Anul I. Maiu, 1907. REVISTA TEOLOGICĂdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/revi... · Anul...

Anul I Maiu 1907

R E V I S T A T E O L O G I C Ă o r g a n pent ru ş t i i n ţ a şi v i e a ţ a b i ser icească

A b o n a m e n t u l Pe un an 6 c o r pe o jumătate de an 3 c o r mdash Pentru Romacircnia 8 L e i Un număr 5 0 fii

RELIGIUNEA PRIMORDIALĂ SI ORIGINEA RELIGIUNII 1 )

III Hipoteza animizmului are o variantă care face icircncercarea să

explice originea religiunii din cultul icircnaintaşilor sau al străbunilor si al eroilor mari din trecut gt

Nu este noauă această icircncercare căci o icircntreprinse icircncă icircn anticitate raţionalistul grec Euhemer un aderent al şcoalei cire-naice care a trăit pe timpul icircmpăratului Alexandru cel Mare Acest scriitor a afirmat că zeii deosebitelor popoare au fost oameni muritori cari ei icircnşişi şi-au atribuit pacircnă ce erau icircncă icircn vieaţă puteri divine 2 ori apoi au fost divinizaţi după moartea lor de urmaşi icircn semn de pietate şi recunoştinţă pentru faptele mari de eroizm sau de binefacere cari le-au săvacircrşit icircn vieaţă Că ar fi voit Euhemer să explice icircn acest chip originea dintru icircnceput a religiunii sau a voit să arete numai obacircrşia unor zei păgacircni astăzi nu se poate constata cu siguritate deoarece scrierea ( bdquo t e ( gt laquo avwQacpri) icircn care şi-a desvoltat părerile referitoare la această chestiune sa pierdut afară de unele fragmente păstrate icircn traducere latinească

Euhemerizmul na aflat aderenţi mai icircnsemnaţi pacircnă icircn veacul trecut cacircnd 1-a reicircmprospătat evoluţionistul englez Merbert Spencer3

dacircndu-i totodată şi o formă mai ştienţifică După părerea acestui icircnvăţat omul primitiv ar fi ajuns la religiune dupăce a trecut prin

1 Vezi Nrii 2 şi 3 s bdquoSibi ipsis affinxerunt divinam potentiam unde dii sunt existimati Sextus

Empiricus VIII 258 3 Die Prinzipien der Soziologie Trad germ de B Wetter Stuttgart 1891

11

o serie icircntreagă de sinamăgiri psihologice Primul pas spre reli-giune 1-a făcut el atunci cacircnd a venit la credinţa icircn existenţa sufletelor cari trăiesc şi după moartea corpului Originea credinţii icircn suflete o explică H Spencer astfel

Omul primitiv a fost adacircnc impresionat de apariţia şi disshypariţia unor lucruri din natură cum au fost norii stelele etc Schimbarea aceasta a produs icircn conştiinţa sa ideea unei dualităţi a lucrurilor acelora despre cari şi-a format icircnchipuirea că apar alternativ icircn forme deosebite Ideea dualităţii lucrurilor a aflat-o confirmată şi de umbrele lor apoi şi de imaginele reflectate icircn apă pe cari neputacircndu-le explica altcum le-a considerat ca o a doaua fiinţă a obiectelor ca o fiinţă mai fină pe care a numit-o suflet La o credinţă mai sigură icircn existenţa sufletelor a ajuns icircnsă omul primitiv mdash zice H Spencer mdash cu deosebire prin vis In viziunile ce le-a avut icircn vis sa văzut pe sine petrecacircnd prin locuri străine icircntacirclnindu-se şi povestind cu persoane depărtate etc Dupăce sa trezit icircn naivitatea sa şi icircn lipsa puterii de jushydecată a atribuit visurilor ce le-a avut realitate crezacircnd că sau icircntacircmplat aievea şi a cercat apoi să le explice icircncredinţat de alţii că icircn decursul somnului nu sa mişcat cu corpul din locul unde a dormit şi icircncredinţacircndu-se icircnsuş că cu corpul nici nar fi putut străbate depărtări atacirct de mari ca cele din vis a fost silit să presupună că icircn fiinţa sa există un al doilea eu- cashypabil pentru manifestări de vieaţă mai superioare adecă un sushyflet -^ Conta care acceptează explicarea ce a dat-o H Spencer credinţii icircn suflete o ilustrează prin următorul exemplu laquoSă preshysupunem că un sălbatec care icircncepe a fi capabil de oare-care reflexiune visează că se duce la vacircnat că icircn pădure se icircntacirclneşte cu cutare om că icircmpreună cu el face un ospăţ icircmbelşugat cacircnd deodată la un strigăt al vecinului se trezeşte El poveshysteşte vecinului că icircn realitate el a fost la vacircnat şi la ospăţ Vecinul icircnsă icircl asigură că nu 1-a văzut icircn tot timpul somnului mişcacircndu-se din locul unde sa culcat Ce poate conchide de aici sălbatecul nostru El nu poate conchide de sigur decacirct că persoana sa este compusă din două fiinţe identice una care este culcată icircn timpul somnului şi alta care tot icircn acel timp se des-

1 V Conta bdquoicircncercări de metafizică materialistă Iaşi ed Şaraga p 25mdash26

parte de cea dintacirci pentru a umbla singură icircncoace şi icircncolo icircntorcacircndu-se repede la locul său ori de unde ar fi icircndatăce este chemată Această din urmă fiinţă este ceeace se numeşte mai tacircrziu sufletraquo Cacircnd aceasta laquoa doua fiinţăraquo sau sufletul se desparte pentru totdeauna de om acestuia i-se pricinueşte moartea iar sufletul duce mai departe o existenţă personală independentă de corp Credinţa icircn această existenţă personală a sufletului după desfacerea sa de corp i-sa icircntărit omului primitiv prin aceea că a văzut icircn vis ca vii astfel de persoane despre cari el ştia că au murit de mult Dar omul primitiv văzacircnd oameni leşinaţi şi icircn stare extatică mai credea şi aceea că sufletul se poate reicircnshytoarce din nou icircn corp spre a-1 icircnsufleţi de aceea icircmbalzama sau usca corpurile morţilor punea macircncări pe mormintele lor e t c ca să icircnlesnească şi să facă posibilă reicircntoarcerea sufletelor Din aceste datini şi ceremonii dela icircnmormacircntări sa desvoltat cu timpul cultul străbunilor care a fost mdash după H Spencer şi alţii mdash fundamentul tuturor religiunilor Străbunii au fost ridicaţi cu timpul la rangul de zei păstracircndu-şi icircnsă atributele fizice şi spishyrituale omeneşti şi numai icircn putere fiind superiori oamenilor La acei străbuni deveniţi zei icircşi reduceau originea toţi oamenii şi tot ei au fost consideraţi mai tacircrziu ca creatorii lumii icircntregi Cultul religios al străbunilor deveniţi zei stă deci la icircnceputul desvoltării vieţii religioase a tuturor popoarelor Din acel cult sar fi desvoltat mai tacircrziu toate religiunile

Vasile Conta 1 acceptează icircntocmai această explicare a originii religiunii cu singură deosebirea aceea că nu străbunii ci eroii deveniţi regi ai triburilor şi popoarelor primitive au fost ridicaţi la rangul de zei cărora li-sa adus cultul religios El icircşi motishyvează această părere prin afirmaţia că mai icircntacirci sar fi organizat omenimea primitivă politiceşte icircn regate sub cacircrmuirea eroului celui mai puternic care devenia rege şi numai după aceea sar fi consolidat legăturile de familie

Dar toată truda acestei argumentări forţate este cheltuită icircn-zadar Ea nu poate explica originea religiunii

icircnainte de toate hipoteza de care ne ocupăm face eroarea absolut nepermisă icircn ştiinţă din punct de vedere metodologic de a icircncerca să explice originea unui factor universal şi necesar

1 V Conta op cit pag 52mdash53

din vieaţa omenimii cum este religiunea din cauze de tot accishydentale singuratice şi neicircnsemnate cum sunt visurile Prin o astfel de procedură neştienţifică care violează principiul logic al cauzalităţii conform căruia icircntre efect şi cauză trebue să existe totdeauna o proporţiune dreaptă se deplasează chestiunile cele mai serioase şi mai delicate ale ştiinţii Ştiinţa trebue se respingă asemenea proceduri arbitrare fie ele aplicate cu ori cacirct de mare agerime a minţii

De tot curioasă şi imposibilă este explicarea ce o dă H Spencer credinţii icircn suflete la care ar fi ajuns omul primitiv prin observaţia umbrelor şi a imaginelor reflectate de apă cu deosebire icircnsă prin vis Umbrele şi imagiacutenele reflectate nu pushyteau deştepta icircn mintea omului primitiv idea sufletului pentrucă sufletul cacircnd este adus icircn legătură cu un obiect oarecare icircl caută şi omul cel mai primitiv icircn interiorul obiectului nu icircn afară de el Ce fel de suflet era acela pe care omul icircl putea călca cu pishycioarele icirci putea dripi şi chiar provoca să apară icircn dosul unui corp pus la lumină Despre suflete au altă idee şi oamenii cei mai primitivi fie că le privesc ca locuind icircn anumite obiecte fie că le atribue o existenţă independenta de obiecte

Şi afirmaţia că la idea sufletului ar fi ajuns omul prin vis este lipsită de orice temeiu psihologic deoarece icircn vis se vede omul atacirct pe sine cacirct şi persoanele cu cari are de a face după apariţia lor corporală iar nu după cea nevizibiiă spirituală Din acelaş motiv nu outea ajunge omul primitiv prin vis nici la creshydinţa icircntro existenţă personală a sufletului străbunilor săi morţi pentrucă icircn vis el na văzut sufletul ci figura materială sau corpul străbunilor săi Dacă visul ar fi condus pe oameni la idea neshymuririi lor atunci mdash după această hipoteză mdash era mai logic să se desvoalte credinţa icircn nemurirea corpului pentrucă corpul nu sufletul icirci apare omului icircn vis Dar să punem icircntrebarea şi aşa oare ar fi putut visa omul că vorbeşte cu persoane moarte dacă nar fi avut icircnainte de aceea credinţa icircn nemurire şi icircntro vieaţă viitoare Este greu a presupune aşa ceva deoarece visul icircşi are temeiul său totdeauna icircn ideile cari le cunoaşte omul si cari icircl preocupă cacircnd este treaz

Afară de acestea nici nu putem atribui cum face H Spencer unui om fie el ori cacirct de primitiv atacircta naivitate ca să creadă

icircn realitatea visurilor sale Şi cel mai naiv om este icircn stare să deosebească viziunile ce le-a avut icircn vis de icircntacircmplările reale prin cari a trecut icircn vieaţa sa Şi sălbaticul ştie că visurile nu sunt fapte icircntacircmplate Pe sălbaticul din exemplul lui V Conta a trebuit să-1 convingă icircndată ce sa trezit stomacul gol că ospăţul ce la consumat icircn vis nu stampară foamea In sfacircrşit chiar dacă sar fi aflat cineva care să creadă icircn faptica icircntacircmplare a visushyrilor sale sar fi putut lăţi oare acea credinţă la toate popoarele Cine va fi icircn stare să atribue omenimii icircntregi atacircta naivitate

Cea mai mare greutate o icircntimpină H Spencer atunci cacircnd vrea să explice desvoltarea credinţii icircn zei din cultul străbunilor Căci psihologiceşte este neexplicabil cum a putut să-şi ridice omul primitiv pe străbunii săi morţi la rangul de zei dacă riacutea avat credinţa icircn zei nici idee despre ceva divin Este evident că fără să fi avut omul primitiv icircn conştiinţa sa predicatul laquodivinraquo na putut să-şi laquodivinizezeraquo nici străbunii şi nici eroii sau regii săi Pentru a explica originea dintru icircnceput a religiunii nu ne interesează icircn locul prim cui a atribuit omul mai icircntacirci predishycatul laquodivinraquo c i cum a ajuns la cunoştinţa acelui predicat Această icircntrebare nu o lămureşte H Spencer pentrucă divinishyzarea străbunilor sau a regilor nu explică ci presupune existenţa credinţii icircn zei

Dacă credinţa icircn zei a premers divinizării strămoşilor şi a regilor atunci aceasta din urmă nu poate fi altceva decacirct o deshygenerare dela cea dintacirci Istoria religiunilor ne şi dovedeşte că cultul strămoşilor şi peste tot apoteozarea oamenilor muritori sa ivit totdeauna icircn acele timpuri cacircnd vieaţa religioasă se află icircntro stare de decadenţă icircntro astfel de stare se afla vieaţa religioasă icircn imperiul roman pe timpul apoteozei icircmpăraţilor şi tot aşa sa icircntacircmplat aceasta şi la alte popoare

Părerea lui V Conta că numai după organizarea politică a popoarelor icircn regate sar fi consolidat legăturile familiare icircntre oameni nu este confirmată de mărturiile istoriei cari ne doveshydesc tocmai contrarul că adecă familia cu referinţele bine icircn-chiegate icircntre membrii ei a fost fundamentul pe care sau clădit statele De altcum acea părere stă icircn contrazicere chiar cu principiul evoluţiunei al cărei aderent este şi V Conta căci acel principiu afirmă că omenimea a progresat succesiv dela icircncepu-

turile cele mai simple şi mai rudimentare la forme din ce icircn ce mai complexe ale organizaţiei şi vieţii celei mari sociale

Din toate acestea este evident că originea religiunii navem să o căutăm icircn cultul străbunilor sau al regilor şi că acest cult na putut exista la icircnceputul vieţii religioase a popoarelor Care a fost religiunea primordială a omenimii vom arăta icircn cele urshymătoare Dr Nicolae Bălan

DIN T R E C U T U L BISERICII ROMAcircNE B I H O R E N E

III Comisiunea din 1 7 5 4 mdash 1 7 5 6 (al II-1ea comunicat)

In piaţa sfacircntului Ladislau unde e azi şcoala reală era reshyzidenţa episcopală veche a episcopului latino-catolic In acest edificiu sa instalat biroul şi locuinţele private ale membrilor din comisiunea regească Pe timpul acesta episcopul sa mutat la vila sa Puspoki

In programa instrucţiunei regeşti dată comisiunii era cuprinsă şi laquoteza despre privilegiile date preagraţios naţiei romacircne Acest punct era mare bacircrnă icircn ochii de Argus ai ierarhiei latine tare jaluză de integritatea drepturilor sale avitice

icircncă icircntre desbaterile anchetei prime din anul 1735 1 sa abordat chestia că Romacircnii cuprindu-se ori nu sub terminul geshyneric de naţiune iliricăraquo Locotenenta cu datul de 20 Septemvrie 1735 rescrie episcopiei latine de Oradea ca să deie răspuns de-taiat şi motivat Negreşit că informaţiunile poftite sau trimis Dar la Viena nu le-au luat de bani buni si asa la anul 1754 icircntrebarea aceasta din partea Vienei sa privit de o cauză supe-rată şi comisiunea nu a mai putut reveni la ea meritorie Ea avea a se acomoda strict la inviaţiunile primite

Nu aşa a socotit-o guvernul bisericesc Conform axiomei juridice laquovigilantibus iuragt a ridicat protest la comisiune şi icircn un memorand solemn a exhauriat toate icircndoielile Dar cum se va vedea ulterior2 toată osteneala maghiarilor de a capacita di-casterile austriace că Romacircnii sunt cu totului alt popor mdash şi că

1 Cnf aici pag 134 8 Bunyitay 1 c 65 66 71 83 84

despre prerogative date Romacircnilor legile ungare nu ştiu nimic cauzele cari au subversat la liberarea favorurilor sacircrbeşti nu au existat nici cacircnd pentru poporul romacircnesc care nu a intrat cu patriarhul Cernovici mdash au rămas nucă icircn părete Operatul volushyminos elaborat de ancheta care ne preocupă a fost totuş la sfacircrşit relegat spre rezoluţiune despărţămacircntului iliric

Nu au putut fi aşa de ţapeni la cap cei concrezuţi cu rezolshyvarea cauzelor bisericeşti să nu observe la icircnceput de loc că Romacircnii afară de religiune alta nu au de icircmpărţit cu Ilirii ci nu au voit să recunoască icircn icircnţeles politic că este deosebire icircntre Romacircni şi Sacircrbi Dacă Nemţii nu pretextau icircn abstract că şi Roshymacircnii sunt popor iliric le-ar fi fost prea greu ca să icircmpărtă-şască pe Romacircni de uşurinţele de cari faptice i-au icircmpărtăşit Deci sa icircncurcat laquoex industriaraquo laturea dreptului ca să se poată justifica praxa

Dacă Romacircnii rămaşi icircn ortodoxie nu sar fi bucurat de nici un drept al compatrioţilor ortodoxi neromacircni atunci fără icircndoiale mai tare icircmbrăţişau unirea

Nunumai ierarhia latină a Orăzii era nemulţămită cu proshycedeul oficial faţă de Romacircnii ortodoxi dar icircnainte de aceea şi primatele Ungariei Leopold Kollonich energic remonstrează la curtea din Viena că Romacircnii ardeleni rămaşi ortodoxi să mai poată fi tractaţi ca omodoxii lor Sacircrbi Favorurile aplacidate Sacircrshybilor nu se pot extinde şi la Romacircni Ilirii sunt diverşi de romacircni etc e tc adecă bate tot pe coarda clerului orădan

icircmpărtăşirea Romacircnilor din fracircnturile drepturilor ilirice era deci mare piedecă pentru sporirea unirei bisericeşti romacircne Această unire apoi cum am văzut 1 mai sus icircn faţa ierarhiei latine din patrie era privită de o adevărată unificare2 De vreme ce ierarhia latină era de un neam divers neamului celor ce sau unit această unire şi respective unificare bisericească natural că doriau a o extinde şi explica şi icircn icircnţeles naţional politic Scurt prin unirea Romacircnilor sa aşteptat nu numai sporirea catolicizmului ungar ci şi icircntărirea maghiarizmului ca corp etnic fără considerare la nuanţele de catolic ori protestant De aici se poate icircnţelege de

1 Aici pag 140 la nota 4 2 Cumcă nunumai ungurii catolici dar toţi ungurii se icircnsuicircleţau pentru unire

Bunyitay 54

ce icirci durea şi pe reformaţii din patria noastră că se vatămă drepturile Sacircrbilor prin faptul că se rupea ceva şi Romacircnilor or-todoxi din laquomagna cartaraquo iliricească 1 Toţi antagoniştii cacircnd pica vro sfacircrmătură de pe icircncărcatele mese şi Romacircnilor se icircnecau icircn lacrimi frăţeşti comune mdash nu creştineşti mdash ci crocodiliceşti

Regina M Terezia impuse comisiunii că pe lacircngă consershyvarea intactă a religiei catolice să ia icircn apărare cuviincioasă şi favorurile concese clerului şi mirenilor neuniţi 2 Curtea dorea unirea tuturor popoarelor sale dar totuş nu lua măsuri mai aspre pentru propagarea aceleia Altfel a purces icircnsă icircn timpurile mai vechi din cari se vede că a tras bună icircnvăţătură

icircndrumările date comisiunii erau separate pentru parohiile mixte separate pentru cele curat gr-catolice şi separate pentru parohiile curat ortodoxe Aici ne interesăm numai de cele dintacirciu

In puterea acestora din toată comuna aveau a se icircnfăţoşa icircnaintea comisiunii preoţii şi vre-o cacircţiva juraţi ca delegaţii coshymunei 3 Mai icircntacirciu trebuia ascultat preotul gr-cat icircn fiinţa de faţă a poporului unit şi neunit din acea comună După aceştia veneau la racircnd unul cacircte unul 1 mirenii din satul său mestecaţi uniţii cu neuniţii La interogatorul luat dacă se declarau icircn creshydinţa unită li-se lega de inimă alipirea neclătită cătră această credinţă să naibă teamă de nimic fie icircncredinţaţi că totdeauna se vor folosi neconturbaţi de toate prerogativele dăruite naţiei romacircne

1 Guvernul din Viena sub expresiunea bdquonaţio illirica icircnţelegea pe toţi sudiţii săi de rit răsăritean Nilles Symbolae 1 30 Popea Vech Mitrop 215 (212mdash214) Dr Popo-vici Ist Bănat 340mdash342 Fireşte că şi Romacircnii ei icircnsuşi le plăcea a fi socotiţi de Illiri şi tractaţi icircn consecvenţă de atari Bunyitay 66

Dar nunumai dela venirea lui Cernovici dela seci 18 icircncoace ci şi prin seci al 16-lea atacirct străinii cacirct şi noi ne cugetam bdquoa face parte din familia slavilor de sud Melchisedec Stefanescu epp de Roman bdquoGrig Ţacircmblac Anal acad Bucureşti ser II t VI sec II 1884 pg 67 Conservarea limbei slavone era element al ortodoxiei l imba s l a v ă f ă c e a p a r t e i n t e g r a n t ă a or todox ie i r o m acirc n e Cnf şi Rethy L Olacirch nyelv II ediţie 152 Pesty Frigyes Szorenyi bacircnsacircg 379 Tincu Velia Ist pol beser 270 310 311 zice că naţio ilirica nu e concept genetic ci geografic ba politic A se vedea şi broşurică bdquoCongresul popor sacircrbesc Neoplanta 1839 Noţiunea colectivă de illiricizmus a dat mare bătaie de cap şi diplomaţiei contimporane cacircnd cu cearta lui L e o XIII cu mitropolitul Serajevului Stadler pentru colegiul teologic bdquola sf Jeronim din Roma

2 Bunyitay 65 66 8 Bunyitay 65 66 4 Ardelean 29 P Maior la Cipar acte frag 167

La icircntacircmplarea că chiar şi numai unul sar pronunţa altcum ca preotul unit atunci acela ori dacă ar fi mai mulţi divergenţi toţi aceştia să fie puşi icircn stacircnga Cei de acord cu preotul unit să se aşeze icircn partea dreaptă a preotului apoi din nou să fie icircntrebaţi mai icircntacirci uniţii apoi preoţii neuniţi şi la urmă credinshycioşii neuniţi puşi icircn laturea stacircngă

icircntrebările ce se puneau preoţilor erau altele ca cele ale mireshynilor şi iarăş altele erau punctele la cari trebuiau se deie răspuns uniţii şi altele la cari răspundeau neuniţii

icircntrebările cu cari erau icircngreunaţi preoţii uniţilor erau 16 pe cacircnd preoţii neuniţi aveau cu 5 mai multe

icircntrebările cu cari munceau pe fidelii uniţi icircntreceau icircn frum-seţea lor fişcălească pe cele icircncurcate cu cari se ispitea conshyştiinţa icircnfricată a bietului său cler Apucăturile cu cari sau redactat icircntrebările icircndreptate cătră obştea neunită erau şi mai altfel Dar de sine icircnţeles că culmea capţiozităţii unui jude instructor moshydern apare icircn toată nuditatea numai icircn cele 21 de interogări la cari avea să se iee fasiunile preoţimii gr-orientale icircndărătnice

Aici ne oprim gacircndirea numai asupra punctelor interogatorii date preoţimii gr-orientale pentrucă pe aceasta a trudit-o mai tare lăudata anchetă regească inparţială

Interogările de sub punctele 1mdash4 şi 15mdash21 nu sunt de interes le trecem cu vederea

5 De ce religiune eşti 1

6 Ce articlii de credinţă admiţi 7 Mărturiseşti că patriarhul Romei este cap văzut al biseshy

ricii icircntregi 8 Crezi că Spiritul Sf e Dumnezeu şi că purcede dela

Tatăl şi Fiul 9 Cum icircnţelegi (adecă vrea să zică cum icircţi explici) purce-

derea Spiritului Sf 10 De ce crezi că Spiritul Sf purcede numai dela Tatăl 11 Cum argumentezi aceasta 12 In contra acestei păreri ce motivări aduce biserica Romei 13 Cu ce dovedeşti cumcă Sf Spirit nu purcede şi dela Fiul 14 Recunoşti că icircn afară de rai şi iad se mai dă şi un al

treilea loc unde sufletele se vor expia interimal de culpele veniali 1 Bunyitay 67

Chiar icircn timpul actual de am supune unui astfel de interoshygator pe absolvenţii de teologie icircncă am da din cacircnd icircn cacircnd de cacircte unul căruia ar trebui denegată licenţa

Grosul preoţimii luată la astfel de scabei a şi declarat laquopalam publiceraquo că nu sa icircndeletnicit nici cacircnd cu subtilităţi dal de astea Ea ştie ceti şi scrutiniul 1 icircnainte de hirotonire icircncă a stat numai din examinarea cetitului

Comisiunea icircn rolul său de profesori examinatori de loc laquoa limine gt sa convins cumcă domeniul teologic e lt terra incognitaraquo pentru preoţimea romacircnă săteană din a Il-a jumătate a veacului al 18-lea drept ce a făcut tabula rasagt din punctele 9 mdash 1 3

Dar nu au lipsit răspunsurile caraghioase şi pentru restul punctelor asupra cărora sa inzistat

Preotul din Kis-Koh mdash care a preoţit 27 de ani acolo mdash la icircntrebarea dată cine e căpetenia bisericii nu a icircntacircrziat cu răspunsul motivat zicacircnd nu ştiu că mi-am pierdut cartea

Un altul (Bragatiensis) cacircnd icircl ispiteau cu care vlădic ţine cu cel orădan ori cu cel arădan Bietul preot văzacircnd că nu e modru să scape nespovedit le dă un răspuns icircnţelept că voiu mai vedea mdash dar negreşit cu acela voiu ţinea cu care ţine satul meu

In mare perplexitate erau cu privire la purgator punctul 14 al icircntrebărilor Cei din Keresztur şi Poczavelesd 2 fasionau că fac rugăciuni pentru macircntuirea decedaţilor săi dar că sufletele acelora de unde să se elibereze nu ştiu Cei mai mulţi cugetau că se roagă pentru scăparea sufletelor din iad Toplica Hagymacircs Koz-venyes s a 1 Unii ştiau de ceva cacircmp Edon numit Szeplak Vedres Kis-Koh Alţii spuneau că sufletele au se treacă peste 7 vămi T r i a 3 (Ferje) Karkus Chiagu (Kovacircg) Cumcă sunt chiar 21 poduri de vamă mărturisau cei din Poczavelesd

Cacircnd odată clerul vorbia mirozenii de acestea ne putem icircnchipui ce nostimade vor fi fost eşind din gurile ţăranilor In

1 Bunyitay 68 76 2 Aici era al II-lea preot T o m a sfinţit icircn Velence la 1738 prhveppul Aradului

Isaia Bunyitay 62 nota 1 3 Intre desbaterile comisiunii adeseori se amintea de un meeting ţinut la Tria

icircn 1738 Deci marea adunare ortodoxă protestativacirc din Spinuş (Hagymacircdfalva) e anteshyrioară celei din Tria Se zice că sa ţinut la 12mdash13 Aprilie 1736 Bunyitay 50 şi 62 cu nota 2

Kocsuba deloc dacapo au gătat-o Nu ştiu spune că cacircţi Dumshynezei sunt

Nu au lipsit nici scene hazlii cacircnd aceşti oameni originali cum i-a educat natura dădeau şi ripostări pline de spirit de adushyceau icircn corn de capră pe comisarii serioşi

Şi cazuri de acelea sau ivit că pe lacircngă toate icircntrebările icircncrucişate ţăranilor le succedea să nu iese cu farba Ici colo bunii locuitori al codrului verde din Bihor făceau şi şagă din icircntrebăshyrile domnilor icirci păcăliau pacircnă la usturime

George Keserti 1) mandatarul episcopiei latine icircn ancheta reshygală natural că nu se putea de loc icircmpăca cu isprava ce se făcea icircn acea anchetă Nu lipsi deci a ridica acolo protest 2 solemn expectoracircndu-se cumcă preoţii şi mai multe sate nu au dat răsshypunsuri sincere la icircntrebările ce li-sau pus Unele răspunsuri sunt chiar false de tot Sunt preoţi şi comunităţi de acelea cari au negat sau să prefac a nu icircşi mai aduce aminte despre aceea că au dat carte de mărturie că aparţin bisericii unite

Preoţii Romacircni cacircnd erau icircntrebaţi de comisiune că fost-au ajushytaţi cu bani din partea episcopului latin şi cu cacirct răspundeau că au fost unii icircnsă adăogau că aceşti bani nu sunt din venitele aşa numitei menze episcopale ci sunt bani trimişi de Maiestatea S a 3

Pe timpul cacircnd se luau depoziţiunile vaşadanilor arhimanshydritul4 a poftit ca să fie icircntrebaţi că ce ar voi ei să fie uniţi ori ortodoxi Comisiunea a aflat cu cale ca să satisfacă cererii juste aşa că a icircncunjurat răspunsul direct şi meritor A rishypostat că aşa ceva va avea să decidă regina pe temeiul răspunshysurilor cuprinse icircn prescriptul verbal 6

Voim a ilustra aici cum scotea poporul pe preoţii uniţi la hotar şi că ce personaj era Gavrilă Drongo icircn certurile noashystre bisericeşti Ca să facem aceasta copiem tabloul zugrăvit de preotul unit din Also-Derna comisiunei din 1756

1 Aici pag 136 a Bunyitay 75 3 Bunyitay 83 4 Aici pag 135mdash136 şi 133 Poate acesta e Moise Putnic titularul Timişorii la

1775 mai apoi dela 1782 icircncoace patriarh de Carloviţ Dl Popoviciu Ist banat 1904 pag 342 369 370 icircl ţine pe Putnic de origine maceclo-romacircnă Fratele său losif arshyhimandrit la 1805 e administrator epp la Vacircrset La Timişoara e vlădică Ştefan Putnic 1833mdash1839

5 Bunyitay 69 6 Aici pag 142 cu nota 1

laquoA 1 venit la mine mdash zice el mdash Gavrilă Drongo icircmpreună cu mai mulţi şi mi-a zis să ies din sat că de se va afla unit aici trebue să plătească satul decime Mam mutat la un popo-rean din sat dar nu mau suferit nici acolo mam retras icircn poiata dela vii şi deacolo mau dat afară Şi satul mi-l-au amendat cu 6 zloţi pentrucă nu ma scos de locraquo

Toată fasiunea avea a fi icircncheiată cu o scurtă icircnvăţătură care iarăş era una pentru uniţi şi alta pentru ortodoxi Pe a doua iată-o

laquoPot fi siguri 2 despre le promite cu cuvacircntul Maieshystăţii Sale cumcă toate privilegiile şi religia le rămacircne liberă dar regina hotăricirct aşteaptă că uniţii pe neuniţi şi aceştia pe aceia să nu se vateme unii despre alţii să nu deie de rău Pe preoţii săi fie uniţi fie neuniţi să nu-i hulească Plane să nu cuteze a-i alunga Nici neuniţii să nu se icircncumete a ispiti la sine pe uniţi3

Care greşeşte contra acestora se poate aştepta la pedeapsă simshyţitoareraquo

A uniţilor laquoDragilor Mei Mulţam Domnului una suntem icircn Christos şi icircn credinţa dreaptă macircntuitoare Vă gratulez vouă şi reginei noastre care va avea mare bucurie de voi Rogu-vă conjuru-vă fiţi statornici icircn această singură macircntuitoare credinţă nu vă daţi icircnşelaţi Chiar şi icircngerul de-ar veni la voi mdash vă o spun cu sfacircntul Pavel mdash nu icirci credeţi Nu-ţi fie frică turmă mică pentrucă scris este că puţini sunt aleşi mulţi chemaţiraquo

Comisiunea regală pe timpul funcţionării sale a primit mai multe 1 reprezentaţiuni dela sufraganul ritual Melentie Kovacirccs Intre altele cere şi un teolog iezuit ca să-i fie de ajutor acesta icircnsă să stie romacircneşte

Membrul icircn comisiunea regală ori poate şi prezidentul 6 ei generalul de Viile a părtinit foarte cauza Romacircnilor ortodoxi şi faţă de cererile lui Kovacirccs icircn paguba episcopului latin icircncă sa arătat cu cea mai mare bunăvoinţă La Viena a dat cele mai favorabile informatului despre Romacircni şi a opinat plinirea ce-

1 Bunyitay 62mdash63 2 Idem 67 3 Deci uniţii pot trage la sine pe neuniţi 4 Aici pag 142 Bunyitay 71 1 Ardeican 31 6 Aici 134

1 Aici 143 Bunytay 69 71 83 84 3 Aici 134 Dr Grama Ist bis nnite pag 162 ţine că Philippides Gaja e romacircn 3 Aici 135 4 Bunytay 71 79 6 Ardelean 32 Bunytay 77mdash79 6 Bunytay 69 Ardelean 24 33 Cipar 1 c 165 6 7 Şagtina Ist bis II 224 Bunytay 83 85 8 Deoarece aveau cheltueli cu susţinerea ei 8 Aici 140 Bunytay 54

rerilor episcopului Kovaacutecs Cauza bisericească a Romacircnilor a cashylificat-o de afacere ilirică şi a şi fost transpusă de regina secţiunii ilirice1 Prezident acolo era br Bartenstein membrii br Barten-stein consiliar aulic br Mark părintele iezuit Bittermann Huttner consil aulic Ot to Koller secretar şi cunoscutul 2 grefier Philip-pides Deci nici un ungur Desbaacutetenle şi-au luat icircnceputul la 10 Noemvrie 1756

Am fost relevat că comisiunea nu era icircntru toate de acord 5

Battyaacuteny ca ungur neaoş prindea parte episcopului latin gr Forgacircch Forgaacutech a avut cunoştinţă deplină despre aversiunea lui

Viile faţă de el Zice că lucrurile cu cari icircl icircnvinueşte nu au aflat crezămacircnt iar faţă de cererile lui Kovaacutecs se laudă cu aceea că i-a succes a le zădărnici

Tocmai contrarul sa icircntacircmplat Mai totul sa decis după cum a propus Viile şi secţiunea ilirică unde era şi el şi ai lui oameni deregeau lucrurile Aşteptările Iui Kovaacutecs icircncă fură plishynite icircn parte 5

Viile şi-a format acea convingere cumcă episcopii latini orădani au umblat după unire ca astfel să poată primi decime mai multe Aşa susţine şi istoria noastră veche şi modernă Cacircnd nu au mai avut foloase materiale din unire episcopii latini7 atunci nunumai că au lăsat sorţii sale unirea ci i-au pus şi piedece 8

Mai adaugem noi la acestea că episcopii latini de Oradea şi de aceea au părtinit la icircnceput unirea pentrucă reformaţiunea icircn nici o regiune a Ungariei nu a făcut aşa cuceriri mari ca tocmai pe teritorul acelei dieceze Cacircnd sa scos Turcii din Oradea catolicizmui abia mai avea de sămacircnţă Au cugetat Ungurii catolici că catolicizacircnd pe Romacircnii numeroşi din acele părţi vor infirma total pe calvini Ba din unirea bisericească credeau că cu timpul va fi şi contopire naţională ungurească1

Desamăgindu-se de toate acestea azi nu o preţuie mai mult ca neunirea

După părerea lui Viile icircn frămacircntările bisericii bihorene e vinovat comitatul clerul latin şi cu deosebire episcopul său pe cacircnd episcopul arădan şi Kovacirccs sunt nevinovaţi mai brav e icircnsă poporul romacircn Cei vinovaţi să fie pedepsiţi cestia remuneraţi

Mihai Beothy 1 şi vicecomitele al 11-lea trebue depuşi şi să fie trimis un comisar regal icircn fruntea comitatului care să fie bărbat de icircncredere şi să nu pună numai la dosar drdinile mai icircnalte

Capitulul a promovat Vienei raporturi false In trebi de re-ligiune sa arătat fără zel Procedura i-a fost imprudentă de aceea sa făcut vrednic de dojana ba şi venitele să i-se detragă un timp

Forgacircch pe nedreptul a ridicat acuze contra episcopului dela Arad Cu gură mare a trimbiţat lăţirea unirei Pe cacircnd la anshychetă sa dovedit contrarul 2 Pe preoţii uniţi i-a octroat asupra comunităţilor neunite A lăsat icircn o neştiinţă icircnfricoşatul nunumai pe poporul romacircn dar şi clerul aceluia deoarece icircnsă Forgacircch atacirct icircn considerarea poziţiei sale cacirct şi din respectul cătră reli-giunea dominantă nu poate fi pedepsit aşa el să fie icircndatoat la suportarea tuturor speselor ce sau făcut cu anchetarea căci el a dat cauza la aceasta Pe preoţii izgoniţi să-i ţină tot el căci din vina lui au ajuns la starea de jale

Jurisdicţiunea episcopului dela Arad icircn tenorul decretărilor pri-vilegiale să fie extinsă peste toţi cacircţi sau mărturisit de neuniţi 3

Sufraganul ritual Kovacirccs tocmai icircn interesul bine priceput al unirei să fie constituit independent de eparhiatul său latin Să i-se deie consistor Se vorbeşte că Kovacirccs nu e icircnvăţat dar are vieaţă exemplară La ales episcopul latin Poporul şi clerul romacircn icircl are icircn drag şi-1 vrea de episcop 4

1 şi 2 Aici 142 143 deg Bunytay 69mdash71 Melentie Kovacirccs era de obacircrşie macedo-romacircnă născut icircn Neryusta Macedoshy

niei In 29 Iunie 1734 la Arad prin episc Isaia Antonovich fii creat icircntru presbiter Peste doi ani icircn 1736 icircn Oradea icircn manile canonicului şi episcopului bdquoin partibus in-fidelium Ioan Okolicsacircnyi a depus mărturisirea credinţei catolice Fii atunci aşezat preot la Bihar-Diszeg Curacircnd apoi fii adus la Oradea Aici sa distins cu purtarea sa modestă şi exemplară Mai tare sa ilustrat icircn 1739 cacircnd cu prilejul ciumei De episcop liturg răsăritean la Oradea a fost destinat prima oară la 1737 prin episcopul Orăzii Nic Csaky gr mdash la sfatul episcopului unit din Făgăraş Dr Ioan Pataky mdash Ladislau Hacirctas paroh icircn Făgăraş apoi arhidiacon icircn Orade (16 Sept- 1738) In locul lui Hacirctas de ar-

Orientalii să fie scutiţi de plătirea decimilor şi peste tot ur-baniul trebue regulat altfel poporul emigrează Şi poatecă aceasta e singura proptă sigură faţă de tendinţele contrare statului (icircnshyţelege tendinţele maghiare)

Aceste păreri ale lui Viile fură primite icircn icircntregimea lor de cătră secţiunea ilirică Ici colea sau mai lărgit şi icircntregit unele a bunăoară ca şi aceea cumcă icircn conziliul episcopal unit să aibă scaun şi cuvacircnt şi unul ori doi părinţi jezuiţi cari sunt vershysaţi icircn ritul oriental şi stăpacircnesc limba romacircnă bine Aşa adecă dupăcum poftise Kovacirccs

E de remarcat că icircn Oradea conzultorul jezuit totdeauna a dus bună casă cu vlădicul ritual nu ca la Blaj unde ajunseră pacircnă la harţă formală

De teolog icircn consistorul lui Kovacirccs a fost instituit la 1764mdash7 jezuitul romacircn Ladislau Dobra 1 dintre părinţii colegiului orădan el era şi misionar valah şi coadjutor episcopal Dela 1767mdash1771 a urmat Iosif Dobra apoi la 1772 losif Vinkler tot misionari valahi

La anul 1787 ori 1788 mai icircntimpinăm un Dobra numele de botez nu ne este cunoscut 2 Acest Dobra era de naştere din Blaj şi pe la 1787 era alumn icircn seminarul teologic din Lemberg Acolo icircmpreună cu un alt teolog romacircn au avut norocirea a vorbi singuri icircn două racircnduri cu icircmpăratul Iosif cacircnd acela era icircn trecere cătră Moscva Episcopia Orăzii a fost vacantă atunci murise episcopul romacircn Moise Dragosy Rectorul seminarului dela Lemberg ruteanul Mihail Savnischi canonic dela Munkacirccs a ştiut seduce pe icircmpăratul ca să-1 denumească pe el icircn locul lui

hidiacon a fost numit Kovacirccs Poporenii l-au propus pe Kovacirccs de sufragan nu numai lui Forgacircch la 1748 dar şi la antecesorul aceluia la Csacircky A fost consacrat de episcop la titula Tegeanensa prin Emanuel Olsavszky al Munkacirccsului la mănăstirea Măria Pocs Este icircndoială despre aceea că Kovacirccs a fost chiar grec neaoş nu macedo-romacircn Cacirct a trăit tot după aceea a umblat ca să ajungă episcop diecezan poate din interes de cacircshyştig lumesc Unirea nu a putut-o icircntări Sub el sau unit mdash dela comisia din 1756 icircnshycoace 11 parohii cu 2175 suflete capabile şi 802 necapabile de sf sacramente dar aceasta e a se mulţămi stăpacircnului său episcopului br Patachich Pare că Kovacirccs a fost lacom de bani La 175 1 episcopul Făgăraşului P P Aron icircl pacircreşte la Forgacircch că icircn butul repetatelor sale admonieri mai de multe-ori face simonie la sfinţirea de preoţi Şi cu clerul a venit icircn conflict pentru simonie cu avhid Vasile parohul Gvalani-lor Aici 136 şi nota 2 Bunyitay 55 51 56 61 70 78 79 83 84 Ardelean 24mdash27 30mdash35 Cipar 1 c 168 191 Şemat 19 20 Colecţiunea corespondenţii lui Kovacirccs se află la episcopia de Lugoj

1 Bunyitay 78 2 Cipar 172mdash173 Ardelean 6 t 62 revista Transilvania 1877 Nr 11

Dragosy pe motivul că icircntre Romacircni nu sar afla bărbat apt pentru de a fi episcop Deşi canonicii romacircni dela Oradea au arătat Vienei că icircn clerul romacircn se află pacircnă la 80 de bărbaţi laquoprocopsiţi icircntru ştiinţele cele teologiceşti totuş nu le-a succes să icircnduplece pe icircmpăratul a reface denumirea laquorusuluiraquo care nici o boabă nu ştia romacircneşteraquo

Ce na putut face un capitul au făcut doi clerici harnici cari laquocu aşa putere cuvacircntară icircn treaba aceasta cătră icircmpăratul cacirct cuprins de mirare bunul părinte se iasă a se icircnvinge de

icircndrăznirea acelor doi tineri 1 şi după puţină gacircndire icircntorcacircn-j du-se cătră dacircnşii cu faţa veselă le zise că nu va fi rusul episcop | Romacircnilor Savnischi nu numai că nu putu sări icircn staulul oilor | străine dar fu desărcinat şi de rectorat

Aceşti Dobra sunt rudele episcopului mai de apoi la Lugoj Istoria culturală mai pomeneşte de un Petru Dobra la 1751 dishyrector fiscal icircn Ardeal Acesta a icircntors pe latineşte icircn resumat pravila mare de Tacircrgovişte sub numele de laquoregula legisraquo

Mai fixăm aici că aleasa tagmă a societăţii lui Iisus icircn trecut a fost ilustrată icircncă cu doi părinţi de origine romacircnă Gavrila 2

Ivul f 1678 autorul operei polemice -Lapis Lydiusraquo Acesta trebue că e un membru din familia nobilă bănăţană Un Mihai Ivul pe la 1688 1695 1698 icircmpreună cu alţi tovarăşi bănăţeni revindecă la Viena drepturile politice şi moşiile nobililor bănăshyţeni risipite sub domniatul turcesc 8 Pe la 1637 figurează ca

notar jurat al comitatului Severin şi al oraşului Caransebeş Ni-colae lvu Dela 1648 pacircnă la 1657 e subprefect = solgăbirău 4 In 1610 iară e un Nicolae Ivul solgăbirău icircn comitatul Severin

La 1703 icircn Cluj apare un catechis romacircnesc cu litere lashytine Traducătorul e iezuitul Dr Buitţil__Gsuzgs (Giuj George) din Caransebeş 5 Cartea e icircnchinată lui Atanasie mitropolitul care făcu unirea

Să prindem firul acolo unde lam lăsat Părerile secţiunei ilirice şi respective ale lui Viile fură aprobate de cancelaria de cabinet şi dispoziţiunile regali emanară

1 P e colegul lui Dobra icircl chiamă Atanasie Sengeli sau Boer 2 Dr Rapaics Raymund bdquoegyetemes egh tort III t 1886 Eger pag 443 3 Patriciu Drăgălină ist Bănat Sever Caransebeş 1902 tom III 52 13 127mdash129 4 Drăgălină tom II 174mdash177 172 s Bian-Hodoş Bibliograf rom veche fasc IVmdashV 447 lorga Ist lit relig 173

nota 1 şi 211 nota 7

Forgacircch fu transferat 1 la episcopatul de Vaţ Cu ceva mai tacircrziu prin biletul din 14 Iulie 1757 se dă voie liberă episcoshypului de Arad să-şi cerceteze neconturbat de nime poporenii săi neuniţi din comitatul Bihor Pentru certurile icircntacircmplate sunt vinovaţi Forgacircch şi comitatul drept aceea eppul Forgacircch fu osacircndit a plăti 14000 fl spese de investigare Toate spesele co-misiunii au fost 17660 fl

Referitor la hotăricircrea reginei că autorizează pe vlădicul ortodox din Arad să exercite jurisdicţie canonică peste credinshycioşii săi din judeţul bihorean observă resignat Forgacircch acum numai Dumnezeu dragul de el va mai putea ajuta cauza unireiraquo Chiriarhul Aradului nici nu icircntacircrzie a-şi aşeza icircn Vacircrad-Velence vicarul său 2 Pacircnă să se ridice şi consistor lacircngă acel alter ego episcopesc trebui icircnsă să mai treacă un pătrar de veac (1783) 3

In locul lui Paul comite de Forgacircch ajunge episcop Adam Patachich br Acesta ca toţi antecesorii icircncă bate după unire Dar e mai cumpătat 4 Se vede că a tras bogată icircnvăţătură din păţania icircnaintaşului său Dar la aceea ţine cu icircndacircrjire vrednică de o cauză mai dreaptă mdash cumcă uniţii sunt fii săi sufleteşti 4

şi odată cu capul nu lasă să li se deie acelora arhipăstor indeshypendent de jurisdicţia sa 5 Deşi Viena insista din răsputeri pentru ca Romacircnilor să li se dee episcop cu jurisdicţie proprie cacirct timp a stat la Oradea (1776) baronul Patachich 6 a ştiut unelti ca Roma să nu poată mulţămicirc pe uniţi cu episcop nesupus lui

Murind Kovacirccs şi fiind şi sedisvacanţă la episcopia latină Viena stoarce dela curia papală canonizarea diecezei romacircne unite dupăce bieţii Romacircni mai gustară din nou din binecuvacircntările unui vicar străin de rit şi de neam 7

Primul mire a nou icircnfiinţatei dieceze canonice romacircne unite de Oradea a fost Moisi Dragosy Obştea icircnclina mai tare spre un loan Simon protop district Giriş (Gyires) care era foarte mare lt naţionalistraquo şi om icircnvăţat Clerul unguresc sa temut de popu-

1 Lui Forgacircch icirci plăcea se crează că el prin transferarea aceasta e distins şi avansat pentru suferinţele avute

- Bunyitay 77 71 72 84 85 r Popovici 1st Bănat 368 4 pacircnă 5 Bunyitay 54 59 77 84 85 Ardelean 32mdash34 6 Ca şi cu Forgacircch aşa şi cu Patachich clerul unit avii multe scacircrbe 1 II chiema Antoniu Ganoczy şi suplinea pe Facircji care era bolnav

laritatea lui Simon şi 1-a silit ca icircnsuş să desmacircnte poporul să nu stăruie pentru denumirea lui Este laquoprimul Romacircn care face

fundaţiune icircn Ungaria pentru neamul său calicitraquo abstragem dela arhierei A vărsat un capital de 500 fl 1 Sumă notabilă pentru cursul banilor pe acele vremi Istoria culturei şi politicei romacirc-

I neşti din patria noastră pacircnă azi nu i-a celebrat memoria De scăderi de acestea bacircjbăe paginile cărţii noastre naţionale

Simon plin de merite pentru biserică şi neam a murit icircn 1785 ca canonic lector = = arhidiacon 2

Dragosy a fost denumit protopop icircn Oradea de Patachich la 1761 pentrucă sa afirmat ca bun propagandist 6 Prin 1775 ştim că a unit 3 sate bine populate 4 deci cu puţin icircnainte de a fi preconizat de episcop Negreşit icircnsă ca şi mai nainte el să fi sporit unirea căci se ştie că pe la anii 1 7 5 4 mdash 1 7 5 6 unirea era icircn agonie şi la un deceniu după aceasta ni-se prezentă mdash după cum vom arăta icircn tractatul viitor mdash binişor icircnciripată număracircnd aproape 100 de comunităţi 5

De nu pretindea Yiena categoric dela scaunul papal ca să fie scoşi Romacircnii de sub tutela latinilor şi de nu era serioasă teamă de spulberarea unirei poate uniţii şi azi ar fi tractaţi ca nişte minori şi subordonaţi unui arhiereu care ar simţi totdeauna greutatea toiagului manuat din mila patronului său

Dragosy dela denumirea de episcop şi pacircnă la publicarea aceshyleiaşi denumiri a trebuit să aştepte doi ani Trăgănarea publicării nu e din motive de dotaţie 6 cum sa susţinut pacircnă acuma ci cauze polishytice au fost la mijloc Latino-catolicii din Oradea au ştiut că dacă romacircnimea scapă odată de comunismul ierarhic ungar icircnceată orice speranţă ca Romacircnii uniţi să mai devină şi cacircndva unguri

Subjugarea aceasta Roma o justifica cu un canon al conshyciliului icumenic lateran 7 care numeşte cetatea cu doi episcopi

1 Ardelean 35 36 55 56 109 110 8 Fostul notar consistorial al lui Vulcan cel prigonit de Bob cunoscutul Mihai

Muntean icircncă să fie ajuns canonic Ardelean 57 Şemat 25 Aici 136 nota 2 8 Bunyitay 79 80 4 Ardelean 40

6 Bunyitay 80 81 82 Ardeleanul - 4 3 113mdash117 Datele despre Dragosy arată la Viena icircn 1776 abia 40mdash50 comunităţi unite Călindarul şi şematismul lui Patachich din 1765 le pune numărul de două-ori atacircta Deci icircn 10 ani ar fi scăzut uniţii la jumătate

6 Ardelean 36mdash41 43 44 Bunyitay 84mdash88 1 Ardelean 33 34

diecezani laquomonstru cu două capeteraquo şi cu pravila lui Benedict al XlV-lea de laquoSynodo dioecezanaraquo lib II c 12 sect 7

Pe lacircngă aceea că canonul e anticvat legile disciplinare latine din firea lor nu se pot extinde şi asupra celor de rit răsăritean gt Unirea e numai icircn credinţă nu şi icircn altele Apoi sinodul lateran nici nu e icumenic grecii nu au luat parte la el nici nu au fost invitaţi j

Le părea rău clericilor unguri şi aceea că icircn Ardeal după j unire sa aşezat episcop romacircn diecezan şi nu un simplu co-adjutor pontifical submanuat celui apusan din Alba-Iulia Cugetau să icircnduplece curia romană ca să schimbe şi natura episcopiei ardelene icircn forma celei dela Orade 1

Roma de ar fi putut nu ar fi dat arhierei diecezani pe acele vremi Romacircnilor Piu al Vl-lea scrie reginei cu hulă despre Roshymacircni icircn 30 Noemvrie 1776 zice că are teamă mare să nu se icircnşele cunoaşte firea ascunsă şi făţărită a celor de rit grec multe a păţit cu ei nu sunt sigure nici acelea ce le promit cu jurămacircnt 2 e de tot periculos a se icircncrede icircn asigurările lor şi nu arare-ori se icircntacircmplă că aceia cu cari socoteşte a cacircştiga pe alţii aceia ei icircnşişi se lapădă

De modalitatea necanonică cu arhiereu liturg numai nu erau icircndestuliţi nici blajinii ruteni uniţi loan Bradacirccs sufragan dela Munkacirccs la 1769 i-o spune 3 franc stăpacircnului său gr Eszter-hacirczy episcop de Agria că dreptul regulat al vlădicului unit din Orade şi Ardeal nu e icircn macircna lui proprie ci la episcopul latin de Orade şi la jezuitul din Belgrad Tot atunci cum văzurăm icircn alt 4 loc i-a spus lui Eszterhacirczy canonicul din Munkacirccs I Sza-bados că nu este laquoa se icircnţelege sub unire supunereraquo

Comisiunea din 1754mdash1756 cu care ne preocupăm 5 nu a putut pune capăt neicircnţelegerHor şi să facă ordine deplină Ea proprie a examinat numai starea lucrurilor desperate

1 Banyitay 56 şi nota 2 8 bdquodubitationes quasdam ex animo Nostro exim ere non posumus quae plu-

rimam Nobis anxietatem inferunt Non enim ignoramus quae sit Oraecae Nationis in-doles quamque tecta ac subdola eiusdem agendi ratio multisque iam didicimus ac in dies experimur exemplis incerta esse quae ipsa saepe religiose ac sancte promittit valdeque pericuiosum quibuscunque illius pollicitationibus fidere ac non raro contigiti ut per quos lucrări alios speramus illi ipsi a Nobis desciscant Bunyitay 84 nota 3

8 Bunyitay 83 nota 1 şi 40 nota 4 Aici 140 5 Instrucţiunea icircn 5 puncte nemţeşte la Eu Hurmuzaki pag 15 icircn rezumat romacircn

la Ardelean 28mdash29

Regina deci mai trimise o a treia şi ultima comisiune mdash icircn chestiunea bisericilor icircnvrăjbite mdash icircn vara anului 1757

Aceasta a avut menire mai grată Nu şi-a perdut timpul scump cu cercetări dubii complicate şi fără capăt ci a regulat trebile fundamental şi statornic Isprava ei e opera păcii care dominează şi azi A elaborat şi un regulament drept () şi prushydent

Despre acestea vom redacta alt comunicat (Va urma) Gruia

HIROTONIA CA P E D E C Ă P E N T R U CĂSĂTORIE 0 chestiune de drept canon ic tratată icircn l imba sacircrbească de Prea Sf in ţ ia 5 a ep iscopu l Da lma ţ i e i

Dr Nicodim Milaş

In bisericile cari le-au icircnfiinţat icircnşişi apostolii şi icircn cari se păstra icircnshyvăţătura curată a evangeliei şi tradiţiunea apostolică fără a fi atinsă de ideile encratiste mdash domnia icircn cele dintacirciu veacuri ale creştinismului icircn privinţa căsătoriei membrilor clerului acea normă generală care a fost prescrisă icircn fond de sf scriptură şi care singură corăspundea legii natushyrale despre căsătorie Episcopilor presbiterilor şi diaconilor le era permis să fie icircnsuraţi fie că se căsătoriau icircnainte fie că după hirotonie tot aşa precum era aceasta permis clerului de jos In caz că un episcop pres-biter diacon sau altcineva din cler rămacircnea văduv icirci era permis dacă voia să se icircnsoare a doua oară

Aceasta e doctrina dreptului divin care e exprimată icircn susamintitele epistole ale apostolului Pavel că episcopul şi tot asemenea presbiterul şi diaconul laquotrebue să fie bărbatul unei femeiraquo Ideea fundamentală a acestei doctrine e monogamia care trebue să aibă valoare pentru fiecare membru al clerului şi care eschide absolut bigamia Dar şi această doctrină clară ca soarele icircn acele biserici unde encratismul prinsese rădăcini mai adacircnci a ştiut să o explice icircn folosul său icircn icircnţelesul că prin ea sar opri nu numai bigamia adecă traiul icircn căsătorie cu două femei deodată ci şi căshysătoria a doua icircncheiată după moartea soţiei celei dintacirciu O astfel de interpretare a locului amintit din sf Scriptură se observă deja icircn veacul al treilea icircntro omilie alui Origen cetim laquoAb ecclesiasticis dignitatibus non solum fornicatio sed et nuptiae repellunt neque enim episcopus nec presbyter nec diaconus possunt esse digamiraquo 1 Tertulian primind păreshyrile montaniste şi osacircndind căsătoria a doua chiar şi pentru mireni a acshycentuat icircn mod deosebit monogamia pentru membrii clerului icircn acel icircnshyţeles că aceştia au voie a fi numai odată căsătoriţi2 Această explicare

1 Origen hom XVII in Lucan 2 Terţul de monogamia c 11 de poenit c 9 de exortet castat c 7 ad utor

ib I c 7

şi-au icircnsuşit-o icircn Apus icircntre alţii Ambrosiu din Milan şi Ieronim din Stridon Cel dintacirciu scrie laquoDe castimonia quid dicam quando una tantum nec repetita permittitur copula et in ipso ergo conjugio lex est non iterare conjugium nec secundae conjugis sortiri conjuctionem nec secundae con-jugis sortiri conjuctionemraquo apoi referindu-se la unii cari cercau să doshyvedească că nu este a se lua icircn seamă dacă sa icircnsurat cineva icircnainte de botez de două-ori pentruca după botez să poată fi primit icircn cler şi osacircnshydind o astfel de părere continuă laquoQuod plerisque mirum videtur cur etiam ante baptismum iterato conjugio ad electionem muneris et ordina-tionis praerogativam impedimenta generentur cum etiam delicta obesse non soleant si lavacri remissa fuerint sacramento sed intelligere debemus quia in baptismo culpa dimitti potest lex aboleri non potest in conjugio relasatur quod legis est in conjugio non solviturraquo1 Tot asemenea cugeta şi Ieronim El scrie laquoPraedicator continentiae nuptias ne conciliet qui apostolum legit superest ut qui habent uxores sic sint quasi non ha-beant cur virginem cogit ut nubat Qui de mdnogamia sacerdos est quare viduam hortatur ut digama fitraquo 2 Şi icircn alt loc tot acelaş Ieronim scrie laquoConsidera quod vidua non eligatur nisi unius viri uxor et nos putamus sacerdotum hoc esse tantum privilegium ut non admittatur ad altare nisi qui unam habuerit uxorem Non solum enim ab officio sacer-dotis digamus excluditur sed et ab elemosyna ecclesiae dum indigna pu-tatur stipe quae ad secunda conjugia devoluta est quamquam lege sacershydotali teneatur et lacius qui talem praebere se debet ut possit eligi in sacerdotium Non enim eligitur si digamus fuerit Porro eliguntur ex laicis sacerdotes ergo et Iaicus tenetur mandato per quod ad sacerdotium perveniturraquo3 O astfel de explicare a opreliştei apostolului Pavel şi-a icircnshysuşit icircn decursul timpului aproape icircntreaga biserică apuseană pacircnăce sa introdus legea că membrii clerului cari atacircrnă dela papa din Roma sunt icircndatoraţi să rămacircnă celibi

In biserica orientală au fost altcum explicate amintitele cuvinte ale apostolului Pavel anume aşa că prin ele se opreşte intrarea icircn cler acelor persoane cari au icircn acelaş timp mai multe femei aşadară cari trăiesc icircn poligamie deasemenea şi a acelora cari şi-au alungat fără vre-un motiv legal soţiile legiuite luacircndu-şi apoi altele Aceasta o făceau pe timpul apostolului Pavel Iudeii şi Păgacircnii pentru care lucru nelegiuit şi rău aposhystolul icirci osacircndeşte icircn epistolele sale şi oracircndueşte ca membrii clerului creştin episcopii presbiterii şi diaconii să nu aibă icircn acelaş timp două sau mai multe soţii ci numai una legiuită Astfel au explicat cuvintele apostolice dintre cei mai cu autoritate Ioan Chrisostom iar după el Teoshydorei episcop icircn Cyr Cel dintacirciu icircn omilia sa la locul amintit din epishystola cătră Timotei zice laquoBărbatul unei femei Na spus-o aceasta apo-

1 Ambros de offic lib I c 50 2 Hieron ep II ad Nepotian 8 Id ep X I ad Oeront Cf ep LXXXIII

stolul ca lege că episcopului nu i-ar fi iertat să trăiască fără femeie ci să racircnduiască cum irebue să fie căci Iudeilor le-a fost permis să se icircnshysoare a douaoară şi icircn acelaş timp să aibă două femei cu totul legiuite Ci pentru aceea sa spus precum unii bine şi icircnţeleg că la episcopie să se primească numai acela care e bărbatul unei femeiraquo 1 Iar icircn omilia la locul respectiv din epistola lui Pavel cătră Tit scrie Chrisostom laquoCu aceasta vrea apostolul să icircnchidă gura acelora cari condamnă căsătoria şi să arete că ea nu-i lucru păcătos ci mai vacircrtos e un lucru cinstit căci cine-i căsătorit este liber a se urca şi pe tronul episcopesc Cu aceasta dojeneşte apostolul şi pe acei oameni nechibzuiţi cari opresc dela conshyducerea şi demnitatea de păstori sufleteşti pe aceia cari sau căsătorit a doua oară 2 E un lucru constatat şi documentat cu multe exemple din istorie şi cu o icircndelungată praxă bisericească că fără a li-se face vre-o obiecţiune au rămas icircn cler icircndeplinindu-şi funcţiunea pastorală cu toate drepturile ei mulţi cari sau icircnsurat de două-ori Insuş Tertulian care sa exprimat energic icircmpotriva căsătoriei a doua precum am văzut recushynoaşte că au fost mulţi episcopi căsătoriţi a doua-oară laquoQuot enim et digami praesiacutedent vos insultantes utique apostoacuteloraquo 1 Despre aceasta mai aminteşte episcopul din Roma Siricie 1 şi Inocenţiu spunacircnd că mulţi episshycopi din Spania şi Grecia primesc icircn cler fără a li-se face vre-o icircmpotrivire şi pe aceia cari au fost căsătoriţi a doua-oară Teodoret din Cyr a hiroshytonit de episcop pe Ireneu care a fost a doua-oară căsătorit Iar cacircnd unii i-au făcut obiecţiuni sa rectificat zicacircnd că aceasta nu stă icircn contrashyzicere cu oracircnduirile apostolice nici cu praxa celorlalte biserici laquoCe să atinge de bigamie scrie Teodoret noi păşim pe urmele icircnaintaşilor Căci şi Alexandru cel de pie memorie care a stat pe acest scaun apostolic (din Antiochia) dimpreună cu fericitul episcop Alakie din Beroeacutea au sfinţit pe fericitul Diogen care a fost de două-ori căsătorit tot asemenea fericitul Prailie a sfinţit pe Domniu din Caesarea care era asemenea a doua-oară icircnsurat Am urmat aşadară obiceiul şi exemplul oamenilor cari au fost renumiţi şi icircnsemnaţi prin doctrina şi vieaţa lor Şi de muite-ori a lucrat asemenea şi Proclu cel de pie memorie episcopul din Constantinopol sfinţind icircnsuş pe cei de a doua-oară căsătoriţi şi lăudacircnd pe alţii cari făceau asemenea Asemenea au făcut toţi mitropohtii Pontului şi ai Pashylestinei şi nu le-a obiecţionat nimenea nimic pentru aceea nici nu au dat nimănui scandelăraquo 5 Iar icircntralt loc explicacircnd mult citatele cuvinte ale apostolului Pavel acelaş Teodoret scrie laquoPe timpul acela era obi-ceiu ia Iudei şi Elini ca unii să aibă icircn acelaş timp două trei şi mai

1 Chrysostom homil X in I Timoth 3 2 2 Chrysostom homil II in Tit 1 6

a Tertull de monogam cap 12 Siricii epist I ad Himer Tarrac 1 Teodoreti ep C X ad Domnum

multe femei Dacă astăzi se interzice aceasta pentrucă nu permit leshygile icircmpărăteşti să aibă cineva două femei icircn acelaş timp eludează legea primind femei pierdute şi concubine Iar apostotul dumnezeiesc oracircndueşte că numai acela care trăieşte modest cu o femeie (TOV fxiă aovri yvvaixl awoixoicircvta Gmcpoovwt) şi care e demn poate fi episcop Nici apostolul nu condamnă căsătoria a doua ci de multe-ori oracircndueşte să se icircncheie (ov yacircg cSampvregov TOV yauov epounde ficircccXe bys nolkaxig TOVTO ysvea ai

yuevaag) cu deosebire pentru aceea ca să nu i-se facă clerului vre-o observare

In urma acestei interpretări a oracircnduirilor sf Scripturi interpretare care ne-o dau cele mai luminate capete ale bisericii orientale şi care sa legitimat prin practica bisericilor particulare din orient icircn decursul mai multor veacuri rămacircne incontestabilă icircnvăţătura dreptului dumnezeesc aminshytită la icircnceputul acestui capitol despre căsătoria membrilor clerului Această icircnvăţătură se confirmă şi mai mult prin faptul că icircn dreptul divin nu se aminteşte cu nici un cuvacircnt despre aceea că taina preoţiei (hirotonirea) ar eschide taina căsătoriei Acest drept ameninţacircnd cu anatemă opreşte numai ţinerea unei a doua femeie pe lacircngă cea legitimă care trăieşte Mai era oprit membrilor clerului să iee de soţie o astfel de femeie care morashyliceşte nu sta icircn nume bun iar ceice nu se conformau acestei oprelişti erau eschişi din sinul v clerului 1

Dintre aceste a păstrat legislaţiunea bisericească cele două oprelişti din urmă mai icircnăsprindu-le icircntrucacirctva A rămas norma că 1) episcopul nu are voie să fie căsătorit 2) cine e racircnduit icircntru ipodiacon fiind neicircnsurat nu mai are voie să se icircnsoare şi 3) ipodiaconul diaconul şi presbiterul dacă rămacircn văduvi nu se pot căsători a doua-oară Punctul din urmă forshymează obiectul propriu al lucrării acesteia

Cele dintacirci oracircnduiri bisericeşti referitoare la aceea că membrilor clerului nu li-e permis să se icircnsoare după hirotonie au fost date icircn sinshyguraticele biserici particulare icircn jumătatea dintacirci a veacului IV dar nu icircntro formă ci diferit dupăcum erau părerile despre căsătoria preoţilor icircn fiecare biserică particulară In biserica din Galatia membrii clerului cari au icircntrat necăsătoriţi icircn cler puteau să se icircnsoare după hirotonie dacă căpătau permisiune dela autoritatea bisericească superioară şi dacă declarau pe timpul hirotoniei că se vor căsători Aceasta sa normat apoi prin canonul 10 al sinodului din Ancyra (314) apriat pentru diaconi 2

Dar că aceasta se permitea nu numai diaconilor ci şi presbiterilor doveshydeşte sinodul din Gangra care sa ţinut c 340 Eustatianii o sectă din

1 Referitor la icircntrebarea aceasta vezi icircn articlul icircntitulat bdquoBoljnoi vopros icircn revista academică din Petersburg bdquoCerkovnei Bjestik din 1906 Nr 15 p 471mdash472 icircn care articol se spune că sf sinod rusesc a declarat icircncă icircn 1795 că căsătoria a doua nu poate fi piedecă pentru serviciul preoţesc

Despre oracircnduirea acestui canon vezi explicarea lui şi explicarea can 6 trulan icircn Pravile I 440 II 12

Asia-mică propoveduiau icircntre altele acelaş encratism pe care 1-a conshydamnat apostolul Paul la timpul său Ei osacircndiau căsătoria cercacircnd să dovedească că cel icircnsurat nu mai poate avea nădejde de macircntuire că casele oamenilor icircnsuraţi nu au binecuvacircntarea lui Dumnezeu şi că preotul icircnsurat nu e vrednic să săvacircrşească liturgia Sinodul din Gangra a condamnat pe Eustatiani iar icircn al 4-lea canon alsău pune sub anatemă pe acela care ar afirma că nu se cuvine a primicirc cuminecătura dela un presbiter icircnsurat 1 Iar că aici este vorba despre un astfel de presbiter care sa căsătorit după hirotonie nu numai icircnainte de hirotonie dovedeşte icircnsuş textul canonului acestuia şi epistola sinodului icircn care se icircnşiră greshyşelile Eustaţianilor şi se spune apriat cum condamnă ei pe preoţii cari sau căsătorit2 O mărturiseşte aceasta şi istoriograful bisericesc din veacul al V-lea Sozomen care sa ocupat cu secta eustaţiană3 Iar că au fost cashyzuri că singuratici episcopi sau icircnsurat şi după ce au fost puşi icircn demshynitatea episcopească şi icircncă fără de nici o permisiune dela vre-o autorishytate bisericească superioară o dovedeşte Tertulian care de altcum se placircnge pentru aceasta şi face reproşuri respectivilor fiindcă nu voiesc să păstreze vieaţa feciorească 4 In biserica din Capadochia icircntimpinăm o păshyrere cu mult mai strictă icircn privinţa aceasta Sinodal din Neo-Cesaraea ce sa icircntrunit icircnainte de conciliul din Nicaea cam icircntre 314 şi 325 sa ocupat aproape escluziv cu icircntrebarea cum trebue să fie clericii icircn prishyvinţa morală şi icircşi exprimă nedumerirea faţă de căsătoria a doua oprind

1 El Tig SiaowoiTO naQa TTOtarjvrtoov yi-yataxuTUC iexcl0 fit] oicircjvai XbLTQVQyi]GaigtTog avrov -ooocpogcti utTaaufico biv ctvacirciHpa -cfroi Despre Eustatiani şi ce icircnvăţau ei despre căsătorie vezi Pravile II 37

2 Cuvintele textului TtQECffivTbgov ytyainyOTo după părerea ce o aveau despre căsătorie comentatorii seci XII au fost luate icircn icircnţelesul că aici sunt icircnţeleşi preoţii cari sau căsătorit icircnainte de hirotonie Astfel Balsamon a parafrazat aceste cuvinte cu

itqtiav s o c r w c yvraixaq tot aşa şi Aristen cu itowjVTkQiir vxoyrruti-ir ceeace icircnseamnă a preoţilor icircnsuraţi icircn latineşte după Beverige qui habent u x o r e s mdash ma-trimonio junctis Iar Dionisiu cel mic după părerea bisericei catolice care domnea deja icircn veacul al Vl-lea că preotului nu-i este permis să trăiască icircn căsătorie fără a se fi icircnsurat icircnainte de hirotonie a tradus acele cuvinte cu qui uxorem habuit adecă cine a avut femeia icircnainte de hirotonie şi sa despărţit de ea sau i-a murit Dar nu era aceasta părerea dintru icircnceput despre căsătoria preoţilor şi nu judecau aşa nici aceia cari nu aveau interes să lege preoţimea prin celibat sau să icircmpedece căsătoria preoshyţilor după hirotonie O dovadă principală că canonul 4 din Gangra vorbeşte despre preoţii cari sau căsătorit după hirotonie şi despre cari ziceau Eustatianii că sunt neshyvrednici a săvacircrşi cuminecătura mdash e o epistolă a sinodului acestuia icircn care stă TtQeoflvteQwv ytyafttjxorogtv v xsgrpyovovTSi (At Sint III 99) ceeace e tradus icircn latineşte presbyteros qui matrimonia contraxere spernunt (Bevereg Synodic I 416) Dovedeşte şi vechea traducere a acestui canon icircn latineşte icircncă icircnainte de Dionisiu aşa numita Prisca versio canonum unde sunt traduse acele cuvinte cu presbytero qui uxorem duxit In acest icircnţeles e făcută traducerea şi icircn cartea rusască a Pravilelor

8 Hist eccl III 14 hi (Eustatiani) nuptias damnarent et in aedibus conjugatorum orare recusarent et presbyteros qui uxores duxissent contemnerent

4 De monogamia cap 10

preoţilor chiar şi numai să iee parte la a doua căsătorie a mirenilor 1

Dacă judecau aşa membrii sinodului din Neo-Cesaraea despre căsătoria a doua a mirenilor e uşor de icircnţeles că a doua căsătorie pentru preoţi o osacircndeau de-a dreptul Şi aceasta au exprimat-o ei chiar icircn canonul cel dintacirci care opreşte pe preoţii cei văduvi să se icircnsoare a doua-oară şi oracircndueşte ca acela care ar face-o aceasta să fie eschis din cler fără a-1 supune la vre-o epitimie canonică 3 Aceleaşi păreri despre căsătoria a doua ca icircn biserica din Capadochia le aflăm şi icircn Siria unde sau pushyblicat cam pe la mijlocul veacului al IV-lea aşa numitele constituţii ale apostolilor (Constitutiones Apostolorum) In aceste constituţii se spune că la episcopie presbiterie sau diaconie pot ajunge acele persoane cari sau icircnsurat numai odată fie că le trăiesc soţiile fie că au murit iar după hirotonie nu le este permis să se căsătorească dacă mai icircnainte nu sau căsătorit nici să se căsătorească a doua-oară dacă au rămas icircn văduvie3

Aici nu e spus de ce se opreşte aceasta pentrucă taina hirotoniei icircn sine nu eschide taina căsătoriei precum sa spus aceasta clar icircn canonul 10 al sinodului din Ancyra ci opreliştea aceasta a fost dată sub icircnracircurinţa acelei păreri nefavorabile despre căsătoria a doua care stăpacircnia şi icircn bishyserica particulară din Siria Din aceste constituţii sa compus canonul 26 apostolic care oracircndueşte că dintre cei ce au icircntrat icircn cler neicircnsuraţi pot să se icircnsoare numai cei din clerul inferior lectorii şi cantorii

In celelalte biserici particulare mdash şi erau multe de acestea mdash se proceda după norma generală că hirotonia nu e piedecă pentru căsătorie şi de regulă se icircnsurau episcopii presbiterii şi diaconii cari au icircntrat icircn cler necăsătoriţi sau au rămas văduvi după soţia cea dintacirci Cu chestiunea aceasta nu au aflat de trebuinţă să se ocupe sinoadele ecumenice din timpul acela nici să o reguleze prin canoane deosebite icircnzestrate cu pushytere obligatoare pentru icircntreaga biserică catolică La sinodul cel dintacirci ecumenic unii membrii au atins icircntrebarea referitoare la celibatul memshybrilor clerului Se făcuse o propunere radicală icircn acest icircnţeles dar a fost respinsă de sinod fără a icircntră icircntro desbatere mai amănunţită asupra ei şi fără a lua vre-o deciziune icircn merit5 Sinodul al patrulea ecumenic sa ocupat cu icircntrebarea despre căsătoriile mixte şi prin canonul 0 14 a oracircnshyduit că membrii clerului de jos nu au voie să se căsătorească cu astfel de persoane cari nu aparţin bisericii ortodoxe Din textul acestui canon se vede că icircn unele eparhii era oprit chiar şi membrilor din clerul infeshyrior lectorilor şi cantorilor să se căsătorească şi că rigorismul acesta icircn

1 Can 7 Sintagma III 80 2 Sintagma III 70

3 F X Fnnk Didascalia et Constitutiones Apostolorum Paderbornae 1905 I 339 341

4 Sint II 33 6 Vezi explicarea can 3 al sinodului I ecum Pravile I 170 6 Comentariul lui Valsman referitor la acest canon Sint II 253

chestia căsătoriei membrilor din cler a trecut peste toate marginile Cacirct de nedrept şi fără temeiu era acei rigorism este icircn sine evident ceeace au arătat de altcum apriat şi astfel de comentatori ai canoanelor cari nu erau prea icircnsufleţiţi pentru căsătoria preoţilor Sinodul de altcum nu sa ocupat cu opreliştea aceasta neobicinuită din respectivele eparhii precum nu sa ocupat nici cu căsătoria preoţilor icircn general ci sa mărginit să oracircnduiască că membrii clerului nu au voie să se căsătorească cu femei necredincioase

Dar ceeace nu au aflat de trebuinţă să facă sinoadele ecumenice din veacul IV şi V şi să introducă icircn legi ceva ce icircn sine nu ar fi fost şi nici nu putea fi ireproşabil mdash a făcut legislaţiunea bizantină icircn veacul VI Şi sa icircntacircmplat aceasta pe timpul icircmpăratului Iastinian I care a luat icircn manile sale nu numai chestiunile privitoare la administraţia bisericească şi la cier ci chiar şi pe acelea cari aparţineau domeniului credinţii Afashycerile privitoare la ierarhia bisericească le privia acest icircmpărat ca cele mai de căpetenie preocupaţiuni ale sale socotindu-se pe sine icircntocmai ca şi icircmpăratul Constantin cel Mare drept episcop icircn cele externe ale bisericii şi ca atare conform poziţiei sale chemat să edeie icircnainte de toate legile de lipsă prin cari să asigure o organizaţiune stabilă pentru ierarhia bisericească din extinsa sa icircmpărăţie icircntrebarea privitoare la căshysătoria preoţilor i-sa părut lui Iustinian foarte importantă de aceea a şi publicat referitor la ea patru legi icircntrun restimp scurt de şasesprezece ani Iar spiritul icircn care erau concepute acele legi a fost determinat de părerea rigoristă ce domnia icircn privinţa căsătoriei preoţilor pe acele vreshymuri precum şi faptul că principiile encratiste se lăţiseră pretutindenea icircn cuprinsul bisericii ortodoxe

De bază a legilor privitoare la chestiunea aceasta a luat el două dintre canoanele amintite canonul 1 al sinodului din Neo-Cesaraea şi canonul 26 apostolic şi astfel prin legea din 18 Octomvrie an 530 a oracircnduit ca presbiterul diaconul sau ipodiaconul care icircntră icircn căsătorie după hirotonie să fie eschis din cler 1 Această oracircnduire a reicircnoit-o Iustishynian prin cele două novele ale sale din 10 Martie 535 şi 18 Martie 5 3 6 2

1 In acea lege a lui Iustinian de altcum foarte strictă se spune Sacris canonibus ntildeeque Deo amantissimis presbyteris neque reverendissimis diaconis aut subdiaconis

nuptiae contrariere post huiusmodi ordinationem permittentibus sed solis reverendisshy

simis psaltis ei iectoribusid concedentibus animadvertimus quosdam despicientes quidem

sacros cantildeones pileros autem generantes ex quibusdam mulieribus quibus conjungi

secundum sacerdotalem censuram non possunt quoniam igitur poena facinoris huius

in sola sacerdotii erat amissione sacros autem cantildeones non minus quam leges valere

etiam nostrae volunt leges sancimus obţinere in illis et quae sacris visa sunt canonibus perinde ac si civilibus inscriptum esse Iegibus et omnes istius modi homines tarn sacer-dotio quam divino ministerio atque etiam dignitate ipsa quam habent nudari quemad-modum enim sacris canonibus prohibita sunt talia sic et secundum nostras leges rem ipsam prohiberi (Ed D Gothofredi Francf a M 1688 col 4 0 mdash 4 1 )

2 Nov VI cap 5 Nov X X I I cap 42 (Ed Goth)

Aceste legi nu şi-au ajuns rezultatul dorit cu toatecă statul le-a sancţionat pentrucă membrii clerului au continuat şi de atunci icircnainte să se căsătoshyrească ca şi pacircnăce sau adus acele legi

Pentruca legile privitoare la căsătorie să se ducă la icircndeplinire a publicat Iustinian zece ani mai tacircrziu icircn Maiu 546 la icircndemnul patriarshyhului de atunci din Constantinopol Miniu bărbat care ţinea cu trup cu suflet la ascetizm o altă novelă icircn aceeaş chestiune dar acum cu ameninshyţarea confiscării averii tuturor acelor presbiteri diaconi sau ipodiaconi cari sar icircnsura după hirotonie Urmarea acestei nouă legi a iui Iustinian a fost că de acurn nici un cleric nu a mai cutezat să se căsătorească după hirotonie temacircndu-se de pedeapsa ce le-ar fi aplicat-o oficianţii stashytului Dar şi aceasta a durat numai puţin timp după care iarăş sa restashybilit starea de mai nainte adecă iar a icircnceput să se căsătorească după hirotonie presbiterii diaconii şi subdiaconii ca şi cei din clerul inferior dacă rămacircneau văduvi sau dacă au icircntrat necăsătoriţi icircn cler Această stare a durat icircncă aproape o sută cincizeci de ani In tot timpul acesta nu sa mai ocupat de această afacere nici legislaţiunea bisericii nici cea a stashytului din orient (Va urma)

PREDICĂ LA DUMINECA SAMARINENCEI (Despre icircnălţimea icircnvăţăturii creştine)

bdquoCe lce bea din apa care eu voi da lui nu va iusacirctoşa icircn veac ci apa carea voi da lui va fi icircntru el izvor de apă curgătoare icircn vieaţa de veci

(Ioan 4 14) I u b i ţ i f i i

In vieaţă icircntacirclnim oameni cari se tacircngue cu Psaimistul Inima mea sa tulburat icircntru mine şi frica morţii a căzut asupra mea (54 4) şi icircntacirclnim oameni cari se laudă cu Apostolul Mie a veţui este Christos şi a muţi dobacircndă dor avacircnd să mă slobozesc şi să fiu cu Christos (Filipeni 1 21 23) Cei dintacirci sunt nefericiţi ai doilea fericiţi Fericirea celor din urmă provine din puternica lor credinţă icircn Dumnezeu precum nefericirea ceshylorlalţi o cauzează necredinţa

Fără credinţă vieaţa este un pustiu Frica necunoscutului urmăreşte pe necredincios pas de pas Inzadar sar deda la petreceri zgomotoase ori ar căuta plăcere icircn desfracircnări aceste numai pacircnă la un timp oare-care pot icircntuneca mustrarea conştiinţei sale Zi de zi simţim şi ne convingem de acest adevăr Oamenii singuratici ca şi popoarele au lipsă de credinţă ca să devină tari puternice Avem pilde pentru aceasta Cartea trecutului

1 bdquo Si vero post ordinationem presbyter aut diaconus aut subdiaconus uxorem duxerit expellatur a clero et curiae civitatis illius in qua clericus erat cum propriis rebus tradatur Nov C X X Icirc I I cap 14 ( E d Qothofr)

ne icircnvaţă că neamul nostru romacircn icircn cursul veacurilor de urgie ce-au trecut peste el sa susţinut numai prin credinţă şi prin alipirea sa la biserica străbună Popoară au venit popoară sau dus mdash laquopotop potop cu toţiiraquo cum frumos zice poetul Cele mai multe au perit nici urma nu li-se mai cunoaşte Noi am stat ca o stacircncă neicircnfracircntă pe care nu o prinde dintele vremii Credinţa icircn Dumnezeu ne-a icircmputerit Semnele arată că stropii furioşi ai timpului mai nou icircncetul pe icircncetul desfac stacircnca dovedită atacirct de vacircrtoasă altădată Parcă turma credincioasă nu se adună aşa cu drag icircn jurul instituţiilor sale bisericeşti parcă păşunea religioasă nu o mai mul-ţămeşte Urmarea mdash Reslăţirile ce le vedem şi părăsirea datinilor străbune

icircntristatu-mau pacircnă la moarte purtările de acest fel Temerea că neamul nostru recunoscut ca foarte religios pacircnă acicirc poate să devină jertfa necredinţii sale nu-mi dă pace a fi liniştit nici chiar icircn mormacircnt Au vom putea suferi privirea din cer la noi a părinţilor noştri cari văd biserica străbună acest liman ocrotitor icircn mijlocul furtunelor uitată şi părăsită Cu ce ne facem vrednici a le purta numele

Părerea cea bună iubiţilor ce o am despre voi mă face să cred că reslăţirile sunt un fel de boală trecătoare o uşoară slăbiciune sufletească care nu va lăsa rane mai adacircnci icircn trupul vostru altfel sănătos Ca să vă icircntăresc totuş icircn credinţa străbună aflu cu cale a folosi prilegiul zilei de azi mdash dat de biserică prin cetirea Evangeliei Samarinencii mdash cuvacircntacircnd despre Dumnezeu şi icircnchinarea ce o facem lui Dumnezeu

Cunoştinţa de Dumnezeu e de lipsă pentrucă ea atrage pe om icirci icircmputereşte trupul şi sufletul trudit cum atrage păşunea cea dulce oile cari nu au astacircmpăr pacircnă nu o găsesc şi găsindu-o aleargă după ea prin dealuri văi şi prăpăstii de tot felul Cunoştinţa de Dumnezeu primită la facircntacircna lui Iacob a icircntors pe Samarineancă din rătăcirile de mai nainte A icircnsufleţit-o icircn măsură nemai pomenită Din muiere păcătoasă a devenit icircnvăţăcea a lui Christos Neastacircmpărul a cuprins-o In fugă mare sa dus pacircnă la cetatea Sichar A adus oameni de acolo la Isus cacirct ai bate icircn palme Aceeaş cunoştinţă vă va da şi vouă lumina şi căldura de lipsă care vă va icircncălzi şi vă va feri de rătăciri

Vino Isuse icircn mijlocul nostru Luminează ochii sufletului icircmpăinge-niţi şi icircncălzeşte inimile reci ale credincioşilor Tăi

laquoMuiere mdash zice Isus Samarinencei din Evangelie mdash crede-mă că va veni vremea cacircnd nici icircn muntele acesta nici icircn Ierusalim vă veţi icircnshychina Tatălui Voi vă icircnchinaţi cărui nu ştiţi noi ne icircnchinăm căruia ştim că macircntuirea din ludea este Ci vine vremea şi acum este cacircnd icircnchinăshytorii cei adevăraţi se vor icircnchina Tatălui cu duhul şi cu adevărul că Tatăl pe unii ca aceştia caută cari să se icircnchine Lui Duh este Dumnezeu şi cine să icircnchină Lui să cade să se icircnchine cu duhul şi cu adevărulraquo (loan 4 21mdash24)

Cuvinte de adacircnc icircnţeles icircn adacircncime icircnvăţătura aceasta se poate asemăna numai cu Evangelia Paştilor Vorbe scurte rostite icircn fuga mare

unei femei din popor Puterea vorbelor nici nu stă icircn mulţimea lor ci icircn cuprins Iar aceste cacircteva cacircntăresc o lume icircntreagă Filozofia oameshynilor din icircntreagă lumea nu pot face cacirct ele

Spre a le icircnţelege deplin vă voi espune starea sufletească şi pornishyrile oamenilor de pe timpul lui Christos

Două grupări de oameni se cunosc icircn privinţa religioasă De o parte erau păgacircnii cu multele lor credinţe deşerte de alta jidovii cu credinţa lor icircn un singur Dumnezeu Starea sufletească a păgacircnilor era cacirct se poate de posomorită Pe ei nu-i mulţămiau zeii păgacircni mdash laquolucrurile de macircni omeneştiraquo cum icirci numeşte in batjocură psalmistul Mintea din ce icircn ce mai luminată le spunea că nu pot fi D-zeu chipurile ce ei le cioplesc icircnfricoşate şi neliniştitoare trebuiau să fie pentru ei apoi jertfele de sacircnge omenesc cu cari icircmpăcau mania zeilor şi cari erau adevărate băi de sacircnge Toate păturile societăţii păgacircne icircşi puneau icircntrebarea laquoclne-i D-zeu şl ce icircnchinare t-se cuvineraquo Fără a primi răspuns macircngăitor icircntrebarea o repetau cu aceeaş racircvnă şi jidovii E drept că ei aveau pe un singur Dumnezeu pe Iehova dar nu-1 cunoşteau mai de-aproape Moise nu a dat icircndrumări căci nici el na ştiut mai de-aproape ce trebue să creadă icircn privinţa lui D-zeu La icircntrebările ce le-a pus Moise cacircnd vorbea cu Dumnezeu pe muntele Horiv a primit răspunsul laquoEu sunt cel ce suntraquo (Eşire 3 14) Din răspuns nu se putea deci afla icircnvăţături mai amănunshyţite despre fiinţa lui D-zeu Jidovii priveau pe D-zeu numai ca D-zeu al poporului ales care nu vrea să ştie de alte popoară decacirct de cel jidovesc şi nu primea altundeva jertfe decacirct icircn templul lui David din Ierushysalim Din cauza asta apoi din cauza spălărilor a formelor şi ceremoshyniilor multe din afară legea mozaică impunea prea mari poveri credincioşilor săi Ales clasa de jos a jidovilor săraci şi jidovii icircnstrăinaţi de patrie şi mestecaţi cu alte popoară mdash sufereau Evangeliile sunt pline de tacircnguishyrile acestor robi ai legii şi fii oropsiţi ai vameşilor şi fariseilor Formacircnd ei grosul jidovimei vom icircnţelege clocotul neamului jidovesc şi nemulţă-mirea lui de pe timpul lui Isus cum clocoteşte muntele de foc icircnainte de ce sa aruncat cenuşa icircn văzduh

Nedumeririle din aceste două grupări de oameni sunt menite a le icircmprăştia cuvintele Domnului Isus Christos date Samarinencei mdash şi a ne da legea cea nouă creştină de care ne ţinem noi

Samarinenii erau popor eşit din mestecarea jidovilor cu păgacircnii popor cu credinţe jidoveşti şi şi păgacircneşti mestecătură Samarineanca cu care a vorbit Isus icircnfăţişează oare-cum amacircndouă aceste popoară jidov şi păgacircn ce se cunoaşte foarte bine din cuprinsul evangeliei unde Isus o agrăieşte cu laquovoiraquo nu laquoturaquo ca persoană singuratică icircnfăţişacircnd un popor singuratic Deci vorbele cătră samarineanca de fapt trebue să le privim ca date atacirct jidovilor cacirct şi păgacircnilor

icircnţelesul lor pentru păgacircni e caşicacircnd ar zice acestora aşa laquoNu lushycrurile moarte ce voi le faceţi sunt zeii voştri D-zeul vostru este numai

unul nefăcut de macircni omeneşti care eu vi-1 predic Acela este icircnceputul şi sfacircrşitul adecă făcătorul tuturor făpturilor din lume El cacircrmuieşte şi dela El atacircrnă pămacircntul soarele şi tot ce vedem Dumnezeul pe carele eu icircl vestesc nu se poate cuprinde icircnsă cu simţurile omeneşti căci este nevăzut ca şi sufletul Cu El vă veţi unicirc icircn lumea duhurilor dincolo de mormacircnt unde merg şi sufletele oamenilor după moarteraquo icircnţelesul ce trebue să li-1 dea jidovii se cuprinde icircn cuvintele psalmistului care a zis laquoUnde mă voiu duce dela duhul Tău şi dela faţa Ta unde voiu fugicirc de mă voiu sin icircn cer Tu acolo eşti de mă voiu pogoricirc icircn iad de faţă eşti de voi lua aripile mele de dimineaţa şi mă voiu sălăşlui la marginile mării şi acolo macircna Ta mă va povăţuicirc şi mă va ţinea dreapta Taraquo (Fs 138 7mdash10) De unde putem vedea că D-zeu e pretutindenea de faţă deci pretutindenea I-se pot ridica altare şi aduce jertfe icircn sate oraşe ţări nu numai icircn templul din Ierusalim Nici nu-i D-zeu singur ai unui popor ci D-zeul popoarelor este El şi nu-i Dumnezeul bogaţilor ci şi ai săracilor cărora le zice icircntrun loc laquoVeniţi la mine voi cei osteniţi şi icircnsărcinaţi şi veţi afla odihnă sufletelor voastreraquo

Pe cacirct de icircnalte sunt icircnvăţăturile aceste icircn cuprins pe atacirct de uşor se pot icircndeplini cacircnd e vorba de icircmpăcarea omului cu acest Dumnezeu creştin La icircmpăcare duc jertfele şi rugăciunile omului

Cum trebue să jertfim lui Dumnezeu dacă este El duh Jertfă dushyhovnicească laquoDuh este D-zeu mdash zice mdash şi cine să icircnchină Lui se cade să se icircnchine cu duhul şi cu adevărulraquo Duhului nu se vor jertfi oameni nici dobitoace nici măcar laquopuii de turtureleraquo din legea lui Moise Dushyhului se va jertfi pacircnea şi vinul cari se prefac icircn trupul şi sacircngele lui lisus prin binecuvacircntarea preotului icircn sf altar Duhului se va aduce jertfă inima şi sufletul omului din cari trebue izgonite cugetele şi pornirile rele ce icircndeamnă la fapte contrare iubirei creştine şi icircn fine jertfa Duhului are a consta din dragostea cea neţărmurită cătră tot omul fie prietin fie duşman Adevărata jertfă a creştinului constă din aceea ca el să se ştie ridica peste piedecile duşmăniei şi să vorbească de bine să facă bine chiar celuice i-a pricinuit supărare icircnaltă jertfă cu adevărat

Ca jertfa este rugăciunea laquoIar cacircnd vă rugaţi mdash zice mdash nu grăiţi multe ca păgacircnii că le pare că icircntru multă vorba lor se vor auzi deci să nu vă asemănaţi lor căci ştie Tatăl vostru celece vă trebuesc vouă mai nainte de ce cereţi voi dela dacircnsul (Mateiu 6 7mdash8) Intradevăr preţul rushygăciunii zace icircn ricircvna inimii nu icircn vorbele goale cari sunt făţărie In-zadar ne vom ruga din gură dacă inima e cuibul relelor căci nu vom putea dobacircndi mai mult decacirct fariseul care icircndoit păcătos sa făcut icircn biserică odată că nu şi-a recunoscut păcatele altă dată că şi-a icircnsuşit virtuţile şi faptele bune cari icirci lipseau

La ce să lungesc vorba icircnsă Aţi putut icircnţelege de pacircnă aci care e D-zeul creştin fiinţa cea mai desăvacircrşită care vrea să facă şi din om aseshymenea fiinţă Prin legea creştinească sa ridicat omenimea la o aşa icircnăl-

ţime sufletească că se poate asemăna cu icircngerii din cer Liniştea icircnde-stulirea icircmpăcarea cu sine şi soartea sa tot atacirctea comori ce se cuprind icircn icircnvăţătura creştină despre D-zeu icircmprumută omului trudit atacircta nutre-macircnt sufletesc că nu l-ar schimba cu tot avutul şi argintul din lume Nu fără temeiu a rostit Isus privitor la icircnvăţătura sa cuvintele laquoCelce bea apa carea eu voi da lui nu va icircnsătoşa icircn veac ci apa care voi da lui va fi icircntru el izvor de apă curgătoare icircn vieaţa de veciraquo (Ioan 4 14) Nam mărit adineaori şi nu măresc nici acum lucrurile cacircnd zic din nou că icircnshyvăţătura dată Samarinencii la facircntacircna lui lacob cacircntăreşte cacirct o lume icircnshytreagă

laquoNime na grăit icircncă aşaraquo ziceau oamenii de pe atunci mdash laquonime na icircnvăţat aşaraquo mdash repetăm noi cei de azi Şi adăugăm nici va icircnvăţa pentrucă D-zeul creştinilor este D-zeul cel mai desăvacircrşit pentrucă reshyligia creştină este cea mai icircnaltă şi mai frumoasă asemenea căreia nu se va ivi alta pacircnăce cerul şi pămacircntul va sta laquoCerul şi pămacircntul vor trece dar o iotă nu din celece vam icircnvăţat euraquo mdash a zis Christos

Am ajuns icircn desfăşurarea predicei mele iubiţilor pacircnă la punctul unde putem aplica cacircntarea bisericii laquoCine e Dumnezeu mare ca Dumshynezeul nostru Tu eşti D-zeu carele faci minuniraquo Repeta-vom cacircntarea icircn tot ciasul şi toată vremea pacircnă la sfacircrşitul vieţii noastre ca să dăm mărire icircnţelepciunii Domnului Isus care a aprins focul ceresc aici pe pămacircnt

Care este cauza că pe mulţi nici auzul cacircntării bisericeşti nu i-a scos din răceală De ce a trebuit să vă amintesc la icircnceput icircncă că neshypăsarea religioasă sa prea lăţit la voi Cacircteva răspunsuri nu va strica să dau dela acest loc

Sunt icircntre voi mulţi cari nu-şi mai bat capul cu lucruri sufleteşti Vă icircndestuliţi mdash icircncacirct priveşte credinţa voastră icircn Dumnezeu mdash cu cushynoştinţele nehotăricircte ce le-aţi avut din copilărie ba ce e mai dureros nici acele nu le mai aveţi pentrucă grijile lumeşti vă răpesc şi absorb cu totul Lucrurile dumnezeeşti le consideraţi numai ca un fel de spoială care e bună numai să nu poată zice cineva că nu aţi avea biserică E ştiut că cu ce se icircndeletniceşte omul i-se preface icircn firea sa Nepăsarea icircn ale reshyligiei aduce răceala Să ştiţi icircnsă că răceala icircn ale religiei este moarte sufletească

Nepăsarea religioasă devine foarte primejdioasă pentru om cacircnd provine din unele aplicări rele cum sunt plăcerile trupeşti desmerdările etc Omul cuprins de aceste e robul lor II ţin mai tare legat cum stă robul legat icircn temniţă icircnfăşurat din creştet pacircnă icircn tălpi icircn lanţuri de fer

Oare veţi suferi iubiţilor ca aceste stări să bacircntue şi pe mai deshyparte şi să icircmpiedece pornirile cele bune Glasul conştiinţei ar trebui mai des ascultat căci aşa veţi scăpa de răceala religioasă şi veţi macircntui sushyfletul

Ce aud icircnsă mdash Unii din voi dau ascultare şi prorocilor mincinoşi laquoNam văzut nime na văzut nici odinioară pe Dumnezeu mdash ziceţi căci nu Dumnezeu cacircrmue lumea ci firea icircnsaş să cacircrmue pe sine după leshygile sale Dacă ar fi Dumnezeu nar lăsa să facă cine ce vrea nepedepsitraquo ş a asemenea

Cacircte vorbe atacirctea hule icircmpotriva ce omul are mai scump Ceice lăţesc hulele icircmpotriva lucrurilor sfinte sunt Aniihristii timpului de acum cari vreau a se icircmbogăţi din prostia oamenilor Antihristii aceştia de mult umblă prin tacircrguri pun icircn vacircnzare cărţi scrise anume pentru a icircnşela oamenii Ştiu ei bine că oamenii sunt doritori de noutăţi şi aleargă după icircnvăţăturile rele cum fuge oaia după verdeaţa din băltoacă Băltoaca aduce peire oilor căci le căibezeşte cărţile otrăvesc sufletul celor mai tineri Primejdie şi dincoaci şi dincolo Dobacircndă pentru ceice le trebue cojocul speculanţi

Nu pot sta icircnaintea minţii sănătoase dovezile Antichristilor ce icircnşi-vă puteţi cunoaşte uşor E drept că firea sau natura să cacircrmuie după legile firei şi că pe Dumnezeu nu-1 putem vedea După legi să cacircrmuie icircnsă şi societatea omenească Pe cei ce fac legile omeneşti de cele mai multe ori nici noi nu-1 vedem fie că-s mutaţi din lumea asta fie că deshypărtarea nu ne lasă a ajunge pacircnă la ei Cui i-ar veni acum icircn minte ca din icircmprejurarea asta să-şi formeze părerea că legile sau făurit de sine Dimpotrivă fiinţa legilor dovedeşte fiinţa celui ce a făcut legile icircnaintea minţii sănătoase deci nu poate sta dovedirea că legile naturii pot fi ele cauza lor proprie şi că ele ar conduce lumea fără a fi primit putere dela altă fiinţă mai puternică Dumnezeu Şi mai sclintiţi la minte sunt cei ce cer dela Dumnezeu ca să se amestece icircn daraverile omeneşti Dumnezeu a lăsat pe om liber să poată face ce voieşte ca să poată şi răspunde de faptele sale cacircnd va fi tras la răspundere icircn ziua judeţului Ce ce cere dela Dumnezeu amestec amănunţit icircn toate faptele oamenilor face păcat căci ispiteşte pe Dumnezeu Apoi vrednicia de on pretinde doar ca omul să fie slobod icircn faptele sale

Iată deci nimicinicia prorocilor mincinoşi Vă voiu arăta că adevăshyrurile creştine despre Dumnezeu se pot icircntări şi cu adevărurile ştiinţei Amintesc cacircteva din cele mai cunoscute In natură la tot pasul icircntacirclnim puteri nevăzute (Ce este putere nici să poate cuprinde cu simţirile omeshyneşti ) Putere nevăzută susţine cerul şi pămacircntul de nu cad icircn prăpastia din jurul lor putere nevăzută şi necuprinsă de mintea omenească trece prin sacircrmele drotului de telegraf ducacircnd veştile dela un capăt la altul al pămacircntului cu iuţimea gacircndului puterea nevăzută a soarelui icircnvie primăshyvara natura şi tot putere nevăzută lucrează şi icircn creerii noştri unde să frămacircntă gacircndurile omneşti Dacă deci puteri nevăzute şi necuprinse lucră peste tot locul de sine icircnţeles că trebue să fie o fiinţă mai icircnaltă nevăzută (duh) şi necuprinsă (fără margini) care a produs toate puterile din natură Mintea sănătoasă ne mai spune că acea putere trebue să fie

Dumnezeul creştinilor care asemenea este duh şi căruia aducem jertfă duhurile noastre

De fapt adevăraţii icircnvăţaţi primesc icircnvăţătura creştină despre nema-terialitatea lui D-zeu icircn intregitatea sa Pentru ei natura e carte deschisă din care cetesc icircnţelepciunea şi mărirea lui D-zeu cum o cetesc teologii din cărţile bibliei

Cine produce scandelă Cine sunt ceice cu ştiinţa lor icircnşală oamenii mdash Aţi găsit-o Sunt ceice li-se pare a fi icircnvăţaţi de fapt ştiinţa lor este ştiinţă icircn neştiinţă Ecleziastul din testamentul vechiu i-a descris pe unii ca aceştia icircn chipul următor Şi am văzut toate lucrurile lui Dumnezeu că nu va putea omul afla lucrul cel făcut sub soare ori cacirct se va osteni omul a căuta şi nu va afla şi ori cacircte va zice icircnţeleptul că le cunoaşte tot nu le va putea afla (Ecl 8 17)

Să ne ferim de unii ca aceia cari caută a otrăvi sufletele Căci icircnsuş Isus a zis laquoNu vă temeţi de ceice ucid trupul şi sufletului nau ce-i face ci temeţi-vă de ceice pot ucide şi trupul şi sufletul aruncacircndu-1 icircn Gheenaraquo Sufletul ni-1 ucid cu icircnvăţăturile scrintite De asta să ne temem

Iubiţilor Vam prea obosit poate Eram dator cu lămuririle liniştirii sufletului

vostru care are lipsă de icircnsufleţire şi eram dator cu ele să vă scap din ghiarele Antichristilor să aveţi cu ce vă apăra cacircnd doar ar mai face icircncercări de a vă icircnşela Noi trebue să apărăm credinţa strămoşilor şi să o lăsăm moştenire neştirbită nepoţilor şi strănepoţilor

Comoară scumpă e credinţa icircnvăţătura creştină Ea este soarele ce icircmprăştie lumină icircn cercuri largi şi arată calea celorce rătăcesc pe marea viforoasă vieaţa noastră cea atacirct de ameninţată Să păzim comoara aceasta să nu o dăm nimănui ba de va trebui să murim apăracircndu-o

Gacircndiţi-vă şi de azi icircncolo cu deadinsul asupra icircnvăţăturilor ce vam dat Aş dori ca ele să fie sămacircnţa cea bună care a căzut icircn pămacircntul cel roditor al inimilor voastre Făcacircnd aşa va reicircnvia din nou timpul de aur al străbunilor cari icircn religie şi-au aflat fericirea

Fie ca ceice la facircntacircna lui Iacob icircn chip văzut a mers icircn chip nevăzut să vie la noi şi să ne conducă pe cărarea fericirei vecinice Amin

Vasile Gan protopresbiter

Din adevăr naşte dreptatea adevărul este deci părintele legitim al dreptăţii Duhovnicul

D I V E R S E

icircntrebarea I Comite preotul iregularitate cacircnd cunună numai pe baza adeverinţei dela oficiul civil fără a produce nupturientul din altă parohie adeverinţă dela parohul său despre rezultatul promulgării

Răspuns Da e necorectă această procedereacute pentrucă adeverinţa dela oficiul civil se referă numai la meritul cununiei din punct de vedere al dispoziţiunilor şi impedimentelor de natură civilă dar nu şi canonică şi nu urmează ca o cununie icircncheiată după legile civile icircn mod neescep-ţionabil să poată fi desăvacircrşită şi bisericeşte pentrucă din punct de vedere canonic mai pot subversa impedimente de rudenie de sacircnge cuscrie rudenie spirituală etc cari impedimente după legile civile nu se consideră

Deci pe lacircngă dispoziţiunile articlului de lege XXXI din 1894 şi pe lacircngă dispoziţiunile generale canonice la săvacircrşirea cununiilor sunt a se respecta de rigoare dispoziţiunile cuprinse icircn Instrucţiunea cu privire la procedura ce vor avea a urma organele respective preoţii şi poporul drept credincios al bisericii gr-or romacircne din provincia noastră mitroposhylitană faţă de reformele nouă politice bisericeşti votată prin concluzul Nr 39 al Congresului naţional-bisericesc din 1897

In special relevăm faţă de icircntrebarea pusă respectarea dispoziţiunilor cuprinse icircn punctele 2 şi 3 din normativele principiale apoi cele cuprinse icircn această instrucţiune icircn punctele 2 3 4 5 şi 6 relativ la căsătorii

icircntrebarea II Poate fi admis la taina preoţiei un individ născut din pat nelegiuit Recunoaşte biserica legitimarea ulterioară E motiv de a fi admis la taina preoţiei mdash un atare individ mdash primirea lui icircn seminar icircn necunoştinţa faptului

Răspuns icircntrebările acestea punacircndu-se din partea unui preot răspund icircn cele următoare pe scurt

Cel născut din pat nelegiuit poate fi primit icircn cler Canonul al 8-lea al sf Nicefor zice Copiii cacircţi se vor naşte din concubine sau din părinţi de a doua sau a treia nuntă şi au vieaţa vrednică de preoţie se fac preoţi

Nici icircn biserica apusană naşterea din pat nelegiuit nu opreşte dela taina preoţiei Arhiereul sau papa dispensează

Biserica recunoaşte legitimarea ulterioară laquoper subsequens matrimo-niumraquo Dupăce legitimarea sa făcut ulterior conform legilor statului biseshyrica ia la cunoştinţă această legitimare introducacircnd lucrul acesta icircn matrishycula la notă Legitimarea după legile statului se face pe baza legii din 1894

Primirea icircn seminar se face pe baza regulamentului seminarial sect 29mdash34 unde sunt cuprinse condiţiunile primirii In aceste condiţii despre naştere legiuită sau nelegiuită nu se pomeneşte de oarece chestiunea aceasta numai atunci vine sub icircntrebare cacircnd candidatul cere primirea lui icircn cler Primirea cuiva icircn seminar sub nici o icircmprejurare nu poate fi motiv absolut de a fi primit necondiţionat icircn cler adecă mai bine zis spre a fi admis la taina preoţiei

Candidatul icircn teologie icircntrunind condiţiile recerute prin dreptul biseshyricesc poate fi admis la sfinţenie Impedimentele canonice cari opresc dela preoţie sunt espuse icircn canonul 1 al sinodului I ecumenic (Pravila tacircrgovişteană Glava 58) Scăderile şi defectele canonice cari opresc dela preoţie sunt expuse icircn canoanele 17 18 19 78 79 80 82 apostolice can 8 şi 12 Neocesarea c 14 şi 17 Trulan

Vezi dreptul bisericesc de A bar de Şaguna sect 215 Drept biser de C Popovici sect 141 Drept bisericesc comparativ de F H Vering sect 71 Aici se află desluşiri cu privire la biserica orientală şi occidentală

A C

icircntrebarea III In unele locuri cacircnd sub durata sf Liturgii se pune ectenia pentru morţi preotul sună clopoţălul de pe prestol şi poporul icircngenunchiază Corect e acest lucru ori ba

Răspuns Intacirciu de toate locul clopoţălului de altar nu e la nici un caz pe sf prestol fiindcă nu aparţine obiectelor sfinte cari stau icircn legăshytură cu sf masă şi de aceea trebue ţinut la alt loc icircn altar Deci sunarea cu acest clopoţăl la anumite momente nu se ţine de preotul care are să se ocupe numai cu cetiri şi lucrări sfinte icircnaintea sfintei mese ci se ţine de cracircsnic sau sfătui bisericii Ca preotul să sune clopoţelul sar admite numai de silă adecă atunci cacircnd preotul nu ar avea Ia icircndemacircnă pe cracircsnicul sau alt slujitor bisericesc care să-i facă acest serviciu Aceasta mdash icircn general mdash In special icircnsă se iveşte icircntrebarea nouă asupra rostului sunării cu acest clopoţăl la sf Liturgic Această sunare nu are icircnsemnătate liturgică ci e numai signal pentru orientarea clopotarilor (la icircnceperea sf Liturgii la laquoSfinte D-zeuleraquo la laquoMai ales pe prea sfacircnta laquoicircnaintea irmosului la mutarea sftei cuminecături şi a vaselor sfinte de pe jertshyfelnic la proscomidier) ori pentru orientarea credincioşilor (la icircngenun-chierile obicinuite) ori pentru orientarea şi a unora şi a altora (la binecushyvacircntarea şi prefacerea darurilor cacircnd clopotele se laquoicircntreiescraquo) Alte sunări la alte prilejuri sub durata sftei Liturgii ar fi bine să se reducă unde se pot fiindcă desele clopoţiri ar putea conturba pietatea credincioşilor In categoria acestei reduceri ar putea veni şi clopoţirile (pe unde se obici-nuesc) la intercalarea icircn sf Liturgie a ecteniilor pentru morţi bolnavi şi din alte incidente de oarece atunci nici aşa nu are a se trage clopotele şi clopoţirea ar suna numai credincioşilor cari pot fi instruaţi să icircnge-nunchieze şi de sine la auzul acelor ectenii intercalare Cacircnd delăturarea clopoţirii acesteia ar jigni pietatea credincioşilor e mai de preferit păstrarea uzului In scurt clopoţirea din altar şi icircngenunchiarea credincioşilor la ecteniile morţilor intercalate icircn sf Liturgie ar avea loc nu e icircnsă de demshynitatea şi sfinţenia sfintei Liturgii ca preotul liturgisitor să sune clopoţălul pe cacirctă vreme nu este singur icircn sf altar Dr O C

NI La celelalte icircntrebări intrate se va răspunde icircn Nr proxim Red

M I Ş C A R E A L I T E R A R Ă

Manual laquoie teologia dogmat ică or todoxă icircntocmit de Dr Iosif Olariu Caransebeş 1907 812 pagini Editura autorului Cu bucurie salutăm apariţia acestui op de cea mai mare icircnsemnătate pentru noi Autorul a ţinut să-şi icircmplinească promisiunea Dl Olariu e unul dintre primii aşa zicacircnd cel dintacirciu absolvent mdash din Ungaria - - al fashycultăţii teologice din Cernăuţi şi prin lucrările sale literare putem zice că şi-a cacircştigat şi primul loc icircntre teologii literaţi ai bisericii noastre din Unshygaria Ca director şi profesor al seminarului din Caransebeş necontenit şi neobosit a muncit şi munceşte Avem dela d-sa Scrierierile părinţilor apostoleşti traducere din original comentar la evangeliile după Mateiu Marcu Luca şi Ioan Manual de tipic Explicarea Psalmilor Introdushycere icircn cărţile sfinte ale T V şi N Tot atacirctea căiţi de valoare şi icircnsemnătate Iar acum a apărut Dogmatica In literatura noastră manual bun de dogmatică pentru seminarii nam avut Avem un manual foarte bun şi corespunzător pentru şcoalele medii de eruditul prof G Pletos Manualul dlui Olariu icircnsă umple un gol foarte simţit icircn icircnvăţămacircntul se-minarial şi icircmplineşte o lipsă ardentă de pacircnă acum Autorul ne spune icircn introducerea scurtă şi modestă Am căutat să fac posibilă o cunoashyştere mai amănunţită a adevărurilor creştine Deşi nam desvoltat toate dogmele pe larg dar mam nizuit cacirct mi-a fost icircn putinţă să expun aceste icircnvăţături clar şi pozitiv aducacircnd dovezile descoperirii dumnezeieşti din sf Scriptură şi sf tradiţiune

Cuprinsul se icircmparte icircn introducere Despre dogmatică 41 pg Partea I Despre D-zeu icircn sine icircnsuş 41mdash220 Partea II Lucrarea d-zeiască icircn afară de sine 221mdash812

Partea I Două secţiuni secţ I Despre D-zeu unul icircn fiinţă cu 2 capitoli Secţ II Despre sf Treime sau Dumnezeu icircn trei persoane avacircnd trei capitoli

Partea II are trei secţiuni Secţiunea I Despre Dumnezeu creatorul lumii avacircnd 2 capitoli Secţ II Despre provedinţă Secţ III Despre D-zeu săvacircrşitorul lumii şi al neamului omenesc avacircnd 3 capitoli

Activitatea literară de pană acum ne dă deja icircnainte garanta că acest op e scris iarăş cu aceeaş erudiţiune şi temeinicie ca şi celelalte Atragem atenţiunea tuturor teologilor asupra lucrării acesteia Dare de seamă deshytailată va urma A C

Elemente de Catihetică sau metodica religiunii de Dr Petra Barba Caransebeş 1907 3 coroane Pe 99 pagini autorul ne dă un bun manual de catihetică Materialul se icircmparte icircn 6 grupe avacircnd o introducere şi un adaus In prefaţă autorul ne spune de ce vederi este condus cacircnd scrie această carte arătacircnd icircn general principiile normative la propunerea religiunii Mai ales se ocupă cu necesitatea propunerii conştienţioase a

religiunii icircn şcoalele noastre accentuacircnd că la Romacircni creşterea relishygioasă icircn şcoalele poporale este icircncredinţată atacirct icircnvăţătorului cacirct şi preoshytului Nu spune apriat cine este chemat icircn special a se ocupa şi căruia icirci vine icircn prima linie datorinţa a fi catehet sau icircnvăţător al religiunii Dela dl autor care sa ocupat mai mult cu studiul religiunii am fi dorit să enunţe odată pentru totdeuna categoric că instrucţiunea studiului relishygiunii cade necondiţionat icircn sarcina preotului pe baza chemării şi a preshygătirii sale

Materialul din părţile singuratice e tractat cu pricepere şi după sishystemele pedagogice mai bune Limba este frumoasă şi curgătoare Icircntreagă cartea e scrisă pe baza izvoarelor celor mai bune pe cari autorul le-a studiat conştienţios şi le citează Notele subliniare ne dovedesc mulţimea izvoarelor folosite

icircn Introducere autorul se ocupă cu problema şcoalei poporale re-ligiunea şi catihetica I Natura ca materie de religiune fiind foarte scurt (2 pag) materialul nu e exhauriat II Vieaţa familiară şi şcolară scris cu multă pricepere şi multă bunăvoinţă accentuacircnd ce valoare şi icircnsemnătate are educaţiunea familiară Să ocupă cu scăderile zilelor noastre fiind fără cruţare icircn dovedirea defectelor Şcoalei şi icircnvăţătorului religiunii le imshypune multă demnitate şi seriositate icircn plinirea chemării lor III Materia istorică şi cea abstractă Sunt expuse principiile diferite cari au a fi obshyservate la instrucţiune şi aici autorul e aderent al treptelor formale IV Descoperirea dumnezeească ne spune foarte pe scurt de unde are să fie luat materialul şi cum are să fie tractat V Cultul dumnezeesc Pe scurt şi corect e espusă necesitatea că elevii au să fie introduşi icircn practicarea icircnvăţăturilor religioase cacircştigate Aici materialul nu e pe deplin exhauriat prea puţin să accentuează cacircntarea bisericească şi sfintele taine Cacircntarea bisericească ştim cu toţii cari am catehizat că ce plăcere cauzează elevilor Felul şi modul icircmpărtăşirei cu sfintele taine trebuia mai pe larg tractat ca tinerii icircnvăţători de religiune să afle icircndrumări temeinice VI Catehismul şi statutul organic Foarte frumos şi corect e espusă necesishytatea şi valoarea catehismului arătacircndu-se şi greşele cari au obvenit atacirct de des icircn studiul religiunii la noi Părerea autorului e catehismul să se propună icircn cel din urmă an de şcoală In icircncheiere se face pe 12 pagini ocuparea icircn 12 grupe mici a icircntregului material de studiu care icircn şcoalele cu fj ani au să se propună icircn 12 semestre iar icircn cele cu 4 ani icircn 12 trimestre anuale Toate grupele să icircmpart icircn 5 părţi Istorioare sau istorie Momente din vieaţa lui Isus Rugăciuni cacircntări servicii d-zeeşti Orele de propunere ar trebui să fie cel puţin 3 la săptămacircnă

Adausul cuprinde espuneri foarte scurte despre sf scriptură tradiţie din liturgică şi drept bisericesc

Titlul cărţii corăspunde pe deplin cuprinsului Nu aflăm o espunere temeinică ci mai mult o schiţare bună şi frumoasă a materialului care trebue tractat icircn studiul religiunii Cu elevul sau cu catehumenul şi cu

icircnvăţătorul autorul se ocupă mai puţin Ar fi fost necesar ca să se acshycentueze mai ales necesitatea catehizării corecte la fetiţe şi să se arete scăderea catehizării de pacircnă acum Dar la aceste autorul va zice că aici espune numai o metodică a religiunii

Cartea umple un mare gol icircn literatura noastră şi oricare preot sau icircnvăţător catehet va afla un sfătuitor bun icircn opul acesta şi va trebui să fie recunoscător autorului O recomandăm tuturor cateheţilor şi icircnvăţătoshyrilor cu căldură şi am dori să fie folosită chiar de toţi ca astfel să fie odată o uniformitate icircn propunerea studiului religiunii p A C

INFORMAŢIUNI

Sinoadele noastre eparhiale mdash Sinodul eparhial această instituţie măreaţă a bisericii noastre care icircşi are baza icircn cuvintele Macircntuitorului şi icircn praxa sf apostoli şi-a desvoltat in mod demn activitatea sa icircn săptămacircna trecută icircn toate diecezele Mitropoliei noastre Multe şi grele agende le-au stat icircnaintea acestor sinoade şi cu tact şi icircnsufleţire sa lucrat la rezol-virea lor

Cea mai grea problemă a fost desigur problema şcoalelor noastre confesionale Bunii noştri păstori icircn cuvacircntul lor de deschidere au arătat pericolul care ameninţă şcoalele confesionale icircn urma votării proiectului de lege şcolar atacirct icircn parlamentul ţării cacirct şi icircn casa magnaţilor care proiect dacă va primi şi sancţionarea Maiestăţii Sale va cădea ca o năpastă asupra bisericii noastre icircmpedecacircnd desvoltarea vieţii noastre naţionale Cuvinte icircngrijitoare cuprinde vorbirea de deschidere a I P S Sale Arshyhiepiscopului şi Mitropolitului Ioan Meţianu Intre altele zice laquoDecacircnd avem sinodalitate icircn biserică nam stat icircn faţa unei probleme mai grele decum este aceea a salvării şi conservării şcoalelor noastre confesionale De aceea nici clerul şi poporul nostru na aşteptat cu atacircta nerăbdare reshyzultatul lucrărilor noastre dela aceasta icircntrunire ca şi de astădatăraquo

Tot icircn acest senz au arătat şi episcopii sufragani icircngrijirea lor icircn faţa acestui pericol Apelează deci toţi arhiereii la ajutorul şi sfatul sishynodului lor ca să afle calea şi mijloacele prin cari şcoalele noastre conshyfesionale mdash cari ne-a fost pavăza şi scutul icircn toate timpurile mdash să le putem susţinea şi mai departe căci icircn aceste zace tăria noastră naţională Repet zice I P S Sa adresacircndu-se sinodului rugacircndu-vă să facem tot poshysibilul pentru susţinerea şcoalelor noastre confesionale ca să ne putem icircnshysuşi şi noi icircn măsură tot mai mare acea cultură (religioasă-morală) şi să ne apropiem tot mai mult de binele şi fericirea după cari oftămraquo Şi sishynoadele au icircnţeles icircnsemnătatea situaţiunei şi sau rugat de Episcopi cari atacirct de bărbăteşte au luptat pentru apărarea drepturilor noastre ca să mai

facă şi ultima icircncercare icircnaintacircnd la treptele tronului placircngerea poporului celui mai credincios cătră tron şi patrie de a icircmpedeca să i-se icircntindă şi acest pahar

Sau luat apoi icircn Sinoadele din anul acesta hotăricircri privitoare la cashytehizarea elevilor dela şcoalele străine pentruca inteligenţa noastră viitoare să fie crescută icircn alipire cătră biserică şi să evite periculoasele simptoame antibisericeşti şi anticreştine cari se observă icircn mod icircngrijitor icircn vieaţa culturală a zilelor noastre

icircmbunătăţirea seminariilor icircncă sa avut icircn vedere atacirct icircn ce priveşte organizaţiunea lor internă cacirct şi icircn privinţa zidirii lor ca icircn toate prishyvinţele să corăspundă menirii lor icircnalte de a creşte bărbaţi cari să inshytroducă cuprins icircn formele vieţii noastre bisericeşti şi naţionale Cursul pedagogic al seminarului Andreian din Sibiiu va fi ridicat icircncă icircn anul următor la 4 ani Leafa funcţionarilor consistoriali şi a profesorilor icircncă sa icircmbunătăţit pentruca aceşti muncitori icircn via domnului să-şi aibă şi răsshyplata lor cuvenită pentru munca grea ce o prestează

Sa avut icircn vedere ridicarea culturală şi morală a poporului adu-cacircndu-se hotăricircri salutare privitoare la combaterea relelor cari icircl icircmpedecă icircn progresul său ca alcoolismul concubinatele etc impunacircndu-se preoshyţilor ca prin conferinţe prin predici şi prin păşire energică se stacircrpească aceste buruieni veninoase din grădina poporului nostru Şi alte multe agende au rezolvit sinoadele eparhiale spre binele şi prosperarea bisericii şi a neamului Vedem deci că lucrările reprezentanţilor bisericii nu sau restracircns numai la partea organizatoare ci sau icircndreptat cu părintească icircngrishyjire cu deosebire asupra vieţii spirituale şi morale a bisericii celei vii Deie D-zeu ca rezultatele acestor lucrări ale aleşilor noştri se aducă roade icircmbelşugate făcacircnd să strălucească nouă raze de bucurie şi speranţă icircn icircnvălmăşagul atacirctor suferinţi şi năcazuri db

Sf Sinod al Romacircniei icircn şedinţa sa ţinută sub prezidenţia Mitro-politului-primat a admis mai multe cereri de călugăriri sa luat apoi hotă-ricircrea ca să se permită laicilor a petrece timpul verii pe la mănăstiri cu condiţiunea de a avea purtări bune şi a face diferite daruri mănăstirii unde vor sta

In această şedinţă sau distribuit membrilor Sf Sinod diplome cari conţin tipărite cuvintele spuse de Mitropolitul-primat regelui icircn anul trecut cu ocazia sfinţirii sf mir

Simptoame Mişcările antireligioase se manifestă tot mai icircngrijitor la ascultătorii facultăţilor lumene dela unele universităţi Aşa sau făcut manifestaţiuni icircmpotriva facultăţii de teologie din Praga ceracircndu-se sepashyrarea totală a acesteia de celelalte facultăţi Această mişcare e cu atacirct mai icircngrijitoare cu cacirct studenţii universitari pretind ca la universităţi să icircnceteze orice ceremonii religioase ameninţacircnd cu mişcare icircmpotriva bishysericii

Tipicul cultuicircui religios Cazuri liturgice şi date tipiconale pe luna lui Maiu 1907

Norme generale icircn stadiul Pentecostarului care se icircncepe cu Utrenia Paştilor şi se termină cu Utrenia Duminecii tuturor sfinţilor cartea rituală conducătoare este Pente-costarul alăturea şi paralel cu Pentecostarul este Mineiul pe luna lui Maiu şi pacircnă la 17 zile pe luna Iui Iunie a c

In stadiul acesta normele tipiconale pentru Dumineci şi pentru zilele de săptăshymacircnă se cuprind icircn Pentecostar iar pentru sărbătorile sfinţilor icircn Mineiu

6 Maiu Dumineca Mironosiţelor gl 2 voscr a 3-a La vecernie şi la Utrenie toate după tipicul Pentecostarului Apostolul şi Evangelia

Dumineca a 3-a după Paşti Irmosul şi Priceastna Paştilor

13 Maiu Dumineca slăbănogului gl 3 voscr a 4-a La Vecernie la Utrenie şi la Liturgie toate după prescrierea tipicului din Pentecostar

20 Maiu Dumineca Samarinencei gl 4 voscr a 4-a La Vecernie la Utrenie şi la Liturgie toate cum prescrie Pentecostarul

21 Maiu Sfinţii Constantin şi Elena La Vecernie la Utrenie şi la Liturgie toate după tipicul Mineiului din ziua aceasta

27 Maiu Dumineca orbului gl 5 voscr a 8-a Ca şi icircn Duminecile de mai nainte toate după prescrierea tipicului din Pentecostar

31 Maiu Joia Icircnălţării Domnului La Vecernie la Utrenie şi la Liturgie icircntreg serviciul cultului se face cum se găseşte şi se prescrie la această sf sărbătoare icircn Pentecostar Cantor

La universitatea din Padua icircncă a fost boicotat episcopul Pelizzo din partea studenţimii universitare pentrucă afirmase icircn o pastorală că toată ştiinţa fără frică de D-zeu este numai fum şi vacircnt Această afirmaţie au privit-o studenţimea cu idei liberale de o crimă faţă de ştiinţă

Nr 19 din bdquoŢara Noastră icircn articolul prim iscălit de laquoL Traquo vorshybind despre laquoSoboarele bisericii romacircne ortodoxeraquo scrie laquoŞtim mai departe din Sfacircnta Scriptură că icircnsuş Iisus Christos cacircnd avea să isprăshyvească vre-un lucru mai mare mdash cum a fost alegerea apostolului Mateiu (era să fie vorba de Matia căci procedura observată de sf Apostoli la alegerea acestuia icircntemeiază instituţia soboarelor icircn biserică mdash dar pacostea e că Matia a fost chemat la apostolat după icircnălţarea Macircntuitorului la c e r Cătră Mateiu care era vameş icircn Capernaum a zis icircnsuş Macircntuishytorul fără a laquochiema la sfat pe alţii laquoVino după mineraquo) şi altele mdash nu lucra de capul său (sic) deşi avea putere dumnezeiască ci chema la sfat şi pe ceialalţi oameni de icircncredere ai săi şi icircmpreună sfătuindu-se hotărau ce şi cum să facăraquo

Acum icircnţelegem cuminţenia modestiei de a cere deocamdată numai laquoicircnţelepciunea molitfelniculuiraquo lăsacircnd celelalte pe mai tacircrziu Am don totuş cel puţin mai multă cuviinţă icircn vorbe cacircnd se scrie despre lucruri sfinte unui popor laquodelicatraquo icircn sentimentele sale religioase cum este al nostru

o serie icircntreagă de sinamăgiri psihologice Primul pas spre reli-giune 1-a făcut el atunci cacircnd a venit la credinţa icircn existenţa sufletelor cari trăiesc şi după moartea corpului Originea credinţii icircn suflete o explică H Spencer astfel

Omul primitiv a fost adacircnc impresionat de apariţia şi disshypariţia unor lucruri din natură cum au fost norii stelele etc Schimbarea aceasta a produs icircn conştiinţa sa ideea unei dualităţi a lucrurilor acelora despre cari şi-a format icircnchipuirea că apar alternativ icircn forme deosebite Ideea dualităţii lucrurilor a aflat-o confirmată şi de umbrele lor apoi şi de imaginele reflectate icircn apă pe cari neputacircndu-le explica altcum le-a considerat ca o a doaua fiinţă a obiectelor ca o fiinţă mai fină pe care a numit-o suflet La o credinţă mai sigură icircn existenţa sufletelor a ajuns icircnsă omul primitiv mdash zice H Spencer mdash cu deosebire prin vis In viziunile ce le-a avut icircn vis sa văzut pe sine petrecacircnd prin locuri străine icircntacirclnindu-se şi povestind cu persoane depărtate etc Dupăce sa trezit icircn naivitatea sa şi icircn lipsa puterii de jushydecată a atribuit visurilor ce le-a avut realitate crezacircnd că sau icircntacircmplat aievea şi a cercat apoi să le explice icircncredinţat de alţii că icircn decursul somnului nu sa mişcat cu corpul din locul unde a dormit şi icircncredinţacircndu-se icircnsuş că cu corpul nici nar fi putut străbate depărtări atacirct de mari ca cele din vis a fost silit să presupună că icircn fiinţa sa există un al doilea eu- cashypabil pentru manifestări de vieaţă mai superioare adecă un sushyflet -^ Conta care acceptează explicarea ce a dat-o H Spencer credinţii icircn suflete o ilustrează prin următorul exemplu laquoSă preshysupunem că un sălbatec care icircncepe a fi capabil de oare-care reflexiune visează că se duce la vacircnat că icircn pădure se icircntacirclneşte cu cutare om că icircmpreună cu el face un ospăţ icircmbelşugat cacircnd deodată la un strigăt al vecinului se trezeşte El poveshysteşte vecinului că icircn realitate el a fost la vacircnat şi la ospăţ Vecinul icircnsă icircl asigură că nu 1-a văzut icircn tot timpul somnului mişcacircndu-se din locul unde sa culcat Ce poate conchide de aici sălbatecul nostru El nu poate conchide de sigur decacirct că persoana sa este compusă din două fiinţe identice una care este culcată icircn timpul somnului şi alta care tot icircn acel timp se des-

1 V Conta bdquoicircncercări de metafizică materialistă Iaşi ed Şaraga p 25mdash26





























Bunyitay 54






















































































































Dr Nicodim Milaş




ib I c 7























































































D I V E R S E













A C


















INFORMAŢIUNI




















































Bunyitay 54






















































































































Dr Nicodim Milaş




ib I c 7























































































D I V E R S E













A C


















INFORMAŢIUNI













































































































































Dr Nicodim Milaş




ib I c 7























































































D I V E R S E













A C


















INFORMAŢIUNI














































































































D I V E R S E













A C


















INFORMAŢIUNI


























A C


















INFORMAŢIUNI






































INFORMAŢIUNI
























Anul I. Maiu, 1907. REVISTA TEOLOGICĂdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/revi... · Anul...

Documents

Transcript of Anul I. Maiu, 1907. REVISTA TEOLOGICĂdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/revi... · Anul...