ANNUL III, No. 18 abonamente ultima LUNI, MAIU 1872

COLU NA LUI TRAIANUISTOEIÄ. - SCIINTE ECONOMICE. - - NATURALE. - - BIBLIOGRAFIÄ. - LITTERATURA

FORTE IMPORTANTÚ.

, car' bine-voi a procura

cato fie d'o-data, fie treptatprimi :

gratis;2-o. Intréga a

lui pe 1870 - 1871;3-o. essemplarú din

d-lui B. P. indicate petima

: Legenda Negru-vodl, B. P. Hasdeii.CongTuraliunea Catilina, drama de V.

MEDICINA : Deaehiderea cursuluT de oftalmo-de Dr. V.

POESIA de B. P.BIBLIOGRAFIA : de V.

Despre Constantin Negruzzi, de V. Alessandri.

DIN XIV.

(Urmare 93-127)

CARTEA I.

1.

§ 2.A.

(Urmare)

Dintre nostri vech ,

esterni, d. Lauriant a fost uni-cult, i s'a a fi dubiósä nu-

descállecare avodä.

Sub annuld 1291 d-sea :

Pre timpurile acestea cronicele, trecu Radu Negru ,

ducele pesteDacia australä scau-

la Câmpu-lungt etc. La preannulú 1291 domnta Magistrula

precumt se vede dintr'o fórtedela regele Andrew III, care se

face cea memorare despre o adu-nare generalä a din

Romani, Din causa

o 'aid din vorbá vor-(363).d. reproduce testualmente

documentt, combättendto abilitate prin di-

plomä, narratiunea prinpe prin

Engel, Gebhardi,esceptiune , pen

d. carelecalle calle,

unanimitate pe unti fantastictdin bo-

Negru-vodá, assu-prala 1290, la 1240, la 1220,

In Cartea pe isto-ria a tuturoril domnilort

o

tate tóte aceste ,

faptt , fi a ne esprimestilt parlamentart, nu sunt

amendamente sub-amendamente la una

Aci , la o parte litteraturadernä a cestiunil, ne márgini cer-

alit sine, câttini va fi necessard pentru a dobändi o con-victiune assupra

,ssisinte neessistinlei, ana-lisa descopere Muntenia Negri : u-

abstractt.Person istorict, documentald,

este Radu poroclita dom-1372-1382,

Alessandru , fratetatá Mircea Bassa-

este simpluacestti din urmä.

Nu se o natiune pe sc6rtapäniêntuluf, care

, care sä nupersonificat tott primitiva originea popóre.

o pentru, pe Assiriani din-pe

:-:6 ) - 50.

pe Kimri dintr'unti , pe dinTiras, departe (364).

celle patru Do-, intrunite

sub calificatiunea communä de Ellen!,difficultate de a

pe Ellen, vrêndti-nascä Eol,

Ache.All-mann , degia vremea

relata despre setMann , fie-care sub-divisiune national&teutonica unt sub-parinte

: pe pe Wan-pe Saxneat , Vestfalii pe Wester-

Herminonii pe Ilermin etc. (365).La operatiune : ne

assicurä, primult duce se nu-(366) ;

desprelord (367) ;pe fabulosuld rege (368);

Ru§i nu de a nu scótela luminä pe principele Russ (369).

cronicele maghiare, sä v: gens illa a Magog rege vocata

est Moger (370).Orientalif merst cu fantasia a

pentru Anda-lusia (371).

Pe tont gläsui cronicelescandinave despre numele Danesilorti: Rex

(364) CostinA, Letop., I, 49-56, de, reproduce deplina

mu4ire a multe din fecYorY al - lose-phus Flavius , passim.

(365) Safarjk, Slow. star., 767.- Grimm, Gesch.Spr., 776 : Dass solche Stammhelden ungeschichtlichund mythisch waren, nichts; es lag Glau-ben der , von ihnen die Reihe der historischennig e abzuleiten. einem Sohn Deukalion undEnkel des Prometheus, die nie gelebt hatten, einem

oder Sohn des Zeus, sich Helle-nen, Griechen und Spartaner. Warum nicht die Gautôs nach

einem Sohne des sind viele Stamm-helden erst durch die Sage aus Ländernamen entsprun-

Von Noregr, das doch nach der Himmelsgegendleitete sie einen Norr etc.

(366) Cosmas , Chron. Bohem., etScriptores rerum Pragae, 1783, in-8, p. 6.7.

(367) De administr. imp., cap. XXX.etc. - Vedi nota ce

(369) t. 70.- ap. Szaj-ocha , Lechicki , Lwów , , in-8, p. 88

Slavorum principes plures erant , qui propter angustam etstrictam habitationis penuriam sortem inter se elegerunt ,

eorum ex patria hoc est ex antiqua Croatia recedere de-beret. ipsa venit Bohemum Czech,

et Buthenum.(370) Ánonymus Endlicher, 3.(371) Orier tale, verbo :

-

.

r

T

;

biblice '

.

.

.

: .,

pentru

ni

abonap, ,

Columnei

seri-

de

Tablo

tescu.In Scur-

SECOLULU

iir.

E NC

istoriciT

,

nuldla

nobili,Sasi.

cronica

curl,Cantemird,

mai mnunValtd-feliu atata

fundatordStatului

divergindcronologicti, cáci pund

II,

ipotesä.mo-

strictd obiectului

essistineNegru-voda.

picem si

nuld concretti

BaSsarabdBassarabd, lui

cunici

sé fi

cellord-l'altéEbrei croiserá

.

Tract

Grecii,Eoliani, Acheiani

cea mai

nevréndd Dor,

minuni

gässiaSvevii

Sasii

Slavi Naomi!

miaperatulul

celebrézar Lechuspututti

eiIntrebati

luI

II,am

desnach

nannten

,,Gauts, VOdns?-Sichtba

hiess,

In Poledbohemicarum,

Dlugosz1, Vechia

poczatek

super Lech

Bibi. Andalous.

[128].

- SCHNTE POESIÄ. POPORANI. -

Un

Cate tóte

ISTORIA luT

luT Ma-

:

N.

DIVERSE:

IN

noul

mita

Fdgärasulur

Ugrznil,

insemn-

noibd....

Lauriand

liufontânä si-

Negruld

R6sler,cu admitt

Muntént,numal

ma!

Terrel-Ro-

nl

lässândd

culd

intrenseca,essistintd

fiiului

PersonagiuldNegru-vodd.

sá fi

fehu

genealogiälumea

dinteund

Gomerma!

n'admic&

luiTacitd

Sudp,

lordCroatii

Constantind Porfirogenetd

s'ail

i-Andalus

Nic. rentiniscin-e bunä

noróde Noe.

d.

verschlägt

Nach

gen.

quisSorsque

RusBelae,In

D'Herbdot,

In

Toil triburt,riant,

fabrich

In

alit

altalogic,

Ended.

POPOMULÜ.

Negro-

de'ntelu

astd-fe-

Ugrintt.

dal,

en

Intro

Intro aunt!

magina

rabB.

SA

.

, Medt

138 COLUMNA LUI TRAIANU.

decreto regnumsuunl Daniam et incolas Danos a , quiDan dicebatur, appellavit" (372).

Ne-ard copprinde oboséla, décaa parte

din tóte essemplele analóge cunnoscute!, bine universalitatea

ni formulade legedeparte de a ne mira fatala Romani a Negru érra Bass-

trebui din contra resta-..aceste prin , déca

se cumt-va le neglestcele legendele. :

Popórele unele alle.

prin prin , prin vorbA,prin datine, prin territorid , prin ,

ori-ce nationalitate-, simpndu-se a o sin-Inchipuesce a le

tóte acestea, cu numele, dela singurd perdutt

timpilord,, noroco§1

dinastia princiara, depoport. :

Aa , ; ,

Scandinavii, Romanit, tóte némuriledin tóte ,

respective pe mobildnatura umani generalä.

Una din celle mat cronice románe,la domniet Ste-i

fanti Mare veniseräItalia sub

ducerea a duot : Via-(373).

Cine óre fi acelldInainte de pe tro-

Moldovet pe la 1390, istoria cea posi-tiva nu ni la principe

nume.Cine óre fostNu numat o nascocire

forma, nicT o assemenean'a annalele diplo-

mele române.esieeste

Vlachitä sunt pen-tru pentru

(372) Chronicon Langebek, Scriptores da-nicarum, Kopenhagae, in-4, t. 1, p. 147.

(373) vkrattzeo moldavskich gosudarech, pe cared. 32,a Schlözer, All-

Weltgeschichte, t. Halle, in-4, as'o utilisatd -S'a publicath

testualmente Lietopis Russkaia VoskresenskagoPetersburg, pe Ka-

ramzin, t. 4, nota originea acestelstudiuhl Elena , 1869,

.

Lech Le§T, pentruCroatt, pentrupentru Suapú pentrupentru Vandalt, pentru Danesi,pentru pentru ,

etc.nu-

de Romani'Vlach,

Munteniaera cunnoscutá Ser-Bulgarilord , Ungurilord , Austriaci-

Turcilord, sub epitetuld deacestd nu la

, precumn idealisate?

numeledanubiane a Via-

numele vlachic ;Negru-vodä celebru

numele bass-arabic anti Munte-din causa resart

pete-n4re rebusuld dinastictdin causa balladele sudo-slavice

Nibelungilord ne fact dincausa ne

causa Ma-ne Negri-Cornant , din causa

Ottomanit ne Kara-Iflak.Kara-Bogdan.

sunt concordante. .

celle ânteie doue dinpe treilea se

acésta lesne se printenacitate a elementuluielementuld prozaict.

notiunT istorice filo-logice, nu imaginatiunit,poporuld a , a pu-tutti le dea

notiune pittorésca, a dincontra a se prin culórechipuirea poporulut.

- Ca

oCa mitt .fórte

dintr'o legegenere Inceputurile Mun-

sub vigurosuldBass-arabilorri. r

ce'T pré-vechiu, din, ce nu se scie de

cine , senu se putea nasce initiativa

participarea apparrtine voda-Negru. ,

Fie-care din ce trecea§tergendu-i-se trässurele celle di-

stinse alle individualitatii, Negru.

monasti-rea dela Curtea-de-Arge§d, grandiósa crea-tiune a Bassarabd , despre origi-nea nu se rádica cea

de se attribue

PePe mala frumosil,

treceCu

Écc pe la 1520 !Cronica (375), din

care se inspirase Cantemird (376) , BarbuCralovescuhl , ctitoruld bistretént esteband sub

inscriptiunf diplome irresisti-bile (377) acestd s'a petrecutd

secolulut XV.dérö pe la 1490 !

Cea pe careo avusese Luccari pela , Negro- Voevoda pe tatäld

Vladislav (378), nuAlessandru dupa

se scie din celle autentice documente t

Écc voda-Negru pe la 1340 !La secolulut XII, demon-

strarána paragrafuld prinploma din 1231

confirmând'o moddnerecusabild pe scriitoruld bizantind con-timpurénd Cinnamt , Severind

Ardéld cucerescd

In fruntea se affla naturalmente-

bine, famillianea o suvenire lapi-darn, , anume pe la finea secolulutXII acollo nesceNegru :

Vixit I. Venetus anno D.nealogia Authentica Monestica. Gregorius

Venetus Thesaurarius Wajvodae aquo donatus IV. vallibus cum Sylvis et Cam-pis. Gen. Gregorium secundum 1216 ,etc. (380).

Ecc la 1185 !

(374) Alex., Poesie AlessandrOntr'ola p. 192, adevrii

monastirea dela de baautoritateacronicelorü, le citeze Reissenber-ger, de Kurtea Vienne, 1867, in-8, p. 26.

(375) Bolliac, Buciumula, 108.(376) Gesch. d. osm. Reichs,

Venelin , 134, diploma din 1499.- Odobescu , Bulk-tinula Instrucliunii Publice, Buccur., t. 1, p. 137- 141.

(378) Ristretto degli Annali di Venetia , 1605,48, Gebhardi. Gesch. d Wal., 283.

329.-(3-0) Klein, Orijines Daco-romanae, ap. Engel, Gesch.

Wal.,92.-Despre inseriptiunea ,familliei vorbi;pe la

,

,

,

in-4.-Unil

mele

,

Negru,

n'a

,

,

-

in-4,

p.

d.

§ 6.

tipt

séli

nostru

.

rord

numescd

dinastiet

sá

munténá,mâná

ICI

maghiard.

däruise

zidith

Dan-communi omniumse

maT

permitte a leastd-fehu

noT

divinatiuneIntmpla fi croni-

fabulesare.

pe

credead Ebreii

psichicd

slavonesce pe,

din epoch con-

fostdurcatt

arrétá

fi

dértdata

nurne

Romanus.

ceta-ce

Erici1972,

Wal.,gemeine 1765, cun-

spiska, 791, largdcronice

Domnita ,

75, p. '.

Boemi, pentru

Suevi,

, Romani

precumd dedeadgenericd tutu-

RomânilordBass-ara-

debilord,

trebuia

;

child nodddintre ,

celle

Arabi,

.Negri-Tätari, din

grus'ad perdutd

memorih, cellconservácómparativa

nemicdcell

plastica, essistat4

,

spus'o, es-re-

presintá

Tot

fostd bänuescedórh,

Bass-arabg, datatraditiune,

devenia

poporanä

Négoiä

umbrä Indouélä, Negru-vodd :

(374).

drd voda-NegruCantacuzinésch

Negru

ulti-

voda-Negrucronica

Ragusanuhlnumesce

Bassarabdcine-va Bassarabil,cumd maT

sincrone (379).

fineaprecedinte

amtapor

dela

unti

Ei Mo-Sn

moqie

Gri. Ge-

voda-Negru pe

-D.crede in

ArgeO,

1863, p.

(877)1866,

ap.I, Wenzel,

Monea vomilmal valle

miturr

tataIn

marmat

dice Românir

fratt

nier

In

Magbrarr,

In

mar

nier, trel

cheat

poe-eu

intipori

data.

area inuniversala,

In

catch

lur

Dopain

marIn

1600lui

di-

In

Nigri,

COLUMNA TRAIANU

cronice muntene ,

vorbindt din, Tergovistea , Buccure-

Câmpu-lunguld , ,

, , sunt zidite degru.(381).

Vr'o sé BassarabT, nu, sunt aci

personalitate !secoluld XV, XIV, seco-XIII XII , ne

isbim la de câteNegri'.

Ne Intrerumpe printeunu passagludin pärintele istorice :- sublimuld Vico, -trans-

numele primilordpe le assu-

pra lucru-cari se póte observa vr'o asseme-

nare , cu cellegiptianiI Hermes Trismegistd

tóte practice. Atenianii puneadpe socotéla Solone tóte institutiuniledemocratice, pe Dracone tott ceera aristocratict. dela Ro-

multi tóte ierarchice, dela Numa totece se la cultuld qeitatilor , delaTulld ordonnantele militare,

etc. (382).Into cmai orT-ce

fie castelld, fie urbe, selegenda

o lege dintre cellemutate!

Este de observatd o

ourare semnificativg,care reusi a precisa momen-

vodd-Negru.

Va

(381) Gebhardi, Gesch. d. Wal., 281 : Nach der Chronikdie gebraucht hat , ist von ihm (Negru-voda),,et Tergvisto oder Tergowischte, Kimpelungu, Pitest und S.Georg nach dem aber Buseo und Floc.

scienza 3, § 3.

CONGIURATIUNEA

LUI

CATILÍNA'istoria in 5 acte.

(Urmare. nr. 117.)

ACTUL I.SCENA IL

RUTUBÁ.

RUTUBA pe Sempronia) Salutarenae !

CATILINA. nostru legio-pe Nobila Sempronia,

Dictatore ! (presinM pe Rutuba)in legiunea

!

SEMPRONIA. (a-parte) N'a nemica !...Rutuba) Mé vedé in

representante kgiunT.

RUTUBA. omagele melle ,mea profunda pentru opiniune!

SEMPRONIA. comptape promissiunea, ce in privintanostru

CATILINA. face possibilula, ca nu in-denumirea . nu va face

, este vorba de unü patriciana bineArnica sprigini supplica prote-

vostru.SEMPRONIA surprindere, ce mi-a

intrevederea la facenu mi se va occasiunea afflu

vostru grain despre succese, ce le-arepurtatt falnica legiune a

fi a puté cate-va momente, de mi se va permitte, despre micele re-sultate, ce in espeditiunile nóstre.

SEMPRONIA. Elle

CATILINA. Ce scire despre venireaimperatorulul

RUTUBA. nu vaNeapérata va sossi

Nu sélle.SEMPRONIA. Interessele de

imperiosa presinta Annibale romanüEroica sea

citudinea prin urmare....(intrerumpend'o) Legiunea este de

sollicitudineaSEMPRONIA. de

reputapneavoi, matrona, de

data in cuvinte ca gratitu-dinea de arme.

CATILINA. Ce amica mea ,

SEMPRONIA. Spera puté da nostruoccasiunea ni probeze,

amagitü appreciarile ostasü facevite4ii Pompeiu, Marte,

n'aü nu distruge!

CATILINA. In , .amicamea.

Sullala nostru.

legiunea imperatorüfi la Ea va face

ca bine merite de nobilele simpminte , dealle sessa!

CATILINA. bine-simtita!Tradus in fapte, ellú va

trecutula martiale !CATILINA. Este cestiune de pentru

de conditiunea bunareputatiune sélle in

SEMPRONIA. faptele din ,

am puté nu pare a! Cu este cea fru-

virtute in nostri. .

RUTUBA. De ce nu se o assemeneayir-tute proprietatea...

SEMPRONIA. inlui Sulla nu de loca pe terri-

mula care ne inspira carecondusü de multe pe Marte fapte

CATILINA. Nu póte esceptiuneteraniT Sulla in arta con-cuistel.

In po-Ore, inseo legionariT Pompelu mai

voiu

CATILINA. nostru va victoriosa...SEMPRONIA. Din tentatiunile ?

volu puté respunde de mine.CATILINA. Pré-bine

vedé. dupaLelia, de promissiune.... volu face

datoria... .

estY perde pentru tota-d'a-unal..Te

CATILINA VoTu luaSEMPRONIA. La revedere,

tuba.... (esse).

CATILINA, RUTUBA.

CATILINA. (dupa ce petrece pén la din dréptape Sempronia , se intórce la Rutuba ,

pe din scenei, pebine, ce impressiune

ti-a nobiladin De o

spune, , infavórea telle, avantagele sessului ei.

CATILINA. la mat entusiasmapentru Sempronia, -

reserva ta ;, cu din partea....

RUTUBA veni-melle la tine va spune, daca reservacare o , este nu o sacra

pentru mine.CATILINA. m surprinde. vre-o

?tumire . . .

RUTUBA. mea dispare, este vorba desicuritatea, de viitorula . . . de Dafnel!

CATILINA. (surprins4) Dafnel?Ea este unica esclusiva mea preoccupa-

tiune in aceste momente!CATILINA. Nu te

RUTUBA. ce de Dafne?Ea sub greutatea unor impressiunipenibile, sorgintea arnorü despe-rata.

bine ?RUTUBA. amorü o o va

perde. Tu esti . . .

CATILINA. te a presuppune,, la care

multa la mea ?

RUTUBA. . . . a-pentru assicurarea dai ;

astt-feliú, ternerea , in-cuetudinea desperatiunea nu puté pre-

voesci de suferintele copile,ride de a tu! D'unA a-

pe care l'ai inspirata idolte , amiculü meü, reda

pacea, a'i reda lumea !

CATILINA. melle sunt sincere prede ori-ce

pru-

!

, Pitesciivodá-Ne-

vomt

derivaü

putem

Filstich

Luccarinuova, lib: H, cap.

Catelina)

pré-fericita

Spera

?

imperatorulul.

leginnil

la

ne-amain

acesta

lui

m

glum

divinüla

lui

luifericiti

previnn.

Remasa

giunele

meditqiunilem

amicielMé

calmult,fad

Lelia, ai

El

met, dértesplict

voiü

esti

,

differite fie-care, tóte

,

Buzeuld

décä

luld secoluldpassuld

Copik,

primelord

rilord,rapportd

aRomank

Hostilid

la fundatiune,monastire,

Negrunesträ-

fórte prin

erbau-

La

Veil

PRECEDINTII,

! presinta

mareluT

essagerat ina vós-

recuunoscinta

meritat....

m

imperatorului.

RUTUBA.

aT, amicul?

SEMPRONIA. allege-

cunnosetireclama

data laureatulularmati merita solli-

imperatorelut..

imperatorula

RUTUBA. nobill asti

amiculdin nu

mcrep, mareld 4euluT

abgIurat Venerd

punta

SEMPRONIA. VeteraniT

romanaRUTUBA. laureatuld

va

frumosuluI vostradevotamenta

amiculd nostraa legiunil privintele.

fi inosténului acestea ea

simtiménta,a orT

SEMPRONIA. eT

(dupa

?

amicultitöte

RUTUBA.

SEMPRONIA.

grAbesce de-tipericola

Ru-

SCENA III.

lônga

RUTUBA.

admittatöte

nucuma esplica

ma atita

din

nemul-

RUTUBA.

migettcumplita

car

CATILINA.

Ce

viuéta,

ride

, alit

viuéta,

Dupa

tuturorA

E-attrib

topografica

art

Spat

sort

Lela,spat

visit

met,

!

sl-t sprintmet

?

ant

(email

Ve-ei

at

Et

met?

data

let Al

el,

pabilt

Etel

Et

COLUMNA

RUTUBA. Deson6rea mea anostru

CATILINA. unü singurea essageratiunea teme-

Suppositiunea gratuita este maipentru o aberratiune punibila!

RUTUBA. (meditativa). Dafne, o dintu vei . . . senatore , care

petrece !

CATILINA. (intrerumpénda) Mergi pré-departe !De ce declarate nostru

De cedela moravurile datinele . . . A!

spuneCATILINA. este

mincinoseSe , , ell

m turinente; spune tu trebuT maimagistrate.... .

CATILINA. (simulânda) Tete

Nu tu,mare ta avé

presuppune la pretest&de care te servi,

sollieitudini bine disgratiarea mea, unaantecipate, de

RUTUBA. Nu, nu.... ! Tunu m'aT Lelia! avute....

avé assemenea de....Temerea mea m'a pré-aspru

tine, ce'misenatore,a pe parintele sco-

ce Dafne i....pe amicia pe

CATILINA. bine.... luaéu Dafne nostru...

Mai cu o affacerede mare Este vorba assupra

approvisionarea templului nipromitte immense.

dispositiuni) Ce va licepronia.? Nu se va oppune ea la tea Dafne?

CATILINA. Cu ce (dupaNu gelosia tea afle pe

RUTUBA Ce !

CATILINA. feHcita de o as.semeneaAcuisitiunea Semproniei, te

Ea va crea sicuramentela care giune cu telle are drep-

datoria aspire.... Despre mine, binevoiu face cen-

din legiunea marelui dis-de , in a-

timpt sentimentalü, ce satisfaceorgoliule femeilorü din lumea mare !

ValveniCATILINA. imprudente buna occa-

siune ce se Prestigiulao invidiatd.

cu marele ea va dadare de putinü tribunate !

RUTUBA (attinsa la ambiliune). Ca ro-nu primi

tectiunii congiugale, inaintarea mea!strabune, promoti-

nea mea pe de Ca din numé sistemule favoritismuluT!

De fi

contimporanii Annibale Scipionilore, ai Grac-lui suseeptibilitatea,

care te in mi: repulsiunea tea avéCronica ne desparte 150 de

aceHe epoce! nostru este fe-meilorü! Matr6nele Romei situatiunea,

affacerile Senatului de destinele Re-publicei! pe din cive vaspune, Terentia, tirana lui Cicerone, dace

luinu óre sea alliantel selle la?.

nu incouveninte in propunereamea. de predilectiune te umili

nu nu renunta la voiu

face din respingerea lui,de mea pausa) depindedela lui! tu, ?

RUTUBA. mcu sine) fi-va possibilü ?

CATILINA. nuinse, numal decisive!...Sempronia va datora pentruacuisitiunea cumnatuld de mine ; de-spre.gratitudinea tea nu vein avé mé

(desceptata A !in illusiuni !... piece)va fuse, .sinceritatea care mi-ai

bunele telle intentiuni m'a ! Sumliniscit de resultatule convorbirii in pri-vinta.... (dupa o pausa) !... te adeste....

veni, promise..lass.... la revedere....

vedi ladispare, Catilina

se perde momenta in , ape!dupa o pausa)... óre scelerat, pentru

cause Republicei, sim-timintele !... mea Istoria neparti-

intellege-va ea a'mi da dreptate ? de-pinde dela prin urmare verdictule ei ! . . .

maritagiului, in sine,bine pentru marea

de inriurire!.... Dafne in respect pe

Arpenine.... , bastardule luiCicerone, e de giuna vaassupra sei, nebuni de

va servi de minure,a la preparatiunile melle pentra

illuminatiunea Rome!' A nobilii collegi .

Senator! vanitogi.... stingede prosternute la

pici6rele .

r. urma)

CATEDRA DE

SI DE' OCHI.

Lectiune la Oftalmologicecultatea de din

. L

Mai nainte a intra In desvoltareade clinics des-

printr'o

portantel bólelora

oftalmologica nu decatdela inceputuld-secoluluT

de ochT se de ocutisti, con-

acest drepta tinerilord, ce de a-,

administraadicamente la bolnavi, maladia

se

se adduceati mare cheltuéla, dela distante

In trecutil , o dela curteade

Vienna pomppa

Parisulut. Imperatricea de

statele sélle nu se carttratteze Mole de , sä se creeze la

Facultatea Viena o Barth funumit de E-

a se deprinde ca aceste-

de respandea circulare in totala Vienna de spre

a In la 1813 se a-

collo sub cele-

de atunciincepu a ,

in Anglia, 'n .

Fraudiaopere scrise'assupra

de Jean Sainte-Yves) la incepu-tula secoluluT la 1830

tahnologiel trecu din GermaniaFrancia. Prima Facultate de

connoscintele oftalinologice alle Germaniei , fus-sesse Strasburga. Stoeber,

concursula de

in 1829 conferinte consultatiuni assuprade se incepu in Francia

de oftalmologica.

, pe la 1832 , Sichel-tata ,

assupraocht in lui Spita-

Mal Desmarres-tata-,care p'atuncl se de

la confeiinte ladin strada Haute-feuille.

a

oftalmologice cart a prinde

mallurileeste veteranula

Germania nu este nude o

universitate, nu professora dis-de oftalmologia.

In Italia este as-semenea fórte E a

ca Castorini.In One, nici

cA....

!

,

sa'mT

mine,

mähnesce,'mi faci

ai

Libitinel,

tulü

i

§i

at

cu

Republical.sera Catone!

E

cii

sin-gurü

doue

fi

chid acest turs

datacari

tea me-

urmeze

mal

fórte departate. I

ca-

taractá,oculist

isbitá

catedrá speciall.

in

mestrulbolnavil

respAndi

Belgia

fussese

de',ntela

D'abla

care

, acollo

bólle-

facu

do Bírardin

oftalmolo-gicá

Resbellulamal

incepuseráradcina Savant re-marcabild

Giraud-Teulop.

c'und

Quaglino

140 LUI

pirinte!AvetY

de?... mult

RUTUBA.

cu Defoe?...

meü

oracol I

amicult

simplu

amict;

generost, ascundesimulate

mé indepartezedela

n'amt

fil nedreptüfuse.... A !...

plebet... lucru cert...nostru,

;

mea....

promitti volucu

care

(in Sem-

pausa)

secrett.... te-am !...

(perplessü).m'agü

eiferici....

totulaturiont Pompelu,tinst, ingeniosa

este

(ametit4...) timpultperdema

Sem-carrieri

péné imperatort,ratt ca cella unt

mant, consérteI melle,

poport,

CATILINA

te-anni

dispunt

Cesarti Pornpeiumirirea cu

mainu

casus bellichiarti a...(o

reugita

met;devotamentula

recunnoscinti

cuvéntRUTUBA din

pierdt (vréndcumt fi

mi-ai

CATILINA. (petreandu'la) de sicurd...

med,tapuni

sacre,melle feticirea !...

reugitä,puerilt

dramapersöne aja

meditativü). Prindela

infiuinta

Gurgest,suspectü,

! .

voi sub ruinele

(VaV.

OFTALMOLOGIÄ

SPECIALITATEA

dela

de

introdueere assupra

de a es-

Alta

serviail

glutorl.

cu

Ma-Teresiel,

addusse la ba-Wenzel, atunci celebrnla

din

oftalmologiä.

fie-care se'

periulii, invitänddfi deschise

clinica directiuneaprofessoro Beer,

oftalwologicd se Germania

Italia.

remase indert

In-

profita

Illustruld

lor

seParisd,

serviciuld la

cape

dispen-

seFranco-prussiann

singurulúpe Seine'

Sperino,

nu

al

dirt

fil

el al

ele

el

dominéalit

Mel

anal

dialtoll

te

materiel

li

In

roe

mat

le

inaintate.

COLUMNA LUI TRAIANU 141

o undo

de onóre celle-l'alte universi-

tare.arum, ce s'a petrecutd la

la 1863 de se

de professoruld dechirurgicala, cate-va lee-

de

assupra blenoragice , a keratitel, aa amorósel.

Vine Dr. Kugel , diplomat din Viena.cate-va lune se la SpitaluldColtea in divisiuneadin Spitaluld o sub-divisiune

in de 1864 clinica oftal-pentru Dr. Kugel, se Introduce

programma Medicina.

5-lea se a urma cursuld deDr. Kugel nu bine ro-posseda francesa, cur-obligatorid , era fre-

cuentatd.1865 se pentru Kugel ser-

paturl bolnavil de ochlDr. Kugel de-

oftal intrunesceserviciuld chirurgicald se DrFabricius, din

1869 clinica oftalmologica, care aci

ca o este inbudgetil ca de 400

luna.Catedra era ; publics con-

; la fissata nu era niel essa-

de mine sin-gurd. Cu acestea peste o d. Dr. Fabriciuseste professord simpla

a

In 1870, d. D. Fabriciusretrage la Cralova: catedra re-

inane dinCu transformarea Scolel de Medicina in Facul-

se oftalmologiei deprofessorald egala

cursurT.

Inca de m de

Medicina, bóllelord de essercita as-o attractiune.

fostd de oftalmologica

la 1865, plecatd facd doctoratuldParisti.

acollo, d'a doua a

de oculistice.atuncl se in o multime de dis-

pensare, adev6rate oftalmolo-gice.

Era dispensariuld Sichel, lui Giraud-Desmarres , Libreicht, , Mayer

altele ; illustratiunl oftalmologice.La Facultatea de din clinica of-

facea de erafrecuentatd, de o parte

nu posseda tottl-d'a-una cunnoscintele tre-buincióse, pe alta rare-ori se ca

levil alba trece V assupravre-unul ochi,

de a se cauta la dispensarelare de

prin a visita bolnavil la tótein la

sarulti scumpului professord

Teulon. facea

vantd partea cea mM grea a oftalmologiel :tiunea strabismulil,

paralisiele .

Ministeriulul deInstructiune Publica dea a face

curs care deEforia

dispensariuld bólelord depentru trat-

Cu

scolasticd 1871 - 72 cursuld de oftalmolo-, prin a obli-

v bucura, Fa-cultatea Medicina

de

, nu

noi a do ;

bine cestiune.

de patologia chirurgicala , fie

in se face medicina,

n'are vreme in des-tóte chirurgieT. Ella:

este st le sacri-unelo dintr'insele.

Capitoluld ochi , mal

, nu póte a nu fi

se a-de a face pentru o

speciala, trebue consa-

bolnavilord ochi und particulardAcésta nu numal

d-vóstre , pentrubolnavilord.

Bolnavil nu lumina: pentruel lumina mare este o la vindecare o

mal Bolnavil de

trebue fie la intunerecti

alle lamboulul, fonta purulenta,la bolnavil de ochl operatiunea

cataractel se essecutase férte bine, bol-

navI pu§l in marlde ulcere cangrenóse, de putreliciunl de

de alte maladie, resulta-tale enrol deplorabile.

Se cere pentru bóllele de ochl servi-special, adaptatd la bolnavilorti.

In interessuld instructiunil d-vóstre sepa-ratiune nu mal avantagiósa. Intr'adev6rd,cine n'a oftalmologicd

en mal vedé

multe casurl diverse bale depóte differinta analogiaintro ; diagnosticuhl semal memoria d-vóstre. Déca

nate pentru bolnavl de ochi acella§ttimpdmaladil de o parte

rile oftalmologice reduce dinde alta , motiv

distractiune, puté concentra atten-tiunea.

In domnilord, studiuld d-vóstrela o durata d-vó-

stre este d'a vedé d'afamiliarisa mal curöndd de

putetl tratta, fi media.El bine, nu

de óre

tmn numal o pentru

acella bolnavilord, tre-bue ca clinicel oftalmologice

alhl maladielord chirurgicale.

(Finea va

Dr.

BALLAD

pe'n 'nfocareVorbia despre despre Adunare,Despre ministere, Dunare, ;

Prussaculü, dine,Franta se deTurculü n'are minte, MoscovituI

dePeptena pe de damn,Care de mereü.

te lini§tesce! astépt'o,,E ru§ine, gura !

Voiu sfr1i o data! Nu fil reti !

Féta, dulce cares'o dupa rap,

NesciAndü de de brume nor!,Privia mica gradina,

Care dupa mien

* * *

Laugh o mesuta, de fétA,easel asculta pe tata,

adessea : da-da!betranulil nu baga de

Pe occupa pe mama,Amiculü la se ulta! .

:

-

b .

'

. .

Ca'n

. P

acéstaochl

In Scóla

chirurgicalaoftalmiel

taractel

se

oculistica.

mologica, totade

4-leainse sciea

manesce,

In Dr.

peutruSpitaluhl Coltea. 1867

ssiunea..Serviciuld se cu

practicant

cu

leI pe

minatord, concurreutd,

tóteconcnrsO, prin

annul pe

se

tate consiliuld

eelle-l'altepe afflam Scóla

informa celebritatilePe

Teulon,

Medicina

se aggregate.pe aggre-

de

a

bolnav de bolnavil

ochl particu-

dispensarele dispen-

sa-refrac-

térra,

de pe cincl

Spitalelord

paturl operatiunecasurilord grave.

lui

decisiune

de

offi:iald pentru ochl.

carora

la este

Professoruldde totd ce

cursuldtrebuinclóse

abbrevieze pe tóte,

de

speciale

de professord

evidintecate7

cu mal

de

deosebita.

pentru interesuldinteresuld

de ochl

suppuratiumundo

ail

e

observMO,

estede

mal bine

diverse

bine in Wile de-fi

de pelle,earl

de

n

'fine, esteInteressuld

ochl, cale cunnósce

de clinicaconsacre ochl pe sp7

celle-l'alteVedett interessuld instructiunil

vóstre,

de

odaiä,

ru schimMhotü.

cash

a Mai !

dragh,

cool oérna,

pe

- 1 )

cândachtellupl

In

privinta.predad

patologia

clinica

semestruld

Devilobliga

limba

in

Cralova.

forma

puternicd

vacanta.

cu

elev In

la

m

carl

eu nedependinpofficiald

Ell fórte

accomodatiunea,

oftalmologia , annT

ini-a

ministeriala.gatorid.

bólele

catedrel

in

cu

voltarile

fice cu

deossebitd.

o

pottl

pedeca ca-

cataractani§te domnilord,

lose

cu

fost

CA

cat

v demonstre

in

venericl casu-de

nu

ginit determinata.In

cu

professoruld

bólle.d-

in

tot

colt bunétatea-mama

durere

scalde fall

incu

pe

sémi,

. .

HASDEIL

51

St

annul]Modica la

undpi

In

all]oftalmologit.

special]]

pi

medic]La

salad]

concurs]end

afar]

In

cap]

sing

am]

talmologin end

nomad

med pi

singer]

voitlilt

prent

of

pi

clinic]

operanpi li-

pi

sins],Prof

pi

lu

tilt

at

In

sin

fill

142 COLUMNA

ROMANTULt IN

In a

de d.Ni datoria de a'hl men-

causa este totg ni-ani

genere transporturile dindin New-York, de peste

Cu tóte acestea in cestiunile litterare nu esteo vremea

Ne cu a attingerile originale, in-

a se saturade essotice.

Mare parte din generatiunea cititórilscie intrigele aventurele ce

se petreceag la Luvru, concubinele tu-moravurile modele In-

trebuintate mM pe mallurile Selnel!Este tablourile sunt attragaórenecomparabile cela-ce puté estrage din

istoriade de lecturA

se, a simtimintele. Erepara.

Romantul In este o scriere , pe caretind'o neminl e prima lucrare ad-luI cela-ce ni ca

altele.Este , de

moravurl , in care s'a a

societatea din Mal töte incer-cArile romantice la de

acesta de glustamentede episóde

cela-ce dd. N. Popescu.importa , o nu

istoria, dupa o scriere istoricAprivirl sociale.

crime, nu lip-some romantulul

Are ce-va mal de atata,smorfurile ce ne nu sunt

tate.SA ne pe este possibild,

a face o dare de fórte despre

assupra punturilord, inn'a

Ca a ta-nesce personage, alle carora caractere sunt

consecinte plastid delapArt la fine.

principale , una de

Ciorchinidi cu sea de

binele tri-din elle.

Misteriuld , in care ascunse unele perso-nage , tine lectoruluI suspensions ,

interessuld din ce mal Onla desnodamentd.

Ca moravurl, nu d. in

cunnóscerea plagelorg de

Ca still, atat in

peste passage, profunda cugetare fru-mósele , limba

eleganta, nu lassA de

diotisme locale, departe de a fi con-

tribue a da mal obiectivitate.observatianl,

1-o. n'a a se scApa de fatalultidin causa mal roman-

tele, la ultima espressiune ,

totuld seunul

la o la o2-o. Tendinta a autorului nu esse

de marcantd.d. i nudegia a ni da

In istor;c.

INTRODUCERE LA SCRIERILE

CONSTANTINÜ

(Urmare. nr. 127).

Intre privilegiate intro desmo-

§tenite era ignorantd, superstitiosn, in-averilorn monastiresci,

mal la la smereniaapostolósca; care in de aapropie intro elle prin de

in a essercita sacramorale! Christos

in cupsin de parale.

in

in sub ; poo de privi-

bucurandu-se de tóte drepturile, i dede

acea boerime clor1(1). adin vizuniile inunteluI

intr'o de trAndavA scan-

dalósa ; in ptilbere, o casub egoists;

miseria protect*intr'o atmosfera negnrósa de igno-

ranta, pretentii , de

fricA!

Dupa ochire assupra intregululunele

(1) detala din acesttdstia Mitropolitului care a espressia ceapiós cea mal a morale'

privireacial

Moralitatea la 1828-40 consista malobservarea practice religióse, in indepli-

nirea unord de cre§tinl, intel-atuncl acelle : in

regulata la duminicele ser-dare liturgii, paraclisurl

prin case, in pasc

b6ta Pascelord, buccatedin la

an-

nuale. principiuri a morale'Christosd destull negrigite.

Mituirea a fi considerata caca peccatil atunci

obiceiurl, corrumporil demoravurl In fatala a

veniturifuctionarilord.

Ea forma din

administratiel a

statulul, care annicadea sub

vernulul. Insu§ifabricarea prootl proto-

popl, prin inlesnireapronuntate de Dicasterid.

Schingiuirea terranilord a tiganilorparte din obiceinrile o prerogativaa proprietarilord de absoluta , daca

perittl schingiuirl applicateinspaiménta de umbre

sinistre, ail neresbunate !comittoad acelle delicte

crime, nu la suffletti, nunatura , ci din-contra

de de

a avé consciinta de faptagrige de respundere ,

de era ,

era a societatil. bane,fapte crude ! . . . putea fi

adese-orl, ce era de natura a le impetri :

nenorocitd, la o

lunga din

darabancia , de

slugitorl ,

la tóte , laharapnicd

picióre , por-

strade ca fie

departe !

Laissez passer la justice du Roi !trécä !

Deschiderea a terrel laGidovilord, din Russia din

Austria, devenise de nusubalternI la hotare,

0 f. .

LUI

IASSI"

ori-

Iassiimpliuimil

,

I din pccate mal

,

datamal vesell

eel mal

ac-

mal

ce

astep-

vine

gravifost

cate-vadin scris

nu inlAturA

intrige

cru-

laconicA

inventiune,

Sant condusA

, cea-l'altA

sel, ce

umfA

stadattentiunea in

ce

nude

simtiminte correctA

intregulu:termina.

command, tótele

sA privescl numal schelettuld, ca

aglungnddcatastrofA, cAsAtoriA.

moralA

cuvent,talentuld,

s.

classele acelle

plAcerile

cata

de

prefAcuse

de de

naforA

sociale Domnd

legea picióre

treptele acellelpn

iudatorireallAturl

se viuétA

glótA

tóteglosti,

de de lAcomiA

de

acéstA rApede

tablod,

imagineafosta

moralA

in unord

se

adecA mergereabisericA de

de

de in sAm-trAmittere do

Inchisorl

numitA mal In

de

, departese

intrase in gratiA

Fanariotilord, producea, löngA

permise

rodurilo mal

In de

fAcea

so indulcoa demituiril de

victitne,cari in lora

ne-amd de

remasd

rl in

saraci, deressercitad

criminal& , fArA

starea moralA

petrecea

penghia de

scóse ,

opritdde cu

apol

pentru sA

dreptatea

navAlirea

numal

trecut

tiona

pn

pe

francesi ,

In fie-ce

adevrata,

nationala.

crede

Millera,

silitaIa§T.

pen

esclude

strA-

carl

doue

cu

In

cari

formA,

intr'o

pututticArula

invrtesce

in-relieva

NEGRUZZI

mana

lui

scArel

mAnA

ghiftuitA

cap',Atosa,

desfetati

Soo, puterea

susperstitii,

de-

VornVeniamin,

sA in ,

pe

de in facereoffrande

Mop,

delicta,

domnire

mAnóse

slusbag

prin

era

tre4i morminte nenorocitele

cari

fArA

asttl-

stradele se

mAnatti calAula,.

precedata desniele

stradelorabAttutti

pe

frontierelora

annuM und

drd

In Paring

trecutl.

pi

al

favoritil pi

,

sa

pi

,

Filament pial pi

Dirt patina

pi

modt pi

annull

pa

amt

pi i-

pi

pi

on

coviute

pi man-

pIacere pi

Apa

pi

pi

pi pi

pi

in

pi

pi

baton,

de

pi

celle ra--

manila glustitiel,

ga-

pi

pi oral

pi

Mimipi

pi

plaidpi

TRAIANU. 143

i pentru alto personage pe trepteleTolerança, a

miseria prin desvoltarea, era donilea de

inavutire tinuta1e; periodicaesploatare, assupra prin

de isgonire , treileacare summe colossale, pe

de

Desproprieteirirea agtunsese ode puternice

de pro-se din in contra neno-

se in implinire prinsure de familiT pentru ca

scene fórte dramatice.proprietard mare avea

cu lui ,

la pam6nturile , averepe crisóve doinnesci. propnnere din

pentruresultatd. Ce se

de o de slugitori,primise dela

, a trap prin

pornesca,incepe a o in urina-T,

se ivesce o

ce purta la Ea vinein fata ispravnicului, depune denaintea

çlice : De vreme ce venitd hotesce ,

ca ni mo§ia na !brazda pentru ca nu re-

pe peritord la straini-

!.. de Ispravnicd,care rcni la dea copilluld

:

- Nu de de

! 'n d'o-

data se vdu din vr'o sute de ter-, venTad

a-

, negasindd de a-I asceptacóta se : La órba ! la órba !

Romanil din urina, de

astd-fellu ella

De s'a respanditd in canteculdtim-

1

verde 'de scumpia,'Ard o ! '

numai o !

etc. etc. .

familia in genere strinsebasate pe de dragoste de

din copiilord ; res-pect prin

I

prin multe mid nnante in obiceiuri des-

din societate. , considerataca una din tainele a legil

consolida sub credintel, prin

urmare erad .adeverate modelede buns purtare de

Din nenorocire lesnirea , careSanta din mitropolia deslega ce

de Santa Biserica, a fost principalaa din acea epoca. Altecause Lu mal importante contribuita a

pe in traficul sed: 1)riele silite , o

considerare pentru dorinta copiilord; 2) Dispro-portia de ce

acea

In adevrdférte potrivitd

damele dela 1828 inzes-trate cu o proverbiala). mal

o ingrigita in pensiunile dinin institute din straintate,

germana, mu-

sica , manierele europene, adoptanddcostumele ideiele simtindu-se in finecreate pentru a regine, pentru a essercita -in-

societate, pentru ape callea essistente demne de calitatile

morale. Din contra, tineril ,

a deveni la scólelea Govdala, Kirica; scólele, carl

falanga de

mula0 verb tipto, tiptis. Sim-de demnitate personala remaneasub dérti

do cate-va tiiieriin paturele nesciintel, ante-

riele nu stare a respundela visurile la aspirarile

alle se aruncatein absoluta autoritate' parin-tésca. Din. acésta nepotrivire. de idol de simtirl

o mie una de scene desPlacute, pesanta Decasteria le esploata Des-

parteniile, la de neces-

sitate sociala , se In-

multindu-se, mal intórcerea ina tinerilors strainatate. Sub o appa-renta de immoralitate, societatea nivelluld

intelligentele .desvoltate prin oeducatia egala de o

pe ruinele casatoriilord for-

libere trainice legature.

(Va urma)

V. ALESSANDRI.

(Din

revista suba

móre , e peste putitsdin Divinitate

printre muritori !A marele

din se pogóre glom;da ; inse scaldându-se

, care'ldface o clips prin splendida" refiectiune, ea nu de a sóre,totd a in sóre va re -

noi pintre nois'a !

a scspatft de

lumea plânge... de durere nupare ca a lassat'o dintre

regele-mediocritateaface

cândd !

A de sub prima

din

CRITICA

fascióra

ROMANILORDE

P.

Editiune de -chartia velina de prima or-

in-4,

de100 essemplare,de 5

Doritoril sunt a se adressa la

dactiunea Columna ,

Strada nr 9. -districte se adauga

: 1 .

I

a

:

o

ne-a

A

por-

ino§nenT,

celle mal sacre

ul

momenta

COLUMNA LUI

de

a accordataspecula poporului

isvorautoritatile

alln

producea

alle administratieTcessurl

adducean

aibitrare,producean

drépt

poruncelorn

Ia§T

Boil

dintr'unn

,

copillulnlame ,de

slugitorl in

attingetT ellil, cA-I

Roinanca

rani cu

Ispravnicn;cesta cuviinta

facu nevA4utstrigan

mo§ia

ca

pulul

Legaturele desimtirile

respect partea

casnice

nose!,

inenaglurl

era

essista. intro

, inceputuhl

Elle antelu

liwbele

noue

fi o

in triuin-

crescutICuculi,

de

pentru

roman

orientate,

ce vedean

prin

el.

Mina dupa

simtitórese

noue,

Convorbirl Litterarie)

Cânda se puns pressa, af-muritft...

móra

Heliade!

parassitu.póte sa

in sumbrulascortosulul

sa lucéscafi

remasa,mand, cânda n'o vedem

nu unde ascunsft

!

!...acei

din cariviudta,

nu sunt

appArutti in

:

B.

dine, mare punAndu-se in

numra cu

de re-

Pen-

costuld

tulul nog.

de

pati

brateloglustitiel.

mindrocitl

nod vecind

Und pi

parte-1 add

and

plugo-

apropiatd

pi

peste

pi

pi

pi

pi

pe

El

pi

pi

manifestata

pi

Dicasterin

pi

datorinpl

societa)il ad

pi

pi

pi pi

Nice pilord, erad

In

pi

praline,

bratelepi

earl

pi toil

,

pi

in pi

sre pi tota

pi mai

trei-spre-deci

proven*

144 COLUMNA LUI

COLUMNA TRAIANUREVISTA LITTERARIÄ i INDUSTRIALÁ.

Esse o pe format copprinOnd o de originale, '

ii o traducere : sciinte ecoiomice, drept, medicina, naturale, bibliografid, litteratura poporana, etc. .

.' PRETUL ABONAMENTULUI ESTE NUMAI : I20 - distriète : 30 lei straintate : 40 noui 20

bine-voi a ni face 5 primi pe d'assupra abonamenta gratis.

pe 1870-r71, anume 110

administratiunea se Strada Dionisid, Nr. '

reviste se o ,'cu prelul de 40! 1

este pe , tota-d'a-una .

Abonamentele in se face de asseMenea la de se libera cuittante deprimirea banilora. 25 DE 30 LITTERE

i

.

FERRATE ROMANEr

pe timpulu lucräriloru de reconstructiune pe

J 8 APRILE E. r

BUCURESCI-BRA1LA

STATIUNI

ChitilaBuftea

CrivinaRestaur.

ValleaAlbesci

UlmeniMonteoru

Restaur.Cilibia

Janca

BRAILA-BUCURESCI TECUCI-BARBOSI

MERSULU QUOTIDIANU QUOTIDIANU

nr. 1.

de persóne luare de

STATIUNI

nr. 2.

de cu d

Trend nr. 3.

de cu,trans-portü de persóne

nr. 4.

de trans-de

PLECARE PLECARE PLECARE

Min. Ora. Min. Ora. Min. Ora. Ore. Min. Ore. Min. Ore. Min. Ore. Min.

18

4060697793

118129148169

207228

dimin.4201

12 3400

29452618-

-46 2

523925

9 16

20111212

052 312 503 354 22

5 1807574728

síra

CilibiaBuzeu.Monteoru

AlbesciCalugr.Restaur.

CrivinaPerisuBufteaChitilaBucuresci

22

608099

110

1521601691881982112191228

dimin.4829

58. -

544026

11 4512 111 061 37223 00

5 005 516 377

1

9

9. 58

12 3316:

22

d.

- :1330

71

dimin.6 337 208 239 18

6 -6 387 268 33

dimin.

.

Prevala18 4541 52

4071 8 18

nu va

5 -555845

inLINIA ADG IUD-ROMAN LINIA

tren. nr. 5 6 intro Adgind-Roman vice-versaMerenrea

STATIUNI de nr. 5.Adj. de persône STATIUNI nr. 6.

de persóne

GalbeniRoman

I

2548 7 2059 50

57103 10 00

004035

7 230500

RomanGalbeni

ValeaRacaciuniSascutAdgiud :

2344557289

103

dimin.5 005 576 377 25

'8 20

4 0005

6 106 407 358 23

dimin.

de vendiare Curtii,

dupá din Christ 1651.

1NFAMIELE IMPERIULUI LUI IIIdupe GRISCELLI.

. 1A e§it de sub :

fr

o mare de tóte celle necessariesatiunS; pentru institute studie proprie.

LEO n.

. COLUMNA LUI: catolici,

2 leiz ; in 5 in Editiunea III. 3

: Gobseck Morse; litteraria. 1 nuod.ea professiunea de a poporului israelita ;

principiula ; politico-economict.--111100.

d'o-data, : 6 nuoi, pentru Transilvania3

DIN SCRIERILE D-LUI B. P. HASDEUse de la administratinnea

vr'o mai remas din editiunea :

CELLU CUMPLITU, ., .

tret.0 i gravure, .300 : 7 nuol,3

Bucuresci.- Curtii, (LucrMori Associati) Passagiu 12.

LINIA

.

Valea

-

ie

fn

leicari '

yedactiunea

genari

a a

iiniä.

LINIA

Ora.

10

Tren

1909

Merselci

.

e

Shylork,

este

I

TRAIANU

LUISCHNTIFICÁ,

septemänd, 4 mare, ori-care numaisciinte poesid,

IPentru : lei Pentru nouI.-Pentru florin!.

domni,

La póte gdsi completá noui.

Bueuresel,capita% Imprirneria Curtii,

:

Mersulu trenuriloru

BELA (20) 2.

LINIA BARBOSI-TECUCI LINIA

mesagerilluare

mesagerii

SOSIRE

STATHJNI

MERSULU

STATIUNI

Trenn

cu

Bucuresci

Peril 30

189

1112

532234

56

678

11

06 Ianca39

2

Ulmeni

Vallea

6778

115

59788

91011

10

248

20

11 47 Adgiud

53

Tecuciu

erbelti 58

séra567

567

ROMAN-ADGIUDavé téte

32 36.

1431

80

séra 531

séra

Tren

5

Se Roman:

tipäritá editiunea annuln

Traductie

collectiune precum

PRETUL

TRAIANU:lipo-

veni nuol.arte lei

Evreicredinta

cu

I

10 pagine.I 2

.

Ilocepindi

lei

Medactinnea In Suburbi

intrdga

1Mo.

10

1 1

-

39

135

1

1 52

411151e, 11

6

78

56

8

1i