„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi” - Miron Costin

Anul VII / Nr. 69 / Aprilie 2010 – www.primaria-mizil.ro – Fondator Emil PROŞCAN

Publicaţie lunară a Primăriei şi Consiliului Local Mizil u Se distribuie gratuit

POŞTALIONULEditorialEditorial

Primăvara din sufletePrimăvara din suflete

Mugurii fac explozie, botezândlumina cu ninsori de floare.Chiar dacă prea marile şi co-

loratele reclame occidentale ne-au in-vadat puterea de înţelegere şi sfideazăfirescul anotimpurilor şi chiar pe cel alaşteptărilor - florile dalbe ale primă-verii noastre, cu zâmbet şi iz de dulce-amar, ne mai împacă, uneori, cu noi în-şine. Au înflorit livezile copilăriei, caun semn că bucuria căţăratului în cerîncă există.

Căutaţi un cireş de mai împodobit cu maci şi obraji de copil,întindeţi mâna şi cu siguranţă veţi simţi atingerea dărniciei pământuluişi a bucuriei rostului a câte există. Trilul privighetorii, plutind pe adieride vânt, stârneşte foşnetul viitoarelor frunze, dornice de taifas şi mân-gâiere. Se reinventează verdele şi un altfel de cânt al cocoşilor, desă-vârşind schimbarea la faţă a pământului.

Păsările, obosite de freamătul depărtării, îşi construiesc cui-buri, prin copaci sau la streşini de case. Paşii îşi strigă chemarea. Vre-me de gânduri nedeşarte şi drumeţii în vis. Bucuria de a fi este pretu-tindeni în jurul nostru.

Dar, oricât de mult ne-ar încânta acest anotimp, lumina lui de-vine uneori apăsătoare şi rece. Trăim într-o vreme a crizelor de tot felulşi nu mai avem sentimentul de siguranţă, de stabilitate, de linişte; sen-timentul de credinţă, de sinceritate, de devotament şi dăruire.

Încrederea înseamnă şi zarzăr înflorit sau murmur de izvor,dar şi prieten, mână întinsă la nevoie sau speranţă. Ea, încrederea,poate fi generatoare de frumuseţe, poate fi şansa sau zâmbetul. Dar, înprimul rând, încrederea înseamnă cunoaştere, o cunoaştere obiectivă,relevată de simţurile noastre ancenstrale. Cunoaşterea este cea care dăcredibilitate încrederii.

Corpul nostru, cu siguranţă, poate fi considerat perfect şi dinpunctul de vedere a perceperii fenomenului de încredere - de cunoaş-tere. Permanent suntem racordaţi la mediul înconjurător, încercândprintr-o mulţime de senzori văzuţi sau nevăzuţi - un fel de analizori na-tivi - o mulţime de conexiuni cu tot ceea ce ne înconjoară. Creierul su-fletului nostru sau sufletul creierului nostru pot da imediat verdictul:încredere sau neîncredere. Aşa se întâmplă să ne placă ceva sau cine-va, adică să avem încredere fară posibilitatea de a greşi, chiar din pri-mele momente ale cunoaşterii. De aceea putem spune că încredereaeste arta de a recepta realitatea. Încrederea nu este aleatorie sau subiec-tivă, asa cum nu poate fi o opţiune sau un anumit fel de amabilitate. În-crederea este condiţia noastră de a fi sau a nu fi, este modalitatea de atrăi adevătat.

Ce poate fi mai frumos decât să fim guvernaţi de încredere înprieteni, în rude, în colegi, în cei ce ne conduc destinele, în ziua demâine, în întregul universul, în Dumnezeu! Dar şi în noi înşine!

Încrederea în noi este definitorie în stabilirea standardului cal-itativ a ceea ce suntem, iar personalitatea noastră ne stabileşte gradulde confort şi locul pe care-l putem ocupa pe scara valorică a societăţiisau a istoriei planetei.

Trebuie - de ce nu? - să sperăm într-un timp şi într-o lume încare legile vor deveni inutile şi se va decreta starea de încredre genera-lă, de prietenie generală, adică atunci când învăţăturile dumnezeieşti şicele ale lui Isus vor învinge în mod absolut şi ne vor desăvârşi, priniubire, primăvara din suflete.

Emil PROŞCAN

Ioniţă Alin Florin este elevîn clasa a IV-a la Şcoala cu clasele I –VIII, Nr.1 din Mizil. În anul 2007, adevenit membru al Cercului de arteplastice „Nicolae Tonitza”, coordonatde dl. profesor Marian Frangulea. Aparticipat cu diverse ocazii la expoziţi-ile – concurs de pictură şi grafică orga-nizate la nivel local, judeţean, naţionalşi internaţional.

Peisajul, portretul, compozi-ţia şi icoana sunt subiectele pe care leabordă, cu predilecţie Alin în lucrărilesale. În anul 2008, a obţinut premiuldoi la concursul judeţean al cercurilorde pictură din cluburile şi palatele co-piilor cu lucrarea „Bucuriile iernii”.Un an mai târziu, la Concursul inter-naţional de artă plastică „Arta – efe-meră. Iarna”, lucrarea „Colindătorii”a ocupat locul întâi, alături de alte do-uă lucrări ale colegilor săi de clasă.

În luna martie a anului curent,Alin a participat cu o lucrare pe temăreligioasă la Concursul naţional „Lu-mină şi culoare”, desfăşurat la LeteaVeche, jud. Bacău, unde a obţinut pre-miul întâi la secţiunea „icoane”.

În perioada aprilie 2010, site-ul internaţional ARTSONIA, cel maimare site on-line din lume destinat cre-aţiilor artistico-plastice ale copiilor cuvârste cuprinse între 5 şi 18 ani, i-aselectat lucrarea „Maica Domnuluiîndurerată” pentru a participa în finalaconcursului Artistul Săptămânii. Înurma voturilor acordate de vizitatoriisite-ului – elevi, părinţi, profesori –Ioniţă Alin Florin a câştigat Locul I şititlul de Artist of the week la catego-ria copiilor din clasele IV-VI.

Iată (tradus în limba română)e-mailul transmis de site-ul interna-

ţional „Artsonia”, Clubului Copiilor –Mizil:

Your student (Ioniţă Alin) is the„Artist of the Week”!

Sunday, April 4, 2010 12:00 PM

Dragă Marian Frangulea,

Felicitări! Ioniţă Alin de laClubul Copiilor Mizil a fost selectat cafiind „ARTISTUL SĂPTĂMÂNII” 4-10 aprilie la Artsonia, categoria cls. aIV-a. – cls. a VI-a. În timpul concursu-lui Ioniţă a primit 934 de voturi de lavizitatorii site-ului. În prezent lucrămla o placă specială care îi va fi acordată(între timp aceasta a fost primită delaureat – n.r.)

În plus faţă de placa menţion-ată, Compania Blick pentru materialede artă oferă câte un tichet în valoarede 100 de dolari profesorilor câştigă-tori şi de 50 de dolari artiştilor câştigă-tori. Veţi primi aceste cadouri în ace-laşi pachet cu placa menţionată.

Vă rugăm să transmiteţi felic-itările noastre lui Ioniţă Alin şi tot res-pectul pentru Dumneavoastră pentrucrearea unei comunităţi dedicate pro-gramului de artă.

Vă mulţumim pentru că neajutaţi să celebrăm creativitatea elevi-lor Dumneavoastră.

Cu sinceritate,Prietenii Dumneavoastră de la

ArtsoniaConducerea Primăriei, a

Clubului Copiilor şi redacţia ziarului„Poştalionul” îl felicită pe micul ar-tist pentru întreaga lui activitate şi îiurează succes în competiţiile viitoare!

A consemnat Raluca FRANGULEA

„ARTIST OF THE WEEK”

Nr. 69 / Aprilie 2010 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru şi agricultură interior 29 Registratura şi arhiva interior 16Caserie buget-contabilitate interior 26Impozite şi taxe - persoane juridice interior 21 ( 250 390)- persoane fizice interior 24- caserie interior 19Poliţist comunitar de serviciu interior 23

ETAJUL 1

Investiţii, integrare europeană, achiziţii publice şi marketing interior 18 (251 373)Administrare patrimoniu şi mediu interior 30Stare civilă interior 28 Resurse umane şi audit public intern interior 38Administraţie şi gospodărire comunală interior 34Informatică interior 37Administraţie publică interior 13Buget-contabilitate interior 22 (251 230)Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMĂRIEI

Relaţii cu presa - ,,Poştalionul,, - (252 722)Poliţia comunitară -poliţist comunitar de serviciu interior 31Serviciul public de asistenţă socială interior 20 ( 250 020)

Piaţa, obor - (250 132)Casa de cultură - (250 026)Biblioteca - (250 897)Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor - ( 253 309)Serviciul public de gospodărire comunală interior 32 (250 885)Cantina interior 35Serviciul public de producere şi furnizare a energiei termice - (253 335)

PROGRAMUL DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 09.30, mai puţin Registratura, Impozite şi taxeşicare au program până la 13.30

Audienţe

Primar - luni: 10.00 - 14.00

Viceprimar - marti: 10.00 - 14.00

Secretar - joi: 10.00 - 12.00

Dir. Executiv - joi: 10.00 - 12.00

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Apel pentru exprimarea interesuluiApel pentru exprimarea interesului

Oaspeţi din OlandaOaspeţi din OlandaOraşul Mizil şi oraşul Lingewaard (Olanda) au luat decizia

înfrăţirii şi desfăşurării, în comun, a mai multor proiecte. Unul dintre aces-tea se referă la apropierea dintre cetăţenii celor două localităţi, prin orga-nizarea unor vizite reciproce.

Astfel, în perioada 28 mai – 2 iunie 2010, o delegaţie formatădin 30 de cetăţeni olandezi vor vizita oraşul Mizil în cadrul proiectuluiMI-LI finanţat prin Programul „Europa pentru cetăţeni”. Din delegaţievor face parte: profesori, voluntari, funcţionari publici şi consilieri locali.

Întrucât scopul principal al proiectului MI-LI este tocmai cu-noaşterea reciprocă a cetăţenilor celor două oraşe, Primăria Mizil doreştesă ofere mizilenilor oportunitatea de a se implica în acest proiect prin găz-duirea membrilor delegaţiei olandeze şi participarea activă la activităţileproiectului. Persoanele care doresc să se implice pot depune la Regis-tratura Primăriei Mizil o scrisoare de interes cu datele de contact.

Cetăţenii selectaţi pentru găzduirea oaspeţilor olandezi vor parti-cipa la acţiuni similare organizate în oraşul olandez, în baza principiuluireciprocităţii.

Pentru detalii, nu ezitaţi să ne contactaţi. Persoană de contact:Petronela Sturz (tel. 0244-250551).

Vă mulţumim

Cartea reprezintă cel maicomplet depozit al inteligenţei ome-neşti, înmagazinând în filele ei sensi-bilitate, fapte pe care le păstrează in-tacte un timp nedefinit. Cartea esteînvăţătorul care te conduce la bine, teface să te bucuri, să râzi şi să plângi. Ocarte te trimite la alte cărţi şi toate îm-preună formează baza trainică a cul-turii noastre.

În fiecare an, în data de 23aprilie se sărbătoreşte Ziua Bibliote-carului din România, manifestarepropusă din anul 1998 de către Aso-ciaţia Naţională a Bibliotecarilor şiBibliotecilor Publice din România.

Această manifestare se aflăîn strânsă legătură cu Ziua Mondialăa Cărţii şi a Drepturilor de Autor. Dinanul 1995, la iniţiativa UNESCO, sesărbătoreşte în întreaga lume la 23aprilie şi „Ziua internaţională a lec-turii”, aniversare al cărei scop declarateste promovarea dreptului şi libertăţiilecturii.

Lumea bibliotecilor se aflăîntr-un dinamism fără precedent. Ma-sificarea lecturii a pus biblioteca înrolul de agent al învăţării şi sociali-zării. Bibliotecarul se află astăzi înpoziţia de agent de schimb şi lider îngestionarea informaţiei. El nu dă doarcartea cititorului, el devine pe zi cetrece îndrumătorul lui, cel care îl în-vaţă cum să utilizeze mai eficient re-sursele informaţionale ale bibliotecii,care se află acum pe suporturi tot maisofisticate. Din mânuitori de cărţi eiau ajuns mânuitori de informaţii, ceeace nu e deloc simplu. Asistăm la naş-terea unui nou concept, acela de me-diator care se va defini mai exact înanii următori. La rândul lor bibliote-cile se transformă din biblioteci pasiveîn biblioteci mediatoare între surselede informaţii şi cititori.

Cum era firesc, evenimentuldin 23 aprilie, a fost marcat şi laBiblioteca orăşenească Mizil, unde s-adesfăşurat o activitate cu titlul „Stra-tegii … de lectură”. Au participat elevi

ai Şcolii Nr. 3 „Sf. Maria” din Mizilavând ca îndrumători pe doamneleprofesoare Muntean Cristina şi OanaAndrei, Centrul de informare EuropeDirect şi presa locală.

10 elevi au realizat „scenariioriginale” de prezentare a unor cărţi(Castelul din Carpaţi, Prinţ şi cerşe-tor, Harry Potter, Heidi, Testamentulincaşului, Cuore, Micul lord, Domnu’Trandafir), cărţi recomandate de cătrepersonalul Bibliotecii orăşeneşti.Strategiile de promovare a lecturii pre-zentate de către elevi au fost impresio-nante, acest lucru dovedind interesulşi plăcerea lor de a citi.

În cadrul acestei manifestări,copiii au prezentat şi unul dintre afi-şele expoziţiei „Cel mai bun afiş depromovare a lecturii”. O parte dinafişele acestei expoziţii pot fi văzutede către doritori în holul Biblioteciiorăşeneşti. La sfârşitul activităţii copi-ii au primit materiale informative de laCentrul Europe Direct şi totodată invi-taţia Bibliotecii orăşeneşti Mizil de afrecventa cât mai des această instituţieşi de a participa la mai multe activităţicultural-educative.

Cu ocazia Zilei bibliotecaru-lui, urăm tuturor colegilor noştri debreaslă, din biblioteci succese profe-sionale şi multă sănătate!

Nicoleta TUDORACHEMaria TOMA

Ziua InternaţionZiua Internaţională a ală a cărţii şi a bibliotecărţii şi a bibliotecarilorcarilor

Pagina 3 Nr. 69 / Aprilie 2010

Primele măsuri anticriză s-au luat în America,acestea fiind îndreptate în trei direcţii: fe-reastra de discount (discount = reducere de

preţ pentru un anumit cumpărător, în anumite con-diţii de cumpărare – n.r.), injecţii directe de capitalîn instituţii financiare private şi creditări prin com-paniile de stat. În acest scop în S.U.A. s-au folositbani publici din Rezerva Federală. Fereastra dediscount a oferit împrumuturi garantate cu activelebăncilor în dificultate, reprezentate de cei mai im-portanţi dealeri de ipoteci (Un studiu intern alFederal Reserve - publicat avertiza că „favoriza-rea anumitor instituţii poate determina presiunidin partea unor grupuri de interese”. Astfel, ladoar trei zile după ce Bernanke a aprobat împru-mutul către Bear Stearns, preşedintele FederalRezerve a primit o scrisoare din partea mai multordeputaţi democraţi de Pennsylvania prin care i sesolicita să deschidă fereastra de discount inclusivpentru instituţiile de credit nebancare – n.r.)

Injecţiile directe de capital s-au dus cătreprincipalele bănci aflate în dificultate, precum şicătre societatea de asigurări AIG pentru ca aceastasă poată funcţiona în continuare. Măsura a fost ve-hement contestată pornindu-se de la ideea că estenedrept ca societatea să suporte comportamentulfinanciar greşit şi greşelile acestor instituţii. Laaceste măsuri se mai adaugă şi altele care constauîn stimulente fiscale şi ştergere de datorii pentrumicii întreprinzători, reduceri de taxe, reducereade TVA la vânzarea de maşini noi, investiţii înmodernizarea infrastructurii, reducerea contribuţi-ilor sociale.

Măsurile luate la nivelul fiecărei ţări tre-buie să aibă în vedere evitarea consecinţelor ne-dorite, ca de exemplu creşterea inflaţiei, favoriza-rea anumitor grupuri de interese, alocarea greşită abanilor etc. În acest context, Schmieding arată căun stimulent fiscal în economie ar trebui să în-deplinească trei condiţii: să fie rapid, să ajungă îneconomie atunci când este mai multă nevoie de el,să îmbunătăţească potenţialul de creştere econom-ică pe termen lung.

În vederea ieşirii din această criză finan-ciară care a atins toate ţările, Watt este de părere cămăsurile care vor fi luate trebuie să vizeze în prin-cipal următoarele aspecte: un impozit pe venit maimare pentru cea mai bogată pătură a populaţiei şitaxe pe tranzacţiile financiare; reducerea con-strângerilor pentru ţările cu deficite bugetaremari, care să le permită să introducă politici ex-pansioniste şi să iasă astfel mai uşor din rece-siune; reforma reglementărilor din sistemul finan-ciar.

Măsuri de depăşire a crizei luate înRomânia.

În ceea ce priveşte România, soluţiile deieşire din criză sunt axate pe două componentestrâns legate între ele. Prima se referă la împrumu-tul de la FMI, Comisia Europeană, Banca Mon-dială, BERD, iar a doua are în vedere o reformăstructurală care să permită cheltuirea raţională abanilor luaţi cu împrumut. Criteriile de perfor-manţă şi condiţionalităţi se referă la reducereacheltuielilor publice, creşterea rezervelor, reduce-rea deficitului de cont curent, extinderea investiţi-ilor la infrastructură cu scopul scăderii şomajului.

Concedierile masive pe care guvernul tre-buie să le facă în acest an în sectorul bugetar ur-măresc să îndrepte greşelile făcute, mai ales înanul electoral 2008, când au fost efectuate nume-roase angajări pe criterii clientelare, cu amesteculfactorului politic. Iată că a venit scadenţa şi situaţiacritică în care ne aflăm obligă guvernul să ia aceas-tă măsură nepopulară, dar totuşi necesară, care vacontribui la reducerea cheltuielilor bugetare.

Datele privind măsurile de scădere a chel-tuielilor bazate pe concedieri şi scăderea salariului,

mai ales în sectorul public, dar şi în cel privat,demonstrează că nivelul încasărilor la buget dinimpozitul pe salarii este mai mare decât nivelulîncasărilor din impozitul pe profit, ceea ce arată căfondul de salarii din economie depăşeşte profitultotal.

În privinţa creşterii investiţiilor publice îninfrastructură şi alte lucrări publice, se poate afir-ma că măsura în principiu este bună dar aceastatrebuie însoţită de alte măsuri care să aibă în ve-dere alegerea celor mai potrivite obiective de in-vestiţii, eliminarea intereselor de grup în luareadeciziilor, calitatea şi termenele de dare în funcţi-une a acestor obiective, astfel ca banul public să fiecheltuit raţional, să contribuie la crearea de noi lo-curi de muncă şi nu la satisfacerea intereselor unorgrupuri susţinute politic de un partid sau altul.

În ceea ce priveşte accesul României lafondurile structurale puse la dispoziţie de U.E. tre-buie să remarcăm în primul rând capacitatea deabsorbţie scăzută (5% în perioada 2007 – 2008).Creşterea gradului de absorbţie al acestor fonduriar putea determina creşterea economică şi implicitieşirea din criză numai cu condiţia da a fi binedirecţionate producând astfel un efect de antrenareîn economie.

O direcţie pozitivă ar fi aceea a utilizăriiacestor fonduri în agricultură, ceea ce ar aveaefecte pozitive în direcţia utilizării eficiente a for-ţei de muncă şi a resurselor materiale, contribuindastfel la scăderea importurilor, în special de ali-mente. În acelaşi timp, aceste fonduri ar putea fifolosite pentru finanţarea unor asociaţii agricolecare să se ocupe de comercializarea produselor lapreţuri mai apropiate de puterea de cumpărare a ro-mânilor, lichidându-se astfel o sumedenie de inter-mediari care măresc în mod artificial preţurile pro-duselor agricole. Va trebui să lichidăm situaţia ac-tuală în care se găseşte România, de a deţine circa40% din numărul total al gospodăriilor din UE, darpeste 90% din acestea sunt mici (sub 5 ha.) asigu-rând doar subzistenţa. Aceste asociaţii există întoată lumea, şi-au dovedit viabilitatea şi prin ur-mare pot să funcţioneze şi la noi, prin efortul con-jugat al ţăranilor, specialiştilor agricoli, acompani-aţi de măsuri guvernamentale corespunzătoare.

O problemă stringentă, la ora actuală, oconstituie ocuparea forţei de muncă. În aceastăprivinţă Keynes (Teoria generală a ocupării for-ţei de muncă, a dobânzii şi a banilor, EdituraPublică, Bucureşti, 2009) susţine că: „trebuie săavem grijă de şomaj şi bugetul va avea grijă desine”. Cu alte cuvinte, creşterea ocupării forţei demuncă generează creşterea venitului naţional şiimplicit echilibrul bugetar.

Legat de ocuparea forţei de muncă tre-buie să remarcăm că în România 40% din popu-laţia activă nu munceşte în economia fiscalizată,

ceea ce înseamnă mai puţini bani la buget sub for-ma impozitului pe salarii şi a contribuţiilor la asis-tenţa şi protecţia socială. Este vorba în special depopulaţia din zonele rurale care nu figurează încategoria şomerilor şi ale cărei activităţi nu suntimpozitate. În privinţa forţei de muncă sunt nece-sare măsuri care să stimuleze angajările, cum ar fi:investiţii publice în infrastructură, derularea unorprograme de stimulare a angajărilor, creştereaaccesului la credite, reducerea taxelor şi creştereasubvenţiilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

O altă problemă importantă care poatecontribui la depăşirea crizei financiare o constituiereforma fiscală care trebuie să aibă la bază prin-cipiul solidarităţii, potrivit căreia cei bogaţi trebuiesă plătească impozite mai mari. În acest sens cotaunică de impozitare de 16% ar trebui înlocuită cuun impozit progresiv, stabilit în trepte, care vadetermina creşterea veniturilor bugetului de stat şiîn acelaşi timp realizarea unei redistribuiri a cos-turilor crizei, cu efecte favorabile asupra stabi-lizării economiei.

În opinia lui Liviu Voinea (Sfârşituleconomiei iluziilor, Editura Politică, 2009):„reforma fiscală ar trebui completată cu alte douămăsuri foarte importante. În primul rând bugetulde stat să fie bazat în totalitate pe programareabugetară multianuală. În al doilea rând ar trebuiînfiinţat un consiliu financiar independent care sămonitorizeze evoluţiile bugetare şi mai ales cheltu-ielile bugetare”.

Concluzii

Ieşirea din criza pe care o traversează lu-mea contemporană nu se poate realiza de la sine cidoar prin punerea în practică a unui set de măsuribine gândite, legate între ele, care să aibă în vederereglementări în domeniul bancar şi al pieţelor,scoaterea din joc a produselor bancare toxice, sta-bilirea prin reglementări precise a relaţiilor dintrebănci şi oamenii de afaceri, scoaterea în afara legiia imixtiunii factorului politic în activitatea băn-cilor, luarea unor măsuri de sprijinire a investiţiilorşi de creştere a ocupării forţei de muncă, efectu-area unor reforme în domeniul fiscal având la bazăprincipiul solidarităţii. Cu cât acestea vor fi puse înpractică mai hotărât şi mai repede, cu atât criza vafi trecută mai uşor, va fi mai suportabilă iar costu-rile sociale vor fi mai mici..

Având în vedere că în prezent nu ne con-fruntăm numai cu o criză financiară ci şi cu o crizămorală şi o criză a încrederii, trebuie să avem învedere măsuri hotărâte de temperare a tendinţei deîmbogăţire a celor puternici, care reprezintă circa2% din populaţia planetei, pe seama restului popu-laţiei.

Alexandru SălceanuUniversitatea Petrol-Gaze Ploieşti

PUNCTE DE VEDERE PUNCTE DE VEDERE (Continuare din numărul 68)

Depăşirea crizei financiare – un vis posibil de realizatDepăşirea crizei financiare – un vis posibil de realizat

La rădăcina crizei fi-nanciare mondiale se află unsistem financiar subreglementatcare a permis existenţa pe piaţăa unei multitudini de produse fi-nanciare atrăgătoare ale cărorriscuri au fost superficial înţe-lese. Dar cei obligaţi să suportepreţul erorilor bancherilor aufost, în cele din urmă... contri-buabilii.

Astfel, planul de sal-vare a băncilor va reprezenta,pentru Statele Unite, un efort fi-nanciar de peste 700 miliardedolari, la care se adaugă miliar-

dele date băncilor europene decătre guvernele ţărilor respec-tive. Iată un calcul interesant:

Planeta are 6,7 mili-arde de locuitori; dacă cele şap-te sute de miliarde s-ar împărţiîntre aceştia, fiecărui locuitor alTerrei, indiferent de vârstă, i-arreveni o sumă de… 104 mil-ioane de dolari!

Iată şi un exemplu eu-ropean – Spania. Să facem ace-laşi tip de calcul: Statul spaniol„unge” băncile cu 30 miliardede euro (scoase din buzunarelecontribuabililor), pentru a evita

colapsul financiar.Populaţia Spaniei era

în anul 2008, conform EURO-STAR de 46 063 511 locuitori.Deci, împărţind aceşti bani pop-ulaţiei, fiecare spaniol ar primi651 274 euro.

Cu banii respectivi nunumai că s-ar termina cu sărăciaîn lume ci, automat, toţi pămân-tenii ar deveni milionari.

Concluzia? Se pare cărealmente avem o mică proble-mă în distribuirea generală abogăţiei. Sau că... ni se pregă-teşte ceva...

UTOPIILE CRIZEIUTOPIILE CRIZEI

Nr. 69 / Aprilie 2010 Pagina 4

COMPETENŢĂ

F Naşterea se înregistrează la primăria munici-piului, sectorului, oraşului sau comunei în circumscripţiacăreia a avut loc evenimentul, pentru ca acesta, prin servi-ciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, să întoc-mească actul de naştere, care va fi primul act de stare ci-vilă a noului individ sau este TITLUL dat persoanei laintrarea sa în viaţă.

TERMENUL PENTRU DECLARAREA ŞIÎNREGISTRAREA NAŞTERII

F 15 zile de la data naşterii pentru copilul născutviu şi aflat în viaţă;

F 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născutmort;

F 24 de ore de la data decesului pentru copilulnăscut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile.

F Întocmirea actului de naştere al copilului găsitse face în termen de 30 de zile de la data găsirii copilului.

F În acelaşi termen de 30 de zile de la întoc-mirea procesului verbal de constatare a părăsirii copilului,semnat de reprezentantul Direcţiei Generale de AsistenţăSocială şi Protecţie a Copilului, de reprezentantul poliţieişi de cel al maternităţii, se întocmeşte actul de naştere alcopilului părăsit de mamă în maternitate.

CONDIŢII

F În registrul de naşteri se înregistrează copilulnăscut viu şi copilul născut mort.

F Naşterea trebuie declarată în termenul prevă-zut de lege.

F Conform prevederilor art. 8 alin. (1) şi (2) dinLegea nr. 272/2004 privind promovarea şi protecţia drep-turilor copilului: „Copilul are dreptul la stabilirea şi păs-trarea identităţii sale”. „Copilul este înregistrat imediatdupă naştere şi are de la aceasta dreptul la un nume, drep-tul de a dobândi o cetăţenie şi dacă este posibil, de a-şicunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit, crescut şi educat deaceştia”.

F În scopul realizării dreptului la stabilirea şipăstrarea identităţii, unităţile sanitare care au în structurăsecţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie au obligaţia de aangaja un asistent social sau, după caz, de a desemna opersoană cu atribuţii de asistent social (art. 9 alin. 1).

F În vederea stabilirii identităţii copilului părăsitsau găsit ori a părinţilor acestuia, organele de poliţie com-petente au obligaţia de a desemna una sau mai multe per-soane responsabile cu realizarea demersurilor ce le revin,potrivit legii, pentru înregistrarea naşterii copilului (art. 9alin. 1).

F Conform art. 10 din aceeaşi lege, certificatulmedical constatator al naşterii, atât pentru copilul născutviu, cât şi pentru copilul născut mort, se întocmeşte în ter-men de 24 de ore de la naştere. Răspunderea pentruîndeplinirea obligaţiei de mai sus revine medicului care aasistat sau a constatat naşterea şi medicului şef de secţie.

F Când naşterea a avut loc în afara unităţilor sa-nitare, medicul de familie având cabinetul înregistrat înraza teritorială unde a avut loc naşterea este obligat ca, lacererea oricărei persoane, în termen de două ore, să con-state naşterea copilului, după care să întocmească şi să eli-bereze certificatul medical constatator al naşterii copilu-

lui, chiar dacă mama nu esteînscrisă pe lista cabinetului său.

Jr. Mirela BONCIOG(continuare în numărul viitor)

GHID LEGISLATIV

În ziua de 16 aprilie a.c., am partici-pat, la Bruxelles, la una dintre cele mai im-portante întâlniri din acest an, în care Comi-tetul Regiunilor şi-a prezentat viziunea cuprivire la viitorul politicii de coeziune a UEdupă 2013, miza viitoarei reforme a politiciiregionale a UE, constituind-o cei 50 de mili-arde de euro ce vor fi alocaţi anual.

După dezbaterile din şedinţa plena-ră, în prezenţa comisarul european pentru po-litica regională, dl Johannes Hahn, repre-zentanţii politici locali şi regionali au adoptatun aviz prospectiv, elaborat de dl MichaelSchneider (DE-PPE). După cum se ştie, aju-toarele regionale ale UE finanţează mii deproiecte de care beneficiază cetăţenii Europei,de la conexiuni de cale ferată la formare pro-fesională. Actualul buget al UE este stabilitpână în 2013, însă chiar anul acesta ar putea fideja luate decizii importante privind condiţii-le de eligibilitate şi nivelurile finanţării pentruperioada post-2013. În acest sens, după con-sultări laborioase, dl Michael Schneider, sec-retar de stat al landului german Saxonia-Anhalt, a pregătit proiectul amintit, privindviitorul politicii de coeziune. După modifi-cări, avizul a fost adoptat în şedinţa plenară aComitetului Regiunilor, care devine astfel pri-mul organism al UE ce formulează o poziţieoficială pe acest subiect.

„Caracterul de lungă durată al in-tervenţiilor europene, a comentat MichaelSchneider, ar trebui să ofere tuturor regiuni-lor siguranţa dezvoltării şi să le permită săreacţioneze la situaţia specială cu care seconfruntă, fără teama că ajutorul este limitat.Cu toate acestea, în linii mari, sunt de părerecă majoritatea fondurilor de coeziune ar tre-bui să fie orientate în continuare către regiu-nile care au cea mai mare nevoie, iar criterii-le existente s-au dovedit utile.”

Adresându-se pentru prima dată ple-narei C. R., comisarul Johannes Hahn a afir-mat: „Ne uneşte un interes comun, acela de aconsolida nivelurile local şi regional. Dacăvrem ca Europa să fie vizibilă, cea mai bunăcale este o politică regională puternică. Estenevoie de un bun echilibru între concentrarea

pe principalele priorităţile stabilite şi o flexi-bilitate maximă, pentru o punere în aplicare aacestor priorităţi adaptată la situaţia dinregiuni”.

În esenţă, reprezentanţii locali şi re-gionali din UE consideră că evoluţia politiciide coeziune trebuie să contribuie şi pe viitorla combaterea în mod durabil a întârzierilorde dezvoltare, să consolideze creşterea eco-nomică durabilă şi ocuparea forţei de muncă,să sprijine incluziunea socială şi competitivi-tatea în toate regiunile şi statele membre, săgaranteze subsidiaritatea şi viabilitatea finan-ciară. Datorită sistemului guvernanţei pe maimulte niveluri, Europa poate urmări atingereaobiectivelor comune, lăsând loc, în acelaşitimp, pentru definirea priorităţilor locale şiregionale. În opinia C. R., în aceasta rezidăvaloarea adăugată a politicii de coeziuneeuropene, pe lângă solidaritatea financiară.

De asemenea, membrii Comitetuluisusţin ideea ca politica de coeziune să fie apli-cată în continuare în toate regiunile Europei,acordând o atenţie specială celor mai defa-vorizate. Cea mai mare parte a fondurilor tre-buie să continue să se concentreze în statele şiregiunile Uniunii Europene cu cele mai marinevoi şi probleme. De asemenea, regiunile întranziţie au nevoie de un sprijin special pentrua nu pune în pericol succesele înregistrateprin întreruperea finanţării.

Comitetul Regiunilor subliniază că,până în prezent, promovarea cooperării trans-frontaliere, transnaţionale şi interregionales-a dovedit utilă şi ar trebui continuată şi con-solidată după 2013. În vederea reducerii biro-craţiei în politica de coeziune, Comitetul con-sideră că nu este necesară efectuarea uneievaluări complete a conformităţii proceselorîn fiecare perioadă de finanţare. În schimb, artrebui să fie suficiente reglementările naţiona-le în vigoare cu privire la finanţarea naţională.

Principiile actuale ale politicii de co-eziune privind sistemul guvernanţei pe maimulte niveluri, planificarea multianuală a pro-gramelor, parteneriatul, concentrarea, gestio-narea şi evaluarea programelor pe baza indi-catorilor s-au dovedit utile. De aceea, C.R. seopune scurtării perioadei de 7 ani de derularea programelor.

Abordarea bazată pe principiul sub-sidiarităţii trebuie menţinută şi dezvoltată încontinuare. Aceasta implică îndeosebi conso-lidarea rolului autorităţilor locale şi regionaleîn toate etapele politicii de coeziune, planifi-care, punere în aplicare şi evaluare.

Emil Proşcan

ÎNREGISTRAREANAŞTERILORCOMPETENŢĂ,

TERMEN, CONDIŢII ŞIPROCEDURĂ

De la Bruxelles la MizilDezideratul unei politici

regionale puternice

Johannes Hahn

Concurs artistic internaţionalorganizat de localitatea Ixelles din Belgia ,

cu susţinerea Comisiei EuropeneArtiştii din opt oraşe europene, printre care şi

Mizilul, sunt invitaţi să-şi exprime viziunea despre apăca sinonim al vieţii. Profesionişti sau amatori, toţi ar-tiştii pot lua parte la acest excepţional concurs intitulatDiscover each other through water.

Concursul reprezintă pentru oraşul nostru ooportunitate deosebită de afirmare a talentelor locale.

Detalii legate de concurs se găsesc pe site-ulPrimăriei oraşului Mizil: www.primaria-mizil.ro saula numerele de telefon: 0244/250008, 0244/250027,interior 41 şi 0722/653808 – persoană de contact,Daniela Toader.

Pagina 5 Nr. 69 / Aprilie 2010

MAITAUR – 21 aprilie – 21 mai

Luna mai începe cu Soarele în semnulTaurului şi sfârşeşte în semnul Gemenilor. Din punctde vedere astronomic Soarele e la început în conste-laţia Berbecului şi ia sfârşit cu astrul zilei în conste-laţia Taurului.

Numele acestei luni vine de la denumireamajores dată de Romulus senatorilor romani. Greciinumeau luna mai – Thargelion – iar în România, pop-ular se numeşte Florar.

În nici un an, nici o altă lună nu începe cuaceeaşi zi a săptămânii ca luna mai.

I.L. Caragiale spunea în Calendar despreluna mai: „Monşerii încep a-şi umbri ceafa cu um-breluţe albe. Se aşează băi mixte la Nicopole şi Şis-tov”.

Calendarul lunii martie:

Sărbători religioase ortodoxe:= 8 mai – Sf. Ap. Ioan Evanghelistul> 13 mai – Înaltarea Domnului Nostru Iisus

Hristos. (Ziua Eroilor)> 21mai – Sf. Mari Împăraţi Constantin şi

mama sa Elena, întocmai cu apostolii - OdovaniaPraznicului Înălţării Domnului (Dezlegare la peşte)

> 23 mai – Pogorârea Sfântului Duh(Rusaliile)

> 24 mai – Sfânta Treime - Lunea DuhuluiSfânt;

= 25 mai – A treia aflare a capului Sf. IoanBotezătorul; Sf.Mucenic Celestin

30 mai – Duminica întâia după Rusalii(Duminica Tuturor Sfinţilor) - (Lăsatul seculuipentru Postul Sfinţilor Apostoli)

Sărbători laice:1 mai – Ziua Internaţională a Muncii (Arminden) 2 mai – Ziua naţională a tineretului3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei9 mai – Ziua Europei; Ziua IndependenţeiRomâniei

Aniversări şi comemorări:9 mai – 115 ani de la naşterea lui Lucian Blaga(1895) şi 59 de ani de la moarte (6 mai 1961)16 mai – 30 de ani de la moartea lui Marin Preda(1922 - 1980)21 mai – 155 de ani de la naşterea criticului literarConstantin Dobrogeanu-Gherea (1855 - 192o)21 mai – 130 de ani de la naşterea lui TudorArghezii (1880 - 1967)

Ziua naţională a:Polonia – 3 mai (Ziua Constituţiei)Israelului – 14 maiNorvegiei – 17 maiCamerun – 20 maiArgentina – 25 maiGeorgia – 26 maiArmenia – 28 maiEtiopia – 28 mai

CASETA LUNII

L 3 10 17 24 31

M 4 11 18 25

M 5 12 19 26

J 6 13 20 27

V 7 14 21 28

S 1 8 15 22 29

D 2 9 16 23 30

În fiecare an, la 23 aprilie, este prăz-nuit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtă-torul de biruinţă.

Sfântul Gheorghe s-a născut în Capa-docia, din părinţi creştini. S-a înrolat în armataromană şi, parcurgând ierarhia militară s-a fă-cut remarcat prin faptele de arme. În ciuda de-cretului împotriva creştinilor, care a fost emisde Diocleţian în anul 303, Sf. Gheorghe a alessă-şi mărturisească public credinţa creştină. Dinordin imperial, sfântul a fost întemniţat şi supustorturii pentru a-şi renega credinţa. Loviri cusuliţa, lespezile de piatră aşezate pe piept, trasulpe roată, groapa cu var, încălţamintea cu cuie,băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou şi toatecelelalte torturi nu au reuşit să-l facă să renunţela credinţa sa.

Cei care au fost martorii suferinţelorSfântului Gheorhe, uimiţi de puterea sa de a re-zista la durere, au renunţat la credinţa în zeităţipăgâne, îmbrăţişând creştinismul. O dovadă asfinţeniei sale o reprezintă o minune săvârşităde Sfântul Gheorghe în timpul întemniţării sale.Atingând trupul unui deţinut mort din celula sa,acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe îm-părăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, să secreştineze. Întrucât Sf. Gheorghe a respins ofer-ta împăratului de a-i acorda înalte onoruri înschimbul renunţării la creştinism, Diocleţian aordonat să fie omorât prin decapitare.

Iconografia păstrează imaginea Sfân-tului Gheorghe călare pe un cal, străpungând cusuliţa un balaur. Este vorba despre o legendă

pioasă, în care Sfântul Gheorghe salvează ce-tatea Silena, din provincia Libiei, terorizată debalaur. Aceasta imagine a sfântului a rămas înamintirea oamenilor ca model de curaj în luptacu diavolul. Mai este reprezentat într-o mantieroşie, culoare tradiţională pentru un martir, darşi ca războinic pedestru sau ca tribun militar învejminte patriciene, cu o diademă metalică pecap, cu o platoşă sub mantie, ţinând o cruce înmâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă.

În anul 1222, regele Angliei, RichardInimă de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe pa-tronul spiritual al Casei Regale şi al întregii ţări.Regele Edward al III-lea a înfiinţat „Ordinul St.George”, iar Crucea Sfântului Gheorghe a de-venit, mai târziu, simbolul steagului Angliei,„Union Jack”.

Marele Mucenic Gheorghe este consi-derat şi ocrotitorul Armeniei, Etiopiei, Geor-giei, Greciei, Lituaniei, Maltei, Palestinei,Portugaliei, Rusiei şi Serbiei, precum şi al nu-meroase oraşe precum: Beirut (Liban), Freiburg(Germania), Genova (Italia), Ljubljana (Slo-venia), Moscova (Rusia), Drobeta Turnu-Severin (România) etc.

În conştiinţa populară românească,Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai pre-zenţi sfinţi, numeroase biserici purtând hramulsău. Există mai multe localităţi şi chiar unuldintre cele trei braţe ale Dunării care-i poartănumele.

Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balau-rul este prezentă şi pe steagul Moldovei me-dievale trimis de Ştefan cel Mare la MănăstireaZografu de la Muntele Athos.

În tradiţia populara Sfântul Gheorgheeste considerat a fi protectorul naturii înverzite,al vitelor şi al oilor. La fel cum se crede că întreSfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru există oîntelegere cosmică. Se spune că atunci cândbroaştele cântă pentru prima oară, SfântulGheorghe ia cheile de la Sfântul Dumitru pen-tru a deschide drumul naturii spre viaţă. În di-mineaţa zilei de Sfântul Gheorghe, capul fami-liei, întotdeauna un bărbat, aşeza la stâlpii por-ţilor şi ai caselor, la ferestre şi la uşi, la intrareaîn grajduri, în grădini şi pe mormintele din cim-itire ramuri verzi. Astfel, se credea că oamenii,vitele şi semănaturile erau protejate de forţelemalefice. Ramurile verzi erau păstrate peste anpentru a fi folosite drept leacuri împotriva bo-lilor. Ele erau puse şi in hrana animalelor, încredinţa că acestea vor fi protejate de putereaduhurilor rele.

n

Sfântu Gheorghe – Tradiţii şi obiceiuri –

Concursuri de admitere în instituţiile de învăţâmânt ale Jandarmeriei Române

Academia de Poliţie „Al. I. Cuza” Bucureşti

110 locuri, (bărbaţi şi femei, fără discriminare), din care: k 5 locuri pentru cetăţenide etnie romă; k10 locuri la forma de învăţământ cu frecvenţa redusă.

Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Gr. Al. Ghica” Drăgăşani

159 de locuri, (bărbaţi şi femei fără discriminare) din care: k 5 locuri pentru cetăţeni de etnieromă; k 4 locuri pentru S.P.P.

Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni

150 de locuri, (bărbaţi şi femei, fără discriminare) din care: k 5 locuri pentru cetăţeni de etnieromă.

Perioada de înscriere la concurs este următoarea:k pentru şcolile militare de ofiţeri: 01.03 – 15.06.2010k pentru şcolile militare de subofiţeri: 01.03 – 15.07.2010

Relaţii privind condiţiile de participare la concursul de admitere în instituţiile mai susmenţionate se pot obţine la Detaşamentul de Jandarmi din Mizil.

Nr. 69 / Aprilie 2010 Pagina 6

Reporter: Aş dori să începem discuţia cuo scurtă prezentare a dumneavoastră!

Victor Minea: M-am născut pe 16noiembrie 1950 în comuna Boldeşti-Gradişte,satul Gradişte, foarte aproape de Mizil. După şcoa-la generală din satul natal am urmat cursurile li-ceului din Ciorani, la vremea aceea un liceu foarteapreciat, care rivaliza în multe privinţe cu LiceulTeoretic din Mizil, în mare parte şi datorită profe-sorilor şi directorilor Alexandru Dumitrescu şiIlie Gavrilă, ultimul devenind inspector şcolar ge-neral adjunct la începutul anilor ’80.

Îmi amintesc cu nostalgie şi plăcere departiciparea la Olimpiada regională de matematicădin 1967, dar şi de Olimpiada judeţeană de chimiedin 1969.

Am început Facultatea de Matematicăla Bacău şi am încheiat-o la Braşov, perioada stu-denţiei petrecută timp de trei ani la Bacău fiindpoate cea mai frumoasă perioadă a tinereţii, altfelocupată în cea mai mare parte cu studiul.

Debutul ca profesor l-am făcut la şcoaladin Boldeşt, în 1973, unde am rămas până în 1987.Am îndeplinit funcţia de director în două rânduri,1977-1980, 1984-1987, precum şi cea de directoradjunct, cu munca educativă, între 1973-1975 şi1982-1984. Timp de trei ani, 1987-1990, am fostprofesor la Liceul Agricol Mizil şi Şcoala nr.2Mizil, iar din 1990 profesor la Liceul TeoreticMizil, devenit ulterior „Grigore Tocilescu”. Amfost director în perioada 1996-2001, o perioadă

grea pentru şcoală, 2006 până în prezent, o pe-rioadă extrem de fructuoasă pentru şcoală.

Soţia mea, Rodica Minea, este învăţă-toare la Şcoala nr.1 Mizil, iubindu-şi foarte multmeseria şi mai ales copiii.

Dumnezeu ne-a dăruit doi copii,Claudiu-Remus şi Alexandru-Cristian, absol-venţi ai Academiei de Studii Economice Bucureşti.Claudiu a ales calea afacerilor, cu rezultate buneiar Cristi a preferat să urmeze cariera didactică.Recent a devenit profesor universitar într-o presti-gioasă universitate din Franţa.

R.: În ce calitate aţi obţinut satisfacţiimai mari: de profesor, director sau consilier?

V.M.: Fiecare dintre acestea mi-au soli-citat un efort uneori mai mare decât mă aşteptam,dar şi satisfacţii pe măsură. Ca profesor mereu amcăutat să aflu cât mai multe şi să le ofer în acelaşitimp elevilor cunoştinţe şi dragostea pentru mate-matică. Un gând de aducere aminte pentru profe-sorul Emil Vasile, de la care am învăţat foartemulte în prima perioadă de profesorat. Satisfacţiileau venit în timp şi constant de la elevii intraţi pri-mii la liceu, admiterile la facultate şi mai alesolimpiadele judeţene, unde, din 1998, anual, amavut elevi menţionaţi. Îmi face mare plăcere săamintesc două premiante la etapele judeţene aleOlimpiadei de matematică, care ulterior au ab-solvit Facultatea de Matematică: Anca Tomescu şiAlexandra Băicoianu.

Şi ca director eforturile au fost mari dar şibucurii. Am gândit că liceul, deşi este printre şco-lile de mărime medie din judeţ, trebuie să-şi pro-pună întotdeauna mai mult. Astfel mi-am propustrei obiective: modernizarea spaţiilor, creşterea ca-lităţii învăţământului şi impulsionarea actului decultură, toate îmbunătăţind imaginea şcolii. ZiuaŞcolii a fost în fiecare an, din 2007, un succes, am-plificat pe măsură de Concursul Naţional de Po-ezie, Epigrame şi Calambururi Romeo şi Julietala Mizil. Aş mai menţiona modernizarea corpuluiprincipal de clădire, care cuprinde laboratoare deinformatică, biologie, chimie, fizică, un amfitea-tru, precum şi un foarte atractiv Centru de docu-mentare şi informare. Realizarea ultimilor ani esteo construcţie nouă cu patru săli de clasă, un cabi-net de consiliere psihologică şi un cabinet medical.Clădirea are şi o cochetă sală de festivităţi.

Fiind consilier din 1992, cu o pauză între2004 - 2008, am avut posibilitatea să cunosc maibine oamenii şi oraşul, preocupările, neîmplinirileşi bucuriile lor.

R.: Învăţământul trece, din păcate, prinschimbări interminabile, în detrimentul elevilor,

profesorilor, al societăţii româneşti. Ce măsuri aţilua dacă aţi fi ministrul Învăţământului?

V.M.: Învăţământul, ca şi societatea ro-mânească, în decursul ultimilor ani, au trecut de laun sistem economic la altul, de la o sferă de influ-enţă într-alta. Succesiv au fost luate măsuri deadaptare şi readaptare, fapt ce a condus la o „refor-mă fără de sfârşit”. Fără îndoială învăţământulromânesc trebuie să se raporteze la tradiţiile sale,să se adapteze uneori din mers la schimbările gen-erate de societatea informaţională. Măsuri s-auluat în fiecare etapă dar până la urmă adevărateleschimbări sunt generate de noi oamenii, fiecareacolo unde lucrăm, dând măsura profesionalismu-lui şi competenţei.

R.: Se vorbeşte tot mai des de „societateainformaţională” în care trăim şi se uită, propor-ţional cu acest lucru de „societatea educaţională”– care este opinia dvs., vizavi de acest fenomen?

V.M.: Dacă „societatea informaţională”înseamnă mass - media atunci trebuie să acceptămcă nu mereu aceasta contribuie la educarea soci-etăţii îndeosebi a tinerilor, fapt ce îngreuneazămult misiunea şcolii şi a familiei.

R.: Comentaţi vă rog, traseul dvs. politic!V.M.: Ca majoritatea persoanelor, la

începutul anilor ‘90 am crezut în valorile demo-craţiei şi în rolul partidelor în viaţa societăţii. Amurmat tradiţia familiei, înscriindu-mă în anul 1991în PNŢCD, (unul dintre partidele istorice, afirmatîn perioada interbelică) până în 2004, când m-amretras. A urmat o perioadă de pauză iar din 2008,la îndemnul unor prieteni, m-am înscris în PNDC,pe listele căruia am candidat la alegerile de con-silieri locali în acelaşi an.

R.: Care dintre calităţile înnăscute saudobândite v-au ajutat cel mai mult să obţineţi ce v-aţi propus?

V.M.: Cred că perseverenţa, tenacitatea şimunca fără rabat te ajută să reuşeşti în viaţă. Laacestea se adaugă şi un pic de noroc şi întotdeaunasă nu uităm măsura.

R.: Ce sfat le daţi tinerilor pentru a puteareuşi în România de astăzi?

V.M.: Este greu să dai sfaturi în acestsens. Cred că o bună pregătire generală, preocupa-rea pentru a fi profesionist într-un domeniu, în-soţită de o îndrumare din partea familie şi şcolii arputea conduce la o reuşită în viaţă.

În final, vă mulţumesc şi urez întreguluicolectiv al redacţiei Dvs. mult succes!

R.: Şi noi vă dorim acelaşi lucru şi vămulţumim pentru timpul acordat!

Interviu realizat de Gabriela NEGOIŢĂ

Să ne cunoaştem consilieriiDe vorbă cu domnul Victor Minea –De vorbă cu domnul Victor Minea –membru al Consiliului Local Mizilmembru al Consiliului Local Mizil

Prin Hotărârea Consiliului Localnr. 51/23.03.2010, s-au aprobat tarifelor deînchiriere pentru prestarea de servicii lacantina oraşului Mizil pentru persoane fi-zice şi juridice. Iată conţinutul Hotărârii:„Consiliul Local Mizil, în temeiul Legii nr.215/2001 – Legea administraţiei publicelocale, republicată în 2007, cu modificărileşi completările ulterioare, adoptă prezentaHOTĂRÂRE:

Art. 1. Pentru închirierea cantineide la Serviciul Public de Gospodărie Co-munală Mizil cu sediul la Primăria oraşu-lui, în cursul săptămânii (luni-vineri), decătre persoane fizice sau juridice pentrudesfăşurarea de activităţi specifice, respec-

tiv, mese festive, cu caracter aniversar sauîntruniri se va percepe o taxă de 600 lei.

Art. 2. Închirierea de către per-soane fizice şi juridice a cantinei pentruactivităţile prevăzute la art. 1., în zilele desâmbătă şi duminică va fi taxată cu sumade 1100 lei.

Art. 3. Prezenta hotărâre secomunică SPGC Mizil, Administratoruluicantinei şi se afişează la sediul Primărieişi în presa locală prin grija consilieruluijuridic al Consiliului Local Mizil.

Pentru mai multe informaţii ape-laţi la Liviu Tudoroiu, AdministratorulCantinei din cadrul SPGC Mizil, la nr. detelefon 0244-250.027 int.35

Cantina oraşului Mizil la dispoziţia dumneavoastră

UN TALENT INCONTENSTABIL – Amalia UrucO voce remarcabilă, însoţită de

caracter şi modestie – Amalia Uruc –elevă în clasa a X- a, la Liceul de ArtăPopulară „Carmen Silva” din Ploieşti, asurclasat 200 de participanţi câştigândLocul I la Olimpiada Naţională de Canto.

Concursul a avut loc la BistriţaNăsăud şi s-a desfăşurat în perioada 7 –11 aprilie şi a constat în probă practicăde canto popular şi teorie muzicală.

Iată că se poate, iată că avem copii deosebiţi, care printalentul şi dăruirea lor, dau şansa oraşului nostru de a se remar-ca prin valorile sale artistice şi spirituale..

Conducerea Primăriei şi redacţia Poştalionului tran-simit felicitări Amaliei dar şi părinţilor acesteia care au susţi-nut-o oricât de greu ar fi fost. Mult succes în continuare!

G.N.

Pagina 7 Nr. 69 / Aprilie 2010

Telefoane utile

% 0800 821 218 - Linia verde pen-tru copiii străzii

% 116 000 - Număr de telefon pen-tru sesizarea dispariţiilor de persoane

% 116 111 - Linia verde pentru pro-tecţia copilului

% 0800 800 421 - Informaţii şi con-siliere pentru copiii bolnavi de cancer

% 0219 833 - Număr de urgenţănaţional destinat victimelor

9 Panaiţoiu Vartiade (1929)9 Voicu Dima (1930)9 Radu Constantin – Dan (1976)9 Apostol Florina (1968)9 Solomon Elena (1933)9 Ion Georgeta (1940)9 Petcu Florian (1937)

DUMNEZEU SĂ-IODIHNEASCĂ ÎN PACE

In memoriam Gelu Mureşan

CĂRĂRILEDIN CER

În jurul nostru există munţi, ape,văi, păduri, flori, pajişti, păsări,animale, mări, oceane, cer…

paşi. În jurul nostru există timpulprezent al unei zile sau nopţi carepoate fi cu soare, vânt, ploaie, ză-padă, lumină, ceaţă sau întuneric. Înjurul nostru pot fi durere, bucurie,lacrimă, zâmbet, deznădejde, ură,dragoste. În jurul nostru sunt oa-meni, semeni de-ai noştri întru spe-ranţă…

Toată viaţa îi căutăm pecei mai buni, mai sinceri, mai fru-moşi pentru a ne fi alături. Totdea-una astfel de oameni, dumnezeiţi aşzice, sunt cei „blestemaţi“ să vadă,să cunoască, să înţeleagă şi să simtăpână la lacrimi tot ce există în lume.Fiorii acelor trăiri, receptate cu su-fletul, sunt extraordinari, sunt nuan-ţe vii din viaţa cea adevărată, datăde Dumnezeu. Misiunea acestoe„aleşi” este să ne transmită, prin ar-tă, toate acestea. Încercând să o facăse apucă de scris, de desenat, decioplit în piatră sau lemn, de inven-tat sunete…

Un astfel de om a fost IonGelu Mureşan, prietenul şi apoi,consilierul meu cultural, calităţi încare a contribuit, cu dăruire şi simţartistic, la schimbarea imaginii ora-şului Mizil; majoritatea aranjamen-telor edilitare, de la parcuri la co-loanele „brâncuşiene” purtând am-prenta celui ce a fost regizor defilm, om de televiziune, artist plas-tic şi om de cultură.

Adun acum cuvinte risipi-te pe reportofon în nopţile noastrealbe, cuvinte din „povestea” primu-lui film de animaţie, pe care l-a rea-lizat Gelu Mureşan: „La începutulcarierei mele regizorale, animaţiaromânească, asemenea «şcolii iu-goslave» de la Zagreb, încerca săexprime idei în tehnica miraculoasăa animaţiei ce folosea filmarea de-senelor «cadru cu cadru». Temati-ca filmelor erau ideile despre exis-tenţa umană în general sau a celor«generoase» în special, ca: liber-

tatea, cupiditatea, laşitatea, dra-gostea, etc. Lumea se deschidea pascu pas, cadru cu cadru, lumina erascoasă din întuneric fotogramă cufotogramă, iar omuleţl animat um-bla cu lanterna magică şi astfelprindea în raza ei secvenţe, frân-turi, fulgurări, toate, dar absoluttoate cu o nemăsurată sete de ade-văr.

În 1970 am realizat filmulGardul; personajul principal al fil-mului, un omuleţ-galoş, distrugeafiinţe şi lucruri ca să-şi întocmeas-că un gard circular, dar în final omână neagră, brăzdată de semne dechiromanţie, îl înhăţa ca să-l aşezeîn ţeapa următoare, liberă, a unuigard universal nesfârşit, realizatdin elemente umanoide (gen fierforjat) adică lângă alţii de teapa(ţeapa) lui.

Pelicula a participat laFestivalul Internaţional al Filmuluide Animaţie - Mamaia 1970 - undea făcut o impresie foarte bună. În1972 acelaşi film a fost premiat laFestivalul Internaţional al Filmu-lui de la Viena…”

Când vorbea despre artă,Gelu Mureşan îşi cita frecvent unuldintre maeştri, pe Radu Cotoşman:„Jocul este înnăscut artelor vizualeşi orice exprimare este mărginită destructura jocului. Interpretul însuşidevine principiul interpretării”.

Acum, când prietenul meuGelu Mureşan a plecat să străbatăcărările cerului, înţeleg mai bine cevroia să spună cu acest citat, extra-polat în finalul arghezian din poeziaDe-a v-aţi ascunselea, la care ţineamult: „Voi să nu va mâhniţi tare /Când mă vor lua şi duce departe/(...) / Aşa e jocul, începe cu moar-te.// (...) Puii mei, bobocii mei, co-piii mei! / Aşa este jocul. / Îl joci îndoi, în trei, / Îl joci în câţi vrei./Arde-l-ar focul”.

Aşa e jocul... Privesc lu-crările lui de grafică, îi ascultvocea, şi mă prefac că îl aştept...

Emil Proşcan

Graficăde Gelu Mureşan

Nr. 69 / Aprilie 2010 Pagina 8

Ziua Europei

Al Doilea Război Mondial a lăsat în urma sao Europă distrusă din punct de vedere ma-terial, frământată de puternice crize politice

şi divizată, prin „cortina de fier”, în două mari blo-curi: Est şi Vest. Apare, în acest context, un puter-nic curent înspre o politică internaţională care săfie capabilă să oprească o a treia conflagraţie mon-dială şi să consolideze Europa din punct de vedereeconomic (în faţa S.U.A. şi a U.R.S.S.). Într-unmoment complicat din primăvara anului 1950, caremarca acutizarea Războiului Rece, lui RobertSchuman, pe atunci ministrul afacerilor externe alFranţei, îi este încredinţată crearea unui plan caresă ducă la reintegrarea Germaniei Federale în con-cernul european.

9 Mai a fost aleasă ca Zi a Europei deConsiliul European de la Milano, din 1985, apreci-indu-se că punctul de pornire al unităţii europene afost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Schumana propus Germaniei, dar şi altor state europene, săpună „bazele concrete ale unei federaţii europeneindispensabile pentru menţinerea păcii”.

La 18 aprilie 1951, şase ţări (Belgia,Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda)au semnat Tratatul de la Paris privind prima din-tre comunităţile europene, Comunitatea Econo-mică a Cărbunelui şi Oţelului (CECO).

Ulterior, în 1957, prin Tratatul de laRoma, a fost înfiinţată Comunitatea EconomicăEuropeană (Piaţa Comună) precursoare a UniuniiEuropene de azi.

Celor şase ţări fondatoare li s-au alăturatsuccesiv: Danemarca, Irlanda, Regatul Unit alMarii Britani (1973), Grecia (1981), Portugalia,Spania (1986), Austria, Finlanda, Suedia (1995),Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Po-lonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria (2004),România şi Bulgaria (2007).

În ciuda numeroaselor obstacole şi disen-siuni, Uniunea Europeană, aşa cum spunea primulsău preşedinte, belgianul Herman Van Rompuy

(ales în această funcţie la 19 noiembrie 2009):„este un actor politic şi economic important, carereprezintă o jumătate de miliard de bărbaţi şi defemei şi care trebuie să apere interesele cetăţeniloreuropeni. Însă Uniunea Europeană reprezintă, deasemenea, un proiect de societate şi o comunitatede valori. Avem un rol important de jucat pe scenamondială şi am intenţia, prin intermediul Con/sil-iului European, să dezvolt şi mai mult acest rol”.

Ziua Victoriei

9Mai este şi ziua victoriei împotriva nazismu-lui. În perioada anilor 1939- 1945, acţiunilemilitare au cuprins aproape întregul glob pă-

mântesc. Cu puţin timp înainte de capitularea Ger-

maniei, Winston Churchill, Iosif VissarionoviciStalin şi Franklin D. Roosevelt au negociat aran-jamentele pentru Europa postbelică în timpulConferinţei de la Ialta, din februarie 1945. Prin-tre hotărârile luate au fost înfiinţarea ONU, for-marea statelor naţionale în Europa Răsăriteană, or-ganizarea de alegeri libere în Polonia (până laurmă, alegerile au fost măsluite de sovietici), repa-trierea cetăţenilor sovietici şi atacarea Japoniei decătre URSS la cel mult trei luni după înfrângereaGermaniei.

Armata Roşie, (inclusiv cei 78.556 sol-daţi ai Armatei I poloneză), au început asaltul finalasupra Berlinului la 19 aprilie 1945. Armata ger-mană terminase retragerea în oraşul puternic forti-ficat, supus unor intense bombardamente aerieneîn tot acest timp. Cei mai importanţi lideri naziştifuseseră ucişi în luptă sau căzuseră prizonieri.Hitler era încă în viaţă şi sănătatea sa mintală păreacă se deteriorează pe zi ce trecea. Ca un ultim efortde război, Führerul a cerut inclusiv copiilor să par-ticipe la lupta de apărare a capitalei în rândurilemiliţiilor Volkssturm.

Când această ultimă încercare a eşuat,Hitler a fost profund deziluzionat, imaginându-şică toată lumea este împotriva sa, dar că mai are în-că soldaţi pe care poate să-i trimită în luptă, s-amutat, împreună cu ce mai rămăsese din statul săumajor, în Führerbunker, un buncăr de beton de subCancelaria Reichului, unde, la 30 aprilie 1945,Führerul s-a sinucis împreună cu soţia sa.

Amiralul Karl Dönitz a devenit şeful gu-vernului german şi a trimis repede un reprezentantla Reims, în Franţa, pentru a semna o capitularenecondiţionată cu Aliaţii. Generalul Alfred Jodl asemnat, la 7 mai, capitularea necondiţionată, alecărei prevederi au intrat în vigoare la 8 mai. So-vieticii au avut pretenţia ca actul de capitulare săfie semnat şi la sediul statului major al forţelorsovietice. Acest lucru s-a întâmplat la 8 mai, înc-etarea focului intrând în vigoare pe frontul soviet-ic la 9 mai. Acesta este motivul pentru care aliaţiioccidentali au sărbătorit Ziua Victoriei în Europape 8 mai, iar Uniunea Sovietică a sărbătorit ZiuaVictoriei împotriva fascismului pe 9 mai.

La această victorie şi-a adus contribuţia şiRomânia, care la 23 August 1944 a ieşit din ali-anţa cu Germania nazistă şi s-a alăturat ţărilor dinNaţiunile Unite, cu întreg potenţialul economic şicu armata de peste 600 de mii de oameni, dintrecare, de la 23 august 1944 până la 25 octombrieacelaşi an, 62 de mii şi-au vărsat sângele pe câm-purile de luptă.

Ziua Independenţei

La 24 aprilie 1877, după aproape doi ani denegocieri infructuoase, Rusia a declaratrăzboi Turciei, pentru a rezolva, în favoarea

sa, criza Orientului.Pentru a ajunge în Balcani, trupele ruseşti

trebuiau să treacă pe teritoriul ţării noastre. În acestsens avuseseră loc tratative româno-ruse, la Liva-dia, finalizate prin Convenţia privitoare la tre-cerea trupelor, din 4 aprilie 1877, în care, printrealtele, guvernul rus se obliga „a menţine şi a face

a se respecta drepturile politice ale statului românastfel cum rezultă din legile interioare şi tratateleexistente, precum şi a menţine şi apăra integrali-tatea actuală a României”.

Iniţial, trupele ruse obţin victorii în Bul-garia, dar se poticnesc în faţa fortificaţiilor Plevneişi a lui Osman Paşa. Două atacuri ruseşti eşueazăîn mod dramatic. Ruşii riscă să fie aruncaţi înDunăre, iar teatrul de război să se mute pe teritori-ul românesc.

De la Plevna, orgoliosul Duce Nicolae îiscrie lui Carol o telegramă, solicitând sprijinulRomâniei: „Turcii, îngrămădind cele mai mari tru-pe la Plevna ne nimicesc. Rog să faci fuziune…”Carol nu se grăbeşte să intervină, cerând, la în-trevederea cu ţarul, comanda supremă a armatelorromâno-ruse la Plevna, pe care o va primi.

La 9/21 mai 1877 Mihail Kogălniceanuface o declaraţie în parlament prin care declarăindependenţa: „Domnilor deputaţi nu am cea maimică îndoială şi frică de a declara în faţareprezentanţei naţionale că noi suntem o naţiuneliberă şi independentă...”. În acest sens atât Ca-mera Deputaţilor cât şi Senatul au votat moţiuneade independenţă.

În luptele care urmează, armata românăse comportă remarcabil. Generalul turc care a lup-tat la Plevna, Valentine Baker Pacha, aprecia că„Nu se poate tăgădui de nici un istoric militarimparţial că, fără ajutorul forţelor române, întrea-ga armată rusă, care lupta la nord de Balcani, arfi fost inevitabil bătută la Dunăre”.

După căderea Plevnei, armata rusă seîndreaptă spre Adrianopol şi Sofia, iar cea românăspre Vidin şi Belogradcik. Rolul nostru era de a leocupa, ca zălog până la încheierea păcii, dar Serbiaeste nemulţumită şi stăruie să nu se aibă în vederevreo anexiune românească în această zonă.Ocupării Vidinului de români i se opune şi Austro-Ungaria.

Între timp, ruşii înaintau rapid spre Adri-anopol, ceea ce i-a determinat pe turci să încheiepace la 19 ianuarie 1878. Negocierile ruso-turce auloc la San Stefano, dar reprezentantul Românieinu este admis. Se recunoaşte independenţa Româ-niei şi a Serbiei şi câte „o despăgubire teritorială”,neprecizată însă. În zadar se apără românii în faţafostului aliat, Basarabia (aici Cahul, Ismail şi Bol-grad n.a.) este pierdută iarăşi. Disperarea o aratăchiar cuvintele lui Kogălniceanu „Datoria de ascăpa această parte a ţării noastre a fost în mareparte cauza conspiraţiei armatei noastre contraPlevnei. Am dat sângele nostru pentru a nu dapământul nostru”. Nici Eminescu nu scapă criticiiacest moment: „România este singurul aliat înprimejdie de a fi dezmembrat chiar de aliatul ei,după ce au încheiat cu el o convenţie prin care i segarantează integritatea teritorială”. Hotărârearuşilor era de nezdruncinat, considerând-o o spă-lare a ruşinii suferite în 1856 la Congresul de laParis.

În 1878 are loc Congresul de la Berlin ,sub preşedinţia cancelarului german Bismark. Dela Europa, românii aşteptau salvarea Basarabiei,dar diplomaţia română ştia că jocurile erau dejafăcute. Numeroase petiţii româneşti veneau să nesusţină revendicările, dar ele nu coincideau cu in-teresele statelor occidentale. Ni se dădea în schimbDobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor (cedatăcu atâta uşurinţă Ucrainei de diplomaţia post-co-munistă).

Cu toate inconvenientele şi nedreptăţile lacare este supusă, prin războiul de la 1877 Româniascrie, cu sângele fiilor ei, una dintre cele mai glo-rioase pagini ale istoriei sale.

Centrul de Informare Europe Direct MizilMirela Stoica

Tiberiu Rânceanu

9 MAI ÎN OGLINZILE ISTORIEI

Robert Schuman

Pagina 9 Nr. 69 / Aprilie 2010

Profesorii - muncitori calificaţila Uzinele Sadoveanu şi Tudor Arghezii

Protestele profesorilor, legate de salari-zare (şi nu numai) sunt desigur îndreptăţite. La felcum tentativa (a câta?) de a reforma învăţământulromânesc, ajuns falimentar, nu poate să nu stâr-nească discuţii şi controverse. Din păcare, conse-cinţele acestor disensiuni le suportă şi elevii (sauîn primul rând ei!), ceea ce ar putea avea conse-cinţe imprevizibile în viitor. De aceea atitudineaprofesorilor din Mizil, ale căror forme de protestau exclus, din capul locului, întreruperea cursu-rilor, ni se pare nu doar lăudabilă ci şi onorantă.

Profesorul, pe care Mircea Dinescu îldefinea drept: „muncitor calificat în uzineleSadoveanu şi Tudor Arghezi” (…) „îşi face şi el locîntr-o salopeta de cuvinte şi abia apucă să înveţecopiii că H2O se numea pe vremea străbunilorapă, că-i firesc să spui buna ziua şi nu radical din14, apoi să-i explice elevului Bujie Ion ca H.P.B.nu-i o întreprindere oarecare ci chiar HortensiaPapadat-Bengescu, că noi n-am avut timp să ridi-căm piramide şi ne-am îngropat faraonii în folclor,că limba româna e inoxidabilă Stop!”

Suntem de acord cu poetul şi considerămcă, pentru profesor există ceva mai presus decât„statutul” şi anume VOCAŢIA. Să trecem însăpeste detaliile „tehnice” şi peste iţele acestui con-flict, prezentându-vă, în cele ce urmează, punctelede vedere ale câtorva profesori din Mizil:

Dl. Minea Victor, directorul Liceului„Grigore Tocilescu” consideră că legea este „ne-clară” şi nu implementează o reformă autentică,de modernizare a învăţământului în România.

„Sunt foarte multe probleme neclarificateîn interiorul aceste legi şi nu se ştie exact cum sevor pune în aplicare. Deoarece nu avem o legestrictă, clară, de care să depindem, cred că toţiisuntem, într-o oarecare măsură, afectaţi de acestlucru. Ar trebui să se diversifice formele de activi-tate. Activitatea de bază să fie ora de clasă, dar săse utilizeze şi alte forme de pregătire (excursii, vi-zite, aplicaţii practice, etc). Evaluarea cadrelor nutrebuie să reprezinte un mod de a „tensiona” re-laţiile din cadrul colectivelor didactice, pentru căasta o să se întâmple. Trebuie rediscutate acesteaspecte.

Programa de învăţământ este foarte în-cărcată. Noi tot timpul am spus asta dar nu s-aluat nici o măsură. Există obiecte de studiu cuvolum mare, programe încărcate, cărora o partedintre elevi nu le fac faţă. După părerea mea, estebine să se menţină un număr maxim de 30 de orepe săptămână. Mai este de asemenea şi problemaclasei a 9-a, care după noua lege va trece în în-văţământul gimnazial. Nu mi se pare o alegereluată calculat. Consider că nu toate şcolile pri-mare au condiţii corespunzătoare şi nici înca-drarea optimă. Iar un alt punct de vedere ar fi şifaptul ca elevul să aibă oportunitatea de a treceîntr-un sistem de învăţământ mai bun.

Sunt multe de spus şi de comentat peacest proiect de lege, sunt multe neînţelegeri careaşteaptă să fie rezolvate. În structura sistemului

naţional de învăţământ preuniversi-tar sunt foarte multe neconcordan-ţe. Durata liceului are şi ea de su-ferit, se schimbându-se tocmai prinfaptul că clasa a noua va trece înînvăţământul gimnazial.

În ce priveşte aplicareanoului sistem salarial conform legiiunice de salarizare a bugetarilor, înprimul rând trebuie să se ştie căs-au obţinut nişte sporuri prin co-misia paritară, care acum, după no-ua lege, s-au redus. În special ca-drele auxiliare şi nedidactice au desuferit. Momentan salariile au ră-mas la fel ca în decembrie 2009,

dar se pare că vor mai avea loc schimbări.Cadrele didactice n-ar trebui să fie în-

cadrate atât de jos în grilele de salarizare, avândîn vedere importanţa acestei profesii”.

Dl Baciu Carol, directorul Liceului„Tase Dumitrescu” aprecia că în problema pro-iectului de lege a învăţământului există două tipuride reacţii; respectiv şcolile primare, clasele I-VIIIcare se bucură de posibilitatea trecerii clasei a 9-aîn sistemul lor, în timp ce profesorii de liceu res-ping acest lucru.

„Eu sunt de părere că învăţământul pri-mar este din păcate, calitativ, sub standardele na-ţionale. Unii profesori, mai ales suplinitorii, nu aucompetenţele necesare. Însă acest lucru se întâm-plă des şi la licee, de aceea cred că este necesarăo evaluare serioasă a cadrelor didactice, iar sis-temul descentralizat trebuie să-i ofere directoruluicapacitatea de a se dispensa de aceste cadre.

În ceea ce priveşte noua grilă de salari-zare, nivelul salarial s-a păstrat la valoarea celuidin decembrie 2009, însă sindicatele „reclamă şiameninţă” cu o scădere previzibilă de 30-40% dinsalarii. Există nişte salarii aşa zis compensatoriiprin care se susţine această scădere, deoarece pâ-nă acum sporurile au constituit singura formă demajorare salarială şi nu mărirea procentuală a sa-lariului. Avem de-a face cu un sistem vulnerabil,cu sporuri aberante în loc de un salariu motivantşi ferm. Iar acest lucru se poate rezolva numai prinmăriri salariale reale şi renunţarea la sistemulsporurilor. Diferenţele salariale reclamate de sin-dicate provin şi din modalitatea de acordare a ti-chetelor cadou, sau de masă, care nu se dau înmod unitar şi depind de veniturile comunităţilorlocale. De aici se nasc inechităţi şi se pierde moti-vaţia reală pentru muncă.

Programele de învăţământ sunt extrem destufoase bazate pe memorare şi nu pe performareaunor deprinderi practice. De ani de zile se în-cearcă revizuirea acestui sistem, dar nu se ia nicio masură eficientă în această privinţă. Este nevoiede fermitate şi de o viziune clară de perspectivă”.

Dl Drăgan Mihai director la Şcoala nr.1„În ceea ce priveşte aplicarea noii legi de

salarizare, majoritatea cadrelor didactice nu au depierdut. Decât cei care aveau sporuri (spor de cal-culator, spor de penibilitate, etc). Există o prob-lemă la nivel naţional vis-a-vis de programa deînvăţământ care este foarte încărcată, dar nudepinde de noi.

Suntem de acord cu trecerea clasei a IX-a din structura sistemului naţional de învăţământpreuniversitar în sistemul nostru, avem şi spaţiu,este un lucru bun.

Nu am ce să comentez pe marginea legii,din punctul meu de vedere este bine, numai să serespecte şi să se aplice. Consider că trebuie şi estenormal să se menţină numărul maxim de ore, cla-sele V-VIII, 25 de ore, astfel vor fi evitate acelemăsuri drastice de a reduce atât materiile cat şipersonalul didactic. Însă există un aspect neplăcutîn noua lege. Ea prevede ca modul de notare aelevilor să se facă pe baza calificativelor şi nu anotelor. Nu mi se pare normal. Optăm pentru men-ţinerea formei care este acum, cea a notelor, farăa se trece la calificative.

Mai este şi problema finanţării; ea esteprevăzută în lege, dar nu ştim cât şi cum se va vorrezolva unele probleme, cum ar fi cea a manua-lelor. Sunt prea multe şi unele nu chiar fericit elab-orate. Noi am susţinut ca pentru fiecare materie săexiste maximum 3 manuale şi să se schimbe la 3ani. În momentul de faţă sunt manuale vechi şi de6 ani, care vă daţi seama în ce stare au ajuns.

Şi în ceea ce priveşte Consiliul de Admi-nistraţie avem de obiectat un lucru. Noua lege pre-vede o schimbare, respectiv ca preşedintele Con-siliului de Administraţie să nu fie cadru didactic,iar Consiliul să fie format 1/3 din cadre, 1/3 dinreprezentanţi ai părinţilor şi 1/3 reprezentanţi aiprimăriei. Cred că mai corect ar fi: 3/5 cadre, 1/5părinţi şi 1/5 primărie, iar preşedintele să fie ca-dru didactic. Cred că este mult mai eficient aşa.Nu avem nimic cu parinţii, dar s-a mers bine însistemul ăsta şi nu ştim cum va funcţiona altfel.Suntem de acord şi cu modul de evaluare şi cuportofoliu. Majoritatea cadrelor sunt mulţumite delege, numai să se aplice.

Dl Tomescu Ion, director Şcoala nr 3.„Voi începe cu Consiliul de Administraţie,

el nu trebuie să se schimbe. Preşedinte să rămânătot un cadrul didactic. În sistemul învăţământului,mai ales în oraşele mici, finanţarea este dificilă.Ar fi o greutate şi pentru primării să se descurcecu autofinanţarea. Dacă vorbim de titularizareacadrelor pe post mi se pare că legea nu aduce mo-dificări de substanţă. Binenţeles că este nevoie deo evaluare serioasă, astfel încât să se evite acele„neplăceri” de a se ţine ocupate posturi de cătreprofesorii care nu corespund profesional. Parteacu reducerea orelor, este un pic dificilă, dacă se re-duce numărul de ore, vor trebui să dispară o partedin colegi. Asta este chiar o problemă. Sunt 18 orenorma învăţătorului, se adugă religia care esteobligatorie prin lege, iar o limbă străină şi mai pu-nem şi informatică, deja se depăşesc cele 20 de orecare sunt permise. Iar o mare problemă conside-răm faptul că este prevăzut examen de trecere înclasa a IX-a şi la informatică, iar noi nu avemaceastă disciplină, nici profesor de specialitate.Cum vor da elevii un examen de care nu au habar?

Trecerea clasei a IX-a în sistemul nostrueste un lucru bun, avem spaţiu, condiţii. Dar tre-buie să se aibă în vedere şi acele aspecte carecauzează dificultăţi la nivelul învăţământului pri-mar. O altă problemă este aceea a calificativelor...

Sunt foarte multe probleme care trebuierezolvate. Eu nu sunt de acord nici cu titulari-zarea. Cred că ar trebui să rămână la decizia con-siliului de administraţie.

Referitor la noua grilă de salarizare eanu afectează foarte mult, sistemul învăţământului,atât că nu este o lege clară, să finalizeze modul deaplicare astfel încât să nu existe atatea neconcor-danţe. Avem nevoie de o lege unitară, care să seaplice şi să se respecte.

Cristina COLŢ

O atitudine onorantă

Nr. 69 / Aprilie 2010 Pagina 10

Deoarece, în contextul crizei financiareglobale, bugetul de stat nu a permis susţinereaunor sisteme complet diferite sau chiar „preferen-ţiale” de plată a salariilor practicate în diverse in-stituţii de stat centrale şi locale, a fost necesară orevizuire din temelii a acestora şi introducerea u-nui sistem unitar de plată, sistem materializat prinaplicarea noii legi de salarizare, Legea 330/2009.

La articolul 5 din Lege se spune că:„ponderea în produsul intern brut prognozat acheltuielilor de personal aferente personalului dinsectorul bugetar se va reduce progresiv, de la9,4% în anul 2009 la 8,7% în anul 2010, la8,16% în anul 2011, la 7,88% în anul 2012, la7,58% în anul 2013, la 7,34% în anul 2014 şi la7% în anul 2015 şi în anii următori”. PotrivitMinisterului de Finanţe, cheltuielile de personalprevăzute în bugetul de anul ăsta vor fi cu 1,4 mil-iarde lei mai mici decât cele din anul 2009.

Guvernul a decis aplicarea Legii sala-rizării unitare şi statutului funcţionarilor publici,dar mai sunt încă multe neclarităţi şi incoerenţe înceea ce priveşte aplicarea prevederilor acestora.Pentru a lămuri unele aspecte, ne-a adresat, maiîntâi, doamnei Mastragociu Maria, din cadrul Bi-roului Resurse Umane al Primăriei Mizil

Reporter: Ce presupune aplicarea noiilegi de salarizare în sistemul bugetar?

Mastragociu Maria: Legea privind sa-larizarea unitară a personalului plătit din fonduripublice, reglementează stabilirea unui sistem uni-tar de salarizare pentru personalul din sectorul bu-getar şi începând cu data intrării în vigoare a aces-teia, drepturile salariale pentru personalul menţi-onat mai sus sunt cele prevazute de această lege.Reglementările din cuprinsul legii au ca scop şifinalitate armonizarea sistemului de salarizare apersonalului din sectorul bugetar în raport cu răs-punderea, complexitatea activităţii şi nivelul stu-diilor necesare pentru desfăşurarea activităţii.

R.: Ce ne puteţi spune despre aplicareacestei legi?

M.M.: Aplicarea prevederilor prezenteiLegi 330/2009 se realizează etapizat, în perioada2010-2015, astfel încât în perioada de implemen-tare nici o persoană să nu înregistreze o diminuarea salariului brut de care beneficiază potrivit actu-alelor reglementări.

R: Care sunt constatările d-voastră, du-pă aplicarea practică a noilor reglementări de sa-larizare?

M.M.: Deşi premierul Emil Boc i-a asi-gurat pe bugetari că nu vor pierde din veniturilesalariale de care au beneficiat în 2009, în realitatelucrurile nu stau chiar aşa. După aplicarea legii înlunile ianuarie şi februarie 2010, o mare parte asalariaţilor din sectorul bugetar au constatat că, defapt, faţă de, 31 decembrie 2009, primesc o remu-neraţie mai mică.

R: Această situaţie se înregistrează şila Primăria Mizil?

M.M.: Evident! Ca urmare a faptului căîn anul 2010 salariile vor fi îngheţate iar salariaţiinu vor beneficia de plata orelor suplimentare, sa-larii de merit, premii, etc., acestea nefiind incluseîn salarii, chiar dacă au fost negociate prin con-tractele colective de muncă, legal încheiate şi în-registrate. Astfel s-a ajuns la o diminuare a salarii-lor cu 30-40 %, lucru pe care îl considerăm ne-drept, deoarece nelegalitatea unui act de negocierecolectivă se constată exclusiv de către instanţa ju-decătorească la cererea uneia dintre părţi.

R: Vă mulţumim pentru colaborare!M.M.: Şi eu mulţumesc!Am abordat-o şi pe d-na Popescu Maria,

preşedinta Sindicatului funcţionarilor publici şicontractuali ai Primăriei Mizil, pentru a prezentapunctul de vedere al sindicaliştilor.

„Noi suntem afiliaţi, la nivel naţional,Federaţiei Salariaţilor din Administraţia pub-lică şi centrală „Columna”, care a organizat maimulte acţiuni de protest ca urmare a nemulţumi-rilor legate de aplicarea noii legi de salarizare.

Este adevărat că această lege urmăreşteintroducerea unui sistem unitar, coerent de sala-rizare a bugetarilor, însă asta se face în detrimen-tul salariaţilor, inclusiv a celor cu venituri foartemici. S-a ajuns aici datorită lipsei dialogului şi aunor negocieri care să implice toate părţile inte-resate, astfel încât modernizare şi aliniere la nor-mele Comunităţii Europene să fie foarte binechibzuită. De fapt adoptarea acestei legi s-a făcutîn grabă, la presiunile FMI şi ale ComunităţiiEuropene.

A consemnatCristina COLŢ

Oamenii de lângă noi

În luptă cu viaţaSărăcia, singurătatea şi neajunsurile se

pot citi pe chipurile majorităţii oamenilor. Poateşi criza economică este un factor care contribuieazi la accentuarea frământărilor fiecăruia, chiardacă, dintotdeauna, omul s-a confruntat cu prob-lema existenţei sale.

Totul a devenit mai greu de realizat, dedus până la capăt. Prea multe familii cu proble-me, prea multă sărăcie, bătrâni singuri, neaju-toraţi, care îşi duc bătrâneţile cu speranţa unuisfârşit liniştit. În jurul nostru avem pomi în-flo-riţi, zâmbete de copil, mireasma şi coloritul flo-rilor speranţei.

De ce toate astea? Într-un recent repor-taj, efectuat la sugestia d-lui primar, am discutatcu câţiva dintre concitadinii noştri, despre prob-lemele lor de zi cu zi.

D-na Lupan Marieta (str. Carpaţi) are49 de ani, este necăsătorită şi locuieşte singură.Beneficiază de o pensie de handicap gradul II însuma de 350 lei. Locuieşte în casa, foarte veche,rămasă moştenire de la părinţi. Locuinţa cu as-pect sărăcăcios, compusă din două camere şi unhol, fară curent electric, acoperită cu carton esteîncă în picioare, dar în orice moment există peri-colul să se prăbuşească. Iată ce ne-a povestitdoamna Marieta: „Sunt absolventă al LiceuluiAgroindustrial cu diplomă de bacalaureat şi amlucrat 12 ani la IAS Tohani pe post de contabil.Am locuit cu părinţii mei până când aceştia audecedat. De atunci locuiesc singură. Mă descurc,totuşi, mai greu decât s-ar putea descurca oriceom singur şi asta datorită faptului că nu mă potfolosi de ambele mâni. Iar marea proble-mă estelocuinţa, pe care, cu veniturile mele nu-mi permits-o repar. Dar viaţa merge înainte. Deocamdatămulţumesc lui Dumnezeu că merg pe picioarelemele, mă pot descurca… Mai greu, dar mă des-curc. Paştele a trecut şi pe la mine… Am avutalături nişte neamuri, cărora le mul-ţumesc că auvenit să mă vadă şi să-mi fie alături la MareaSărbătoare a creştinătăţii.

Nu am cerut prea mult de la viaţă nicio-dată; întotdeauna m-am mulţumit cu ce-am avut.M-am descurcat înainte, când aveam serviciu.Acum e mai greu… Dar ce altceva e viaţa, dacănu o luptă?...

Cristina COLŢ

De la Nenea Iancu citire

Micşorare să fie, dar s-o ştim şi noiMicşorare să fie, dar s-o ştim şi noi

Mai în glumăMai în glumămai în seriosmai în serios

Constantin Tănase, mareleartist al teatrului de revistă, ne-a lă-sat moştenire un „algoritm de calculal pensiei” valabil până în zilelenoastre: „Altă chestie / E scoatereala pensie / Astăzi eşti funcţionar / În-să mâine pensionar. / Poate te intere-sează / Pensia cum se calculează. /Ei, uite cum se calculează: / Din 35de ani servici / Care vor fi socotiţi /Scazi primii ani de şcoală / Şi ab-senţele de boală, / Zilele de sărbă-toare, / Orele suplimentare, / Plus unan şi patru luni. / Tragi o linie şiaduni. / Pe urmă împarţi la cinci,apoi / Ce-ţi dă înmulţeşti cu doi, /Scazi anul când te-ai născut, / Ada-ugi tot ce-ai scăzut / Şi la cifra ce-aieşit / Pui un zero la sfârşit. / Aniipentru însuraţi / Se vor socoti dublaţi/ Adică ani de război / Socotind că-nvremea asta / Te-ai războit cu nevas-ta. / La totalul obţinut / Pui trei zerola-nceput / Scazi anii de celibat / Ri-dici restul la pătrat /Şi-astfel într-oprimă fază / Afli sumele de bază. /Apoi le extragi la toate / Rădăcinile

pătrate / Şi la suma dobândită /Aplici cota cuvenită, / Care nu tre-buie să fie / Mai mare de 5 la mie. /Din suma rămasă brută / Scazi 4 şi 8la sută / Trei la mie la pompieri, / Im-pozitul pe averi. / Supracota respec-tivă, / Taxele pentru colivă, / Cinci lasută pentru dric, / Pe urmă nu maiscazi nimic. / Din totalul rezultat /Verşi 2/3 la stat / Şi restul ţi se cuvine/ Nu ştiu dacă mă exprim bine!”

Pensionarul „X”Pensionarul „X”Iată cum se „traduce” algo-

ritmul în zilele noastre: „X” e un tâ-năr care tocmai se angajează. Ca ori-ce tânăr, salariul lui net de încadrarenu e nici prea prea, nici foarte foarte:să presupunem că e de 1100 de lei.

Întrucât e criză şi criza vadura - să presupunem! - multă vremede acum încolo, hai să zicem că în2015 leafa lui „X” va fi tot de 1100de lei.

Ia să vedem însă câţi baniplăteşte „X” CAS-ul timp de 5 ani(adică 60 de luni) la o leafă mizeră

de 1100 de lei. Păi la valorile actualeva plăti 491 de lei x 60 de luni =29.460 lei.

Aşadar „X” deja a plătit, încontul statului, toată suma pe carestatul i-ar returna-o în cazul în carear ieşi la pensie la 65 de ani şi ar maitrăi încă 3 - 4 ani, cât e speranţa deviaţă a bărbaţilor din România.

Să mai facem un calcul:pensia medie din România e undevape la 750 de lei. Din contribuţiile da-te statului în 5 ani, „X” ar puteaprimi (presupunând că timp de 37 deani banii săi vor sta undeva într-o va-liză, nu într-un cont care îi va multi-plica măcar prin dobândă) o pensiemedie timp de peste 3 ani. Păi e nu-mai bine, tanda pe manda: iese lapensie la 65 de ani, mai trăieşte 3 anişi la 68, după cum zic statisticile,moare!

Totuşi, nimeni nu îi explicălui „X”, şi nici nouă, ce se întâmplăcu CAS-ul pe care îl plăteşte între (săzicem) 28 şi 65 de ani, adică timp de37 de ani. (444 de luni). Presupunând

că „X” va rămâne toată viaţa untâmpit căruia nu i se va mări nicio-dată salariul, asta ar însemna că timpde 444 de luni va vărsa în buzunarulstatului încă 444 x 491 lei = 218.004lei. Destul de mult, dacă e să mă în-trebaţi pe mine. Unde se duc baniiăştia? Ce se întâmplă cu ei? Cum eposibil ca după numai 5 ani de mun-că, fără un salariu deosebit, orice tâ-năr să-şi fi acoperit deja pensia me-die pe care ar putea-o primi la bă-trâneţe, înainte să moară?

De fapt, ce găuri acoperămunca de o viaţă a lui„X” ? Şi de cetrebuie să muncească el 37 de anipentru ca banii lui să se ducă în altăparte decât în propria bunăstare dedupă pensionare? Şi cât credeţi cămai poate rezista un sistem în care 5ani munceşti pentru tine şi 37 de anipentru o cauză neştiută de nimeni, înafară de politicieni.

Calcule pentru pensionariCalcule pentru pensionari

Pagina 11 Nr. 69 / Aprilie 2010

Berbec 21 Martie - 19 Aprilie

În a doua jumătate a lunii seconturează şanse reale pentru unelevenituri suplimentare, fie dintr-ocolaborare, fie dintr-un proiect perso-nal. Încearcaţi însă să menţineţi anu-mite limite şi să nu vă luaţi prea mul-te angajamente, cărora, ulterior, s-arputea să nu le faceţi faţă.

În relaţia de cuplu totul mergebine atâta timp cât comunicaţi cu par-tenerul şi îi împărtăşeşti planurile,pentru ca nu cumva acesta să fie luatprin surprindere. Consultaţi-vă şi to-tul va fi bine!

Taur

20 Aprilie - 20 Mai

Cert este că depuneţi eforturi şiobţineţi rezultate, însă este foarte po-sibil ca acestea să treacă neobservatesau mai degrabă neapreciate la ade-vărata lor valoare. Învaţaţi să vă afir-maţi mai mult personalitatea şi chiarsă vă asumaţi meritele. Dacă veţi faceasta, aveţi şanse mari de a fi promo-vat(ă). Familia vă este alături şi văsprijină în orice demers, astfel încâtvă va fi mult mai uşor să treceţi pesteunele neajunsuri ce ar putea să apară.Pe la sfârşitul lunii se anunţă o şansăneaşteptată, fie că este vorba despre ocălătorie avantajoasă fie despre oofertă. În plan sentimental nu seanunţă mari schimbări nici pentru ceicare au un partener dar nici pentru ceicare sunt singuri.

Gemeni 21 Mai - 21 Iunie

În plan personal se anunţă mo-

mente cel puţin interesante care nu sefinalizează neapărat într-o „cursa” petermen lung. Chiar şi cei care suntimplicaţi într-o relaţie stabilă sunt su-puşi tentaţiilor şi este foarte posibilsă... cedeze.

Atenţie, una dintre aceste ten-taţii v-ar putea face să vă „pierdeţicapul” şi apoi să suferiţi o decepţie.Însă nu vă lipseşte capacitatea de atrece peste o deziluzie, aşa că… celpuţin veţi trăi o perioadă palpitantă.

Rac22 Iunie - 22 Iulie

În plan material nu vă aşteptaţila îmbunătăţiri majore, este un aspectmai degrabă static aşa că e bine să văchibzuiţi cheltuielile şi să nu faceţi înaceastă lună investiţii majore. Feriţi-vă şi să împrumuţi bani, indiferentdacă îi daţi sau îi luaţi, pentru că s-arputea să aveţi surprize.

În această lună sunt avantajaţiîn mod deosebit cei cu preocupăriintelectuale. Cei care au de susţinutexamene au mari şanse de reuşită, lafel şi cei care trebuie să se prezinte laun interviu şi în mod deosebit cei acăror profesie presupune eforturi denatură intelectuală.

Leu23 Iulie - 22 August

Este posibil să vă epuizaţi dacănu acceptaţi şi sprijin, din cauza ten-dinţei de a verifica întotdeauna dedouă ori un rezultat. Oricum efor-turile pe care le faceţi nu rămân ne-răsplătite, însă nici epuizarea fizicănu este tocmai de neglijat. Aşa că, pecât posibil menajaţi-vă şi lasaţi-i şi pealţii să realizeze sarcinile mai simple.

Fiind o lună plină de energie seconturează şi noi preocupări, hobby-uri sau schimbări fizice, fiind avanta-jate persoanele care îşi doresc săscape de câteva kilograme şi să în-ceapă un regim sănătos, deoarece nulipseşte nici voinţa, dar nici energianecesară acestor transformări.

Fecioara 23 August - 22 Septembrie

Cariera dumneavoastră este

posibil să cunoască un nou avânt, săse împrospăteze. Dacă veţi ştii să co-laboraţi veţi câştiga aprecierile co-legilor şi ale şefilor deopotrivă.

Dacă sunteţi singur(ă), în plansentimental aveţi şanse mari de a cu-noaşte pe cineva. Aveţi grijă însă; nuvă interiorizaţi prea mult deoareces-ar putea să-l îndepărtaţi pe poten-ţialul partener care poate să devinasuspicios, chiar dacă aveţi cele maiserioase intenţii din lume.

Balanţa23 Septembrie- 22 Octombrie

O perioadă mai grea. Este po-sibil ca tocmai dumneavoastră să fiţiresponsabil(ă) pentru crearea uneiastfel de situaţii datorită stilului auto-ritar şi a faptului că, uneori, cereţiprea mult de la ceilalţi. Încearcaţi săfiţi diplomat(ă), menţineţi-vă calmulşi aveţi grijă cum rezolvaţi proble-mele, astfel încât acestea să nu de-genereze într-un conflict, deopotrivăde obositor şi inutil.

Dacă reuşiţi să treceţi pesteaceastă perioadă puţin mai dificilă,sfârşitul lunii se anunţă reconfortantşi vă veţi bucura din plin de răbdareape care aţi demonstrat-o.

Scorpion23 Octombrie- 21 Noiembrie

Munciţi mult, vă epuizaţi atâtfizic cât şi nervos, nivelul stresuluicreşte, însă rezultatele tot întârzie săapară. Refugiul în braţele persoaneiiubite este însă extrem de plăcut, aşacă bucuraţi-vă de clipele petrecuteîmpreună şi aşteptaţi să vină mo-mente mai bune pentru cariera dum-neavoastră.

Nu ar fi rău să vă luaţi câtevazile libere. Vă veţi întoarce cu forţeproaspete şi veţi avea o altă perspec-tiva asupra situaţiei.

Săgetator 22 Noiembrie- 21 Decembrie

S-ar putea să aveţi unele miciprobleme din cauza unor vorbe răută-cioase spuse de persoane cu care esteposibil să fi avut neînţelegeri şi întrecut. Nu e cazul să puneţi prea mult

la suflet, nimeni nu va acorda atenţieacestor vorbe.

Luna mai este o lună propiceinvestiţiilor materiale aşa că aveţi în-credere în ceea ce vă spune intuiţia şiacţionaţi în consecinţă. E bine să şiverificaţi înainte, dar oricum şanselevă sunt favorabile. Tot ceea ce faceţiacum vă va influenţa situaţia materia-lă pentru tot restul anului deci este bi-ne să fructificaţi la maximum oriceoportunitate.

Capricorn 22 Decembrie - 19 Ianuarie

Cu o astfel de atitudine în finalveţi sfârşi prin a fi rănit(ă) de atitu-dinea celor din jur, care în realitateeste un răspuns la acţiunile dumnea-voastră. Opriţi-vă puţin şi analizaţiacţiunile, probabil că veţi reuşi să în-ţelegeţi unde greşiţi.

Primul pas pentru a reuşi ar fiacela de a nu vă mai strădui să îi fa-ceţi pe toţi să vă aprecieze; nimeni nupoate să mulţumească toata lumea...

Vărsător 20 Ianuarie- 18 Februarie

E posibil ca relaţia de cuplu sătraverseze o perioadă care ar putea săducă la o ruptură dureroasă. Aveţiînsă forţa de decizie şi veţi reuşi săfaceţi faţă oricărei încercări, indife-rent de ce natură. I se poate întâmplaoricui să traverseze şi perioade maigrele. Această perioadă durează campână la sfârşitul lunii, când veţi reuşiîn sfârşit, să vă bucuraţi de linişte şichiar să culegeţi roadele deciziilormature pe care e obligatoriu să leluaţi.

Peşti 19 Februarie- 20 Martie

E recomandabil să vă faceţitimp şi pentru ieşiri, întrucât existăşanse mari să întâlniţi pe cineva decare depind multe lucruri din viitoruldumneavoastră.

Încearcaţi să nu risipiţi înaceastă lună banii, deşi sunteţi tentaţicătre cheltuieli nejustificate. Aştep-taţi să vină timpuri mai bune pentru„răsfăţ”.

HOROSCOPHOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

MICA PUBLICITATEMICA PUBLICITATE

% Vând apartament cu 2 ca-mere sau schimb Relaţii suplimentare latelefonul: 0733 633 480.

% Vând apartament 2 camere,situat în zona Teilor. Preţ avantajos. Re-laţii la telefon: 0745858176

% Vând cort de şase persoane,nou – preţ: 450 lei. Informaţii supli-mentare la telefonul: 0734 546 308.

% Vând furtun de aragaz + bu-telie şi o maşină de cusut rusească, la preţconvenabil. Relaţii la telefonul: 0244252 215.

% Vând apartament în zonaM.F.A., relaţii suplimentare la telefonul:0724 041 821.

% Vând casă, teren (apă, ca-

nalizare), situată pe strada Spiru Haret,nr. 5. – preţ negociabil.

Relaţii la telefonul 0244 250695 sau 0744 210 203.

% Vând în cimitirul oraşului,loc de veci în suprafaţă totală de 20 metripătraţi, ideal pentru construirea unuicavou. Relaţii la telefonul: 0745 858 176.

% Vând în zona Teilor, aparta-ment cu două camere, etajul 4, preţ avan-tajos. Relaţii la telefonul 0745 858 176.

% Închiriez sau vând în oraşulMizil spaţiu comercial ultracentral, însuprafaţă de 115 m.p. Relaţii la telefon:0745858176

% Vând maşină de îngheţată„Fresco” ( 3 capete) şi maşină de cusut„Veronica”, tip mobilă. Preţ convenabil.Telefon: 0761656514.

n

De ce nu suntem miliardari ?Planul de salvare a băncilor înseamnă,

pentru S.U.A. un efort financiar de peste 700miliarde de dolari (din banii contri-buabililor,evident!).

Cum planeta are 6,7 miliarde locuitori,dacă suma respectivă ar fi împărţită acestora,fiecare individ ar primi 104 milioane de dolari!

Cu aceşti bani nu numai că s-ar termina cu sărăcia în lume ci,automat, toţi pământenii ar devenii milionari.

Concluzia? Se pare că, realmente, avem o mică problemăîn distribuirea generală a bogăţiei.

Ţările europene ar putea să mai adauge şi ceva „mărunţiş”penru proprii cetăţeni. De exemplu, Spania „unge” băncile cu 30miliarde de euro, care ies din buzunarele contribuabililor, ca săevite colapsul financiar. Populaţia Spaniei este de 46 063 511locuitori (date Eurostar, 2008). Deci, dacă s-ar împărţii banii, fie-care spaniol ar primi 651 274 euro.

Chiar dacă aplicarea acestor „proiecte” e utopică, merităsă reflectăm o clipă asupra discrepanţelor lumii moderne, amenin-ţată, iată, chiar şi de propria ei… bogăţie.

Nr. 69 / Aprilie 2010 Pagina 12

Colegiul Director

PrimarEmil PROŞCAN

ViceprimarNicolai PAŞOL

ADRESA PRIMĂRIEI

B-dul Unirii nr. 14 MizilJudeţul Prahova

Cod Poştal: 105 800Telefoane: 0244 250 027

0244 250 028Fax: 0244 251 120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro

REDACŢIAGabriela Andreea NEGOIŢĂLucian MĂNĂILESCUCristina COLŢ

ADESA REDACŢIEI:

Str. Mihai Bravu, nr. 58Tel./fax: 0244 252 722e-mail:postalionul_mizilean@yahoo.com

TEHNOREDACTARE

Gheorghe ANGHELe-mail:

office@excelltipo.roTel. 0788 181 648

SC EXCELLTIPO SRL MIZIL

ISSN 1548 - 6903ISSN 1548 - 6903

România se bazează pe un potenţial de dez-voltare important, însă nefolosit. Cu o su-prafaţă totală de 238 mii km pătraţi şi o

populaţie de peste 21 milioane de locuitori ţaranoastră dispune de un important potenţial agricol,suprafaţa agricolă fiind de 14 722 milioane ha.(din care 9 427 milioane ha. suprafaţă arabilă, ceeace reprezintă 23 la sută din suprafaţa arabilă a ţă-rilor central şi est europene şi 12,6 la sută din su-prafaţa arabilă a ţărilor UE.)

Din păcate ponderea agriculturii în Pro-dusul Intern Brut (PIB) a scăzut de la 20 la sută, în1990, la aproximativ 11 procente, anual înregis-trându-se o suprafaţă nelucrată de circa 1 - 1,5 mi-lioane ha.

Şi asta în pofida faptului că agricultura arfi putut să devină o ramură de bază a economieiromâneşti, cu o productivitate ridicată şi aducă-toare de beneficii, inclusiv să conducă la asigura-rea majorităţii produselor alimentare din producţiainternă şi o creştere a exporturilor. Acest lucru ar fifost posibil dacă statul ar fi aplicat o strategie co-erentă în domeniu, vizând formarea şi sprijinireaunor ferme mari şi puternice, cărora li s-ar fi adău-gat asociaţiile fermierilor mici şi mijlocii, corobo-rat cu realizării unor unităţi flexibile de industria-lizare a produselor agricole.

Un rol important în întreg acest procesl-a avut şi urmează să-l aibă Agenţia de Plăţi şiIntervenţie pentru Agricultură (APIA), carefuncţionează în subordinea Ministerului Agricul-turii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Am încercat să aflăm mai multe desprerolul APIA în agricultură, inclusiv pe plan local,de la domnul Bisnel Alexandru, inginer la aceastăagenţie.

Instituţia are următoarea organizare: apa-rat central, 42 de centre judeţene şi 210 centrelocale. Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA deru-lează fondurile europene pentru implementareamăsurilor de sprijin, finanţate din Fondul Euro-pean pentru Garantare în Agricultură (FEGA);administrează sistemul de certificate de export-import şi garanţii pentru importul şi exportul pro-duselor agricole; elaborează şi implementează pro-cedurile privind aplicarea sistemului de intervenţiepentru produsele agricole. Totodată: asigură deru-larea operaţiunilor financiare legate de gestiona-rea fondurilor alocate; asigură verificarea cereri-lor de plată primite de la beneficiari; autorizează

plata către beneficiari în urma verificării cererilorde plată sau îi înştiinţează pe aceştia cu privire laeventualele nereguli sesizate, în vederea soluţio-nării lor; execută plăţile autorizate către beneficia-ri; asigură îndeplinirea cerinţelor cu privire la in-formarea publică privind activităţile desfăşurate;colaborează pentru îndeplinirea atribuţiilor speci-fice cu organele ale administraţiei publice centraleşi locale; furnizează toate informaţiile solicitate deOrganismul Coordonator al agenţiilor de plăţipentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit.

Subvenţiile Agenţiilor de Plăţi şi Inter-venţie pentru Agricultură se acordă sub formă deplăţi directe la hectar gestionate de Sistemul In-tegrat de Administrare şi Control (IACS) şi încadrul măsurilor de piaţă pentru implementareamecanismelor comerciale conform Politicii Agri-cole Comune (PAC).

Astfel, un fermier trebuie să deţină mi-nim 1 ha teren arabil, cel puţin 3000 m2 pentru cul-turi mari şi 1000 m2 la viţă de vie sau livezi pentrua beneficia de respectivele subvenţii. După cumsusţine dl. inginer Bisnel Alexandru bugetul careva fi acordat anul acesta pentru subvenţii va fi deaproximativ 160-170 de mii de euro, existând pre-ocupări pentru a găsi şi alte modalităţi de subven-ţionare a fermierilor. Plăţile s-au făcut începând cu1 decembrie 2009 şi se vor continua până la 30 iu-nie 2010. „Anul acesta – mărturisea interlocutorul– va fi ceva mai greu ca anul trecut, chiar dacă şiatunci am fost nevoiţi să luăm credite şi să facemplăţi în avans de aproximativ 209 lei/hectar da-torită întârzierii fondurilor”.

Şi industria lactatelor are de suferit în2010, deoarece preţul subvenţiei este foarte mic(doar 0,3 lei/kl). Trebuie ştiut că producătorul caredeţine cotă pentru vânzări directe are următoareleobligaţii:

* Să ţină evidenţa zilnică a producţiei delapte în Caietul fermierului;

* Să păstreze timp de 3 ani Caietul fer-mierului, în vederea controlului făcut de organeleabilitate

* Să declare pe propria răspundere cădatele completate în declaraţia anuală sunt corecteşi corespund datelor din Caietul fermierului

* Să depună declaraţia anuală privindcantităţile de lapte vândute în anul de cotă respec-tiv.

APIA calculează cota realizată la nivelnaţional pe baza acestor declaraţii, care vor fi dusela sediul Centrului Judeţean APIA – Prahova, în-cepând cu data de 1 aprilie până pe 14 mai 2010.Pentru producătorii de lapte care nu depun la ter-men declaraţia anuală privind cantităţile comer-cializate sunt calculate penalităţi pentru fiecare zicalendaristică de întârziere, începând cu data de 15mai. Penalitatea reprezintă suma corespunzătoaretaxei datorate pentru o depăşire de 0,01 % din can-titatea lor individuală pentru vânzările directe,pentru fiecare zi calendaristică de întârziere.

Discuţia a pus în evidenţă faptul că APIAeste doar un organism tehnic, care nu se implică înpolitica agro-zootehnică şi execută numai „literalegii” şi dispoziţiile primite pe cale ierarhică. Oimplicare mai mare a APIA în implementarea po-

liticilor agricole credem că ar fi benefică, având învedere acoperirea teritorială, cunoaşterea directă aproblemelor pe care le întâmpină fermierii şi posi-bilitatea analizării directe a propunerilor acestoralegate de subvenţii, politici fiscale, facilităţi decreditare, de aprovizionare cu motorină, seminţeselecţionate, îngrăşăminte, produse de combatere adăunătorilor, utilaje şi maşini agricole, condiţii deformare profesională, etc.

În perspectivă, pentru a sprijini ţărilemembre în implementarea Politicii Agricole Co-mune, Uniunea Europeană a creat Fondul Euro-pean pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală(FADR), acest organism reprezentând o oportuni-tate de finanţare pentru spaţiul rural românesc învaloare de aproximativ 7,5 miliarde de euro,începând cu anul 2007 şi până în 2013. FADR sebazează pe principiul cofinanţării proiectelor decătre instituţii private.

Există şi un program prin care FondurileEuropene pentru Agricultură pot fi accesate,anume Programul Naţional pentru DezvoltareRurală (PNDR). Programul este unic şi acoperăîntreg teritoriul României.

Dezvoltarea agriculturii, a zootehniei şidiversificarea activităţilor din zona rurală rămâneo prioritate stringentă şi una dintre cele mai sigureoportunităţi pentru atenuarea efectelor şi ieşireadin criza actuală.

Pentru întocmirea dosarului la APIA aveţinevoie de: F actul de identitate; F dovada contu-lui bancar F prezentarea documentelor prin careatestaţi suprafaţa de teren deţinută şi înregistrareaacesteia la Registrul Agricol.

Sediul APIA, se află în Mizil, str. MihaiBravu, nr. 85, persoană de contact, ing. BisnelAlexandru.

Grânarul Europei în ruină

CASĂ DE PIATRĂÎn această săptămână şi-au unit destinele,spunând “Da!” în faţa ofiţerului stării civile,următorii tineri:

`Petrişor Bogdan - Valentin şi Istrăţoiu Iuliana

`Şandor Paul - Ioan şi Alexe Alina - Elena

`Ionescu Florin - Nicolae şi Chiriţă Elena -Lucia

`Mihalcea Constantin - George şi Popescu Olga- Delia

`Lăzăreanu Florin - Adrian şi Alexe Claudia -Elena

`Stan Petre - Daniel şi Filică Elena - Georgiana

`Dobre Alexandru şi Davidică Ana

`Pişcociu Stelian şi Toma Liliana