Anul II. Arad, Mercuri 29 Februarie (13 Martie) 1912. Nrul 48. ABONAMENTUL:

Pe u n an . . 28 '— Cor. Pe j u m ă t a t e an 1 4 - — „ Pe 3 luni . . 7 - - „ Pe o lună . . 2 4 0 ,

Pentru România şi s trăinătate:

Pe nu a n . . 40"— franci

T e l e f o n pentru oraş şi interurban

Nr. 750. ROMANUL

R E D A C Ţ I A şi A D M I N I S T R A Ţ I A : S t r a d a Z r í n y i N m l ' l | a.

INSERŢIDNILE se pr imesc la adminis ­

traţie.

Mulţămite publ ice şi Loc deschia costă ş irul 20 fii.

Manuscriptele nu se în-napoiazâ .

O formulă completă Da, au dreptate aceia cari spun

că „adevărata conştiinţă naţ ională nu poate fi identică cu declamarea veş­nicului „Suntem români şi v rem să fim români" , ci trebuie să se man i ­feste şi în sprijinirea instituţiilor eco­nomice şi culturale, cari au menirea să promoveze înaintarea (sau să îna­inteze promovarea) poporului româ­nesc"... Dar n ' au dreptate când vor să prezinte conducerea politicei noa­stre naţionale ca fiind preocupată, în mod unilateral, numa i de „redeştep­tai ea conştiinţei nationale* (Sut)lîniere şi semne de citaţiune, fireşte, cu in­tenţii ironice) — dupăcum n 'au drep­tate să găsească numa i „deelamarc", în afirmarea neclintitei noastre hotă­râri de a trăi şi a mur i ca român i în această patrie a noastră. , r-> •

Nu au dreptate a vorbi, nici în chip serios, cu atât ma i puţ in în chip ironic, de preocupările de redeşteptare a conştiinţei noastre naţionale, — cu atât mai puţin nu, cu cât în cea mai mare parte — cu excepţia câtorva ţi­nuturi mai expuse şi mai bântuite, — această conştiinţă nici nu mai are ne­voie de a fi redeşteptată, ci mai mul t numai de a fi susţinută, încurajată, hrănită, — de a fi ţinută, cu u n cu­vânt, mereu deşteaptă.

Dar „promovarea înaintări i" po­porului, prin sprijinirea şi întăr i rea instituţiilor şi organizaţi i lor noastre

economice şi culturale — şi noi am mai adaogă chiar, aicea, şi politice — această promovare a înaintării , n u trebuie oare să aibă la temelia ei o puternic afirmată şi accentuată „con­ştiinţă naţ ională", — şi susţinătorii, hrăni tor i i acestei conştiinţe n u fac oare operă fundamentală şi indispen­sabilă, pe care numai , se poate înte­meia tot restul oricărei lucrăr i de pro­movare şi îna in ta re?

Şi oare cine u rmează ma i de aproape şi mai fidel devizei : „prin noi înşi-ne", pe care în înţelesul ei ade­vărat, nesofisticat, n ' au inventat-o, de sigur, câţiva publicişti ai v remur i lo r noastre, — dacă nu aceia, cari la te­melia acţiunii lor politice pun, da, în primul r ând susţinerea, — sau ca să zicem şi noi a ş a : p romovarea întă­ririi, conştiinţei na ţ iona le?

In acest sens, deviza „prin noi înşi-ne" a fost u rmăr i tă de toţi înain­taşii în t ru conducerea acţiunilor noa­stre politice, ca şi a celor economice şi culturale. Dar aceasta n u a în­semnat niciodată, şi n u a putut în­semna, atitudine ţanţoşă şi agresivă, înţepată şi provocatoare, faţă de toţi şi de orişice.

„Prin noi î n ş i - n e f i r e ş t e , — de­viza e veche şi probată, — în înţele­sul că trebuie să năzu im din răspu­teri într 'acolo, ca să ne afirmăm ca element de care şi cu care să trebu­

iască întotdeauna să se ţ ină socoteală, care să n u poată fi tratat în nici un caz drept cantitate neglijabilă, peste capul căruia să nu se poată trece şi pe spinarea căruia să n u se poată în­cheia învoeli cari să vină numa i în avantajul altora. Asta da, trebuie să se ţ ină mereu, şi oricât de apăsat, în vedere. In acelaş t imp însă să n u se piardă din vedere nici însemnătatea alianţelor şi sprijinelor reciproce, a „prieteniei altora", pe care a nu o lua în samă şi preţui, însamnă tot atât de mult „a nesocoti cele mai elementare legi despre dinamica politică".

In porniri le de cârtire, fireşte, întră sistemul aces ta : a lua numa i o parte a îndatorir i lor conducerii pe care ţii s'o combaţi, şi a o exalta ca singura de adevărată importanţă, opu-nându-o altei părţi a acelor îndatoriri , pe care tocmai o vezi, în acel moment , mai cu dinadinsul urmări tă . 0 condu­cere cu adevărat înţeleaptă însă, n u se emoţionează de asemenea critice căutate cu luminarea , ci îşi u rmează p rogramul ei, care îmbrăţ işează tot, şi n u numa i în parte, ceeace formează legile, ma i mult sau mai puţin ele­mentare , ale dinamicei politice, sau „despre" dinamica poli t ică.

Va să zică: „Pr in noi înşine", în ce priveşte organizarea şi întăr i rea noastră internă, pe temeiul cultivării, fără declamaţie dar şi fără slăbire, a conştiinţei naţ ionale. Iar în afară în­ţelegere, şi chiar alianţă, cu toţi aceia ale căror năzuinţe şi interese se în­tâlnesc în puncte comune ale noastre,

A. Cechof

Gloria Trad. de Senior

N u v e l ă

Călătorul de clasa întâi , sfârşindu-şi prânzul în gară şi puţin cam cherchelit , se înt inse numai decât pe divanul de catifea, se lungi binişor şi î n ­cepu a dormita. Dar aceasta nu ţinu cinci m i n u t e ; el aruncă o căutătură galeşă la cel din faţă, zâmbi şi zise:

— Tatălui meu, de fericită aducere aminte , li plăcea ca după prânz servitorii să-1 scarpine la tălpi. Eu sunt, întocmai ca el, cu deosebirea acea-Bta totuşi că după prânz, îmi place să mi-se g â ­dile nu tălpile picioarelor, ci l imba şi imaginaţ ia , îmi place, pescar cum sunt, să flecăresc cu s toma-hul plin. îmi daţi voe să vorbesc cu d-voastră.

— Mă rog, cu plăcere, — cons imţ i cel din

— După un prânz exce lent mi-e de ajuns un subiect cât de neînsemnat ca să-mi v ie numai de cât în cap idei profunde al dracului.

Spre pildă, d-ta şi eu, am văzut , mai adi­neaori, lângă bufet doi tineri, şi am auzi t cum unul dintr'ânţii felicita pe ce lă la l t pentru numele pe care şi l'a câştigat: „Te felicit z icea el, eşti ves ­tit de pe acuma şi începi a cuceri gloria". De bună seamă aceştia erau niscaiva actori ori public işt i m ă ­

runţei. Dar nu-i vorba de asta. O chest iune, dra­gul m e u domn, m ă interesează acum : a n u m e ce trebue să înţelegi prin vorba aceasta „glorie" ori „renume". Ce zici d-ta? Puşk in definea gloria „o bucată strălucind pe sdrenţe" şi eu o în ţe l eg tot ca Puşkin , adică mai m ul t ori mai puţ in subiectiv, dar n imeni n'a dat încă o definiţie clară şi logică a vorbei acesteia. Ce n'aş da eu pentru o astfel de definiţie !

— Dar la ce v ă serveşte aceas ta? — Vedeţi dv„ dacă am şti ce este gloria,

poate am şti să o câşt igăm. Trebue să vă spun, dragă domnule , că pe când eram m a i tânăr, râ-v n i a m din toate fibrele sufletului m e u la renume. Populari tatea era m a n i a mea. Pentru ea am învă­ţat , munci t , m i - a m petrecut nopţi le , a m suferit foamea şi m i - a m pierdut sănătatea . Ş i cu toate a-cestea aveam tot ce trebue ca s'o ajung. Mai î n ­tâi, eu sunt de profesiune inginer. In v ia ţa mea, a m const i tu i t în Rusia vre-o douăzeci de falnice po ­duri, am ridicat apaducte pentru trei oraşe, şi am lucrat în Rusia, în Ang l ia şi în Belgia... . Apoi am scris m u l t e tratate în specia l i tatea mea. In sfârşit dragul m e u domn, din fragedă copilărie am avut o aplecare deosebită pentru chimie , ocupându-mă în t impul m e u de răgaz, am descoperit apl icaţ iuni practice ale unor acizi organici , aşa că găsiţ i n u ­mele m e u în toate manuale le streine de chimie . Funcţ ionar t o a t ă v iaţa , a m atins gradul de cons i ­lier de stat, iar statele me le de serviciu sunt exce ­lente. N u vreau să abuzez de atenţ iunea d-voastră dându-vă l ista servicii lor şi lucrărilor m e l e : a m fă­

cut mai m u l t decât cutare ajuns la renume. Ş i ce rezultă din asta ? Iată că sunt deja bătrân, aproapo de groapă, şi n u sunt mai cunoscut decât cânele ăla negru care aleargă pe ogor.

— De unde şt i i d-ta ? Poate eşti cunoscut . — Hm... Să vedem.. Spune-mi , auzit-ai c u m v a

pronunţându-se numele de Kr ikor inov? Cel din faţă ridică ochii în tavan, reflectă şi

dete n e g a t i v din cap. — N u n'am auzi t vorbindu-se. . . z ise el. — Aces ta e numele meu . D-ta, u n inte lectual

şi un o m în vârstă, n'ai auz i t o s ingură dată vor­bindu-se de mine , ia tă o probă hotărîtoare! D e s i ­gur, t inzând spre renume, n'am făcut ce trebuia ca să-1 ajung. N'am folosit adevăratele mij loace.

— Şi cari ar fi adevăratele mij loace ? — Şt ie dracul! î m i vei z ice: t a l e n t u l ? g e ­

niul ? or ig inal i tatea ? Toate astea nu folosesc n imic , dragul m e u domn.. . Alăturea de mine , au trăit şi ş i -au desăvârşit cariera oameni ne însemnaţ i , fără valoare, şi chiar demni de plâns, în comparaţ ie cu mine, n'au asudat muncind , n'au strălucit prin nici un talent , n'au căutat renumele , şi cu toate astea, ia tă! N u m e l e lor se în tâ lneş te în fiecare c l ipă în jurnale şi convorbiri! D a c ă nu te pl ict isesc cu vorba mea , î ţ i citez u n exemplu .

A c u m câţ iva ani construiam un pod în ora­şul K... Trebuie să-ţ i spun, că pl ict i seala e îngro­zitoare în locul ăsta păduchios ; de n'ar fi fost fe­mei l e şi cărţile de joc, aş fi înebunit . Căutai deci să -mi petrec vremea cu o cântăreaţă oarecare. N u ş t iu pentru ce to ţ i erau î n e x t a z îna intea e i ; p e n -

P a g . t . R O M A N U L Nr. 4 8 - 1 9 1 2 .

şi sunt şi aminteri entităţi onorabile şi respectabile. Xumai o astfel de for­mulă poate fi, şi este, completă; — oricare alta e unilaterala şi se sfete-şte numai decât ca fiind susţinută de bună seama cu gânduri străine şi cu intenţii ascunse.

Insă în toate, şi mai ales în dis­cuţiile asupra unei conduceri politice ca acea care, la noi, are să lupte cu atât de numeroase şi de variate difi­cultăţi, se cere, mai presus de ori ce : lealitatea. In al doilea rând, am pune noi, ferirea ca de foc de i ronizarea aceea păcătoasă a sentimentelor na­tionale, fie ele ori cât de aprinse, — ironizare care practicată nu de mult pe o scară foarte întinsă în România, ajunsese pe punctul să dea nişte de­zastruoase rezultate, — dacă n 'a r fi venit energicul curent condus de un N. lorga să i-se pună în cale şi să-i rateze scurt aripile ce porniseră să fâlfâie din ce în ce mai îndrăsneţe.

Nu declamare, — dar şi mai puţin ironizare. Mai presus de toate însă, încă odată: pornire curată, din suflet şi din intentiuni leale.

Banul Croaţiei în Budapesta. Eri dimi­neaţa banul Croaţiei dr. Cuvaj Ede a sos i t din Zagreb Ia Budapesta . încă înainta de amiaz i a cercetat pe primul-ministru, contele Khuen Héder-váry. Consfătuirea cu primul-ministru a durat o oră şi jumătate .

D. p. la ora şase banul a plecat spre Za­greb. Svonul , că banul Cuvaj şi-ar fi prezentat de­mis ia se desminte . Cu toate desminţir i le de sursă competentă , căderea banului nu e exclusă. P l i m ­bările acestea pripite şi discrete, cari i-au fost fa­tale şi guvernului Khuen ca şi altora de acelaş soiu, nu sunt de bun augur.

Teştile despre demişionarea ministrului de război nebazate. Ziarele din Budapesta au a -nunţat în ediţ iuni extraordinare, că ministrul de război Auffenberg a cerut în audienţa sa la Maj. Sa împăratul demisionarea. Din cercurile bine i n ­formate din Viena se declară, că toate ştirile cu

privire la demis ionarea ministrului sunt l ipsite de orice bază.

Audienţe la M. Sa monarhul. Din B u d a ­pesta ni-se te lefoniază: Primul-minis tru contele Khuen-Héderváry a încunoşt inţat pe cont. Albin Csáky, prezidentul casei magnaţ i lor şi pe Ludovic Návay . prezidentul camerei deputaţi lor, că M. Sa monarhul i-a inv i ta t să se prezinte în audienţă, la palatul din Schönbrunn.

Această audienţă va avea loc joi îna inte de amiazi în palatul din Scbönbrunn.

Din Viena primim ştirea, că duminecă M. Sa monarhul a primit în audienţă pe ministrul de externe cont. Berchtold şi pe pr imul-minis tru au­striac cont. Stiirgh.

In aceeaş zi a fost primit în audienţă şi şeful statului major baronul Schemua.

M. Sa monarhul la Budapesta. Nu de mult s'a svonit, că M. Sa va veni la Budapesta pela sfârşitul lunei curente, petrecând parte în capitală, parte la Gödöllő. S'a mai vestit şi aceea, că în timpul petrecerei sale în Budapesta, M. Sa va as­culta părerile mai multor politiciani maghiari în scopul rezolvării crizei politice.

Din izvor semioficial se anunţă, că în prezent nu se contemplează o călătorie a M. Sale la Buda­pesta.

Politicianii unguri asupra situaţiei. Con­tele Albert Apponyi a declarat unui ziarist urmă­toarele:

Prin demis ia guvernului pentru noi s i tuaţ ia nu s'a schimbat. Şi înainte de demisie noi am considerat reforma mil i tară de rea şi părerea a-ceasta a noastră despre ea o susţ inem şi acum. Partidul din care fac parte vo ia să-şi exprime pă­rerea asupra acestui proiect de lege — printr'o des-batere obiectivă, iar nu printr'o obstrucţie teh­nică — şi să împiedece votarea ei.

A c u m când nu mai avem prilejul s'o facem aceasta, ne vom înţelege cu naţ iunea în alt fel. Vremea pentru ca partidul să facă vre-o declaraţie oare care n'a sosit încă, dar de bună seamă va sosi.

Ui .^pun un s ingur lucru: eu n'aş dori să mii aflu în pielea partidului justhist .

luliu Justh s'a expr imat în modul următor: S t ă m încă tot pe baza sufragiului universal,

egal şi secret. Guvernul care ne va aduce această reformă, nu va avea să în tâmpine greutăţi din partea noastră în rezolvirea reformelor militare.

Vechiul obraznic. „Budapesti Hirlap", or­ganul imperial işt i lor maghiari în numărul său de duminecă a consacrat trei coloane lungi cazului dela Oradea-mare. Jupanii dela numitul ziar nu se mul ţumesc cu ruşinea ce au păţit împreună cu inst i tutul latin din Oradea-mare, ci par'că din­adins, din o încăpăfinare inexpl icabi lă caută să menţ ină la ordinea zilei o chest ie atât de odioasă pentru dânşii . Şi de oarece nu pot să invoace ar­g u m e n t e plausibi le pentru a justifica procedura barbară a autorităţi lor seminariale , publică tot felul de minciuni vătămătoare la adresa clericilor ro­mâni e l iminaţi .

Şoa la aceasta, de a prezintă lucrurile dena­turate, este proprie lui „Budapesti Hirlap".

Proiectele militare în parlamentul aus­triac. Camera austriacă va începe mâne sau poi-mâne desbaterea proiectelor mil itare. Comisiunea camerei magnaţ i lor a ţ inut eri o şedinţa în care, la indicaţ iuni le primului ministru, a hotărît că în şe­dinţa vi itoare vor aduce la ordinea zilei prima citirea proectelor mil itare. Guvernul în înţelegere cu cer­curile mil itare e hotărît a nu renunţa la reformele mil itare ci menţinându-1 e şi mai departe să caute o deslegare a chestiunei . Această hotărîre guvernul o face cunoscută în „Neues Wiener Tagblatt". Des­baterea reformelor mil i tare în parlamentul austriac poate să înceapă deci chiar mâne.

Proiectul va cuprinde reducerea serviciului mil i tar şi chest iunea suboficerilor. Serviciul mili­tar va fi de cel mul t 2 şi jumătate ani şi aceasta ar fi trecerea la serviciul definitiv de 2 ani. le­gea ar avea valoare 2 sau trei ani şi un paragraf arată hotărât că după expirarea ei serviciul de doi ani intră definitiv în uz. Proiectul conţine şijri-dicarea cont igentului deşi nu în aşa măsură ca proiectele mil i tare definitive. Cercurile militare au pregătit deja acest proiect de tranziţie şi e con­vingerea că atât în Austria cât şi în Ungaria va uşura rezolvirea reformelor mil itare şi aplanarea crizei.

tru m i n e aceasta era o natură ordinară şi ob i ş ­nui tă ca atâtea multe . Fata aceasta e r a fudulă , proastă şi lacomă. Vieaţa ei nu c o n s t a d e c â t din funcţ iuni animale; m â n c a m u l t , bea t o t aşa , dor -m i a până la c inc i s ea r a şi a t â t a to t . De p ro fes iune era o cocotă, d a r c â n d voiai să vorbeş t i po l i t i cos despre ea, îi ziceai a c t r i ţ ă şi c â n t ă r e a ţ ă . E r a m p 'a tunc i un stâlp de ca fenea , neş t i i nd să pr ivesc luc ru r i l e în m o d obiect iv şi, din p r i c i n a aceas t a , j o c u l ace ­sta nec inst i t sub numele de a c t r i ţ ă îmi d i sp lăcea , dracu şt ie c u m ! Să-ş i z ică a c t r i ţ ă ori ch i a r c â n t ă ­reaţă, avea desigur dreptul, ca şi ace la de a-şi zice lăcătuşăreasă ori v ă d u v ă de subofiţer. E r a un c a p ca desăvârşire l ipsit de talent şi de sent imente . D u p ă mine , ea caută într'un ch ip deplorabil, to t farmecul ta lentului său constă în ş t i i n ţ a ei de a-şi ridica la vreme piciorul, şi de a nu se t u l b u r a d a c ă c ineva dă peste ea îmbrăcându-se în loje. Juca de obiceiu vodevi luri traduse din l imbi străine cu cântece, şi alese aşa ca să se p o a t ă îmbrăca în cos tum bărbătesc strâns pe t r u p . î n t r ' u n c u v â n t — scârbos! N ' a v e a a l t c e v a d e c â t u n g â t s u p e r b şi nişte picioare foa r te r o t u n d e . Ii făcui c u n o ş t i n ţ a puţ in t imp î n a i n t e de s fârş i tu l luc ră r i lo r . Aici îţi cer puţ ină atenţie. Mi-aduc a m i n t e p a r o că a r fi astăzi : o sărbătoare avusa U-e \w\ tr-t i n a u g u r a r e a circulaţiunii pes te podu l cA nou , uáuA: biru-cuvân­tare, discursuri, t e l e g r a m e ele .

Mă f r ă m â n t a m , t r e b u e să- ţ i -pun. în jurul producţiunei me le , şi nu şti , im c a m să scap de emoţ iunea mea de au to r . î n t â m p l a r e a a t r e c u t şi eu n'am de ce să fac p e m o d e s t u l : po t să - ţ i spun

că podul îmi părea o uimire ! Asta nu mai era pod, ci un tablou ! Pentru mine , fiecare grindă, respira, fiecare păl imar îmi lua ochii ! Nic i dracu, îmi z iceam eu, nu l-ar fi făcut mai artistic, ţ inând mai ales seamă de banii puţini puşi la î n d e m â n ă pentru lucrarea aceasta. Eram în deosebi e m o ţ i o ­nat fiindcă asista Ia inaugurare întreg oraşul. ,,Bnn !"— gândiam, „acuma toate privirile publ i ­cului o să se îndrepteze spre mine . Unde să m ă ascund? , , A h ! mă nel in iş team degeaba, dragul meu domn.

Afară de persoanele oficiale, nimeni nu-şi în ­dreptă atenţ ia spre mine. Era o mare de lume pe tărm, privind la pod, ca nişte oi; dar ca să se ocupe de acel care îl construise, asta nu era treaba lor.

Deodată mul ţ imea se nel inişt i : chipuri le surâseră, umerii unduiau. „M'au zărit de bună s e a m ă ! " — gândiam eu. A h ! da, atâta rău! Privi i : era cântăreaţa m e a trecând prin mul ţ ime , urmărită de o grămadă de filfisoni; în urma acestui corte­giu alergau privirile publicului . Un murmur confuz de mii de voci se ridică. Asta- i ţ i -e una... E răpi­toare ! — Şi ce mai cercei !"

Atunci fui observat. Două specii de spăna-teci, judecându- i după mărul lui A d a m şi după capetele lor turtite, mă priviră cu coada ochiului şi mă examinară în toate senzurile , şopt ind: „Asta-i amantul e i ! " Ce zici de e l ? Şi o oarecare figură nespălată , cu bărbia nerasă şi cu o gură băloasă, se frământă m u l t ă vreme în juru-mi, mi se adresă în cele din urmă:

— Cunoaşteţ i dv. pe doamna de colo de pe mal ? Asta mi-e una... g lasu l ei desfide orice cri­tică şi se slujeşte de el la peripeţie !... Felul ei de a juca e şic de tot.

— N u mi-aţ i putea spune, — întrebam en pe căpăţâna aceasta strâmtă, — cine a construit podul acesta ?

— Habar n'am de asta ! — răspunse el. U n inginer oarecare! — Şi cine, m ă rog, a clădit catedrala din

oraşul nostru ? — N'aşi putea-o supune. 11 mai întrebai care e cel mai bun profesor

din K...., c ine edi tează Curierul din K..... dar la toate întrebările mele căpăţ ina îngustă ridică din umeri.

— Dar spuneţ i -mi , vă rog, zisei eu ra să sfârşesc, cu cine trăeşte cântăreaţa aceasta?

— Cu un inginer, un anume Kricunov. — E adevărat că poartă perucă? — Asta-i o curată minc iună ! — zise căpă­

ţina. E o minc iună ! o ca lomnie ? Ei bine! Dragul meu domn, ce zici?

Nu- i aşa, c ă i desgustător? Dar să mergem mai departe... N u mai sunt astăzi cântăreţi nici trubaduri pe pământul acesta, iar notorietatea s« face numai prin gazete . A doua zi după inau­gurarea podului , prind cu sete Curierul local şi-mi , caut numele . Multă vreme străbat cu ochii cele 4 pagini şi în sfârşit, —• iată, bravo! Mă pun â citesc:

„Ieri, pe o vreme admirabilă şi în faţa unei

Nr. 48—1912. R O M A N U L Pag. 3.

O greşală grozavă (***) Cei ce cunosc cât de cât istoria

evoluţiunei popoarelor şi cei cari sunt în curat cu elementele de psihologie sau cu motivele de formaţiune ale unei situaţii su­fleteşti, trebue să constate o îngrozitoare greşală, pe care — nu ştii ce să zici — con­ştient sau inconştient o comit factorii dă­tători de ton în politica Ungariei.

Cine a văzut furtunoasa mare de lume, care a parcurs stradele Budapestei şi ale celorlalte oraşe din Ungaria la 4 martie şi cine a căutat să străbată în sufletul colec­tiv al acestei lumi — a trebuit s'ajungă Ia concluzii lugubre, cari concluzii aşează fără îndoială viitorul statului ungar într'o pers­pectivă desnădăjduită.

Pentru ca să înţelegem perfect firul acestor întunecoase concluzii, e de ajuns să ne gândim la marea revoluţiune franceză şi îndeosebi la rolul macabru, pe care 1-a jucat po­porul şi îndeosebi organele executive ale acestui popor în decursul fazelor acestei revoluţii: ja-cobinii.

E ştiut, că până la isbucnirea revo­luţiei în sânul poporului francez, ferbea o vie nemulţumire. Preterarea lui dela agen­dele publice ale statului şi subjugarea lui complectă de celelalte clase privilegiate au contribuit treptat la formarea unei lumi su­fleteşti, din care a dispărut pe încetul res­pectul faţă de stat, îndelunga răbdare faţă de multele sarcini cari îl apăsau şi în locul acestora s'a înstăpânit în sufletul acelui popor patima cu toate păcatele legate de ea. Iar când a sosit vremea, când prilejul po­trivit n 'a mai întârziat, atunci acest popor i-a dat drum liber patimei şi cu toată fu­ria şi-a deslănţuit pornirile barbare împo­triva acelora, cari veacuri dearândul îl asu-priseră-

Este oare om pe lume, care să nu găsească o fioroasă dar logică justificare în această deslănţuire de patimi, în ale cărei flăcări s'au mistuit aţâţi vinovaţi şi ne­vinovaţi, aţâţi puternici şi atâţia nevoiaşi'?

mari mul ţ imi de lume, în prezenţa guvernoTului şi a celorlalte autorităţi , a avut loc inaugurarea p o ­dului construit d e curând, etc."

Dar spre sfârşit... D u m n e z e u să m ă ierte! „La inaugurare as ista strălucind prin frumseţe, idolul publicului din K... E ta lentata noastră art i s tă . . Cum de altfel se înţe lege , prezenţa sa a făcut senzaţ ie . Steaua era îmbrăcată. . . etc." De ar fi fost măcar o tingură vorbă despre m i n e ! l în cuvânt cât de mic ! Eia copilăresc, dar, ce voiţ i , p lângeam de năcaz.

Mă mângâ ia i to tuş i gândind în mine , că pro­vincia e proastă, că nu-i poţi cere n imic , şi că dacă vrei să devii i lustru, trebue fă mergi în centre intelectuale în capitale . Tocmai în vremea «ceasta se afla o lucrare a mea tr imisă pentru un concurs. Termenul concursului se apropia.

Părăsii K... şi plecai la Petersburg. Trebue »a-ţi spun, că n u sunt lacom, nici de un temperament de husar; dar ţ in sä nu mi - se refuze nimic.

Dela K... la Petersburg, drumul e lung, şi, ca să nu mă plict isesc, luai un cupeu separat şi, damă! pe cântăreaţă... P e to t drumul, mâncarăm, baurăm şampanie! Sos irăm în centrul inte lectual tocmai în ziua concursului şi avui bucuria, dragul meu domn, să-mi serbez victoria: m u n c a m e a o b ­ţinu menţiunea întâi . Bravo!

A doua zi mersei pe Nevsk i şi cumpărai de patruzeci copeici ziare diferite. Alergai spre casă

i ma trântii pe canapea, şi, s tăpânindu-mi tremura­tul, prinsei a ceti.

Străbătui o gazetă, n i m i c ! Străbătui o a doua

Ş'acum să judecăm per analogiam. Poporul ţării ungureşti se găseşte fără

îndoială în aceeaş situaţie de helotism po­litic, în care se afla poporul francez în-nainte de isbucnirea revoluţiei. Nesfârşite sunt nedreptăţile ce i se fac, multe sunt sarcinile cari i se pun pe gât, neîntreruptă e constanţa, cu care cei puternici să stră­duiesc, ca să escludă acest popor dela drep­turi. Urmarea?

Cine-a văzut convoiul dela 4 martie a înţeles-o. Pe urma multelor amărăciuni, pe urma nesfârşitelor nedreptăţi, pe urma în-drăsnelii inconştiente, cu care acest popor e desfidat şi exclus din lumea ori cărei stări de drept, — în sufletul lui s'a scor­monit viforoasa putere a patimei, care aş­teaptă numai prilejul ca să-şi facă men­drele.

Cine nu observă acest adevăr straniu şi cine nu caută, ca să-1 saneze cu toată repeziciunea posibilă, acela nu se poate numi om politic, acela suferă de o grozavă miopie şi împiedecat de cel mai brutal ego­ism nu bagă de seamă, că el însuş îşi subscrie sentinţa de moarte.

Convoiul dela 4 martie a fost un pre­ludiu, un preludiu viforos al unei vremi, care nu va mai însemna linişte şi pace.

Demonstraţia poporului spoliat de drep­turi, a fost un înfricoşat memento la adresa tuturor factoiilor, cari deţin puterea în a-cest stat.

Dacă aceştia mai au o oare care dra­goste faţă de ţară, dacă mai ţin la viitorul acestui stat, atunci să nu întârzie, ci să caute ca grăbit să depărteze sâmburele pa­timei din sufletul poporului. Să-i deschidă largi porţile parlamentului, să-i facă si lui loc în scaunul legiuitorului, să-i dea loc*de cinste în casa constituţiunii şi să-i recu­noască fără întârziere suveranitatea.

Aut — aut! Noi toţi cari am dat până acum ne­

sfârşite dovezi de credinţă faţă de tron şi ţară, spunem aceste adevăruri crude, în-

nici o vorbă! In sfârşit, în a patra găsesc ştirea aceasta:

„Ieri a sosit cu expresul la Petersburg, re­numi ta artistă din provincie.. . destul de cunoscută populaţ ie i din Petersburg prin succesele sale ante­rioare pe scena unui club. Constatăm cu plăcere, că c l ima din miazăz i n'a avut decât o bună in­fluenţă asupra celebrităţi i noastre: superba ei în­făţişare de teatru.. ."

Nu-mi mai amintesc urmarea! Mult mai jos sub ştirea aceasta era scris cu caractere foarte m ă ­runte: „Ieri, la cutare concurs, m e n ţ i u n e a întâi a fost câş t igată de inginerul cutare." N u m a i atât! Şi ce-i mai mult , mi-au mai şi s ch imonos i t numele : în loc de Krikunov, s'a tipărit Kirkunov.

Iată dară centrul dv. inte lectual ! Şi nu-i asta tot... Când, la sfârşitul lunei , părăs iam Petersbur-gul, toate gazete le vorbiau care de care mai bine. de „incomparabila , divina, ta lentata ," şi îmi lău­dau ibovnica , nu pe numele ei de familie, ci pe n u m e l e de botez .

Câţ iva ani m a i în urmă, mersei la Moscova. Eram chemat acolo printr'o scrisoare autografa a primarului oraşului pentru o afacere, despre cari gaze­tele din Moscova, vorbiau deja de mai m ul t de un veac. In răst impul lucrărilor; ţ inui într'un am­fiteatru, cinci conferenţe publice, în folosul unei opere de binefacere.

Eu cred, că e destul atât, ca să fi cunoscut într'un oraş, nu- i aşa? Ei bine, da! Nic i o gazetă din Moscova n'a z is un singur cuvânt despre mine. Focuri , operetă, conzil ieri adormiţi , negustori beţi ,

demnaţi numai de sincera şi neclintita noastră iubire ce-o avem faţă de această ţară; le spunem grabnic şi n'am vrea ca ele să bată la urechi surde, ci să intre în carnea şi sângele tuturor acelora, cari astăzi într 'un mod atât de nenorocit des­fid orice sfaturi binevoitoare.

Adevărul — o ştim — în totdeauna a triumfat. N'am vrea însă ca acest ade­văr să triumfeze în veacul luminii cu aju­torul puterii brute. Ni-ar înfiera acest ade­văr botezat cu sânge. Pe noi cei cari ne închinăm civilizaţiei de azi, cucerite de om cu trudă îndelungată, ne înalţă şi ne mân­dreşte numai adevărul care cucereşte cu modesta ramură de oliv.

Noi niciodată nu ne vom însufleţi de isprăvile Jacobinilor. Pentru noi Robespiérre va rămânea o stranie întruchipare a pati­mei şi nicicând n'am vrea s'ajungem în curioasa situaţie de a căuta justificări pe seama întreprinderilor sângeroase. Asaltul Bastilliei va însemna pentru noi un act eroic, dar îl vom privi totdeauna ca pe un făt al patimei celei mai furioase. Ghiloti­narea atâtor căpetenii de-ale statului fran­cez — privită prin prisma obiectivitătii va însemna o urâtă pată pe sufletul „anima­lului raţional" — şi noi, oricât ar justi­fica acele isprăvi fioroase patima personifi­cată, nicicând nu ne vom însufleţi de ele.

l'ildele însă sunt motorul, care câr-muieşte conştiinţa şi raţiunea omenească. Cu toată groaza lor strălucesc înaintea noa­stră aceste pilde şi socotim, că nu cei cari le-ar repeta, ci aceia cari nu caută să ucidă în germene motivul lor — sunt adevăraţii criminali şi duşmani pe faţă ai binelui public şi ai statului. Aceştia comit grozava greşală.

D i f e r e n ţ e î n t r e p r i m - m i n i s t r u l R u s i e i K o k o -ivzew ş i m i n i s t r u l r u s e s c de c o m u n i c a ţ i e R u c h -l o w . Din Petersburg se telegrafiază: In conferinţa cabinetului rusesc din 7 I. c. n. s'au ivit diferenţe, cari uşor pot cauza o remaniere a cabinetului .

Ministrul de comunicaţ ie Ruchlow, un vechiu duşman al lui Kokowzew, s'a întrepus pentru înce­perea îndată a lucrării drumului de fier pe l i tora­lul caucazian al Mării negre, care se împreune toate

— despre toate se vorbia; dar despre proectele mele, despre conferenţele mele — nimic.

Şi publicul e la fel! Merg în tramvai.. . to t vagonul e plin : doamne, ofiţeri, s tudenţi , s tu ­dente.

— Se zice, că consi l iul a chemat un inginer pentru cutare lucrare! — zic eu cătră vecinul meu , cu un glas aşa de tare că întreg vagonul aude. — Cunoaşteţi d-v. numele acestui inginer?

Vecinul dă negat iv din cap. Restul publ icului mă priveşte repede, şi în tot i ochii c i tesc: „nu şt iu".

— Se zice că un oarecare ţ ine conferenţe într'un anumit amfiteatru, — zic eu din nou 3ătre public, ca să leg conversaţie . Se zice că-i interesant.

N i m e n e a nu se cl inteşte. E vizibi l că n imeni n'a auzit despre conferenţe, şi că doamnele nici nu presupuneau ex i s tenţa sălii. Asta n'ar fi încă n imic ; dar, închipuieşte- ţ i . domnule dragă: deodată publicul se ridică brusc şi se îngrămădeşte la fe­reşti. Ce e ? Ce s'a î n t â m p l a t ?

— Uite , u i te ! — îmi expl ică vecinul. Vedeţi pe oacheşul care trece în trăsură? E renumitul alergător King!

Aş putea să-ţi citez încă mul te alte exemple , acestea două ajung, cred. Acum, să z icem că eti m ă înşel asupra mea, că nu sunt decât o nul i tate , dar alături de mine , ţ i -aş putea arăta o m u l ţ i m e de cont imporani , oameni însemnaţ i prin ta lentul ş i dragostea lor de lucru, şi, totuş, morţi necu­noscuţi .

ßag. 4. R O M Â N U L Nr. 48-1912.

locurile de cură de pe acest litoral. Pr im-minis trul K o k o w z e w însă află de necesar, ca m a i întâi să se sfârşească drumul de fier, care duce peste coama munţ i lor din Caucaz. Pentru aceasta va fi de l ipsă să se ta ie u n tune l lung de 2 4 chilometri , prin ce avantajul acestui drum de fier va fi cu mul t ni ai mare.

Pentru propunerea lui Ruch low s'au declarat Timaşew, a cărui pozi ţ ie se c lat ină deja de mult , Krivoşeiu ministrul de agricultură şi controlorul imperiului Chari tonow; cei lalţ i miniştri au primit părerea lui Kokowzew. A m â n d o u ă proiectele au fost îna intate ţarului.

* Alegerile în Turcia. Corpul sfătuitor al

patriarhatului ecumenic din Constant inopol a decis, ca să înainteze Porţi i o notă împreună cu o l istă asupra abuzurilor dela alegeri. Patriarhatul se p lânge îndeosebi pentru încorporarea volnică de cercuri electorale întregi, c u m s'a făcut şi cu i n ­sula Lemnos , în cercuri electorale cu majoritate turcească.

Asemenea ridică diferite proteste şi bulgarii. In împărţirea comunelor în cercul electoral Dschu-mai Ba la s'a făcut schimbarea de aşa, că moha-medani i , cari dispuneau mai nainte numai de 1 9 1 2 alegători, astăzi au un număr de alegători egal cu creştinii , adecă 5 3 7 6 . Fos tu l deputat Dal t schew a sos i t la Constant inopol ca să facă plângere la Poartă în chest ia aceasta, provocându-se la iritaţia şi ferberea, ce s'a născut în poporaţ iunea bulgară

Poporaţ ia grecească din L e m n o s a ţ inut un meet ing , la care s'a protestat contra încoporării insule i în cercul electoral al Dardanelelor.

Mai mul te căpeteni i bulgare, a căror se ­minţ i i n'a fost reprezentate în primul parlament turcesc, pretind dreptul de a putea fi reprezentate în parlamentul viitor. Intre aceşt ia se află Ibu Reschid şi l ab Suad . Acest din urmă pretinde dreptul la 2 0 de mandate pentru teritorul N e -sched, a cărui poporaţ iune se ridică la 4 mi l ioane suflete.

Sârbii au de gând ca să înfi inţeze în Con­s tant inopol un club pol i t ic naţ ional .

* Juansikai preşedinte al republice! chi­

neze. Eri s'a făcut în palatul va ivupu din P e k i n g alegerea lui Juansikai de preşedinte provizoriu al republicei. A u luat parte la alegere deputaţ iuni de ale manciuri lor. mongol i lor şi mohamedani lor , apoi reprezentaţiuni din Nanking , Vuciany şi din alte ţ inuturi . Juansikai , care s'a prezintat în uni ­formă mil i tară, a c i t i t următoarea declaraţîune : Odată ce republica s'a înfăptuit , mul te opere tre­buiesc realizate. î m i vo iu depune toată s i l inţa pen­tru a promova desvoltarea republicei , a pune capăt pagubelor aduse de vechiul regim al monarhie i absolute , a lua în considerare postulate le const i ­tuţiei , a lucra pentru binele ţării şi să unească cele cinci specii ale neamului . îndată ce adunarea va alege un preşedinte definitiv eu m ă vo iu re­trage. Pentru acestea jur în faţa [republicei chineze.

Toţi navigatori i aceştia, chimişt i , fizicieni, m e -caniciani , economişt i ruşi, sunt ei populari ? Sunt c u ­noscuţ i de c lasa cultă, pictorii , sculptorii , l i teraţi i ruşi ? U n bătrân scriitor, munci tor şi talentat , pe ­trece treizeci şi trei de ani în odaia lui de scris, înegreşte dracu ştie câte foi de hârtie, e judecat de douăzec i de ori pentru calomnie, şi cu toate aceste e necunoscut în afară de grupul său. Arată-mi un s ingur corifeu al l iteraturei noastre, care să fi ajuns la renume, până a nu se fi aflat că s'a bătut în duel, că ş i -a pierdut capul, c-a fost exi lat , orică nu juca bine la cărţi ?

Călătorul de clasa întâi îşi scoase ţ igara din gură şi se ridică,

. — Da, — urmă el cu aprindere, — şi ală­turi cu oameni i aceştia, eu îţi pun sute de cântă­reţe, jucători pe funie şi caraghioşi de to t felul, cunoscuţ i şi de copiii de ţâţă. D a !

Uşa ţ ipă, o suflare de v â n t intră, şi în vagon pătrunse o persoană cu o înfăţişare ursuză, înal t şi cu ochelari v ineţ i . Persoana e x a m i n a locul , se încruntă şi merse m a i departe.

— Şti ţ i cine-i a c e s t a ? — bolborosi o voce din capătul celalalt al vagonului. . . E N. N... e fai-

La alegerea de preşedinte au luat parte şi armata marină şi delegaţi i cercurilor comerciale. Consulatele străine n'au fost reprezintate. Printr'un mani fes t ce s'a dat eri sunt puşi în l ibertate toţ i închişi i , cu excepţ ia tâlharilor şi criminalilor. Mai departe, se iartă dările de p ă m â n t la cari l i-a e x ­pirat terminiul de plată fără să fie plătite. In uni le chest iuni se vor aplica vechi le legi întru cât acestea nu vor fi în contrazicere cu spiritul republicei.

* Demisia guvernului spaniol. Ministrul de

lucrări publ ice al Spanie i ş i -a îna intat eri demi­sia. In urma acestui act să decide soarta guvernu­lui, primul minis tru Canalejas a fost primit în au­dienţă de rege. Primul minis tru a declarat că de oarece demis ia ministrului lucrărilor publ ice a agravat m u l t s i tuaţ ia guvernului e s i l i t să prezinte demis ia întregului guvern. Regele a încredinţat pe Canalejas de încrederea sa şi 1-a însărcinat to t ­odată ca să reconstruiască cabinetul după propriele sale vederi. Noui miniştri i m â n e vor depune jură­mântul . Garcia Prieto va reţine în tot cazul por­tofol iul externelor.

* Kăsboiul civil în Mexico. Ziarului „New-

york Herald" i-se anunţă din Mexico: Trupele, cari s tau sub comanda ministrului de răsboiu de mai nainte, au p lecat de aci duminecă. Guvernul adună 1 0 . 0 0 0 de oameni în Tehuacar, cătră care Orozco e în marş cu 5 0 0 0 de oameni . Se crede, că în t imp de 5 z i le se va da o luptă decisivă.

* Paşii întreprins! pentru pace de ambasa­

dorii puterilor la Borna. Toate ziarele din Italia aduc ştirea, că sâmbătă seara ambasadorii Rusiei , Franţei , Angl ie i , Germaniei şi Austro-Ungariei l'au v iz i tat pe rând pe marchizul San Giul iano şi l'au întrebat, că Italia sub ce condiţ iuni ar fi închinată să primească mediaţ iunea puterilor în favorul în ­cetării duşmăni i lor dintre ea şi Turcia. Marchizul San Giul iano şi-a rezervat răspunsul pe altădată.

Luni ministrul San Giul iano a avut o con­vorbire cu prim-ministrul şi poate va fi şi o con-ferenţă a miniştri lor, în care se vor desbate toate puncte le cuprinse în întrebarea ambasadori lor şi se va hotărî răspunsul ce are să se dea ambasado­rilor.

D u p ă o te legramă din Paris puterile se î n -trepun pentru aflarea unei formule, prin care de­cretul anexări i Tripolitaniei să fie scos din valoare şi suveranitatea sultanului să fie menţ inută pro-form iar de facto Tripolitania să fie a Italiei.

Ordinul suveran de anexare a fost de parla­m e n t sancţ ionat şi acesta nu se m a i poate schimba. D in cauza aceasta, se crede, că guvernul ital ian cu greu se v a abate dela constatări le sale princi­pi are, care le-a şi exprimat cu diferite ocaziuni . N u se crede, că Italia se va învoi, că califul să aibă un reprezentant în Tripolitania, ci relaţi i le religi­oase ale mohamedani lor se vor regula cum s'au regulat şi a mohamedani lor din Austro-Ungaria după adnexarea Bosnie i şi Herţegovinei .

moşu l grec din Tuia care a fost judecat pentru afacerea dela banca J...

— Ei na! — zise călătorul de clasa întâi.. . Asta cunoaşte p e un pungaş din Tuia; dar în -treabă-1 dacă cunoaşte pe Semigradski Ciaikovski, ori pe filosoful Solowiev, atunci o să dea din cap... Porcărie!

Trei minute de tăcere trecură.

— Dă-mi voie să te întreb la rându-mi, — zise cel din faţă tuş ind uşor, — cunoşt i d-ta nu­mele de P u ş k o v ?

— P u ş k o v ? — H m ! P u ş k o v . . . Nu. nu-1 cunosc !

— N u m e l e meu... zâmbi cel d in faţă cu m o ­dest ie; aşadar d-ta nu m ă cunoşt i !

—• Eu sunt, de treizeci ş i c inci de ani, pro­fesor al une i universi tăţ i ruseşti... membru al Aca­demiei de şt i inţe. . . autor al mai multor lucrări...

Călătorul de clasa întâi şi cel din faţă îşi aruncară o privire şi se puseră pe râs.

Scrisoare din Londra 5 martie 1912.

» Mersul grevei. — întrunire anti-sufraglstă. — Manifestaţia sufragetelor. — Alte manifestaţii.

— Complotul sufragetelor. — Arestările. Minerii au cerut — şi cer cu stăruinţă, acor­

darea unui minim de salar, şi totodată au şi fixat în cifre acest minim, care variază după regiuni. La mijlocirea guvernului o bună parte din pro­prietari — 6 0 la sută, s'au arătat dispuşi a primi principiul unui m i n i m de salar; dar cât priveşte cifrele f ixate de Federaţia minerilor au adus obiecţi i serioase. Restul proprietarilor, şi anume cei din Scoţ ia şi din Wales de sud nu par de loc încl inaţ i la împăcare, pe cuvântul — zic ei, că sunt legaţi printr'un contract, care exjsiră tocmai la 1 9 1 5 . A c u m a care este punctul de vedere al guvernului? De la început el a pus ca temei de înţe legeja:

1. Primirea unui m i n i m de salar. 2 . Const i tuirea de consil i i de arbitraj în fie­

care district, fiece consi l iu cuprinzând un repre­zentant al guvernului , spre a fixa minimul de salar.

O lege într'acest sens guvernul n'ar vrea să aducă — deocamdată cel puţin i se pare că ar fi un lucru pripit; toate sforţările lui tind spre o bună-înţe legere între părţi.

Până acum e drept că nu s'a ajuns la nn rezultat , dar speranţa nu-i perdută.

In discursul său de ieri primul ministru a spus în cameră:

„Speram şi credeam, şi încă sper şi cred — da, încă sper şi cred — că s'ar putea ajunge la înţelegere. Şi mai departe:

„Timpul şi m u n c a chel tui tă în tratative nu-s perdute. A m îna intat cu m u l t pe calea unei po­sibile împăcări."

Greva Insă cont inuă. E în to iul ei. Desor-dine până acum nu s'a produs. Minerii par foarte bine dispuşi. Consideră greva ca un fel de vacantă; dar, în cazul când ar dura m a i mul t şi Federaţia şi-ar slei fondurile, vă închipuiţ i ce are să fie. De fapt urmările grevei se res imt puternic: peste 2 0 0 . 0 0 0 de lucrători sunt scoşi din fabrici, o seamă de vase ş i -au oprit nav igaţ ia din l ipsă de cărbuni, 15 staţii de tren s'au închis în Londra — e o sguduire a întregei maşinării sociale.

* O mare întrunire anti -snfragistă a avut loc

săptămâna trecută la Albert Hall . In aceeaş sală enormă, în care cu puţine

z i le înainte răsunaseră în g a m a cea mai de sos a glasuri lor femeeşt i : Vot, daţi-ne vot) acuma tot pe aceeaş g a m ă se str igă: Nu vrem, să nu ne daţi vot! Şi sala tot plină, şi tot înflorită cu pălării şi rochii mult icolore. Prez idează Lordul Curzon, care dă cetire unei scrisori a primului-ministru:

„Susţ in, cum am sus ţ inut întotdeauna, că In astă ţeară acordarea votului la femei ar fi o gravă greşală polit ică. Sper, că opinia publică va găsi o liberă şi depl ină expres ie în această chestiune."

Urmează discursuri, cu m u l t e întreruperi, bine înţe les . In sală sunt şi sufragete, şi încă din cele mi l i tante ; şi când v ine unul să spue, că votul fe­mei lor ar avea un efect demoralizator — ca o furtună se porneşte: braţe se mişcă în aer, şi (ipä una de aci, şi ţ ipă alta de colo... Dar masuri se luaseră de mai înainte , şi sufragetele pe rând fură scoase afară. Şi numai astfel s'a putut continna întrunirea.

* Sufragetele pe de altă parte şi-au dovedit

puterea lor. Şi în chip foarte eroic. O, muză. ajn-tă -mă să povestesc ! Era vineri seara, pe după a-prinsul luminilor. Mă aflam şi eu între lumea ce se p l imbă la astă oră dea lungul străzii Oxford, când iată! Din străzi lăturalnice cârduri de femei sbucnesc şi dau fuga şi scot din manşoane şi de de sub mant i i — nu mănuşi , nu sticle cu parfum, dar c iocane şi pietre, şi isbesc în vitrine... On cân­tec măreţ se înal ţă pe trotuare, o romanţă, cum ar zice vre-un poet s imbol is t : Romanţa geamurilor sparte! Şi asta se făcuse după un plan, căci în acelaş t imp romanţa se cânta şi pe alte străzi, Şi' a doua zi, ce privel işte! Găurite erau unele gea­muri, l ipite cu hârtie altele, vitrinele goale — pă­puşi le fugiseră speriate, manechinurile zăceau ră­sturnate; pe câtă vreme eroinele — vre-o 150 ll număr, erau ţ inute la poliţie.

Nr. 4 8 — 1 9 1 2 . R O M A N U L Pag. í. Intre ele şi conducătoarea: d-na Pankhurs t ,

care îş i alesese nişte geamuri demne de înă l ţ imea ei: geamuri le primului ministru. Adusă la banca acuzaţilor, ea ţ inu un logos , în urma căruia ma­gistraţii entus iasmaţ i , îi rostiră sent inţa: două luni de închisoare.

* Aceste isprăvi păreau să fie n u m a i un pre­

ludiu, căci marea manifestaţ ie a sufragetelor era anunţată pentru aseară luni . Ştiri îngrijitoare, mai bine sensaţ ionale se respândiseră prin oraş. Se vor­bea de o năvală a sufragetelor în marile inst i tuţ i i ale s tatului . Una încercase chiar să dee foc Poşte i Centrale; de aceea British Múzeum a fost închis ieri. Dea lungul vitrinelor în mul te străzi erau po ­staţi sergenţi . Par lamentul păz i t deasemeni . Şi cum se înoptă, începură a se ivi şi sufragetele — pe jos şi în automobi le ; şi se produse o învă lmăşea lă pl ină de episoade eroi -comice; mai ales că sufla şi un vânt puternic şi p loua totodată. Şi earăşi spar­gere de geamuri . N i m i c nou. Şi mul tă lume care venise a as ista la ceva extraordinar.. . Ce des i luzie! La o vreme când se credea că spectacolul era pe sfârşite, un grup de peste 2 0 0 tineri porni spre lo­calul Presei Femeilor, atăcându-1 c u pietre — după vechea poruncă: dinte pentru dinte, în cazul nostru, geamuri pentru geamuri.

Astăzi British Museum e to t închis . Se zice că un complot ar fi pus la cale de sufragete. Po l i ­ţia a făcut o descindere la Uniunea Socială şi Po­litică a Femeilor. S'au făcut mai mul te arestări DespTe asta în scrisoarea m e a vi itoare.

O. L a r u u g u .

Ştiri fantastice despre cav. Auffenberg

— „Greva generalilor" — Budapesta, 12 martie

Toate ziarele guvernamentale au orga­nizat un atac concentrat în contra minis­trului comun de răsboiu cav. Auffenberg, pe care'l acuză, că a pregătit un plan de mobilizare în contra Ungariei. Iar semioficio-sul partidului guvernamental îl acuză pe Auffenberg că acesta în cazul dacă i-se vor respinge proiectele prezintate, va organiza o răscoală de palat ori mai bine zis o grevă a generalilor, în scopul ca nici un general să nu primească portofoliul ministerului de răsboiu.

După cum se vede, guvernul unguresc se foloseşte de toate apucăturile mizerabile pentruca să grăbească căderea ministrului Auffenberg.

A vorbi azi despre căderea lui Auffen­berg e încă prematur, însă e probabil, că încă înainte de sesiunea delegaţiunilor un nou ministru comun de răsboiu va lua con­ducerea afacerilor.

Articolul ziarului „Pester Lloyd". Iată articolul lui „P. LI." despre pre­

tinsul plan de mobilizare în contra Unga­riei pe care afirmative, actualul ministru co­mun de răsboiu, pe atunci comandant de brigadă, l-ar fi prezintat ministerului de răs­boiu:

„Din sursă vrednică de încredere primim o ştire foarte gravă, pe care o publicăm fără nici un comentar.

In anul 1905 ministrul de răsboiu cav. M. Auffenberg a pregătit un memorand pe care 1-a trimes ministerului de răsboiu. Actul acesta, care se păstrează între cele mai secrete acte ale ministerului de răs­boiu, conţine un plan temeinic şi amănunţit pentru înaintarea şi intrarea trupelor armatei în Ungaria, fireşte în scopul paciucărei ţărei. Suntem siguri, că ştirea noastră va fi des-minţită. Insă suntem convinşi, că publicul va da mai mare crezare ştirei publicată din partea noastră, decât negărei oficiale, de

oarece sunt unele ştiri cari pur şi simplu se neagă.

Atitudinea pe care a dovedit-o mini­strul de răsboiu în actuala criză fată de u n g a r i a şi de guvernul ungar face să se creadă, că iscusitul general, autorul memo­randului, s'a cugetat la intrarea trupelor în Ungaria.

Desminţiri oficiale. Ministrul de răsboi cav Auffenberg, a declarat

unui redactor al ziarulului „Montagsrevue" din Viena, că din aceste acuze nimic nu'i adevărat. Fos tu l minis tru comun de răsboi, Pitreich, încă declară, că ştirile răspândite despre Auffenberg sunt absolut fără temei .

Noui acuze în contra lui Auffenberg şi a cercurilor

militare. In numărul de ieri al ziarului „Budapesti

N a p l ó " a apărut un nou articol foarte agresiv în contra lui Auffenberg. Semioficiosul fostului guvern publ ică următoarele ştiri necontrolate , cari ori sunt adevărate , ori nu, dar e caracteristic, că ele sunt răspândite de către ziarele cari s tau aproape de guvern.

„Auffenberg a ajuns minis tru comun de răs­boi în urma faptului, că pe vremea când era co ­m a n d a n t de corp în Serajevo, prin colonelul Brosch tr imitea memorande pol i t ice moşteni torului tro­nului .

In 2 4 februarie S c h e m u a şi Auffenberg au fost primiţi în audienţă la M. Sa. Cu prilejul acesta d-lor referindu-se la discursul primului-ministru un­gar rostit în 2 4 februarie în chest ia rezervişti lor supletori , ş i -au prezintat demisia. Ei au declarat hotărît, că întrucât M. Sa nu ar aproba at i tudinea lor, ei nu vor să mai rămână în postul lor.

M. Sa nu a decis nimic. După plecarea a-cestor doi domni M. Sa a găs i t pe masa de scris o scrisoare deschisă în care era scris, că în cazul dacă M. Sa nu va aproba a t i tud inea ministrului de răsboi, nici un general din armată nu va primi portofoliul ministerului de răsboi.

Atât parlamentul austriac cât şi cel u n g u ­resc au primit acum un proiect de reformă mi l i ­tară definitivă.

Cu toate acestea Auffenberg voieşte să pre­z inte M. Sale un nou pro i ec t? El nu-şi bate ca­pul cu aceea, că M. Sa primise deja primul proiect. Până acuma fiecare guvern prezintă proiectul său M. Sale pentru prealabila sancţ ionare şi numai după aceasta proiectele ajungeau în parlament .

Insă d. Auffenberg şi-a rezervat numai lui dreptul acesta, vo ind să dispună nu numai ambe­lor guverne, ci si ambelor parlamente .

Mult mai senzaţ ional este însă pasagiul ur­mător, în care ofiţerii armatei sunt acuzaţi dea-dreptul de nelealitate. Iată ce scrie „Budapest i N a p l ó " :

„In această monarhie veche totul trosneşte. Generali cu coiful cu pene de cocoş, „ştreberi" t icăloşi în uniformă au prins curaj. Astăzi nu se mai respectează ordinul care opreşte pe mil itari să facă polit ică.

Azi mil i tari i nu consideră de principii con­ducătoare a lor principii le supunerei necondiţ io­nate şi necondi ţ ionata credinţă şi s t imă de cel mai mare stăpân peste armată. Ei nu se ocupă cu re­gu lamentu l de serviciu şi de exerci ţ iu şi cu ş t i inţa de tact ică mil itară. Ei voesc să guverneze monar­hia după ştiinţa lor necoaptă şi după necondiţio­nata lor ambiţiune. Ei nu se mai mul ţumesc cu oficiile şi cu cercurile de compet inţâ s i s temizate în armată. Azi concepţi i le „ordinului şi supunerei" au ieşit din modă. Ei fac intrigă şi politică iar scopul lor final e, să fie consuli şi dictatori, cari să răstoarne ori să înece în sânge monarhia".

Caracteristica fundamentală a unei credinţe este de a nu putea fi modificată nici prin observa­ţie, nici prin raţiune nici prin experienţe.

* Cunoştiinţa constituie factoăul însemnat al pro­

greselor materiale ale civilizaţiei. Credinţele orien­tează ideile sentimentele şi prin uvmare conduita.

Gustave Le Bon.

Scrisoare din Roma Italienii la Constantinopol?

Borna, 9 martie 1 9 1 2 .

De câteva zi le presa i ta l iană e de-o nervosi-tate ne mai pomenită . Pric ina acestei stări de ma­nie e refuzul Pateri lor europene de a sili pe turci să admită condiţ i i le de pace ale ital ienilor, — căci trebuie să spunem, că o bună parte din opin ia p u ­bl ică de aici a crezut şi crede încă, că Puteri le Europei au datoria de a interveni în sensul desi-deratelor itali ene! Cand s'a aflat că Rus ia a pro­pus o mediaţiune colect ivă. — s'a nădăjduit aci că se va face presiune la Constant inopol , dar îndată ce s'a văzut că toate guvernele în ţe leg să fie neu­trale în demersurile lor, numai decât presa naţ io ­nal istă i tal iană s'a pornit... contra Europei întregi .

Exagerări le sunt to tdeauna păgubitoare, şi m u l t rău au făcut Italiei, încă dela începutul ac­tuale i compani i , l imbajul necumpătat al multor ziare super-naţional iste , cari au atacat şi insul tat aproape toate naţ iuni le Europei, ori de câte ori dădeau crezământ ştirilor privitoare la răsboiu, veni te din isvor turcesc, sau nu admiteau în î n ­tregime punctul de vedere i tal ian. Rând pe rând au fost atacaţi germanii , austriecii , englezi i , fran­cezii , spaniol i i etc. Nic i noi n'am scăpat de această neiertată v io lenţă de l imbaj şi nu mai departe de­cât săptămâni le trecute Giornale d'Italia publ ica un articolaş j ) l i n de necuvi inţe la adresa Românie i , din p r i c i n ă § B c ă un ziar francez din Bucureşt i dă­duse loc unei informaţi i ce primise din Constant i ­nopol şi care era defavorabilă ital ienilor. Cu ase­m e n e a procedeze nechibzuite , opinia publ ică străină în loc să fie câşt igată cauzei ital iene, e tot mai mul t îndepărtată. Tot m u l ţ ă m i t ă atacurilor v io lente şi necugetate ale presei naţ ional i s te i tal iene se da-toreşte şi răceala în relaţi i le cu Franţa, ce s'a pro­dus de când cu incidentele vaselor Carthage şi Manouba.

R e v e n i n d la media ţ iunea Puterilor, care nu e aşa precum o doreau cei mai mnl ţ i dintre i ta­l ieni, se observă din nou o eşire a presei de aci, — de rândul acesta deodată contra tuturor pute­rilor Europei, m i n u s Rusia, — s ingura căreia i-se atribue intenţ ia de a face presiuni la Constant ino­pol, în favoarea păcei.

Căci e incontestabi l , că lungirea răsboiului a început să îngrijască serios guvernul i tal ian. Răs -boiul răpeşte neconten i t ofiţeri şi oameni de trupă şi finanţele s leesc încetul cu încetul . Dar dacă e foarte l eg i t imă dorinţa Italiei ca să vadă odată terminat răsboiul, este în schimb stranie pretenţ ia ca Europa să intervină şi să- i s i lească pe turci să facă pace! Mai stranie încă, absurdă chiar, este supărarea presei i ta l iene pentru ne- intervenirea E u ­ropei şi l imbagiul v io lent ce ea întrebuinţează.

At i tudinea cea mai raţ ională o au aceia care înv inuesc de actuala stare de lucruri pe însăşi con­ducătorii mil i tari ai răsboiului şi chiar guvernul Giol itt i , care trăgănueşte lucrurile şi nu-se hotăreşte la o acţ iune decizivă. Se înv inueşte guvernul că pe de o parte publ ică comunicate prin care declară că nici o putere nu a intervenit pe lângă Ital ia ca să-şi l imiteze acţ iunea răsboinică, iar pe de alta nu e în stare să înceapă o al tă tact ică de răsboi, mai eficace. In ul t imele zi le această părere a câşt igat teren şi se formează un curent puternic în opin ia publ ică pentru a sil i guvernul Giol i t t i să iasă din rezerva de până acum. Se şi şopteşte , că cel mai târziu săptămâna viitoare, flota i tal iană va da o lovitură senzaţ ională imperiului o toman, î n ­cercând să treacă Dardanele le să se prezinte î n -naintea Constant inopolului . Se mai spune, că noul comandant suprem al flotei, amiralul Faravell i , - — care are reputaţia de a fi cel mai energic ofiţer al Italiei — şi-a exprimat nădejdea că va reuşi în această grea întreprindere.

N u m a i procedând în acest chip, turcii vor fi si l iţ i să înceteze răsboiul, care pe ei nu-i costă nimic , nici ca oameni , nici ca bani. Dacă într'a-devăr ital ienii vor reuşi să forţeze Dardanele le , atunci într'adevăr flota lor, — care a dat destule s e m n e de valoarea ei în acest răsboi — se va im­pune ca una din cele dintâi flote din lume.

Tiberiftug.

f a g . Ő. R O M A N O L N r . 4 8 — 1 9 1 2 .

Liiere Arie - Siiinte C Â N T E C .

Cin' te vede puiule Făr' să te desmerde, Cin' te vede puiule Minţile îşi perde.

Ce divin pe braţe-ţi curg Buclele 'n cascadă, Ah! greu blăstămaţi au fost Ochi-mi să te vadă!

Şi de ce azi m'ofilesc Tu doar ştii anume, Dar ai griji să nu mă spui Puiule, la lume!

A. Cotruş.

Altă ortografie J e dr. AI. Bogdan

— U r m a r e

XIII.

27. — i, i—, 'i; Fonet ic : — I. 1 — = î i (acuza­t iv plural mascul in) .

Greşit: săi lămureşti , banuindui, de-ai t i m ­bra, iau b o i c o t a t

Corect: sa-i lămureşti , bănuindu-i , de-a-i t i m ­bra (şi: să'i, de-a'i). i -au boicotat.

Fone t i c : văzându-î trecînd l -am salutat, 1-eţî lua cu voi! i-or vedea şi Iei, dorinţa di-a-I primi, sâ-I aducă!

Fantomat i c : î - i î n ş e l ă = î i ( = p e ei) înşelă. 26. -le, le-, -li-, -li- Fonet ic : -le. li-, - l i - l i - = l i le,

( le: dat iv şi acuzativ, l i: dativ). Greşit: deale spăla, ee'le avu. a-le înregistra,

ale trimite, să şi- le ducă de-aici. sale amestece, nu- le doria; li-se bate inima,

luândule , Ie'a oprit, 1-ea dus la teatru, lea spălat, l ia (!!) văpsit , '1-ea fiert. Iii greu de tot.

Corect (fără l inioară); de a le spăla (sau de-a), ce le avu, a le înregistra, a le trimite, să şi le ducă de-aici , să le amestece, nu le doria. li se bato inima.

luându-le . le-a oprit, le-a dus, le-a spălat, le-a văpsit , le-a fiert, li-i greu de tot,

Fonet i c : culegându-le , aşezându-le . l i-a oprit, l î -a îngăduit , li-I grvü de tot, să li-1 concedeze, dîndu-l i -se de mâncare.

Fantomat i c : ce-le mai hotărîtoare dovezi a-le prostiei pare că le aduceau cu care-le (substanti­vu l : c a r . ) = c e l e mai... ale prostiei.. . cu carele (ori: carăle).

Dându-l i , li dădu sânt moldovenizmul . Verbul.

29. -i, i-, Fonet ic : -î. î - = c . e , te (le, Ieste). Greşit; acui acu, cartea ia lui. Corect: acii-i acu, cartea i-a lai. Fonet i c : acâ-I acu, cartla I-a lui, I-adorabd,

I-al m t ü ( = ieste al,..) care-I cel d i n t î i ? ce-I cu voi ? li-I greu. (v. şi 3 3 — Í ) .

3 0 . -a, a-, -ai -am, -aţi, -au prezintele verbu­lui a avea).

Fonet i c : tot aşa. Greşit: la trimes, b ă t u t u l a ? cea a v u t ? Corect: 1-a tr imes; b ă t u t u - l - a ? mântui tu- l -a

( = 1-a m â n t u i t ? ) Ce-a a v u t ? seris-am, scris-ai ;

scris-a, scris-am, scris-aţi, scris-au. lantorna acestor forme enclit ice bagă fiori în

toate formele verbale, şi în alte cuvinte , cari se prezintă astfel: ere-am pericl itat ( = eram), vede-ai şoseaua, urm-am, s imţe-ai , pl ict is-eam, fura-sem, mâncar-ăm (!) c-am învechită (!!) = vedeai, urmam, s imţeai , pl ict iseam, furasem, mâncarăm, cam în­vechită.

3 1 . a-, -a- (prepoziţfunea infinitivului) . Greşit: a-i da de mâncare, modul de-aşi în ­

griji. Corect: a-i da de mâncare; m o d u l de-a-şi

îngriji, ai ierta, înseamnă a-i î n d e m n a şi mai mult . Fonet ic : a-I da... a-I îndemna.. . a-I ierta, de-

a-I...). Fantomat ic : a bea a scăpat —- abia a scăpat 32 . -s, s-, 's, Fonet ic : -s, s-. = îs, eu sânt.

Greşit: nus acasă. Corect: nu-s ( n u s ) acasă; Ku mi-s Iepure. A

cui-s ? Şi -s supte. La întrebarea: Sânt a c a s ă ? se răspunde scurt: S-acasă.

33 . -oi, -ei, -i, -o, -om, -eţi, -or, -aş, -ar. Greşit: n o m fi fost noi, dear aduce. Corect: n-om (n'om) fi fost noi, de-ar aduce,

l-oi învăţa m i n t e etc.. fire-aş fi fost. Fonet i c : 1-ei*) da tu ( = îl vei da), dac-o fi

u i t a t ? doar n-eţl pleca (însă „de veţi pleca 1 ' se va scrie: de-ţi pleca), de-or avea cauţiune, s-or lua; firi-ai să fi, iîrî-ar să fie, firl-aţl fi fost!

Acei cetitori, cari îşi vor fi luat osteneala şi vor fi cet it toate exemple le date în capitolele 1 5 - 3 3 , dându-şi seama cum trebuie scrise corect şi do ce, aceia vor îeţe lege acum, pentru ce este atât de grea ortografia prenumelor şi verbelor encl it ice şi proclitice. Căci a fost vorba în aceste capitole de vre-o 57 de forme.

Es te imposibi l să-i ceri unuia, care n-a făcut studii gramaticale mai amănunţ i te , să şt ie în orice nioment, cum să le scrie corect. Dar dacă el ţine să aibă o ortografie ireproşabilă şi crede că o va putea avea, dacă foloseşte la scris un dicţ io­nar ortografic, va aştepta să găsiască în dicţionar toate acele 57 de forme şi încă altele, cari mie poate mi-au scăpat din vedere.

Ei b ine; el nu le va găsi. Chiar în „Dicţ io­narul" d-lui Ş t Pop, s ingurul astăzi util izabil , nu vom găsi decât următoarele unsprezece*-

mi, ţi, te, i, şi, se, ne. vă, vi, ni, aş; adecă cele cari sânt mai uşor de scris, cari

nu prezintă nici-o greutate ortografică. îndatăce ştii , că fiecare din ele este un cuvânt independent şi ştii şi regula sci ieri i cuvintelor: „fiecare cuvânt se scrie separat".

Să nu creadă nimeni , că spunem aceasta din răutate; fiindcă avem deci un bun prilej de a des­coperi încă o lipsă în dicţionarul, pe care l -am supus criticei noastre. N u ! Ci fiindcă oricine va vorbi despre ortografia românească, — acum, după apariţia acestui întâiu dicţionar ortografic românj— are datoria să lămuria-că şi metodul , s is temul unui dicţionar ortografic al l imbii noastre, care metod nu se poa te copia întocmai după un dicţionar or­tografic al limbii germane ori al altei l imbi.

Vreau să zic. că dacă oitografia prenumelor şi verbelor proclit ice şi enclit ice este atât de în­curcată şi deci atât de grea, în vi i torul dicţionar ortografic al limbii române trebuie luate toate for­mele prenumelor, verbelor şi ale altor cuvinte , pe cari noi le-am tratat în capitolele de până acum şi pe cari le v o m mai trata în capitolele viitoare. Numai cu un astfel de dicţionar în m â n ă va pu­tea acrie oricine corect. Pe lângă o condiţ ie: Să fie în stare a recunoaşte s inguraticele cuv inte ; să nu creadă deci, că el scrie un singur cuvânt, când va scrie „săi" ( = să îl, să-1). Căci această ş t i inţă nu i-o poate da dicţionarul ortografic, ci numai dicţionarul limbii şi gramatica.

Unui om incult care nu cunoaşte gramatica limbei sale şi deci nn-ţi va putea n u m ă ' a pe de­gete cuvintele dintr'o propoziţie, nici nu- i vei cere să scrie corect. Căci ortografia este numai pentru aceia, cari, — dacă ţin să aibă o l imbă literară unitară, — doresc să aibă şi numai un singur fel de-a o scrie, pentruca să poaiă realiză la c i t irea scrierilor altora două câşt iguri: în t imp şi-n muncă!

1IÍ.

Prepoziţii, conjuncţii.

34 . de —d'. Fonet ic : d i - ,d - = de, dă. Gre­şit: cu dea-sila, d-ea avea. deal nostru, modul dea lucra, struguri deaceia, din'aintea. C'-rect: cu de-a sila (ori de-a-sila), de-a avea. de-al nostru, modul de-a lucra, struguri de-aceia d'inaintea (mai bine însă: dinaintea) . Tot aşa: de-argint (d'argint), de-ceea, un măr de-acela, o găină de-a voastră, de-ai lor, de-al nostru, de-ale ei, de-aci, de-acolo, de-a dreapta, de-a stânga, de-atunci , de-aiurea (De-aici eşti? — B a de-aiurea). Fonet ic ar fi: d-a surda d-argint, dl-argint, dl-al mei, dl-ale tale, dl-alurîa,

r a l ă : *) Dar , l e vei d a t u " (căr ţ i le) voi acrie l i m b a popo-

„le-i d a tu 1 ". *) c a v r e m e a (peste zeci de ani) v o m scr ie — du-

păct' s i m ţ u l de l imbă va fi m e t a m o r f o z a t aces t c u v â n t compus •— astfel: deasila.

dl-aci, dlacolo e t c . de-ţl pleca, dă-ţ l pleca ( = de veţi, dă veţi pleca.

Vom scrie însă şi fonetic: de-eterne, de-Egi-pet, pe-eternele, de-eres etc.

35 . pe- p'. Fonet ic : pe- p, = pe, pă. Greşit: peaci, peacolo, peun cal. Corect: pe-aci, pe-acolo , pe-un cal, p'un cal,

p'o iapă; pe-atnnci , pe-aceea, pe-al meu, pe-a voastră, pe-ai tăi, pe-ale lor. etc.

Fonet ic : pl-acolo, p-acolo, p-aci. pl-al tăi etc. (cf şi 3 4 de şi Cap. IV). 36. -n, 'n-. n- Fonet ic : -n, n- • în. Greşit: pănăn albul ochi lor; din casăn casă' Corect: pănâ'n albul ochilor, din casă 'n casă

(ori: pănă-n, casă-n) ; ca'n patruşopt, da'n ( - - dar în) cutie să le duci, din creangă 'n creangă.

Fonet i c : cu toţ i -n scaun, vedia-n lume, piere dl-a-n piclüare.

A m găs i t numai un s ingur exemplu cu n-proclitic. S ta la 'nceputul unui vers de Eminescu. Este însă numai la aparenţă procl i t ic; căci de fapt versul premergător se termină într'un cuvânt cu ter-minaţ iune vocal ică, şi cu acest cuvânt împreună trebuie să ce t im şi pe n-. Versul este acesta (în „Literatura poporală" pag. 161 , vers 6).

Un zmeu o vede când s-a pus să stea 'N-& el fereastră 'n asfinţit de soare.

(Va u r m a . )

f Dr. Ioan Borcia. |

In ult imul m o m e n t pr imim ştirea nespus de tristă, că Dr. Ioan Borcia, d i s t insul profesor al şcoalei de fete din Sibi iu, del icatul poet şi mult promiţătorul membru al generaţiei noastre tinere, după o scurtă boală, a răposat fără de veste la Sibiiu.

N u suntem acum în s i tuaţ ia să apreciem pe larg, aşa după cum s'ar cuveni şi am voi, munca şi ta lentul acestui om modest , pe care numai Ochiul c inst i t şi ager 1-a putut „descoperi" în mijlocul gălăgioş i lor noştri , cari îşi fac loc cu coatele la suprafaţă.

Atâta putem spune în fuga condeiului : „Ioan Borcia a fost o reală valoare a neamului nostru, mai mare decât s'ar fi părut şi mai trainică decât ar fl crezut chiar şi prietenii lui."

Trimitem adânc întristatei familii profundele noastre sent imente de condoleanţe .

Din partea familiei s'a dat următorul anunţ funebru:

Cuprinşi de adâncă durere, aducem la cuno­şt inţa rudeniilor, prietenilor şi cunoscuţilor, că mult iubitul nostru dr. Ioan Borcia, profesor la şcoala civi lă de fete şi membru al comitetului cen­tral şi al secţ iunei şcolare a „Asociaţiunei pentru literatura rom. şi cultura poporului român", a în­cetat din viaţă astăzi duminecă, în 2 6 februarie v. (10 martie n.) 1 9 1 2 , în etate de 31 ani, în anul al 10- lea al serviciului său profesoral şi în primul an a! fericitei sale căsătorii.

Rămăşiţe le pământeşt i ale scumpului defunct se vor depune spre veşnică odihna din locuinţa proprie (strada Cisnădiei nr. 7), în cimiterul gr.-or. din suburbiul josefin. poimâne, marţi, în 28 fe­bruarie v., (12 martie n ) la orele 2 p. m. In veci amintirea lui! Sibi iu , 2 6 februarie v. (10 martie n.) 1 9 1 2 . Elena născ. Siandru soţie, Maria Borcia n. C io ran mamă, Ermil Borcia, Eleonóra Borcia. dr. Lucian Borcia fraţi şi soră, Calipsa Siandru soacră. Eufrozina. Calipsa, dr. Ioan Siandru cum­nate şi cumnat .

Iar corpul profesoral dela şcoala civilă de fete anunţă astfel moartea neuitatului coleg:

Corpul profesoral dela şcoala civilă de fete cu internat s „Asociaţ iuni i" din Sibiiu, cu adâncă durere anunţă, că iubitul şi neuitatul coleg dr. Ioan Borcia, profesor, membru suplent în comitetul central al „Asociaţ iunei pentru literatura română şi cultura poporului român", secretarul secţiei şco­lare a „Asociaţiunei" etc.. a încetat din viaţă după scurte suferinţe în 10 martie n. 1912, la orele 9 şi jumătate înainte de amiaz în al 32-lea an al etăţi i .

In adormitul coleg perdem un erudit dascăl al şcoalei române, înzestrat cu virtuţi înalte şi ap­titudini distinse, prin care în activitatea sa de zece ani pe terenul învăţământului şi-a înscris numele cu litere de aur în analele şcoalei noastre.

In veci amintirea lui.

N r 4 8 — 1 9 1 2 R O M A N Ü L Pag. 7.

A^apa în onoarea d-lui Maniu Fruntaşii Aradului, care ca unii ce au trăit

in nemijlocită apropiere a sfâşierilor de până a-cuma, au fost în situaţie să le simtă mai mult amarul, sunt desigur aceia, care astăzi se bucură mai mult ca oricare de fericita soluţiune: a neîn­ţelegerilor frăţeşti de până acum. Această bucurie au ţinut să, şi-o manifeste şi prin frumoasa agapă intimă dată în sala „Millenium' în onoarea di­urnului membru al comitetului naţional, care a avut un rol atât ele însemnat în stabilirea armoniei de astăzi.

A participat d. Stere; d. dr. Vai da, membrii arădani ai comitetului naţional şi numeroise per­soane d-ni şi doamne din societatea arădană.

Membrii arădani eei partidului naţional au ţinut să-şi afirme simpatia faţă de colegul lor prin­tr'o foarte delicată atenţiune oferindu-i ca amin­tire o splendidă căli mare în argint masiv. Darul care i-a fost prezintat de d. Goldiş printr'o scurtă dar mişcătoare cuvântare, constituie o adevărată operă de artă purtând următoarea inscripţie:

„Luptălor neîntrecut, iubitor ele pace". Subt care vin semnăturile dd. V. Goldiş, dr. Şt. C. Pop, ir. Suciu, dr. C. faneu, dr. I. Marşieu, dr. Romul Veliciu reproduse după autograf.

A răspuns el. Maniu mulţumind de atenţiunea deosebită a colegilor săi arădani.

S'au ţinut mai multe cuvântări din partea d-lui Stere care a toastat pentru d. dr. A. C. Po-povici, punând în lumină înaltele mie însuşiri in­telectuale şi politice, din partea d-lui Vai da ş. a.

Deosebit de mişcător a fost toastul d-lui Mi-hali pentru bătrânul luptător Miben Veliciu, cu care au împărţit altădată împreună greutatea lup­telor şi au suferit în comun timp de doi ani şi jumătate rigorile temniţei dela Vaţ, după procesul „ Momoranelului".

A răspuns d-lui Mihali, d. dr. Romul Ve­liciu fiul beîtrânului luptător care în cuvinte vi­brante de o sincerei emoţie a. zugrăvit icoana anilor de copilărie când mergea să cerceteze pe tatăl său la închisoare.

Atuncea numea pe actualul vice-preşeelinte al clubului cu numele ele „bace Mihedi", nu mă pot împedeca zice d-sa, această numire evocateiare de un trecut atât de adânc săpat în inima mea. In tot timpul pertractărilor de pace bătrânul meu părinte, deşi bolnav a fost cu inima întotdeauna la preocu­pările noastre, iar cânel telegrama d-lui Stere l-a anunţat de încheerca păcii, deşi fiziceşte astăzi trece prin zile grele a exclamat: „aceasta este cea mai frumoasă zi a vieţii mele". Sunt sigur, că amin­tirea lui aici îi va procura o nouă zi fericită şi de aceia mă voiu grăbi de a-i aduce la cunoştinţă atenţia prietenului său vechiu de altădată a d-lui Mihali.

Cuvântarea d-lui Veliciu a fost întreruptă de numeroase aplauze.

A mai vorbit d. Stere închinând tot pentru d. Mihai Veliciu, căruia i-a urat grabnică însănă-toşare.

— „Românul" se găseşte de vânzare la chioşcul de ziare dela gara căilor ferate a statului Staatsfoaîmhof) din Viena.

Răsboiul italo-turc S v o n d e s p r e b o m b a r d a r e a

S m i r n e i .

Constantinopol. — O ştire neconfirmată încă până acum, anunţă că portul Smirna a fost bom­bardat de itwliani. Amănunte l ipsesc.

î n g r i j o r ă r i l e T u r c i e i

Constantinopol . — Deşi ştirile din 'Tripolis şi Benghazi sunt mereu favorabile şi armata lui Enver Beg va căpăta un sprijin important prin sosire t aşteptată pentru începutul săptâmeînei vii­toare, a şeikuhn Senussiler, totuşi sporeşte tot meii mult îngrijorarea, că plănuita acţiune a flotei ita­liene împotriva Darelanelelor sau a altor puncte ale Turciei, «r putea duce la un amestec internaţional care ar fi în defavoarea Turciei.

In cercurile militare domneşte mereu o vie ac­tivitate. Generalisimul Mahmud Şeffet îşi îndepli­neşte cu o energie uimitoare grei le sale însărci­nări.

Se agită ieleea unei eventuale schimbări a re­şedinţei sultanului, deoarece se crede în posibilita­tea cel italienii să bombardeze palatul Dolma Ba-gtşe, în cazul când vor reuşi să forţeze trecere: Dardanehlor.

R e o c u p a r e a M e r g h e b u l u i s e d e s m i n t e .

Roma. — Agenţ ia Ştefani desminte ştirile din izvor turcesc după cari trupele turco-arabe ar fi reocupat Merghebul, pe când duşmanul a fost si l it să părăsească această poziţ ie fiind atacat de trei părţi de către italieni cari au primit întăriri.

Aceste scornituri au devenit mai numeroase de câtva t imp şi sunt răspândite probabil într'un scop electoral.

S i t u a ţ i a î a B e n g h a z i .

Benghazi. — Agenţ ia Ştefani află că mai mul te batal ioane eu artilerie făcând exerciţi i lângă Sojat, mulţ i duşmai s'au adunat spre sud, dar an rămas afară de bătaia tunurilor i ta l iene; după câ­teva lovituri inamicul s'a depărtat lăsând mai mulţ i inşi ucişi sau răniţi.

T u r c i i s e r e t r a g în o a z e .

Milano.— „Corriere della Sera" anunţă din Tripolis, că turcii au evacuat poziţ i i le lor dela Zanzur.

Toate trupele turceşti s'au reiras în oaze.

Din Bucovina Scrisoare din Cernăuţi .

S e f a c e l u m i n ă . — Ş t i r i .

Starea noastră din Bucov ina e de un t imp încoace foarte critică. Desvoltări i noastre, ca ne'-.m se pun vecinie pedeci din partea guvernului şi ru­tenilor, cari caută să înăbuşe orice suflare româ­nească în satele m i x t e . Şcol i le particulare înfiinţate în aceste părţi ameninţate de înstrăinare pot tî susţ inute numai cu mul tă anevoiaţă . Se mai a-daugă la aceste pericole externe şi l ipsa de sol ida­ritate în sînul neamului . In loc ca toţ i bărbaţii eu influenţă, să-şi îndrepte cu încredere privirile peste Prut şi în celelalte regiuni periclitate, şi să lup 'e pentru desrobirea fraţilor lor, cari încep a-şi u i ta l imba şi obiceiuri le strămoşeşti , ei îşi consumă e-nergia şi puteri le de m u n c ă în certe fratricide. S u n t stări, ce stârnesc în sufletul fiecărui o m o adâncă mâhnire şi durere. De.c'ar lucra toţi umăr la umăr şi ar cutreera cele sate. ar câşt iga mai mult , decât sute de discursuri ţ inute la masa ver g-

din cutare club, şi mai mul t decât minuscule le articole pune de trivial i tăţi scrise la mesc ioara cutărei cafenele sombre. In m o m e n t u l acesta ar înceta şi văicărelele, că Bucov ina se rutenizează. Da, se vor înstrăina pământuri le ţării fagilor, dacă noi vom lucra numai pentru binele nostru, nu însă pentru bietul popor ce g e m e sub sarcina grea a vremurilor.

Ne bucură însă unele întreprinderi, unele în­cercări spre bine, mai ales când sunt făcute din partea celor mici . Mici dar mulţi . Aşa s'a ţ inut în 11 februarie 1 9 1 2 o mare adunare a inte lectual i ­lor în Starojniţ. (Acest district e pe jumăta te a-proape rutean. N. autorului) . In această adunare s'au luat frumoase rezoluţii , cari dac'ar fi îndepl i ­nite, desigur ar fi de mare folos. Să se sprij inea-scă şcoalele din comunele m i x t e şi să se intervină pentru o împăcare între deputaţ i i români, ca în modul acesta să se poată lucra cu mai mul t suc­ces. S'a mai ales apoi şi un contract provizor, care să concheme o mare adunare poporală.

N'ar strica astfel de adunări în întregul ţării. Ziarele c lubului apărărist sau naţ ional is t aduc

ştirea, că deputaţii acestui club au intervenit l a .şeful ţării d. conte de Meran, ca să se convoace de urgenţă dieta, având să se desbată chesti i î n s e m ­nate. Şeful a promis, că va stărui în privinţa asta, să t e convoace dieta imediat după Şf. Paşt i sau cel mai târziu în luna Iunie. S t ă m în faţa unui even iment disbinaţi . încă un scandal şi fiţi siguri că nu se mai deschide dieta.

* Maj. Sa împăratul a încuvi inţat pe d. B o g ­

dan cav. de Pruncal să primească postul de con­sul onorar al Turciei în Cernăuţi.

In curând va apare vo lumul de nuvele „Prin­tre stropi", datorit tânărului scriitor Liviu Marian. La apariţie v o m vorbi mai pe larg despre prosa autorului „Suflete st inghere".

Corespondent

Şedinţele „Fundaţiunei Gozsdu" , Budapesta, 11 martie.

Astăzi, luni la orele 1 0 a. m. a avut loc la hotelul „Jägerhorn" de aici o şedinţă a, comitetului „Fundaţiunei Gozsdu" sub prezidenţia I. P. S. Sale mitropolitului loan Meţiemu. Notarul şedinţei este P. C. Sa protosin celui Gh. Bogoevici.

După deschiderea şedinţei I. P. Sa a comemorat în cuvinte calde pe regretatul loan cav. de Puşcăria, fost membru al ace­stei fundaţiuni, care a făcut mari şi preţi­oase servicii fundaţiunei.

Iată discursul I. P. S. Sale: Iluştrilor şi prea stimaţilor domni membri ai re­

prezentanţei fundaţiunei Gozsdu!

întrunirea noastră la şedinţele acestei repre­zentanţe , a fost to tdeauna un even iment de bucu­rie pentru noi. membrii reprezentanţei , nu numai pentrucă ni-se oferă dorita ocaziune de a lucra împreună la sprijinirea, sporirea şi desvoltarea ace­stei măreţe fundaţinni , a fericitului şi marelui bine­făcător Emanni l Gozsdu şi prin aceasta la promo­varea cnlturei rel igioase morale a poporului nostru ortodox din această patrie, dar şi pentru fericirea de a mai conveni împreună.

De astâdată însă, acea bucurie a noastră, este paral izată printr'o mare durere, prin durerea încetări i din vieaţa a unuia dintre cei mai vechi, mai valoroşi şi mai iubiţi membri i ai acestei re­prezentanţe a domnului loan cav. de Puşcariu care dela înfiinţarea şi activarea acestei măreţe funda­ţiuni. a fost unul dintre cei mai zeloşi sprijinitori şi conlucrători la desvoltarea şi sporirea ei.

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI \ i

„KRISTÁLY" Gőzmosógyár, Kolozsvár,

Yăpsire de haine. Curăţare chemlci Spălare CÜ aburi.

La suma iSe paste 10 Cor« pachetul se retrimite francat.

Pag. 8 . R O M A N U L Nr. 4 8 - %

In aceasta durere a noastră nu ne rămâne decât să ne expr imăm şi la aceasta întrunire adânca noastră condoleanţă, să-i eternizăm memoria b ine­cuvântată în protocol şi în analele Fundat iune i şi să implorăm dela bunul D z e u vec in ica fericire, iar dela noi şi posteritate vec in ica pomenire.

Ieri v'am anunţat, că d. dr. Ioan Miliu a fost ales cu unanimitate membru în reprezentanţa Gozsdu.

Astăzi au fost alese comisiunile, cari au fost însărcinate cu pregătirea rapoar­telor despre socotelile acestei fundaţiuni, iar mâne, marţi, reprezentanţa nu va ţine şedinţă, având comisiile să-şi pregătească rapoartele, cari vor constitui ordinea de zi a viitoarei şedinţe.

* In Budapesta au sosit următorii mem­

brii ai fundatiunei Gozsdu: I. P. Sa mitropolitul Ioan Meţianu, P.

S. Lor episcopii Ioan I. Papp şi M. Cristea, d-nii Partenie Cosma, Nicolae Zigre, Nico-lae Poenariu, Avram Berlogia, dr. Gheorghe Szerb, dr. Iosif Gali, etc.

INF0RMAŢ1UNI Arad, 13 Martie n. 1 9 1 2

Mersul yremei Buletinul institutului meteorologic anunţă scă­

dere în temperatură şi pe alocureu ploi. Prognostic telegrafic: vreme răcoroasă, pe alo-

curea ploi. Temperatura la amiazi a fost de 9'6 Cels.

Bursa de cereale din Budapesta (După 5 0 klgr.)

Grâu pe aprilie . . . . . Cor. 1 1 6 7

„ „ m a i u . . . » 1 1 - 6 3

„ „ octomvrie Secară pe aprilie . .

1 0 - 8 5 „ „ octomvrie Secară pe aprilie . . » 1 0 - 1 5

„ „ octomvrie . 9 - 0 6

Cucuruz pe m a i u . . r 8 . 7 5

Cucuruz pe iulie . . » 8 - 7 0

Ovăs pe aprilie . . i i 9 - 9 2

„ „ octomvrie » 8 - 3 1

Salutul păcii. Din Bucureşti primim următoarea telegramă:

„Salutăm cu bucurie restabilita pace; văcuiască armonia; crească puterea pen­tru deplina isbândă a drepturilor româ­nilor. Profesorii: Pitiş Petrescu, Borgo-van, Virgil Popescu, Octav Dugoşianu, Wanes Fotino, Perot, Pitiş, Şuten Ion Trifu.

Teologii din Caransebeş la Borna. Acţ iu­nea pornită îna inte cu un an, a dat rezultate bune şi teologi i seminariului din Caransebeş vor face p lănui ta excursie la Roma. Durata excursiei e de trei săptămâni şi va at inge cele mai frumoase puncte ale Italiei, precum: Veneţia, Roma, Neapole insula Capri etc.

In grupa de excursionişt i vor lua parte şi membri din societatea atât caransebeşană cât şi lugojană. Conducătorul mişcării , d. dr. Ienciu a primit însemnate favoruri pentru tren şi vapor, astfel că spesele oficiale fac împreună n u m a i 2 0 0 cor. pentru t impul petrecerii întregi (trei săptă­mâni ) încât e mot iva tă animaţ ia acelora, cari s'au gânndi t să participe în excursia ce e chemată să reînvieze istoria uitaţ i lor noştri s trămoşi , pre­c u m şi mândria ascunsă a descendenţi lor de acum.

Episcopul Badu operat în Borna. U n ziar maghiar din Budapesta scrie : Episcopul gr. cat. al Orăzii mari dr. Demetr iu Radu a fost operat în Roma. Episcopul , care după cum se şt ie s'a dus în Roma la papa ca să protesteze contra inst i tu i ­

rii episcopiei gr ! cat. maghiare) a răcit pe drum şi încă în Veneţia a s imţ i t mari dureri în urechi. Ajungând în R o m a durerile s'au mărit aşa de m ul t î n c â t a fost nevo i t să se supuie unei operaţii . După trei zi le Episcopul s'a făcut bine ca să-şi poată îndeplini sarcina ce ş i -a luat.

O proclamaţie italiană cătră arabi. In săp­t ă m â n a trecută într'o zi pe când şeikul Senuss i -lor schimba, în Tripolis, de guvernatorul pol it ic Mensinger, asigurări amicale , în întreg cuprinsul Tripol i taniei s'au răspândit cu ajutorul aeroplane­lor mil itare, proclamaţiuni prin cari se garantează arabilor depl ina l ibertate religioasă, respectarea m o ­ravurilor naţ ionale , scutirea de serviciul mil i tar şi pacea, în cazul când vor renunţa la lupta î m p o ­triva trupelor i tal iene.

Sinoadele electorale, întrunite duminecă în Braşov pentru alegerea celor doi deputaţi s inodali mireni, ne-au dat o dovadă satisfăcătoare, că lo­z inca recomandată de noi în ajunul alegerii, ca faţă de candidatul Vlaicu Arzén alegători i să ob­serve pasivi tate , au aflat un viu răsunet. Intelec­tuali i noş'ri braşoveni, cărora în primul rând ne-am adresat, parte nu s'au prezentat la vot, n'au dat vo tu l lor pol ipului mangrist . Excepţ ie au făcut nu­mai câţ iva intelectual i (3 la Sf. Nico lae şi cinci la Sf Adormire în oraş), cari stând probabil în legături mai int ime, sau având interese comune cu polipul , i -au dat votul . I -am trecut la răboj pentru at i tudinea noastră vi i toare faţă de ei.

Poporul , în ţe legem aici fruntaşii noştri din popor, s'au prezentat la urnă în număr de tot mic. La bisericile Sf. N ico lae şi Sf. Treime de pe To­cile, unde votau în împrejurări normale 1 5 0 — 2 0 0 parohieni, s'au dat deabea 7 0 — 8 0 voturi, iar în Braşovul vech iu 2 9 voturi. La biserici le Sf. Ador­miri din cetate şi Braşov-vechiu majoritatea vo ­turilor a avut-o d, dr. N . Vecerdea, la Sf. Ni ­colae polipul, graţie intervenţiei corteşilor săi. — Pe Toci le a fost aproape paritate de voturi.

D in provincie nu neau sosit încă rapoarte. („Gaz. Trans.")

Uliu şugubeţ. In Bistri ţa s'a petrecut urmă­toarea întâmplare hazl ie : Badea Toader, un econom din Hrube, era ocupat prin curte cu săparea unui canal pentru scurgerea apei. Deodată din grădină auzi nişte ţ ipete alarmate de găini . Când îşi ridică privirea, zări un ul iu ce se repezea la o biată gă­ină, care ţ ipa ca din gură de şarpe. Neavând la îndemână un lemn, sau o piatră, îşi smulse din cap căciula mi ţoasă şi aruncă cu ea după uliu. Ul iul u i tând de gă ină se repezi la căciula omului , o înfaşcă, şi pe-aci ţi-e drumul. Badea Toader, rămase zăpăci t şi începu să fluere a pagubă vă­zând cum dispare ul iul cu prada-i lânoasă peste dealuri.

Unguri republicani. In jurul cunoscutului N a g y György, fost deputat dietal şi în jurul re­vistei sale republicane s'au grupat câţ iva inconşt i ­enţi, cari s'au pus serios să facă propagandă idei­lor republicane între unguri. Ca şi c u m lumea nu i-ar şti destul de revoluţ ionari ; ei vor să apară şi mai „radicali' 1 .

Micul grup de „girondişti" îndată ce i-se oferă prilej, demonstrează, face gălăgie , preamă­reşte pe „martorul" lor, care nu de m ul t avea să-şi dea seamă înaintea curţii cu juraţi din Seghedin pentru un articol, se făcea critica formei de stat monarhice şi preamărea republica.

Năbădăiosul săcui Nagy György, agita împo­triva casei domnitoare. Curtea cu juraţi din Se­ghedin însă, probabil din recunoşt inţă pentruca M. Sa monarhul în anul 1 8 7 9 a donat 2 0 mi i de co­roane pe seama celor năpăstuiţ i de revărsarea Tisei — a declarat nev inovat pe vătămătorul persoanei M. Sale.

Cu toate acestea săcuiul Nagy într'un rând a fost osândit pentru crima de lesă majestate . P e ­deapsa aceasta chiar acum şi-o împl ineş te în în­chisoarea din Seghedin .

Aderenţi i săi din Hódmezőzásárhe ly s'au gân­dit să facă o m i c ă demonstraţ iune preamărind pe „martirul" lor, închis . Căpitanul oraşului însă a fost de altă părere, când a oprit această mani fe -s taţ iune.

Mine de petroleu descoperite în Anglia. Cu prilejul săpărei unui puţ artezian la Wil levden, în Midie Sey s'a dat la o adâncime de 1 6 0 0 pi­cioare, de un izvor de petroleu.

In acelaş t imp la Kelham, la o adâncime de 3 5 0 0 picioare, s'a găs i t de asemenea petroleu.

înfiinţarea unul patriarhat rusesc l t U cova. O te legramă din Petersburg anunţă că siV). dul a votat o rezoluţie cărând ţarului despărţire complectă a bisericei ruseşti de patriarhatul ecu\ menic şi înfi inţarea unui patriarhat rusesc la Mos­cova. In cercurile clericale se crede că ţarul va a-proba această cerere.

0 piesă teatrală a ducelui de Hessen. Ma­rele duce de Hessen a scris în colaborare cu Gu­stav Kadelburg o comedie , care se va reprezenta în curând, pentru întâ ia oară la teatrul curţei din Darmstadt .

Tit lul piesei n'a fost încă stabilit .

O mamă în etate de 11 ani. Din Linz vine ştirea, că la Sanct -Peter o elevă de şcoală în etate de 11 ani, a dat naştere unei fetiţe sănătoase.

Tânăra m a m ă a refuzat să declare numele seducătorului .

Militare. In urma noui lor dispoziţiuni de dislocare s'a stabi l i t pentru trupele din partea sud-vest ică a monarhiei acest „ordre de bataille".

La brigada 5 de infanterie (Innsbruck) trec regimentele de infanterie 2 8 şi 59 , şi batalionul 13 de vânători .

La brigada b de infanterie (Salzburg) regi­mente le de infanterie 1 4 şi 75 , şi batalioanele de vânători 4 şi 30 .

La brigada 15 de infanterie (Bosen) regimen­tul 2 d*e vânători- t irolezi şi bata l ionul 10 şi 12 de vânători .

La brigada 1 6 de infanterie (Trient) regimen­tul 4 de vânători-t irolezi şi batal ionul 2 de vâ­nători.

La brigada (nouă) 9 4 de inft. (Tolmein) re­g imentu l 19 de infanterie.

La brigada (nouă) 9 6 de infanterie (Rovereto) regimetul 3 de vânători-t irolezi şi bat. 16 de vâ­nători.

La brigada (nouă) 1 2 1 de infr.nterie (Trient) regimentul 1 de vânători t irolezi şi bat. 22 de vâ­nători.

La brigada (nouă) 1 2 2 de inft. (Bruneck) re­g imentul de infanterie 3 6 şi batal ioanele 1 şi 6 vânători'

0 crimă îngrozitoare. In orăşelul Flores-cata din Basarabia a fost omorîtă o întreagă fa­mil ie de ţărani precum şi toţ i lucrătorii cari lo­cuiau în acea casă.

In tota l fură măcelărite în chipul cel mai groaznic 15 persoane.

De oare ce nu se găsi a nici o urmă asasini, se aduse un câne pol i ţ ienesc din Ode care se opri în faţa unei case mici şi începu să latre. Când pol i ţ ia pătrunse în casă, cânele sări a-supra unui individ, care s ta culcat în pat, ţăranul Woniensky , care fu arestat şi îna intat justiţiei.

La interogatorul ce i-s'a luat, el a mărturisit a fi făptuitorul asas inatului în massă.

O întrunire a socialiştilor români din Viena. Ni -se scrie: Vineri a avut loc la clubul so­cialist român din Viena o întrunire în amintirea revoluţiei v ieneze din 1 8 4 8 şi a comunei din Paris.

Deputatul Grigorovici a ţ inut o conferinţă asupra acestor evenimente . Apoi s'au recitat ver­suri din „Caietul roşu" de O Miile.

Nou director executiv la banca „Vatra" din Cluj. D u p ă cum aflăm direcţiunea băncei „Vatra" în şedinţa sa ţ inută după adunarea gene­rală, a ales director execut iv al său pe d-nul dr. Laurean Gherman, actualul dirigent al filialei „Lu­mina" din Oşorheiu. N o u l director este unul din­tre cei mai buni tineri ai noştri , care pe lângă cualif icaţiunea juridică e şi absolvent al unei aca­demii comerciale din străinătate . Sperăm astfel — şi-i dorim succese depl ine în noul său post.

Curcubeu iarna. D in Baia vine ştirea, că sâmbătă după amiazi la orele trei s'a văzut pe cer un curcubeu de toată frumuseţa, t imp de mai mult de un sfert de oră.

Primirea elevilor din Banat în institutul surdo-muţilor din Timişoara se face în urma unei petiţ i i , la care are a se alăture a) extras de naştere; b) atestat medica l ; c) tes tamoniu de ol-tuire; d) t e s t imoniu dela comună, în care se arată starea materială a părinţi lor; e) părinţii cu stare materială sunt datori a se obl iga, că vor plăti re­gulat ratele prescrise. De elevii săraci se va îngriji inst i tutul . Didactrul pe an e 4 0 coroane. Pentru provis iune 1 0 0 — 2 0 0 cor. anual. De haine părinţii sunt îndatoraţi a se îngriji. Pet i ţ iunea are a se

Nr. 4 8 — 1 9 1 2 .

hainta cel mult până la 15 iunie n. c. la direcţ iu­ni institutului surdo-muţi lor din Timişoara.

Un match de box cu urmări fatale. Vi­rai seara a avut loc, într'un local din Montnartre m match de b o x între doi profesionişt i ai boxului , nglezul Evernden şi francezul Raphael Bel ly .

La al trei lea „round" englezul fu trântit la pământ, unde rămase fără cunoş t in ţă t i m p de 6 lecnnde. In urmă el se deşteptă, se ridică de jos (i comtinuă lupta. La al 12- lea „round"' Bel ly se limţi indispus şi se'ndreptă şovăind spre arbitru. ÎDglezul se luă după el, şi-i trase o lovitură teri-tilî sub bărbie.

Belly căzu jos şi fu transportat la spital , înde muri după câteva ceasuri fără a-şi recăpăta ranoştinţa.

Spectatorii erau aşa de iritaţi, încât rupseră kurierele şi atacară cu bastoanele pe arbitru căruia í atribuiau v ina nenorocirei.

Poliţia trebui să intervie spre a proteja pe iibitra.

Ziarul „Caffaro" din Geneva publică un iogios articol despre maestrul I. L. Caragiale în-tß de fotografia marelui scriitor.

Articolul poartă semnătura simpaticei serü­kre d-na Zoe Tomellini.

Avis. Cancelaria advocaţ ia lă a regretatului Ir. Liviu de Lemenyi , a trecut, prin cumpărare, în «sesiunea d-lui dr. C. Bucşan , advocat .

0 revocare. Comuna Apat in , de lângă Zom-or, îşi cedase în septemvrie a. tr. s tatului toate Itolile primare, sub condiţ ie că în aceste şcoli să ie numiţi învăţători numai romano-catol ic i . Minis-Iral de culte a numit cu toate acestea în săptă-tâna trecută o învăţătoare cu numele Grün, o e-roică, la şcoala din Apat in . Imediat s'a pornit o lişcare în comună, care nu s'a l in iş t i t până când linistrul, contele Zichy, s'a văzut îndemnat a re-roca numirea făcută. învăţătoarea Grün, care se şi instalase în şcoală, a fost neces i tată să plece în iltă parte.

Călătoria aviatorului Samlet. Aviatorul knlet, care a sburat cu un monoplan Blériot dela londra la Paris , s'a întors acum îndărăpt to t cu ieroplanul, cu acelaş succes.

Când sosi în Paris, S a m l e t a spus vesel , că im afaceri foarte urgente, şi de aceea îşi propuse ii ajungă în trei ore dela Londra la Paris. Av ia ­torul se ţ inu de cuvânt .

După un scurt repaos în Paris , el se urcă in nou în văzduh şi ajunse seara în portul Beck, mde a trebuit să se coboare din l ipsă de ben­in!

A doua zi d imineaţa la oarele 10 .50 , el sbură le aci şi la orele 1 2 . 5 0 s e coborî la Chatam, la câţiva kilometri departe de Londra.

0 arestare senzaţională. In Berlin pro-roacă mare senzaţ ie arestarea unui individ în vârstă

FOIŢA ZIARULUI „ROMÂNUL".

NICOLAE GOGOL

Suflete moarte ( R O M A N )

Trad. de Senior (18) — Urmare —

— Doar n'o să m ă faci să joc de frică! — Ése rece Cicikof; şi îna intând spre masă, el ame-faä pionii pe tabla de joc.

Nozdref se aprinse şi se apropie de Cicikof itât de mult că acesta fu nevoi t să se dea doi pasi înapoi.

— Te-oi face eu să joci , cu toate astea! Ai apăcit pionii, nu face n imic ; eu îmi amintesc per­fect tot mersul partidei; v o m pune totul la l o c , î n ­ţelegi tu?

— Nu! e lucru hotărît , n'am să mai joc cu ine nici azi şi niciodată.

— Tu refuzi să joci ? da, tu refuzi.... ho -Brft?

— Tu vezi bine s ingur că nu poate c ineva ii joace cu tine.

— Spune curat: nu vrei să joci, h a i ? — zise Nozdref apropiindu-se de prieten şi mai mul t de­cât Întâia oară.

R O M A N U L

de 4 0 ani, care a fost surprins în Moabit, în m o ­mentu l când se apropiase de mai mul ţ i şcolari şi le făcuse propuneri imorale.

Spre surprinderea generală s'a s tabi l i t că a-restatul nu e altul decât preotul, în neact iv i tate şi secretar al societăţ i lor germane pentru c o m b a ­terea imoral i tăţ i i , W i l h e l m von Hennings , care a jucat un rol şi în v ia ţa ant i semită .

Predealul loc de cură. In Bucureşti s'a î n ­fiinţat o soc ietata cooperativă cu numirea „Predea­lul". Scopul acestei societăţi este să z idească un hotel , teatru, sală de lectură, baie şi alte ins t i tu-ţ iuni pentru înfrumseţare Predealul . S'a cumpărat un loc de 1 0 . 0 0 0 metri cadraţi, a cărui rentabil i ­tate este dfja asigurată. Soc ie tatea s'a înfi inţat — cu dreptul de prolungire — pe 2 0 de ani. Capita­lul s'a statorit în 2 0 0 . 0 0 0 lei, care s'a adunat prin emiterea de 8 0 0 0 acţii á 2 5 lei. Acţ i i le se plătesc în 5 rate, până la 1 iunie 1 9 1 2 . Capitalul act iv poate fi ridicat până la un mi l ion de lei. L a emi­s ia nouă de acţi i acţionarii vechi vor fi preferiţi.

Universitatea italiană. Luni seara s tudenţ i ­mea universi tară i ta l iană din Viena a ţ inut o adu­nare, în care s'a primit o rezoluţie, în senzul , că dacă rezolvirea chestiei universităţ i i i tal iene v a fi din nou amânată , s tudenţ imea declară că se va considera iarăş l iberă în acţ iunea ei de agitaţ ie în scopul înfiinţărei unei universi tăţ i i te l iene în Triest, şi vor începe din nou agitaţ ia cea mai înverşunată.

„Revue Boumaine", o revistă b imensuală , a început să apară la Bucureşt i Ziarul „L'Inde-pendace romaine" după care luăm această ştire, constată că o revistă dest inată pentru informarea străinătăţi i , trebue făcută cu mai m u l t ă grijă decât c u m debutează aceasta publicaţ ie , şi nădăjduieşte o îndreptare.

„Mireasa vândută." Deunăzi a fost amin­tită aici opera aceasta („ Die verkaufte Braut") între lucuările compozitorului Eugen F. d'Albert, prin-tr'un lapsus plansibil, in loc de opera nouă a a-cestuia „Die verschenkte Frau." „Mireasa vândută" e de mujicianul naţional al Cehilor, Fridrich Sme-tana si este dintre cele mai succese opere comice.

La cavaleria austriacă se inst i tue două noui c o m a n d a m e n t e de divizie şi se s tabi leşte următorul raport de aparţinere: la div iz ia de cavalerie din Lemberg brigada 2 1 de cavak-rie şi rege imentul 9 de dragoni, la div. Budapes ta brigada 8 de cavale­rie; la div. Stanis lau brigada 1 3 şi 15 de cavalerie; la div. Timişoara brigada 6 şi 7 de cavalerie.

Academie pentru Landwehr. Alăturea de Academia militară Teresiană din Wiener-Neustadt, întemeiată la 1752, cu începerea anului şcolar 1912/13 se va deschide tot la Wiener-Neustadt „Academia militară Francisc Iosif" cu aceeaş or­ganizaţie, dar destinată numai oficerilor dela ar­mata proprie austriacă (Landwehr). In acelaş timp

— N u , nu vreau! — zise hotărît Cicikof, şi îşi r idică to todată cele două mâni spre a face un îndoi t scut feţei sale, căci afacerea era în adevăr din cele mai calde.

Precauţ iunea era perfect justif icată; Nozdref îşi ridicase m â n a într'un chip foarte ameninţător şi se putea în tâmpla ca unul din frumoşii obraji p l in i şi rumeni ai înţe leptului erou al odiseei noastre să se acopere cu un s t igmat s tatornic: dar dupăce în lătură lovitura, el prinse braţele groaz­nicei gazde şi le ţ inu cu o mare putere.

— Porphiri! Pav luşka! — stridă din toţ i p lă­mâni i . Nozdref furios, s i l indu-se să scape din î m ­brăţişarea oaspelui său.

In strigătul acesta al s tăpânului casei, Cici­kof, spre a evi ta să facă pe nişte lachei martori ai unei scene scandaloase , şi s imţ ind de altfel că era fără de nici un folos dacă ţ inea aşa cu forţa braţele un m i n u t mai m ul t ori mai puţin, pe ad­versarul său, îi lăsă l ibertatea mişcărilor. In aceeaş cl ipă se arătă în prag Porphiri, urmat numai de­cât de Pav luşka , vo in ic cu care nu făcea de fel să se măsoare .

— Ei b ine ! să vedem, t u nu vrei să s fârş im part ida? răspunde-mi scurt; te întreb pentru u l t ima oră! — zise Nozdref cu buzele tremurânde de mânie .

— E peste put inţă să isprăvim part ida asta, — zise Cicikof, şi privi lacom pe fereastră: e l văzu în curte brişcă se găta aşteptându-1, iar Sel i fan pe capră pândind un semn al eroului nostru ca să m â n e îna intea uşii , sä-1 ia şi să plece.

Pag. 9.

se aisteajă şcoala, de cădeţi de Landwehr din Viena şi cursul pentru ofiţerii de cavalerie la Landwehr, din Olmiitz, având a fi înlocuite cu şcoalcle de cădeţi deja existente ale armatei comune.

f Dr. Alexandru Popa, p r o t i m e d i c distric­tual la Speis ing , un suburbiu al Vienei, a fost î n ­mormânta t mercuri în c imit irul acestei local i tăţ i pitoresc s i tuate la poala comune i de dealuri ce în ­cadrează de partea aceasta metropola.

Originar dela Blaj dintr'o femilie fruntaşă î n ­rudită cu Şuluţeşt i i , a s tudiat la Viena, aci s'a că­sătorit , aci ş i -a făcut cariera ca medic al locului aminti t , aci s'a s t ins în al 5 0 - l e a an al etăfii, in l ocu l străin unde şi-a tocit viaţa. Copii n'a avut ; văduva îl deplânge, şi rudenii le de acasă şi prie­teni i săi de acelaş sânge din Viena.

La înmormântare i-s'au făcut frumoase o n o ­ruri. Şeful serviciului sanitar al capitalei , dr. B ö h m , a as i s tat şi reprezentanţi i autorităţi lor orăşeneşt i ; iar funcţionarii din loc au participat în uumăr c o m ­plet, a semenea corporaţiunile locale, care toate m u l t au de m u l ţ u m i t decedatului , cele două reuniuni de cântare, soc ietatea de lectură, pompieri i ; dintre lo­cuitori doară toţ i câţi puteau fi liberi. Preoţi i ca­tol ic i au spus rugăciunile , după ritul lor. Dar toţ i au şt iut că acest o m bun cu care atât de bine erau împreună era de alt n e a m şi poate cu atât mai mul t s'au s imţ i t obl igaţ i : în t imp ce convoiul îna inta spre biserică apoi pe coasta col inei spre c imit ir tricolorul românesc fâlfăia uşor de pe co­roanele de flori depuse de ramâni , privirile erau îndreptate toate spre grupul ce mai trist şi tăcut îna inta în cortegiul funebru, şi prin m u l ţ i m e trecea o şoaptă: sunt naţionalii săi, Românii; iar când deasupra groapei d. dr. Mihai A. Popovic i a rostit duioase cuvinte de jeluire şi s'a respândit peste ci­mit ir în văzduh dulcele grai românesc, aceiaşi şoaptă a tremurat pe toate buzele şi mulţ i ochi s'au u m ­plut de lacrimi pentru duioş ia momentu lu i .

Locuind la periferie, dr. A l e x a n d r u Popa mai arareori se putea arăta la întâlniri le col inei ; dar se sol idariza cu toate mişcări le naţ ionale din Viena. Dar cei d in centru mulţ i surprinşi de şt irea morţi i , căci to tuş sperau că în sfârşit va răzbi organizmul său puternic -—, toţ i au grăbit acum a-i da c instea cea de pe urmă: bătrânul d-n |dr. Nicolae Teclu, membru al Academie i române, a înv ins distanţa şi d. general Alexandru Lupu şi d. dr. Sterie N. Ciurcu, şi toţ i colegi i şi cunoscuţ i i defunctului , prietenul său in t im dr. I. Cuparescu cu familia, fostul său conmembru m a i tânăr la „România jună" d. de­putat dietal dr. Alexandru Vaida, părintele proto-presbiter P. Boldea, d-nii dr. E. Doctor, dr. I. de Turcu, dr. V. Ternoveanu, dr. Lazar Popovic i şi doamna, dr. V. Roşea, arhitect Cezar, B. Popovici , dr. Mihai A. Popovic i , profesor C. Nede lcu , repre-z intanţ i i societăţ i i „România Jună" 1. Hosan şi G. Pridie.

Dar nu era nici un mijloc să iasă dintr'o casă unde un duşman furios îi pândea cea mai mică mişcare, şi când, de cele două părţi ale uşii, s te teau ca de sant ine lă doi dulăi, cari i-ar fi fărî-m a t membre le ca să nu fie fărîmaţi ei înşişi de cătră furia stăpânului , în caz de nesupunere sau şovăire.

— Aşa dar tu nu vrei să sfârşim partida ? — repeta Nozdref cu faţa aprinsă.

— De ai fi juca t cum se cuvine unui o m cum se cade, bun; dar acuma eu nu pot.

— A h ! t u nu poţi, laşu le ' când vezi că par­t ida e rea, strici jocul numai decât şi z ic i : Eu nu pot. Aşa! snopiţi-1! — sbieră el cât î l ţ inea gura adresându-se cătră Porphiri şi Pavluşka , — şi el însuş puse m â n a pe sdravăna ţeava de pipă de cireş.

Cicikof se făcu alb ca un prosop. El voi să z ică ceva, dar numai buzele i se mi şcau; l imba îi îngheţase în gură.

— Sdrobiţi-1! strigă Nozdref înaintând cu ţeava de cireş în mână , aprins de tot , numai o sudoare, ca şi c u m ar fi mers la asaltul unei for­tăreţe inaccesibi le .

„Snopiţi-1!" — strigă el cu acelaşi gla i cu care în c l ipa unui asalt veritabil , strigă com­panie i sale: „Camarazi! înainte!" un mic sublo­cotenent oarecare, a cărui bravură desnâdăjduitâ este atât de cunoscută , că se dete ordin ca să-1 ţ ină de braţe şi de umeri în c l ipa focului celui mai mare ale luptei . Ce eă-i faci ? tânărul erou este în prada amtţe le i răsboinice, imaginaţ ia lui este zdruncinată; îna intea ochilor lui se arată ima-

P a g . ! 0 . R O M A N U L Nr. 48 -1912 .

Dintre cunoscuţ i i străini ai familiei amint im că a rămas în conduct până la c imiter renumita artistă Hansi Niese . c. n.

— Regina Mic născ. Cherebeţiu ca soţie, Va*iliu şi Virginia ca fii, Hermina şi Teresia ca surori în numele lor şi a celorlalţi numeroşi con­sângeni cu in ima frântă de durere anunţă amici lor si cunoscuţi lor, că credinciosul soţ, îngrijitorul părinte, iubitorul frate şi harnicul funcţ ionar Gavril Mic, fost casier la inst i tutul „Chiorana" dup i u:i morb greu şi înde lungat provăzut fiind cu ff. taine ale muribunzi lor a trecut la cele veci ­nie- în 8 martie în etate de 3 6 ani. Osăminte le pământeşt i s'au astrucat după ritul gr.-cat. în 10 martie în c imiterul famil iar din Şomcuta-Mare.

F r a u d e l e dela c. f. ruseşti. Din Petersbusg vine ştirea, că procesul fraudelor săvârşite cu pri­lejul couftruirei liniei ferate a Wolge i s'a ter­minat .

Preşedintele „Bandii comerciale private", Go-lubew, a fost osândit, la 4 luni în-hisoare de for­tăreaţă; consil ierul de í-tnt Neratow şi inginerul Alexandrow au fost osândiţi la câte 2 luni si j u ­mătate închisoare şi pierden-a d-epturilor c tăţe-n e ş h ; Maurice Neratow, uu frate al consilierului,

la un an închisoare. Ceilalţi acuzaţi fură achitaţi . Afară de asta consil ierul de stat Neratow a

mai fost osândit la o despăgubire de 6 5 8 . 0 0 0 ruble.

Cei doi Neratow sunt fraţi cu cunoscutul mi­nist rn Neratow.

D e p u t a ţ i sinodali din cler au fost aleşi joi , pentru t-inodnl arhidiecezan, următori i domni : Cer­cul Sibiu. P. C. Sa, arhimandritul dr. Ilarion P u ş -cariu, vicariu arhiepiscoaesc. Cercul Săl işte , dr, Ioan Stroia. protopresbiter. Cercul Săbeşul-săsesc. Sergiti Medean, protopresbiter. Cercul Alba-Iulia. Nicola« Ivan, asesor consisorial . Cercul Deva, Va-sile Domşa, protopresbiter. Cercul Haţeg, Lazar Trit an, asesor consistorial . Cercul Uia, Zevedeiu Mureşian, protopresbiter. Cercul Geoagiu, dr. Ioan Lupaş, protopresbiter. Cercul Z<rand, Vasile D a -miun, protopresbiter, deputat die;al. Cercul Câm­peni, Romul Furduiu, protopresbiter. Cercul Turda J o v i a i Mureşan. protopresbiter. Cercul Cluj, P . C. Sa protosincelul dr. Eusebiu R. Roşea director se­ni narial. Cercul Dej, Vasile Duma, protopresbiter. Cercul Bistriţa , Galacteon Şagău, asesor cons i s to ­riali. Cercul Târnava, Mateiu Voilean, asesor c o n s i s ­torial. Cercul Sighişoara, Dumitru Moldovan, pro-(o; resbiter. Cercul Treiscaune, Const. Dimian, pro­topresbiter. Cerbul Braşov, dr. Vasile Saftu, proto­presbiter. Cercul Br<in, Ioan Hamsea, protopresbiter, şi e e m d Făgăraş, Nico lau Borzea, protopresbiter.

x Grăbiţi şi cumpăraţi dela Korányi în piaţa Libertăţii, ghete, pălării şi alţi articoli de

modă pe lângă preţuri enorm de ieftine, cari se vor vinde numai scurt timp.

Aviz! Fiecare român de bine, care ar fi lip í de maşini agricole, motoare cu benzin, ferârii arme, etc., să cerceteze firma româneasă Fraţii Burza din Arad, (Borosbéni-tér). Spri­jiniţi pe Români 1

Numai semânţa Mauthner cumpără cei ce judecă bine, economii cari îşi înţeleg inte­resul şi grădinarii cu oarecare experienţă chiar şi atunci când altele ar fi mai ieftine, căci din practică se ştie că aceasta nu ar putea să fie decât în detrimentul seminţelor şi spre paguba cumpărătorilor.

„Cele mai vestite ghete americane „Vera" se vind numai la firma B u c h s b a u m és T-sa Arad. Cetiţi anunţul de azi.

— Ziarul „Românul" şi foaia poporală „Poporul Ho­mari" se află de vânzare în Bucureşt i la librăria „Neamul Ro­mânesc" şi la Mihail Vlad proprie­tarul chioşcului de cărţi şi ziare, Calea Grivlţa.

Teatrul Apollo. Azi, mercuri, teatrul Apol lo va prezintă următorul program foarte bogat :

1. Tabloul ce oferă lumea privind-o sus (ta­blou senzaţional) . — 2. Mulţi hoţi-spărgători (amu­zant). — 3. Trăsură de mărfuri furată (dramă americană senzaţională) . — 4. Friţ se căsătoreşte (umorist ic) . — 5. Foc şi fum (dramă senzaţ ionala. 6. N a u k e între două focuri (amuzant) .

Preţurile locurilor: Lojă, de persoană 1 cor. Loc rezervat 1 cor. — Locul I 8 0 fii. — Locul 11 6 0 fii. —- Locul III 4 0 fii. — Locul IV 2 0 fii. —

Orhestră proprie. — Garderobă. începutul reprezentaţi i lor seara dela orele ,">

şi j u m . — 1 1 noaptea.

Bibliografie

A apărut nr. 2 4 din Bibi. Lumina, conţ inând „O călătorie visată11 de cunoscutul scriitor A. Ce-hov, în traducere românească de G. Carp. Un vo­lum de 1 2 8 pag. 3 0 b.

* Nr. 2 „Foloase le învăţături i" d e P . Dulfu — ' 2 0 Nr. 21 „Cântece voiniceşti şi ostăşeşt i"

de C. Rădulescu Codin St. Tuţescu şi S. Kiri leanu — ' 2 0

Nr. 2 4 „Din legendele neamului de Ho-henzol lern" de St. Iosif -HO

Nr. 2 5 „Flori şi poveşt i" de Ion Dra-goslav —'20

Nr. 2 6 „Din Bucov ina de altă dată" de Ion G ămadă • —'20

Nr. 27 „Românii de peste Carpaţi" de I. Slavici - %

Nr. 2 8 „Co'inde şi Cântece de stea" de Cri:-tu Negoescu —'20 Din Bibl ioteca pentru popor a Casei şcoalelor:

1. Povestiri din Ha l ima cartea I. —'50 2- TI 11 11 11 —

3 . Povestiri de petrecere şi de folos de M. Sadoveanu —'40 Se află de vânzare la principalele librării

din capitală şi provincie. M e t o d i c a g r a m a t i c e i , a r i t m e t i c e i ş i g e o m e ­

triei , l ucrare p e n t r u n o r m a l i ş t i , învă­ţător i ş i in s t i tu tor i 6.-

Rosett i D. R., Razna, note din călătoria, cu o scrisoare de N. Iorga 3'—

Sadoveanu M., U n inst igator 125 C u l e a D . S p . î n v ă ţ ă m â n t u l d e s p r e natură

î n ş c o a l a p r i m a r ă 3'50 C u r s d e p e d a g o g i e t e o r e t i c ă ş i pract ică de

G a b r . C o m p a y r e 2"-Collodi C. Păţani i le lui Ţăndărică (Pove­

stea unei păpuşi de lemn) trad. de A. Buzescu 1.50 Cărţile acestea s e găsesc de vânzare şl la

Librăria Diecezana. Arád, Deák Ferencz 33.

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I

Dlui A. Ţ. Schi ţa „Un foc" denotă călit de expunere dar e lipsită de interes. Nu are nici o deslegare. Poate altceva.

Dlui „Un abonent". Am cetit începutul în­cercării voastre „Anica". Până să ajungi la romane trebuie să citeşti mult . Sfatul nostru este să citeşti m<dt îna inte de a te apuca să scrii.

Dlui V. St. Poez ia d-tale „La icoană"1 e frumoasă. O v o m publica cu cea mai mare plăcere. Te rugăm să ne mai trimiţi .

Redactor r e s p o n s a b i l : Atanasiu Hălmaxian.

O rilgare modestă , c a r e n u v ă costă nici o obosea lă d a r A d m i n i s t r a ţ i e i n o a s t r e îi poate fi de m a r e folos. A d m i n i s t r a ţ i a n o a s t r ă roagă pe to ţ i ceice t â rgu i e sc şi c o m a n d ă din articolele a n u n ţ a t e în foaia n o a s t r ă , — să amintească că

firma a cet i t -o în z ia ui „ P o p o r u l R o m â n 3 .

ginea lui Suvarof, iar z iua va avea glorii pentru adevăraţii viteji. „Camarazi! înainte!" — strigă el, înaintând mereu, fără să se gândească că colo unde târă el lume, mii de guri de puşcă stau î n ­dreptate prin spintecături le meterezului , inaccesibi l şi care se ridică până la nori, că va fi aruncat în »er. ca un fulg uşor, cu toţ i oameni i lui, şi că deja ş.ieră ghiuleaua fatală, care va străbate gura din care ies aceste strigăte răsboinice.

Dar Nozdref, aici, reprezenta destul de bine pe desperatul sublocotenent avântându-se apucat de ameţel i bpre fortăreaţa asediată, e drept să recu­noaştem, de altă parte, că puternicul, împotr iva căruia înainta el atât de voiniceşte , nu aducea nici pe departe cu fortăreaţa inaccesibi lă a paralelei mele. Recunoaştem, din potrivă, că omul-fortă-reaţă încerca o aşa groază, că sufletul i-se cobo­râse până sub tălpi le picioarelor.

Deja causa din care Cicikof nădăjduise să-şi facă un meterez, fu repezită din drum în năvala sălbatecilor satel i ţ i ai asediatorului; deja, cu ochii cl ipocinzi , cu îndrăsneala aproape st insă el se re­semna, cu moartea în suflet, să facă asupra-şi în ­cercarea ţevei cercheze a gazdei sale, şi D-zeu ştie ce s'ar fi în tâmplat cu el! dar soartea se îndură fă-i cruţe coastele, spetele, şira spinării şi toate părţ i ! e nobi le şi del icate ale eroului nostru: de­odată se auzi, ca de sus din nori, sunetul ascuţi t al unui c lopoţel de probă; un sgomot de roate se alătură din ce în ce m a i dist inct la sunetul c lo­poţelului; o trăsură se opri sgomotos în faţa în ­truni, şi se aus i în întregul apartament, ecoul pu­

ternicei sforăituri din nas şi al respiraţiunei iuţi a trei cai spumoşi , cari se opreau după o straşnică alergătură.

Toţ i căutară maş inal pe fereastră; un o m cu mustăţ i , cu u n surtuc demi-mil i tar , coborî din tră­sură. D u p ă două ori trei întrebări scurte făcute în anticameră, el întră în cl ipa chiar când Cicikof, foarte rău revenit din groaza lui, se găsia în cea mai destrăbălată s i tuaţie din lume.

— Să-mi fie permis a şti, domnilor, care din d-voastră este Nozdref, s tăpânul pământulu i aces­tu ia! — zise necunoscutu l privind rând pe rând cu uimire la Nozdref, care s tătea înarmat cu o zdravănă ţeava de pipă ca cu- o armă ofensivă, şi la Cicikof, care începea a câşt iga ceva mai multă l inişte şi a reflecta în privirea lui o dulce zare de nădejde.

— Daţ i -mi voie , mai întâi , să ş t iu cu cine am onoare să vorbesc, — zise grav Nozdref îna in­tând spre convorbitorul său.

— Şeful pol iţ ie i districtului , căpitanul- i s -pravnic.

— Şi ce afaceri vă aduc pe aici? — A m veni t aici, domnule , să-ţi declar, ş i-ţ i

declar, în puterea unui ordin, care mi-a fost în ­credinţat de cătră justiţ ie, că d-ta eşti sub jude­cată, adecă la dispoziţ ia tribunalelor, şi vei rămâ­nea în s i tuaţ ia aceasta, până se va da hotărîre de­finitivă în procesul , care vi-s'a intentat de cu ­rând...

— Ce dobitoc ie! Un proces mie? o acuzaţie? Cum vine, m ă rog, adecă afacerea asta?

— D-ta eşti impl icat într'o cercetare, care se urmează cu privire la o orgie, în care mai mult boeri, în stare de beţie, au insul tat pe Maximei, proprietar şi boier ca şi ei, şi aceasta, anume, Io-vindu-1 cu bastoanele .

— D- ta m i n ţ i ! Eu n'am zărit în viaţa mea nicăiri pe acest domn Maximof de caro vor-biai...

— Prea onoratul m e u domn, să-mi dai voie să observ, că eu sunt un vechin militar, ofiţer ori funcţionar public, şi bine înţeles, în clipa aceasta, în exerciţ iul funcţiunei . Voi ba pe care ai folosit-o o poţi spune fără îndoială vre-unuia din servii d-tale dar nu mie .

Nozdref luă o poziţ ie superbă; buzele Ini strânse şi privirea lui aţânt i tă la magistrat erau de natură a te face să te temi de un scandal, dar fără mare consec inţă pentru martori.

Cu toate acestea Cicikof nu simţia de fel curiositatea să vadă ce avea să răspundă gazda şi prietenul său; bucuro3 de încurcătură, el se re­trase binişor să pună m â n a pe capela, apoi« strecură pe la spatele edi lului imperturbabil, ajanee în anticameră, în curte, se aruncă în brişcă, porunci lui Sel i fan să ia la larg, apoi să dea drumul la hăţuri şi să mâne în goană mare.

(Va u r m a )

F

Jir. 48—1912. R O M A N U L Pag. 11

La moara de apă cu sul hi Záray Ödön ( a p r o a p e de „Gyeptér'") s e nesc orice c o m a n d e p e n t r u m ă c i n a t u l fainei casă şi ur lui tul n u t r e ţ u l u i în c a l i t a t e n e e x -iţionabilă.

Prenotări s e p o t face î n s t rada B e r c s é n y i lós nr. 2.

Un acţionar institutelor d e cred i t şi e c o n o m i i „Timişniui", Heina". „ V i c t o r i a " şi „Oraviceana" c e d e a z ă eptuî său d e o p ţ i u n e p e l â n g ă pre ţur i l e fixate prospectele d e e m i s i u n i n o u i a n u m i t e l o r i n -tote.

Doritorii s ă s e a d r e s e z e la A d m i n i s t r a ţ i a irului nos t ru .

SUIŞ A NA", ins t i tu t de credi t şi de pomii societate pe acţii îu Brad.

Concurs repeţit. Subscr i sa d i r e c ţ i u n e d e s c h i d e prin a c e a s t a

ocurs p e n t r u o c u p a r e a u n u i

post ele practicant filiala s a din H ă l m a g i u ( N a g y h a l m á g y ) c o m i t ,

radului, s u b u r m ă t o a r e l e c o n d i ţ i u n i :

Recurenţ i i să fie a b s o l v e n ţ i d e ş c o a l ă c o -Brcială s u p e r i o a r ă , s ă c u n o a s c ă l i m b a m a -hiară. în s c r i s şi vorbi t , e v e n t u a l şi c e a g e r -

nă. Ce i c u p r a x ă şi c u s e r v i c i u l m i l i t a r î n -feplinit vor fi prefer i ţ i .

Salar a n u a l : 8 4 0 c o r o a n e , p lă t ib i l î n r a t e mare, afară d e a c e a s t a î n c ă 1 5 % d u p ă a c e s t ilar ca a d a u s d e s c u m p e t e ş i t a n t i e m ă s t a t u a r ă ie anul 1911 c irca 170 c o r o a n e ) .

Postul v a fi a s e o c u p a , d a c ă e p o s i b i l mediat, m a i t â r z i u î n s ă l a 15 A p r i l i e n. 1 9 1 2 .

c o n c u r s u l u i e p â n ă în 2 5 M a r t i e J erminu 1812 . n.

Direct 'unea.

Sunt r e c u n o s c u t e de c a l i t a t e a c e a m a i bunii

G H E T E L E pentru doni n i . d o a m n e ş i c o p i i , p r e g ă t i t a in a t e l i e ­rul propriu a l „ A s o c i i i ţ i i m e i căi ţ i i n a r i l o r Arada i i i" ţi se pot procuri i eu p r e ţ u r i l e c e l e m a i m o d e r a t o .

D i r e c t o r : I U S T I N O L A R.

A R A D , S z a b a d s á g - t é r Nr. 14. (Filiale în PISCHI şi CERMEI).

liâuză săcu iască desert witabilitate garantată (specialitate).

Rfoţ-wo de prima calitate în O l 0 . U Z . c t burduf şi vană ::

oferă falnica de b r â n z ă de oaie din Ardeal

CAROL A L B R E C H T NAGYSZEBEN, Burgergasse 13—15

Listă de preţuri şi mo­dele gratuit şi franco.

IGNATIE STICSINSKY zugrav şi văpsitor, negu-: storie de văpsele

LUGOJ, Palatul evangelic-reformat.

Telefon nr. 164. — Telefon nr. 164.

• mm- nm 1

BINETH IGNÁCZ ARAD, Szabadság-tér nr. 15.

A t r a g a t e n ţ i u n e a o n . p u b l i c ş i r e c o m a n d m a g a z i n u l m e u b o g a t a s o r t a t c u t o t f e l u l d e p i e l ă r i i d i n p a t r i e ş i s t r ă i n ă t a t e . C o m a n d e l e d i n p r o v i n ţ ă s e e x e c u t ă p r o m p t ş i c o n ş t i i n ţ i o s . P r e g ă t e s c p ă r ţ i s u p e ­r i o a r e m o d e r n e p e n t r u g h e t e .

Telefon nr. 828.

• • • • • • • C N FISCHER TESTVÉREK

fabrica de rolete, îngrădi tur i , site, : : ro le te do oţel şi m a t r a ţ e : :

A R A D , József föherceg-uí firul 18. Fabr i ca : Kossuth-utca 45.

R e c o m a n d ă î n a t e n ţ i a o n . p u b l i c t o t ­f e l u l d e l u c r u r i d e b r a n ş e , c a r i s e a f l ă î n m a g a z i n u l f i r m e i , c u preţuri ieftine. îngrădituri dela 30 fii. în sus metru •

Catalog la dor inţă gra tui t . T e l e f o n 5 5 7 .

PE1

K O H N J A K A B VĂPSITOR ŞI ZUGRAV.

A R A D , STR. WEITZER-JÁNOS 17, ANGAJEAZĂ ORICE LU­

CRARE DE SPECIALI­

TATE. E X E C U Ţ I E

SOLIDĂ CU PREŢURI

S C Ă Z U T E . LUCRĂRI

PENTRU PROVINCIE SE

EXECUTĂ PROMT ŞI

ELEGANT.

•o

u D -

o m CNI

S O)

> 03

•«-» GQ O C u <u •o IU c cs o o. 3

• A l

Licitaţie concesionată de autorităţi

ARAD, (Palatul leatu lu i ) . Telefon nr. 10.

Vinde în cantităţi mari şi pe preţuri foarte re­duse articole de

caliîate bun Cu bani gata va avea rara ocaziune a-şi procura orice pe pre­ţuri ce se vor stabili prin învoială obiec­

tele ce ar dori.

Săptămâna aceasl i il r i -dele şi cordele ce .i i ..i ; i rămas .

Vânzarea nu va ţinea decât scurt t imp.

p 5' -t »> •o 3 n <9

%. 23 metri pânză G—G-50, 7 — 7 - 5 0 .

Calitate corespunzătoare ori cărui scop.

Şifonuri SchrolI de toate calită­ţile, albituri pentru masă, m a ­sate ş i şervete cu preţuri scăzute.

Pardesiu pentru dame 7 5 0 — 9 5 0 îl. S e gss3se d e t o a t e cu lor i l e .

Pelerine pentru fete î n c e p â n d d e l a 2 5 0 fi.

Rog priviţi galantarele mele.

o.

N c

Pa?. 12 R O M A N U L Nr. 48-1912.

A N U N Ţ -Aduc la cunoştinţa foştilor mei muşterii, on. public

şi tuturor acelora, cari m'au cunoscut sub numele de SEE-LINGrER M. ANDOR, că mi-am maghiarizat numele de fa­milie în ARÂDI şi sub această nouă firmă am deschis o prăvălie de ciobotărie în strada Salacz nr. 1 în localităţile Rónay Jenő, dela care am cumpărat depozitul şi atelierul. Noua prăvălie am reînoit-o cu marfă indigenă, americană şi engleză, vânzând marfa veche, luată dela Rónay în preţul fabricei. Ţin în depozit orice ghete de domni, dame şi copii, ghete de bal, papuci şi pantofi.

Cu stimă: Aradi (Seelinger) M. Andor

str. Salacz nr. 1.

Nouă ppabirălie

de pălări i moderne pentru dame in Arad Am onoare a aduce la cunoştinţa bună-voitoare a m. st. doamne din loc şi pro­vincie, că mi-am deschis în edificiul „Cru­cea Albă" din Arad str. Deák Ferencz

= prăvălie de pa arii moderne pentru dame = cu cele mai noui reviste pentru pălării moderne de dame. In urma experienţii fă­cute în patrie cât şi în străinătate mă aflu în plăcuta poziţie, de a putea oferi mult stim. cumpărători în orice timp cele mai elegante pălării şi pe lângă preţurile cele mai moderate. Pălării de doliu atât gata cât şi la comandă se pun îndată la

! ! Rugându-mă pentru binevoitorul sprijin. Ca toată stima: ADÉL LOVASY.

Ppimul deposit pomânesc de

al profesorului de muzică T. POPOVIOIîn SibÜU strada Cisnădiei nr. 7 (vis-â-vis de otelul „Împăratul roman"), aranjat cu instrumente din cele mai bune fabrici. împache­tarea şi transportul sunt gratuite.

Prospecte şi informaţii se dan gratuit.

I T A T A T A T A T A T A T A T A T A T A T Â T A

! Nou atelier de másarie! Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că în

Arad, s t rada Wesselényi nr. 1 mi -am deschis un a te l ier de tânip lăr ie pen t ru zidiri şi mobile.

Primesc spre efectuare: lucrări pentru zidiri, mo­bile, portale şi aranjamente de prăvălii corespunzătoare pentru timpul prezent în executare modernă, pe lângă preţurile cele mai moderate.

Cerând sprijinul on. public semnez cu toată stima:

I0AN PAPP, măsar de mobile şi zidiri, ARAD, strada Wesselényi nr. 1.

i

M A X I M I . V U L C U A R A D , Strada Fábián László n-rul 5—6.

II I fabricant de

maşini Telefon nr. 608.

Schimbarea locomobilelor de t reera t , să umble s ingure, o efeptuesc în preţuri modera te , după sistemele cele ma i prac­t ice şi cunoscute cu lanţ , cu roate şi cu

t ransmission.

Totfelul de maş in i pen t ru agr icul tor i , p r e c u m : pluguri , grapo, maşini de semănat , de tă ia t nutre ţ , de secerat, băţoase complete de t r ee ra t cu a b u r i ; Motor de olein brut ssui cu benzină. Mai depar te instalez totfelul de mor i cu abur , motoare sau mor i de apă, joagăre K U ; I fViestreu, ţ ig lăr ie şi a l te stabilimente mechanice-tehnice după cele mai noui şi mai moderne si bine recunoscute sis teme. Á se adresa la firma MAXIM I. YULCÜ Arad, s t rada Fábián L á s z l ó , (Uv.i'h gara mare) . : : :

Se caută o maş ină de 10 ori de 12 puter i de cai spre cumpăra re .

13 R O M A N U L Nr. 48—1912.

v Librăria Diecezană AR A D, strada Deák Ferencz nrul 35. — Telefon nrul 266.

Mare deposit de recvizite şi cărţi bisericeşti

de bronz aurit 25 cm. înalt cu dis­cul aurit Cor. 36*—

Potire cu paharul şi discul din argint curat şi aurite . . ~~. . . â 80 si 100 cor.

Potire din argint curat întregi cu disc şi aurit dela 200—300 cor.

Cutie pentru mir fa sfânt, botez din argint China 26 Cor.

Cutie pentru sfânta cuminecătură ia morboşi din argint China cor. 30"—

Candeie din aipaca a 6-50, 7-50, 8-50, 1 2 . 15, 24 şi 30 cor. bucata

Cădeinife din alpaca a 18, 2 2 , 24, 30 şi 5 0 cor. bucata

Vase pentru apă Şi Vin din cristal cu tava al­paca cor. 7-—, cu vasele şi tava din alpaca cor. 22.

CrUCJ pe altar cu piedestal din lemn, fru­mos lucrate â 4 cor., din argint China cu D-nul Hristos gravat în cruce şi cu decoruri aurite cor. 12*50 şi 20 cor. buc. din argint China cu D. Hristos în Email şi cu decoruri aurite 16—32 cor., şi 40 cor. bucata.

Linguriţă pentru sfânta cuminecătură din b r o n z aurit cor. 4, din argint curat şi aurită c. 9.

Copie din bronz aurită cor. 4, din argint cu­rat aurită cor."13.

Disc cu steluţă din bronz aurit cor. 15. steluţa separat 6.50 dîSCUl separat cor. 9*50 Disc cu steluţă din argint curat şi aurit cor. 30

Fesnice pe altar cu 2 lumini din bronz aurit cor 30, CU 3 lumini din argint cor. 60.

Feşnice înaintea altarului cu 3 lumini din lemn tare frumos lucrate, cu decoruri aurite şi argintate 150 cm. înalte păr, cor. 100. |

Tetrapod frumOS lUCrat, cu decoruri aurite şi argintate cor. 30.

ChiVOt din lemn frumos lucrate cu decoruri aurite cor. 100.

Litier din alpaca foarte frumos cor. 130. Rjpide din lemn frumOS lucrate şi aurite â

20—24 si 30 cor. bucata. Ripide din aramă frumos lucrate â 5 0 — 6 0 cor. buc.

Candelabre (policandre) pentru biserică din bronz curat şi aurite, foarte frumoase pentru 12 lumini âcor. 110—120—140 Şi 220 cor. buc. Pentru 24 lumini şi cu prisme cristal â 200 —260 cor. Cu 36 lumini a 3 0 0 — 4 0 0 cor. Cu 4 8 - 6 0 - 7 2 şi

* 90 lumini a 1000—1400 cor. Ornate (odăjdii) bisericeşti în toate execuţiu-

nile 145—1000 cor. Prapori in toate mărimile şi colorile dorite

dela 70—100—1000 cor. Pălării preoţeşti 10 cor. bucata Brâne preoţeşti metrul a 10—15 cor.

Prăznicare execuţie foarte frumoasă lucrate, pe lemn de tei conform prescrierei bi-sericei noastre â coroane 9 bucata, pe pleu cu rame aurite COr. 9.

Cărţi bisericeşti. Apostolul cu litere latine legat simplu cor 9'50

„ legat în piele roşie cu copcii „ 11 '50 Motivelnicill c u t t e r e cirile legat . . ., 5 '— Motiyelnic cu litere latine şi legat în

piele cu copcii cor. 13'50 Evanghelie cu litere latine leg. în piele

roşie cu copcii cor. 25 '— Legată în catifea roşie cu cei 4 evan-ghelişti la colţuri şi în mijloc cu răstig­nirea Domnului cor. 110'—

Octoich mare cu litere latine legat în piele cu copcii cor. 27 '—

Mineile pe 12 luni în 12 volume cu li­tere latine, fiecare legat separat în piele s j cu copcii cor. 186 '—

Triódul împreună cu strajnicul cu litere latme legată în piele roşie cu copcii . cor. 27 '—

II •

• • A Á

• A

ii A A A A A A A A A A A A

t A A A A t A

A A

i A A

A A A A

Pag. 14 „ R O M Â N U L " Nr. 48 - 1912

împrumut ieftin, fără cheltuieli anticipative, cu proce ite de 4 n/„ şi amortizaţie, pe pământuri, dela D—65 ani, rămânând procentele acele vi. Ofer diferite maşini agricole fabricatele cele mai bune, construcţia cea mai prefectă, precum: maşini de treerat, cu abur, benzin şi olei, maşini de semănat şi şi cosit cu abur, benzin şi olei pe lângă pre­ţurile cele mai convenabile cu plătire în rate.

Cumpăr, vând şi parcelez moşii, pământuri, fabrici şi case. Vând maşini, motoare calitate bună, preţ ieftin. Instalez lu­minare cu acetelin şi vând obiectele necesare.

La dorinţă trimit specialist. Caut agenţi la sate, pe lângă onorar.

Agentura generală comercială*

F á l m e r M á t y á s Timişoara, Strada Jenő-Herceg Nr. 13.

L JL JL JL JL JL JL JL JL JL JL1JL JL Á Ţ I M B A L E ! 3 ^

Ţimbalele inventate de mine, cele mai moderne, cu organism dublu de oţel, foarte Mş» trainice şi de o resonantă deosebită se pot Sg comanda numai dela mine, cu preţurile cele mal moderate, pe lângă ga-

ranţie de 5 ani. IVIésisAr*os Ferenc, HL_

i a b r i c o n t d a c i m b a l e , W. Budapest, VII., Bethlen-u. 39. )Sr-Preţcurenturl, Ia cerere, »e trimit gratis. Cores-pondenţa întrucât se poate •& ae facă In limba n ,

ungurească, germană sau sîrbească. yg'

T T T yşppppKpspp

I BAUMANN ARNOLD succesorul

LÁHNI KÁROLY, fjettor-icant de mobi e.

Älba-Iulia, Piaţa Szent István Nr. u. Recomandă mobile pregătiite In atelierul său din o l mai bun materia1, pentru dormitoare, sufragerii, locuinţe garson şi — birou ii pe lângă preturi ieftine. -

I

i m m

LTstefan Fekeshâzy |T~ Institut de văpsltorie da haine şl curăţătorie chimică.

Bistriţă, Főtér 17. Lângă Primărie Primeşte: curăţiri lucioase şi fine, cură­ţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi albituri de pat; perdele şi orice lucrări de branşa aceasta cu preturi foarte ieftine

Curăţire şi vopsitorie chimică de totfelul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii şi jachete fără ale desface; apoi materii de mobile, perdele dantele şi altele Execute promptă. Preturi foarte moderate.

B: LI IIIIII UIMII II II 11 Prima Pal tuto Maşini de cusut >Singer« mind W l i a , B l calitate bună, pentru flmei

cu 30 fl, (karikahajós) tot pentru femei 42 fl., cen tra bobin 47 fl, cu 5 cutii din oricare soiu 55 fl, cu luntre scufundătoare (sülyesztő karikahajós)— centralbobin fără sunet, artistic lucrate, un adevă-at decor pmtru casă cu

66 fl., precum şi biciclete cu 52 floreni, pe lângă garant ie de 5 ani — liferează:

KRAUSZ HENRIK, Budapest, IV., Veres Pálné-u. 40. Resînzătorilor le dau rabat. — Catalog

la cerere trimit gratis şi franco.

II 111 III II IIIll l l l l l l l

1 SFAT ŞI AJUTOR celor cari sufer d iregularităţi de stom; contra stomacului stricat, ardere de sto»! mac, încuierea scaunului, sgîrciuri dtf stomac, grea{ă, ameţeală, vomare, to' somnie, colică, anemie, gălbioare, ele.;

Ie recomandăm:

Picăturile de stomac »Br% mai nainte «picăturile Maria«, cell

Se capătă în fiecare farmacie. 0 sticli mare Cor. 1-60, sticlă mică 90 îil.6stide Cor. 540, 3 sticle mari Cor. 480. -Pentru trimiterea înainte a sumei tri­

mite franco: farmacie l i ..Regele talii" in VIENA, I. F l e i s c h « BDÂDY K.

FIŢI ATENŢI! la marca de scutire, care reprezintă pe »Sta Maria de Mariacell«, la împachetarea roşie şi li sut scriere, care este copie chipului de pe lăture şi să respin­

geţi orice imitaţie.

i • • t i • i T i r n r r i MTiTi ri

KUN ENDRE, atelier cu maşini electrice pentru

ascuţire artistică şi homorú. SZATMÁR,

c a s a - l . é v a y , via.&.-vis cl© r r l b u n a l .

Se recoman^ pentru pre­gătirea şi ascuţirea oricărui soi de cuţite, ca cuţite pen­tru căsăpie şi bucătărie, pen­tru masă şi bricege, unelte pentru ciobotari şi cojocari precum şi ascuţirea bricelor pre lângă preturi convena­bile şi execuţie ireproşabilă. La trimiterea a O brice bărbierilor le socotesc taxa numai pentru 5.'

1

III 11II UIMIM MM 1 I I I

1

K I R Á L Y L A J O S ferar, dogar, şelar şi lustruitor.

Aiud—Nagyenyed, Str. Teiuşului 14. Recomandă uzina sa înlocuită cu pu­teri motorice şi lucrative bune, pentru prepararea articolelor de ferărie, şelarii şi lustruire cu preţuri ieftine, dispunând de un serviciu prompt, execuţie modernă.

FILIALA FÄBRICEI DE GHETE „ANATOMICE" I0SK0YITS Telefon 218; A R A D , SZABADSÁG-TÉR 18. Telefon 218.

Extras din catalogul de ghete de primăvară: Ghete bărbăteşti din chewrau brunet cu baiere — — — — — Cor. 10'—

» > » » » » » americani — — — > 13 — » > » » » cu nasturi, » — — — > 17*— > femeieşti » » abbé — — — — — — — — » 750 » > > > spangnis — — — _ _ _ _ > 7 50 » » coloare galbenă deschisă, americani — — — — » 17*— » > Jumătăţi, din chewrau brunet cn nasturi - — — > 10*—

Diferite ca.lita.ti de ghete V>At-t>ătesşti şi fetaaeeşti: €Dof. 10>—, 13—, \*7—, 22— şi 28--

G h e t e p e n t r u c o p i i ş i f e t i ţ e d e l a . l ' S O p â n ă l o . 13*— C o r o a n e . I ' r c i t u r i s o l i d fixate ! G h e t e c o m o a . d e 91 t a r i !

E X E C U Ţ I E D E P R I M A C A L I T A T E !

fit. 48 - 1912 „ R O M Â N U L " Pag. 15

ÍÜST.4V S C H M I D T j mm ÍÜST.4V S C H M I D T INI fabrică de ploiere

liu Hermannstadt, G-osar-Ring HQ3-5 (Palatul Bodenkredit).

Recomanda magaz.nal săa bogat asortat ca cele nai nouă şi mai moderne

PLOÎERA-ENTOUTCAS (pt. s o a r e fei ploaie) precum şi

p l o i e r e } editate excelenta

intra .dowjîil şi daine. C o m a n d c l e s e e x e c u t a p r o m p t c u >,<î p u c t u a l i t a t e .

Damele cari voiesc să fie svelte, încerce corsetele mele

,Neuester Schnitt' necesare Ia costumele »Princes«

şi »Directoire«. O O R « B T E

după măsură, precum şi reparaturi se fac în acurateţa.

Gustav Zimmermann î S i I l i i n - T V a g y s z c b e n ,

Grosser-Ring, 1. în etaj.

mnmpwe #*t>»«* sita s*« • » »*o « u e*o tt% avă GVO a*s O*Ü m« e*s s*». sva »«91

Mândria oricărei gos­podine este pâinea' buna şi frumoasă!! în locul dospirii înde­lungat şi a frământării1

obositoare, este de re- ] comandat maşina „I D fcî A L," pentru dospirea şi frământarea pâinei, premiată în mai multe rânduri. La expoziţia de lucruri casnice din Timişoara 1908 distins cu Medalie de aur şi dipiomă.

Se poate comanda dela LEITNER SÁNDOR, CLUJ - KOLOZSVÁR, Deák Ferenc utca 3 sz.

GRAMAFOANE dela 28 cor. în sus. .... PLĂCI cu cântări româneşti.

» 9 9 9 9 9 9 9 9 9 f 9 9 9 9 9 0 9 § 9 9 9 9 9 $

E U G E N L I E B L I C H fotograf

Sibiiu—Nagyszeben, str. Elisabeta Nr. 56 (casa proprie). = Execută totfelul de icoane artistice. = lF*la*xtina.tipie, icoane simple, mici şi până la mărime naturală. F»ict«.«-i renumite în oleu în toată mărimea, după orice fotografie mică. Fotografiarea, copiiilor executată modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie că ateli­

erul acesta în privinţa mărimei este primul Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate foto­

grafia chiar şi pe timp ploios. — — — — | Qu desluşiri servesc, | — — — — • •

H. . V i i R I O « j r . ciasornicar,

Sibiiu — Nagyszeben, Reispergasse 11 Cea mai ieftină sursă de cumpărat a totfelul de

de buzunar şi de părete şi ciasornice deşteptătoare, precum şi articli opiici. Piăvălie de obiecte de aur şl argint signate

oficios. Toate reparaturile se exe­cută prompt ţi cu garantă.

1 • B B n a a o B B E i D B a a Q S B s a a a D B

Nou atelier de dulgherie Am onoare, a aduce la cunoştinţa On. public că

am deschis atelier de dulgherie şi măsar in Arad, »tr. Wesselényi Nr 1. Iau spre lucrare totfelul de lucrări la edificii, mobile, portale şi aranjamente de pră­vălii, executându-le conform tuturor cerinţelor moderne, cu preţuri ieftine.

Rog sprijinul On. public Papp iáficiü, măsar şi dulgher

Arad, str W i s s e l é o y i 1.

a e i B a a B 9 H B Q B B O e S G H l a B

m S c h r i m p l S z a n i s z l ó | N CEA MAI MARE IUMĂLORIE ŞI FABRICILE g Q LAMINĂRI DE CEARĂ ÎN UNGARIA DE r ^ 12 TEMESVÁRGYÁRVÁROS, FŐ-UTC? ^ Recomandă comercianţilor: turte şi prăjituri cu >fflfl precum şi luminări de ceară, albe şi colorate, fa'"" ^ t , pret moderat. — Bisericilor S'

*''/mm.'>. cumpărarea de luminări rr

Comandele se îndeplinehr

E D U A R 9 L E I E M , TINTCHIŢTA ş l ANIEPRIZĂ DE INSFULAFIANI

Bs^oenir Atelier: Strada Lungă Nr. 83. D r t t Ş ( } V , Prăvălie: Sfrsda Gáoel Nr . 2.

T e l e í o n N r . 3 3 4 , Se recomandă pentru pregătirea m u n c e i de tinichigiu şi galanterie ia edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase pentru bucătărie, dulapuri pentru ghîaţă, vase pentru spălat şi altele. S p e c i a l i s t îr» í i j> í i t l v i o t c IÎX O Î X S C Î , c a n a l i % d r i , conducerea de gaz de Iluminat, şl Instalarea camerelor de baie.

Lampe de carbid de totfelul dela 3 coroane în sus. — — Engrosiştilor li-se dau rabat Depozit b o g a t în vani de scăldat, cămine , c l o s e t e etc. Serviciu conştiinţios. Preţuri moderate. Reparaţie prompta.

Pag. 16 „ R O M Â N U L "

Pentru bolnavii de stomac! Tuturor cari suferi de stomac, fie în urma răcelii, ori-că şl-a prea încărcat sto­

macul, fie ci n'are pofti de mincare, ori mistuie greu, ori-că şi-a stricat stomacul prin mâncări prea reci, ori prea ferbinţi, prin o viaţi neregulată, având astfel catar de itoamc, cârcel, dureri, mistuire grea, le recomandat*:

Vinul aromat Hubert Ullrich, singurul remedia bun de casă, recunoscut de lumea medicali.

Aceat vin aromat este pregătit din buruieni de leac şi din vin bun, întăreşte fi dă viaţă organului de mistuire al omului. Vinul aromat linişteşte durerile şi intrfind în «finge are calitatea de al re'nol.

Prin întrebuinţarea la timp a vinului aromat se vindeci toate morburile. Astfel să nu Întârzie nimeni de a-I încerca. Slmptoame, ca dureri de cap, râgiieli, arderi în stomac, cari ebvin Ia boalele cronice de stomac, — t ate dispar dupl o scurtă in­ti ebuinţare.

NEREGULAR1TĂŢI DE SCAUN precum si urmările lui, colice, palpitiri de inimă, insomnie, suirea sângelui în ficat, bemoroide, se vindeci sigur prin vinul aromat. Vinul aromat influenţează în mod hotărât, îndepărtând din stomac ţi intestine, materiile stricicioase fi de prisos.

PAL1ZENIA, ANEMIA, SLĂBICIUNEA, toate sunt urmările unei grele mistuiri, a unei formări defectuoase a sângelui şi funcţionării neprielniee a ficatului. Şi la astfel de persoane se poate observa: insomnie, dureri de cap, etc. . . . Vinul aromat di un nou impuls vieţii slăbite. Măreşte apetitul, ajută mistuirea, reguleazi schimbarea materiilor în stomac, influenteazi formarea sângelui, calmează nervii şi dă vioiciune. Muite scrisori de mulţimiti şi recunoştinţă dovedesc pe deplin aceasta.

Vlnal a r o m a t p o a t e c a m p ă r a în butelii de 3 şl 4 coroane în farmaci i le din Arad, Aradu-nou, Glogovácz, Qyorok, Ménes, Paulis, Lippa, Hidegkút, Vinga, Székesut, Péc9ka, Tornya, Világos, Egres, Nádas, Berzova, Orczifalva, Merczifalva, Sándorháza, Bogaros, Szerb-Szt.-Péter, Perjamos, Szemlak, Szarafalva, Nagylak, Palota, Alberti, Mezőhegyes, Batonya, Marczib, Dombegy­háza, Kurtics, Ujszentanna, Pankota, Silingyia, Taucz, Szlatina, Baja, Kaprucza, Bresztovácz, Rékás, Oyarmata, Bruckenan, Zsadány, Szent-András, Ki»-Becskerek, Mehala, Temesvár.

Trimit de altfel şi farmaciile din Arad, via aromat în orice parte a tării. Să cereţi expres:

Vin aromat »Hubert Ullrich!« Vinul meu aromat nu e o compoziţie tăinuită: constă din vin de Malaga

4500, esenţă de vin 1000, Glycerin 1000, Vin roşu 2400, zamă de tătăiş 1500, de cireşe 3200, Anis rădăcină americană, á 100. — Din aceste se face mistura.

Fabrica nouă de O R O L O A O E D E T U R N

Sarkadi Zoltán & Comp. fabricanţi de oroloage pentru turnuri t în

Nagyvárad, Damjanîcs-u. 30. ( C a s a proprie)

Recomandă introducerea admirabilelor oro­loage de aramă, cari trebuiesc trase tot la 8 zile odată, pentru biserici, palate, primării, fabrice şi căsărmi. Se pregătesc or oloaga pentru preţuri convenabile, garaati» mai nmlţj ani. Paare lauer şi primăriilor se vând şi în rate lunare. Eepararea oroloagelor de turn se execută cu minuţiozitate

NUMAI ÎN SALONUL DE MODE

G E O R G E R U M M E L S I B I I U , HONTERUSGASSE Nr. 15. se execută costumele cele mai bune şi strict englezeşti, precum şi alte haine. Pune Ia dispoziţia stim. dame cele mai nouă şi cla­sice Journale. Ori-ce comandă se execută în 8—10 zile. — La damele din provincie iau probe în 6 or» de două ori. Haine de doliu le execut în 12 ore. — Convingerea e si­guranţa cea mai bună! — Rugând sprijin

Cu stimă: G E O R G E RUMMEL EL. i

Valorizare de nisip Cine are nisip mult, să ceară în interesul propriu, urma'

toarele cataloage şi prospecte: F. 3. Forme şi unelte pentru pregătirea articolelor de beton. F. A. Fabricarea ţiglei de beton, orânduită la lucru de mâni Cs. O. 4. Fabricarea ţiglei de cement pentru lucru de mini B. B. 1, Fabricarea blocurilor de beton. C. S. I. Fabricarea tablelor mozaic şl cement. Să ceară totodată examinarea gratuită a nisipului, mergerea

la faţa locului a inginerului nostru şi să examineze maşinile noastre de valorizarea nisipului.

ingineri, fabrică de maşini >entru industria de nisip,

udapest, YI I I . YiolatL' Szántó és Bed, I

i S c h w a l b A d o l f f i a V i l m o s

tinichigiu şi arăm ier. B u d a p e s t , " V I I . V e r s e n y - u . 8 .

t ( C o l ţ u l s t r ă z i i AI nrixnj-1) a Pregăteşte totfelul de lucrări

* de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, u-nelte pentru stupărie, vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, lack ori pe-troleu. facle, lămpi de car bid şi alte articole technice. C a s s e t e pentru bani. Catalog trimit gratuit şi franco.

U I U

P r e ţ u r i s a o l i c l e tyi i e f t i n e î

F r a ţ i i K l u b i t s c h k o atelier pentru instalaţiuni electrice şi de altă pu­tere, apaduete, vane de scăldat, colorifer şi cana­lizare. — Atelier de maşint, lucrări de aramă fi lăcătuşerie în S I B I I U , Burgergasse Nr. 14, Rugăm on. public pentru încredinţarea ori-cărei lucrări de branşe. Totodată ne luăm voia ai atrage atenţiunea asupra

clozetului rezis­tent la îngheţ, invenţie proprie.

Brevetată sub Nrul. 53932.

Are calităţile: l.Se poate monta în ori­ce loc, fiind eschi-să posibilitatea de

a îngheţa apa. 2. Prin spălarea repede foloseşte apă puţină. 3. în urma construcţiei simple, funcţionează sigur şi îndelungat. Este îndeosebi de recomandat la casele vechi, deoarece introducerea se face cu mică cheltuială. — Este deci interesul proprietarilor de case ca să caute a-şi aproviziona casa cu astfel de clozet

Instalateurilor şi negustorilor dau rabat. Ne* luăm voia mai departe de a reco­manda în atenţia onoratului public:

vase de aramă, căldări de aramă şi picioare pentru

căldări de tinichea. E x e c u t a r e s o l i d a , l a o r i - c e l u c r a r e !

ssHasHSHaasasiiHSHspsasiHii —

T i r n n d r,,; r o v r O ' R ' n T \ " \ , . ; u l .