere însă trebue să vedem, că unele ramuri din poporul cel mare creştinesc, unele familii din neamul cel estins creştinesc departe de a avea săpată în inimă iubirea cătră Dumnezeu şi cătră

F O A I A

aproapele, sunt mai iierecuiioscătoare şi sumeţe decât, poporul jidovesc, mai asupritoare şi pătimaşe decât popoarele păgâne. în loc do a se mulţămî cu bunurile câştigate grin ajutoriul lui Dumnezeu, ele cu mâni ne­legiuite se ating de avutul aproapelui, cu lăcomie nesăţioasă rîvnesc la tesaurul cel mai scump al fraţilor lor sufletesci, iară în trufia inimiilor cred a putea esista şi fără ajutoriul lui Dumnezeu, lăpădâudu-se de el. Astfel de popoare abuzează. în mod nevrednic de măreţul nume' de creştin, ce se derivă dela Cristos, idealul şi întruparea tuturoa virtuţilor. La unii ca ace­ştia atât de bine se potrivesce, ceea ce a zis Dumnezeu prin gura profetului Isaia despre poporul jidovesc : „Acest popor numai cu gura se apropie de mine şi cu buzele mg onorează, iară inima lor departe este de mine". (Mat. 15, 8).

(Va urma)

De la Comunitatea de avere Mercuri la 15/28 Martie a. c. s 'a ţinut

a d u n a r e a ord inara de p r i m ă v a r ă a r ep re sen -tanţii Comunităţii de a v e r e . După ce se consta tă p r e sen ţ a membri lor , p reşedin te le I/ie Curescu deschide a d u n a r e a în faţa dlui v ice comite Caro/ de Fia/ka în calitate de comisariu guvornia l substitut.

înainte d e a se t r ece la ordinea zile dl F. Miilkr r o a g ă presidiul să-i respundă , cum s tă cu fondul de pensiune pent ru amploiaţii co­munităţii de a v e r e V I-se r e s p u n d e , ca p â n ă ce nu se r e s o a l v ă chest iunea penden ta de g u v e r n , c ă r e m â n e - v a adminis t rarea comunităţii mai d e p a r t e sub conducerea representanţ i lor ei sau o ia guvernu l , până atunci nu se poa t e face nimic în causă , de al tmintrelea —• zice dl p re -sident — s 'au luat o a r e c a r e disposiţii pent ru pens iona rea oficianţilor.

D a r e a de s a m ă desp re disposiţiile şi în­tâmplăr i le mai însemnate dela ultima a d u n a r e încoaci se ia la cunoscinţă din p a r t e a adunării . Din a c e a s t a d a r e de samă , ca re se ocupă a m e -nunţit cu afaceri adminis t ra t ive scoa tem la iveală , că guvernu l a ap roba t e u m p e r a r e a unor intra­v i lane cu fl. 2 0 0 0 0 , în scopul de a se zidi edificii n e c e s a r e pent ru t rebuinţele comunităţii, şi caşul cu furtul de fl. 14.220 întâmplat sep-t ă m â n a t recută .

Din socoţile p re sen ta t e adunări i g e n e r a l e r e -sul tă , că veni te le comunităţii de a v e r e din anul anul 1899 sunt fi. 99864-61 , iar spese le fl. 103964-85 prin u r m a r e anul t recut s 'a încheiat cu un deficit de fl. 4 1 0 0 1 2 4 . Deficitul aces ta însă în faptă nu esistă, dacă considerăm, că Comuni ta tea de a v e r e a spesa t pe lucruri nep re ­liminate, da r indispensabile şi întăr i te din p a r t e a forurilor mai înal te suma de pes t e fl. 7 0 0 0 şi

D I E C E S A N A _ _ 5

I daca ar li îucurs suma de 11. 127<)0, cu c a r e da to r ează soc ie ta tea de mine şi uzine din Calan pentru lemne cumpera to , ca re sumă în înţelesul contractului abia în anul aces ta a r e a se solvi. A v e r e a în bani şi hârtii do v a l o a r e la l inea anului es te fl. 2 0 9 , 1 7 9 - 3 6 ; iar a v e r e a totală fl. 16 ,949 .179-11 . — Venitele caselor , ce s tau sub admin is t ra rea Comunităţii de a v e r e , la (inea anului 1899 sunt II. 2872-77 , spese le fl. 3 2 5 5 " 7 9 ; a v e r e a în bani şi hârtii de v a l o a r e li. 22 ,720 -63 , în total 91 .514-06 . P e lângă a c e s t e a comuni ta tea mai adminis t rează un fond gimnasial , c rea t de sine, de fl. 41 .861 -28 .

S'au del iberat favorabil propuner i le Comite­tului refer i toare la c eda rea , r e spec t ive schimbul mai multor pa rce l e sp re scopuri ag ronomice a împâduriţi lor din comnnile Borloveni , Şopotul vechiu şi nou, Tisovi ţa , Tople ţ , Bogoltin, Cor-n ea re v a etc , prin ce se v a satisface în c â t v a

| lipselor de p ă m â n t a împâduriţi lor din comunile ! numite. I Rosolvându-se mai muie cerer i şi luându-se

decisiuni, între cari şi zidirea edificiilor, do cari am amintit, presidiul închee a d u n a r e a între vii aclamaţiuni de „să t r a e a s c ă " !

Resboiul în Africa Colonelul P lumer , ca re le înainta dinspre nord

că t ră Mafeking fu în 16 a lunei curen te st. nou bătut de Buri la Lobate i .

Burii, cari s 'au luptat contra generă r i lo r Clemens, Brabant şi Ga tac re , se aflau într 'o s t a re r e a din momentul ocupăre i oraşuluii Bloem-fontein din p a r t e a marşalului Rober t s , pent ru că a r m a t a principală eng leză se afla în spa te le lor. Ei se î m p r e u n a r ă sub c o m a n d a generalului Olivier, ca la 5 0 0 0 oameni cu ciroa 15 tunuri , şi înce rca ră să încungiure sp re ost Bloemfonteinul şi a şa să s c a p e s p r e Krons tad t . Marşalul R o ­ber ts t rămise p e genera lu l F rench , ca să le închidă drumul de r e t r a g e r e ; aces t a însă a junse p r e a târziu a şa că Burii se pu t eau în 23 Martie considera ca scăpaţ i . F r e n c h se în toarse la Bloemfontein în 25 Mart ie st. nou.

Lordul Ki t schener fu t rămis sp r e vest , ca să supr ime rescoa la . A c e a s t a însă nu-i succese . Rescoa l e e în c r e s c e r e şi în ost.

Marşalul R o b e r t s şi genera lu l Buller încă nu s 'au mişcat din posiţiunile lor.

Nisce t e l e g r a m e mai noi ves te sc , că co­mandantul s u p r e m al Burilor, neînfrîntul Jouber t a murit, şi că c o m a n d a s u p r e m ă a r li luat-o presidentul Kr i iger .

V a r i e t ă ţ i Deputa ţ i p r e o t e s e i la sinodul eparhial s'au

mai a les : protopresbiterul Dr. George Popoviciu în Zgribesci. protopresbiterul Alexandru Popoviciu în Oraviţa, presbiteral Aurel Dragan în Jebel, protopres­biterul Filip Adam în Sasca. Montană, presbiteral Luca Lazarescu în Fizeş, presbiteral Ioau Cócora în Verset, presbiteral Mihaiu Blidarul în Bozoviciu, pres­biteral David Perj'oloagă în Reşiţa-Montanâ.

Mulţămită publ ică . Dl loan Popoviciu, preot în Valeapai aranjând în comuna sa o petrecere a trimis subscrisului suma de 52 cor. 80 fii. pentru fondul din care să se zidească o capelă la Internatul din loc. Primească DSa cele mai călduroase mulţămite. Dr. Olariu.

A b s o l v a r e a p r e o ţ i l o r d e l a serv ic iu l curţi­l o r c u juraţi . Ministrul de iustiţie a adresat un cir-culariu presidenţilor tuturor tribunalelor şi curţilor cu juraţi, prin care comunică, că toţi preoţii sunt scutiţi de oficiul curţilor cu juraţi.

•f N i c o l a e D u m b a . Ilustrul senator .şi consilier intim al Maiestăţii Sale, Nicolae Dumba, de origine macedo-român a murit repentin Sâmbătă în Budapesta, unde mersese să-şi viziteze rudele. Dumba s'a născut în Iulie 1830 în Doebling lângă Viena; studiile le-a ur­mat în gimnasiul academic din Viena, apoi se consacra carierei comerciale şi după o lungă călătorie de studii în Orient luâ conducerea marei ţesătorii Tattendorf lângă Wiener-Neustadt. Marele séu entusiasm pentru musică şi artele frumoase îl puse în contact cu toate cercurile artistice, fiind considerat în cel mai înalt grad ca un adevărat Maecena al artelor. în 1856 luâ conducerea societăţii artistice, fu ales vice-preşedinte al societăţii de musică şi preşedinte al societăţii de cant. Casa sa a fost un timp îndelungat centrul vieţei artistice a Vienei. în viaţa politica întrâ în Iunie 1870, când alegatorii din Wiener-Neustadt îl aleseră deputat în Landtag. La 1885 a renunţat la realegere şi a fost numit membru în senat. A avut un rol important în delegaţiunea Austriei, unde în calitate de raportor al comisiunei afacerilor de ex­terne a rostit discursuri de mare importanţa pentru re­gatul Român. Nicolae Dumba urma să-şi serbeze în acest an a 70-a aniversare a nascărei sale. în cercurile amicilor sei se făceau mari preparative spre a serbă-tori într'un mod deosebit pe acest bărbat atât de po­pular în Viena. Se află actualminte sub presă un mare Album-Dumba, care conţine dedicaţii ale celor mai emi­nenţi autori şi înveţaţi. A lăsat în urma sa o avere de 30 milioane, printre care multe proprietăţi în România.

„Junimea" soc. acad. din Cernăuţi în şedinţa plenară ordinară din 18. Februar a. c. şi-a constituit comitetul pentru II. semestru al anului administrativ 1899/900 în următoriul mod.: Preşedinte: Teofil Tar-navschi, stud. iur; Vicepreşedinte: Act. Piotrovschi Petrescu, stud. iur ; Secretariu I. : Georgiu Bărtoi, stud iur ; Secretariu II. : Ars. Luţia, stud. fii; Casariu : '

Eugen Mut, stud. iur ; Controlor: Mihai Bărtoi, stud. iur; Bibliotecariu: Dumitru Popescu, stud. iur: Econom :

| Simion Şutii, stud. fii.

| Dec lara ţ iune . Primim următoarele şire spre publicare: „în nr. 1391 al foii Orsowaer Wochenblatt se scrie, că subscrisul în fruntea autistei comunale aş fi întâmpinat pe membrii Reuniunei înveţătoresci ma-giare despărţământul Orşova —, când au sosit în Iabla-niţa la adunarea lor din 10 Martie n. La aceste sciri ale numitei foi declar, că neavend nimic nici în clin nici în mânec cu numita Reuniune, nu i-am întîmpinat membrii, ba nici la sosirea lor n'am fost de faţă. La prelegerile ţinute în şcoală, ca păstoriu al satului, am fost simplu'privitoriu! lablaniţa, la 12 Martie v., 1900. George Tătucii, preot.

Societate c o m e r c i a l ă pe acţii . Fruntaşii din comuna Armeniş intenţionează infinţarea unei socie­tăţi comerciale cu un capital social de 8000 de coroane împărţit în 400 de acţii. Subscrierea acţiilor se face până ia 30 Aprile st. n. a. c. 0 listă de subscriere se află şi la Redacţiunea „Foii Diocesane."

Bibliografie. în editura Tipografiei şi Librăriei diecesane au apărat: Dr. Petru Barbu — Is tor ioare Bibl ice , II Carte de Religiune pentru şcoalele popo­rale. Cu adausurile A) Despre Sânta Scriptură, B) Ru­găciuni a) de dimineaţa, b) nainte de masă, c) după masă, d) de sara şi C) Simbolul credinţa. Cartea este aprobată de Ven. Consistorii gr. or. române din Arad, Caransebeş si Oradea-Mare. — Ediţia III. — Format 8°, 64 pag! — Preţul 30 fii.

Posta Redacţiei Dlui S. A.: Primind — poate din eroare — text german,

l-am t radus românesce .

Licitaţiuni minuende Pe basa încuvinţării Venerabilului Consistoriu

diecesan ddto 23 Februarie 1900 Nru 674. B. se escrie licitaţiune minuendă pentru zidirea biserici din Hit iaş i , protopopiatul Buziaş.

Preţul de strigare este 16.232 cor. 84 fii. Licitaţia se va ţinea în 30/12 Aprilie 1900 la 11

oare a. m. în şcoală. Reflectanţi au să depună 10 % vadiu în bani

sau hârtii de valoare. Planul şi specificaţiunea de măsuri şi spese se

pot vedea la oficiul paroh din loc'.

Hitiaş, 5 Martie 1900.

2—3 [171 Comitetul parohial

Pentru edificarea de nou a bisericei şi, şcoalei din comuna Rugi (Ruzs), protopresbiteratul. Caran-sebeşului, se escrie licitaţiune minuendă în îriţelesul-ordinaţiunei Venerabilul Consistoriu diecesan dtto 21 Februarie 1900 Nr. 571 B. cu preţul de esclamare :

a) pentru zidirea bisericei 26,164 cor. 60 fileri:

I)) pentru edificarea scoale i 0218 cor. 10 fileri. Licitaţiunea so va ţinea Marţi în 11 24 Aprilie

1900 la 11 oare a. m. în edificiul şcoalei sau casei comunale din Rugi.

Reflectanţii întreprinzători vor avea să se pre-senteze la faţa locului şi înainte de licitaţie vor de­pune 10 % din preţul licitaţiunei ca vadiu.

Planurile şi spocificaţiunile de spese şi masuri se pot vedea la oficiul parohial din Rugi.

Rugi, din şedinţa comitetului parohial, ţinută la 3 Martie, 1900. [18] 1—3 A n d r e i u Ghidiu

protopresbi ter .

în 29 April st. n. 1900 se va ţinea la Casa co­munală licitaţiune tninuendă pentru acoperirea cu aramă a turnului bisericii din Reş i ţa-Română. Preţul de esclamare este 2068 cor. 80 fii.

Reflectanţii au să depună înainte de licitare la epitropia parohială vadiu de 10% din preţul de es­clamare. 1—3 [19]

Condiţiunile licitaţiunii precum şi specificaţiunile de spese, măsuri etc. se pot vedea în toată ziua la notarmi comitetului parohial Ştefan Albu. kiveţătoriu.

Reşiţa-Română, la 28 Martie st. n., 1900.

G. Nie o laev ic iu preş . corn. par.

Stefan A l b u not. com par.

S T A N D A R D Soc ie ta tea de as igurare pe viaţă

Cent ra l a ; Edinburg.

Fondată în 1825

Fil ială p . U n g a r i a : B u d a p e s t a , V. Fi i rdoutcza 4. Venit curat : 28 mii. de cor. Avere totală : 222 mii. de cor. Plătiri pentru asigurări pe caşul morţii: 460

milioane coroane. Favoruri considerabile ale poliţelor Standard :

Siguranţă deplină. Premii scăzute, asemănate cu pre­miile altor societăţi, premiile noastre de curend reduse sunt nespus de favorabile. Asigurările noastre au deplină valoare şi în cas când plătirea unui premiu nu s'a efectuit. şi anume : dacă poliţa are deja 5 ani de plătire, ea nu-şi perde valoarea în cas de neplătire, ci numai după 13 luni dela ziua terminului de plată. In cas, când cel asigurat moare în acest restimp de 13 luni fără să fie plătit premiul la termin, societatea e îndatorată a plăti întreagă suma asigurată pe lângă detragerea premiului restant. în cazul morţii prin duel ori sinucidere, Standard plătesce capitalul asigurat, dacă poliţa are valoare de cel puţin un an. Asigură şi pe termine fixe, 0 poliţă, după doi ani, nu mai poate fi atacată. — Sumele asigurate le plătesce societatea imediat după primirea documentelor nece­sare. Asigurările ce se cuvin celor favorisaţi (văduvei, copiilor, urmaşilor) nu pot fi secvestrate pentru datoriile celui asigurat.

Orice desluşiri se dau la Agentul principal în Caransebeş : ••i—S [15J ' D I M I T R I E T O M A .

Tabela comparativă a premiilor diferitelor societăţi

Asigurare în czzul de moarte Fără parte la profit

P r e m i i l e a n u a l e p e n t r u u n c a p i t a l d e 10 .000

N u m e l e soc ie tă ţ i i Etatea celui asigurat

25 ani 35 ani 45 ani

Allianz Anker . . . . . Assigurazioni Generali Donau Erste ung. Allg. . . Foncicre . . . . . Gresham . . . . , L'Aligle Phönix Riunione Adiiat ica . . STANDARD . . . . . .

196.20 192. 193,— 197.10 187.80 193,— 193 .— 198.90 197.40 196. — 176.30

257.90' 2 5 5 . - Í 249.- -' 259.80 249.60 259 .— 5 6 3 . — 255.60¡ 252.2o! 257 .— 227.501

365.70 3 6 1 . 343. 367. 356.90 3 7 6 . — 3 8 1 . — 348.30 350.60 3 6 2 , — 325. -

. I i I i i i I I i i i i I I I I I I I I I I I I J I 1 i i i I i i i I : i i /

- & —O--<3-

-<-- a - •S -— S f - à ~ a - S -- Q -—Q-- S -- S -- a -- < * —a -<3--<3-- 6 -- a -

- •S-

~a

- a —Q--(+ - à --a-- S -- a -a-- a

- a - a -<3--a--a--a--a--a-- a -a--s-—a--a--a--a--•a--a--a--a--a-- a -a-- a -•a-- # - a -a--a--a--a--a-

G r i j i ţ i d e c o p i i i v o ş t r i ! N'a fost nici odată, când soartea

omenească să fie fost mai mult supusă schimbării de cât azi, azi când raporturile de ereditate au devenit atât de grele.

Aceasta împrejurare este causa de ce se întîmplă atât de adeseori să vedem, cum căsătorii încheiate cu speranţe îndreptăţite, cum familii nu se pot susţinea decât cu continuă luptă crâncenă şi prea adeseori le vedem desfâcându-se.

Deci bine facem, dacă ne îngrijim de tinipuriu de zestrea fetelor noastre cât şi de capitalul de început pentru fiii noştri, căşti-gându-ne o poliţă la

„Prima Reuniune pentru înzestrarea fetelor ca consorţ iu" Institut pentru asigurarea băieţilor şi fetiţelor

1 5 I I « I S I | » <» S T A

în casa institutului Bulevardul E/isabeta ... Nr. 40/42.

Acest institut poate reprivi asupra unei activităţi bine cuventate de 36 de ani La acest institut plătind la zi câţiva fileri se pot asigura fete şi băieţi pe suma de 1000— 10.000 de coroane. în cas dacă asigurătoriul moare, plătirile înceată şi copilul asigurat capătă capitalul asigurat la timpul defipt' dimpreună cu 50% din venit.

Tacse de poliţe şi de timbru nu se plătesc ca la altele institute.

Prospecte, declaraţiuni de întrare pre­cum şi ori-ce fel de desluciri dă

Representanţa generală a „Primei reuniuni pentru înzestrarea fete­lor" din Caransebeş

3—9 [11] Lazar S c i o p o n

CD C t t

cr> P _ i - a t/î CP i-i

o 5 cs

ffi CD a

C CD

H O -cd >-*

CD Er] ^ cF

a X • 5

O II „ i^C?3

CB Pc 4

O 1-4 CD

t ! ST

CD O CD

O CO CD !*!

-O CD ^

(D CL h

-M 5 'CS

o | s s

5» g w

i i i

» ^ cS 2 9 3 « p i-i p o . CD CD CD X "73

« 3 c ?

CD

95 PA

CD CD ^ >-S _ o: h > O frf- B CD

3

CD O P £

I co cc w c j ; ^ - w x o

S 3I8ISI8IS £ 3S SIS C CC O OC I SI ţfc "* I cel o a>

I | CC Ci Cit £*• , i co• oi tc I Ot o i- 1 I C5

H71 - 3

Itfcl8

c: ci 18 S

- o SIS cn 4> O O . ^ CO — CO Ci 4M

co Oii C C i f o

CC CO 00 CC CO t*" — CC O CC Ol

I >M P I Oi l - j i u Ci Ci .—• CC-1 Ci 4 - —• O CC CC •"SI CO CC I CC OCl i—• o I fe^l ţo' 'X co

I cel O 1 o CO

i J n o

O 00 co l£ |g |£

| CD o" CD* O Ş Vi 'Si 'Ji 'T.

tu tu S 8 S' I '

o o ro o

s a •, a a •, a s a' | . a a. 2. ? | . a'

i ' a g s

^ pe y- uj

g> \ n w %

(D O

2 & k> > Q -Cy; -lr>

CI CD P CA

t/> ¡=1 ti. v; .CD CD CO CD

ui ca o rs o o ! o a fa*, a a» p< p< CD

ro Si o a

1 C/1 CD o p c r, fac

i CD

» ? ! ro ^ ^ °

si

fee t o

» S'

O H H CC

3 a

p p '

TO CD* O CD CD X îa P P P ^ 1

r, o r, o o o !

CD CD P ' p< P ( pi :

• 2 V.iV

p f CD O CD p f p f p-c CD I CD P < P < CD ! CD P ' |

CC 4^ I t ° l ° I

Ol to O Ot

toi o O i i o

Ci CC c CC Ci coi oi fel CO

• Ci • C0 ' to cei ^ | i y- C l o i I CD -<l

SI 8

81 £S O CC Ot)l O te 4^ CC CJi CC I — CO 4 - CO CO >— ] tO tO 1 O' o ;

t c —• I ~*| Oi| CCI lOI l i W . - I M O M * O - " I o> —I I OI Ol Ol O 1 O O, Oll O Ot col ^ cc OM O CCI i — cc! oii ^ ! cc c i col o

4 * - l Oii CC roi o i i | ce o - i r c I c i

O cn cn j O O CO CO 4^ t o I W O M O to O i I COl ffi H O K

Ci •<] f O 1 4* Oi ' —-l i CD 1

1 CC cc-. C - I °l teii • ; I cel cc I c ! CC CC Ci

•o o w

P3

CD

< CD

p

3 o

u N

-50

CD CO ^ c= CO ^1 Oi 69 O « Dumineca Ci ^ Ci

• 15 D u m i n e c a C71 '-*• 1 CCI O

O

•ÎS0: t 1 CO rf». o»

o l O ' 4^ tO o o

OD . t o CO CO ^ C0 ^1

%• • s s i r . i 8 CC

CC CC • | £ | Î S I*CO *• ' * *

CC Ci Ci Ci s' ' l i ' i l i î cc •"

liiH l i i i ! ' ^ - • • ;c cc 1 i£l t2

00 CO

ISIS ° " =ld! s l £ 00 CO 1 io o

>

t o CO I * -j co­ co CO -o 4*-• c « I O i *- I *• e Io I lolZ

l o . h

- 0 4 - 4 - j .

SI ESI 5 Joia

w ^3

< O

w c/l ^rt

o o r-75 !A

CD CD ifl

p p s s P< P ' ci a

c SC* w ÎS CD P

T3 w

2 . a &

P 77 Uj p P < p c p ( O

-• I S I !j I -Ci I 4 1 ]l CT.I Ol

(/} O C D C D C D C D c / ) c / ; [ / ; [ / ; o P i P P P P r D C D C D C D

O P ' , P < P ' p c P ( O O O O CD CD CD CD

H 1-3

W "73 ° ST*

p p S '

yi x ofi v;

cd o o cd rt r. c

O CD CD CD

M a r ţ

18IS|I8|1|1

CO CO i—' Ci Ci o o § ci | os

Dumineca o • I o I O

L u n i a

-<i CC !~* ^ ^ 4 - 4^ 4 - . co - 0

isisUis l i § s s sil a -

I ol

t o CO 1 col as i W â l j ' ^ . ^ '

| 1 ui

t o • Or T *.

1 "

X ~ . cn 4^ CC

s%% 181 Sil S >

o o ^ t o . . - 1 0 ! H-. col Ci . «* c 1 CO cr | Oi

Ci ^ CC 1 - 1 , . C0! I O 1 4^ *• '—• ^ I t t . I O * 1 4^ *- % c ' j a I O 1