Anexa nr. 2 Metodologia de elaborare a Planurilor...

1

Anexa nr. 2

Metodologia de elaborare a Planurilor Strategice Instituționale la nivelul

instituțiilor administrației publice centrale

Metodologia este structurată astfel:

I. Introducere

II. Arhitectura Planului Strategic Instituțional

III. Elaborarea Planului Strategic Instituțional

Componenta de politici

Componenta bugetară

Componenta de implementare (monitorizare și raportare)

IV. Revizuirea Planului Strategic Instituțional

V. Model pentru formatul Planului Strategic Instituțional

I. Introducere

Prezenta Metodologie are rolul de a sprijini procesul de realizare a Planurilor Strategice

Instituționale în vederea elaborării și fundamentării programelor bugetare. Metodologia conține

elemente prevăzute inițial în Hotărârea Guvernului nr. 1807/2006 pentru aprobarea

Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică

pe termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central și în Hotărârea

Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul

Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor

administrației publice de la nivel central, precum şi o componentă nouă privind implementarea

și monitorizarea. Prin crearea unui ansamblu coerent metodologic alcătuit din politici, buget și

proces de implementare, se urmărește îmbunătățirea coerenței și clarității, precum și a

fezabilității administrative la nivelul întregului demers de planificare strategică.

Planul Strategic Instituțional reflectă obiectivele, programele, măsurile la nivelul unui sector (ex:

educație, sănătat, agricultură, transport etc.) pe care instituția (instituția = un minister, împreună

cu entitățile pe care le coordonează sau pe care le are în subordine) le planifică pe perioada a

patru (4) ani și pentru care alocă fonduri în limita resurselor bugetare destinate sectorului

corespunzător cadrului bugetar pe termen mediu atribuit acesteia, pentru implementarea lor și

obținerea rezultatelor estimate.

În procesul de elaborare a Planului Strategic Instituțional vor fi implicate toate instituțiile din

subordinea și în coordonarea ministerului, care au atribuții pentru reglementare și elaborare de

politici publice și pentru implementare.

În procesul de elaborare a Planului Strategic Instituțional se urmărește completarea tuturor

componentelor acestuia cu informații necesare fundamentării necesarului de resurse bugetare în

vederea alocării în cadrul programelor, respectiv utilizarea lor pe parcursul implementării pentru

2

obținerea rezultatelor estimate prezentate sub formă de indicatori și care permit monitorizarea și

evaluarea efectului politicilor publice pe termen scurt si mediu.

II. Arhitectura Planului Strategic Instituțional

Arhitectura Planului Strategic Instituțional exprimă o ierarhie de planificare bazată pe un model

logic. Ierarhia planificării cuprinde o serie de niveluri în cascadă care susțin structura Planului

Strategic Instituțional. În general, viziunea și mandatul se aplică la nivel de instituție, programele

la nivelul direcțiilor generale/direcțiilor sau instituțiilor coordonate după caz, iar măsurile la

nivelul structurilor operaționale.

Modelul logic al Planului Strategic Instituțional (Figura 1) urmărește lanțul de planificare în care

intrările (resursele) utilizate în realizarea de activități și proiecte generează produse (indicatori de

produs/proces), acestea la rândul lor determină rezultate imediate/indicatori de realizare imediată

(ieșiri sau „outputs” - eng.), indicatorii de ieșire (realizare imediată/outputs) produc rezultatele pe

termen mediu cu efect asupra unui segment de beneficiari („outcomes” - eng.), iar rezultatele

(outcomes) generează impactul pe termen lung asupra beneficiarilor. Indicatorii de eficiență

măsoară costurile unitare ale produselor și ale rezultatelor imediate și fundamentează bugetul

necesar realizării acestora.

Figura 1: Modelul logic PSI – ierarhia de planificare

Rezultatul obținut pe baza aplicării modelului logic al Planului Strategic Instituțional grupează

activitățile/proiectele, măsurile corespunzătoare unui rezultat urmărit, acestea la rândul lor fiind

corelate unui program, iar programele corelate în funcție de un impact urmărit la nivelul

beneficiarilor/sectorului corespund unui obiectiv strategic (Figura 2 – Structura Planului

3

Strategic Instituțional)

Figura 2 – Structura Planului Strategic Instituțional

Planul Strategic Instituțional, respectiv programele bugetare, este elaborat conform

metodologiei descrise în continuare.

Implementarea programelor bugetare din cadrul Planului Strategic Instituțional se realizează

conform atribuțiilor și mandatului ministerului stabilite prin actele normative.

Monitorizarea programelor bugetare utilizează indicatorii, din cadrul Planului Strategic

Instituțional aprobat, stabiliți conform metodologiei descrise în continuare, precum și

instrumentele specificate pentru aceste procese (aplicația informatică PSI).

Revizuirea Planului Strategic Instituțional, la termenele indicate în calendarul bugetar, se va

realiza cu aplicarea metodologiei descrisă în continuare pentru toate componentele.

4

III. Elaborarea Planului Strategic Instituțional

Planul Strategic Instituțional este unitar în structura sa regăsindu-se:

III.1. Componenta de politici

III.2. Componenta bugetară

III.3. Componenta de implementare (monitorizare și raportare)

III.1. Componenta de politici

Componenta de politici prezintă aspirațiile cu privire la dezvoltarea sectorului alături de o

analiză a situației actuale a acestuia incluzând și instituțiile care au atribuții în relație cu acesta.

Această componentă va fi dezvoltată în procesul de elaborare a Planului Strategic Instituțional.

Informația va fi prezentată sub forma modelului1 Planului Strategic Instituțional din secțiunea V.

Formatul pentru componenta de politici este următorul:

A. Viziune și Mandat

B. Profilul instituțional

C. Evaluarea mediului

1. Extern

2. Intern

D. Obiective strategice

A. Viziune și Mandat

Viziunea și Mandatul sunt elemente obligatorii în procesul de realizare a Planului Strategic

Instituțional. Definirea acestora are rolul de a oferi actorilor implicați un cadru unic de

responsabilități și obiective, necesare unui proces de planificare coerent și transparent. Acestea

vor fi formulate după evaluarea mediului intern/extern și analiza provocărilor/priorităților

sectorului (pct. C al acestei componente).

Viziunea este o declarație concisă prin care este exprimat gradul de dezvoltare a sectorului de

politici proiectat de instituție pe termen mediu, a cărei valabilitate va depăși perioada de

implementare a Planului Strategic Instituțional. Se va ține cont de reflectarea unor cuvinte cheie

pentru fiecare obiectiv strategic definit.

Mandatul este o declarație succintă care reflectă scopul și funcțiile instituției publice ce stau la

baza eforturilor de realizare a viziunii formulate.

B. Profilul instituțional

Profilul instituțional cuprinde descrierea resurselor instituționale (cadrul de reglementare

1 Modelul are doar valoare orientativă, ministerele fiind libere sa-și aleagă forma în care prezintă conținutul

prezentat în această metodologie.

5

național și internațional, instituțiile aflate în subordine, sub autoritate sau în coordonare) și

organizaționale (organigrama, resursele umane, resursele bugetare). Descrierea și analiza

profilului instituțional includ cel puțin următoarele:

Actele normative relevante, precum și strategiile/politicile care reglementează sectorul

și instituția respectivă;

Tratatele/acordurile internaționale relevante pentru sectorul și instituția respectivă;

Organigrama;

Instituțiile și entitățile subordonate (prezentate într-o schemă de relaționare cu

ministerul și între acestea);

Informații privind personalul și bugetul sectorului pentru patru ani anteriori;

Model de administrare și furnizare a serviciilor - reprezintă modul în care funcțiunile

de bază ale instituției sunt realizate:

furnizare de servicii: în mod direct, prin intermediul structurilor deconcentrate,

prin partajarea competențelor cu administrația publică locală sau administrare de

către terți (furnizare prin entități din sectorul privat sau societatea civilă);

management operațional: transferuri, subvenții, contractarea și/sau parteneriatele

public-private;

alte atribuții și competențe, conform legii.

C. Evaluarea mediului extern și intern

Evaluarea mediului cuprinde colectarea de informații privind contextul extern și intern de

funcționare a instituției și sectorului (în întreaga structură a acesteia ce are atribuții cu privire la

sector), problemele specifice care fac obiectul inițierii acesteia, precum și actorii interesați. În

vederea obținerii acestor date, pot fi utilizate o serie de metode și tehnici specifice (ex: analiza

PESTLE, analize funcționale, analiza SWOT, altele). Rezultatele acestei etape trebuie corelate și

interpretate anterior stabilirii viziunii.

C.1 Evaluarea mediului extern

Evaluarea mediului extern poate fi definită ca:

O evaluare sistematică a factorilor și tendințelor în mediile socio-economice și geo-

politice care pot să afecteze pozitiv sau negativ capacitatea instituției de a-și realiza

viziunea și obiectivele strategice.

Evaluarea trebuie să includă cel puțin factorii cheie (folosindu-se analiza PESTLE2 sau un

instrument analitic similar) relevanți pentru instituție pe termen mediu și extrași din:

Mediul global: Evaluează felul în care factorii și tendințele cunoscute și anticipate în

mediul global pot să influențeze planificarea și realizarea viziunii și a obiectivelor

strategice ale instituției și sectorului.

Mediul european: Evaluează modul în care factorii și tendințele cunoscute și anticipate la

nivelul Uniunii Europene sau mediului european mai larg pot să influențe planificarea și

realizarea viziunii și a obiectivelor strategice ale instituției și sectorului.

Mediul național: Evaluează felul în care factorii și tendințele cunoscute și anticipate în

2 Analiza PESTLE – realizează evaluarea factorilor politici, economici, sociali, tehnologici, legislativi și de mediu.

6

mediul național extern pot să influențeze planificarea și realizarea viziunii și a

obiectivelor strategice ale instituției și sectorului.

Rezultatul evaluării mediului extern va determina o listă de oportunități și amenințări ce pot

afecta sau influența parcursul instituției/sectorului pentru următoarea perioadă de timp. Pentru a

fi relevante în cadrul evaluării, va fi realizată o analiză privind probabilitatea ca oportunitățile,

amenințările să se întâmple și va fi estimat pentru fiecare dintre acestea ce impact s-ar putea

produce la nivel de sector/instituție.

Stabilirea de inițiative pentru dezvoltare strategică viitoare a instituției va ține cont de

oportunitățile/amenințările relevante care vor trebui exploatate/evitate (soluționate) în funcție de

capacitățile disponibile pentru soluționarea problemelor existente la nivelul instituției

(determinate în cadrul analizei mediului intern).

C.2 Evaluarea mediului intern

Evaluarea mediului intern poate fi definită ca:

O evaluare sistematică a factorilor și capabilităților organizaționale, care pot să afecteze

pozitiv sau negativ capacitatea instituției de a realiza obiectivele strategice pentru

îndeplinirea viziunii pe termen lung.

Scopul evaluării este acela de a identifica punctele tari, care trebuie să fie utilizate pentru

atingerea obiectivelor strategice ale instituției, și punctele slabe, care trebuie soluționate sau

rezolvate. Evaluarea trebuie să descrie cel puțin:

Performanța trecută: Prezentarea realizărilor majore și a rezultatelor obținute (indicatori

de produse și rezultate imediate pentru principale măsuri) pentru o perioadă de 4 ani,

dacă această informație este disponibilă sau pe perioada pentru care există

informații/rapoarte;

Performanța comparativă: Prezintă informații cu privire la performanța sectorului și

răspunde la întrebarea „Unde se plasează România în raport cu alte țări europene?”.

Comparația trebuie să includă atât vechi state membre cât și noi membri ai Uniunii

Europene.

Analiza percepției actorilor cheie/beneficiarilor: Prezentarea rezultatelor oricăror

procese de măsurare a percepției sau cercetări sociologice referitoare la performanța

prezentă și a propunerilor de îmbunătățiri sau a altor propuneri de direcții viitoare.

Capacitatea instituțională: Evaluarea critică a resurselor organizaționale cheie, precum

resursele umane, sistemele de management și responsabilizare, resurse tehnologice,

structura organizațională și mediul de lucru.

Factori critici de succes: Identificarea factorilor cheie care trebuie implementați pentru a

crea un mediu organizațional orientat către succes.

7

Rezultatul evaluării mediului intern reprezintă o listă ierarhizată a punctelor tari și a punctelor

slabe ale instituției care, prin exploatarea oportunităților, pot fi consolidate sau îmbunătățite,

respectiv combătute în perspectiva îndeplinirii obiectivelor strategice.

D. Obiective strategice

Obiectivul strategic poate fi definit ca:

O declarație clară, încadrată temporal, privind impactul politicilor care au scopul de a

sprijini realizarea viziunii instituției și care este fezabil să fie obținut pe durata Planului

Strategic Instituțional.

Numărul de obiective strategice depinde de mărimea și de complexitatea instituției,

recomandându-se formularea unui număr rezonabil de obiective3.

Obiectivele strategice trebuie să fie stabile. Deși Planul Strategic Instituțional va fi revizuit

anual, nu este recomandabil ca obiectivele strategice să fie revizuite semnificativ sau eliminate

pe durata implementării planului.

În procesul de elaborare a obiectivelor strategice este recomandată utilizarea principiilor

SMART de definire - Specifice, Măsurabile, Accesibile, Realizabile și încadrate în Timp.

Rezultatele obținute astfel țintesc un nivel înalt și pot fi atinse doar pe termen mediu sau lung.

Obiectivele strategice sunt prezentate sub forma unei fraze formulate imperativ, cu scopul de

a oferi o direcție de politici clară sau un impact așteptat și care poate începe cu verbe de tipul „a

îmbunătăți, a consolida, a crește, a extinde, a accelera, a reduce sau a elimina” etc.

Întrucât obiectivele strategice sprijină viziunea instituției spre care toate funcțiile și eforturile

instituționale sunt direcționate, acestea trebuie să fie comprehensive pentru a reprezenta într-

un grad cât mai mare totalitatea eforturilor instituției și, de asemenea, să nu se suprapună.

Obiectivele strategice pot să se aplice unui singur program sau mai multor programe (un

program poate susține unul sau mai multe obiective strategice - de exemplu, un minister cu un

portofoliu de investiții publice semnificative pentru mai multe obiective poate să identifice un

program transversal referitor la îmbunătățirea calității și eficacității investițiilor publice

realizate).

În fundamentarea obiectivelor strategice vor fi incluse prioritățile de politici publice și cele de

investiții referitoare la sector și care contribuie la atingerea impactului respectivelor obiective

strategice.

Rezultatele obiectivelor strategice vor fi măsurate prin indicatori de impact. În această

situație, impactul reprezintă cel mai înalt nivel ierarhic aferent rezultatelor. Acestea pot fi definite

ca: Impact de nivel strategic sau efect pe termen lung care rezultă din intervenții instituționale și

obținerea unuia sau mai multor impacturi conexe.

3 Numărul obiectivelor strategice nu este impus prin prezenta metodologie; sunt de dorit cât mai puține obiective

strategice, dar atâtea câte sunt necesare pentru îndeplinirea viziunii. Prezenta metodologie înlocuiește direcțiile

prioritare de activitate (ce făceau referire strict la instituție) cu obiectivele strategice, care răspund unor

deziderate pe domenii de politici la nivel de sector.

8

Indicatorii de impact vor rezulta frecvent din datele colectate și raportate de către Eurostat,

Institutul Național de Statistică al României, din cercetările statistice ale ministerelor ori din alte

rapoarte și analize emise de surse oficiale, de tipul Comisiei Europene, Organizația Națiunilor

Unite (raportările cu privire la implementarea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare

Durabilă), pentru perioade de analiză de 2-4 ani.

9

III.2. Componenta bugetară

Conform prezentei Metodologii, structura componentei bugetare este următoarea:

A. Programe

B. Măsuri

C. Bugetul anual al programelor și estimările pentru următorii 3 ani (1+3 ani), alocările

anuale și sursele de finanțare

III.2.A. Programul instituțional4

Conținutul unui Program instituțional reflectă legătura dintre politici și buget la nivelul

ministerelor. Scopul programelor la nivelul instituției este acela de a permite alocarea de

bugete pe obiectivele strategice și de a facilita monitorizarea indicatorilor de performanță.

În acord cu Legea nr. 500/2002, programul este definit, astfel:

Un set coerent de acțiuni aflate sub autoritatea unei instituții care urmărește atingerea

unui set predefinit de obiective pentru care au fost elaborați indicatori de performanță care

identifică rezultatele ce pot fi obținute în limitele de finanțare aprobate prin lege.

În arhitectura Planului Strategic Instituțional, un Program este un set de măsuri aflate sub

autoritatea uneia sau mai multor instituții, care urmărește atingerea unor rezultate ale unor

obiective strategice, pentru care au fost elaborați indicatori de performanță și care identifică

rezultatele ce pot fi obținute în limitele de finanțare aprobate prin lege. În cazul în care, în

cadrul aceluiași Program se regăsește un număr foarte mare de instituții/ordonatori de credite,

pot fi elaborate Sub-programe, utilizându-se aceeași metodă de alcătuire ca în cazul

Programelor.

Măsurile sunt realizate prin intermediul unui set coerent de acțiuni/proiecte aflate sub

autoritatea unei instituții.

În procesul de identificare a structurilor de programe, trebuie avut în vedere faptul că măsuri de

tipul „programelor” sau „programelor naționale” nu vor întruni criteriile pentru a se

constitui într-un program bugetar.5

Programele pot fi constituite din măsuri ce răspund unui domeniu de politici, respectiv unui

obiectiv strategic. Astfel, alocările bugetare pentru fiecare obiectiv strategic pot fi stabilite prin

agregarea programelor bugetare care se regăsesc în componența sa.

Programele transversale trebuie să sprijine cel puțin un obiectiv strategic.

În exemplul din Figura 3, programele sprijină în mod direct obiectivele strategice 1 sau 2, în

4 Programul instituțional este identic cu programul bugetar. Programul bugetar va fi prezentat spre finanțare

Ministerului Finanțelor Publice. 5 De exemplu, Programul Național de Apicultură este o inițiativă din cadrul programului bugetar pentru asigurarea

unui mai bun acces la piață și a unui lanț de valoare mai bun pentru producătorii agroalimentari; aceeași abordare

este și pentru Programele naționale de sănătate (Diabet, Tuberculoză etc.).

10

timp ce mai multe programe se asociază obiectivului strategic transversal n. Figura 3: Obiective strategice și programe

Obiectiv strategic 1 Obiectiv strategic 2 ........ Obiectiv strategic n

Program 1 Program 2 Program 3 Program 4 Program 5 Program 6 Program 7

În ceea ce privește numărul potrivit de programe pentru o instituție, prezenta metodologie

propune stabilirea unui număr rezonabil6 de programe. Din cauza diferențelor semnificative

de mărime și mandat între instituții, pentru coerența și consistența proceselor de planificare, de

implementare, de alocare de resurse și pentru o bună monitorizare și evaluare, este recomandat

ca instituțiile să se limiteze la un număr minim necesar de programe care să susțină îndeplinirea

obiectivelor.

Pentru consolidarea responsabilității manageriale, structura organizațională a instituției

trebuie să permită organizarea de echipe dedicate gestiunii programelor pe parcursul

etapelor de planificare, bugetare, implementare, monitorizare și raportare.

Programele pot fi specifice instituției sau trans-sectoriale atunci când sunt realizate în comun de

două sau mai multe instituții. Programele bugetare trans-sectoriale vor fi incluse ca programe

bugetare individuale în cadrul Planului strategic al instituției responsabile pentru coordonarea

unui astfel de program.

Instituțiile care contribuie la implementarea unui program bugetar coordonat de o altă instituție

pot crea un program bugetar separat pentru aceasta sau pot include activitățile necesare acestuia

în unul dintre programele sale deja existente. În descrierea programului bugetar se va face

referire la politica trans-sectorială la care contribuie.

Planul Strategic Instituțional al fiecărei instituții cuprinde programul „Managementul și

administrația” specific dezvoltării cadrului instituțional. Acest program, comun ca denumire

tuturor ministerelor, include toate funcțiile suport ale instituției, cuprinzând domeniile financiar,

administrativ, logistic, managementul resurselor umane, tehnologia informației, achizițiile,

coordonarea politicilor publice, controlul managerial intern, planificare strategică și juridic.

Pentru acest program comun, Guvernul poate stabili rezultate și indicatori comuni tuturor

instituțiilor care formulează Planuri Strategice Instituționale.

Programele bugetare ale ministerelor vor reflecta și bugetele instituțiilor subordonate, sub formă

de programe bugetare separate sau comune.

Instituțiile subordonate pot reprezenta un singur program, în cazul în care mandatul lor este unic

6 Numărul programelor/sub-programelor nu este impus prin prezenta metodologie; sunt de dorit cât mai puține

programe/sub-programe, dar atât de multe câte sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivului strategic.

11

sau pot să fie grupate într-un program comun, atunci când mandatele lor se suprapun sau susțin

un rezultat al unui programul comun:

a) în situația în care o instituție subordonată este specializată și responsabilă pe o zonă

autonomă de politică publică, pentru aceasta se va elabora un program bugetar separat.

b) în situația în care există mai multe instituții subordonate care se ocupă de același

domeniu de politici, este recomandat, ca abordare generală, ca acestea să fie reflectate toate într-

un program bugetar comun, după caz, ele putând fi împărțite în Sub-programe.

Unificarea bugetelor instituțiilor similare, din cadrul aceluiași minister, într-un singur program

bugetar, permite evitarea fragmentării bugetului total și a Planului Strategic Instituțional, precum

și definirea unor obiective, rezultate ale politicii și ale acțiunilor comune pentru întregul domeniu

de politică publică.

Această abordare nu exclude necesitatea planificării strategice la nivelul fiecărei instituții

subordonate, însă programele bugetare de la nivelul bugetului de stat vor fi axate pe obiectivele

politicilor publice și pe măsurarea performanței domeniului de politici în ansamblu și nu pe

prezentări detaliate ale fiecărei instituții în parte.

Pentru instituțiile subordonate nu este necesară crearea unui program separat pentru aparatul

central al instituției, fondurile pentru acesta putând fi incluse în același program bugetar ca și

implementarea politicii. Pot face excepție instituțiile cu un număr mare de angajați, unde aceste

fonduri reprezintă o parte importantă din bugetul total al instituției.

Programele corespunzătoare obiectivelor strategice vor prezenta rezultatele pe care le anticipează

și pentru care vor fi alocate resurse bugetare. Programele incluse în Planul Strategic Instituțional

sunt identice cu programele bugetare și în acest sens ele vor deveni anexă la bugetul anual al

ministerului și vor fundamenta alocările de resurse.

Profilul programului

Pentru fiecare program trebuie completat un profil scurt:

a) Titlul programului: titlul programului va fi scurt și definit funcțional7.

b) Descrierea programului: sunt descrise pe scurt funcțiile cheie acoperite prin program.

c) Domeniul de politici publice: domeniul de politici pentru programe poate fi dezvoltat din

surse multiple, inclusiv din strategiile naționale/sectoriale, Strategia fiscal-bugetară,

legislația în vigoare. În acest sens, pentru această secțiune, trebuie identificate sursele

majore care oferă o bază de politici pentru program.

d) Obiectivele programului: sunt definite ca „Situația dorită pe care instituția urmărește să

o atingă prin implementarea unui program. Obiectivul programului trebuie să fie

specific, măsurabil, accesibil, realizabil și încadrat în timp (SMART)”. Pentru fiecare

program se recomandă atingerea a cel mult patru rezultate.

e) Indicatori de rezultat (impactul politicilor): pentru fiecare rezultat (obiectiv) al

programului se pot stabili cel mult trei indicatori de rezultat (outcomes – eng.).

f) Finanțarea programului: Pentru fiecare program va fi indicată sursa de finanțare, iar

7 De exemplu, o structura ipotetică pentru un program la nivelul ministerului educației poate să includă învățământ

preșcolar; învățământ primar; învățământ secundar; învățământ tehnic și vocațional.

12

bugetul anului curent va fi structurat conform clasificației economice a cheltuielilor. Va fi

indicată și co-finanțarea pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile

(FEN).

g) Managementul implementării programului: a. Managerul de program - Numele și funcția persoanei care va fi responsabilă

pentru supravegherea realizării obiectivelor de politici și a obiectivelor financiare

ale programului, precum și a țintelor asumate pe perioada de patru ani a Planului

Strategic Instituțional. Managerul de program coordonează o echipă a

programului care are atribuții stabilite de conducerea instituției în concordanță cu

specificul programului și cu obiectivele/rezultatele pe care le vizează programul.

b. Factori critici de succes/condiții cheie: Pe baza evaluării mediului intern, sunt

identificate principalele puncte slabe care trebuie remediate la nivel de program,

precum și condițiile necesare pentru a atinge rezultatele programului.

III.2.B. Măsurile

O Măsură reprezintă o funcție continuă a instituției sau un angajament pe termen lung sau o

intervenție la care instituția se angajează pentru a reforma și îmbunătăți implementarea de

politici sau rezultatele programelor sale. O Măsură este constituită dintr-un grup de activități

și/sau proiecte care susțin respectiva politică8.

Rezultatele Programelor sunt obținute prin implementarea Măsurilor, ce determină un nivel de

planificare distinct, subordonat programelor și care se pot afla sub autoritatea uneia sau mai

multor instituții.

În general, un program trebuie să includă minimum două Măsuri. Numărul de Măsuri din cadrul

fiecărui Program variază în funcție de complexitatea acestuia.

Măsurile vor fi divizate suplimentar în activități și proiecte, iar acest nivel de planificare va fi

detaliat în Planul operațional (anual) și nu în cadrul Planului Strategic Instituțional.

Realizarea Activităților și Proiectelor care formează Măsurile determină Produse și vor fi

măsurate prin indicatorii de produs. Corespunzător rezultatelor imediate (outputs sau ieșiri),

produsele au asociați și indicatori de eficiență (cost/produs).

Pentru fiecare Măsură vor fi prezentate următoarele informații:

a) Titlul;

b) Descrierea măsurii;

c) Domeniul de politici publice;

d) Data de început/sfârșit (sau „în derulare”, dacă nu există o dată de final);

e) Indicatori de ieșire (de realizare imediată sau output)

f) Sursa de finanțare.

8 Spre exemplu, o Măsură ar putea implica consultarea actorilor cheie din sector, modificarea cadrului legal,

asigurarea de resurse financiare suplimentare, automatizarea modului în care procesele care stau la baza

furnizării serviciilor sunt livrate, subcontractarea livrării unor funcții care erau furnizate intern, dezvoltarea de

noi proceduri operaționale sau instruirea personalului.

13

Măsurile sunt formulate cu date de început și sfârșit și pot fi operaționale pentru un intervalul de

timp corespunzător implementării Planurilor Strategice Instituționale.

Rezultatele Măsurilor vor fi evaluate prin intermediul indicatorilor de realizare imediată9 (ieșire

sau outputs) cărora le pot fi adăugați indicatori de eficiență. Efectul unei Măsuri finalizate poate

consta în îmbunătățirea indicatorilor de cost-eficacitate asociați evaluării unui program.

În procesul de revizuire și actualizare a Planului Strategic Instituțional, anual sau în cazul unor

reforme de politici, pot fi propuse Măsuri noi care se vor prezenta și descrie conform pct. a) - f)

de mai sus.

III.2.C. Bugetul anual al programelor și estimările pentru următorii 3 ani (1+3 ani),

alocările anuale și sursele de finanțare

Totalitatea cheltuielilor aferente implementării Măsurilor subsumate unui program/sub-program

reprezintă bugetul programului. Bugetul programului va fi prezentat pe ani (1+3) și pe surse de

finanțare.

Deoarece măsurile operează cu indicatori de realizare imediată (ieșire) și cu indicatori de produs,

acestea vor deveni baza de fundamentare pentru negocierea bugetelor.

Bugetele au la bază legătura dintre rezultate și cheltuieli (resurse alocate) măsurate prin

indicatori de realizare imediată (de ieșire sau outputs) și indicatorii de produs și costul unitar

alocat acestora.

Costurile aferente implementării proiectelor și activităților măsurii determină bugetul necesar

pentru realizarea acesteia. Este creată, astfel, baza pentru stabilirea costului de producție a

rezultatelor imediate (outputs) stabiliți la nivel de măsuri (ex.: număr de cabinete de medicină de

familie funcționale în zonele rurale) și a produselor stabilite la nivel de activități/proiecte (ex:

număr de echipamente achiziționate pentru cabinetele medicale din zonele rurale), precum și a

rezultatelor măsurate prin indicatorii de eficiență (ex.: costul pe cabinet de medicină de familie

funcțional; costul pe echipament etc.). Cheltuielile includ toate costurile cu resursele utilizate în

realizarea măsurii: resurse umane, resurse materiale, investiții, cheltuieli de operaționalizare, alte

cheltuieli conform clasificației economice utilizate pentru elaborare bugetului de stat.

Bugetul măsurilor se calculează pentru un an în funcție de valoarea țintă stabilită prin Planul

Strategic Instituțional a indicatorilor de realizare anuală. Se indică sursele de finanțare pentru

cheltuielile aferente implementării măsurii. În procesul de estimare a cheltuielilor pentru anii 2,

3, 4 se procedează similar, cu încadrarea în limitele din cadrul bugetar pe termen mediu, prin

respectarea indicațiilor de prognozare a limitelor bugetare stabilite prin Scrisoarea cadru emisă

de Ministerul Finanțelor Publice.

Structura programului/sub-programului bugetar - Bugetul fiecărei instituții/sector va fi defalcat

în programe/sub-programe și măsuri, conform modelului prezentat în Figura 4 - exemplul este

ipotetic, programele pot cuprinde atâtea măsuri câte sunt necesare pentru obținerea rezultatelor

programelor.

9 Indicatori de ieșire sau realizare imediată - output în limba engleză.

14

Bugetul măsurilor este exprimat pentru perioada de aplicare a măsurii în cadrul Planului

Strategic Instituțional, respectiv pentru maxim patru (4) ani, defalcat pe ani și pe surse de

finanțare (buget de stat, co-finanțare buget de stat, fonduri externe nerambursabile FEN, alte

fonduri identificate).

Figura 4: Structura programului bugetar - exemplu

An 1

An 2

An 3

An 4

An 1

An 2

An 3

An 4

An 1

An 2

An 3

An 4

000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000

BUGETUL INSTITUȚIEI

SECTORULUI

(suma costurilor

totalității rezultatelor

imediate (outputs) și a

produselor planificate

pe perioada de

implementare a PSI)

PROGRAM 1 (REZULTATE)

MĂSURA 1 (IESIRI) Proiecte/Activități (Produse)




























Estimarea costurilor pentru bugetarea programelor se va realiza prin aplicarea normelor și

instrucțiunilor emise de către Ministerul Finanțelor Publice pentru acest scop. Totalitatea sumelor

alocate programelor/inițiativelor/măsurilor nu vor depăși bugetul aprobat și estimările pe

următorii ani la bugetul ordonatorului principal de credite.

15

III.3. Componenta de implementare

Componenta de implementare cuprinde două elemente: planul operațional cu bugetul aferent și

sistemul de monitorizare a performanței.

A. Planul operațional (Planul Anual de Lucru al Instituției - Proiecte și activități, Bugetul

operațional anual);

B. Sistemul de monitorizare a performanței

a. Indicatori

b. Instrumente de monitorizare și raportare

III.3.A. Planul operațional

Planul operațional al instituției este elaborat anual în baza Planului Strategic Instituțional și

reprezintă planul de lucru anual, detaliat și care identifică activitățile și proiectele care vor

sprijini realizarea măsurilor planificate și alocate pentru implementare departamentelor,

direcțiilor și instituțiilor aflate în coordonarea echipelor de management a programelor.

Pentru fiecare activitate și proiect, Grupul de Management de la nivel instituțional desemnează

responsabilitatea, stabilește termenele limită și indicatorii de produs și țintele de atins ale

indicatorilor.

În general, proiectele și activitățile au durată de maximum 1 an și pot fi repetitive la nivelul

fiecărui an în care măsura este implementată.

Conform Figurii nr. 5, spre exemplificare, pentru un program format din trei măsuri, în planul

operațional, măsurile sunt detaliate prin activități și proiecte care susțin implementarea. Acestea

sunt monitorizate frecvent, cel puțin trimestrial, de către Grupul de Management.

Figura 5. Corelarea activităților și proiectelor cu măsurile

Programul 1

Măsura 1

Măsura 2

Măsura 3

Activitatea 1

Activitatea 2

Activitatea 1

Activitatea 2

Proiect 1

Proiect 1

Proiect 2

Activitățile și proiectele pot fi:

a) „recurente” (sau de suport) - susțin realizarea unor măsuri, dar nu permit alocări

individualizate de resurse (ex: participarea la elaborarea unui act normativ, participarea la

efectuarea unei proceduri de achiziție etc.), respectiv reprezintă activități/proiecte curente

Grupul de Management monitorizează rezultatele activităților și proiectelor

16

ale instituției și au ca rezultat un produs recurent (ex: un punct de vedere/un aviz pentru

un proiect de act normativ, o procedură de recrutare de personal), pentru care nu se poate

evidenția un cost specific (deoarece nu este aplicabilă o procedură de normare a timpului

lucrat și o alocare de costuri individualizată); o alocare bugetară pentru aceste „recurente”

nu este necesară, costurile cu produsele recurente se vor grupa pe structura

departamentelor și direcțiilor, fiind cuprinse în bugetul anual operațional al instituției.

sau b) „specifice” – susțin realizarea unor măsuri și generează produse care necesită resurse

adiționale celor recurente (ex: dezvoltarea unei aplicații informatice, elaborarea unui

studiu de către un consultant extern instituției, efectuarea unui program de training etc.) și

sunt specificate pentru implementare.

Alocarea bugetară pentru activitățile și proiectele instituției presupune alocarea tuturor resurselor

utilizate pentru realizarea lor, exprimate în unități monetare. Sursele de finanțare ale activităților

sunt menționate în cadrul bugetului. Bugetul alocat pentru toate activitățile și proiectele de

implementat pe parcursul unui an de zile constituie bugetul operațional al instituției.

Planul operațional va fi actualizat și monitorizat permanent și va fi disponibil pe suport

informatic, în cadrul Aplicației informatice PSI, gestionată la nivelul fiecărui minister.

Bugetul Planului operațional reprezintă alocarea bugetară a primului an din Planul

Strategic Instituțional și este bugetul de stat alocat pentru anul în care se face

implementarea.

III.3.B Sistemul de monitorizare a performanței

Planurile Strategice Instituționale sunt monitorizate la nivelul Guvernului de către ministere și de

către Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Finanțelor Publice, care vor colabora cu

ministerele pe parcursul perioadei de monitorizare și raportare a rezultatelor. Acest proces va

include cu prioritate indicatorii de impact asociați obiectivelor strategice și indicatorii de rezultat

asociați programelor.

Sistemul de monitorizare a performanței include indicatorii (de impact, de rezultat, de ieșire, de

produs și de intrare) și instrumentele de realizare a monitorizării și evaluării, respectiv a

raportării progresului.

III.3.B.a. Indicatori

Planul Strategic Instituțional va avea pentru fiecare nivel de planificare indicatori de măsurare a

rezultatelor. Instituțiile vor stabili indicatori pentru obiectivele strategice, programe și măsuri

folosind sisteme de măsurare a performanței consacrate, respectiv utilizarea indicatorilor pe

domenii existenți la nivel național (Institutul Național de Statistică) și internațional (EUROSTAT,

UNSTAT).

Tipuri de indicatori utilizați în măsurarea rezultatelor

La nivel de obiectiv strategic:

Indicatorii de impact sunt definiți astfel:

17

O expresie procentuală a impactului pe care îl au pe termen lung și foarte lung (peste 4

ani) programele implementate la nivel de sector.

La nivel de program/sub-program:

Indicatorii de rezultat (de outcome) sunt definiți astfel:

O expresie procentuală a efectului pe care îl au pe termen mediu (2-4 ani) politicile

implementate prin măsuri asupra unui domeniu din cadrul unui sector.

La nivel de măsură:

Indicatorii de ieșire (realizare imediată /outputs) sunt definiți astfel: Cantitatea de bunuri și servicii produse de instituție într-o perioadă specifică prin

realizarea unui set de activități și proiecte asociate care compun o măsură.

La nivel de Proiecte/Activități:

Indicatorii de produs reprezintă: O expresie cantitativă sau calitativă a efortului realizat pentru implementarea unui

proces sau obținerea unui produs în cadrul unei activități sau a unui proiect, care la

rândul lor vor conduce la obținerea unui rezultat imediat.

Indicatorii de eficiență sunt definiți după cum urmează: Costul unitar al unui produs, bun sau serviciu (realizare imediată) obținut de către

instituție.

Identificarea corectă a indicatorilor va sprijini eficiența sistemului de monitorizare a

performanței.

Tabelul 3 identifică cerințele de informații standard pe care ministerele le pot colecta în procesul

de analiză a indicatorilor și fundamentare a țintelor, scopul fiind acela de a se obține un set de

indicatori care să reflecte cel mai bine rezultate imediate/indicatori de realizare imediată,

rezultate și impacturi corelate cu cheltuielile angajate obținute.

Tabelul 3. Fișă model pentru indicatorii propuși

Descriere indicator Ținte de performanță

Titlul indicatorului

Tipul indicatorului

Obiectivul strategic/al programului pe care

îl sprijină

Motivul pentru alegerea indicatorului (de ce

este cea mai potrivită opțiune pentru

măsurare și evaluare)

Sursa datelor

Metoda colectării

Frecvența colectării/raportării

Circuitul raportării

Metoda raportării

Validitatea datelor

Tendințele istorice (ultimii 4 ani)

Tendințele comparative (alți membri UE)

Explicarea fluctuațiilor semnificative

Datele de referință pentru anul

precedent/curent

Valorile țintă (4 ani)

Factori critici pentru obținerea performanței

Model de prognoză

Argumentarea țintelor

Riscuri

18

Monitorizarea progresului obiectivelor strategice și al programelor de către Secretariatul General

al Guvernului are o frecvență semi-anuală, indicatorii de impact și de rezultat putând fi măsurați

la o perioadă mai lungă de timp decât indicatorii de realizare imediată.

Ministerul Finanțelor Publice va utiliza indicatorii de rezultat pentru a analiza eficacitatea

cheltuielilor realizate. Pentru a putea analiza eficiența cheltuielilor, Ministerul Finanțelor Publice

va analiza modul de utilizare a resurselor, rezultatele imediate (outputs) și produsele realizate

prin indicatorii de eficiență aferenți acestora.

Raportarea financiară a Planului Strategic Instituțional va fi realizată cu sprijinul informațiilor

oferite de către sistemul informatic de management financiar al Trezoreriei. Pe baza acestor

informații, responsabilii din ministere vor putea raporta integral rezultatele obținute, prin

intermediul indicatorilor de impact, de rezultat, de ieșire (realizare imediată), de produs și de

eficiență, corelat cu resursele bugetare alocate pentru implementarea Planului Strategic

Instituțional.

III.3.B.b. Instrumente de monitorizare și raportare – aplicația informatică PSI

În scopul monitorizării progresului Planurilor Strategice Instituționale va fi utilizată o aplicație

informatică specializată.

Aplicația informatică PSI este utilizată în procesul de planificare strategică și monitorizare a

performanțelor de către două categorii de utilizatori principali: Guvernul, prin Secretariatul

General al Guvernului, și instituțiile prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre. La nivelul

Secretariatului General al Guvernului și al Ministerului Finanțelor Publice, aplicația permite

observarea statutului implementării Planului Strategic Instituțional la nivelul fiecărei instituții –

sub forma unui tablou de bord pentru trei niveluri de management (Plan Strategic Instituțional,

Obiective Strategice, Programe).

Aplicația informatică PSI permite instituțiilor să își dezvolte expertiza în managementul și

monitorizarea indicatorilor de performanță. Pe măsură ce instituțiile folosesc sistemul pentru

a monitoriza progresul în implementarea Planului Strategic Instituțional, vor putea fi identificate

cerințe și funcționalități suplimentare.

Aplicația informatică PSI urmează formatul și structura logică a Planului Strategic Instituțional

și va sprijini raportarea către conducerea instituției a indicatorilor de impact, rezultat, produs și

proces.

Aplicația informatică PSI are patru niveluri:

Nivelul general al planului poate conține multiple obiective strategice și fiecare obiectiv

strategic poate avea mai mulți indicatori de impact.

Nivelul programelor poate conține multiple rezultate ale programului, fiecare la rândul său

putând urmări mai mulți indicatori de rezultat (outcome).

19

Nivelul de măsură care poate conține multiple rezultate ale măsurilor și fiecare putând

urmări mai mulți indicatori de ieșire (output).

Nivelul de proiecte/activități poate conține multiple activități, fiecărei activități fiindu-i

asociați indicatori de produs.

Aplicația PSI are următoarele componente:

a) Tabloul de bord, care are următoarele diagrame:

i. Grafic pe bază de bare - Statusul indicatorilor de performanță la nivel de

obiective și programe;

ii. Unitate responsabilă/direcție - pe nivelurile de programare instituțional,

program, măsură;

b) Starea indicatorilor pe ansamblu privind finalizarea obiectivelor strategice, a

programelor, și a măsurilor, astfel:

i. fila Planul Instituțional: Datele tabelare prezintă procentul (%) completării

pe nivel de planificare - Planificarea instituțională

ii. fila Program: Datele tabelare prezintă procentul (%) completat la nivel de

planificare – Program

iii. fila Măsură: Datele tabelare prezintă procentul (%) completat de nivel de

planificare – Măsură

c) posibilitatea extragerii de rapoarte și export în format PDF, Excel.

d) Posibilitatea trimiterii de alerte și notificări prin e-mail sau mesaje chat, direct din

aplicație, cu privire la statusul unuia / mai multor obiective / indicatori.

Instituțiile vor utiliza acest sistem informatic pentru a monitoriza Planurile Strategice și Planurile

Operaționale, rezultatele fiind direct raportate Secretariatului General al Guvernului și

Ministerului Finanțelor Publice într-un format standard. Datele din cadrul de aplicației vor oferi

ulterior baza pentru realizarea de rapoarte de evaluare, fie la nivelul unui sector sau la nivelul

Guvernului.

20

IV. Revizuirea Planului Strategic Instituțional

Revizuirea Planului Strategic Instituțional este realizată anual, conform precizărilor privind

procesul de elaborare a Planului Strategic Instituțional, descrise în prezenta Metodologie în

perioada aprilie-iunie, corelat și cu prevederile calendarului bugetar. Revizuirea va consta în:

- compararea rezultatelor înregistrate cu cele planificate pentru anul anterior; acestea se vor

baza pe obiectivele stabilite în planurile strategice şi operaţionale;

- desfăşurarea unei explorări a mediului pentru a stabili orice modificări semnificative care

sunt necesare pentru prognozele pe care se sprijină planul curent (consultaţi capitolul

Contextul şi provocările); şi

- adăugarea unui an suplimentar la plan (vezi exemplu mai jos)

Anul Actualizarea

Măsurilor

2017 pentru 2020

2018 pentru 2021

2019 pentru 2022

21

V. Model pentru formatul Planului Strategic Instituțional

PLANUL STRATEGIC INSTITUŢIONAL

al Ministerului <denumire>

<perioada de implementare în ani: ex: 2017-2020>

De introdus o Imagine reprezentativă a sectorului/ministerului

<anul elaborării ex: 2016>

Model

08 Fall

22

CUPRINS

A. Viziune și Mandat ............................................................................................................................................ 4 B. Profilul instituțional ......................................................................................................................................... 4 Abrevieri ............................................................................................................................................................ 23 1. Viziune și Mandat ..................................................................................................................................... 25 2. Context ....................................................................................................................................................... 25 3. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori ........................................................................... 25

Programul 1.1 – <titlul programului> ........................................................................................................ 26 Programul 2.1. – <titlul programului> ...................................................................................................... 27 Programul n.m – <titlul programului> ...................................................................................................... 29

4. Monitorizarea și Raportarea implementării PSI ................................................................................... 31 5. Buget și resurse financiare .................................................................................................................... 32 Anexa 1.a: Programe bugetare şi surse de finanțare - 1+3 ani (mii LEI) (tabel sintetic) ..................... 33 Anexa 1.b: Bugetul măsurilor pe surse de finanțare - 1+3 ani (mii LEI) ................................................. 34 Anexa 2: Obiective strategice și programe – rezultate, indicatori și ținte (tabel sintetic)..................... 35 Anexa 3: Măsuri - rezultate, indicatori și ținte (tabel sintetic) ................................................................... 38 Anexa 4: Informații relevante privind instituția și sectorul ......................................................................... 40

23

Abrevieri

24

Cuvânt înainte <Expunere a mesajului conducătorului instituției>

Va include în expunere o informare asupra contextului de dezvoltare al sectorului, care sunt

prioritățile naționale în contextul european și global.

Se va prezenta o opinie cu privire la scopul pe care îl are Planul Strategic Instituțional al

ministerului și modul în care acesta a fost elaborat, aranjamentele instituționale și factori critici

de succes privind implementarea Planului Strategic Instituțional.

25

1. Viziune și Mandat

Viziunea - declarație concisă prin care este exprimat gradul de dezvoltare viitor al sectorului de

politici, proiectat de instituție pe termen mediu, a cărei valabilitate va depăși perioada de

implementare a Planului Strategic Instituțional. Se va ține cont de reflectarea unor cuvinte cheie

pentru fiecare obiectiv strategic definit.

Mandatul - declarație succintă care reflectă scopul și funcțiile instituției publice ce stau la baza

eforturilor de realizare a viziunii formulate.

2. Context

1. Situația globală, europeană cu privire la sector și situația actuală a sectorului în România

plasarea/poziția României raportat la acestea (informații extrase din Anexa 4.2.2. -

Evaluarea mediului extern)

2. Aranjamente și capabilități instituționale privind dezvoltarea sectorului (informații

extrase din Anexa 4.2.1. - Analiza mediului intern, Anexa 1 - Profil Instituțional)

3. Expunerea principalelor priorități și provocările cărora trebuie să le facă față dezvoltarea

viitoare a sectorului (informații extrase din Anexa 4.2.1 - Analiza mediului intern, Anexa

4.2.2 - Evaluarea mediului extern, Anexa.3 - Lista principalelor Politici publice)

4. Expunerea priorităților și provocărilor va anticipa obiectivele strategice ale PSI. Un

obiectiv strategic va fi cel dedicat dezvoltării capacității instituționale.

3. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori

Prezentarea obiectivelor strategice formulate SMART. Obiectivele vor fi prezentate având în

componență și programele ce susțin implementarea lor, inclusiv finanțarea acestora10.

Obiectiv strategic 1 (definiție SMART)

Indicatorul(ii) de impact prin care acest obiectiv va fi măsurat - definiția

indicatorului, ținta valorică a indicatorului la sfârșitul perioadei de 4 ani

Program 1.1 - definire


.

.




10 Se trec sumele globale pentru fiecare program, pe ani (perioada de implementare a Planului Strategic

Instituțional).

26



.

.






.

.

Obiectiv strategic n – Dezvoltarea capacității instituționale a ministerului (definiție SMART)



Program n.1 - definire

Program n.2 - definire

.

.

Programul 1.1 – <titlul programului>

1. Justificare:

2. Obiectivele programului: Programul 1.1 urmărește să atingă următoarele rezultate:

(1.1.1) Creșterea..............

(1.1.2) ..........

3. Descriere:

4. Factori de succes:

Indicatorii de rezultat ai

programului (outcome)

Valoarea de referință (ex.

2015)

Ținta ex. 2020

Măsurile Programului 1.1 - se vor grupa în funcție de rezultatul programului pe care îl susțin

În vederea creșterii .... (1.1.1)

Măsuri care vizează (grupare pe politici):

Denumirea Măsurii: Măsura urmărește creșterea ............................ Beneficiarii sunt

27

(grupul țintă căruia i se adresează).............. . Prin Măsură se urmărește ................

Măsura este finanțată din (sursele de finanțare).............și se aplică până în

........(anul în care se consideră că inițiativa/măsura se va finaliza).






În vederea ...(1.1.2)











Programul 2.1. – <titlul programului>

1. Justificare:

2. Obiectivele programului: Programul 2.1 urmărește să atingă următoarele rezultate:

(2.1.1) Creșterea....

(2.1.2)

3. Descriere:


28



Valoarea de referință (ex.

2015)

Ținta ex. 2020

Măsurile Programului 2.1 - se vor grupa în funcție de rezultatul programului pe care îl susțin

În vederea creșterii .... (2.1.1)











În vederea creșterii ...(2.1.2)











.

29

.

.

Programul n.m – <titlul programului>

1. Justificare:

2. Obiectivele programului: Programul n.m urmărește să atingă următoarele rezultate:

(n.m.1) Creșterea....

......

(n.m.q) .....

3. Descriere:




Valoarea de referință

(2015)

Ținta 2020

Măsurile Programului n.m - se vor grupa în funcție de rezultatul programului pe care îl susțin

În vederea .... (n.m.1)











În vederea ...(n..m.2)


30










.

.

.

.

.

În vederea ...(n..m.q)











31

4. Monitorizarea și Raportarea implementării PSI

Cadrul de monitorizare şi evaluare: un cadru de monitorizare şi evaluare este stabilit în

Anexele 2 şi 3 şi oferă informații despre indicatori și ținte pentru diferite niveluri de planificare.

Colectarea şi managementul datelor: o aplicație de planificare strategică și de evaluare a

performanței a fost dezvoltată cu formatul structurii propuse de Planul Strategic Instituțional. În

cadrul aplicației vor fi colectate datele și vor fi prezentate structurat pe Proiecte/Activități și

Măsuri, Programe, respectiv Obiective Strategice.

Frecvența raportării::

- Indicatorii de intrare (input-uri) şi proces vor fi măsuraţi lunar;

- Indicatorii de ieșire (de realizare imediată/outputs) vor fi măsuraţi trimestrial;

- Indicatorii de rezultat vor fi măsuraţi semestrial;

- Indicatorii de impact vor fi urmăriţi anual.

32

5. Buget și resurse financiare

Resursele bugetare necesare implementării Planului Strategic Instituțional

Vor fi incluse informații despre istoricul surselor de finanțare ale sectorului (evoluție pe 4 ani

anteriori și o estimare privind bugetul pe următorii trei ani.

Resurse financiare necesare pentru operaţionalizarea Planului Strategic Instituțional 2017-

2020 (mii LEI).

An 2017 2018 2019 2020 Total

Volume estimate

Structura bugetului Planului Strategic Instituțional, pe surse de finanţare (%, 2017-2020)11

13.27%

12.53%

74.18%

Structura pe surse de finanțare

Buget de stat Buget de stat pentru co-finantare Buget UE

11 Figură cu titlu de exemplificare

33

Anexa 1.a: Programe bugetare şi surse de finanțare - 1+3 ani (mii LEI)12 (tabel sintetic)

Plan Strategic 2017-2020

TOTAL ,000 RON

Valoare/ani ,000 RON

Surse de finanțare/valoare ,000 RON

Buget de stat Co-finanțare buget de stat Fonduri bugetare UE

2017 2018 2019 2020

TOTAL, 000 RON 2017 2018 2019 2020

TOTAL, 000 RON 2017 2018 2019 2020

TOTAL, 000 RON 2017 2018 2019 2020

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

OS1 P1.1 P1.2 …

OS2 P2.1 P2.2 ….

OS3 P3.1 P3.2 …

OS4 P4.1 P4.2 …

OS5 P5.1 P5.2 …

12 Anii din tabel sunt exemplificativi pentru perioada 1+3 ani

34

Anexa 1.b: Bugetul măsurilor pe surse de finanțare - 1+3 ani (mii LEI)13

Program bugetar / măsură

Valoare ,000 RON

Valoare ,000 RON / an Total PSI

Buget de Stat ,000 RON / an FEN ,000 RON / an Co-finanțare FEN ,000 RON / an

2017-2020

2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020

OS1 P.1.1 M1.1.1.

M1.1.2.

OS2 P2.1 M2.1.1. M2.1.2. M2.1.n.

P2.2. M.2.2.1. M.2.2.2. M.2.2.n.

OS N P.n.1. M.n.1.1. M.n.1.2. M.n.1.n. …

13 Anii din tabel sunt exemplificativi pt. perioada 1+3 ani

35

Anexa 2: Obiective strategice și programe – rezultate, indicatori și ținte (tabel sintetic) 14

Unitate

de

măsură

Valoarea

de

referință

Țintă

2018

Țintă

2020

Obiectiv strategic nr. 1

Indicator de impact nr. 1.1:

Indicator de impact nr. 1.2:

Program 1.1:

Rezultat 1.1.1.:

Indicator de rezultat:

Rezultat 1.1.2:


Program 1.2:

Rezultat. 1.2.1:

Indicator de rezultat :

Rezultat 1.2.2:


.......

........

Obiectiv strategic nr. n: Îmbunătățirea cadrului instituțional

Indicator de impact n.1: Gradul de încredere intern și extern în instituția și acțiunile

ministerului

Indicator de impact n.2: Gradul de utilizare a fondurilor destinate sectorului

%

%


36

Unitate

de

măsură

Valoarea

de

referință

Țintă

2018

Țintă

2020

Indicator de impact n.3: Gradul de conformitate a bugetului de stat:

- diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la

31 decembrie, an curent

- diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la 31

decembrie

%

Program n.1: Îmbunătățirea capacității administrative de management și

implementare a politicii sectoriale

Rezultat n.1.1: Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a ministerului

și a structurilor aflate în subordinea acestuia

Indicator de rezultat: Frecvența modificărilor de structură funcțională15

Indicator de rezultat: Indicele variației numărului de angajați din sectorul public

ocupați efectiv în instituții/structuri care au atribuții funcționale în sector (baza =

2015)i

nr./an

%

max 2/an

%

max

1/an

%

Max

1/an

%

Rezultat n.1.2: Eficientizarea proceselor de formulare și implementare a politicilor

publice în sector

Indicator de rezultat: Penalități plătite pe:

- (ex: FEADR) raportat la totalul plăților efectuate în anul precedent

- ....

- ...

Indicator de rezultat: Număr de modificări la nivel de capitol și rectificări

negative la bugetul de stat

Indicator de rezultat: Frecvența modificărilor actelor normative în decurs de un

an

Indicator de rezultat: Calitatea implementării PSI (calificativul de evaluare

urmează a fi stabilit)

%

%

nr./an

nr./an

de decis

%

%

30/an

10/an

mediu

%

%

25/an

10/an

mare

%

%

20/an

10/an

mare

15 Prin modificare se înțelege orice amendament adus actului normativ care reglementează organizarea și funcționarea ministerului și a structurilor aflate în

subordinea acestuia sau oricărei reglementări care anulează și înlocuiește respectivul act normativ (inclusiv actul în sine).

37

Unitate

de

măsură

Valoarea

de

referință

Țintă

2018

Țintă

2020

Rezultat n.1.3: Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al ministerului

Indicator de rezultat: Ponderea cheltuielilor de administrare în total buget anual

al ministerului

Indicator de rezultat: Cheltuieli de administrare per angajat al ministerului

%

LEI/pers

.

%

-

%

-

%

-

38

Anexa 3: Măsuri - rezultate, indicatori și ținte (tabel sintetic) 16

Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitatea de

măsură

Valoarea de

referință

2015

Țintă intermediară

2018

Țintă

2020

Program 1.1. ..........

Rezultat 1.1.1: ..........

...

Program 1.2. ..........

Rezultat 1.2.1: ..........

...


39

Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitatea de

măsură

Valoarea de

referință

2015

Țintă intermediară

2018

Țintă

2020

...

...

Program n.m. ..........

Rezultat n.m.1: ..........

...

Program n.m. ..........

Rezultat n.m.q: ..........

...

40

Anexa 4: Informații relevante privind instituția și sectorul

Anexele prezentate în continuare sunt explicate pe larg în cadrul Metodologiei, Anexa nr.2 la

proiectul de H.G. privind Metodologia de elaborare a planurilor strategice instituționale la nivelul

instituțiilor administrației publice centrale.

Anexa 4.1 - Profilul instituțional

Profilul instituțional cuprinde descrierea resurselor instituționale (cadrul de reglementare național

și internațional, instituțiile aflate în subordonare și coordonare) și organizaționale (organigrama,

resursele umane, resursele bugetare). Descrierea și analiza profilului instituțional includ cel puțin

următoarele:

Actele normative relevante, precum și strategiile/politicile;

Tratatele/acordurile internaționale;

Organigrama;

Instituțiile și entitățile subordonate (prezentate într-o schemă de relaționare cu ministerul și

între acestea);

Informații privind personalul și bugetul (pentru patru ani anteriori);

Model de administrare și furnizare a serviciilor

Anexa 4.2 - Analiza SWOT

Analiza SWOT (PTSOA) prezintă principalele 10 Puncte Tari şi Puncte Slabe ale

organizației/sectorului, Oportunitățile și Amenințările evaluate din perspectiva probabilității și a

impactului acestora.

Anexa 4.2.1 - Analiza mediului intern

Evaluarea resurselor organizației pe o perioada de 4 ani anteriori.

Evaluarea tipului de servicii/modelului de livrare și clasificarea acestora (1, 2, 3, 4).

Anexa 4.2.2 - Evaluarea mediului extern (PESTLE)

Evaluarea Oportunităților și a Amenințărilor mediului extern determinate de factori politici,

Economici, Sociologici, Tehnologici, Legali și de Mediu înconjurător și ierarhizarea acestora pe

categorii (A, B, C, D) determinate de probabilitatea de apariție și impactul posibil asupra

sectorului/organizației.

Anexa nr. 2 Metodologia de elaborare a Planurilor...

Documents

Transcript of Anexa nr. 2 Metodologia de elaborare a Planurilor...