Andreea Tabacu - Executarea Silita

Cnpmolur.VilPROCEDURA NECONTENCIOASA JUDICIARA

24T.PrezcntareSpre deosebire de procedura contencioas5, care reprezintL regula in materie proce-l

duraft in anumite situa{ii, ca.re nu atrlabazt un litigiu, este totuqi nevoie de intervenliainstanlei dejudecatS, deoarece existii o prevedere in acest sens.

Faptul cE intre pfii nu existd litigiu, nu exclude competenta instantei de judecatS,acesteia recunoscdndu-i-se gi ahibufii cum sunt cele legate de acordarea unor autorizlri sauluarea unor mlsuri de asigurare sau ocrothe, care nu presupun o judecat2l in sensulrecunoscut de procedura contencioasS.

Noul Cod de procedur[ civild definegte generic domeniul de aplicare al proceduriinecontencioase, aritilnd c[ inffi in aceastii categorie, cererile pentru a cdror solutionare estenevoie de interventia instanfei, fhri tnsd a se urmEri stabilirea unui drept potrivnic fatd de oaltii persoan5-

Codul se referd qi la cdteva ipoteze concrete de asemenea cereri, enumerdnd: dareaautorizafiilor judecitoregti, luarea unor mdsuri legale de supraveghere, ocrotire oriasigurare, eliberarea unor titluri sau valori aflateladispozilia instantei.

Intri agadar aici: autorizarea actelor juridice ale minorului ftri capacitate de exerciliusau cu capacitate de exerciliu resffinsi de ciile instanfa de tuteld (art. 41, art. 140, art. 144,art. 145, art. 146, art. 175 C. civ.), autorizarea dath de instanla de tuteld pentru ca minorul sdigi schimbe felul invSlSturii sau pregitirii profesionali (art. 138 C. civ.), autoizareaminorului care a implinit vdrsta de 16 ani pentru a se cis6tori (art.272 C. civ.), autoizareaminorului care a implinit v&sta matrimoniald pentru a lncheia sau modifica o convenliematrimoniali (afi.337 C. civ.), autorizarca coproprietarului lipsit de capacitate de exerciliuori cu capacitate de exerciliu restrdns5, in vederea efectu5rii partajului prin buni invoiali(art. 674 C. civ.), elibermea de copii de pe hot5rdri sau alte inscrisrni (art. 538 NCPC),eliberarea sumelor de bani sau a altor valori ori titluri, consemnate, precum gi a oriciror altebunuri, pisfrate la instanld ori aflate in custodia altui4 in leg6turd cu un proces (art. 539NCPC), incuviinlarea executtirii silite (art. 665 NCPC), restituirea cauflunii (art. 1063 alin.final NCPC), restituirea taxelor de timbru nedatorate (art.23 din Legea nr. 146/1997) etc.

248. Competenfa gi procedura de solufionareCererile necontencioase care sunt in leg[turi cu o cauzi aflatl, pe rolul unei instanfe

judec6toregti sau caxe a fost deja solufionati de o instanfa sunt in competen{a acesteia.Aceeaqi reguli se aplici gi pentru cererile av6nd ca obiect eliberarea uflor inscrisuri,

titluri sau valori aflate ln depozitul unei instanfe.tn celelalte caztxi,competenta instanfei gi solulionmea incidentelor privind competenfa

sunt supuse regulilor prevdzute penfu cererile contencioase, respectiv se vor avea in vedereregulile de competenli materiali gi teritoriald, penfiu determinarea instantei competente.Spre exemplu, in materia autorizErilor date de c[tre instanla de tuteld aceasta estejudecdtoria in raza cdreia are domiciliul minorul.

La primirea cererii instanfa ffebuie si igi verifice din oficiu competenf4 chiar dac[ estede ordine privatS, put6nd cere p5rlii llmuririle necesare, deoarece lipsind temeiulconflictual, partea chematii ?n fala instanfei nu va avea interes sd ridice exceplia

376 DREPT PROCESUAL CIVIL

Procedura necontencioasd se completeazb ca dispoziliile de proceduri contencioasS,dac6 nu sunt compatibile cu natura necontencioas[ a cererii iar materiile necontencioasespeciale r6m6n supuse acelor dispozilii, carc se vor cqmpleta cu cele ale noului Cod deprocedurd civili.

Cererea necontencioas[ trebuie s5 fie formulatil scris gi s5 cuprindi aceleaqi menfirmica orice cerere adresatii instanfei, respectiv: indicarea instan]ei cdreia ii este adresat5,numele, prenumele, domiciliul sau regedinla pdr,tilor ori, dupi caz, denumirea gi sediul.lor,numele qi prenumele, domiciliul sau reqedinta reprezentanfllor lor, dac6 este cazul, obiectul,motivele cererii gi semnitura.

tn ceea ce privegte pdr,tile, de weme ce acestea nu au pozifii procesuale contraxe,determinate de o stare de conflict, noul Cod de procedur6 civild prevede ci cererea va trebuisd mate at6t persoana care o face odt qi persoana sau persoanele pe care petentul cere sI fiechemate inaintea instanJei.

Ca orice cerere gi cea prin care se sesiznazA instanla in procedura necontencioas6tebuie insolitii de inscrisurile pe care se sprijin6.

Dasd falh de obiectul cererii sau de obiecliile ridicate de persoanele citate sau caxeintervin, judecitorul constati c6 cererea ptezrnti. caracter contencios, instanla o respinge cainadmisibil[. Bunioara, in can:/, procedurii autoizilrii minorului sub 14 ani, in condiliileart. 138 C. civ. de a-gi schimba felul inv[!6turii sau al pregitirii profesionale pe care oprimea la data instituirii tutelei, se poate naqte o disculie contradictorie, tutorele sesiz6ndaspecte cafe au nevoie de ojudecati, iegind din sfera cererii necontencioase.

Procedura de solu,tionare se deruleazi in camera de consiliu, regula in materie de citarefiind aceea cd nu este obligatorie chemarea petentului gi a persoanelor ardtate in cerere,decit dac[ legea prevede expres. in rest, judecdtorul apreciazi dacd este necesard citare\astfel c[ nu se va aplica regula din materia contencioasS, care obligi la citare in toatecazurile, afard de exceptiile prevdzute de lege.

Instan{a are dreptul sE dispuni orice mdsuri utile cauzei, s[ asculte orice persoani carepoate aduce Hmufti in cavi, precum qi pe acelea ale cdror interese ar putea fi afectate dehotir6re.

Instanla se pronun!6 prin incheiere executorie, in raport cu toate imprejuririle de fapt 9ide drept ale canvni, chiar daci nu au fost invocate in cerere sau pe parcursul procedurii, darau ajuns la cunogtinta instanlei, pebazaldmuririlor aduse de participanfii la procedurd.

incheierea este supusi numai apelului, cu exceplia celei pronuntate de un complet altnAtei Curfi de Casalie qi Justitie, care este definitivd.

Terrrenul de apel va curge de la pronunfare, pentru cei cme au fost prezenfi la ultimaqedin!6 dejudecatS, gi de la comunicare, pentru cei care au lipsit apelul putdnd fi flcut deorice persoanl interesatS, chiar daci nu a fost citati sau nu a participat la solutionareacererii, termenul de apel curgflnd de la data la care a luat cunogtinf6 de incheiere, dar nu maitdrziu de un an de ladalapronunfErii.

Judecata apelului se deruleaza in gedinfa publicfl dispozifia relativil la camera deconsiliu fiind aplicabili din 1 ianuarie 2016 (al.:t. XII din Legea m. 212013).

Noul Cod de procedur[ civill prevede ci tncheierile pronunlate in proceduranecontencioasi nu au autoritatea lucdui judeca! deoarece ele nu statteazd, asupra unuiconflic! arntiind de ce parte este dreptate4 ci dispun numai cu privire la anumite mdsuri sauoperaliuni, date de lege in cdderea instanlei. Evident c5.dasdprintr-o asemeneaincheiere, cucaracter necontencios, instanla statueazl asupra unei autorizdri sau m6suri, solu{ia

Pat

prcsitr

ap(un

Ca:

clv

instpe,

nuI

pepre

con

per

hotparobl

intrnu

mir

laa

lafdoil

des,iICerdatr

met

Partea I. Partea generald 377

pronunlati se va impune fa!5 de o noui cerere cu acelaqi obiect, bazata pe una qi aceeaqisitua.tie de fap! fEr6 s[ fi intervenit infe timp vreo modificare.

Apelul impohiva incheierii date de pregedintele judec[toriei se judec[ de tribunal, iarapelul impotriva incheierii date de pregedintele tribunatului sau cur,tii de apel se judeci deun complet al instanlei respective. incfieierile date de pregedinlii Sectiilor tnaltei Curfi deCasalie gi Justitie sunt definitive.

249. Cazaride proceduri necontencioasea) Eliberarea de copii de pe hotdrdri Si de pe alte tnscrisuriO procedurd necontencioasd special[ este reglementatd de noul Cod de procedurd

civila in privinfa eliberdrii de copii de pe hotdrdri gi de pe alte inscrisuri.Eliberarea de copii se face la cererea pdrlii interesate qi este in competenfa grefei

instanfei, care, dupi rezolufia pregedintelui va elibera copii de pe incheierea de qedin16, depe hotirdre sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.

Copiile de pe incheierile de qedinf4 de pe hotirdre sau de pe dispozitiv se pot eliberanumai dupl ce acestea au fost semnate de toli judecltorii.

C6nd gedinla nu a fost public4 alte persoane decdt pnrlile nu pot s5 primeascd copii depe incheieri, expertize, ?nscrisuri sau declaralii de martori decdt cu incuviinlareapreqedintelui.

b) Eliberarea uno,r bunuri aflate la dispozilia instanleiiac6 in p6strarea instanfei se afl[ anumite bunuri (sume de bani, alte valori ori tifluri,

consemnate, precum gi orice alte bunuri), acestea se restituie la cererea formulati depersoana interesati.

Instanla dispune restituirea prin incheiere executorie, supusd aceloraqi cdi de atac ca 9ihotirdrea pe baza cfireia s-a cerut eliberarea bunului, dat6 in carnera de consiliu, cu citareapirtilor, dacd instanla consideri necesar. incheierea de eliberare trebuie si arate delinitorulobligat la eliberarea bunurilor, precum qi persoana indreptfilitii sE le primeasci.

Spr" "*.toplu,

asimilat procedurii de eliberare a valorilor, restituirea caufiunii depusdintr-un dosar, in ipotezain care oererea pentru care s-a dispus misura a fost respinsS, delinu este tratztica nind necontencioasd, se face imediat dup6 solufionarea cererii de luare amdsurii [axt. 1063 alin. (4) NCPC].

c) Inventari erea bunurilor minoruluiBunurile minorului pus sub tutelfl trebuie inventariate, deoarece art. 140 C. civ' obligi

la aceast4 in maximum i0 zile de la numirea tutorelui de cdfe instanla de tutel6'procedura presupune doi pagi, primul in care un delegat al instanlei de tuteli efecfircazi

la fatglocului verifriari cu privire la toate bunurile minorului, intocmind un inventar qi aldoilea in care acest inventar este supus aprobarii instanlei de tutel6.

Inventarul trebuie sE cuprindl datele de identificare a bunurilor mobile sau imobile,descrierea lor sumar6, inclusiv menfiuni privind starea bunurilor qi valoarea estimat[ aacestor4 precum gi indicareainscrisurilor existente ou privire labunuri, afrtarea creantelor,datoriiloriau altor pretenfii declarate de tutore sau de membrii consiliului de familie.

Autoizanea inventarului se face de cdtre instanta de tutelS, cu citarea tutorelui qi amembrilor consiliului de familie, precum qi a minorului care a implinit vdrsta de 14 ani.

Partea a II-aDESPRE EXECUTAREA S ILIIh,.

\r Cnpmolut-, IGENERAUTATI DESPRE EXECUTAREA SIUTA

Sec[iunea IExecutares silitd. fuezentare gf fsforic

$I. PRMENTARE

l. Executare sititil -

notiunein materie de executare silit6, fie cd aceasta are caracter judiciar, fie administrativ,

esenfiali este ideea de constrdngere, concretizatlin raport de fiecare sfer[ a execut5rii inintervenlia unor organe, anume desemnate de lege pentru a determina qi sprijini respectareade c[tre debitor a obligafiilor statuate in sarcina sa- Ceea ce deosebeqte constr6ngereajudiciar6 (una din formele constr6ngerii de staQ de consfrdngerea administrativi constii infaptul cd ea se realizeazd pe cale procesuala fiind necesar s6 se obtind in prealabilrecunoaqterea existenfei dreptului ori interesului legitim valorificat prin ac{iune (cognitio) Siapoi si se treacd la executarea obligafiei in vederea restabilirii ordinii de drepa incdlcatekxecutio) (Zilberstein, Ciobanu. Drept procesual civil. Executarea silitd, 1996, p. 13;Zilberstein, Ciobanu, Tratat de executare silitd, 2001, p. 25; Boroi, R-idescu, Codul deprocedurd civild comentat Si adnotat, 1996, p. 641 9i urm.; Stoenescr.l Ponxrrb, Dreptprocesuol civil romdn, 1966,p.402;Leq,, Tratat de drept procesual civil,2002, p. 825, 9ied. a V-a 2008, p. 939 gi urm.).

in conformitate cu regulile statului de drept, ooroborarea intereselor particulare cu celegenerale fase ca orice lezare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane sd fieconsideratii in acelaqi timp, o atingere adusd intereselor tuturor, astfel ci societatea se vapreocupa ca ordinea de dript incilcatd sE fie restabiliti. in acest scop, instrumentul cel maiimportant il reprezinti organizarea unui sistem de reglementdri, care si expun[ atitudineade urmat, in cazul refuzului unui zubiect de drept de a-qi aduce la indeplinire obligaf,ile.

Pentru justi,tiabil doui aspecte sunt importante atunci cdnd declanqeazi an proces: acd5tiga, in sensul de a i se recunoagte &eptatea printr-o hotiirire judecdtoreasci, qi a primiefectiv ceea ce s-a statuat prin intermediul acelei hotir6ri. Aceste doui elemente relev4 inconcret, cele doul etape principale ale procesului civil: faza judecdtii gi executareapropri u-zisd a hotiirdrii.

Astfel, cel care pomegte un proces civil se judec6 nu numai pentru a i se recunoagte undrept printr-o hotir6re judecdtoreascd qi sE se stabileasci obligalia ce-i incumbd pfudtului, ciurmdregte qi realizarea efectivi a dreptului pretins, respectiv constringerea acestuia laplataunei sume de bani, predarea unui bun determina! efectuarea unei lucriri etc.

Legea oonsacrd principiul respectdrii qi aducerii la lndeplinire a hotdririlorjudecitoregti de bundvoie de c6tre pafiea cate a pierdut procesul. Frecveat, debitorylrespectii obligaffa stabilita prin hotir6rea rnstartei, frrL ca pafiea

"y" u .66qttgat sb ^fienevoitii si mai apelezr odatilaforfa coercitivd a itatului. Aqadar, atunci c&rd cel care a fostcondamnat prin hotdrdre igi aduce la indeplinire de bunivoie obligaliile stabilite tn sarcina

382I}REPT PROCESUAL CIVIL

sa de cetre instan!6 se realir'eazA o executare Ytlq"Ay:,":i -9U

acesta nu execut[hotiirarea de bunlvoie,'p ;;; ;avut "4tie a" .cg,u-?-.p:y:--:i:^X::y:1:r':*:hotararea oE olruavur'' Porvo vuv --'--.fanele'tntsaicinate cu indeplinirea actelor deoUtigagitor stabilite in titlul executoriu prin oturmirire silit6.

in considerarea celor de mai sus se poate defini executarea siliti (urmdrirea siliti) caprocedura pri, irt"r."J"r*"at"li

"!"Jrt ,'rrr

,ut.,tarul unui drept recunoscut printr-un titlu

executoriu (hot6r6re judec6toreasc[ sau p.i"r-"'' alt titlu) _ constr&rge, cu ajutorulorganelor de stat

""*pJi"t", p" q"titotof sau sa i;i orecute obligafiile' ce decurg dintr-un

asemenea titlu i. caruf irr-oare .6lUito*t

nu o face de bunivoie (Zilberstein' Ciobanr'r' Tratatde qecutare ,itita, zoii,f,. 13, dpfi Gdrbulef, Tratat teoretic si practic de executaresilitd,20l3,P. l3).

2. Temeiul executiirii silite r--,-- -iExecutarea sifi6 slefectulaza h temeiul unui titlu executoriu' dupl grm rezulti

qi din

dispoziliile noului c"i;; ;;eoura oivile, care prevSd cd executarea silitd se va efectuanurnai in temeiul unei hotdrdri iudecdtoregti ori al unui alt inscris care'

potrivit legii'

constituie titlu executoriu'De regulL tit6 rn-iemeiul cflruia se face executarea siliti este o hotiir6re judec[to-

reasca,rlmas[definitivlorida6cuexecufieprovizorie.Sunt,ins6,qisitualiiincarehotirQrea nu este susoeptibili de executare tifite i"'" este cazul celor pronunfate ln acliuniin constatare si u ato,

"'aio*u aoFuni cum.sunt cele privitoare la starea civil6-

Totodaa .*".,to*u se ,rca|lznazA

numai .prin

intermediul organelor de statcompetente, lndrituiteTJiege sildetermine J"t"t*fu indeplinire a unei obligalii stabilitdprint-un titlu executorii,'aE-"ai" o"titor. Aceste organe au gompeten-te expres

prevdzute

de lege, investirea "o-urrto.it

t"a necesard p;;t, u Iti pt debitor-sd respecte dispozifiiletitlului executoriu fii"d;;;i};entru a releva ideea de ior1f, coercitiv[ a statului'

in consecin!6, ?ntreaga activitate de executare siliti urrreazi reguli prescrise de lege'

dup6 o proceduri *u-"i"gi"-.otuta u "a*i

r"tp"ctare constituie pe de o parte o dovadi

cd investitura ",

f".ft;;ii[este necesare.p"'tto u.TPq".o anumitii conduitS' iar pe dealtii parte, reprezint5'o garanfie u -""1ii"tii echilibrului necesar tntre drepturile

qi

"Ufigitiif* ."1o,

"ur" participila executar-ea silit6'

Este, astfel, t""ii;il;;;ipi'l i"q"l'?itt' ;a un princrpiu general' o cerinp tunda-mentali atat pentru

""tirftii* l-ftu"f"f"r judecatoreqti, carJ sunt.imputemicite s6 aplice

legeq cflt gi pentru #ir#"" "ig*"ro. yt"

auxiliarl - executorii judec'toreqti care suntchemafi sd asigure p*"i* i,

"r"clutare a hotarflrilor juderetgr=ti qi a altor titluri executorii

tn sfictii conformitate cu legea (Legea *. iASf2bOO privind executorii judecitoregti'

publicatii in Morit"JbilJit. Siq alin tO noiembrie 2000 cu modificirile ulterioare)'

$2. HGCUTAREA SILITA iN TRECUT

3. Pufini istorie, Executmea silitS, ca institulie juridiga-.a.an6rut inc6 din epoca roman6'

Initial' execufia

avea un caracter p"rd;;;l;fi'"*tr":rau.i, J"uito*1 fiind considerat un delincvent 9itebuia si raspundii cu persoana sa de plata auto'iito., Legea celor XII Table

schimband

concepfia romanflio "uOlrf "at"ia

execufra iqi pierde caracterul perral spfe a se concretiza in

urmarirea bunurilor debitonrlui (Cddere, Tratai de procedurd ctiita' lg3s'pp' 433 qi 434)'

AdSi

p

pn

c

p

Ic

I(

Partea a II-a. Despre executarea silitd 383

Constrdngerea corporalS, ca mijloc de executare silita, s-a menlinut in unele tlri caAnglia Franft, Canada etc. pdn6 in epoca modem6. in Fran!4 pentru unele datorii,debitorul era intemnilat pentru aJ forfa astfel sd plflteascS- Aceastii modalitate de executaresilit?i s-a numlt ,,contrainte par corps" (Camtnet, Manuel des matieres de code deprocedure civile, p. 43).

tns6, degi Codul de procedur[ civili rom6n de la 1865 a fost inspirat din Legea deproceduri civil6 a Cantonului de la Geneva din 1819, care la rdndul sdu a preluatrcglementarea Codului de proceduri napoleonian din 1806, in lara noastrd aceastiiconsft6ngere corporala a debitorului nu s-a regdsit ca regul6, dimpotiv6, executarea silitiipurt6nd asupra bunurilor debitorului.

Executarea contra persoanei era consacratii in anumite documente inclusiv in Codul luiAndronache Donici, Legiuirea Carage4 Codul Calimah gi in Regulamentele Organice. inceea ce privegte executarea conta bunurilor este de semnalat Sobornicescul [kisov a luiAlexandru Mavrocordat din anul 1785, care f[cea referiri lavdnzanea bunurilor prin licitafiefuez7t) gi la publicitatea ce trebuia si se faci cu aceasti ocazie.

tn tara noastrS, executarea silitS a fost consideratii intotdeauna ca fiind o procedur[exceplionali la care se apela numai ?n baza unei aatoiz"a[ii prealabile (Zilberstein, Ciobail],op. cit. pp. 2l-31). ln perioada veche aceasta autolizarc era emis[ de c[tre Domnitor, tntemeiul unei hotirfiri, care, ins[, eracxasteizatdpininstabilitate (Zilberstein, Ciobanu, op'cit., p.21, despre unele institulii cum sunt Zavesca - prin care cel ce pierdea procesul seobliga si pldteascd Domnului o sumd de bani pentru a se reluajudecata-, respectiv Hier6ia-taxa pffititii de cdtre cel care a c6qtigat procesul, pentru a i se asigura dreptul cfutigat prinhotiirdre).

Ulterior, prin aparitia Codului de procedurE civili din anul 1865, dup6 modelullegislaliei genoveze, executarea silitii a fost reglementatd uniform in tara noasffi,.or*traogr."a corporald, degi amintiti in Cod, neg6sindu-gi aplicarea in realitate. Astfel,art. 380 din Codul de la 1865 cuprindea dispozifii privitoare la constr6ngerea corporal6 adebitorului pentru realizarcadreptului incdlcat. Se instituia casa pentru arestul debitorilor lnmaterie civill gi comercialS, insi aceastii dispozilie a fost lnl6turat2i in anul 1900 prinmodificarea adusi Codului de proceduri civild.

Codul de procedurd civili prevedea cE hotiirdrea judecitoreasc6 se executii numai dup[investirea ei cu formula executorie, principala formi de executaxe fiind cea imobiliard.

Modificarea Codului la 1900 aiost esenliali qi in materie de executare silita liincipiilecelerit6lii qi solulionirii cauzeiinil-un termen rezonabil, aplicabile qi ln aceastd a douafazda procesului civil, stdnd, la acel momen! la baza reformei judiciare'

Dup6 primul r6zboi mondial, cele mai importante modificdri aduse Codului deprocedur6 civill in ceea ce priveqte executaf,ea silitd se realizeazil prin Legea privitoare launificarea unor dispozilii de procedurd civild gi comerciali, la unificarea dispoziliilorcompetentei iudec[toriilor din I 925 qi I 943.'

in f.#itr*la executarea siliti era reglementatii prin Legea nr. LX din 1881 gi sereferea numai la executarea siliti asupra bunurilor imobile, asupra uzufructului gi asupramdsurilor de asigurare a acestora. Aceastii lege a fost in vigoare gi dup6 extinderealegislafiei civile qi comerciale prin Legea nr ; 38911943.- ln perioada comunista, modificdrile ce au fost aduse materiei executiirii silite s-au

realizat prin intermediul unor reglement2iri speciale, derogatorii de la Co4 care s-au bazat

DREPT PROCESUAL CIVIL384

pe aplicarca regulii specialia generalibus deruogantnofina genetalil.

gi cea a completSrii legii speciale cu

Sec[iunea a II-aNormele Et princtptile executdrii sillte

$1. SEDIUL NSRMEL6R CARE nECLeMsNTEAzA FJGCUTAREA SILITA '

4. Sediul normelor de executare silitiii";;;r""r,

".ecutarea silit6 este reglementat6 in Cartea aY'aa Codului de proceduri

civili intitulat5 ,,Despre executarea iilitd", diqpozilii ce constituie dreptul comun inmaterie execu{ional6, aplicabile oriciror raporturi de acest gen, firi a distinge dupi calitateacreditorului 9i a debitonilui (persoani fizici sau juridioe).-.In acelasitimp, existii o serie de*t" ,ror,,'udre (legi, decrete, hot6r6ri, ordonanle, ordine administrative q.a.) care o

""t"pr"t""- sau altJle .*" t"gi.-. *"*a 9i1"*" proceduri speciale de executare silitii' La

*"ri.u se mai adaugi tratate- qi convenlii la care Romdnia este parte daci acestea suntratificate de parlament f"rt. if alin. (2) din Constitulia'Romdniei revizuit6rl 9i dac[ cuprinddispozitii referitoare la ixecutare silitii'

Raporturilejuridice execusonale, :are l: nasc in virhrtea acestor nofine pot fi raporturiin care: ambele pu4i t.r"ait"nir sia"tit""rU sunt persoane fizice-sau persoanjuridice-dedrept privat;

"r"aito*t- "rt" o pltto*a fizic[ sau juridic[ de drgnt civil qi.debitorul o

autoritate publica; creditorul este statul sau o persoania" g-:pl public iar debitonrl este opersoand fizic[ (penfu

" "r.*t" interesand patrimoniut public) sau o persoana juridic[ de

drept privat.'Pennu primele dou[ raporturi, mai sus menlionate, reglementarea acestora formeazS' in

principal, obiectul Crdrd6" ;rocedura civil6 cdt qi pentru cele menlionate la punctul ali"ii"uio'pririnta acelor aspecte pentru caxe nu s-au prev6zut derogdri. I*"^

t";;; ;;dr"$" J.L*t"f" fiscale, executarea siliti a acestora este supusi uneireglementiiri derogatorii de la dreptul comun $i

."jJ" concretizatii prin o'G' nr' 92 dn 24de-cembrie 2003 privind Codul de procedurS fiscaltr'*--i;-;*,rt

*p-ort"ifor exeoulionale in care cele doui plrfi (meditorul gi debitonrl) sunttitulad de conturi bancare executarea silita se realaeaza prinf-o procedura simpla de

, Irgea de revizuire a constituliei nr. 42912003, publicatii ln Y.. Of. nr. 758 din 29 0ctombrie 2003'Concret sunt asemenea f"gi pttt ;; R;aniu u uO"tit la convenlii intemationale: 6gea nr' 124 din i Iaprilie 2003 pentru aderare?io*a"i.i la Conventia privind notificarea qi comunicarea ln shiinatate a actelorjudiciare gi extrajudiciare in materie civila sau comercialf, adoptati la Haga lT data de 15 noiembrie 1965'Legea nr. 175 din s -' )6i[-p"rrt o ua"rul=u Rom6niei ta convenlia privind obtrinerea de probe, inshainatate, ln materie .irita *r, comerciah, adoptat[ la Haga in 18 mariie i970, Legea nr- 189-1i1 13 mai2003 priviod asistenp ddi"i; h ;"t ti" .inita qi comercial" Legea or' 215 din 22 mai 2003 pertruaderarea Rom6niei ru co""""tio p.i"ind facilitarea accesului intemational _! jptilie, incheiaH latAwala5octombrie 1980, Irgea i.iii ii iz mai 2003 privind aderarea Romaniei la Conven{ia ernopeani asup:arecunoagterii qi execut6rii'i"tiarli".r" materie de fucredinJare a copiilor 9i de restabilire a tncredinl5riicopiilor, adoptatii laLuxembourg ta Z,O ryt t-fl!'^^-'

' n"puUti"at ln M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007'

Par

decurn

capRorIncexe

prorelzex

fisrstalnr.

actcot

cwex(

pr(ex(presilt

colPo

ct\coAt

res

intpfi

reiin1exlel


decontare bancard. Dispozi{iile procedirale privitoare la decontarea bancafi sunt cuprinse inurmitoarele acte normative: O.U.G. nr. 9912006 privind instituliile de credit 9i adecvmeacapitalului, Legea finantelor publice, Regulamentul rr. 112072 al B6ncii Nalionale aRomdniei, privind organizarea qi funclionarea la Banca Naflonali a Rom6niei a CentnaleiIncidenteloi de Pl5lir, Normele metodologice ale unor bdnci comerciale etc. Aqadar,orecutarea silitii se poate desffuura qi in temeiul unor acte normative speciale, care consacrdpruceduri derogatorii de la dreptul comun, reglementat de Cod. Sunt asemenea cazuri celerelative la: creanfele statului pentru impozite Si tme au un regim special de constituire a titluluiexecutoriu prevdzut in anumite acte normative precum: Codul fiscal 9i Codul de procedurdfisca]4 aminzile contravenlionale se execlr:/ih potrivit normelor speciale din Legea privindsabilirea gi sanc,tionarea contravenliilor (O.G. nr.2l200I aprobati cu modificdri prin Legeanr. l8Ol2OO22); creanlele specifice rezultate din contractele de garanfie, reglementate in alteacte normative cu dispozifii speciale; creanlele specifice rcztitate din tncheierea unorcontraste speciale, care constituie, in temeiul legii, titluri executorii etc.

$2. PRINCIPII iN EXECUTAREA SILITA

5. PrezentarePrincipii generale ale procesului civil se aplici gi infaza de executare silit6, afarl de

cazul in care acestea nu pot primi aplicare datoriti specificului fazpi in care se afldexecutarea.

Noul Cod de procedurS civil6 prevede insd gi principii specifice celei de-a dotafaze aprocesului civil, cum sunt cele care lin de rolul statului in executarea silitfl legalitateaixecutirii silite gi rolul activ al executorului judecitoresc (art. 627 NCPC - pentru oprezentare exhauitiv4 a se vedea Oprina G6rbulef Tratat teoretic Si practic de executares ilitd, 20 I 3, pp. 2a-aQ.

6. Principiul legalitlfiiprincipiui tegatitafii se referi la obligativitatea derulflrii executiirii silite numai in

condiliile iigii $ ae c6ffe organele prevdzute de lege, investite cu aiributii in acest scop.Potrivit noului

-Cod de procedure civiH executarea silit[ nu se poate desft$ura dec6t cu

respectarea dispoziliilor legii, a drepturilor par.tilor qi ale altor persoane interesate, fiindintirzis6 efectuarea de acte de executare de cdtre alte persoane sau organe dec0t celeprevizute de lege.

Reglemert-eod org"le care pot executa silit titlurile executorii, noul Cod de proceduricivill arati ca ?n afara de cele care au ca obiect venituri datorate bugetului generalconsolidat sau bugetului Uniunii Europene qi bugetului Comunitifii Europene a EnergieiAtomice, executaria se realizenzinumai de c[tre executorul judecitoresc.

Dispozifia finali a axt. 623 NCPC, potrivit cu care numai executorul judecitorescrcalizeaz1 executarea" chiar daci prin legi speciale se dispune altfel, are rolul de a ardtaintenfia legiuitorului de a conferi aceste ahibulii numai executorului judecitoresc- cuexcepfia silualiei in care se recunoaqte competenla executorului fiscal. Aqadar, chiar dacilegile'anterioare se referd la executori bancari sau la alte persoane investite cu atibufii de

' Publicat in: M. Of. rrr.49 din 20 ianuarie 2012-2 Publicatiin M. Of. nr. 268 din data de22 aprilie 2002.

386 DREPT PROCESUAL CT\ruL

executare sili6 Codul lasd executarea numai in mdinile executorului judec6toresc gi a celuifiscal.

7. RoIuI Statului in executarea silitiilnfazaexecutiirii silite, fap de jurisprudenp constantd a Curtii Europene a Drepturilor

Omului, tn special in cauzele lmpotriva Romdniei, noul Cod de procedur[ civili prevedeexpres ci statul are un rol esenfial. Astfel, acesta este obligat sd asigure, prin agen$ii sIi,executarea in mod prompt gi efectiv a hotirdrilor judec[toreEti qi a altor titluri executorii,iar,incazde refuz, cei v[tiimati au dreptul la repararea integralS a prejudiciului suferit.

Dreptul la un proces echitabil, aga cum este intitulat art. 6 din Convenlia Europeani aDrepturilor Omului consfinfegte reguli esenliale de urmat in cadrul procesului civil.

Procesul civil, aqa cum a fost el definit in literatura de specialitate'(Ciobanu, Tratatteoretic Si practic de procedurd civild, vol. l, 1997, p. 148), include $ faza executiirii silite,astfel c[ principiile consacrate in Conven{ie sunt aplicabile deopotrivi gi acestei a doua fazea procesului civil.

Determinarea sensului nofiunii de proces civil, rcalizati in raport de practica qiinterpretarea Cur,tii, este importanti qi in materie de executare silita in aceastii etapi fiindpuse in executare silitii titlurile executorii in materie civil5, chiar dacd prin acestea se in{eleggi unele dispozitii civile din hotiir"ari penale.

Cerintele texfului art. 6 din Convenlie, omniprezent in reglementiirile statelor europene,ln raport de materia civil6, sunt, in mod succint, prezentate ca fiind urmdtoarele: accesul lajustif;e, posibilitatea de a participala dezbatei, egalitatea qanselor penfiu pronunlarea uneihot[rdri int-un termen rezonabil de c6he un tribunal imparfial gi independurt stabilit prinlege, in mod public.

Toate aceste aspecte vor fi analizate qi in raport de procedura executiirii silite, statelepurHnd rSspunderea pentru asigurarea executiirii hotdrdrilor gi altor titluri executorii(Stancu, Retlectarea jurisprudenlei Curlii Europene a Drepturilor Omului in materiaexecutdrii silite, inRRES nr. ll20t0, pp. 135-142). "

incauza'Hornsby c. Grecieil, Curtea a statuat cdart.6 din Convenfle ar deveni iluzoriudacd sistemul judiciar gi legea interni a unui stat contuactant ar permite, in final, cahotdrdrea si rdmdn[ inoperantii in defiimentul uneia din parti. Aqadm, procedurile trebuievdzttte ca un tnheg, oblinerea titlului executoriu fErd posibilitatea executiirii concrete aacestuia constituind o situalie de nedorit in toate statele democratice qi putdnd releva oincdlcare a xt.6 din Conven{ia Europeand a Drepturilor Omului.

ln special, in aceastii a doua faz6 a procesului civil ceriqta ca cererea s[ fie solutiona6intr-un termen rezonabil poate fi afectatd prin intermediul procedurilor inteme de executaresilitii. Spre exemplu in catza lgnaccolo-Zenide c. Romdniei (Hotiirdrea din 11 ianuarie2000, publicafii in Monitorul Oficial nr. 6 din data de 8 ianuarie 2001) degi nu a fost indiscufie incilcarea art. 6 din Convenfie, ci a afi.8 din Convenlie, in motivare se aratii c,5aspechrl esenfial in cavza este acela de a stabili daci autoritiiflle nafionale au luat toaiemdsurile posibile care li se puteau cere penfiu facilitarea executiirii hotirdrii din 14decembrie 1994 (idenu Hok*anen c. Finlanda, 23 septembrie 1994, in M. Macovei,Hotdrdri ale Curlii Europene a Drepfirilor Omului

- Culegere selectivd, vol, II, Ed

Polirom, Bucuregti, 2001, p. 70).t HoErarea a fost daffila 19 martie L997 .

S

a

e

e

fijtpdu

p

sl

a

dSi

nS(

u

clp

d:

fr

lrla

nnalpure

stS(fitctS3

.I,ru


Jurisprudenla Curfii se regdsegte cu valoare de izvor de drept tn materie de executaresilitd gi ?n solufii pronuntate impofriva Romdniei. Astfel, se aratii ci sarcina Cu(ii nu esteaceea de a stabili daci sistemul juridic intem al unui stat este capabil si garantezeexecutarea hotlr6rilor pronunlate de citre instanle. Sarcina Curlii este numai aceea de asramina dac4 in spefa, mesurile luate de autoriE!ile romdnegti

-

in executarea hotiir6rii, aufost adecvate gi suficiente (Piefeanu, Gawig, Executarea silitd, Culegere de practicdjudiciard, Ed. Rosetti, Bucuregti, 2005).

Executarea unei hot5rdri judecdtoreqti nu poate fi ?mpiedicatS, anulatii sau amdnatil pe operioadd lungd de timp. Caracterul nerezonabil al duratei procedurii de executare,determinat de faptul c[ autoritiilile rom6ne nu au luat mdsurile necesare tn scopul executiriiunei hotirfiri judecitoregti definitive gi executorii, timp de mai bine de opt ani, lasiprevederile art. 6 alin. (1) din Convenfle ftrd efect.

Fiecare caz in parte va fi analizat in lumina propriei jurisprudente gi a situafiei de faptspecifice, executarea unei hotir6rijudecdtoregti sau a oricdrui titlu executoriu putSnd ridicaaspecte particulare, care necesitil o deosebit6 atenlie in interpretarea gi aplicareadispoziliilor legale in materie, penfu a nu se ajunge ca printr-o procedur[ de executme silitdsi se incalce alte drepturi fundamentale protejate de Convenlie. Tocmai de aceea 1n caanlRuianu c. Romdniei a fost exprimat[ gi o opinie separatii in care se menfloneazi faptul cd nuse poate reprosa autoritiifilor inteme ci au fost inactive, in condi]iile ln care hotdrdrea nu eraugor de executat (implica demolarea unei construclii ridicate pe o parte din terenulgeditorului iar debitorii s-au opus vehement executlrii silite), deweme ce un om qi-apierdut viala, iar statul trebuie si !in[ cont de diversele sale responsabilitilfi.

Astfel, nu poate fi admis sd se procedeze la executaxea silitd in detrimentul altordrepturi fundamentale, statul fiind finut si aib6 in vedere permanent realizarca drepturilorfundamentale ale indivizilor in ansamblul lor.

De asemenea, in conformitate cu jurisprudenta Cu4ii, nerespectarea unei hot5r"arijudec6toregti, ca o incdlcare aart.6 alin. (1) din Convenfie, raportat la art. 1 din Protocolul Ila Convenfie, poate fi totuqi consideratii o resficfle justificati gi compatibil[ cu prevederilemenlionate, insd aceste aspecte se apreciazi de la cazla caz. In cauza Sabin Popescu c.Romdniei (Hotiirdrea din 2 iunie 2004, publicatii in Monitorul Oficial nr.770 din data de 24august 2005), s-a refinut de cdfe Curte c[ deqi justificarea prezentalh de Guvern estepertinenti, datele in cauzl nu au fost aduse la cunoqtinla reclamantului de c6tre autorit[lileadministrative, pentru a se putea considera ci nerespectarea ?ncheierii in intregime este oreshiclie justificatd.

in ceea ce priveqte executarea hotiirdrilor prin care s-au stabilit creante impotrivastatului, in jurisprudenta Cu(ii se refine cd acestea trebuie aduse la indeplinire ftr[ a sesolicita punerea in executare silitd de citre persoana interesatd, statul prin reprezentantul sdufiind prezumat a cunoaqte so$a gi av6nd obligatia de a o respecta- Se arat6 astfel cd nueste oportun si se ceard unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut ocreanli impofiva statului, s[ recurgd la procedura de executare silit[ pentru a obfinesatisfacfie (cauza Metaxas c. Greciei, Cererea m. 8.415102, par. 19 din27 mu2004 5i cauzagandor c. Romdniei

- hotSrdrea din data de 24 mafiie 2005 publicatii tn Monitonrl Oficial

nr. 1048 din data de 25 noiembrie 2005).

388 DRBPT PROCESUAL CTVIL

8. Rolul activ al executoruluijudecltorescNoul Cod de procedurd civild consacrd expres obligafia executoruluijudec[toresc de a

exercita rol activ lnfaza de executare silitii, in sensul de,a stiirui, prin toate mijloaceleadmise de lege, penfu realizanea integralE gi cu celeritate a obligatiei prevdzute ?n titlulexecutoriu, cu respectarea dispoziliilor legii, a drepturilor pdr[ilor qi ale altor persoaneinteresate,

Avdnd o anumiti marji de apreciere, executorul judecitoresc are posibilitatea c,4 ininteresul executiirii silite, si ceard debitorului, in condiliile legii, lImuriri in scris in legStur[cu veniturile gi bunurile sale, inclusiv cele aflate in proprietate comund pe cote-pErfi sau lndev6lm6qie, asupra cdrora se poate efectua executare4 cu ardtarea locului unde se afldacestea, in vederea determinlrii debitorului s[ execute de bun[voie obligalia sq penfu a seasigura mersul firesc al lucrurilor, a{a cum este el recunoscut in primul text reglementfuidmateria executiirii silite (art. 622 NCPC).

Ca a,6ge, executorul va trebui s6 explice debitorului consecinlele la care se expune incazul continu5rii executiirii silite, in special fbc6ndu-se menfiune despre intindereacheltuielilor de executare, care augmertteazh automat valoarea datoratd pohivit titluluiexecutoriu.

O asemenea,,disoufie" cu debitorul se poate produce antetior, dar gi ulterior declanqiriiexecutiirii silite, la cererea cneditorului. in primul caz, debitorul este cel caf,e cere sd enecutesau cel pulin soliciti Hmuriri unui executor judecdtoresc, acesta fiind obligat sd-l averttzPzpasupra ionsecinlelor neexecutiirii obligaliei de bundvoie. In a doua situalie, executarea silitinina deja declanqat4 executorul va avea dreptul la onorariul perceput penfu primele actede executare, dar va trebui si arate debitorului care va fi aproximativ valoarea pe care o vasuportain final dacinu va executa obligalia.

Fiind principalul reprezentarfi al statului in cea de-a doua fazi a procesului civil,executorul Judecitoresc va fi cel care va coordona gi desfEsura activitatea de executare,astfel c[ lui nebuie si i se recunoasci gi principalele obligafii lindnd de rolul activ, similarcum in prima fazi a procesului civil, acest rol revine judecdtorului.

$3. DGCUTAREA SILITA DIRECTA $I DGCUTAREA SILITA INDIRECTA -MODALITATI ALE DGCUTARII SILITE

9. PrezentareGeneric, normele cuprinse in Codul de proceduri civill reglementeaz-d doun modalita{i

de executare silitii: executarea silitfl directii;i executarea silitii indirectf.Executarea silitd este directd atunci cdnd creditorul tinde s[ obline rcalizaneain naturd

a prestafiei, a$a cum a fost convenit la incheierea raportului obligafional, inscris int-un titluexecutoriu (obligalie de a face

- Zilberstein, Ciobanu, op. cit. pp. 44 qi 45, Le5, op. cit.,

p. 831). Potfonnaobiectul executErii silite directe obligaliile privind: l5sarea posesiei unuibun, predarea unui bun sau a folosinlei acestuia ori evacumea debitorului dint-o locuinpsau dirrfr-o aftn incintn, desfiinlarea unei consffucfii, plantalii sau a altei'lucrdri oriindeplinirea oricirei alte activititi stabilite pentru rcalizarcadrepturilor creditonrlui.

Executarea silitii directii imbrac[ trei forme:- predarea bunurilor mobile;- predarea bunurilor imobile;

e

a

C

u

dCI

d

vt

c(dtdtSt

CC

ex

otex

prsilVC

ci1

.91

CS

pepcurinex

dir

forse

Psrtea a II-a. Despre executarea silitd 389

- executarea unei obligatii de a face sau de a nu face, cu particularitiilile legate deexecutarea mlsurilor privitoare la minori previzute intr-un titlu executoriu (Tomescu, Rolulautoritdlii in garantarea dreptului la relalii personale dinffe pdrtntt Si copii dupd divor{, inCurierul Judiciar w. 4/201 l, pp. 222-225).

Cele trei forme de executare silitl constituie procedura aplicabil[ in toate raporturileexeculionale, indiferent de calitatea creditorului 9i a debitorului'

ixecutarea silitd este indirectd (denumitii Si prin echivalent) in cazul in care creditonrlurmdregte si-gi lndestuleza $ear1a din sumele oblinute prin valorificarea bunurilordebitorului, prin poprirea sumelor pe caxe acesta le are de primit de la terle persoane, ori tncazul persoanetor JuriOice titulare de conturi bancare, prin virarea sumei din contuldebitorului in contul creditonrlui.

Codul de procedur[ civilS a consacrat patru forme de executare silitE indirectS,respectiv:

- vilr:zareasilitd a bunurilor mobile urmirite;- poprirea;-

-urmirirea silitd a fructelor neculese qi a recoltelor prinse ?n redAcini, gi urmdrirea

veniturilor unui imobil;- urmlrirea silitii asupra bunurilor imobile.insi, in materis de executare sititd indirecti existii gi noftne derogatorii de la dreptul

comun. Astfel, creanfele bugetare pot fi valorificate potuivit O.G. nr. 9212003 privind Codulde procedurd fiscala. TotodatS, potrivit art. 120 din O.U.G. nt. 9912006 privind instituliilede iredit qi adecvarea capitalului, b6ncile, persoane juridice romAne gi sucursalele bdncilorstr6ine, pot desflqur4 in limita autoriza{rei acordate, activitili de platE gi decontare.

10. Raportul intre cele doul modalitifi de executareCdt privegte posibilitatea ca executarea silitd directd sd fie intervertitd in executare

silitd iniirecti, trebuie ficutii distinclie dupi cum hotiirdrea ce constituie titlu executoriueste sau nu cu condamnare altemativd-

Dac[ se pune in executare o hotdrdre cu condamnare altemativd, iar executareacondamndrii principale nu mai este posibil6 (ex: predarea unui bun), creditorul poate cereexecutarea indirect6 a sumei de bani stabiliti de instanf6 ca reprezentind contravaloareaobiectului obligafiei principale. ins4 in cazul in care hotir^area este pusi in executare, iarexecutarea in naturd nu mai este posibil5, creditorul se vede nevoit s[ pmcurg6 o nouiprocedur6judiciarl pentru a obfine un nou titlu, in temeiul cdruia si porneasci executareiitita. in literatura de specialitate (Porumb, Codul de procedurd civild, comentat Si adnotat,vol. II, 1962,p.122;Botoi, Rddescq Codul de procedurd civild, comentat Si adnotat, op'cit.,p.643), si apreciazici un nou titlu executoriu se va obfine pe calea revizuirii hotdrdriipentru ca oUiectul nu se afl[ in fiin!6 ?ns5, aceasta modalitate nu este singura, fa]6 deposibilitatea oferiti de Cod, care arati cA daca in titlul executoriu nu s-a stabilit ce sumiurmeaz[ a fi pl6titii ca echivalent al valorii lucrului in cazul imposibilita$i predlrii acestuia,instanta de executare, la cererea creditorului, va pgtea stabili aceasti sumd, prin hotdr6re

"*""uto.i", a cdrei suspendare nu se va putea obfine decit cu consemnarea sumei stabilite ln

dispozitivul hotirdrii.' in ceea ce privegte obligaliile de a face sau a nu face, cAnd prin hotSr6re creditorul a

fost autorizat c416 cazde neixecutare din partea debitorului, s[ execute el insuqi ori s6 facis6 fie executatii obligafia de a face sar:, dupl caz, sdinlAture ori si ridice ceea ce debitorul a

390 DREPT PROCESUAL CWIL

frcut cu tncdlcarea obligafiei de a nu face, chiar dacl nu s-a aratat valoarea, nu mai estenevoie de obflnerea *]oi'ro, titlu executoriu prin care s[ se stabileasci desp[gubiriledatorate de debitor sau, contravaloarea lucrdrilor necesare restabilirii situafiei anterioareirr"ararii obligaliei de a nu face. Aceste sume se stabilesc direct de citre executor' pebazdde expertiz[ sau de alte documente justificative'

Practic in aceastE situa{ie, cum executarea directa nu este posibila prin debitor,creditorul, dup[ ce executii el obligali4 are posibilitatea de a declanqa impotiva debitOruluiexecutarea silitl indirecta, pentru recuperarea contravalorii stabilite de executoruljudecdtoresc.

Transformarea executirii directe in executare indirect6 este incidenti tn fural 9i insituasa in care creditorul unei obligafii inturtu persoane cere aplicarea unei sancfiunipecuniare pentru asigurarea executdrii acesteia'

Astfel, atunci c6nd executare armeazi s[ se facS 1n baza unui titlu executoriu carestabilegte o obligalie de a face in sarcina unui debitor, qi aceastil obligafle nu poate fifndeptinita OecaiOi cdhe acel debitor, instanJa de exgcutale, prin incheiere definitiva" vap"i"".a oblige pe aetitoi la plata unei perylitafi pe n deinli,tzi"-t", il favoarea creditorului';e"t 1u

""eJ.rtarea obligaliii stabilite

-n{n Jittut executoriu. Penalitatea se stabilegte ?n

cuantum de la 100 tei ta i.tiOO leipe zidi interziere, pani la executarea obligaliei prevdzutein titlul executoriu ix daci- obligatia are un obiect evaluabil in bani, penalitatea se poatestabili intre 0,1%o si lo/o dinvaloarea obiectului obligafiei, pe zi de intatziete.

Legiuitorul a optat pentnr aceasth institulie, spre deosebire de cea a amenzilor civile',"gt"-"1rtua in coout anterior, deivatb di, ."u instituitS pe cale jurisprudenfial4 adaunelor cominatorii (Stiitescu, b?oun, Drept civil. Teoria generald a obligaliilor, ed' aii-i zOOo, pp. 310 qi 311), care nu reprezinthdespigubirea 0uto316 de c6te debitor, saucontravaloarea pierderii suferite de acesta ca ur-ur" a neexecutiirii din partea debitorului, ci

un mliloc de consfdngere a debitorului de a executa'Penalitatea reglementata de cod tepreztntd in primn fazh un mijloc indirect {e

constrdngere a debitorului penfu executarea obligaliei statuatg prin titlul executoriu gi deaceea Codul aratd c[ in ca-ail acestor obligalii nu se pot acorda daune cominatorii'

Dar dac6 dup6 3 luni de ladataro-*i.Arii incheierii de aplicare a penalitilii debitorulnu executil obligatia prev5zut2i in titlul executoriu, instanta de executare, la ceteteacreditorului, fxeaza suma definitiva datoratS acestuia, prin incheiere definitiva, datii cucitarea pdrfilor. f"g"u;;;U.qte despre penalitate iar nu despre prejudiciu 9i ulterior permiteinl[turarea sau reducerea pinalitalii, astfel c[ practic in aceastii situalie, instanla l' yaip*prejudiciul suferit de creditorprin neexeiutarea obligafiei, transformfind penalitElilein dauns compensatorii, ins[ indiferinte de natura lor creditorul poate porni executareasilitii indirectfl pentru reouperarea lor.

11. Alegerea creditorului asupra formei de executarei;-- iA;hrr6-cu executareu ritita indirecti, o importanti deosebitii este acordatii

posibilititil creditorului de a cere executarea impotriva debiton111i, apel6nd la toate fgrmelede executare, concomitent sau succesiv, in funcJie de rezultatul formei de executare la cares-a apelat inilial." - fil;irt, torfor* noului Cod de proceduri civil5, executarea are loc tn toate formelepr"ua#t" de lege, simultan sau succesiv, pdna la rcalizareadreptului recunoscut pril titlulexectitoriu, precum qi a cheltuielilor de executare'


in anumite cazrxi, expres prev6zute de lege, dreptul de alegere al creditorului esteresffdns de norma juridic[, prin fixarea obligatorie a procedurii de urmat. Spre exempluimobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdiclie judecitoreascd nu poate fiurmirit silit inaintea urmdririi mobilelor sale. De asemenea, debitorul care primeqteincheierea de incuviinlare a urmiririi, poate cere instanlei de executare s6-i incuviinteze capl66 integrald a datonei, inclusiv dobdr:zile qi cheltuielile de executare, sd se facl dinveniturile nete ale imobilelor sale, chiar neurmdrite, sau din alte venituri ale sale, pe timp de6 luni, schimbdnd practic modalitatea de executare.

in materia execut6rii silite indirccte, tn raporturile juridice cu mai mulli debitori, caresunt linuli solidar in indeplinirea obliga{iei, sub reglementarea anterioarb, s-a ridicat inpractica judiciari chestiunea urmdririi numai a unuia dintre aceqtia pentru tot (pentruint

"ugu datorie) sau a tuturor acestora pentru tot, creditonrl pornind astfel executarea silitd

impotriva oriclruia sau a tuturor in acelaqi timp. Aqadar, dacd in materia raporturilorluriOice carasteizate prin divizibilitate nu existii indoiald cb executareaurmeazl a se facesepmat pentru fiecare debitor qi pentru partea fieclruia, in cazul solidaritAfli pasive, esteimportant s6 rlspund6 la intrebarea dacd creditorul, dupi ce a declanqat executareaimpotriva unui debitor pentru tot, trebuie s6 aEtepte sd constate dacd acesta este sau nusolvabil, pentru a declanqa executarea qi impotriva altui debitor, sau dac6 dimpotrivd, el vaputea pomi executarea silit[ impotriva tuturor codebitorilor sdi, pentru tot, concomitent.

Conform axt. 1447 C. civ., creditorul poate cere plata oriciruia dintre debitorii solidari,fEr6 ca acesta s6 ii poat6 opune beneficiul de diviziune iar urmdrirea pornitd oontra unuiadintre debitorii solidari nu il impiedicd pe creditor si se indrepte impofiva celorlallicodebitori.

Fa!6 de text, care are in vedere in general executarea obligafiilor, nu doar a celorconstatate prin titluri executorii, nu se poate determina cert daci creditorul se poate indreptacu cerere de executare silit6 impotriva fiecdruia pentru tot qi concomitent, deoarece existiiriscul s6obliniexecutareacreantei integral deatdteaori c6!i debitori sunt.

in practicd, aceast6 situalie nu se opune inilierii unei proceduri distincte impotrivafieciruia dintre debitorii solidari, in acelaqi timp, cu atilt mai mult cu cdt, din punct devedere material, in anumite cazui, este dificil ca debitorii s6 cunoascd despre executiirilepomite impotriva celorlalfi. Nu se va pretinde creditorului s[ dovedeascd faptul c[ aincercat executarea impotriva celorla[i debitori qi nu gi-a atins creanfa' Aceasta va permitegeditorului sd se ?ndrepte impotriva tuturor pentru tot, astfel ci creditorul va trebui siopreasci executarea atunci cind, din suma executlrilor gi-a indestulat creanfa. Dar daci nuo face? Codul se refer6 numai la rpoteza in care mai multe executfui sunt pornite asupraaceloraEi bunuri astfel ci in aceastd situalie nu se poate conchide ci executdrile vor putea fireunite, pentru a se cunoaqte momentul la care este asigurati cteanla creditorului. Totugi, nueste exclus6 posibilitatea pomirii executiirii silite impotriva codebitorilor solidari,concomitent, penfu tot, cu obligalia executorului judecdtoresc, care efectueazi procedurilede executare, de a opri executarea silitila momentul indestuldrii creanlei creditoruluil.

I DificultAli pot s6 apar6 in situalia creditorului care declanqeazi executarea prin mai mulfi executori, lnraze teritoriale diferite gi ftnpotriva mai multor debitori'

392 DREPT PROCESUAL CTVIL

Spefe:Z. prin contestagia la executare formulati la judecitoria P., reclamannrl debitor aratl ci

bunurile sale nu puteau fi urmlrite in temeiul art. 727 NCPC, care e:

i Caprrolul IIEXECUTARE SILIIT- REGULI GENERALE

Sec[iunea IParticlpanEii la executarea silitd

$r. eAnlr.E. DREeTURTLE gr oBlrcATlle eAnlnoR. cAeACTTATEA$I CALITATEA PRoCESUaTA PLURALITATEA DE CREDnoRI. TRANSMISIUNEA

cal-nApr pRocEsuALE

12. PrezentareActivitatea de executare siliti a hotdr6rilor judecdtoregti precum gi a altor titluri

executorii se rcallz:eazd prin participarea pirgilor, a instanlei de judecat{ a organelor deexecutate, a procurorului qi a altor organe sau a terfilor, dup6 distincliile operate de lege.

Potrivit noului Cod de procedurd civili, participanlii la executarea silit[ sunt: plr,tile;te4ii garanfi; oeditorii intervenienfi; instanfa de executare; executorul judecitoresc;Ministerul Public; agenlii fo4ei publice; martorii asistenti, experfii, interprelii qi a[iparticipanli, in condiliile anume prevdzate de lege.

Perfile (persoane fizice sau juridice) stxrt: creditorul urmdritor, care tinde s6-gircalizeze dreptul recunoscut prin dispozitivul hotiirdrii judecdtoreqti sau prinff-un alt titluexecutoriu gi debitorul urmdrit, cel care este obligat prin acest titlu la plata creanfei sau lapredarea unui bun.

Pdrlile Si organele de executare silitd sufit participanli procesuali indispensabili inaceasti fazd a procesului civil. Sunt, ins6, cazuri in care anumite proceduri speciale ser:.alizpqzl prin organe care intrunesc atribulii de executare numai in raport cu o anumitasitualie particulard, ftrd si fie in sine organe de executare, realizarca creanlei fiind asiguratiprin raporturi directe intre ueditorul urmdritor qi terful debitor al debitorului urmdrit.

Organele de executare siliti sunt, de regul5, executorii judecitoregti, insi alaturi deacegtia, intrunesc atribulii in executarea silit6 gi executorii fiscalil.

Instanfa judecdtoreascd este cea cre, de regulS, pune in migcare executarea silitdprintr-o dispozi$ie datd organelor de executare, care sunt obligate si o aducd la indeplinire.Insa ori de cdte ori una dintre perfi este nemu$umitii de modul cum sunt lntocmite actele deexecutaJe aceasta are posibilitatea sd sesizeze instanla cu rezolvarea contestaliilor laexecutare.

I Conform art, 136 C. pr. fisc., pin organe de executare silitd se tnlelege organele fiscale careadministreazi creante fiscale gi sunt abilitate si duci la indeplinire misurile asiguritorii qi s6 efecfuezeprocedura de executare siliti.

in ceea ce privegte creanfele bugetare care se lncaseazi, se administreaz5" se oontabilizeazd gi sedilizr'azd de institu{iile publice, provenite din venituri proprii, precum qi cele rezultate dio raporturi juridicecontractuale, acestea se executi prin organe proprii, oare srmt abllitate sb ducl la indeplinire m6surilersigurntorii gi sd efecfueze procedura de executare siliti, pohivit prevederilor Codului.


Procurorul poate, de asemenea in condifiile art. 131 alin. (l) din Constitufiarcvizttiti,sd participe la activitatea de executare silit6, solicitdnd declangmea acesteia sau formul6ndcereri infr-o procedurd deja inceputI. Noul Cod de procedur[ civild prevede expres cdMinisterul Public sprijini executarea hotirdrilor judec6toregti qi a altor titluri executorii.

Terlii stxrt persoane care degi nu au participat la faza de judecatd participi uneori,voluntar sau for{at, in procedura de executare siliti. Astfel, terful care pretinde cd bunurileurm6rite de citre creditor sunt ale lui, iar nu ale debitonrlui, sau ,,tofi cei interesali sauvltimafi prin executare" pot face contestalie la executare. Sunt cazuri ln care terful fiinddatomic debitorului urmdrit, dobdndegte in cadrul procedurii popririi, calitatea de terfpoprit, primind dispozilie din partea instanfei s6 relin6 surna pe care o datoreazdpenttu a opl6ti direct creditorului popritor.

Devin pn4i in executarea silitE gi creditorii caxe au creante impofiva debitorului supusexecutdrii silite insi nu au declangat executarea silit5, ci doar depun titlul lor ?n fa,taexecutorului judec[toresc (creditorii intervenienli). De asemene4 pot interveni inexecutarea silitii creditorii care: au luat mdsuri asiguritorii asupra bunurilor debitorului; auun drept real de garanfie sau, dupd caz, Lrn drept de preferinfi asupra bunului urmdrit,conservat in condiliile prevdzute de lege; sunt titulari ai unor creanle bdnegti reniltate diminscrisuri cu datd certii ori din registre finute cu respectarea condiliilor prevdzute de lege.

Agenlii forlei publice (organele de polifie, jandarmerie etc.) participi la executareasilitd atunci odnd executorul judecitoresc consideri necesar. La solicitarea executoruluijudecdtoresc acegti agenli sunt obliga,ti si sprijine indeplinirea promptd gi efectivi a tuturoractelor de executare silita, frri a putea condiliona indeplinirea acestei obligafii de plata unorsume de bani sau de efectuarea unei alte contraprestalii qi fdrn a putea refitzasprijinul lor pemotiv cd existii impedimente la executare.

Martorii asistenli sunt persoanele cu capacitate de exercifiu deplinS, care nu suntinteresate de sivdrgirea actelor de executare gi care nu se afl6 cu participan{ii la procedurade executare in legitur[ de rudenie p6ni la gpdul al patrulea inclusiv sau de afinitate pdnila gradul al doilea ori de subordonare, care participn h executarea silit6, deoarece, pentrutransparen!6, legea cere prezsnla acestora la efectuarea actelor de executare, respectivatunci cdnd este necesari pitrunderea tntr-o locuin!5, lntr-un local, depozit sau altitncapere, in vederea sechestririi gi ridicdrii bunurilor debitorului. Martorul asistent, atestiifaptele la care a asistat putAnd face observafii dac[ considerS necesar.

13. Pirfile raportului juridic execu{ionalPdrlile tnfaza executdrii silite poartd denurnirea de creditor Si debitor. Aceste calitdli

pot fi dobdndite de cdtre oricare dintre pdrlile procesului civil, atdt de cdtre reclamant cdtSi de cdtre pdrdt.

Declangarea urmdririi silite poate fi solicitatii de cdtre persoana cireia i s-a eliberattitlul executoriu, adicl acea persoanE cate a cdgtigat procesul qi care lnfaza de executaresilitS, poartd denumirea de creditor. ln principiu, dreptul de a cere executarea siliti aparfinefiecdrui creditor al odrui drept este consfinfit prin titlul executoriu sau mogtenitoriloracestuia.

Cealalth parte, obligatil prin hotdrdre sau prin alt titlu executoriu gi impotriva c[reiaurmeazd s6 se pomeascd executarea poarti denumirea de debitor, datomic sau urmirit.

Pt

prler

ot

tuadpaleic0c5ex

papli

sa

decu

cu

idrpr,

Cft

ac

pefiCflp-

reldere

au

va

ot

sa

ex

deex


14. Drepturile qi obligafiile pirfilorInfaza executiirii silite pirfile (atit debitorul cdt gi creditorul) au aceleagi drepturi gi

obligalii pe caxe le-au avut qi in faza dejudecatii.Astfel, acegtia au dreptul: s[ asisteo personal sau prin reprezsntar\ii lor, la efectuarea

Eturor actelor de executare, sd ia cunoqtinfi de actele dosarului de executare gi sd obliniadeverinle gi copii de pe aceste acte, certificate de executorul judecItoresc, pe cheltuialapdr$ii interesate, iar atunci cdnd se consideri vdtnmafi ?n drepturile ori interesele lorlegitime, pot contesta actele de executare sau executarea silit[ insiqi, in termenele qicondiliile prev5zute de lege, s[ invoce compensalia legal[ dintre creanfa prevdzutii in titlul acirui executare s-a cerut impotriva sa qi creanla pe care el o opune pebqza unui alt titluerecutoriu.

Obligalia comund a creditorului gi a debitorului este de a exercita drepturileprocedurale cu bund-credin!6 gi potivit scopului in vederea c6ruia au fost recunoscute dehge.

Exercitarea abtzivd, a drepturilor procedurale atrage rdspunderea celui in cauzA pentrupagubele pricinuite, iar in canl/_ unor situafii expres prevdzute de lege este sancfionatii cuplata unei amenzi civile, in cuantumul stabilit de lege.

in principal debitorul este obligat sd declare, la cererea executorului , toale bungrilesale, mobile gi imobile, inclusiv cele aflate in proprietate comuni pe cote-piirli sau indev[lmIgie, cu ardtarea locului in care acestea se afl6, precum gi toate veniturile sale,L-urente sau periodice iar daci bunurile i-au fost deja sechestrate este linut si aducd lacunoqtinfa executorului care sechestreazd aceleaqi bunuri existenla sechestrului anterior qiirlentitatea organului de executare care l-a aplicat, pred6nd executorului o copie apocesului-verbal de sechestru.

De asemene4 debitorul este obligat:- sE nu se impotriveasc6 actelor de executare, pornite lnbaza unei hotir'ari executorii

sau a unui alt titlu executoriu. ins6, legea ii da dreptul debitorului si solicite instanlei decx(ecutare incetarea sau suspendarea executiirii, printr-o cerere motivati gi numai dacddepune suma ce i se cere sau valomea bunului reclamat, spre a fi la dispozilia organului deexecutme;

- sd nu instrLrneze bununle drn patnmoniul sbu in timpul utmbruii silite in ftaudacreditorilor sdi. Legea civi16 protejeazE astfel creditorii, pundnduJe la dispozitia acestoraac$unea revocatone (sau pauliantr) prev6zut6 de art. 1562 C. civ. prin care, in numele lorpersonal, pot ataca actele viclene fdcute de debitor in prejudiciul drepturilor 1or, avdnd caefect reintrarea bunurilor in patrimoniul debitorului precum gi reintregirea gajului general alcreditonrlui urmdritor (Stiitescu, Birsan, Drept civil. Teoria generald a obliga\iilor, op. cit.,p. 336).

- s[ suporte cheltuielile de executare chiar qi atunci c6nd cererea de executare a fostrespinsa ca ufinare a achitirii datoriei in cursul executiirii. Cheltuielile efective de executare -deplasarea executorului sau transportul bunurilor urmirite - se deduc din sumele de banirezultate din valoarea bunurilor urmfuite. insa in cazul executilrii directe a unor hotiirfui ceau ca obiect un bun determinat iar debitorul refuzi plata cheltuielilor de executare creditorulva putea s6-gi valorifice creanta de cheltuieli printr-o acliune cu acest obiect, avdnd ca scopoblinerea unei hotiirari judecatoregti pe carc str o poatii pune ln executare.


Sunt gi cazuri tn oare creditorul qi debitorul se pot infelege pe cale de franzacfie iar noulCod de procedur[ civilf, prevede, in mod expres, posibilitatea pentru creditor de a acordaunele inlesniri debitorului.

in fazaexecutiirii stlite, creditorul poate uza de atributele disponibilitdlii procesuale,in mSsura in care este vorba de drepturi de care titularul lor poate dispune.

Creditorul are drePtul:- de a porni executarea silitii sau de renunfa la executarea inceput5, la cererea expresi a

acestuia;- de a alege bunurile debitorului pe caxe vrea s[ le urmdreascS, regula in acest caz,

referindu-se or-ui in ceea ce priviqte bunurile urmiribile deoarece legea declar[neurmdribile anumite bunuri strict necesare pentru existenla persoanelor fizice debitoaresau pentru buna funclionare a unor debitori persoane juridice;

--

d" u alege, in cazul executlrii silite indirecte, forma concretd de executare;- de a alege pe debitorul impotriva cdruia s[ se indrepte executarea silitii dacd obligafia

este solidari (ui. t++l C. civ.) sau sE se indrepte impotriva tuturor debitorilor in partepentru intreaga datorie.'

Creditorul are la rdndul sdu obligalia de a acorda executorului judecitoresc sprijinefectiv pentru aducerea la indeplinire, in bune coridilii, a executdrii silite, pundndu-i ladispozif,e gi mijloacele necesare in acest scop.

^ Toiodati creditorul are obligafia si avanseze cheltuielile necesare indeplinirii actelor de

executare, potrivit dispoziliilor luate de executor'tr,

"""u ce priveite obtigaliile speciale ale creditorului - persoand iuridicd de drept

public -

legea ii i*i*" o-*u-" diligenla pentru real\zarca creanlei sale, acesta fiindottigut sa iJdin timp m6surile asiguratorii, de regul6, o dati cu introducerea actiunii' Astfel,aceg-ti creditori sunl obtgafi: si linn evidenta creanlelor lor, din care si rezulte, penftrfiecare creanldo dacdafost pusa in executare qi stadiul in care se afli urmirirea silit6; atuncic6nd executarea silitii se face prin poprire, in acelaqi timp cu urmdr'rea asupra debitorului,efectuate de c6tre organele de executare, evidenla realiz7rrii creanlelor se fine de cltepersoana juridicd

"r.iitour" privind sumele incasate; sd puni la dispozilia executorului

judecltoresc mijloacele ,r."".ur" penffu indeplinirea in bune condilii a executiirii silite 9i amdsurilor de asigurare.

Organele fiscale competente pot acorda inlesniri de platd debitorilor (conhibuabililor-Petic6 Ro*rr, Dreptul /inanyelor publice, 2004, p.48), la cererea temeinic justificatii aacestora, pentru oUtigaliite fiscale restante,,atdt inaintea inceperii executdrii silite, cdt 5i intimpul efectutuii acesteiq in condiliile legii (art. l2l C. pr. fisc')'De pildd, poate acorda:u-ioari, egalon[ri de plat6, reduceri qi siutiri de amenzi, reduceri, sc6deri qi restituiri deimpozite qi taxe.

' Organele fiscale teritoriale precum gi organele consiliilor locale pot dispune prin

dispozi.tie de ?ncasare virarea din conturile agenlilor economici debitori a sumelor restante'tn cazuineachitiirii latermen a impozitelor qi ta:relor locale'- ii*"executlrii silite, legea prevede obligalii speciale in sarcina unor terfi. Art 3 dinLegea nr. 188/20001 prevede cd, la cererea executorului judecitoresc, cei care datoread

, l,egea nr. IBB din I noiembrie 2000 privind executorii ju&getore$i publicatii in M. Of. m. 559 din fOnoiembriJ2006, modifrcat5 prin O.U.G. m. 6412001aprobati prin 6gea nr. 540/2001.

T

s

(T

(t


crme de bani debitorului urmirit ori delin alte bunuri, supuse urmdririi, au obligafia si deaoate informaliile necesare penfu efectumea urmdririi silite.

Potrivit noului Cod de procedurd civi16, ,,la cererea executoruluijudec6toresc, organelefiscale, instituliile publice, instituflile de credit gi orice alte persoane sunt obligate si ii@munice, de indat4 in scris, datele qi informaflile necesaxe realizArii executlirii silite, chiardacdprin legi speciale se dispune altfel'.

in situafia in care cei sesizafi nu dispun de informafiile solicitate sau daci deqi le defir,refuzi s[ le transmiti executorului judecitoresc, noul Cod de procedurd civild prevede insarcina Ministenrlui Public obligafia de a inffeprinde, la cererea executorului judecdtoresc,diligenlele necesaxe pentru aflarea informaliilor cerute, in sensul identificdrii entitiifilorprblice sau private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare, plasamentede valori mobiliare, este actionar ori asociat sau, dupi caz, define titluri de stat, bonuri detezaur gi alte titluri de valoare susceptibile de urmdrire sili6.

Pentru a se obline informafii necesare executiirii, noul Cod de procedur6 civil[ prevedeci executorul judecdtoresc are acces liber qi gratuit la carlsa funciard, la registrul comerfului9i la alte registre publice care contin date despre bunurile debitorului susceptibile deunn6rire silit5, dacn se face dovada inceperii executiirii silite.

De asemenea, prin intermediul instanlei de executare, executorului judecitoresc i serecunoaqte accesul labaze,le electonice de date sau la alte sisteme de informare delinute deartoritSli qi institulii publice, puse la dispozifa instanfelor.

Urmare a lnfiinlarii popririi in mdinile unui ted (persoani fizicd sau banc6 ori instituliepublici), care este datomic al debitorului, acesta este obligat a face pl[]ile direct citrecreditor. O altii situalie priveqte custodele, numit de organul de executare pentru pazabgnurilor sechestrate definitiv in vederea executdrii silite, care va r6spunde pentru oriceprejudicii aduse creditorului prin neglijenfa sa iar dacd se va constata reaua-credinf6 se vaputea angaja rdspunderea penali penfiu abuz de incredere. In aceeaqi situafie, se gdseqte gisechestrul judiciar.

15. Capacitatea gi calitatea procesualii a pirfilor[n c"ea ce priveqte capacitatea Si calitatea procesuald a pdryilor in faza executiirii

silite acestea trebuie si indeplineascd acelea6i condilii ca qi in fazzjtdecd\ii propriu-zise.Creditorul urmh'ritor, debitorul urmirit qi te{ii trebuie sE aibi capacitate procesuali de

folosinfi c6t qi capacitate de exerci,tiu.in cantl lipsei ori in cazul resffingerii capacitiilii deo"r"i,tiu se vor aplica prevederile dreptului comun privind reprezentare4 asistarea oriautorizarea (Ciobanu, op. cit., pp.73-57). in cazul minorului care a implinit vdrsta de 14 anircesta va trebui asrslaf de c[tre ocrotitorul siu legal infaza executirii silite (c4 de altfel, gipe tot parcursul procesului).

Regulile privitoare la calitatea procesual6 sunt reduse prin existenla titlului executoriu,care stabilegte cine este creditorul urmdritor care are dreptul s[ ceari declangarea execut5riisilite qi cine este debitorul urmdrit impotiva ciruia poate incepe executarea (TribunalulBucurlgti, Secfia a V-a civilS, decizianr.645 dn27 septembrie 2004 - Pietreanr.r, Gavriq,F^xecutarea silitd, Culegere de practicdiud.iciard,2005, pp. 175 9i 176)'

Lipsa calitSlii procesuale se sanclioneazd fie cu respingerea cererii de executare fiedebitorul urm6rit va putea invoca lipsa calitiitii procesuale a creditorului pe caleacontestaliei la executare in cazul in care s-a trecut lotuqi la executare (inalta Curte de

398 DREPT PROCESUAL CT\rIL

Casa{ie qi JustiJie, Sec{ia comerciald, de,cizla nr' 693 e^ ?! febrymig .2994'Piefeanu'Gavriq, ixecutarea silitd, Culegere de practicdiudiciard, 2005,.pp;22! SiZ26)'- i" acelaqi mod se va proceda gi in cazul lipsei legitim5rii procesuale pasive(Judecltoria Sector 5 Bucuregti, sentinfa civild nr. 4628 dln 9 octombrie 2003, in TAbexa$'bonturto;io la executare,Culegere de practicdiudiciard,2005, p' 151 qi urm)'

16. Transmisiunea calitiifii procesuale$i in faza executirii silite, oa de altfel qi in faza de judecata, se poate realiza o

*animisiune a calitdlii procesuale, tegald sau convenlionald, atAt pe lahna pasiva adebitorului urmlrit cit qi pe latura aotiva a creditorului urm[ritor.

a) Transmisiunea llgaH succesorali intervine in momentul decesului uneia dintre pirti,c6nd: pe de o parte, moqtenitorii creditorului pot continua executarea silitii inceputi sau potctriar ei declan$a, direct, executarea silitii impotriva debitorului; pe de altii parte, creditorulpoate, ln temeiul titlului obfinut impotiva debitorului s6 urm[reasca silit pe mogtenitoricontinudnd executarea inceputil lmpotriva debitorului sau trecdnd direct la executareaimpoftiva moqtenitorilor acestuia.

Dacd anterior formuldrii cererii de executare qi sesizarea executorului judecitoresc,debitorul decedeazi,executarea silita nu mai poate fi pomitS. In acest caz, dasL se constatac6 nu existii niciun moqtenitor acceptant qi nici nu este numit un curator al succesiunii,instanfa de executare poate desemna la cerere un curator special, pfurd cdnd va fi numitcuratorul succesiunii.--il

cazul in care se constatii c6 moqtenirea a fost acceptatbde c[tre moqtenitori majon,executaf,ea siliti se pomegte impotriva tuturor. tn acest caz moqtenitorii sunt citafi, printr+inqtiinlare colectiv[, ficutii la iocul deschiderii mogtenirii, pe numele acesteia' afar[ decazul in care a fost ales un alt domiciliu in vederea citiirii'

Daci dimpohivd, se constatd cd printre mogtenitori se afl[ qi minori sau persoane pusesub interdicliajudec[toreascS, execuiarea silitii se va putea declanqa numai dup6 numireareprezentanliloi sau a ocrotitorilor legali. Dacd se constatii ci dupi o luni de la moarteadebitorului sau de la punerea sub interdic,tie judecltoreasci nu a fost numit reprezentantulsau a ocrotitorul legal, creditod sau executoruljudecitoresc pot cere instanlei de executarenumirea unui curator sPecial.

C6nd se constatE c[ mogtenirea nu a fost dezbltuti sar; acceptat5, ffeditorul sauexecutorul judec6toresc pot cere camerei notarilor publici in a clrei circumscriplie a avutultimul domiciliu defunctul sarl dupi caz, notarului public deja sesizat intocmireainventarului succesiunii sau desemnarea unei persoane in acest scop'

Dac[ debitorul decedeazd dupd ce executaxea silitS a fost pornitS, ea nu poate ficontinuati c6t timp mogtenirea nu a fost acceptalide c[tre cei chema,ti la moqtenire sau cflttimp nu a fost numit. in acest caz executarea se suspendd 9i nu se reia impotrivasuccesibililor acceptanli decflt dup[ 10 zile de la data c6nd acegtia au fost incunoqtinlafidespre continuarea execut[rii silite.

b) Un alt caz de transmisiune legala este determinat de reorganizarea_ persoanelorjuridice, in condifiile art. 232 qi urm. C. civ., c6nd se aplici principiul general inconformitate cu care trecerea drepturilor de la o persoani laalbinseamn[ $i SansmisiuneacalitAfli procesuale, succesorul ?n drepturi sau in obligafii fiind |inut s6 achite datoriile saus[ urmireasc L r ealizar ea creantelor.


Transmisiunea este convenSionald atunci c6nd creditorul cedeaz'L printr-un confactdrepturile sale unei persoane, caxe are dreptul s6J urmfueascb silit pe debitor. Cesionarul nurt U,ri" si-qi constituie un titlu executoriu nou pe numele sdr.t, deoarece in temeiul cesiuniiintervenite, are calitate si puni tn executare titlul obfinut de cedent - art. 1582 C. civ'ftribunalul Suprem, colegiul cMl, decizia w.2091196L, ln CD 1961, p. 323, ZilbetstBn,Ciobanu, op. cit., p.62).

17. Pluratitatea de creditoriSunt Ei situalii in care latura activi a raportuluijuridic execuflonal este caracterizat prin

pluralitate (activil, uton"i c6nd sunt mai mu[i creditori urmdritori. In asemenea cazuri, esteirrcidenti institulia coparticipdrii procesuale active.

in cazul pluralialii de debitori, obligafi prin acelaqi tiflu executoriu, executarea silitii seva face separat pentru fiecare debitor. Cu alte cuvinte, coparticiparea pasivd existenti infrza de judicatnlcind pot fi acflonaf, mai mu[i debitori, impreuni) nu se men]ine qiinfazade executare silita, deoaxece creditorul va ftebui sd declanqeze procedura de executare silitipentru fiecare debitor in parte (Boroi, Rirlescu, Codul de procedurd civild, comentat Sidnotat, p.64fl.

Deci, in faza de executare siliti coparticiparea poate fi numai actld' adic[ mai mu[icreditori care urmlresc acelaqi debitor iar toate formele care constituie procedura deurmdrire trebuie si fie indeplinite fat6 de fiecare debitor separat'

Astfel, dac[ se efectaeazhurmirirea silitS a unui bun determinat, aceasta nu poate prividec6t o singuri persoanS, 9i anume pe definitorul bunului, fafe de care procedura deexecutare tebuie folositd de la inceput pdndla capilt.

insi, atunci c6nd urmdrirea silitii are ca obiect alte valod patrimoniale ale debitoruluipentru realizareaunor creanle, fiecare valoare patrimonialS in parte-_trebuie supusi separatiormelor de urm6rire prevdzute de lege, ceea ce exclude posibilitatea contopirii intr-osingur[ procedurS a urmaririi asupra mai multor patrimonii distincte.

- Dac6 bunurile supuse executdrii fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului fiindafectate exercitiului unei profesii autorizate de lege, acestea pot fi urmirite numai decreditorii ale ciror creanle i-au niscut in legdturi cu profesia respectivi iar aceqti creditorinu pot urmiri celelalte bunuri ale debitorului lart.2324 alin. (4) c. civ.l.

potivit principiului ci orice debitor rdspunde cu toate bunurile sale prezente qi viitoare(afi. 2324 C. civ.), orice creditor poate urmdri, in temeiul unui titlu executoriq bunurileLbitorutui ryedu"a Tabacu Drept civil. Teoria generald a obligaYiilor, 2003, p. 156), iardacd acesta are mai are gi atfi creditori, aceqtia pot participa pentru tealizarc-a creanfelor lorla urm[rirea pomit6 de cet aintai. Astfel, alti creditori pot interveni in cursul executirii silitepornite de un alt creditor, dacd au deja un titlu executoriu contra debitonrlui; dacl au luatmesuri asiguritorii asupra bunurilor acestuia; dac[ au un drept real de garanlie satl, dupicaz, un Are-p ae preferinf, asupra bunului urmdrit, conservat in condiliile prevdzute de lege;dac6 sunt titularii unor crea4cchiro grafarc, pecuniare, intemeiate pe tnscrisuri cu datii certiori regisfie f,nute cu respectarea condifiilor previzute de lege'

pt ralitatea de credltori urmiritori impune, in sistemul nosffu procesual, aplicarea uneiordini de preferintn diferite dupi cum executarea silitii are loc pohivit dispoziliilor de dreptcomun sau potivit unor dispozifii legale speciale'

Astfet,i cazul urmdrirtt stlite mobiiiare Si la executarea prin poprire, itrstanlava dacreditorului sau creditorilor urmdritori toatd suma poprita, iar dacd ulterior se prezintil gi a[i

400 DREPT PROCESUAL CTYIL

creditori, caxe prezrntil titlurile lor de creanfS, vor fi admigi qi acegtia la'implrfirea sumei.Daci asupra sumei respective s-a constituit o garanfie real5, ipoteca:mobiliar[ asuprasoldului creditor nominalizaf, creditorul respeotiv va avea prioritatb la dishibuirea sumei,nuryi dup[ recuperarea creantei sale restul fiind distribuit celorla$i creditoril.

ln cazril unnanfll bunurilor supuse ipotecilor mobiliare, prioritatea creditorului estedatii de momentul ?nscrierii la Arhiva Elecfonicd de Garanfii Reale Mobiliare. Astfel, art.2.415 C. civ. aruti cE cel care inscrie o ipotecd asupra unui bun este prezumal cd arccunogtinla despre existenla tuturor ipotecilor care au fost inscrise mai inainte cu privire laaoela;i bun, nefiind posibild dovada contrarE- Ca atxe, rangul ipotecilor mobiliare perfectese determini dupd ordinea inscrierii sau perfectdrii ipotecilor, cu excepfiile prev6zute delege (art. 2420 C. civ.). Rangul ipotecilor imobiliare, supuse unui regim de publicitatediferit, este determinat de ordinea inregistrdrii cererilor de inscriere in cartea funciar6(art.2421C. civ.).

tn cazul urmdririi silite imobiliare, executorul va fi obligat si verifice dacd nu maiexisti gi a{i creditori ale cdror creanle sunt garantate prin ipoteci sau privilegii (inscrise inregistele de publicitate), aceqtia frind ?ndestula{i cu prioritate fa[L de ueditorii chirografmi.in situaf,a tn cme existi qi creditori privilegiqti gi creditori ipotecari, se va acorda preferinpcreditorilor privilegiali (art. 23 42 C. civ.).

La distribuirea sumelor obfinute din valorificarea celorlalte bunuri ale debitorului,asupra cErora nu existau privilegii sau ipoteci, ei vor participa la fel ca gi creditoriichirografari.

Plata se va face proporfional pentru creditorii de acelagi rang, ln raport cu creantafiecdruia- Ipoteca primege rang in momentul inscrierii ei in registrul legal de publicitateimobiliarfl DacI asupra aceluiaSi imobil urmdrit au fost inscrise mai multe ipoteci,creditorii ipotecari vor fi pllti,ti in ordinea in care sunt inscrigi in registrul de publicitateimobiliarS-

in concluzie, sumele oblinute din urmdrirea silitii a bunurilor debitorului vor fidistribuite dupd distincliile operate de dispozifiile art. 864 NCPC, in urm6toarea ordine:l. creanlele reprezentlind cheltuieli dejudecati, pentru mdsuri asiguritorii sau de executaresilit5, penfu conservarea bunurilor al cdror pre! se distribuie, orice alte cheltuieli ftcute ininteresul comun al creditorilor, precum qi creanfele ndscute impohiva debitorului pentrucheltuielile efectuate cu ocazta indeplinirii condiliilor sau formalitiililor prevdzute de legepenfiu dobdndirea dreptului asupra bunului adjudecat gi inscrierea acestuia in registrul depublicitate; 2. cheltuielile de inmorm6ntare a debitorului, in raport cu condifia 6i stareaacestuia; 3. creanfele garantate cu drepturi de gaj, ipotec[ sau alte drepturi de preferinfdconservate asupra bunului vdndut; 4. ueanlele reprezenfind salarii gi alte datorii asimilateacestor4 pensiile, sumele cuvenite qomerilor, potrivit legii, ajutoarele penfu tnhefinerea 9iingrijirea copiilor, pentru matemitate, pentru incapacitate temporar[ de munc6, prevenireatmbolndvirilor, refacerea sau intiirirea sdnitiifii, ajutoarele de deces, acordate in cadrulasigur6rilor sociale, precum gi creanfele reprezendnd obligafia de reparare a pagubelorcavz-ate prin moarte, vitiirnarea integritiifii corporale sau a sinitiilii;'5. creanfele rezultAnddin obligaf;a legatl de inhefinere, aloca{ii penfu copii sau obligafia de platii a altor sume

I Art.2.410 C. civ. -Publicitatea ipotecii asrytra conturilor -,tublicitatea ipotecii asupra conturilor

deschise la o institu{ie de credit se rcaliznazL prin lnscrierea ipotecii la arhivI sau poate fi satisfdcut6 princonholul asupra oonhrlui."

!pirb7d,

9S:

cl

SI

prplprm

Cr

fi

olA

m

elprre

firululS3

ajteajr

c(c(4.ledtAlnpiAm

prSE


periodice destinate asigurdrii mijloacelor de existen!6; 6. creantele fiscale provenite dinimpozite, ta:re, contribulii qi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat,bugetului asigurdrilor sociale de stat, bugetelor locale qi bugetelor fondurilor speciale;7. creanlele rezultdnd din imprumuturi acordate de stat; 8. creanlele reprezentinddespdgubiri pentu repararea pagubelor pricinuite proprietiilii publice prin fapte ilicite;9. creantele rezult6nd din imprumuturi bancare, din livrnri de produse, prestiiri de serviciisau executiiri de lucrdri, precum gi din chirii sau arenzi; 10. creanfele reprezentiind amenzicuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; I l. alte creanle.

in cazul creantelor care au aceeagi ordine de preferinlE, dacl legea nu prevede altfel,suma realizati se repartizeazAintre creditori proporfional cu cfeanta fieciruia

Codul civil fart. 2342 alin. (2) prevede cd dacd un creditorul beneficiazi de unprivilegiu special el va fi preferat titularului unei ipoteci mobiliare perfecte daci iqi inscrieprivilegiul la arhivi inainte ca ipoteca si fi devenit perfectS, iar creditorul privilegiat va fipreferat titularului unei ipoteci imobiliare dacd iqi inscrie privilegiul in cartea funciard maiinainte ca ipoteca s[ fi fost inscrisS-

Dacd executarea silitd are loc potrivit unor dispozilii legale speciale gi annme potrivitCodul de procedurdJiscald, cremtele fiscale inscrise in titlul executoriu se sting cu sumelerealizate dupd comunicarea somaliei prin orice modalitate prevdztti de Codul de procedurdfiscal4 in ordinea vechimii, mai lnt6i creanlaprincipali gi apoi accesoriile acesteia.

|n cazul ?n care executarea a fost pornifii de mai mulli creditori, organele de executarefiscale vor proceda la distribuirea sumei, proporlional cu creanfa fieclruia potriviturmltoarei ordini de preferinfi: 1. creanlele reprezentAnd cheltuielile de orice fel, ftcute cuurmdrirea qi conservarea bunudlor al ciror pr4 se distribuie; 2. creanlele reprezsntAndsalarii qi alte.datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite gomerilor, potrivit legii,ajutoarele pentru infelinerea qi lngrijirea copiilor, penffu matemitate, penfu incapacitatetemporarS de munc6, pentru prevenirea imbolnivirilor, refacerea sau intirirea sdndtdfii,ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurdrilor sociale de stat, precum qi creanlelereprezentdnd obligalia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vitimarea integrit[tiicorporale sau a sdnitdlii; 3. creanlele rezult6nd din obligalii de tntrefinere, alocalii penfrucopii sau de platii a altor sume periodice destinate asiguririi mijloacelor de existen!6;4. creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contribulii qi din alte sume stabilite potrivitlegii, datorate bugetului de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugehrlui asigurdrilor socialede sta! bugetelor locale qi bugetelor fondurilor speciale; 5. creanlele rezult6nd dinimprumuturi .acordate de stat; 6. creantele reprezentAnd despdgubiri pentru rcpararcapagubelor pricinuite proprieElii publice prin fapte ilicite; 7. creanlele rezult6nd dinimprumuturi bancare, din livrdri de produse, prestdri de servicii sau executlri de lucrdri,precum qi din chirii sau arenzi; 8. creanfele reprezent6nd amenzi cuvenite bugetului de statsau bugetelor locale; 9. alte creanle (axt. 170 C. pr' fisc.)'

De asemenea, ca qi in cazul executdrii silite de drept comun, dacd creanfele au aceeaSiordine de preferin!6 qi legea nu prevede altfel, suma rcalizath din executare se repartiz.azdintre creditori proportional cu creanta fiecdruia

Conform Codului de proceduri fiscald oeditorii fiscali care au un privilegiu prinefectgl legii gi care indeplinesc condifla de publicitate sau posesie a bunului mobil auprioritate la distribuirea sumei rezulta,r, drnvdtuarca fafn de alli creditori care'au'garanfii

402 DREPT PROCESUAL CI\TIL

Accesoriile creanlei p-rincipale prevazute in titlul executoriu vor uflna ordinea depreferinfi a creanlei principale.'

organul a" ir"iotur" fiscali este obligat s6 ii inqtiinteze, din oficiu, pe creditorii ?nfavoarea cdrora au fost conseryate aceste sarcini, pentru a partioipa la distibuirea prefului,iar creditorii care nu au participat la executarea silitii pot deplne titlurile lor ln vedereaprrti"iparii la disfibuireu ro-.tot teaTizate prin executare silitS, numai p6n6 la dataintocrnirii de cltre organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea saudistribuirea acestor sume'

18. IntervenienliiEste posibil ca numai un creditor s6 formuleze cerere de executate silitn" ceilalti nefiind

inc6 benehciarii unui titlu executoriu sau pur qi simplu necunoscdnd executarea'*--i" ;; caz11i, degi procedura civila nu recunoaqte o modalitate de recuperare

concursual[, ca cea oi" i"d*r iirsolvenlei, noul Cod de procedur[ civilfl permite altorcreditori se intervine in pror.ar- demar# de un creditor' As!f91, al1i creditori pot interveniin cursul executiirii silite pornite de un alt creditor, dacd an deja un titlu executoriu contradebitorului; au luat

-efi"i asigur6torii asupra bunurilor debitorului; au un drept real degaranlie sau, dup[

"uZiodrept-de preferin{6 asupra bunului urmdrit,-conservat tn condifiile

ir"rra^t" de lege; au creanle baneqti rezaltate din tnscrisuri ca dat1 certh oti din registretinute cu respectarea condifiilor prevdzute de lege'-

- t" ,.griagenerali intervenia se poate face p6nd la termenul stabilit de c6fe executorpentru naloritJurea, in oricare amt

"

*oalit6fileprev6zute de lege ori convenite de pdrfi, abunurilor mobile sau imobile urm6rite.

Nu sunt supuqi acestei prevederi qi pot interveni chiar dup[ expirarea acestui termerLcreditorii care au un drept t*t a" gu*"tii asupra bunurilor ur.marite, conservat ln condifiilei"gn--"**,""i-';" ; creante-avand ca obiect venituri datorate bugetului gener{"olrrltdut

sau bugeflrlui Uniunii Europene, precum 9i alfi creditori privilegiafi care inte-rv1nin cursul urmlririi silite dacn gi-au depus titlurile de creanti tn termenul de 10 zile de ladepunerea sau consenmarea sumei rezultate din vdnzateabunului'

Procedura de intervenlie permite qi analizarea fondului titlului invocat de creditor,deoarece Codul prevede c['insian]a de ixecutare, sesizatdcu cererea depusd de executoruljudecitoresc, va convoca in cametade consiliu, de urgenld qi in termen scurt' debitorul qicreditorii caxe nu au titlu executoriq penfiu recunoaSterea de c6te debitor a creanfelor'Dac[ debitorul lipsegte se prezumd c[ recunoagte toate creanlele reclamate prin cererile deintervenlie.

Dac[ debitorul contest6 ffeanfele, creditorii intervenienfi ale cdror creanfe au fostcontestate au dreptul ,a roti"it" instanfei, sub rezerva unei caufiuni, si dispuni execulonlluijudecatoresc ca s'umele reclamate sa fie puse deoparte, dacn" in de 5 zile de la datac6nd a avut loc

"orrro"*"u, aceqtia fac dovada cd au intodus acflune in justilie tn scopul

obfinerii titlului executoriu.PanA h solulionarea cererii de intervenlie, instanfa poate.suspenda eliberarea sau

distribuirea de sume obfinute din valorificarea bunurilor debitorului, cu posibilitatea

"Independent de momentul formulirii cererii de intervenfie':executorul judecdtoresc esteobligat si comunice o copie de pe cererea de intervenfie qi de pe documentele justificativecreditorului urmdritor, instanlei de executare'


Creditorul principal are dreptul de a le indica intervenienlilor existenfa gi a altor bunuriale debitorului, care pot fi urmdrite in mod util, invit6ndu-i si ceari extinderea urmfuirii qiisupra acestor bumri, dacd autitlu executoriu.

Abia dacb creditorii intervenienti nu soliciti extinderea urmdririi gi la bunurile indicatede creditorul urmdritor sau, dup[ caz, ilt avanseazi cheltuielile necesare extinderii,creditorul urmdritor are drephrl de a fi preferat acestora la distribuirea sumei rezultate dinurm5rire.

TotodatS, dacd creditorul iniliat face dovada c[ intervenienfii au aclionat in fraudadrepturilor sale, se poate opune cererilor de intervenfie, insi aceptia pot contestarcpartizarca creanlelor potrivit proiectului de distribuire a sumelor remltate din urmSrireintocmit de citre executor.

Consecinla admiterii cererii de intervenlie este aceea cL cei ale c6ror creanle au fostrecunoscute de cihe debitor, pot sd participe la distribuirea sumei rcztltate din urmdrire, inlimita sumelor reclamate sat:, dup[.caz, recunoscute, gi, dacl au titluri executorii, siparticipe, in condiliile legii, la urmbrirea bunurilor debitorului gi s[ solicite efectuarea unoracte de executare silita dacn este cazul.

Creditorii intervenienli ale cbror creanle au fost contestate, in tot sau in parte, de citredebitor gi care au cerut instantei ca sumele reclamate s[ fie puse deoparte pot participanumai la distribuirea sumelor consemnate in condiliile provizoriu pentru ei, afari de cazulin care ar fi pretinse de alfi creditori tn rang util.

S2. ORGANELE DE D(EC[ITARE

19. PrezentareOrganul de executare este organul investit cu autoritatea de stat pentru a putea impune

debitorului urmdrit sau unor te4e persoane, care delin bunurile acestui4 obligalia de aexecuta dispoziliile din titlul executoriu.

Sunt organe de executare: executoriijudecdtoreSti, organele financiare ale ConsiliilorLocale sau organele competente teritoriale ale Ministerului Finanlelor Publice.

20. Executorii judecitoregtiExecutorii judecitoregti sunt principalele organe de executare silitd care in sistemul

nostrujudiciar au fost considerafi ca auxiliari aijustifiei. Prin reglementarea actualS, acegtiasunt auxiliari aijustiliei care satisfac un serviciu public, acfionind la solic

Andreea Tabacu - Executarea Silita

Documents

Transcript of Andreea Tabacu - Executarea Silita