Anexa 4 la Ghidul comunitar de bune practici pentru

Click here to load reader

  • date post

    30-Oct-2021
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Anexa 4 la Ghidul comunitar de bune practici pentru

Microsoft Word - RZ_Guide 2 2 APPENDIX 4 RO.doc168, avenue de Tervuren (bte 12) B 1150 Bruxelles Tel (32) 2 771 53 30 Fax (32) 2 771 38 17 Email : [email protected] http://www.fediol.be
Anexa 4 la Ghidul comunitar de bune practici pentru fabricarea
materiilor prime furajere sigure:
a) Introducere
Membrii FEDIOL preseaz peste 30 de milioane de tone de semin e oleaginoase pe an i produc 9 milioane de tone de uleiuri vegetale. Pe lâng aceasta, ei proceseaz 4 milioane de tone de uleiuri importate. Membrii FEDIOL produc, de asemenea, 20 de milioane de tone de f inuri i joac un rol important pe pia a UE, cea mai mare din lume, unde se înregistreaz un consum de 51 de milioane de tone de f in . Pentru statistici suplimentare, accesa i: http://www.fediol.be/2/index.php. Exist în jur de 150 de unit i de prelucrare a semin elor oleaginoase i a uleiurilor vegetale i de produc ie de gr simi, în care sunt angajate aproximativ 20 000 de persoane. Industria UE de producere a f inii proteice i a uleiurilor proceseaz diferite tipuri de semin e oleaginoase, boabe, fructe i fructe cu coaj lemnoas pentru produc ia de uleiuri vegetale – destinate consumului uman, dar i pentru hrana animalelor i pentru utiliz ri tehnice – i pentru produc ia de f inuri din semin e care sunt utilizate ca hran pentru animale bogat în proteine. De obicei, instala iile de presare au dispozitive de rafinare integrate care produc gr simi ce pot fi utilizate în produc ia de alimente, furaje sau în procesul tehnologic. Sec iunile b) i c) de mai jos ofer detalii suplimentare cu privire la materiile prime furajere i la procesele puse în aplicare în acest sector. Pentru a sprijini companiile s ob in produse sigure, FEDIOL a efectuat o evaluare a riscurilor pentru lan urile de materii prime furajere din principalele culturi prelucrate din industria sa (a se vedea i sec iunea d). Aceste analize constituie un instrument pentru companiile de presare a semin elor i de rafinare a uleiurilor, pentru a- i evalua propriul sistem de gestionare a siguran ei alimentelor. Federa ia sprijin totodat companiile în dialogul lor cu clien ii, furnizorii i alte p r i interesate cu privire la controlul re elei. Evalu rile riscurilor vor ajuta astfel la consolidarea siguran ei lan ului furajer. FEDIOL subliniaz faptul c societ ile sunt în primul rând responsabile pentru furnizarea de furaje sigure i c aceste evalu ri nu pot substitui aceast responsabilitate. Evalu rile riscurilor care includ m suri de control reprezint o detaliere suplimentar a conceptului de Programe de premise (PRP) a a cum este men ionat în Capitolul 5 al Ghidului comunitar anexat.
2
Cuprins:
b) Lista materiilor prime furajere 3
c) Prezentarea general a proceselor principale 3 1) Presarea semin elor oleaginoase 3 2) Rafinarea 4 3) Modificarea uleiurilor i a gr similor 7
Schema procesului tehnologic de presare 9 Schema procesului tehnologic de rafinare 10 Schema procesului tehnologic de prelucrare 11
d) Evaluarea riscurilor 12 1) Prezentarea general a culturilor care au fost supuse evalu rii
riscurilor privind siguran a lan ului furajer 12 2) Cum au fost efectuate evalu rile riscurilor 13 Considera ii pentru neincluderea anumitor agen i contaminan i în evalu rile riscurilor din cadrul lan ului furajer efectuate de FEDIOL 15 Evaluarea riscurilor pentru lan ul de produse din f in i ulei din boabe de soia 16 Evaluarea riscurilor pentru lan ul de produse din f in i ulei din semin e de rapi 35 Evaluarea riscurilor pentru lan ul de produse din f in i ulei din semin e de floarea soarelui 52 Evaluarea riscurilor pentru lan ul de produse din ulei de palmier i de sâmburi de palmier 71
Evaluarea riscurilor pentru lan ul de produse din ulei de nuc de cocos 87
3
b) Lista materiilor prime furajere Principalele materii prime procesate în industria UE de producere a f inii proteice i a uleiurilor sunt semin ele de rapi , boabele de soia, semin ele de floarea
soarelui, ulei de palmier brut, ulei de sâmburi de palmier brut i ulei de nuc de cocos brut. Prin presarea acestor semin e de oleaginoase se ob in urm toarele materii prime furajere:
• turt de rapi • f in din soia (boabe), din semin e de floarea soarelui i din semin e de
rapi • coji de soia (boabe) i de semin e de floarea soarelui
uleiuri vegetale (ulei de rapi (boabe) brut degumat, ulei din semin e de rapi , ulei din semin e de floarea soarelui) Boabele de soia i semin ele de floarea soarelui pot fi decojite, ob inând o f in cu un procent redus de fibre i astfel cu un con inut ridicat de proteine (f in cu con inut proteic ridicat versus f in cu con inut proteic sc zut). Prin rafinarea uleiurilor se ob in:
• uleiuri vegetale rafinate (ulei rafinat de soia (boabe), ulei din semin e de rapi , ulei din semin e de floarea soarelui, ulei de palmier, ulei de sâmburi de palmier i ulei de nuc de cocos)
• acizi gra i din soia, rapi , floarea soarelui, palmier, sâmburi de palmier, nuc de cocos
• acizi gra i distila i ob inu i din soia, rapi i floarea soarelui Prin prelucrarea în aval a uleiurilor se ob in:
• uleiuri hidrogenate • uleiuri interesterificate • acizi gra i puri • uleiuri i gr simi vegetale frac ionate (olein i stearin ) • glicerin
Alte semin e de oleaginoase procesate sunt: semin e de in, semin e de susan, germeni de porumb i semin e de mac. Alte uleiuri procesate sunt ob inute din: shea, illipe, semin e de ofran i arahide. c) Prezentarea general a proceselor principale 1) PRESAREA SEMIN ELOR OLEAGINOASE
1.1. Cur area, uscarea i preg tirea semin elor/boabelor În prim etap , semin ele/boabele sunt cur ate i uscate. Materiile str ine (cum ar fi pietre, sticl i metal) sunt scoase prin cernere i cu ajutorul magne ilor i sunt eliminate din lan ul furajer). Uscarea se face evitând contactul cu gazele de combustie, dac nu se utilizeaz gaze naturale. Preg tirea semin elor înainte de începerea etapei de extrac ie depinde de semin e/boabe i de calitatea cerut a f inii. Unele semin e oleaginoase, cum ar fi boabele de soia i semin ele de floarea soarelui, pot fi decojite dup etapa de cur are. Dup decojire, f ina are un
4
con inut sc zut de fibre brute i, astfel, un con inut proteic mai mare. Cojile de soia pot fi utilizate i în scopuri furajere, ca atare sau sub form de granule. 1.2. Presarea i înc lzirea Semin ele cu con inut ridicat de ulei, cum sunt semin ele de rapi i cele de floarea soarelui, sunt de obicei presate mecanic în transportoare elicoidale dup etapa de preînc lzire, în climatizoare înc lzite în mod indirect. Turta presat va con ine pân la 18% ulei i va fi ulterior tratat în extractor. În unele cazuri, turta presat trece printr-un proces am nun it de separare. Aceasta reduce nivelurile de ulei sub 10% i se va ob ine o turt care va fi vândut ca furaj. Boabele de soia, cu un con inut relativ sc zut de ulei, sunt tratate termic, presate mecanic i utilizate ca materie prim /fulgi pentru extrac ia ulterioar . Uneori, materia prim este presat f r înc lzire; aceste uleiuri sunt cunoscute ca uleiuri presate la rece. Deoarece presarea la rece nu extrage tot uleiul, se practic numai în produc ia câtorva uleiuri comestibile speciale, cum ar fi uleiul de m sline. 1.3. Extrac ia cu solven i Extrac ia cu solven i este utilizat pentru a separa uleiul de semin e/boabe. Semin ele/boabele preprocesate sunt tratate într-un proces contracurent în mai multe etape, cu solven i, pân când con inutul r mas de ulei este redus la cel mai mic nivel posibil. Solventul obi nuit utilizat de dispozitivul de presare este hexanul. Miscela, un amestec de ulei i solvent, este separat în dou componente, ulei i solvent, prin procesul de distilare. Solventul este reciclat în procesul de extrac ie. 1.4. Desolventizarea i pr jirea F ina cu con inut de hexan este tratat în dispozitivul de pr jire cu desolventizare, cu ajutorul c ldurii indirecte i a aburului. Procesul de pr jire cu desolventizare are trei obiective. În primul rând, de a redobândi solventul din f in ; în al doilea rând, de a spori valoarea nutri ional a f inii, de ex. prin reducerea con inutului de glucosinolat sau inhibitorii tripsinei; i, în al treilea rând, de a minimiza riscul contamin rii biologice. 1.5. Uscarea, r cirea, depozitarea Pentru a ob ine materii prime furajere durabile i u or de transportat i care se pot depozita, f ina este dup aceea uscat i r cit . În general, f inurile de extrac ie sunt depozitate în silozuri. În prezent, ambalarea în pungi este limitat la cazuri excep ionale. Pentru a evita lipirea f inurilor de extrac ie de peretele silozului, este o practic obi nuit s se adauge un agent anti-aglomerant (printre altele, argila mineral ). Acest lucru este în special necesar atunci când silozurile ating în l imi considerabile. Agen ii anti-aglomeran i utiliza i sunt cei admi i prin legisla ia privind furajele. 2) RAFINAREA Uleiurile brute ob inute prin presare i/sau extrac ie sunt uneori utilizate direct în scopuri alimentare i furajere. Totu i, în majoritatea cazurilor, uleiurile brute sunt rafinate într-un proces în mai multe etape. Uleiurile brute ar putea con ine substan e i resturi de componente care sunt nepl cute ca gust, stabilitate, aspect i miros sau care pot interfera cu prelucrarea ulterioar . Aceste substan e i resturile de componente includ particule de semin e, fosfatide, carbohidra i, proteine i urme de metale,
5
pigmen i, cear , produse de oxidare a acizilor gra i, hidrocarburi aromatice policiclice i reziduuri de pesticide. Specifica iile interne elaborate de sectorul uleiurilor i gr similor stipuleaz c uleiurile brute trebuie s îndeplineasc anumite cerin e de calitate. De fapt, aceasta este o etap esen ial pentru a asigura faptul c , în procesul de rafinare a materiei prime, uleiul rafinat complet este adecvat pentru consumul uman. Scopul rafin rii uleiurilor i gr similor comestibile este de a înl tura acizii gra i liberi i alte substan e, men inând totodat valoarea nutri ional i asigurând calitatea i stabilitatea produsului final. Rafinarea chimic /alcalin i cea fizic urmeaz etape de procesare similare, dar difer în modul în care acizii gra i liberi sunt elimina i (a se vedea mai jos). 2.1. Demucilaginarea Uleiurile brute care au niveluri relativ ridicate de fosfatide pot fi demucilaginate înainte de rafinare pentru a înl tura majoritatea acelor componente fosfolipide. În timpul procesului de demucilaginare, uleiul brut este tratat cu o cantitate limitat de ap i acizi, pentru a hidrata fosfatidele i apoi le separ prin centrifugare. Dup procesul de demucilaginare, uleiul brut este uscat. Uleiul din boabe de soia este uleiul care se demucilagineaz cel mai frecvent. La f in se poate ad uga gum (sau lecitin brut ). 2.2. Neutralizarea Neutralizarea alcalin reduce con inutul urm toarelor componente: acizi gra i liberi, produse de oxidare a acizilor gra i liberi, proteine reziduale, carbohidra i, urme de metale i o parte din pigmen i. Uleiul este tratat cu o solu ie alcalin (sod caustic ) care intr în reac ie cu acizii gra i liberi prezen i i îi transform în s ruri de acizi gra i (s pun). Amestecul permite atunci separarea fazei de ulei eliberat de acidul gras care plute te deasupra de faza de strat de s ruri, solu ie alcalin i alte substan e, care este evacuat. Uleiul este apoi sp lat cu ap pentru a înl tura s rurile, solu ia alcalin i alte substan e, când este gata pentru procesul de decolorare sau dezodorizare.
Stratul inferior de s ruri i alte substan e, care este eliminat din ulei, este un material solid amestecat cu ni te ap . Un procent mare din acesta îl reprezint s rurile de acizi gra i, care pot fi ad ugate la f in (înainte de pr jire, nivelurile de includere sunt de obicei de 1,5%) i vândute produc torilor de s pun sau pot fi tratate cu acid (acid sulfuric) pentru a elimina acizii gra i din con inut. Ace tia sunt folosi i pentru furaje, dar i pentru fabricarea s punului sau a lumân rilor. Neutralizarea ca mod de eliminare a acizilor gra i liberi este unic pentru rafinarea chimic i absent în cazul rafin rii fizice. 2.3. Refrigerarea Refrigerarea este un proces prin care ceara este cristalizat i înl turat printr-un proces de filtrare, pentru a evita m tuirea frac iunii lichide la temperaturi mai reci. Diatomitul, în mod normal utilizat ca agent de filtrare, este o roc mineral de sedimentare biologic din care sunt scoase componentele organice prin tratament termic. Turta de filtrare care rezult din procesul de filtrare const în ulei, cear i agent de filtrare. Turta de filtrare poate fi reciclat la dispozitivul de pr jire i ad ugat la furaj (instala ie de presare/rafinare integrat ) sau este vândut ca materie prim furajer (rafinare autonom ). Termenul „refrigerare” a fost ini ial utilizat cu zeci de ani în urm , când uleiul din semin e de bumbac a fost supus la temperaturi de refrigerare pentru a realiza acest proces. Procesele
6
de refrigerare care utilizeaz temperatura de controlare a cristaliz rii sunt efectuate pe ulei de floarea soarelui i de porumb. Un proces similar, denumit deparafinare, este utilizat pentru a cur a uleiurile care con in urme de agen i de m tuire. 2.4. În lbirea Scopul în lbirii (sau al decolor rii) este de a reduce nivelurile de pigmen i cum ar fi carotenoidele i clorofila, dar acest tratament elimin reziduurile de fosfatide, s punuri, urme de metale, produse de oxidare i proteine. Aceste urme de componente intervin în procesarea ulterioar . Acestea reduc calitatea produsului final i sunt eliminate prin adsorb ie cu argil activ i siliciu. În instala iile de m cinare/rafinare, praful de în lbire utilizat este reintrodus în f in . Praful de în lbire ob inut din plante pure de rafinare i/sau de înt rire, care pot con ine nichel, este exclus din procesul de reciclare a materiilor prime furajere i este eliminat din lan ul furajer. Dac sunt prezente hidrocarburi aromatice policiclice, se va utiliza carbonul activ pentru eliminarea acestora. Dozarea acestor agen i de adsorb ie trebuie adaptat pentru a asigura eliminarea substan elor specifice. Argila de în lbire care con ine toate aceste substan e este separat prin filtrare i eliminat din lan ul alimentar. 2.5. Dezodorizarea Dezodorizarea este un proces de distilare a aburului în vacuum prin care se elimin componentele relativ volatile care genereaz arome, culori i mirosuri nedorite în gr simi i uleiuri. Este un proces fezabil datorit diferen elor mari de volatilitate între aceste substan e nedorite i trigliceride. Scopul dezodoriz rii, în cazul în care nu a avut loc o etap preliminar de rafinare chimic , este de a reduce nivelul de acizi gra i liberi i de a elimina mirosurile, aromele alterate i alte componente volatile, cum ar fi pesticidele i hidrocarburile aromatice policiclice, printr-un mediu de deburare. Executarea atent a acestui proces va îmbun t i, de asemenea, stabilitatea i culoarea uleiului, men inând totodat valoarea nutri ional . În func ie de timpul de ac ionare al echipamentului de dezodorizare, procesul este efectuat în vid (0,5 - 8 mbari) i la temperaturi cuprinse între 180 ° - 270 °C i utilizând un mediu de deburare, cum ar fi aburul sau nitrogenul, deoarece substan ele care genereaz mirosuri i arome sunt de obicei volatile. Condi iile sunt adaptate în aceste intervale, astfel încât s asigure eliminarea substan elor specifice. Înl turarea ulterioar a proteinelor se realizeaz în aceast etap . Executarea atent a acestor patru etape de procesare asigur faptul c uleiurile rafinate integral de in bune calit i organoleptice i fizio-chimice. Nivelul de eliminare a proteinelor este de importan major pentru absen a reac iilor alergice.
7
3) MODIFICAREA ULEIURILOR I A GR SIMILOR 3.1. Hidrogenarea Hidrogenarea este procesul prin care se adaug hidrogen direct în punctele de nesaturare ale acizilor gra i. Scopul hidrogen rii este de a ob ine uleiuri i gr simi cu profiluri specifice de topire sau stabilitate oxidativ , prin reducerea substan elor nesaturate cu dubl leg tur în procesul de ob inere a uleiului. Deoarece hidrogenarea transform trigliceridele nesaturate în unele saturate, acest proces transform uleiurile lichide în form semi-solid , pentru o mai mare utilitate în anumite scopuri alimentare. Hidrogenarea se realizeaz prin reac ionarea uleiului cu hidrogenul în prezen a c ldurii i a catalizatoarelor de metale, cum ar fi nichelul. Calitatea uleiului ob inut în etapa de hidrogenare trebuie s fie curat , deoarece impurit ile pot reac iona cu catalizatorii în timpul procesului. Cerin a minim de calitate a uleiurilor utilizate în procesul de hidrogenare este uleiul neutralizat i decolorat, dar anumi i procesatori utilizeaz chiar uleiuri rafinate integrate ca ulei de alimentare. 3.2. Interesterificarea Un profil de topire mai bun al procesului de ob inere a uleiului/gr simii poate fi ob inut de asemenea prin interesterificare, care este definit ca schimb de acizi gra i din diferite gr simi/uleiuri pe baz de glicerol. Exist dou tipuri de procese de interesterificare: chimice i enzimatice. Interesterificarea chimic în prezen a catalizatorilor bazici, cum ar fi metoxidul de sodiu, determin rearanjarea non- selectiv sau aleatorie a acizilor gra i. Interesterificarea prin utilizarea lipazelor imobilizate este cel mai adesea efectuat în industrie datorit faptului c modific selectiv pozi ia acizilor gra i în trigliceride. Dup hidrogenare sau interesterificare, produsul ob inut este în lbit (dac este necesar) i (re)dezodorizat. 3.3. Frac ionarea Procesul de frac ionare const în eliminarea substan elor solide prin cristalizare controlat i tehnici de separare care implic utilizarea solven ilor sau a prelucr rii uscate. Frac ionarea uscat cuprinde tehnicile de refrigerare i de presare i este cea mai des practicat form de frac ionare. Ea se bazeaz pe diferen ele din punctele de topire i solubilitatea trigliceridelor pentru a separa frac iunile de ulei. 3.4. Presarea este un proces de frac ionare utilizat uneori pentru a separa uleiurile lichide de gr simea solid . Acest proces separ uleiul lichid de frac iunea solid prin presiune hidraulic sau prin filtrare în vacuum. Este utilizat în sectoarele comerciale pentru a produce untul solid i gr simi specializate din uleiuri, cum ar fi uleiul de palmier sau uleiul de sâmburi de palmier. Schemele proceselor tehnologice de mai jos reprezint respectarea proceselor principale puse în aplicare:
• presarea • rafinarea • procesarea în aval
8
Materiile prime furajere specifice sunt eviden iate în schemele proceselor tehnologice. Cu toate acestea, produsele alimentare cum ar fi lecitina i uleiurile rafinate nu sunt furaje, dar ele pot fi folosite i ca furaje.
9
10
11
12
d) Evaluarea riscurilor 1. FEDIOL a efectuat o evaluare a riscurilor privind siguran a lan ului
furajer pentru urm toarele culturi: • boabe de soia • semin e de rapi • semin e de floarea soarelui • fructe de palmier i sâmburi de palmier • nuc de cocos
2. FEDIOL a coordonat evaluarea riscurilor privind siguran a lan ului furajer dup cum urmeaz : 2.1. În func ie de con inutul de ulei al culturii, FEDIOL a elaborat o schem
care cuprinde urm toarele elemente ale lan ului: cultivarea recoltei, depozitarea i…