Anul Х л М п . -л«>. о . § ВАлІ Ш TOATA ŢARA S Luni. 7 r.uiuauurifi i ' j h I 1 •

2 . — Л о . ti. U N I V E R S U L І Л Т К І Ш І L u n ï , 7 f e b r u a r i e 1 U 1 1 .

O expoziţie a p ă c i i

I n ( impui m ă r c i expoziţi i din Rom a , în Octombrie a n u l aces t a , se va t ine în cap i t a l a I la l ie i a l 19-lea Cong r e s i n t e r n a ţ i o n a l a l păc i i .

Mare le scr i i tor i t a l i an ş i cunoscutu l f i lo-roinăn d. Angelo de G u b c m a us , fiind î n s ă r c i n a t dc că t re b i u r o u l i n t e r n a ţ i o n a l cu o r g a n i z a r e a aces tu i congres , s 'a g â n d i t că cel m a i bun mij loc p e n t r u s ă r b ă t o r i r e a la R o m a a aces tu i «veuùnent a r ii aruncarea unei p r iv i r i retrospective a supra migr ă r i i pacifiste î n ci irsul veacurilor, t r ă g â n d u-se l ini i le s enera l e a l e unei „ I s t o r i i a păcii".

I n scopul acest» , d. d e G u b e m a i i s pub l i că un apel în care d u p ă ce a-r a t ă că până « c u m istoria a s c o s î n relief m a i mu l t ciocnirile ş i războae-ie, s p u n e u r m ă t o a r e l e :

, , In sfârş i t a venit vremea î a care p u t e m s a u în care tratase s ă Î n c e p e a s ă sc r i em istoria păcei , ad i că istoria m u n c i i ci a progresului omenesc , a-d e v ă r a t a istorie a rivffixaţieL Documente le acestei istorii s imt prftutin-den i d in belşug ; d e însă. sunt a s cunse s a u risipite ş i datoria noastră, e să le desgropäm, s ă le a d u n ă m laol a l t ă şi să le d ă m în vileag-.

„Expoziţ iunea istorică l a care vo-esc a c u m s ă vegfaiez cu toată ardoa-r e a voinţei mele. are c a ţ intă tocmai de a veni în ajutor istoriei Ішпіооа-s. a Păc i i , a d u n â n d primul material bogat p r i n care se v a dovedi c ă pacifismul n u e o utopie v a g i , m e i u n s i m p t o m a ceea ce se poate n n m i „sub t i l e friguri a l e vremii noastre", ci o statornică tendinţă care dăinueş-te de m u l t ş i care d in t impurile cele m a i îndepărtate a le civiKxaţiel noast r e a preocupat mint ea omenească .

„Căci îndată e e i d e e a a a p ă r a t pe p ă m â n t , omul a simţit trebuinţa de la-şi conforma viaţa, d u p ă această arm o n i e u n i v e r s a l » care c â r m u e s t » l u m e a , a r m o n i e î tuoare o r d i n e a a rândui t pacea - ş t id tepta tea veşnică, îă-l ă s â n d la oij iarte oare-are turburare, oârc-care neiîitelegere sau răsturnare ca re , asemenea patim-ei, (tin t imp aduce neorâodueli î n viaţa noastră, pricinueşte-' .accidente cari p a r că tre bue să opreâseă mersul normai a l legi lor firei- împiedicând însăş i oper a creatoraiuii

., E x p o z iţiiuteetiaceasta prin urmare î ş i p r o p u n e încălzit iubirea tor rece.

De la focul sacru , ale cărui race u-nesc d o u ă inimi, n u a pătruns măcar o scânt-ee în sufletul lor.

Căsătoria tor era c u m se rice Alma nahul lu i Golgother.

D a t c u m se ştie c ă în g i ie ţ t f î cresc numai flori de ghiaţă, cine» e r patea s ă caute pe vârful Alpilor iămaioa-sele şesului .

Contele Theodor era u n o m nobil, ş i p e fata pe care e l o ducea i a a l t a r cn plăcere a r f i făeut-o f e i c i t ă . N n inima' lui , c i instinctul i e i nobi l ü dicta aceasta.

F a ( a nevestei lu î care va imnăt ţ i v iaţa c u el a r p u t o a vre-odată a ă strătucească de feririre?

Pntea-va el să săi lească iubire i n i-nima viitoare iu i mtßi ?

Cine ş t ie : P o a t e ş i ea doreşte a-eeasta pentru eL...?7

Dacă e l n u v a p u t e a s ă deştepte, n k î o iubire î n in ima. ei. atunci v » recurge l a ajutorul alteia., a l c ă r e i n u m e î l făcea s ă tresară.

P B O V E R B E V i a ^ îngerească şi trmu pmxese .

La b a h g s moMe patinăm apă treime.

N a n t i fără bătaie si moarte S r ă b â — nuiaiă nu. a»-poate. *

N u l f rumos ce'î f rumos , e f rumos ce 'mi place mie.

I-ai t u r n a t laptele 'n pasa t .

Vai de ca i i delà postă.

T r e c u r ă p r i n t r e t o a t e m o r m i n t e l e ace l ea sf inţ i te , pe l â n g ă frumoasele şi m i ş c ă t o a r e l e m a u s o l e u r i î n care odihneş te A b a e l a r d şi Heloise, v i s â n d l a n i a r t i r t i r i l e lor.

Ş i d i n a i n t e a och i lo r l e t r ecea po< veşti le de i u b i r e a l e înţeleptului A-b a e l a r d ş i s i m ţ i t o a r e i Heloise .

P o v e s t e a mişcătoarei iubiri a cărei f l a c ă r ă a pătruns ş i a a r s îneoe-t oa re le m â n ă s t i r e î .

O v ia ţă în t i ' eagă a fost n u m a i o iubire , şi a c u m d u p ă m o a r t e v i sează eî s i n g u r i l a i u b i r e a lo r a d e v ă r a t ă .

Conte le T h e o d o r povest i neveste i sale a c e a s t ă m i ş c ă t o a r e poveste şi v e d n î c ă credinţă :

„Vezi s c u m p a m e a . aceas ta e in -birea".

De aici pi

L u n i , 7 F e b r u a r i e U t i l . r.VlVLilPUL LITKP.All No. ii. —- o

Şi c'.rnl n a t u r a voia să înveţe de la ei , f l u tu re ! poves t i ră r ă s u r e i , ceru l p ă m â n t u l u i , mie r lo iu l perec! eî •.mie, florile ele c â m p a lb ine lor : Vedet ' MU fccuinpii meï , a ceas t a e iubirea !

Aceas ta e Iubi rea . A l e l m i i e L ' u g u r c a n u

T.-Severin.

a ce s t a î n

I I S ©

Be nu-mi pricepi tu versul cc sunt de tină eu?

tn vertiert c lumina simţirilor curate, Prin ele-î eltiar păcatul èrtat de Dumnezeu, Vrăjita n ele-î taina iubiră vinovate.

Seni cutmî nebánnite spre care niciodată { fiu pot să năzuiască vieţile deşarte — Astfel nici tn, copilă zburdalnică, şireată, Ve-mî poţi pricepe versul, nici sufletele

moarte.

Cum zorite lumina despart dc întuneric, "Zoi astfel pc noi versul iie despărţeşte azi. In faţa ta n'am lacrimi ci 'n suflet'râs

onicric. iadarnic dar ia sânu-mï le maï încerci să

cazi.'..

Căci, de-am pricit in oclu-il, nu te-am iubit pe tine

Ci clipele minchcnel ee tu îmi dăruiaî Şi am iubit iubirea ce clocoteşte 'n mine, Iubire fermecată in blonde noţili de Mai.

Da, gândul meu şi-aprinsa-mî in veci închipuire,

Simţirea mea şi dorul şi toi ee'n minc-î sfânt,

ie bănuiam in tine şi asl-fel in iubire ijfti mă iubii pe mine când vrui ca să te

cânt.

CÄ 'n luate cele n juru-ml, în ochi iubilî de mine,

tn ăraoostea ee'n suflet femceî port mercu. in chijjul tău. in risul, în clipele senine, tn rugile-mî curate—trăcsc dc-apuruiî eu,

Nv le-am iubit pe tine, un pumn de lut in lume,

N'am tremurat de dorul privirii talc, nu. Ci um iubit o umbră cc n'are chip şi nume Şi cal eşti dc departe de umbra ceia tu !..

Eu n'am pierdut nimica căci mi-a rămas . cântarea,

Şi mî-a remas parfumul curatelor iubiri, Şi niciodată n ele nu-şi vor a/la 'ntruparea Frumoasele }>ăcate cu ochi de amăgiri.

Adio dar ! Cu bine în lumea ta rămâi Şi bateţi joc de viaţă cum aï voit de mine; In sufletu-mî trăeşte acelaş dor dintâi Şi eternul niciodată nu planne 'ntre ruine

iubirea mea bizară şi ruga mea 'n pustie m cartea-tï de nimicuri cu celelalte 'tiscri-o Ormeazâ-ţt mai departe cărarea ce te'mbic ŞT iartă-mă de vina că te-am iubit.' Adio

L e o n l i u I l i e s c u

S C U L P T O R U L Se oprea în faţa fiecărei pietre de

marmoră, se uita ia ea, o examina şi dădea d in cap.

— Asta « u e bună, e prea mică, nu-mi convine ş i apoi vreau s ă fac ceva mare, impunător, care să stea deapururl ca un idol, în faţa mea. ţa mea.

Era acolo o întreagă carieră de marmoră , o sa lă specială numai de pietre de marmoră, cărora m a ï curând s a u m a i târziu artistul avea să le dea vieată !

S e uitase aproape Ia toate şi dezi luzionat era să părăsească odaia , când privirea îi fu a trasă de u n ce, care era într'un colţ a l odăiei : erau n i ş t e s fărămături de statui , aruncate pe un bloc mare acoperit cu o pânză roşie; d t d u pânza la o parte ca să privească mai bine.

— Asia e '. pace bună, n'am noroc ! zise necăjit sculptorul.

Piatra de marmoră avea o coloare c a m neagră. Ridică pânza m a i în s u s ţ i atunci a t ingând marmora cu degetele, marmora deveni de o albeaţă strălucitoare. La vederea a-ceasta dădu un ţipăt de bucurie, căci negreala marmori i nu era de cât aparentă; praful se aşternuse cu v remea , cu toată pânza cu oare era acoperită, a tât d e des fn cât formase un strat negru.

— In fine, a m găs i t ce căutam, eise sculptorul pl in de bucurie.

Apoi bătu d in palme zicând •-— Eî, bă ie ţ i !

Do uf servi tor i i n t r a r ă . — ea mi aduce ţ i l-locul

a te l ier ! Servi tor i i a d u s e r ă u n c ă r u c i o r pe

d o u ă roa t e ş i î m p i n s e r ă p i a t r a , c a r e c ă z u greoi î n el.

Scu lp to ru l m e r g e a î n a i n t e , t r e să r i n d de bucu r i e sub m a n t a u a lui cea a lbă . D ă d u perdele le de là a te l ie r în p ă r ţ i ,

c a să poată . încăpea c ă r u c i o r u l c a r e s c â r ţ â i a s u b g r e u t a t e a m a r e ce p u r t a .

— U n d e p u n e m m a r m o r a ? în t r e b a r ă se rv i to r i i .

— Aici, ac i ia p ic ioare le l u i V e n u s ! ş i s c u l p t o r u l a r ă t ă pe ze i ţa f r u m u seţ i i c a r e e r a a ş e z a t ă l a mi j locu l pere t e lu i d in fund. V e n u s a v â n d pe c a p un coif, o t o g ă l u n g ă c a r e e r a aşez a t ă pe u m e r i , b ă r b i a sp r i j i n i t a pe dcge lu l a r ă t ă t o r încovoiat , p r i vea î n gol.

L â n g ă ea , l a d r e a p t a , e r a zeul F e b u s Apollon, î n t r ' u n c a r t r a s de d o m c a i î n a r i p a ţ i .

P c o e ta je ră e r a un g r u p înfăţ i ş â n d o idi lă de a m o r , u n b ă r b a t l a g e n u n c h i i une i femei.

H a i e r a ü o m u l t inie de l u c r u r i , a-şeza te cu gus t ş i cu pr icepere .

D a r m a . p r i n c i p a l e ra u n c a p de o p e r ă a l m a e s t r u l u i : zeul A m o r . cu ochi i scân te ie tor i , cu a r c u l î n t i n s ; cu un pic ior încovoia t , i a r cu cel la l t a p ă s â n d o tolbă cu săge ţ i . Pes te tot e r a u ri n i a i f igur i dc zei, îi plăcea l u m e a idea lă .

— Aşa hăe ţ i , m a i odi lmi ţ i -vă şi a-poi m a i c h e m a ţ i vre-o dou i o a m e n i c a să a ş e z a m m a r m o r a pe pieö« s ta l .

Se rv i to r i i se î n c l i n a r ă şi e ş i ră . R ă m a s s i n g u r , s cu lp to ru l sc aşeză

pe u n s c a u n z i când : — Ce m a r e noroc că a m găsi t m a r

m o r a aceas t a . Acum. voiu p u t e a să cioplesc m a l repede idolul m e u .

Şi g â n d u r i l e îi fug i r ă la iub i t a lui , la Valer ia , la f r u m o a s a Vale r ia , c u m îi zicea ei. Ce o re sub l ime pet recu te î m p r e u n ă , ce d e s m e r d ă r i com u n e ! K'umai D u m n e z e u ş t ia d a c ă ace i c o r p n ue ra făcut ca să fie n u m a i şi n u m a i iubi t !

Iş î a d u c e a şi a c u m a m i n t e dc n o a p tea ace ia f r u m o a s ă de Maiü , pet re c u t ă î m p r e u n ă .

P b e ui a m â n d o i pe lac. Şi Doamn e ! < e fericit e r a gondo l i e ru l c a r e pu tea să-ş i d u c ă d e p a r t e iub i ta , vâsl ind, în mij locul apei . Şi c â n d b a r c a s ă l t a uşor , e i se p o m e n e a u u n u l in bra ţe le c l t u i a s ă r u t â n d u - s e , ş i c â n d buzele gondo l i e ru lu i m u r m u r a u „ T e i ubesc" ca u n ecou încet , a p r o p i a t i se r ă s p u n d e a : „ T e iubesc şi eu"!

Şi tot g â n d i n d u - s e a ş a , îi veni lac r i m i î n ochi , la a m i n t i r e a acelei nop ţ i , l a a m i n t i r e a iubitei . . .

Ş i D o a m n e , de ce plecase ea a ş a pe neaş t ep t a t e , d i n t r ' o s i m p l ă s u p ă r a re , f ă r ă să se g â n d e a s c ă la d u r e r e a ce l a să în u r m a eî....

— D a r cel p u ţ i n voiu fi fericit, c â n d îi voi ciopl i c h i p u l b l â n d î n m a r m o r a ce se va încălz i sub f o r m a Valer ie ! !

I n aces t t i m p i n t r a r ă oamen i i . F u deş tep ta t d i n v i su l lui . — Eî, g a t a băe ţ î ? — Da, da , g a t a d o m n u l e . . . — Eh ! a t u n c i să -mi a r a n j a ţ i blo

cu l a ce s t a a ic i . ş i s c u l p t o r u l a r ă t ă o m ă s u ţ ă in mi j locu l a te l i e ru lu i .

O a m e n i i se s fo r ţ a r ă , î n ă d u ş i r ă , d a r în s f â r ş i t p u s e r ă m a r m o r a pe m ă s u ţ a a r ă t a t ă .

S c u l p t o r u l îi c ins t i pe toţ i şi apo î cu o a r e c a r e b u c u r i e t r i s t ă se preg ă t i de luc ru .

î ş i aşeză unel te le pe u n s c ă u n e l l â n g ă m a s ă , t r a s e u n p a r a v a n , ca şi c u m a r fi v r u t s ă se a s c u n z ă de lum e , şi a p o i a p r i n z â n d o ţ i g a r ă , se t r â n t i pe u n s c a u n î n t i n z â n d pi-ciorele. . .

D u p ă câ te-va m o m e n t e se a p u c ă de l u c r u şi c â n d lovi m a r m o r a cu da l t a , p r i m a b u c a t ă c iop l i t ă căzu c u zgomot , pe podea lă . . . .

Mâini le , fa ţa , î m b r ă c ă m i n t e a îi e-r a u pl ine de pu lbe re ş i pe j o s b u c ă ţ i de m a r m o r ă c iopl i tă s t ă t e a u une le peste a l te le .

Din ce :n ce m a r m o r a devenea m a l s t r ă i u c h o a r e şi m a i roi u r d ă ; i a r s cu lp to ru l l u c i a iueieii dupe paravan u l lui .

De o u a t ă se r id ică în sus : - - D o a m n e , o a r e va t r ebu i să -mi

opresc aci l u c r u l ? n u - m i m a i a m i n ic-^c chipul Valer iei . D o a m u e unde- i Valeria., і ш і t r ebue cl ipul e i ! . . .

Şi s ă r m a n u l a r t i s t îşi puse capu l în m â i n i şi începu s ă p l â n g ă . . .

— Ali, da , a m găs i t ! Şi z i când a ş a , se d u s e în t r ' o odae

şi a d u s e u n po r t r e t în m ă r i m e n a t u r a l ă , a l Valer ie i .

P o r t r e t u l r ep rez in t ă , poa te , c rea-

v a n b ' o r , i e r c3

ţ i u n e a cea m a i perfectă a lui D u m n e zeu. Aşa e ra Valer ia .

Aşeză p o r t r e t u l l â n g ă el şi apoi i a r se a p u c ă de luc ru . L a fie-ce lovit u r ă de d a l t ă se u i t a şi la por t r e t , şi p ă r e a că po r t r e tu l c u r a j a z ă !...

îi zâmbeş te , îl în-

— Acasă-i d o m n u l Aurel Vlă-d o i a n u ?

— Da, d o a m n ă ! — Unde este d â n s u l a c u m ? — Dar . . . d o a m n ă , pe c ine t r ebue s ă

a n u n ţ ? — Î4u-î nevoe, v r e a u să-I fac o sur

pr iză şi . . . - - D a c ă ziceţi d-voas t ră a şa , pof

ti ţ i , u ş a a d o u a la s t ângo ! — Mul ţumesc !

Şi d o a m n a se duce ia uşa a r ă t a t ă de servi tor , o c r ă p ă p u ţ i n , se u i t ă inăun t i a i , auz i zgomotu l da l t e i şi apoi in t ră . . .

E r a în a te l i e ru l s cu lp to ru lu i !

Scu lp to ru l l u c r a m e r e u ! E r a d in ce in ce m a l nel iniş t i t . — La d r a c u , n u merge , n u po t să

fac n imic ! — Ah, s c u m p ă Valer io . u n d e eşt i

tu acum, să -ml a j u ţ i ! Ah, D o a m n e , D o a m n e !

In m o m e n t u l ace la i n t r ă şi vizitat o a r e a necunoscu t ă . Din t r ' o a r u n c ă t u r ă de ochi , ghic i ne l in i ş tea sculpto ru lu i . A t u n c i se ap rop i e b in i şo r de p a r a v a n , s t ă t u p u ţ i n a s c u n s ă şi apo i e.şind în fa ţa s c u l p t o r u l u i zise :

— Ce m a i faci d r a g ă Aure l ? Scu lp to ru l r id ică c a p u l în sus . — Valer io ! I cu ţo ! Şi a r t i s t u l căzu î n g e n u c h î l a p i

cioarele m o d e l u l u i v iü ! . . .

I*. G. G e o r s e s c u

voriiesc primirea»

CUGETÁRI Numeri ie guvernează rumea.

l'iaton.

Consilier deşer tăc iunea ca cea ma ï t icăloasă pa t imă . Topf fer.

Viaţa t a r ă sănă ta t e nu a re nici o valoare. Voltaire.

Capul i n ima .

nu admi te ceea ce resp inge Schopenhauer.

Ori câ t a r i n a i n i a min tea , nu merge n ic iodată a şa de depar te ca i n i m a .

Coiif'ucius.

Natura este e ternă, n u împre jurăr i le . Àrislotel.

I I V P Ă D U R E — După Heine —

I n zilele t inere ţe i mele p u r t a m pe creş te t o c u n u n ă , f lori le l u c e a u m i n u n a t ş i î n t r e a g a m e a c u n u n ă e r a fe rmeca tă .

Şi e r a t u t u r o r p l ă c u t ă , n u m a i cel ce o p u r t a m u l t o r a le e r a de o c a r ă .

P e n t r u a s c ă p a de ga lbena invidie omeneasca , p o r n i i s ă r ă t ă c e s c ic sing u r ă t a t e a ve rde a p ă d u r i i .

In p ă d u r e ! I n p ă d u r e ! Aci putu! să t r ăe sc în voia-mi cu d u h u r i l e ş i cu a n i m a l e l e ci. Fee le ş i corb i i cu coarne le lor m â n d r u ' n r ă m u r i t e mi se a p r o p i a u f ă ră de n ic i o f r ică.

Şi se a p r o p i a u nefricoşi , căci ş t iau cât s u n t de n e v ă t ă m ă t o r : c e r b u l

ghic ise că : m t ' s filosof.

Despre favorur i l e fecior d o a r nebun i i , i a r c e s p r e f r u m o a s ă pe c a r e o a v u i de la celela l te no t ab i l i t ă ţ i ale p ă d u r i i , m ă r tur i sesc că fu d e m n ă de orî-ce l a u d ă .

Câ t de g i n g a ş m'a i t î n c o n j u r a t silfidele! P o p o r ni ic şi voios c a r e fle-că r ea fă r 'de ' nec ta re ! P r i v i r e a lor în-dulce, d a r f a t a l ă .

Ele j u c a u pe d ina in t e -mi , povesl in-du-mî fapte d e pe l a Cur t e î n t r e ca re şi pe ace ia a reg ine i Titania.

C â n d a j u n s e i l a p â r â i a ş , d i n un-da-f se i n ă l ţ a r ă s b u r â n d b a c a n t e l e apei , c e a t a n imfelor cu p ă r u l despletit, fâ l fâ indu - ş î vă lu r i l e de a r g i n t .

C â n t a u cu ţ i t e r a ş i cu v i o a r a , făc â n d f a imosu l lor joc. S ă l t a t u r i l e şt me lod ia lo r la u n loz e r a o fermecătoa re şi f an t a s t i c ă nebunie.

D a r d i n când în c?nd, copilele a-cestea" f r u m o a s e se î n t r i s t a u ş i se aşez a u l a p ic ioarele mele, c u c ă p ş o r u l r ezema t de g e n u n c h i i meï.

P o r n e a u apo i s ă cân t e în t r i l u r i ro m a n t e i ta l ieneş t i , b u n i o a r ă aceea a celor „ t r e i por tocale"- s a u v r ' u n imn, p r e a m ă r i n d nobi la m e a f igu ră d e om.

Adesea î n s ă a m u ţ e a u în cântec , a-poi r â d e a u c u hohote şi m ă î n t r e b a u l u c r u r i c iuda te : ,Cu ce scop cre ia t -a Dumnezeu pe o m ?"

Au to ţ i o a m e n i i sufletul n e m u r i tor? Sufleíu-í e de piele sau de p â n z ă scrobi lă ? De ce aveţ i a t â t e a p roş t i p r i n t r e o a m e n i ? "

N ' a m să vă s p u n ce le-am r ă s p u n s ; c rede ţ i -mă că suf le tu l m e u n e m u r i tor nu fu de loc j icni t de a c e a s t ă fle-căr i re .

Nimfele şi Feele s u n t vioae, ş ăga l nice, n u ' s tot as t fel şi cele al te făptu r i ca r i locucsc în p ă m â n t . Acelea a j u t ă şi slujesc pe o m cu c red in ţă . D in t r e ele a m iubi t în deosebi pe a-ccî a ş a n u m i ţ i : „ Ş t r e n g ă r u i i " .

Ei p o a r t ă i n a n t ă i roşi i , l ung i ; fig u r a lor p a r e c u m se cade . şi-s t a r e sfioşi. Mă făcu i î n s ă cu n u ghicesc de ce îşi a s c u n d pic ioruşele cu a t â t a î n g r i j o r a r e .

P r i c i n a era că a v e a u p ic ioare de r a ţ ă şi ei vor ca n i m e n i să n u descopere luc ru l aces ta . E o b u b ă a lor, t ă i n u i t ă ş i n ' a m d r e p t u l a face haz .

Ah ! Cerule , oa r e n ' a v e m şi noi câ te ceva de a s c u n s ? Fieş te-care ne a v e m p ic ioru l de r a ţ ă ş i socot im to tuş i că n i m e n i n u ni le vede.

Vru i s ă vorbesc cu s a l a m a n d e l e , d a r îm i fu cu n e p u t i n ţ ă , căcî, î n spă i m â n t a t e , n o a p t e a se s t r e c u r a u pe l â n g ă m i n e , ca şi n iş te l i că ru l .

S u n t l u n g i ca n iş te fusur i , p o a r t ă ca ş i copi laş i i p a n t a l o n a ş i ş i h ă i n u ţ e s t r â m p t e b r o d a t e î n ro şu ş i în a u r ; f a ţ a lo r e bo lnăv ic ioasă p a l i d ă şi înt r i s t a t ă .

F i e c a r e d i n ele p o a r t ă pe cap o cor o a n ă m i c u ţ ă de a u r . î n c r u s t a t ă cu r u b i n e ş i f i e c a r e se socoate regină abso lu t ă .

Din a r ă t ă r i l e cel m a i deştepte a le p ă d u r i i , i a c p a r t e ş i Cobolzii , oamen i i cei p ipe rn ic i ţ i c u b a r b ă l u n g ă ş i s c u r ţ i î n p ic ioa re , m o ş n e g i de lung i m e a u n u i deget . De u n d e se t r a g nu ş t ie n i m e n î .

C â n d se dau t u m b a , n o a p t e a , l a raze le lun i i , ţi. se p a r n i ş t j p ă p u ş i . P e n t r u că s ' au p u r t a t b ine cu m i n e n ' a m să m ă a leg dc o r ig ina lor.

E i m ă î n v ă ţ a r ă v ră j i to r i a , s ă invoc focul, s ă f a r m e c p a s ă r i l e şi să găsesc î n n o a p t e a Sf- tului I o a n bur u i a n a ce. face pe om să n u fie ză r i t de n i m e n i .

Mă î n v ă ţ a r ă să citesc în stele, s ă t ă l m ă c e s c semne , s ă că l ă r e sc v â n t u l f ă r ă dc şea şi să scol m o r ţ i i d in g r o a p ă .

Mă f ă c u r ă de p u t e a m înşe la pr igon i i cu f lue ra tu l m e u , ca să f u r bag h e t a m a g i c ă , cu ca r e a f l am locuri le î n ca r e zăceau a s c u n s e comor i le .

M ' a u î n v ă ţ a t şi cuvinte le ca r e t re-buesc şopt i te c â n d s a p i cele c o m o r i — d a r î n v a n ! N ' a m p u t u t în ţe lege n ic î o d a t ă a r t a de sg ropă r i î vre-unei comor i .

4 . — No. 6. UNIVERSUL LITERAR Luni, 7 Februarie 1911

D E M N I T A R I I N O Ş T R I

D 1 - D R N . T O M E S C U

Distinsul profesor univers i ta r şi m e dic p r ima r al spitalului de copii, d-1 Dr. N. Tomescu , a fost n u m i t acum m e m b r u în comisiunea in te r imară a Capitalei şi, în aceasta calitate, a fost însărc inat cu Serviciul Sani ta r al Com u n e i .

Г>-1 profesor Tomescu este in destul de cunoscut pr in capacitatea şi marea d-sale putero de m u n c ă , pen t ru ca speranţe le co p u n cetăţenii Capitalei în d-sa, în fruntea impor tan tu lu i serviciu sani tar , să fie pe deplin înd reptă ţ i te .

Ce-i d rep t , pe a t u n c i n ' a v e a m nevoe de ea căci s t ă p â n e a m cel m a i m â n d r u Caste l clin S p a n i a , ca re îmi a d u c e a ven i t u r i f r umoase .

O, v reme f r u m o a s ă ! Când pre tu t i nden i a u z e a i svon de cân tece , c â n d Feele n e a s t â m p ă r a t e , Nimfele d ă n ţ u i t o a r e şi Cobolziî g lume ţ i îm i ump l e a u sufletul cu poveste le lor .

O, v r eme f r u m o a s ă ! C â n d copaci i p ă d u r e i se î n a r c u i a u ca n iş te p o r ţ i t r i u m f a l e — şi p ă ş e a m pe sub t ele Î n c u n u n a t ca şi c â n d a ş fi fost u n e roü !

S'a d u s v r e m e a f r u m o a s ă , totu- î s c h i m b a t acum. . . şi va i ! m i s'a r ă p i t c u n u n a cea de flori de pe creş to tu-mi . Nu ş t iu c u m îmi fu l u a t ă , d a r de c â n d îî duc l ipsă , mi e sufletul înd u r e r a t .

Larve le l u m i i ţ in tesc a s u p r ă - m i ocliî d u ş m ă n o ş i şi t â m p i ţ i ! Cerul p u s t i u p e r e u n c imi t i r a zu r iu , f ă r ă Dumneze i , tăcut . . . P r i n p ă d u r e ră tăcesc a c u m cu c a p u l plecat . . .

Au fugit Feele d i n p ă d u r e . Aud c o r n u l de v â n ă t o a r e , l ă t r a t de că in î . Cerbu l p i t u l a t î n s tu f i şur i îş i l inge r ă n i l e p l â n g â n d .

Şi Cobolziî unde ' s? Cred că s'au fu r i ş a t g h e m u i ţ i de s p a i m ă , p r i n c r ă p ă t u r i l e de s t âncă . P r i e t e n i i me i m i c u ţ i ! M ' a m r e î n t o r s l a voi, d a r a s t ă z i n u m a î po r t c u n u n ă , n u m a i a m noroc .

Unde-î F e e a cu p ă r u l l u n g , î n a u r i t , f r u m o a s a c a r e cea d ' î n t â i mi -a fost

• d r a g ă ? L o c u i n ţ a eî, s t e j a ru l , s t ă t r i s t , desf runzi t .şi b ă t u t de fu r lune .

P â r â u l m u r m u r ă î n t r i s t ă t o r ca şi St ixul . P o m a l u l lu i s t ă d o a r o sing u r ă n imfă , g a l b e n ă ca m o a r t e a , î m p i e t r i t ă ca o s t a tue , c ăzu t ă în g â n d u r i . . .

C u p r i n s de m i l ă m ' a p r o p i a î , d a r *a , t r e s ă r i n d , m ă pr iv i d r ep t în o-chi ş i fugi , cu f a ţ a d e s c o m p u s ă de s p a i m ă g roazn ică , de p a r e că a r fi văzu t o a r ă t a r e d in a l te l umi . , R i c a r d I>. l o a n

SFATURI CASNICE Cum se curăţă sticlele. Nu trebue să se cureţe sticlele cu

.boabe de p l u m b , căci acestea adesea rămân la fund, se oxidează si provoacă colici.

P e n t r u cură ţ i tu l sticielor se recom a n d ă s a u bobite de fler, sau i ă n ţ i -ţoa ro mici , tot de fier, sau hâr t ie t ă ia tă і оаггл і .

DIN LITERATURA LATINA

H O R A T I U

0, Teniis, regină de Cnid şi Paphos, Vrăsie iubita ta Cypru şt mergi : Altărn 'n podoabe al Ohaerci le cheamă, Prin fumul cel mult de tămâe...

Amorul, grozavul, veni-va şi el Cu tine; şi Oraţii descinte'or veni, Veni-vor si yiihphe, Mercur, Tinereţea: De nu eşti tu, n'am nicî un farmec.'

D e l a z i l i ş t e

— S •

M A. JLà "V A. — Urinari —

S e a r a t â r z iu a aceleiaşi zile, c â n d m u n c i t o r i i de pe pescă r ie îşi m â n c â -sei'â deja c ina , s t ă t e a M a l v a obosi tă şi g â n d i t o a r e pe un caic şi p r ivea pe m a r e , ce t o c m a i e ra î nvă l i t ă de a-m u r g . In d e p ă r t a r e s t r ă l u c i a u n foc şi Ma lva ş t ia că ace s t a e r a focul, po ca r e Vasile îl ap r insese . S i n g u r a t e c , ea p i e r d u t in d e p ă r t a r e a î n t u n e c a t ă a m ă r c i , f l acă ra focul c â n d m a i tare, c â n d se s t ingea , ca şi c u m a r î i ostenit . Şi Malva p r ivea a lene la a-cest p u n c t roşiet ic , ca re in pus t i e ta tea ape i p ă r e a ca p i e r d u t şi t r e m u r a în m u r m u r u l neobosi t , n e p r i c e p u t al va lu r i lo r .

Ce s ta i a i c i ? r ă s u n ă vocea lu i Sergio de o d a t ă la spa te le eî.

~- Ce te priveşte ' . ' î n t r e b ă ea rece f ă r ă a-1 pr ivi .

- - S u n t cur ios . E l t ăcu , o p r iv i , scoo»-.> o ţ i ga r e , o

a p r i n s e şi se puse c ă l a r e pe caic. Când observă c ă ea n ' a v e a plă

cere de vorb i t cu el, s p u s e î n t r ' u n m o d pr ie tenesc : . .Eş t i o femee cur i o a s ă : a c u ş i fugi de toţ i , a c u ş i te-a-r u n c i de g â t u l celui d intâ i i i !"

— Ţie d o a r ă n u ! r ă s p u n s e ea ne-p ă s ă t o a r e .

— Mie nu , d a r lu i I a n c u ! — Eşt i gelos ? — Hm. . . v re i să vo rb im o d a t ă des

c h i s ? p r o p u s e Se rg iu a t i n g â n d u ' I u-m ă r u l . E a s t ă t e a cu spa te le s p r e el, a ş a că Sergie nu-I văzu f a ţ a c â n a d â n s a î l r ă s p u n s e s c u r t : „Vorbeş te !"

— L 'a i l ă sa t pe Vasile ? — Nu şt iu, r ă s p u n s e ea d u p ă pu

ţ i n ă g â n d i r e . De ce vrei să ştii ? — Aşa — de p l ic t i sea lă ! — S u n t a c u m m â n i o a s ă pe el ! — De ce ? — M ' a b ă t u t ! — A d e v ă r a t ? E l ? . . . Aşa un. . . P t i u !

Şi tu — tu te-ai l ă s a t ? of, of ! Sergie e r a î n c u r c a t de m ă r t u r i s i

r e a ei. O p r iv i î n f a ţ ă şi se s t r â m b ă i ronic .

— Dacă aş i fi v ru t , n u m ' a ş i fi lăsat! zise ea m â n i o a s ă .

— Apoi de ce n u te-aî a p ă r a t î — N ' a m a v u t gus t t — Aşa da r , ţi-e d r a g m o t a n u l cel

s u r ? î n t r e b ă Se rg ie i ron ic şi-î suf lă f umu l ţ i g ă r e l î n fa ţă . Acestea-s luc r u r i f r u m o a s e ! Şi eu g â n d e a m că tu n u eşti u n a de acele !

— Nimen i d i n t r e voi n u mi-c d r a g ! zise M a l v a indi ferent , a p ă r â n d u - s c de fum cu m â n a .

— Vrei s ă m ă înşel i ? — De co ? î n t r e b ă ea. Din t o n u l

g l a s u l u i el obse rvă Serg ie că î n t r ' a devă r d â n s a n ' a v e a nic i u n m o t i v de a min ţ i .

— Dacă nu-1 iubeş t i , de ce i,-aî perm i s să te b a t ă ? î n t r e b ă el ser ios .

— Ştiu eu ? Ce vrei tu d r e p t vorb ind de la m i n e ?

— Cur ios! zise Sergie şi c l ă t ină d i n cap .

Şi t ă c u r ă a m â n d o î . N o a p t e a se r e v ă r s a . Nor i i îşi a r u n

c a u u m b r e l e pe m a r e , va lu r i l e vu iau . . .

Focu l lu î Vasi le e r ă s t ins . M a l v a I n s ă tot p r i v e a încă i n t r a c o l o şi Sergie o p r ivea pe d â n s a .

— Ascul tă ! zise el. Şti i tu d rep t ce-ţi i ipseş io?

— D a c ă aş i şti l r ă s p u n s e M a l v a foar te înce t o f t ând a d â n c .

— Aşa d a r n u ştiî ? Aceas t a e rău ! zise Sergie cu h o t ă r â r e . Eu şt iu t o t d e a u n a — şi cu o o a r e - c a r e t r i s teţe, a d a o g ă : „ D a r r a r e or i v r e a u eu ceva !"

— E ü t o t d e a u n a vreau ceva, zise M a l v a g â n d i t o a r e . D a r ce a m n u ştiu ! Căci o d a t ă m ' a ş î p u n o î n t r ' u n caic şi aş i pleca pe m a r e — d e p a r t e , depa r t e ! Ş i s ă n u m a l v ă d nic i u n o m ! Al tă d a t ă i-aşî ţ i ne pe toţ i de n e b u n i ş i i-aşt p u n e s ă joace împre j u r u l m e u — a t u n c i a ş i p r iv i ş i a ş i r â d e ! Acuşi mi-e m i l ă de toţ i , m a l a les de m i n e însu-mî! Apoi i a r a ş i voi să-I o m o r pe toţi ! c h i a r şi pe m i n e . . . î n t r ' u n m o d îngroz i tor . . . a cuş i s u n t t r i s t ă , a cuş i m u l ţ u m i t ă — o a m e n i i ansă s u n t ciopli ţ i to ţ i ca d in lemn. . .

—- V e r m ă n o ş i s u n t o a m e n i i ! adever i Sergio încet . Eu m ă u i t l a t ine şi te observ : p is ica n u eşti , n ic i peşte şi nici p a s ă r e . . . de la fie-care a l câ te puţ in . . . de celeal te femei n u te 'asemeni . . . .

— Şi p e n t r u a s t a m u l ţ u m e s c lui Dumnezeu ! r â se Malva .

D i n a p o l a u n u î ş ir de movi le de nis ip , in s t â n g a a m â n d u r o r a , r ă s ă rea l u n a , i n u n d â n d f iguri le lor şi m a r e a cu l u m i n a sa a r g n t i e . M a r o şi b l â n d ă se r id ică încet, pe a d â n c i m e a a l b a s t r ă a boitei cereş t i şi s t r ă luc i rea vio a s telelor se s t inse şi se topi in l u m i n a ei l in i ş t i tă , v i s ă toa re .

— Gândeş t i p r e a mul t , as ta e. ! zise Sergie cu conv ingere şi a r u n c ă ţi-g a r d e p a r t e de s ine. D a r cui g â n deşte p r e a m u l t îi devine v i a ţ a împov ă r ă t o a r e . . . T rebue sii-ţl s ch imbi a-desea t r a i u l ca să nu devie amor . . . T rabuc să te î n v â r t e ş t i încolo şi încoace, câ t t imp a ï p u t e r e a p e n t r u a-ceasta . . . A tunc i t r ăe ş t i in fericire. . .

Ma lva r â se . T~ P o a t e vorbeş t i adevăra t . . . une

or i g â n d e s c că. . . dacă în t r ' o n o a p t e s 'ar a p r i n d e baraca . —* ce n e o r â n d u i a l ă a r fi !

- - Aşa u n a eşt i tu ! striga, Sergio î n m ă r m u r i t şi o î m p i n s e de o d a t ă de u m ă r . Şti i , cu v reau să te î n v ă ţ ceva — să ne facem g l u m ă ! Ai voi ?

—- EI ? î n t r e b ă M a l v a in t e r e sa t ă . — P e I a n c u l 'aï a p r i n s c u m se

cade ? — Foc ş i f l acăre este el ! r â s e ea. — Ei , a ţâ ţă -1 c o n t r a t a t ă l u i s ă u !

î n t r ' adevă r—e o g l u m ă ! Vor d a u n u l peste a l t u l ca u r ş i i—pe b ă t r â n t re bue să-1 a ţ â ţ i şi pe celai t a s e m e n e a — apo i îl s lobozim u n u l a s u p r a altu ia , ce ?

Malva se î n t o a r s e , pr ivindu -1 asp ru în f a ţ a p i s t r u i a t ă , m u l ţ u m i t ă , z â m b i t o a r e . L a l u m i n a lune î se păr e a m a l p u ţ i n s l u t ă ca z iua la lumi n a soare lu i . Ş i n ic i o u r m ă d e r ă u t a t e n u e r a de obse rva t pe d â n s a . Nimic de câ t u n zâmbe t b la j in , p u ţ i n c a m ş t r e n g ă r e s c şi a ş t e p t a r e a u n u l r ă s p u n s .

— De ce n u poţ i sufer i pe aceş t i a ? î n t r e b ă M a l v a b ă n u i t o a r e .

— Eu ? — Vasile tot m a i m e r g e — e u n ţ ă r a n cuvi incios . D a r I a n c u e u n g ă i n a r . Vezi tu , pe ţ ă r a n i î n genere nu- i p r e a iubesc , s u n t s l u g a r nici . S u n t f ă ţ a rn ic i . . . s u n t h r ă n i ţ i şi Ii se împl inesc toa te ! Au p r i m ă r i a lor c a r e le face t o a t e — a u gospodăr i a lor, p ă m â n t u l lor, vitele lor. . . E u a m fost vizi t iu l a u n med ic de p l a s ă şi a m î n v ă ţ a t a-I cunoaş t e , asem e n e a a m co l inda t m u l t e sate . D a c ă vil a ş a î n t r ' u n sa t şi ceri p â i n e , te î n t r e a b ă î n d a t ă : S ta i ! Cine eş t i , ce cau ţ i , a r a t ă - ţ i p a ş a p o r t u l . . . d e c â t e or i m ' a ü b ă t u t — ba m ă ţ i n e a u de ho ţ de cal , b a de a l t ceva ! Şi la a r e s t a m s t a t ! - EI se t â n g u e s c ş i se p re fac; d a r p e n t r u t ra i î i a u eî des tu l : au d o a r ă u n s p r i j i n - p ă m â n t u l . D a r eu ce a m ?

— D a r tu n u eşti ţ ă r a n ? îl î n t r e r u p s e Malva , ca re a scu l t a se t u r b u r a t a s a vo rb i r e .

— E u s u n t o r ă ş e a n ! m i n ţ i Serg ie cu o m â n d r i e ş t iu tă . S u n t d i n o r a ş u l I ; gl ici.

— E u din P a v l i ş , zise M a l v a gând i toare .

— - Kii n ' am pe n i m e n e a ca re să se

p u e p e n t r u m i n e ! Ţ ă r a n i i î n s ă a u i Au p r i m ă r i a l o r şi m u l t e a l te le ! .

— Ce e a s t a—o p r i m ă r i e ? . în t rebă Malva .

— Ce ? D r a c u l ştie ! E r â n d u i t ă p e n t r u ţ ă r a n i — a u t o r i t a t e a l o r . - -s ă l ă s ă n o a p t e a — s ă v o r b i m m a l b ine dc a l tceva . Te p r i n z i l a g l u m a a s t a , n u c a ş a ? Nu se î n t â m p l ă n i m ă r u l n i m i c ! N u m a i câ t se v o r ba te . E u î ţ i voî a j u t a l a a ceas t a . Vas i le te-a b ă t u t , a ş a d a r l a s ă s ă p l ă t e a s c ă fiul a c e a s t ă b ă t a e t a t ă l u i s ă u !

— î n t r ' a d e v ă r , r â s e Malva". Accost a n ' a r fi a ş a dc r ă u !

— Gândeş te - te n u m a i : n u e o b u c u rie c u r a t ă de a vedea c u m oameni i î ş i zdrobesc s p i n ă r i l e d in c a u z a t a ? N u m a i d in c a u z a vo rbe lo r t a lc ? L a ş i de câ te-va ori s ă luc reze l i m b a — şi m e r g e !

Sergie îî descr ise a m ă n u n ţ i t şi cu e n t u s i a s m pă r ţ i l e m a i p r i n c i p a l e a le r o l u l u i el . V o r b e a c â n d î n g l u m ă , c â n d se r ios ş i î n s u ş i se l ă să t â r â ş i de p l a n u l s ău .

— O, d a c ă aş i fi eu o femee frum o a s ă ! Aşi gă t i p e n t r u l o a l ă l u m e a o s u p ă b u n ă ! zise el la î n c h e e i e , îşi sp r i j in i c a p u l cu m â i n i l e , înch i se o-chi î şi t ăcu apoi .

L u n a e r a s u s pc cer, c â n d cei doi se d e s p ă r ţ i r ă . Când fură d é p a r t " se r i d i că f r u m u s e ţ e a nopte t încă m a ! m u l t — m a r e a n e m ă r g i n i t ă , n ia jcs toa-să , l uc i toa re în l u m i n a lune î şi cerul a l b a s t r u , îns te la t , e ra î i s i n g u r e nu m a i . P e ţ ă r m se vedeau movilele de n i s ip şi în mi j loc tufişul de să lc i i şi m a î d e p a r t e două case m a r i de l e m n . m u r d a r e , c a r i s e m ă n a u ca d o u ă s.-cr ie m a r i , neciopli to. D a r t oa t e a ces . t e a a v e a u o î n f ă ţ i ş a r e a ş a de s ă r a c ă -coasă şi pus t i e î n a i n t e a m ă r e î , i a r stelele, c a r i p r iveau în jos pe m a r e , s t r ă l u c e a u în l u m i n a rece. , . .

*

T a t ă l ş i fiul s t ă t e a u în col ibă unu) în f a ţ a celuîalt. şi b e a u r a c h i u . F i u l îl adusese p e n t r u a n u se pl ict is i la t a t ă l său ş i p e n t r u a-1 î m b u n a . Sergio spusese l u i I a n c u că ta tă -să t î e î n f u r i a t pe d însu l din c a u z a Malvci şt po d â n s a a a m e n i n ţ a t - o că-I v a t r a g e o b ă t a e s o r ă cu m o a r t e a . M a l v a şt ie de a c e a s t ă a m e n i n ţ a r e şi d in c a u z a a c e a s t a nu-I p e r m i t e n i m i c l u i I a n c u . Şi apo î îşi m a î b ă t u s e joc Sergie do I a n c u , î n t r ' u n m o d r ă u t ă c i o s .

— Iţ î v a potol i el focul ! Tc v a t rage de u r e c h i că ţ i le va l u n g i de un cot ! Ma î b ine nic i nu-I veni î n a i n t e a ochi lor !

Ba t jocur i l e r o ş c a t u l u i , g r e ţ o s u l u i b ă e t a n n ă s c u r ă î n I a n c u u n sent i m e n t v iolent de m â n i e c o n t r a t a t ă l u i său . Şi a p o i î l î n t ă r â t ă M a l v a şi m a t m u l t î n c ă ; b a încura j indu -1 , b a pr i vindu-1 t u r b u r a t ă , î n câ t dor in ţe le i se u r c a r ă p â n ă l a su fe r in ţă . . . ş i tot. m e r e u v o r b e a e a de b ă t r â n .

I a n c u venise a ş a d a r ă l a t a t ă l s ă u cons ide rându -1 ca pe o p i a t r ă î n cale, o p i a t r ă pes te ca r e n u p u t e a s ă r i şi pe ca r e n 'o p u t e a ocoli. H o t ă r â t î n s ă de a n u avea n ic i o fr ică î n a i n t e a ta t ă lu i s ă u , se u i t ă ţ i n t ă î n ochi i lu i p o s o m o r â ţ i , fur ioşi , ca ş i c â n d a r fi voit să-I spue : „ N a , 'a t inge-mă num a i !"

T o c m a i go l i se ră de d o u ă o r i p a h a rele, d a r n u vo rb i se r ă î n c ă u n u l cu a l t u l de c â t câ te -va c u v i n t e a s u p r a t r a i u l u i de l a pe scă r i e . F a ţ ă î n faţă îşî s t r â n g e a u a m â n d o î a m ă r e l i In s ine ş i a m â n d o î ş t i a u că u r a v a is-b u c n i c u r â n d şi t r ebue să le a d u c ă p a g u b ă .

Rogoj ine le colibei v u i a u î n v â n t , p r ă j inele se b ă t e a u u n a de a l t a şi z d r e a n ţ ă roşie de là c a p ă t u l d e a s u p r a al p r ă j inel , p ă r e a a m u r m u r a ceva. Toa te aces te s u n e t e s u n a u a ş a d c tim i d şi s e m ă n a u u n u i m u r m u r dep ă r t a t , u n e i î -ugăciunî t imide. Valur i le m ă r c i î n s ă v u i a u c a t o t d e a u n a , l ibere şi f ă r ă sufer in ţe .

— Sergie tot m a î bea î n c ă ? Întreb ă Vas i le posomorâ t .

— Da, î n fie-care s e a r ă e bea t , r ăs p u n s e fiul t u r n â n d u - ş î . r a c h i u .

— Va m e r g e la r u i n ă . . . a c e a s t a vine de la o v i a ţ ă d e s f r â n a t ă , f ă r ă regu lă , şi ţie ţi se va î n t â m p l a tot a ş a !

i a n e u nu-1 iubea pe Sergio şi pen-

7 Februarie 1911 > UNIVERSUL LITERAR No. 6. — 5.

t ru neeas t a r ă s p u n s e s c u r t : „ A ş a ca acela n 'o l m a î a j u n g e eu !"

— Crezi t u ? r ă s p u n s e Vas i le , zbâr -cindu-şî f run tea . Eu ş t iu ce s p u n . De c â t t i m p eştî tu aicî ? Acuş i s u n t trei l un i , t r ebue să tc î n t o r c i a c a s ă , da r m u l ţ i b a n i vei duce a c a s ă ?

Supsc î n t r i s t a t r a c h i u l ce i-1 t u r nase fiul cău, îşi a p u c ă b a r b a cu

m â n a şi t r ă g e a a ş a t a r e ele ea, că i ee c l ă t i n a capu l .

- - î n t r ' u n t i m p a ş a de scur t , n u se poa te câş t iga nic i a ic i m a l m u l t , r ă s p u n s e I a n c u n u i a r ă d r e p t a t e .

— Eî, a t u n c i n u t r ebue să- ţ i t r ec i v r e m e a nic i a icî , în loarce- tc î n a p o i In sa t !

I a n c u z â m h i t ă c â n d . •— Ce fel de m u t r e fot faci? zise

Vasi le a m e n i n ţ ă t o r , i r i t a t de l in i ş t ea f iului său . T a t ă l t ău vorbeşte cu t ine şi t u râz i ! I a s e a m a , p a r i a fi deven i t e m a n c i p a t p roa de v reme , v a t rebu i să- ţ i m a i p u n h ă ţ u r i ?

I a n c u î ţ £ t u r n a r a c h i u şi b ă u . Cuvinte le a s p r e a le t a t ă l u i îl ofen

s a r ă d a r se r e ţ i n u , nevo ind să vorbească a ş a c u m a r fi a v u t p lăcere , ca s ă n u înfur ie pe t a t ă l s ău . A c u m se t emea p u ţ i n de p r i v i r e a posomo-rată, m â n i o a s ă a aces tu i a .

Vasi le în să , c a r ' observ ase c u m t.- il bău . f ă r ă а-í da şi lu i , deveni m a l î n fu r i a t şi d in c a u z a a s t a începu m a i a s p r u : . .Ta t ă l t ău esle a-oela, carc- ţ î spune , dn-te a c a s ă ! D a r tu ràzï de a c e a s t a '? L a s ă . te of învăţa efi iu felul meii. S â m b ă t ă să-ţî p r imeş t i socotea la -i apo i - - m a r ş Iun pol în s a t ! î n ţ e l e s ?

Aceas ta n 'o fac! zise I a n c u , t rem u r â n d din lot co rpu l şi c l ă t i n ă înd ă r ă t n i c d in cap .

Cum a ş a ? ! u r l ă Vasi le . se r i d i c ă ţ i se. spr i j ini de, m a r g i n e a bu to iu lu i . S u n t eil ace la ca re vorbesc cu t ine sad nu ? Ce l a t r i ca un câ ine la tatei t ă u ? AI u i t a t că pot. face cu t ine ce vreaíí ? Ai u i t a t aceas t a ?

Buzele ii t r e m u r a u convuls iv , fat a ii e ra s c h i m b a t ă , vinele f r u n t e ! 1Ï e r au unf la te .

Nimic n ' a m u i t a i , zise I a n c u Încet, fără a so u i t a la tal ăl s ă u . Vezi, m a î bine d a c ă tu î ţ i m a l a-üucí aminte, de toa te ?

C u m î n d r ă z n e ş t i t u să vo rbe ţ i i cu mine aşa ? Te r u p iu bucă ţ i . . .

I a n c u evi tă l ov i tu ra pe ca re t a t ă l ' s ău voia să i-o şi dea şi zise h o t ă r â t , cu s e n t i m e n t u l unei' î n v e r ş u n ă r i sălbat ice c r e s c â n d e : , ,Nu m ă a t i n g e ! Nu s u n t e m in s a t aici !"

••- Ţine- ţ i g u r a ! Pes t e tot locul eu s u n t t a t ă l t ă u !

- -Aic î n u m ă pol i ba te . a ic i n u este. p r i m ă r i e ! ÎI r â se I a n c u in fa ţă , seu-lândit-se încet.

S t ă t e a u u n u l In f a ţa a l t u i a : Vasi le cu ochii sângeroş i ' şi cu g â t u l î n t i n s , ţ inea p u m n u l s t r â n s şi r ă s u f l a în {aţa f iului cu o su f la re f ierbinte , mi ros ind a r a c h i u . I a n c u a v e a p â r lea s u p e r i o a r a a c o r p u l u i t r a s ă înapo i şi u r m ă r e a cu p r iv i r i î n t u n e c a t e f ie-care m i ş c a r e a t a t ă l u i s ău , g a t a de a p a r a lov i tu ra aces tu ia , l in iş t i t In a p a r e n ţ ă , d a r s c ă l d a t in s u d o a r e l ie rb in te . P r i n t r e a m â n d o i s t ă t ea butoiul ce se rvea do m a s ă .

- - .N'am voie să le ba t ? zise Vasile ma l domo) , suc indn-ş l s p i n a r e a , ca un m o t a n , c a r e se a ş e a z ă la să r i t .

— Aicî s u n t e m toţi e g a l i - t u eş t i m u n c i l o r ca şi m i n e !

- - Aşa-a ? — Na, d a r c u m ? D a r ce vrei tu în-'

t r a d e văr? Crezi tu, că eu n u în ţe leg? Vasile să r i în sus şi t r a s e u n a a ş a

'de repede că I a n c u n 'o m a i p u t u s e e-vita. F u lovit la cap , şovăi şi s c r â ş n i tiin d in ţ i la fa ţa s ă lba t i că a t a t ă l u i , caro r id icase i a r ă ş i b r a ţ u l .

B a g ă s e a m a ! îl s fă tu i el, s t r â n gând p u m n i i .

—Те-oí î n v ă ţ a eu ! — Sfârşeş te , i ţ i s p u n ! — Ah ! Tu vre i - po t a t ă l tău? —

Pe t a t a ? P e t a t a ? I.e deveni prea' s t r i m t la a m â n d o i ,

picioarele li se î n c u r c a u în sac i i de sare , î m p i n g e a u în bu toae le r ă s t u r nate, in t runchif i . . . P a r â n d lovi tur i le t a t ă l u i cu p u m n i i ,

palid, a s u d a i , cu d in ţ i i î nc le ş t a ţ i si

cu ochi i î n t u n e c a ţ i , s t r ă l u c i t o r i c a a l l u p u l u i , d a s e I a n c u înce t î n a p o i din a i n t e a t a t ă l u i s ă u , a ce s t a î n s ă se repezi a s u p r a lu i , s ă lba t ec , cu b r a ţ e le î n v â r t i n d î n ae r , p a l i d de t u r b a r e , cu to tu l a f a r ă d i n s ine , ca u n m i s t r e ţ cu p ă r u l zbâr l i t .

— L a s ă , des tu l , s fârşeş te ! s t r i g a I a n c u a m e n i n ţ ă t o r şi rece, e ş ind d i n col ibă la loc deschis .

T a t a u r l a şi se r epez i a s u p r a lu i , d a r lovi tur i le n e m e r e a u n u m a i p u m ni i lu i I a n c u .

— I a c a a l—ia . . . î l Î n g â n ă I a n c u , c â n d fu conş t i en t de d i b ă c i a s a şi n u se m a î t emea .

— A ş t e a p t ă — a c u m î n s ă !... I a n c u fugi î n t r ' o p a r t e ş i fugi sp re

ţ ă r m u l m ă r e î . , Vasile s ă r i d u p ă d â n s u l cu c a p u l

p leca t , cu b r a ţ e l e în t inse , se împiedecă î n s ă de ceva şi căzu pe p â n t e c e pe n is ip . Repede se r i d i c ă pe g e n u c h î şi se sp r i j i n i cu m â i n i l e de n is ip . Devenise î n s ă cu to tu l sleit ş i u r l a de c o n ş t i i n ţ a ruş ine i n e a ş t e p t a t e şi a

7 - B le s t ema t să fii ! ţ i p ă el r ă g u ş i t , s i m ţ u l u i a m a r a l n e p u t i n ţ e i sale. î i i t inzâiid g â t u l d u p ă I a n c u ş i s tup ind s p u m a do pe buzele t r e m u r ă toare .

I a n c u se r ez imase de u n caic şi-1 observa ţ i n t ă , f recându-ş î capu l . O nmnoeft a c ă m ă ş e l it e r a r u p t ă si s p â n z u r a n u m a i de fir şi g u l e r u l e r a r u p t şi p iep lu l lu i a lb . s t r ă l u c e a la soare .

Acum s imţea d i sp re ţ con t ra t a t ă l u i s ău , îl c rezuse m a l p u t e r n i c şi c u m îl văzu a c u m s t â n d t â n g u i t o r pe nisip, a r ă t â n d u - ş î p u m n i i , zâmbi disp re ţu i t o r .

— Trăzne t ul să te lovească ! Blestem a t să. fii în veci !

Vasile s t r i gase a ş a de t a r e blestemu l , că I a n c u se u i t ă f ă r ă voia lu î peste m a r e sp re pescăr ie , ca ş i c â n d s 'a r ii putut, auz i acolo aces t ţ i p ă t ne rvos al nepu t in ţ e i .

Acolo i n s ă e r a u n u m a i v a l u r i şi soa re de \ ă z u t !

A tunc i s t up i î n t r ' o p a r t e şi zise : ,,Ţipă. n u m a i ! Cu a s t a n u faci n in iă -ru l ră i i ! N u m a i ţ ie s i n g u r ! Şi fiindcă a a j u n s a ş a d e p a r t e î n t r e no i , v r e a u să- t i s p u n ceva, p e n t r u a p u n e capă t ! — Taci ! F u g i d i n ochii mei ! s t r i g ă

Vasi le . — I n s a t n u m ă în to rc , aci v r e a u

să ernez. . . zise I a n c u , n e l u â n d î n s e a m ă s t r g ă t u l , d a r n e p i e r z â n d d i n ochi mi şcă r i l e t a t ă l u i său . Aici mi-e m a l b ine , a c e a s t a văd bine , n u s u n t n ă u c . Aci e m a i uşor—şi m a l iber e — acolo a l fi p u t u t p o r u n c i d u p ă pofta in imei , 'aici î n s ă î n c e a r c ă nu m a i !

F ă c u o m i ş c a r e d i s p r e ţ u i t o a r e şi râse, d a r n u t a r e , d a r în a ş a m o d că Vasile se înfur ie d in nou , s ă r i î n su s , a p u c ă o v â s l ă şi se repezi a s u p r a lu i , s c r â ş n i n d r ă g u ş i t : „ A c e a s t a ta te i ?! t a t ă l u i tău ! Ah, te o m o r !

C â n d î n s ă a l e r g ă sp re caic în fur ie o a r b ă , I a n c u e r a d e p a r t e . E l a l e r g ă î n a i n t e şi zdren ţe le c ă m ă ş e l îl fâl-fâiaft în vân t .

Vasile svâr l i v â s l a d u p ă d â n s u l , d a r n u l m a i n e m e r i şi sleit d in n o u căzu cu p iep tu l pe caic , zgâ r i e lemn u l cu unghi i l e şi se u i t ă d u p ă fiul, care-I s t r i ga de depa r t e : „ R u ş i n e să ' ţ i fio ! c ă r u n t eşti , şi d in c a u z a u n e i m u e r ! a l deven i t a ş a de să lba t i c , o tu . . . ! I n s a t n u m ă duc ! Nu, n u m ă duc ! Du-te s i n g u r acolo , a ic i d o a r ă n u m a l a i ce face !"

— I a n c u l e , t ac i ! u r l ă Vasile . I a n -cule te ucid. . . fugi de a ic i , fugi , fugi!

I a n c u î n s ă p lecase r â z â n d . Vasile se u i t ă d u p ă d â n s u l cu pr i

vir i t â m p i t e şi f ă r ă înţeles . F i g u r a lu i I a n c u se tot m i c ş o r ă , p ic ioa re le sale p ă r e a u g a t a a se c u f u n d a în n i sip, a c u m era c u f u n d a t î n t r ' â n s u l p â n ă la coapse , ş i a c u m d i s p ă r u de tot. P l e c a t era . . . d a r u n m o m e n t m a i t â rz iu , ceva m a i d e p a r t e de locul u n d e d i s p ă r u s e , арсЯ î n t â i c a p u l , u-morelo, t o a t ă f igura . . . devenise a c u m m a l mic , se î n t o a r s e şi spuse ceva.

(Urmează). Tr; ] . le Л1. D i i s c i i l c s c u

Femeia în proverbele din Orient C u n o s c u t u l s c r i i t o r g e r m a n Rodä-

Roda , c a r e c u n o a ş t e perfect l i m b a t u r c ă ş i a r a b ă , ca fost of i ţer a u s t r i ac î n Bosn ia , a p u b l i c a t de cur â n d u n v o l u m în care a a d u n a t n u m e r o a s e p rove rbe tu rceş t i , arabe şi p e r s i a n e a s u p r a femeii .

R e p r o d u c e m d i n aces t i n t e r e s a n t vo lum c â t e v a d in aces t e p rove rbe .

C ă s ă t o r i a este la î n c e p u t du lce c a mie rea , l a mi j loc sălcie c a a p a , i a r la s fârş i t a m a r ă c a o t r a v a .

De f rumuse ţe se s a t u r ă u n b ă r b a t î n pa t ruzec i de zile, i a r d e s en t imente f rumoase se b u c u r ă t i m p de p a t r u -zei de an i .

A m o r u l se h r ă n e ş t e d i n t e a m ă şi s p e r a n ţ ă ; d a c ă i se s fâ rşeş te h r a n a , m o a r e .

*

Dacă femeia s p a r g e p a h a r u l , îns e m n e a z ă no roc , i a r dacă-1 s p a r g e se rv i toa rea î n s e m n e a z ă s t ângăc i e .

Când femeia se m ă r i t ă , a r e nevoe de u n funt de п о . ч : , pe c â n d bă rba tul de trei funţ l .

O femee b u n ă este l u m i n a ochilor t ă i .

»

Caii, femeile, şi v a l u r i l e - - s u n t n i ş te t o v a r ă ş i nec red inc ioş i .

Despre femeile b u n e n u se vorbeşte n imic .

*

O casă ca r e a r e o c r ă p ă t u r ă î n zid poa te s ă d u r e z e o s u t ă de a n i , i a r o casă î n ca re se c e a r t ă femeile, se p r ăbuşe ş t e .

Spune n u m a i o d a t ă soţiei t a l e că este f r u m o a s ă ş i d r a c u l ii va r e p e t a aceas t a de zece ort

Nu exis tă în l u m e o mobi l ă m a i folosi toare ca femeia .

Bos t an i i şi capr ic i i l e fcmeeî cresc î n infini t .

* Femei le s u n t creSto p e n t r u ch inu l

n u l lor şi p e n t r u b u c u r i a b ă r b a t u l u i .

O femee b u n ă este p e a t r a cea m a l p r e ţ i o a s ă d in lume—fi indcă este cea m a l r a r ă .

O og l indă b u n ă sd robeş te pe o femee.

*

F e m e i a este o t r a v ă , a a r şi an t ido t .

D a c ă femeia ar ţese pe câ t vorbeşte, b ă r b a t u l ar ä v e a duz in i de căm ă ş i .

* Dor in ţe le femeilor s u n t n e m ă r g i n i t e ca ş i m a r e a .

In z iua n u n ţ e l începe servic iul de sc lav al b ă r b a t u l u i .

L a i n i m a fcmeeî duce o cale îng u s t ă şi u n a l a r g ă : d r a g o s t e a şi l inguş i r ea .

*

Din a m o r se n a ş t e c ă s ă t o r i a , de l a f l acă ră fumul .

V ă d u v a îş i a c o p e r ă fa ţa şi n u m a l voeşte s ă se m ă r i t e . — C u câ ţ i . m a l m u l ţ i n o u r i s u n t pe cer, cu a t â t m a î c u r â n d va p l o u a .

Galeria artiştilor români

D - Ş O A R A A. M A O R I

I lus t răm azi galeria noastră a ar t iş tilor r o m â n i cu portretul distinsei a r tiste de ia Teat ru l Naţional din Capitală, d-şoara Ageps ina Macri .

De acum u n an de când a debuiat in «Corbiï> lui Bceque, d-şqara Macri s'a m e n ţ i n u t la cea ma i i r imioss ' i înă l ţ ime artisticii in toalo c rea l iun i - i sale şt s'a dovedit c l ement i nd i spen sabil scenei noas t re .

Cu o bogata şi aleasă cul tura , t>j mul t t e m p e r a m e n t , u rmăr ind de e-proape toată mişcarea dramaticii d i . . capitala F ran ţe i , d-ra Macri iugădueşU-a deven i u n a din artistele noastre G-J f runte .

E x i s t ă o a r m ă ca re nic i o d a t ă n u r u g i n e ş t e - - l i m b a fcmeeî .

*

Dacă se îmbo lnăveş t e b ă r b a t u l 51 îngr i jeş te f eme ia—dacă se î m b o l n ă veşte femeia, b ă r b a t u l p l eacă î i p r e u m b l a r e .

*

Viclenia femecî î n t r ece pe a d iavolu lu i .

Femei le s imt flori le ţ ă r i i . *

D a c ă femeia cere ceva, n u te sup ă r a ş i zi : da.

C S c u r ţ i i .

Ilustraţia noastră colora!;» M a r e l e i n c e n d i u d c Ist m a g a g a z i n u l « L u v r u » d i n C a p i t a l i i

Cit i tor i i noş t r i ş t iu d in z i a ru l „ L -n i v e r s u l " desp re m a r e l e d e z a s t r u pet r e c u t S â m b ă t a t r e c u t ă in C a p i t a l ă , c â n d m a r e a şi f rumoase , c lăd i re d i » Calea Victor iei , colţ cu str . S ă r i n d a r , p r o p r i e t a t e a soc. „ I m o b i l i a r a " , a căzu t p r a d ă focului .

Se ştie că în c l ăd i r ea i n c e n d i a t ă sf a f lau , a f a r ă de m a r e l e m a g a z i n „Ln-v ru" , ş i b i rou r i l e soc ie ta te ! do .asig u r a r e „Agr ico la ' ' , a le soc. „ î n r o b i l i a r a " , p r e c u m şi n u m e r o a s e a p a r t a m e n t e locui te dc câ t eva famil i i .

I n m a l p u ţ i n de- şase ore î n t r e a g a c lăd i re cu p a t r u e ta je a fost, p re fă c u t ă î n cenuşe şi p â n ă a l a t ă e r l d ă r i i m ă t u r i l e î n c ă f u m e g a u .

S u n t foar te m u l ţ i a n i de c â n d Ca p i t a l a n ' a m a i a v u t să sufere u n d e z a s t r u a t â t de m a r c . Zeci de fami l i i şip u n u l d in cele m a i m a r i magaz in» d in B u c u r e ş t i aii sufer i t cele m a , m a r i p a g u b e şi b u c u r e ş t e u i i s u n t ş,< a s t ăz i s u b i m p r e s i a d u r e r o a s ă a maréi n e n o r o c i r i p e t r e c u t ă sub ochi) lor.

I l u s t r a ţ i a c o l o r a t ă d in pr ima ' pag i n ă a n u m ă r u l u i n o s t r u de a s t ă z i r ep rez in t ă c l ăd i r ea în f lăcăr i .

6- — N o . 6 C M VERSUL LI T E R AK • L u n i , 7 F e b r u a r i e

— R O M Â N D E < Л H O L A WO K O V I . L 1 V —

Urm*re — ö - n a Laner profită, d e situasse pen- '

ti 1» a".sl îmbogăţ i c a s a e l ; tăcea zilnic expediţ i i la. Mi lan c u cuiere înţărcata ţ i e u obiecte nefotesitoa re ducesei , car i s i ä t t a u î n părăsire p r i n odăi le hote lu lu i d e Casalbara.

Balul E i e tu te l Ia să devenea d i n ce in c e m a i dif ici l f a ţ ă d e duce; deş i в И Ш d e corp ş i d e minte , d a r bolnavul începu a s e s-upăra d e veşn icel e absente a l e Norei ş i a s e m i r a că uu m a l pr imeşte jurnale .

Im-efsu a f i bănuitor . O-rul Forest i , d i s fericire, w a a-

praepr După rccojmrmdatîa l u i C a n -jfeasinena de a n u l ă s a p e b ă t r â n u l Wure s ă iasă d i n casă. î n c ă vre-o 15 si le , d-rul Forest i II prescrise facă u n jregim, la, care bietul o m se supuse , tăsăndu-«e î n îner i j irite Evciinei .

— D4;a cel puţia , î i . zicea ducele, t iu m ă părăseşt i . Eş t i b u n ă ş î s ta i c u mine .

— Noi tot» te iubim ş i ducesa E-i e o n o r a are u a adevărat cui*. pentru d-ta, d a r züefte as tea a avut «täten afaceri . . .

Ducele d a d i n c a p : nevastă-sa юи •АЗЯА venea, nici să-1 v a d ă ţ i să rate m ă c a r odată , duuiitraţa.

NoEa in adevăr, «f i şa ch iar a m o ru l e î cu Pietro, ş î părea c ă vrea s ă caute u n scandal , o revanşă .'contra M l r â n u l u ï rainât ş i r idko l , «care o aedusese, o înşelase , ş i e luase d e . l a logradnieul e l .

L u m e a începuse a cleveti. P ie tro î ş i pierduse minţ i le raft d e tot; e r a tot a ş a de n e b u n c a şi Nora . I n feri-сігел luî , s e s imţea bun, generos şi g a t a a e r t a tuturor car i II făcuse rău.. . c h i a r şi duce lu i !

Aceea î n s ă care î i îngri jea e r a E-velina. Pentru eî e a era o ghicitoare.

De c e tăcea e a a ş a ? C a n t a s i r e n a t r ă i a în c h i n u r i ; nu

m a i în depeşi o d u c e a . S e t emea să x u cadă vre-un a r t i c o l insultător î n m i n e l e l u i C a s a l b a r a , căci e r a s i g u r că aces ta îşi va d a demis ia .

î n t r ' o z i Matei sos i foarte a b ă t u t Ia C a s a l b a r a ; a v u cu N o r a o în t revedere foarte lungă , ш mister. î n c u i a ţ i a m â n d o i în c a m e r a ducesei .

— A m n e a p ă r a t ă nevoe de 100 de m i i de -franci ; t r ebue să faci ce şti i să -mî-1 găseş t i î n S zile.

— Eu ? dar c u m să fac ? — Kloss n e face războiţ i înver

şunat. — D a r de Tinde s ă i a u aceş t i b a n i ?

se vă i t a Nora . — I u n u ş t i i c ă scadentele poliţe

lor lu i "Eless, l e -am plăt i t cu. bani i anei ? I n m a i m u l t e r â n d u r i і ь а т «dat ©B d e m i l de f r a n c i : 15 lea fa bărbatului tău , 40 de m i i ipoteca d e .rangul II- lea ne c a s a d i n Mi lan ş i d m i e n i u l de Casalbara. Acum noî лае^ат luat «nasurile,. . ne ѵяш p lăt i datori i le ; plateştet>-le ş i tu p e a i e ta le . E u t r ebue .să mă. d u c l a PriLaia-aroia c a să ţ i u piept c u turbaţi i car i вЧш vândut, lu i Kloss. Cât d«spre t ine , nu e vorba de întârziere acum. Ceasul a. ..sunat ca să4« regulezi s o cotelile çi s ă isprăveşti . . . c u copilăr i i le. . . şî v?zî d« fă c i n s t e a n g a j a -mentelov iw«aShre 1

— Adk 'À-cnm? c a să-ţ i a j u n g i scopurile tal* 1, t e a i . servit d e m i n e . ş i a ï t â r â t în noro i n o m e l e ş i demnitatea soţu lu i m adevăr, din a c e s t n u m e . pe care M a t e i îl pre-t insese iscălitura el ş i a lu î C a s a l -feare.

— D a r c e e c u o p e r a ţ i a Campose-lice? Ce a m iscăli t? Ce m ' a i făcu t să iscălesc ?

Mateî o des luş i atunci a s u p r a combinaţiei care e ra a l tceva de c â t u n s i m p l a joc

L u n i , 7 F e b r u a r i e 1 9 1 1 . U N I V E R S U L L I T E R A R No. u . — 7.

f i ş a i Дш amtfcfe-itate

»ARCUS GABiNIUS А Р Ш P r i n timpul împăraţi lor Ann-gnist ş î

l î b c r i u , iră ia la Roma un om foarle a w t şi foarte lacom Marcus 'Gabi-пім» Apieius.

ЕЯ nu se jjrwacupa de aitoic « t t a 'de c â t de ju&acure şi d e băutară, ^ішиаеа era sun « n foarte bogat , а т е а oaarere de 120 de milioana d e sesterţi, aproape 25 mi loanc d e irameï.

In fie-care zi îşi chema şeful bucătarilor vorbindu-î astfel : „Ascul tă Tenmtius, astfel se numea bucăta-ral, toate sunt bune, dat ящше-ті, ce m â n c ă m noi astăzi ?" Ce ѴОІВ̂ ЛІ s tăpâne fac, numai pornmoesto-jcaäL

Gabin ius Apieius atuwci î î tJ&dea o ilisS* cu vre-o 12 feluri d e -mâncare, îăWBtuită din carne -na Olga D. Moireanu. Siatina.—D-şoara € ö m e l i a G. Deme-

trescu. Ofcileştî (Ilfov).—D. Ilie G. Popescu. C.-de-Argeş.— D-ra Sasinca N. Pro-

Ü M V E ü S U L L I T E R A R L'ui ï , 7 F e b r u a r i e ,

NODILE MARI PREMII O F E R I T E D E Z I A R U L

UNE VER SU L" ABONAŢILOR SÄI, CU INCEPERE DE AZI :

O NOUA VILA LA SINAIA Vila T h e o d o r a construită anume pentru tra-gerea viitoare, pe str. I. C. Brâtianu,

in poziţia cea mal splendid» din localitate.

Un salonaş modera compus din :

1 canapea, 2 fotoliurt, « scaune şi o masă de mijloc, foarte elegant« cumpărat delà fabrica de mobile de arta, / . Bre-goi, calea Rahovel, 80, unde ee găseşte in permanenţă o bogată şi a-leasă expoziţie de mobile

de toate genurile.

UN DOBMITOII DE BRONZ

de. mare valoare, cumpărat delà Industria metalică «Marcu», Bulevardul Élisabeta, No. 8.

0 garnituri PENTRU INTRARE

compusă din : i canapea, 4 scaune, 2 fotoliurî şi o masă, cumpărate .delà cunoscutul magazin de mobile de trestie şi bambu, Lit-tman, str. Lipscani, 3.

0 d o r m e z ă , d o u ă f o t o l i u r i lucrate în vechiul atelier de tapiţerie

0 pendulă de stejar afumat şi o tavă argintată cumpărate de la magazinul de Încredere Schmidt & Stra-

tulat calea Victoriei No. 53.

0 bicicletă, o puşcă de vânătoare şi un pistol û u f n m o t cumpărate de la marele magazin de biciclete a f f i y i l H U , şj a r m e ß j) zissmann, călea Victoriei 44.

tn gramofon, o vioară, un flaut şi o harmonica cumpărate de la cunoscutul magazin de muzică Jean Feder, , . . , ... . . A . . . calea Victoriei 54.

[ pendulă de perete şi 0 lingurile de argint " 1811 D S

л ц лпы cumpărate de la cunoscutul magazin I I I a l l Г «Ceasornicăria Çol/eï».

l ^ h i e ^Щ- lucrată artistic in ajururï. 0 dormeuză, 2 fotolinii şi un paravan artistic, 'lucrate în vechiul atelier de tapiţerie «Іоаді Niculescu», :і . ; strada Câmpineanu No. 3 1 . ' -

\ CeaSOriliC de aUr, C l i t r e i capace, pentru Mrbat.

1 brăţară de aur 14 kt., cu o perle True. 2 çeasoarnice de aur pentru doamnă.

f mei de aur cu rubin, pentru bărbat.

Un dormitor de lemn fio

construit in marea fabrica de mobile de lemn Marin V. Ganea, şoseaua Minai Bravul, No. 37 şi str. Şerbănică, 10. Sucursala calea Victoriei,

No. 107.

0 scortă românesca şi o

bluză ( i i e )uemata delà Bazarul Naţional de ţesături româneşti de sub conducerea doamnelor Gosco şi Duţescu, calea Victoriei, 110. cel mal eftin şi mai bine a-sortat magazin in toate felurile de lucrări româneşti din pânză, lână şi

mătase

Un salonaş de M u cumpărat delà cunoscuta fabrică de mobile în a-cest gen, E. A. Pucher, calea Victoriei, 148. Sucursala Bulevardul Elisabeta, No. 18, la «Co

meta Haley».

i ş i u n p a a v a n a r t i s t i c loan Nicttlescţi, str. Câmpineanu, 3 î

[ pereche de cercei cu diamante ^™ь*~0 mare valoare.

0 frumoasă şi prefioasă broşa, tn inel de aur 14 kt. pecetar pentru bărbat. 6 çeasoarnice remontoir de argint cu 3 capace \ ceasornic de metal emailat, tn binoclu (in. 6 çeasoarnice remontoir, de metel. 1 elegantă eompotieră argintată,

, de maré valoare

Иопй aparate economice de încălzit, ^T%-. . - tan Castano. • •

SO culii de cremă, plidră; şi săpun „FLORA" în cutii speciale, făcute anrfme pentru abonaţii noştri.

2». pbriMte arginlale pt^'SS, R » Ä pentru premii. '

Toţi acei carî se abonează cu începere de azi, . inai primesc, gratuit şi un volum dinMemoriile Regeini Carol 1.