Anexa 6.1.2A Stare ecologica elemente hidromorfologice … Plan Management/Anexe PM/Anexe Ca… ·...
Transcript of Anexa 6.1.2A Stare ecologica elemente hidromorfologice … Plan Management/Anexe PM/Anexe Ca… ·...
1
Anexa 6.1.2A
Stare ecologica – elemente hidromorfologice Rauri
Elemente de calitate hidro-morfologice
In conformitate cu articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC),
Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de
suprafata, apele subterane si zonele protejate in scopul cunoasterii si clasificarii “starii’ acestora in cadrul fiecarui bazin/spatiu hidrografic.
In Romania programele de monitorizare stabilite au devenit operationale la 22.12.2006, aplicandu-se corpurilor de apa de suprafata, corpurilor de apa subterana si zonelor protejate.
Mediile de investigare sunt reprezentate de apa, sedimente si biota, elementele de calitate,
parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei Cadru in domeniul apei, functie de tipul de program.
Tabel 1 Elemente, parametri si frecvente de monitorizare in programul de
supraveghere si operational pentru rauri
Elemente de calitate Parametri Frecventa
Program
Supraveghere Program
Operational
Elemente
hidromorfologice
Regimul hidrologic
Nivelul si debitul apei
H = 2 / zi *
Q = 20-60 /an*
H = 2 / zi *
Q = 20-60 /an*
Conectivitatea cu
corpurile de apa subterana
1/3 zile 1/3 zile
Continuitatea raului 1/6 ani 1/6 ani
Parametri morfologici
Variatia adancimii si
latimii raului 1/an 1/an
Structura si substratul patului albiei
1/6 ani 1/6 ani
Structura zonei riverane
1/6 ani 1/6 ani
In vederea evaluarii starii corpurilor de apa pe baza elementelor hidro-morfologice se va avea
in vedere compararea unei situatii corespunzatoare unei stari naturale, de referinta a cursului de apa
si anume situatia inainte de impactul creat de amenajarile hidrotenice (construite in anii 1950-60) si situatia actuala – datele de monitoring pana in 2007.
Se vor utiliza datele disponibile pana la executia amenajarilor pe cursul de apa (inclusiv tabele şi hărţi la nivelul anilor 1950-60), in functie de anii infiintarii statiilor hidrometrice – care vor constiui datele de referinta corespunzatoare starii foarte buna.
In acelasi mod se vor avea in vedere datele de monitoring disponibile pana in anul 2007, date ce vor defini starea ecologica curenta a corpului de apa.
2
Rauri
Regimul hidrologic
Nivel Modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel în regim natural (m) exprimat prin
variatia de nivel corespunzatoare starii de referinta ∆Hnat= H max an I-Hmin an I unde:
H max an I= nivelul maxim mediu din primii ani de functionare al statiei hidrometrice pana la executia lucrarilor pe cursul de apa (m)
Hmin an I = nivelul minim mediu din primii ani de functionare al statiei hidrometrice pana la executia lucrarilor pe cursul de apa (m)
Modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel datorită presiunilor antropice (m) exprimat prin variatia de nivel corespunzatoare starii curente
∆Hmod= H max mod an curent-Hmin mod an curent unde: H max mod an curent= nivelul maxim mediu inregistrat dupa executia lucrarilor, pana in anul
curent (2007) – (m) Hmin mod an curent = nivelul minim mediu inregistrat dupa executia lucrarilor, pana in anul curent
(2007) – (m)
Debitul
Se va calcula modificarea debitului mediu prin raportul Qm nat/Qm mod unde: Qm nat - debit mediu în regim natural (m3/s) - debitul mediu multianual masurat din primul an
de functionare al statiei hidrometrice pana la executia lucrarilor pe cursul de apa; Qm mod - debit mediu în regim modificat datorită presiunilor antropice (m3/s) - debitul mediu
multianual masurat de la executia lucrarilor pe cursul de apa pana in anul curent (2007) la
statia hidrometrica.
Conectivitatea cu corpurile de apa subterana
Conectivitatea cu corpurile de apa subterana se exprima prin: 1. variatiile de nivel din foraje pentru starea de referinta: se va verifica nivelul piezometric
din forajele de observatie din vecinatatea cursului de apa care se va compara cu nivelul piezometric corespunzator starii actuale.
2. procent din scurgerea de suprafata Pentru starea de referinta, se va verifica conectivitatea cu apele subterane ale corpului de apa
utilizand harta nr. 1 pentru a estima aportul alimentarii din subteran ca procent din scurgerea medie multianuala aferenta corpului de apa analizat.
Pentru starea curenta, se va estima aportul alimentarii din subteran ca procent din scurgerea
medie multianuala aferenta corpului de apa analizat pentru anii de dupa executia lucrarilor (harta nr.
2 – pastrandu-se aceleasi procente din scurgerea superficiala, ca la harta nr. 1). Se va considera debitul mediu multianual corespunzator.
3
In lipsa datelor de bilant, se poate estima conectivitate foarte buna sau buna daca raportul dintre nivelele apei subterane corespunzatoare regimului natural, au variat fata de cele actuale in
limite de +/- 15%. In urma acestei analize se va estima daca exista sau nu o modificare a conectivitatii cu apa subterana.
In cazul in care nu exista foraje de observatie in vecinatatea cursului de apa, conectivitatea cu corpurile de apa subterana se poate estima doar din procent din scurgerea de suprafata.
4
Harta nr. 1 Condiţiile de alimentare subterană
5
Harta nr. 2 Harta litologica
6
Continuitatea curgerii raului
Se considera ca in anul de referinta nu existau barari transversale ale raului. Se va verifica cu datele din anul curent (2007) daca exista barari transversale ale curgerii raului
(praguri, baraje) si se va completa dupa caz (de ex. daca exista amenajari functionale pentru circulatia pestilor migratori (tabel 1), corpul de apa se incadreaza in stare ecologica buna).
Tabel 1 - Lista cu specii de pesti migratori de pe cursurile de apa din Romania
Ordinul Specia Denumirea vernaculara RO
Eudontomyzon danfordi chişcar (cicar)
Acipenseriformes
Acipenser gueldenstaedti nisetru
Acipenser nudiventris viza
Acipenser ruthenus cegă /cigă
Acipenser stellatus păstrugă
Huso huso morun
Clupeiformes
Alosa immaculata /Caspialosa pontica scrumbia de Dunăre
Clupeonella cultriventris gingirică
Salmoniformes
Hucho hucho lostriţa
Salmo trutta lacustris păstrăv de lac
Salmo trutta labrax pastravul de MN
Anguili formes Anguilla anguilla anghilă
Cypriniformes
Chondrostoma nasus scobar
Leuciscus idus văduviţa
Abramis brama plătică
Aspius aspius avat
Barbus barbus mreană
Vimba vimba Morunaş
Cyprinus carpio Crap salbatic de Dunare
Chalcalburnus chalcoides Oblete mare
Romanogobio uranoscopus (Tisa superioara)/Gobio
uranoscopus/Rheogobio frici Porcusor de vad/chetrar
Pelecus cultratus Sabita
Lota lota Mihalt
7
Parametrii morfologici
Variatia adancimii si latimii raului
Modificarea secţiunii transverale – adâncime Hm nat/Hm mod H m nat = adâncime medie albie în regim natural – se va calcula adancimea medie la debitul
mediu multiannual din profilele transversale din primii ani de functionare al statiei hidrometrice pana la executia lucrarilor (m);
Hm mod = adâncime medie în regim modificat (m) – se va calcula adancimea medie din profilele
transversale la debitul mediu multianual de dupa executia lucrarilor pana in anul curent (2007).
Modificarea secţiunii transverale – lăţime Bm nat/Bm mod
B m nat = latime medie albie minora în regim natural – se va calcula latimea medie minora din profilele transversale din primul an de functionare al statiei hidrometrice (m);
B m mod = latime medie în regim modificat (m) – se va calcula latimea medie din profilele transversale din anul current (2007).
Modificare coeficient de reducere albie majoră - Ki
Ki=L maj nat / Lmaj îndig coeficient de reducere albie majoră (lăţime medie albie majoră naturală/distanţa
transversală medie între diguri pe corp de apa) ; L maj nat = se va calcula latimea medie a albiei majore din profilele transversale din primul an
de functionare al statiei hidrometrice.
Structura si substratul patului albiei
Coeficient de dragare (lucrari de curatare si intretinere albie) - Kd pentru raurile unde se practica navigatia. Kd=Ld/Lr coeficient de dragare (lungime dragată/lungime sector de râu)
Stabilizarea patului albiei (nu se aplica la fluviul Dunarea ci numai la raurile interioare)
Se va calcula raportul dintre H/hprag unde H este nivelul apei (curent) si hprag = înălţime prag peste cota fundului albiei (m)
Structura zonei riverane
Coeficient consolidare maluri Kmal=Lmal cons/Lmal nat (lungime mal consolidat cu lucrari de
stabilizare/lugime mal fara consolidari) Structura zona riverana - se refera la modul si gradul de acoperire al terenului.
Toti acesti parametri hidro-morfologici prezentati in instructiunile metodologice de mai sus se regasesc sintetic in tabelul nr. 2. O parte dintre ei se estimeaza pe baza analizei hartilor prezentate iar
restul de parametri se calculeaza cu ajutorul unui program de calcul (fisier Excel program de calcul - HYMO). In urma rezultatelor obtinute se face incadrarea corpului de apa in una din cele 5 clase de calitate (tabelul nr. 3).
In urma analizei tuturor parametrilor hidro-morfologici, starea ecologica finala a corpului de
apa data de elementele de calitate hidro-morfologice este reprezentata de cea mai defavorabila
situatie (de ex. daca avem situatia in care parametrul - modificarea debitului mediu conduce la o stare ecologica buna iar parametrul - modificarea coeficientul de reducere al albiei majore este stare
ecologica moderata si parametrul - modificarea amplitudinii maxime a variatiilor de nivel conduce la stare ecologica foarte buna etc., corpul de apa este in incadrat in stare ecologica moderata).
8
Tabelul nr. 2 - Sinteza parametrilor hidro-morfologici
Qm nat debit mediu în regim natural (m3/s)
Qm mod debit mediu în regim modificat datorită presiunilor antropice (m3 /s)
∆Hnat modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel în regim natural (m)
∆Hmod modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel datorită presiunilor antropice (m)
Hm nat adâncime medie în regim natural
Hm mod adâncime medie în regim modificat (m)
Bm nat lăţime medie în regim natural (m)
Bm mod lăţime medie în regim modificat (m)
Kd*=Ld/Lr coeficient de dragare (lungime dragată/lungime sector de râu)
Ki=Lmaj nat/Lmaj îndig coeficient de reducere albie majoră (lăţime medie albie majoră naturală/distanţa transversală medie între diguri)
Kamenaj=Lîndig/Lca coeficient amenajare îndiguiri (lungime amenajată îndiguită/lungime corp apă)
Kmal=Lmal cons/Lmal nat coeficient consolidare maluri
H adancimea apei (m)
hprag înălţime prag peste cota fundului albiei (m)
Kd* se calculeaza numai pentru raurile unde se practica navigatia.
9
Tabelul nr. 3 - Parametri hidro-morfologici de evaluare ecologica - rauri
Parametru hidromorfologic de evaluare
ecologică râuri Stare
ecologică foarte bună
Stare
ecologică bună
Stare
ecologică moderată
Stare
ecologică slabă
Stare
ecologică proastă descriere evaluare
2 3 4 5 6 7 8
modificarea debitului
mediu Qm nat/Qm mod 0.96 – 1.04
.creştere 0.85 – 0.96
.scădere 1.04– 1.15
.creştere 0.70 – 0.85
.reducere 1.15 – 1.30
.creştere 0.40 – 0.70
.reducere 1.30- 1.60
.creştere <0.40
.reducere >1.60
modificare amplitudine
maximă a variaţ iilor de
nivel (m)
∆Hnat/∆Hmod 0.90 – 1.10 .creştere 0.80 – 0.90
.scădere 1.10 – 1.20
.creştere 0.70 – 0.80
.scădere 1.20 – 1.30
.creştere 0.60 -0.70
.scădere 1.30 -1.50
.creştere <0.60
.scădere >1.50
continuitate curgere
permanentă
asigurare circu laţie
aval-amonte şi amonte-
aval a fondului p iscicol
periodică întreruptă întreruptă
conectivitate ape
subterane da da
redusă faţă de starea
naturală nu nu
modificarea secţiunii
transverale – adâncime Hm nat/Hm mod 0.95 – 1.05
.creştere 0.80 – 0.95
.scădere 1.05 – 1.20
.creştere 0.70 – 0.80
.scădere 1.20 – 1.35
.creştere 0.55 – 0.70
.scădere 1.35 – 1.60
.creştere <0.55
.scădere >1.60
modificarea secţiunii
transverale – lăţime Bm nat/Bm mod 0.95 – 1.05
.creştere 0.80 – 0.95
.scădere 1.05 – 1.20
.creştere 0.60 – 0.80
.scădere 1.20 – 1.40
.creştere 0.35 – 0.60
.scădere 1.40 – 1.65
.creştere <0.35
.scădere >1.65
coeficient de dragare* Kd* 0.00 0.00 – 0.20 0.20 – 0.40 0.40 – 0.75 075 – 1.00
modificare oeficient de
reducere albie majoră Ki
1.00
conectivitate naturală
1.20
conectivitate naturală
1.50
conectivitate redusă
2.00
conectivitate foarte
redusă
>2.00
conectivitate
întreruptă
modificarea coeficient
de amenajare îndiguire Kamenaj 0.00 0.00 – 0.20 0.20 – 0.40 0.40 – 0.70 0.70 – 1.00
coeficient consolidare
maluri Kmal 0.00 0.00 – 0.15 0.15 – 0.40 0.40 – 0.75 0.75 – 1.00
stabilizare pat alb ie hprag 0.00 – 0.10 m
şi H/hprag > 2.00
0.10 – 0.20 m
şi H/hprag > 2.00
0.20 – 0.30 m
şi H/hprag > 2.00
0.30 – 0.50 m
şi H/hprag > 1.50 >0.50 m
structură zonă riverană
teren nexploatat
agricol, acoperire
naturală
exploatat agricol 40% exploatat agricol >40% folosinţe cu impact
antropic semnificativ
folosinţe cu impact
antropic major
(localităţi,
industrii…)
Kd* se calculeaza numai pentru raurile unde se practica navigatia.