Andrei Rosu - Alergand cu Mos Craciun

8/22/2019 Andrei Rosu - Alergand cu Mos Craciun

http://slidepdf.com/reader/full/andrei-rosu-alergand-cu-mos-craciun 1/52

A N D R E I R O Ş U

Toate fondrieroenite din nzarea

aeti eBookor fi donate

ALERGÂNDCU

MOȘ CRĂCIUN MARATON la polul nord



cuvâNT îNAINTEVictor Hănescu

INTRODucEREÎn memoria lui eodor Negoiță

DEspRE

Andrei Roșu

pRImul mEu mARATONLa Polul Nord!

cupRINs



5ANDREI ROşU

Susțin undația HOSPICE Casa Speranței pentru că au o misiunecară, demnă de admirație. În amiia oricui pot exista cazuri depersoane care sueră de boi incurabie, iar aptu că o organizație îșidedică toată activitatea pentru acești oameni este impresionant. Caorice undație, are nevoie de suportu ceor din jur, iar eu sper să îi potsusține de ecare dată când am ocazia.

Sunt oarte impresionat de povestea ui Andrei Roșu. Oamenii caAndrei te ac mândru de aptu că ești român și, totodată, te inspiră.Este impresionant cum un om reușește să își depășească imitee și săsdeze orice ege a rii. Numai oamenii puternici psihic și zic potatinge aste de perormanțe, iar Andrei pentru mine reprezintă vâruexistenței umane. Am simțit nevoia să îi arăt aprecierea și primuucru care mi-a venit în minte a ost să cumpăr, în cadru unei icitații

organizate pentru susținerea HOSPICE, tobee cu care a cântat aPou Nord. Au ocu or de onoare în iving și sunt o sursă simboicăde ambiție și auto-depășire.

Îi doresc ui Andrei să doboare în continuare recorduri personae șimondiae și să rămână a e de ericit cum este acum. Această cartemerită citită de ecare dintre noi și sper să inspire cât mai muțioameni.

cuvâNT îNAINTE

Victor Hănescu estece mai bun tenismenromân a momentuuiși ocupă poziția 63 încasamentu ATP.

Născut în 1981, Victoreste jucător proesionistde tenis încă din anu

2000, iar în 2009 aocupat ocu 26 încasamentu ATP - cemai bun rezutat acarierei de până acum.

vIcTORhănescu



8 INTRODUCERE

În memoria lui eodor Negoiță, primul explorator român ajuns la Polul Nord.

INTRODucERE

Înainte de toate, îți muțumesc că ai cumpărat această carte eectronică.Dacă nu ai cumpărat-o, ci ai primit-o cadou sau a ajuns a tine dintr-osimpă întâmpare, îți muțumesc pentru curiozitatea de a o citi.

Dacă ar trebui să mă descriu în câteva cuvinte, aș spune că sunt unom obișnuit care reaizează ucruri (considerate de muți oameni)neobișnuite. Pentru mine, acestea au devenit normaitate, parte din

viața mea, din visee mee, din ceea ce mi-am propus să ac, să devinsau să am pentru a împinit.

Dar viața mea nu a ost întotdeauna așa. De mute ori a trebuit să începde a zero. Fie că a ost vorba despre o reație, o școaă, o ormație,un hobby, o carieră, un coectiv de coegi, un grup de prieteni sau unproiect important. De ecare dată, oricât de diciă ar ost situația

în care mă aam, am ost savat de dorința puternică de a îmi reaiza visee.

Am constatat că noi, oamenii, suntem capabii de ucruri extraordinare,chiar și atunci când viața nu ne-a înzestrat cu caități de atet, taent deartist, creier de savant, amiie bogată, societate perectă sau noroc cucaru. Putem reuși când nimeni nu ne acordă vreo șansă sau un sprijinsubstanția. În juru nostru sunt atât de mute exempe de reușită,

încât am ost întodeauna convins că succesu nu este o întâmpare șică merită să visez departe și să ac tot ce îmi stă în putință pentru aavea succes în ceea ce îmi propun.

Această carte este despre aergare, despre o căătorie rumoasă,despre ce mai nordic și cool (a propriu) concurs din ume, despreoameni rumoși, întâmpări memorabie și, nu în utimu rând, despredepășirea imiteor și despre temerie pe care a trebuit să e înruntpentru a ajunge a Pou Nord. Am început prin a aerga, gââind, maxim un kiometru, iar dupăcâteva uni eram în țara ui Moș Crăciun, a -40 de grade. Și, doi ani maitârziu, în Cartea Recordurior, pentru „ce mai rapid timp de naizare

Primul român carea atins Polul Nord(1995).

A fondat șicondus primastație româneascăpermanentă decercetare și exploraredin Antarctica (StațiaLaw-Racoviță),inaugurată în 2006.

Fondatorul primuluiprogram românesc decercetări polare (1987).

Doctor în chimie, tezade doctorat „Controlulpoluării în Arctica șiAntarctica”.

Directorul InstitutuluiRomân de CercetăriPolare.

TEODORnegoiță1947-2011



9ANDREI ROşU

a circuituui 7 maratoane și 7 utramaratoane pe cee 7 continente” –dar asta este ată poveste!

Recitind aceste rânduri, trăiesc cu senzația că este vorba despreatcineva...

Scriam mai sus că am o muțime de temeri; unee sunt chiar obii.Frica de zboru cu avionu. Frica de înățime. De cutremure. Teama dea vorbi în pubic. De a ridico. Teama de schimbare. Frica de câini.Neiniștea pe care o simt când îmi ac anaizee și mi se ia sânge. Teamade boi. De spitae. De doctori. De accidente. De o moarte stupidă.De pierdere a ceor dragi. De inractori. De vioențe. De oameniiresponsabii. De a nu apuca să e spun ceor a care țin cât de mut îiiubesc. De singurătate. De o bătrânețe deprimantă. Frica de eșec. Știucă nu voi scăpa niciodată de temerie mee, de aceea mi-am propus sămă împrietenesc cu ee.

Viața mea s-a schimbat odată cu venirea pe ume a primuui nostrucopi, Aex. A ost decicu de care aveam nevoie pentru a schimbaceva în viața mea. Pentru a îmi reaiza noi și noi vise, care să mătransorme în ceea ce vreau să devin – un mode inspiraționa, atâtpentru copiii mei cât și pentru oamenii care găsesc în povestea mea osursă de motivație.

În utimii ani mi-am redescoperit curiozitatea, dorința de cunoaștereși de transormare pe care e aveam copiărie. Aergarea a devenitinstrumentu meu de dezvotare personaă, care m-a discipinat, mi-adat energia necesară pentru a ace ucuri și mi-a imprimat dorința de adeveni un tată mai bun, un soț mai bun, un coeg mai bun, un prietenmai bun, un român mai bun, un om mai bun.

Până nu demut, preeram să cred că totu este perect și că probemeeatora nu au de ce să mă aecteze și să mă consume emoționa. Măsimțeam stânjenit de ecare dată când primeam câte un e-mai în carese cerea sprijin pentru un copi sau adut care avea nevoie de ajutorpentru o operație, un transpant sau donare de sânge. Inventam tot



11ANDREI ROşU

eu de scuze, apoi dădeam mai departe mesaju și îmi spuneam: gata,mi-am ăcut datoria, poate că mesaju va ajunge a vreun miionarantrop…

În nicio țară, oricât de dezvotată, statu nu îi poate ajuta pe toți ceiaați în suerință. De mute ori, există pacienți care nu au nevoie doar

de medicamente sau de un tratament costisitor, ci – mai aes – deoameni care să e zâmbească, să îi încurajeze și să îi îmbrățișeze. Dinericire pentru prezentu și viitoru nației noastre, există români careau înțees (cu mut timp înaintea mea) că viața înseamnă și impicaresociaă. A dona sau a vountar pentru o undație nu trebuie să e unmotiv de a te bate cu cărămida în piept sau să constituie o excepție, ciar trebui să devină o reguă – o premisă pentru o societate sănătoasă,normaă, spre care tindem și pe care ne-o dorim cu toții.

Cine a ținut în brațe un copi oran sau a ost ținut de mână de cătreun pacient care mai are de trăit doar câteva săptămâni, știe a ce m-amreerit în rândurie de mai sus și înțeege decizia mea de a sprijininumeroase cauze sociae. Depinde doar de noi tipu de societate încare vrem să trăim: una cinică, în care nu ne pasă de cei care suerăîn juru nostru sau una în care ecare dintre noi ace ceva pentru a îiajuta pe cei mai puțin norocoși.

Cea care m-a ajutat să deschid ochii și să îmi doresc o puternicăimpicare sociaă a ost undația Hospice Casa Speranței. În noiembrie2010 am ost invitat a centru de îngrijire paiativă din Brașov, am ieșitdin zona de conort și am discutat cu pacienți aați în aza terminaă a

vieții or, iar viața mea s-a schimbat pentru totdeauna.

Această carte este eu meu de a muțumi echipei Hospice și de acontribui a construirea ceui mai mare și modern centru de îngrijire

paiativa din București. Împreună cu recunoștința mea; mă ajutați său un om mai bun și să dau sens și vaoare aergărior mee!



14 DESPRE

DesPRe AnDRei RoȘu

37 ani / căsătorit / 2 copii / manager de proiecte / atlet de anduranță– ultra maraton și ultra triatlon / susținător de proiecte sociale /

percuționist amator / vorbitor public / blogger inspirațional / deținător de recorduri naționale și mondiale / membru al cluburilor internaționalede maraton „7 Continente” și „Grand Slam” / organizator de evenimentesportive. Și multe altele.

RECORDURI:

Record mondia, omoogat atât de Cartea Recordurior cât și deAcademia Recordurior Mondiae, pentru impul cel mai rapid dealergare a 7 maratoane și 7 ultramaratoane pe 7 continente.

Premieră mondiaă: Andrei Roșu este primu om din ume care acântat a tobe a Pou Nord.

Recorduri Naționae a aergarea pe șosea, atât pe durata a 24 de ore,

cat și pe distanța a 100 de mie (161 km), stabiite pe parcursu uneiaergări non-stop în scop caritabi desășurate între Brașov și Bucureștiîn noiembrie 2011.

PREMIERE NAȚIONAlE:

Primu român participant a Maratonu Pouui Nord și aMaratonu din Antarctica.

Ce mai tânăr român ajuns a Pou Nord.

Primu român membru a cuburior „7 Continente” și „GrandSam”.

Primu român care a terminat o competiție Doube Iron (7.6km înot, 360 km bicicetă, 84 km aergare, în maxim 36 de ore).

Primu român caicat a naa campionatuui mondia deTripu Ironman (11.4 km înot, 540 de km bicicetă, 126 kmaergare).

Primu român aat în circuitu mondia de utra triaton.

Câștigător a Tower Center Up Run 2013 – primu concurs dinRomânia de aergare pe scări.

Primu român care a reușit traversarea integraă și ără oprire aacuui Snagov (15 kiometri).



15ANDREI ROşU

POVESTEA DIN SPATElE RECORDURIlOR

Fost membru a ormației de muzică pop din anii ’90 „Gaz pe Foc”,Andrei Roșu ucrează, din 2002, într-o companie mutinaționaă, înprezent ca Management & Strategy Consutant – cu nominaizări șipremii pentru proiecte proesionae a Gaa Societății Civie sau GaaPremiior de Exceență în Resurse Umane.

În ianuarie 2010, Andrei Roșu a decis să acă o serie de schimbări în

viața sa și să devină un mode pentru băiețeu său, atunci în vârstă deun an, și să aerge primu său maraton. Fără a avea istoric ca sportiv,a reușit să termine cu succes Maratonu Pouui Nord (apriie 2010),în ciuda condițiior meteo extreme. E a devenit primu român caretermină un aste de maraton și, totodată, ce mai tânăr român care aatins până în prezent Pou Nord geograc.

După această performanță, Andrei Roșu a alergat 7 maratoane pe 7

continente, în mai puțin de un an (iuie 2010 – iunie 2011), deveninda 50-ea om de pe panetă care intră în cubu „Grand Sam”, aaergătorior care au terminat un maraton atât a Pou Nord cât și pecee 7 continente.

Pe parcursu cursei de 100 de kiometri din Antarctica (decembrie2010), ui Andrei Roșu i-a venit ideea aergării a 7 utramaratoane pecee 7 continente. Eortu său, materiaizat în peste 10.000 de kiometriparcurși a antrenamente și în competiții ociae, a ost recunoscut

de către Cartea Recordurior și Academia Recordurior Mondiae înmartie 2012.

Încercărie sae îndrăznețe au ost întrerupte deiberat în august 2011,pentru ca Andrei să se poată impica în procesu de babysitting șischimbat scutecee ceui de-a doiea copi a său, Ema. Asta nu -aîmpiedicat să stabiească recordu naționa a aergarea pe șosea, atâtpentru 24 de ore cât și pentru 100 de mie (161 kiometri).

Andrei Roșu este donator benevo de sânge și un undraiser extremde activ, sprijinind numeroase proiecte sociae și undații. Jumătatedin veniturie sae provenite din activitatea de vorbitor pubic suntdirecționate către cauze sociae.



17ANDREI ROşU

Temee preerate abordate în discursurie sae pubice sunt:

Stabiirea și atingerea obiectiveor;

Managementu timpuui, a proiecteor și a schimbării;

Productivitatea;

Adoptarea deciziior;

Cutura organizaționaă, branding-u intern și ce persona;Vânzărie și undraising-u;

Perormanța în orice domeniu.

Andrei Roșu este impicat și în numeroase programe și proiecteeducaționae, și participă recvent – pro bono – a evenimenteorganizate în școi, icee și universități.

Bogu său va ajunge curând a jumătate de miion de vizitatori,devenind ce mai citit bog a unui sportiv amator român.

În octombrie 2010, povestea ui Andrei Roșu a ăcut o impresieexceentă asupra pubicuui prezent a TEDx București și, în 2012,Andrei Roșu a devenit primu român invitat să susțină un nou discursTED, participând a TEDx Reghin.

Continuându-și pasiunea și impicarea sociaă, Andrei Roșu a reușit săorganizeze, împreună cu un at aergător de succes - Gabrie Soomon,prima și cea mai de succes patormă de running & undraising dinRomânia - Transmaraton (www.transmaraton.org). Primee douăediții, desășurate în 2012 și 2013, au reușit să strangă pentru proiecteesociae susținute aproximativ 300.000 RON.

Proiectee sae sportive incud și ate premiere naționae: în martie2013 Andrei Roșu a terminat Doube Iron Forida, un utra triaton

desășurat non-stop în imita a 36 de ore și care a incus 7.6 km înot,360 km bicicetă și 84 km aergare... în ciuda aptuui că Andreiîncepuse ecțiie de înot și de cicism de abia cu un an înainte!

Următoarea provocare: Tripe Iron Word Championship (Mexic),20-23 noiembrie 2013. Acest utra triaton presupune 11.4 km înot,540 km bicicetă și 126 km aergare. Și, cu siguranță, Andrei Roșu nuse va opri aici!



20 PRIMUL MEU MARATON. LA POLUL NORd!

LocAțieCamp Barneo, PolulNord (90 de gradelatitudine nordică)

pERIOADAAprilie

DisTAnțA42.2 km

TERENGheață și zăpadă (1-30cm)

TEmpERATuRA

Între -28 și -40º C

TAXA DE îNscRIERE11.900 EURO

PARTiciPAnți30-35

PRiMA eDiție2002

WEBsITEnpmarathon.com

pRImul mEu mARATON.lA pOlul NORD!

DesPRe cuRsă

Era toamna ui 2009. Trecuseră aproape zece ani de când începusemsă ucrez într-o mutinaționaă, trei de când mă căsătorisem și unu decând eram tată. Aveam zece kiograme în pus și, din cacuee mee,peste treizeci de ani aș cântărit mai mut de 0,1 tone.

Canapeaua era ocu în care îmi petreceam majoritatea serior, dupăo zi oarte ungă de ucru sau după un sârșit de săptămână în careprincipaee activități erau mersu a hipermarket sau treburie casnice.Priveam a teevizor ce puțin trei ore, navigând conștiincios printresutee de canae. Consumu de bere era de o doză pe oră, iar miezunopții mă găsea într-o stare avansată de somnoență, dar reuzând săînchid ochii. Aceeași me, aceeași talkshow-uri, aceeași recame –dar asta conta mai puțin. Privitu a teevizor era terapia mea pentru auita de termenee imită de a birou și de criza economică mondiaă.

Deși mă simțeam cât se poate de comortabi în această situație, o voce interioară – destu de timidă – îmi spunea că trebuie să ac oschimbare. Nu prea înțeegeam de ce. Aveam casă, aveam mașină,aveam amiie, aveam o sujbă, păteam a timp ratee, aveam o sănătatedestu de bună - chiar dacă răceam a ecare 2-3 uni. De ce ar trebuitsă schimb ceva? Totuși, acest sentiment persista, dar nu știam ce să ac.Aș preerat să se întâmpe ceva sau să vină cineva cu o souție. Eram

reprezentativ pentru denția dată de Einstein nebuniei, ăcand zi de ziaceași ucru și așteptând rezutate dierite.

Într-o seară, în timp ce priveam a teevizor, u meu Aex s-acățărat pe canapea și s-a așezat ângă mine. Eu butonam de zorteecomanda, încercând să găsesc ceva interesant de văzut. Aexmi-a uat teeonu mobi, crezând că este o teecomandă, și aînceput să butoneze și e, privind ericit spre mine și așteptândeicitări din partea mea. Imitându-mă, Aex m-a ăcut să

reaizez că e va deveni ceea ce va vedea a persoana de ângă e.Mi-am dat seama că nu voi putea să îi cer să aibă o viață activă, dacăeu voi sta în continuare pe canapea. Sau să am pretenția să mănâncesănătos, dacă eu voi avea în arurie junk ood . Sau să își descopere

visee și pasiunie dacă eu nu voi ace asta.




Acea a ost momentu în care am decis să îmi schimb viața. Nuștiam cum, dar important era că mă trezisem. Și asta m-a ăcut, cusiguranță, deschis a oportunităție care urmau să apară. Prima dintreee a ost un e-mai primit de a o coegă, care știa că sunt rigurosși mi-a trimis, în guma, un ink despre un maraton. la Pou Nord!Prima mea reacție a ost, conorm obișnuinței, de a șterge ace mesaj.

Dar ceva m-a oprit. Mi-am amintit de zecie de cărți de aventură pecare e citeam în copiărie și care mă duceau cu gându oarte departe,dorindu-mi să exporez oceanee, deșerturie, munții și toate ocurierumoase de pe Pământ. Nu știu de ce, dar acea dorință se pierduse pemăsură ce am crescut și am ost amiiarizat cu viața reaă. Însă acum,recitind de câteva ori articou despre ace maraton, am simțit din ceîn ce mai mut că trebuie să ajung a Pou Nord.

Nu știam ce presupune un maraton. Nu știam ce presupune o competițiedesășurată în condiții arctice. Nu știam cât costă participarea a o astede aventură și, după ce am aat bugetu necesar, nu știam de undeaș putea procura o aste de sumă, astronomică pentru posibiitățiemee. Dar toate astea contau mai puțin. Imaginea mea aterizând aPou Nord, termind cu bine maratonu, întorcându-mă ericit acasă șipovestind amiiei despre cee întâmpate era atât de vie încât am ostsigur că voi depăși orice obstaco pentru a ajunge acoo.

Această experiență era o ocazie exceentă de a mă schimba. Știam cănu aș putut să termin maratonu de a Pou Nord dacă nu m-aș transormat într-o persoană care să poată ace acest ucru. Știam, deasemenea - din toate cărție scrise de oameni de succes - că sunt câtevaucuri pe care trebuie să e ac pentru a îmi atinge obiectivee.

În primu rând, să mă trezesc devreme. De reguă, în timpu săptămâniide ucru nu mă ridicam din pat mai devreme de 8 – chiar dacă aarma

suna a 7 – iar sâmbăta și duminica mă găseau enevind până aproapede prânz. Acest program nu mi-ar permis să mă antrenez, așa cănoua oră de trezire urma să e 5. Primee zie de trezit a aceastaoră au ost aproape catastroae. Începuse iarna, aară era întunericiar temperaturie scăzuseră cu mut sub zero grade. Era atât de binesub papumă încât nu aș coborât de acoo dacă nu mi-ar venit înminte motivu pentru care ăceam asta și rica de eșec – știam că potchiar muri dacă mă duc nepregătit a ace maraton. Pentru a îmi ace

viața mai ușoară, ooseam câteva trucuri: îmi pregăteam din searaprecedentă ucrurie de care aveam nevoie a doua zi dimineață; îmiăsam pe noptieră iPod-u, potrivit a un cântec care să mă energizezede îndată ce suna aarma; uam cina mut mai devreme decât de obicei;pecam a cucare odată cu u meu – practic, dormeam mai mut și



23ANDREI ROşU

mai bine decât înainte, dar ideea de a mă trezi a 5 nu îmi surâdeadeoc. Din ericire, după o săptămână de program matina m-amobișnuit cu deșteptarea a o aste de oră și de mute ori mă trezeamînainte de zgomotu aarmei.

Una dintre descoperirile ăcute pe parcursul experienței mele a ost aptul că alergam total incorect. Capul aplecat, corpul arcuit, mâinileținute haotic, mușchii eței încordați, pumnii strânși, respirațienecontrolată. Nici nu e de mirare că obișnuiam să gââi după doitreikilometri, ceea ce îmi anula în mare măsură plăcerea de a alerga șidorința de a ace mișcare mai des. Câteva clipuri de pe internet culecții și tehnici de alergare au ost suciente pentru a mă convinge că

trebuie să reînvăț cum să pun un picior în ața celuilalt, pentru a avea o postură corectă, a economisi energia și a termina cu bine un maraton.

În ceea ce privește programul de antrenament, în pregătirea primuluimeu maraton am apelat la unul destul de relaxat, care să îmi permităsă merg în continuare la birou și să am sucient timp pentru amilieși pentru toate aspectele logistice ale experienței mele arctice. Mai

jos puteți găsi programul aerent celor 9 săptămâni de dinaintea

maratonului. Nu a ost cel mai deștept program, dar a uncționat! Săptămâna 9 (814 eb.)Ziua 1: 15 km (banda)Ziua 3: 8 km (exterior)Ziua 5: 8 km (exterior)

Săptămâna 8 (1521 eb.)Ziua 1: 20 km (banda)

Ziua 3: 10 km (exterior)Ziua 5: 10 km (exterior)

Săptămâna 7 (2228 eb.)Ziua 1: 25 km (banda)Ziua 3: 10 km (exterior)Ziua 5: 10 km (exterior)

Săptămâna 6 (17 mart.)Ziua 1: 33 km (exterior)

Ziua 3: 10 km (exterior)Ziua 5: 10 km (exterior/camera

rigorică)

Săptămâna 5 (814 mart.)Ziua 1: 36 kmZiua 3: 12 km (exterior)Ziua 5: 10 km (exterior)

Săptămâna 4 (1521 mart.)Ziua 1: 30 km (exterior)

Ziua 3: 12 km (exterior)Ziua 5: 8 km (exterior)

Săptămâna 3 (2228 mart.)Ziua 1: 24 km (exterior)Ziua 3: 8 km (exterior)Ziua 5: 6 km (exterior)

Săptămâna 2 (29 mart. – 2 apr.)Ziua 3: 10 km (exterior)

Săptămâna 1 (310 apr.)Ziua 1: 6 km (exterior)Ziua 4: Maratonul Polului Nord

sTRATEGIE DE ANTRENAmENT




Una dintre deciziile înțelepte pe care leam adoptat în perioada

antrenamentelor pentru primul meu maraton a ost de a apela lasprijinul unui nutriționist. Un eort intens nesusținut de o dietăcorespunzătoare miar scăzut șansele de reușită și miar

ăcut recuperarea mult mai dicilă.

Din ericire, lam cunoscut pe doctorul Șerban Damian singurul nutriționist sportiv din România acreditat de Comitetul Internațional Olimpic – care mia recomandat o dietă oarte

ecientă și adaptată preerințelor mele culinare de la acea vreme. Ma bucurat aptul că a ost concepută plecând de la ceea ce eradeja bine în alimentația mea și, nu în ultimul rând, că a încăput

pe o singură pagină...

Pe scurt, ără a intra în detalii pentru ecare aliment în parte(cantități, calorii, etc.)

Masa #1: pâine (graham, integrală), miere, lapte

degresat, banane Masa #2 (gustare): stade, migdale, mere. Masa #3: pui (sau curcan), salată, pâine (integrală),

pila (sau asole verde). Masa #4 (gustare): iaurt, brioșă (sau biscuiți și lapte

ori suc proaspăt de ructe). Masa #5: pește (somon, păstrăv, șalău, ton) sau vită,

cu carto natur și salată.

Masa #6 (gustare): pâine integrală, brânză (saubrânzică de casă), compot (caise sauananas).

Printre aceste mese, trebuia să mai strecor diverse concentrate proteice, pentru reacerea cât mai rapidă a musculaturii.

Dieta conținea aproximativ 2700 calorii și un raport carbohidrați– proteine – grăsimi 552025.

DIETA



25ANDREI ROşU

Apoi, să îmi fac un plan. Ce presupunea pecatu a Pou Nord? Cepași ar trebuit să parcurg pentru a ajunge acoo? În prima ază, ampornit cu panu de a momentu prezent, dar m-am ovit - pe hârtie- de o muțime de obstacoe: bani, timp, condiție zică, echipament,knowhow. Așa că am decis să ac acest pan pornind de a na șiparcurgând în ordine invers cronoogică, de a Z a A, pașii necesari

pentru a termina cu bine experiența mea poară. Finau acestui panera visu meu: contextu din viitoru apropiat în care mă vedeamdevenind at om, capabi de a atinge un obiectiv atât de îndrăzneț camaratonu de a Pou Nord.

A reieșit un pan oarte simpu: am muțumit tuturor ceor care m-ausprijinit pentru a ajunge a Pou Nord; am revenit acasă, ericit, dupăo săptămână antastică petrecută a Pou Nord; am aergat maratonu

de a Pou Nord; am ajuns a Pou Nord; am pecat spre Pou Nord;mi-am acut bagaju; am acut utimu antrenament de dinainte depecare și eram într-o ormă oarte bună; am dat jos baastu, săbind10 kiograme; am reușit prima mea aergare de 30 de kiometri; ampătit taxa de participare a concurs; am trecut granița distanței de 25de kiometri; am păstrat ritmu săptămâna de trei antrenamente; amtestat echipamentu într-un depozit rigoric; am găsit echipamentpentru condiții poare; am discutat cu exporatori și apiniști româniamiiarizați cu condițiie de temperatură extreme; am primit răspuns

pozitiv de a câțiva potențiai sponsori; mass-media a ost interesatăde subiect și a început să î promoveze; am trimis mii de e-mail -uricătre potențiai sponsori; am găsit pe net un program de antrenamentpentru cei care mai au a dispoziție doar trei uni până a primu ormaraton; am anunțat toți cunoscuții că urmează să pec a Pou Nord;mi-am ăcut un bog; am uat acordu unui cardioog de a aerga; mi-am scris un pan.

Și, nu în utimu rând, să respect planul. Trezitu în ecare zi a 5.Antrenamentee. Bogu. Reația cu mass-media. Pecatu a timp dea birou (pentru asta, am ăcut un curs de management a timpuuiși am devenit mai productiv, concentrând toate proiectee gree șimai puțin apetisante în prima parte a ziei, când eram pin de energieși aveam creieru odihnit). Găsirea de inormații despre nutriție,hidratare, aergare, antrenament, menținerea motivației, promovare,echipament, blogging . Etc. Etc. Etc.

A respecta un pan, adică a acționa, mi s-a părut partea cea maisimpă a acestei experiențe, deși cea mai consumatoare de energie,timp și ate resurse. Știind unde urmează să ajung și care sunt pașiinecesari pentru a reaiza asta, m-a ajutat să u extrem de motivat și de



Aici este depozitulmondial de semințe



27ANDREI ROşU

concentrat pe acțiunie panuui meu. Practic, toate deciziie mee auost uate răspunzând a o întrebare oarte simpă: are această decizielegătură cu visul meu ?

Înainte de a scrie această carte am recitit ceea ce am postat pe bogîncepând din ianuarie 2010, când am ăcut pubic panu de a aerga

a Pou Nord. Încă de a începutu postărior mee, am tratat bogu cape un jurna și am ost sigur că, dacă î voi împărtăși, voi avea oartemute de câștigat. Ceea ce scriu va un angajament puternic ață depropria persoană și de cei dragi. Teama de ridico mă va obiga să îmirespect panurie împărtășite pe bog. Îmi voi putea exprima în timprea gândurie, temerie și emoțiie, ceea ce mă va ajuta să îmi păstrezechiibru psihic. Voi avea acces, peste ani și ani, a povestea neateratăa experienței mee poare și voi putea retrăi stărie prin care am trecut.

Voi cunoaște, chiar dacă doar virtua, ați oameni care îmi împărtășescpasiunie. În pus, împărtășirea pe bog a visuui de a ajunge a PouNord mi-a adus o muțime de saturi exceente și ajutor din parteaunor oameni pe care nu îi cunoșteam și cărora e rămân recunoscător.

** Maratonul de la Polul Nord , singurul din lume care se desășoarăintegral pe calota glaciară a Oceanului Arctic, este recunoscut de CarteaRecordurilor ca ind cel mai nordic (90 de grade latitudine nordică) și

desășurat la cea mai joasă temperatură (minimul istoric a ost 40 de grade C/F). axa de înscriere este de 11.900 EURO – cea mai mare dinlume, pentru o competiție de alergare.

Acestea au ost primee inormații pe care e-am aat despre competițiaa care urma să aerg primu maraton din viața mea. Dacă reușeam sămă antrenez bine. Dacă urmam cu strictețe un program de nutrițieadecvat. Dacă săbeam și ajungeam într-o ormă zică oarte bună.

Dacă ăceam rost de onduri și de echipamentu potrivit pentrucondiții arctice.** BlOGUl ȘI PROMOVAREA

Pentru a ajunge a Pou Nord am considerat necesar să mă dezvățde obiceiuri nocive precum umatu, consumu de acoo, statu

peste program, mâncatu înainte de cucare, cucatu târziu, statu pecanapea și privitu a TV. Și să învăț ucruri noi, care să mă ducă îndirecția propusă. De exempu, să ac și să administrez un bog. Suntdeparte de a expert în acest domeniu, dar mă bucur că am găsit unmediu prin care pot să îmi împărtășesc gândurie și experiențee.




În primee 3 uni de activitate ca blogger , am avut aproape 13.000 de vizitatori. Chiar dacă a ora a care scriu aceste rânduri mă apropii de jumătate de miion de vizitatori, cira menționată mai sus rămâne unreper important în viața mea. Muțumesc tuturor ceor care au avutcuriozitatea și răbdarea de a citi materiaee postate!

De asemenea, am primit pe bog oarte mute mesaje de încurajare, careau constituit și rămân în continuare o sursă importantă de motivație.Nu a ost nevoie să bochez sau să șterg vreun mesaj, ceea ce denotăaptu că cititorii boguui meu au oarte mut bun simț.

Bogu a constituit și principaa modaitate prin care mass-media a osta curent cu evouția aventurii mee și prin care m-a putut contacta. Deate, a doar două zie după ansarea din ianuarie 2010 a boguui, am

ost contactat de un jurnaist de a unu dintre cee mai mari cotidienedin țară (muțumesc, Sandra!) și de către reaizatorii matinauui de apostu naționa de radio (muțumesc, Cătăina!). Apoi, a scurt timp,de către teeviziuni.

Viza. Nu este necesară pentru Polul Nord, deci orice persoană cu

drept de intrare în Norvegia – destinatie intermediară – poate ajungenestingherit la Polul Nord. otuși, merită să luați pașaportul cu voi: veți

primi o viză simbolică!

Aclimatizare. Din ericire, iernile din România sunt sucient de reci pentru a ne pune bazele unui antrenament polar. Pentru un conort zicși, mai ales, psihic suplimentar, merită ăcut măcar un antrenament întrun depozit rigoric (4560 de minute, la o temperatura de minus

2530 de grade). Asta ajută oarte mult și la testarea echipamentului.

Cazare. în Svalbard (Norvegia) există hoteluri de top. În schimb, laCamp Barneo, Polul Nord, cazarea concurenților se ace în corturi de 12

persoane. O amintire amuzantă este WCul polar: un butoi de cherosenînpt pe jumătate în calota glaciară. În aer liber.

Asigurare. Există o mulțime de polițe de asigurare. Am optat pentruun urnizor internațional care oeră asigurare ără limită de sumă șievacuare gratuită din orice colț al planetei, indierent de motiv. Plusdespăgubiri pentru întârzierea bagajelor. Asta mia adus aproape douămii de euro dea lungul călătoriilor mele.

Bine De ȘTiuT



29ANDREI ROşU

SPONSORIZĂRIlE

Fără îndoiaă, cea mai diciă parte a aventurii maratonuui de a PouNord a ost găsirea de onduri care să îmi nanțeze atât exorbitantataxă de înscriere cât și transportu, echipamentu, nutriția și muteatee. Aș putut ace de a început o cerere de sponsorizare conducerii

companiei a care ucrez, dar am preerat varianta mut mai diciă,care să mă obige să depun un eort supimentar.

Am cumpărat o bază de date și am trimis cinci mii de e-mai-uri cătrepotențiai susținători (sponsori), din absout toate industriie.

Primee două săptămâni de căutări au ost deprimante. Am primit vreo4.975 de reuzuri (sau ipsă de reacție). Îmi amintesc perect primue-mai cu un răspuns pozitiv, pentru că -am păstrat și î recitesc dincând în când...

Andrei, Am hotărât să sponsorizăm maratonul tău la Polul Nord cu pachetul de €2.000. Aș vrea să ne întâlnim și să discutămcondițiile acestei sponsorizări. Ruxandra, directoarea noastrăde Marketing & Communications, va lua legătura cu tine

pentru a stabili o primă întâlnire.

Mersi,Dinu

E-mai-u venise de a o rmă de audit și, în semn de muțumire, e-am asigurat cea mai mare vizibiitate pe echipamentu de concurs. Întota, aproape 25 de manageri de companii sau directori de marketingau avut curaju (sau nebunia) de a sprijini un debutant ca mine, prinsponsorizări în bani sau în produse. le rămân pround recunoscătorși mă gândesc a ei de ecare dată când termin o cursă. Dacă nu m-ar susținut, nu aș ajuns a Pou Nord și, cu siguranță, nici a atecompetiții.

CĂlĂTORIA

Am pecat din București într-o sâmbătă căduroasă de apriie, cutemperaturi de 20-25 de grade. După aproape 9 ore de zbor și 3escae, am ajuns dincoo de Cercu Poar, a 78 de grade atitudine

nordică. Eram în longyearbyen, capitaa de 2000 de ocuitori a insueiSpitsbergen din arhipeagu Svabard, situat în nordu Norvegiei, a

vreo 2000 de km de Oso (cam a aceeași distanță se aă londra deBucurești). Un prim motiv de bucurie a ost că tobee au rezistat cubine transportuui. A propos de tobe, în urmă cu 4 uni văzusem în




oraș, pe un stâp, un anunț reeritor a ecții de tobe. Nu știam să cânta vreun instrument, așa că am decis să învăț. Vreo zece ecții au ostde ajuns pentru a mă descurca decent, așa că mi-a venit ideea de a uacu mine a Pou Nord un set de tobe și să devin primu om din umecare cântă a acest instrument a Pou Nord. Neavând sucient oc înbagaje, am cumpărat un set de tobe pentru copii. Chiar și așa, mi-au

îngreunat oarte mut transportu și m-au ăcut, uneori, să regret cănu am aes să învăț să cânt a un at instrument, mai puțin vouminos,de exempu uier sau muzicuță... Tobee au costat în jur de o sutăde doari, dar investiția a meritat: doi ani mai târziu, ee aveau să ecumpărate, în cadru unei icitații pentru Hospice Casa Speranței, decătre tenismanu Victor Hănescu.

Zboru a ost extrem de păcut și nu au existat întârzieri. Peisaju pe

care -am văzut din avion (între Tromso și Spitbergen) mi-a tăiatrăsuarea și m-a ajutat să uit de oboseaă și de rica de avion.

În longyearbyen am ost impresionat de combinația mare-munte-ghețari, de căsuțee coorate, de mutitudinea de snowmobie, detradiția ocaă care cere să te descați a intrarea în hote, restaurant,magazin etc., de vântu teribi de aici (care ampică discomortuceor -10, -15 grade Cesius), de aptu că ocanicii sunt în tricou șicanadiană (cu ermoaru deschis), în timp ce noi suntem îmbrăcați ca

Grand Slam. oți alergătorii care termină câte un maraton pe ecarecontinent plus maratonul Polului Nord sunt încriși automat în Te

Marathon Grand Slam Club. Până în 2013, doar 74 de oameni din lumereușiseră acest lucru. Eu am ost al cincizecilea.

Români la Polul Nord . Până să ajung în cel mai nordic punct de pePământ, patru alți români reușiseră acest lucru. Pe 21 aprilie 1995eodor Negoiță devenea, la 48 de ani, primul român ajuns la Polul Nord. Ulterior, a condus prima stație românească permanentă decercetare și explorare din Antarctica (Stația LawRacoviță, ondatăde către el și inaugurată în anul 2006). Marele nostru explorator sastins din viață pe 23 martie 2011. Pe 28 aprilie 2001 Uca Marinescuajungea la Pol, la 61 de ani, devenind prima sexagenară din lume carea atins pe schiuri, într–un singur an calendaristic, cei doi poli geograciai Pământului. În ne, pe 21 aprilie 2007 alpinistul Cornel Galescu(43 ani) și omul de aaceri Romeo Dunca (38 de ani), membri ai uneiexpediții internaționale de 10 exploratori, ajungeau la Polul Nord după9 zile de mers pe schiuri.

Bine De ȘTiuT



Semnăturile aparțin participanțilorla maratonul de la Polul Nord




pentru Pou Nord, de aptu că nu ai voie să părăsești ocaitatea ărăarmă și ără a primi instructaj de apărare împotriva urșior poari.

Și încă ceva: toate snowmobiee și mașinie au cheie în contact, iarocanicii își asă a vedere schiurie, snowboard -urie etc., ără teamade a e urate.

Despre geograa și istoria ocaității. longyearbyen a ost ondatăde americanu John longyear, proprietar a companiei de cărbuneBoston, în 1906 - după descoperirea în zona a unor importante resursede minereu. În prezent, expoatarea minieră și turismu reprezintăprincipaee industrii ae zonei. longyearbyen este punct de tranzitpentru mute croaziere și punct de pecare către expediții poare.

Tot aici se aă, începând din 2008, depozitu de semințe a panetei

noastre. Aici sunt păstrate, ca rezervă pentru speciie care ar dispareaîn mod natura sau în urma unor caamități, peste 1,5 miioane desemințe.

În longyearbyen am întânit o muțime de oameni interesanți: oamenide știință, exporatori, sportivi și turiști dornici de aventură.

Cea mai mare supriză a acestei opriri în Norvegia a ost de a î întâni,în restaurantu în care uam micu dejun, pe maree otbaist ZinedineZidane. Zizou se aa în longyearbyen ca promotor a încercăriiexporatoruui rancez Jean-louis Etienne de a deveni primu om dinume care traversează singur Pou Nord în baon.

Am stat o noapte în longyearbean – cu mențiunea că am avut umină24 de ore din 24 – apoi ne-am îmbarcat într-un avion rusesc de mară(Antonov 74) adaptat și pentru a transporta până a 40 de pasageri.Zboru a durat aproape trei ore.

Căătorind, în premieră, într-un avion ără erestre, am avut un ușorsentiment de caustroobie. Din ericire, am stat ângă britanicu Rick Vercoe, care mi-a povestit aproape tot drumu despre hobby-u săuprincipa – scuba diving -u – și despre toate ocurie minunate în carea căătorit pentru a ace scuundări. Rick urma să termine maratonude a Pou Nord pe ocu a doiea. Ceiați participanți a maraton auost destu de tăcuți. Sau, mai degrabă, concentrați. Contempând aceea ce avea să ne aștepte a Po.

Am avut emoții oarte mari a aterizare. Știam că avionu urma săajungă pe o pistă de gheață, groasă de un metru, a patru kiometrideasupra unduui mării. Dar aterizarea a ost una dintre cee mai inepe care -am avut vreodată.



35ANDREI ROşU

Am reaizat în ce anume mă băgasem de abia când ușa avionuui s-adeschis și am ost izbit de un aer atât de rece încât nărie mi s-au ipitinstantaneu. Unu dintre pioți ne-a invitat să coborâm și ne-a asiguratcă se întoarce peste câteva zie... dacă vremea îi va permite!

BAZA POlARĂ CAMP BARNEO

Este absout impresionant eu în care baza rusească de exporăripoare Camp Barneo este construită în ecare an de a zero, a sârșituunii martie, urmând să uncționeze doar câteva săptămâni. Astapentru că iarna poară durează șase uni pe ani, timp în care rigu șiîntunericu ar îngreuna oarte mut exporarea, iar în scurt timp după

venirea verii poare gheața devine instabiă. Așadar, una ideaă pentrucăătorii și aergări a Pou Nord este apriie.

la nau unii martie, tot echipamentu necesar bazei (incusiv corturiși tractoare) este încărcat a Moscova și, apoi, cataputat a Pou Norddintr-un avion uriaș (Iyushin-76), împreună cu o parte din echipacare urmează să construiască baza și pista de aterizare pentru avioanemai mici.

Baza se numește Barneo pentru că, a înințarea ei, primu cuvânttransmis prin radio a ost Borneo (nimeni, în aară de ce care a

transmis acest cuvânt, nu știe de ce a ost ăcută această aegere).Iniția, baza a ost botezată Camp Borneo, dar există o insuă cu aceașinume în arhipeeagu indonezian și numee a ost schimbat pentru ase evita conuzia.

la Camp Barneo m-am simțit ca pe ată panetă. O întindere de gheațăcare își schimbă cuoarea uncție de vreme: gri în timpu urtunior,abăstrui-verzuie a umina soareui. Niciun pom, nicio cădire, nicio

pasăre pe cer. De jur împrejur, orizontu. M-am simțit ca și cum aș ost, într-adevăr, în vâru panetei. liniștea absoută era perturbată,din când în când, doar de câte o raaă de vânt oarte puternică sau decâinii de sanie care își așteptau nerăbdători, pe jumătate îngropați înzăpadă, stăpânii. Camp Barneo era punctu na a mutor expedițiicare începeau în Norvegia sau Canada.

Dacă în longyearbean -am întânit pe Zidane, a Camp Barneo aveamsă întânesc o ată ceebritate - mai puțin cunoscută în Romania, darconsiderată comoară naționaă în Marea Britanie - naturaistu șireaizatoru TV de a BBC Sir David Attenborough. Merită să îi citițibiograa.




Viața a Pou Nord nu este ușoară. Dincoo de adaptarea a riguextrem, a trebuit să mă obișnuiesc cu wc-u poar – probabi ceamai traumatizantă dintre experiențee trăite acoo. Imaginați-vă,a marginea bazei poare, un butoi metaic ruginit de vreun metruînățime, bagat pe jumătate în caota gaciară, înconjurat de ceea ceusese un igu, dar din care urtunie nu mai ăsaseră decât câteva

bocuri de gheață. Nu cred că a reușit cineva să î oosească pentrumai mut de 30 de secunde. Muți dintre noi ooseam supozitoarecu gicerină și așteptam până în momentu în care gicerina își ăceaeectu maxim, aste încât să terminăm repede și să nu ne înghețeundu. Bineînțees, nicio șansă de a citi ziaru de dimineață sau revistapreerată.

Dacă în prima zi eram acoperit ca o mumie, cu trei-patru straturi de

haine, începând din ziua a doua am început să prind curaj. Asta șidatorită aptuui ca îi vedeam pe ucrătorii ruși de a Camp Barneodeând printre corturi, purtând doar chioți – probabi oartecăduroși. După maraton am reușit chiar perormanța de a ace o pozăa bustu go, operațiune care a durat mai puțin de 10 secunde și dupăcare am dârdâit vreo oră.

la Pou Nord am trecut și prin momente mai puțin distractive. Unudintre acestea a ost când cădura din corturi s-a oprit pentru vreo

două ore și ne-am trezit aproape înghețați. Situația a ost remediatăde către gazdee noastre prin două-trei ovituri de ciocan apicateinstaației de încăzire, care uncționa cu cherosen. Însă incidentucare m-a speriat ce mai mut s-a întâmpat a doua zi după maraton,când caota din ața cortuui nostru s-a crăpat pe o ungime de muțikiometri, iar câteva ore mai târziu crăpătura, care iniția avea 2-3centimetri ățime, ajunsese a mai mut de zece metri! În acest timp,noi dormeam iniștiți. Până când am ost treziți de un domn cu voce

gravă, care ne-a spus ceva în imba rusă, gesticuând agitat. Nu amînțees nimic, dar am dedus că trebuie să ne strângem rapid ucrurie șisă ieșim din cort. A ost cea mai rapidă evacuare a care am participat

vreodată și care s-a încheiat de îndată ce cortu a ost uat pe sus șimutat a o sută de metri de crăpătură. A ost utimu moment în caream dormit a Pou Nord, deși am mai stat acoo două zie. Am preeratsă stau treaz, cu bagaju ăcut și pregătit pentru o nouă evacuare – darnu a mai ost cazu.

Un at aspect inedit a experienței mee arctice a ost recotarea de mostrede gheață de a Pou Nord pentru Institutu Naționa de Cercetare-Dezvotare Chimico-Farmaceutică. Obiectivu acestei acțiuni erade a descoperi microorganisme care să revouționeze industria dedetergenți. Am susținut cu drag știința și cercetarea românească,

un r e are -a

ontat rrinderet Pll nrd arma mlt r al.Aetea nt date defl rar al r arrazaz xpda- n az notr,Noregia.

câT EsTEcEAsul lApOlul NORD?




pORTRET: RuNE GjElDNEs

La Polul Nord am avut bucuria de a îl întâlni pe norvegianul RuneGjeldnes, un adevărat izvor de inspirație. Născut în 1971, el a abandonat o carieră în domeniul militar și a preerat să devină explorator. Pe Runeîl poți vedea oriunde pe această planetă: cu schiurile la Polul Sud, cu

echipamentul de alpinist pe munți precum Aconcagua, pe jos prin jungla amazoniană, întro canoe prin Madagascar sau cu o caea înmână la... Camp Barneo, Polul Nord. El este singurul om din lume carea traversat pe schiuri Antarctica, oceanul Arctic și Groenlanda ărăsuport logistic pe parcursul acestor expediții (adică șia luat la el tot cea avut nevoie și nu a ost necesară oprirea la diverse baze de explorare

pentru a se realimenta). În plus, deține recordul mondial în privințadistanței parcurse pe schiuri întro singură expediție: 4800 de kilometri

(Antarctica, 2006).

În ciuda multiplelor sale aventuri solitare, este un tip oarte sociabil,care povestește cu mare pasiune despre expedițiile sale. Ma impresionat ‘proesia’ menționată pe cartea lui de vizită: „Explorer, lecturer,consultant, writer, producer and happy”. În traducere liberă: „11 luni

pe an explorez lumea, o lună pe an vorbesc despre asta celor interesați și primesc sucient de mulți bani pentru a îmi acoperi costurile expedițiilor viitoare”......A propos, ce ți-ar plăcea să scrie pe cartea ta de vizită?



39ANDREI ROşU

recotând mostre și din ate ocuri îndepărtate ae panetei, precumAntarctica, Himaya și Sahara. Cee mai oositoare au ost cee adusedin Sahara și mă bucur că am putut ajuta.

Am să mai menționez aptu că mâncarea oerită de organizatori a

ost oarte bună – ce puțin pentru gusturie mee de pe vremea aceeași pentru oamea continuă provocată de rigu extrem. Organizatoriine-au recomandat între cinci și opt mii de caorii, ceea ce nu era oartegreu de obținut, având în vedere că mâncarea era gătită și avea a bazăcarne oarte grasă.

CONCURSUl

Temperatura a ost neobișnuit de prietenoasă pe parcursu cursei,între -10 și -25, dar vântu nu ne-a iertat, ajungând a viteze de 40-50de kiometri pe oră. Asta a însemnat un conort termic de aproape -45de grade Cesius. Din ericire, am avut inspirația de a oosi o cremăîncăzitoare, care m-a ajutat să nu simt rigu și mi-a încăzit exceentmuscuatura pentru eort.Cursa a început cu întârziere de jumătate de zi (a ora 16.00 – oraEuropei de Vest), din cauza vremii neavorabie (vânt puternic).

Starea traseuui: tura pe care am repetat-o de 11 ori era exceentăîn prima parte (1.500 metri bătătoriți de puguri pentru pista deaterizare), dar execrabiă în a 2-a (2.300 de metri cu zăpadă de până a20 de centimetri, care îngreuna oarte mut aergarea). Media mea decăzături a ost de două per tură - din ericire, ără să mă accidentez.

pORTRET: vIcTOR BOYARsKI

Victor Boyarski era conducătorul bazei polare Camp Barneo. Director al muzeului Arctic și Antarctic din Rusia, Victor este considerat unul dintrecei mai buni exploratori polari. Șia început cariera ca om de știință laInstitutul de Cercetări Arctice și Antarctice (19731987), apoi a ost membru a

numeroase expediții polare. A traversat Groenlanda de la sud la nord cu sanietrasă de câini (1988) ca antrenament pentru expediția internațională de 7 luni ransAntarctica, o expediție care rămâne în istorie ca ind singura și ceamai lungă (6500 km) traversare a Antarcticii cu sănii trase de câini. Recordul nu va mai putea egalat sau doborât, deoarece – din motive ecologice – câiniinu mai sunt olosiți în Antarctica. În 1995, el a ost membru al expedițieiransArctic, traversând oceanul Arctic din Siberia până în Canada. Din1997 până în prezent, a ost ghid pentru 18 expediții cu schiurile până la Polul Nord georgrac. Întruna dintre aceste expediții (2001) a cunoscuto și pe Uca

Marinescu, pe care șio amintește oarte bine. De altel, când iam spus căsunt din România, nu ma întrebat de Ceaușescu, ci a vrut să știe ce mai aceUca…




la capătu ecărei ture puteam intra într-un cort reativ încăzit pentrua ne hidrata și pentru a ne schimba (căciua și masca de protecțieînghețau în maxim o oră, iar ochearii se abureau destu de rapid –cee două perechi de Uvex pe care e-am tot aternat. la tura a 7-a amuat ochearii Rogue, care au rezistat impecabi până a sârșit - au ostusturător de scumpi, dar au meritat toți banii!).

După aproximativ 6 ture, vântu s-a întețit și vizibiitatea era de 10-20 metri. În ace moment, eram casat în primii 8-9. Ușor-ușor, ipsaexperienței și-a spus cuvântu și am ost depășit de câțiva concurenți.Utima tură a ost cea mai grea, dar perspectiva terminării primuuimaraton din viața mea mi-a dat aripi! Când am văzut inia de sosire,nu mi-a venit să cred; am trecut de ea, mi-am scos mănușie pe careîmi imprimasem steagu României, respectiv o poză a amiiei - ceea

ce m-a ajutat enorm în momentee dicie ae cursei - și m-am aruncatîn genunchi! Apoi, am întrebat organizatorii dacă sunt utimu și m-auasigurat că mai sunt concurenți pe traseu.

Obosit, dar ericit, m-am îndreptat către cortu de dormit, am căutatîn bagaj teeonu și am sunat acasă. Era ora unu noaptea a București,dar amiia aștepta ângă teeon… Nu am putut dormi până nu auterminat toți concurenții și am stat cu toții a povești pentru încă cevatimp.

REZulTATE

Ediția din 2010 a ost câștigată, la masculin, de Joep Rozendal, ost soldat în marina olandeză, cu un timp de 5 ore și 58 desecunde. El a ost urmat de britanicul Rik Vercoe (5:07:30) șitaiwanezul YenPo Chen (5:29:47).La eminin sa impus irlandeza Emer Dooley, cu un timpde 5:56:54, urmată de britanica Julia izard (7:31:05) șiamericanca Sarah Oliphant (7:58:14) care, la cei doar 14 ani,a ost cel mai tânăr participant din istoria maratonului de laPolul Nord!

COMENTARII:

15

Clasament general Grupa de vârstă (3049)TIMP

LOC

7:53:58



41ANDREI ROşU

Fiind primul maraton din viața mea și, în plus, desășurânduseîn condiții extreme și total imprevizibile, principala mea strategiea ost „supraviețuiește și termină cursa!”. Urma să alerg 11 turede aproximativ patru kilometri. La capătul ecărei ture exista uncort în care puteam să intrăm și să ne hidratăm sau să ronțăimceva. Miam lăsat în acest cort o cutie cu toate gelurile și batoaneleenergizante, precum și câteva bidoane cu băuturi isotonice (vivaIsostar!). Deși îmi propusesem să opresc doar de douătrei ori pe

parcursul cursei, condiția mea zică și condițiile meteo sau de terenmau orțat să îmi schimb strategia. Mam oprit de la nalul tureinumărul 2 (pentru hidratare și pentru a schimba ochelarii, care seacoperiseră de gheață), numărul 4 (hidratare, schimb de ochelari și

a măștii de protecție împotriva vântului), numărul 5 (am băut unceai, am ronțăit o banană, un baton cu spirulină și am schimbat,din nou, ochelarii), numarul 7 (hidratare, schimb de ochelari și decăciulă) și numărul 9 (geluri energizante și hidratare).

Privind în urmă, cred că aș putut avea o strategie mult mai bună,hidratândumă mai des și consumând mai multe geluri energizante,la ecare tură.

sTRATEGIA cuRsEI

CElEBRAREA

Am băut două beri rusești „Batica”, care mi s-au părut antastice!Pofeam a o bere de vreo patru uni, de când renunțasem a acoopentru a mă antrena. Apoi, mi-am văzut de cântarea mea a tobe.Pentru că bețee îmi aunecau din mănuși, a trebuit să cânt timp depatru minute cu mâinie expuse a rig. la nau acestei experiențe,nu îmi mai simțeam mâinie. Sarah Oiphant a ost cea care a mat

scurta mea prestație.

Krzyszto, poonezu (coegu meu de cameră din Spitsbergen), a ăcutpariu cu un exporator rus că bea o stică de votcă înaintea acestuia.Rusu a terminat stica ui și a început să cânte, poonezu a căzut submasă (a propriu) după jumătate de stică - și a ost dus pe brațe acucare.

Rick, engezu pasionat de scuba diving și care a terminat maratonupe ocu 2, s-a dezbrăcat compet (mai puțin bocancii) și a patruatpe aară cu steagu Marii Britanii în mână. După vreo 30 de secundea reaizat că e un pic cam rig și s-a reugiat în cort, nu înainte de aconstata un adevăr pround: „Oh shit, it shrinks!”.



pORTRET: jAmIE cuThBERsON

O poveste care ma impresionat este cea a britanicului Jamie Cuthberson.Căpitan în armata regală a Marii Britanii, el a orbit în urma unei explozii(produse în timpul unui antrenament). Șia acceptat condiția, dar nu a lăsatosă îi estompeze simțul umorului și plăcerea de a alerga, concurând la unele

dintre cele mai grele competiții de pe glob, inclusiv Campionatul European pentru Nevăzători, dar și maratonul din Glasgow, riatlonul de la Londra, Marathon des Sables, rans 333 și cursa de 150mile din deșertul Gobi. Maimult, Jamie șia luat masteratul în tehnologia inormației și se ocupă devoluntariat.La maraton, a alergat însoțit de multiplul participant la Ironman Alex Pavanello, asistent la un institut care oeră suport oamenilor cu dizabilități.Dacă vă întrebați... cum? Jamie și Alex se țineau de o soară de 2030 cm.

Jamie o purta în mâna dreaptă, iar Alex în cea stângă. Și alergau cot la cot.

La propriu.

pORTRET: RIcK vERcOE

ot din Marea Britanie este și Rick Vercoe, un ultramaratonist pasionat dealergări, dar și de călătorii (peste 70 de țări vizitate) și scuba diving, având laactiv 6 cărți despre acest domeniu și o mare experiență ca instructor, cu peste1400 de scuundări în peste 30 de țări.

A participat la multiple ultramaratoane și maratoane (Groenlanda, Londra de 3 ori etc.), dar și curse mai scurte (inclusiv crossuri de 5 km).La maratonul Polului Nord a alergat în scop caritabil strângerea de onduri

pentru Te Elizabeth Foundation. În același scop, urma să alerge cincimaratoane pe parcursul lunii mai 2010.Bucuria terminării maratonului de la Polul Nord (și nu oricum, ci pe locul secund) la determinat să future pe aară steagul Marii Britanii. Dezbrăcat complet!

pORTRET: DElBERT BAKER

Aroamericanul Delbert Baker, primul om de culoare care a participat laaceastă competiție. Era de 14 ani președintele universității Oakwood, Alabama(vizitată și de președintele Obama). Șia început cariera ca descărcător de mară întrun supermarket. Sa orientat către biserică, ajungând chiar

predicator. Ulterior, a realizat importanța educației în viața comunitățiiamericanilor de culoare și sa orientat către universitate, unde a parcurs toate

etapele ierarhice, devenind președinte al Oakwood instituție înințată înurmă cu mai bine de 100 de ani.Ca maratonist, a alergat în 50 de competiții, a intrat în Grand Slam Club șimai are câteva maratoane până la intrarea în 50 states (câte un maraton în

ecare stat american).



43ANDREI ROşU

luis, spaniou, și-a scos uaru blaugrana de socio respectabi și aînceput să redoneze un cântec a gaeriei echipei sae de suet, FCBarceona.

Yen-Po, simpaticu taiwanez de 23 de ani, a mai ăcut o tură cu steaguțării sae. Apoi, s-a oprit, s-a uitat spre cer și a început să spună,

înăcrimat, niște rugăciuni (cred).

Brent, canadianu, s-a costumat într-un spermatozoid uriaș (recamăa o cinică de ertiizare) și ne-a îmbrățișat pe toți (yeac!).

Și, nu știu de unde, a apărut și un domn costumat în Moș Crăciun.Sau, cine știe, poate era chiar originau!

Ceiați concurenți au jucat cărți, au mâncat sau au dormit. CONClUZIE

A ost greu, dar s-a terminat bine.

Am ajuns acasă, după una dintre cee mai papitante săptămâni din viața mea. Am descărcat sutee de poze și de muețe. Mă uitam a eeși nu îmi venea să cred că s-au întâmpat cu adevărat.

Făcând un scurt bianț a acestei aventuri extraordinare, am reaizat căzburasem zeci de ore, mii de kiometri. Îmi înruntasem și vindecasem(parția) rica de zbor. Am văzut Pou Nord - am stat ungit, cu ațaîn sus, a exact 90 de grade atitudine nordică, cu tricooru nostruuturând deasupra ceui mai tânăr român ajuns acoo vreodată. Amaat ce înseamnă rigu adevărat. Am respirat un aer pur. Am reușitsă termin cu bine primu maraton din viața mea. M-am casat mai

bine decât aergători experimentați, cu zeci de maratoane a activ. Amcântat a tobe a Pou Nord - pentru cei interesați, partitura a ostYellow (Codpay). Am vorbit ore în șir cu exporatori care au ajunsacoo unde nu a mai ajuns nimeni înaintea or. Am ost în situații-imită, în care gheața din juru bazei noastre a crăpat sau avionu nua putut să decoeze din cauza condițiior meteo. Am aat direct dea sursă istoria ecarui maratonist de a Pou Nord. Am învățat ogrămadă de ucruri noi, care sunt convins că îmi vor oosi toată viața

și pe care sper să e împărtășesc copiior mei.Dacă cineva mi-ar spus cu jumătate de an înainte că mi se vorîntâmpa toate cee de mai sus (și aventura de abia acum începea cuadevărat!), probabi că nu -aș crezut.




CE URMA DUPĂ POlUl NORD?

Ajuns acasă, maratonu Pouui Nord era deja istorie. Simțeam nevoiasă aerg o nouă cursă. Mă reăcusem oarte repede, reîncepusemaergarea și antrenamentee decurgeau exceent.

Devenind oarte pasionat de aergare, eram oarte deschis a toateinormațiie care aveau egătură cu acest hobby. Am aat, aste, căexistă un circuit numit „7 continente”, care presupunea să aerg câteun maraton pe ecare continent. Era ocazia perectă de a continuaceea ce începusem și de a evita riscu întoarcerii a canapea!




cAlENDARul cElOR 7 mARATOANE

31 iulie 2010 AUSTRALIA Australian Outback Marathon

2010, 17 octombrie EUROPA (Turcia)Eurasia Marathon Istanbul

2010, 5 decembrie AMERICA DE SUD (Chile) Maraton Costa del Pacico

2010, 12 decembrie ANTARCTICA Antarctic Ice Marathon

2011, 28 februarie AFRICA (Algeria)Sahara Marathon

2011, 29 mai ASIA (Nepal)

Everest Marathon

2011, 18 iunie AMERICA DE NORD (S.U.A.) Mayor’s Marathon Alaska

Aegerea ceor 7 maratoane nu a ost simpă. În ecare an se desășoarăîn ume mii de aste de compeții, dar am redus considerabi număruopțiunior, ținând cont de câteva criterii: data desășurării (să nu sesuprapună cu evenimente de amiie); durata depasării (cât mai scurtă,aste încât să nu îmi consume prea mute zie de concediu); distanțaîntre curse (să am sucient timp pentru reacere); gradu de dicutate

(să e din cicu „eu n-aș putea aerga niciodată acest maraton”);rumusețea și ineditu ocuui de desășurare (să se desășoare în ocațiicu peisaje excepționae și, preerabi, pe care nu e-am mai vizitat).

După Pou Nord, nu putea să ipsească Antarctica. În pus, am aessă aerg și în Sahara, Himaaya, Aaska și deșertu austraian. Am avutși două aegeri atipice: maratonu Pacic Coast, din Chie, pe careurma să î aerg în drum spre Antarctica, economisind timp și bani, șimaratonu Eurasia, din Istanbu, pe care -aș aergat în timpu uneidepasări în interes de serviciu.

7 maratoane în mai puțin de un an. Antrenamente mai dicie șicompetiții pe măsură. Un buget tota de trei ori mai mare decât cenecesar pentru Pou Nord. Era exact provocarea de care aveamnevoie și am ost 100% sigur că voi reuși. De ate, am achitat dinsurse personae avansu pentru taxee de înscriere aerente ceor 7competiții. Știam că, aste, îmi va mut mai greu să mă răzgândesc...



ȘI

PE

VA URMA...

POVESTEA UNUI

RECORD MONDIAL

Andrei Rosu - Alergand cu Mos Craciun

Documents

Transcript of Andrei Rosu - Alergand cu Mos Craciun