ANATOMIA SI BIOMECANICA GENUNCHIULUI.docx daaaaa.docx

8/17/2019 ANATOMIA SI BIOMECANICA GENUNCHIULUI.docx daaaaa.docx

1/43

C A P I T O L U L I I

ANATOMIA SI BIOMECANICA GENUNCHIULUI

II.1. Repere anatomice

II.1.1.Suprafete articulare

Genunchiul este segmentul mobil al aparatului locomotorcare leaga coapsa de gamba, articulatia genunchiului find ceamai mare articulatie a corpului. Supraetele articulare sunt

reprezentate de: epifza inerioara a emurului, epifza superioaraa tibiei, si ata dorsala a patelei. Epifza inerioara a emuruluiprelungeste corpul la partea lui distala. Ea prezinta douaproeminente, condilii emurali lateral si medial. In parteaanterioara a epifzei se aa o supraata articulara pentru rotula,ata patelara. Condilii sunt despartiti posterior de o depresiune,osa intercondiliana, in care se insera ligamentele incrucisate alearticulatiei genunchiului. Pe ata mediala a condilului medial silaterala a condilului lateral se aa doua proeminente, epicondilii,medial si lateral, pe care se insera ligamentele colaterale, tibial sifbular, ale articulatiei genunchiului .Condilii emurali diera caaspect si dimensiuni astel:

condilul medial, este mai !oluminos si mai coborat decat cellateral" datorita acestei dispozitii emurul creeaza cu tibia ununghi deschis lateral de #$% & #$'("

curbura supraetelor articulare a condililor !ariaza astel:curbura descrisa anterior corespunde unui cerc cu raza de )*mm, iar posterior, unui cerc cu raza de #$ mm, descriind astel ocurburaspirala cu raza descrescand dinainte spre inapoi.

Rotula +patela este un os scurt triunghiular, situat pe ataanterioara a genunchiului. -ata anterioara !ine in contact


2/43

cu tegumentul si se poate palpa. -ata posterioara corespunde inarticulatia genunchiului etei patelare a emurului. a ni!elulrotulei se insera tendonul c!adricipital si tendonul rotulian.

Epiza superioara a tibiei este !oluminoasa si usorcurbata posterior. Este ormata din doi condili +medial si lateral.-iecare condil prezinta cate o ata articulara superioara pentrucondilii emurali. Intre cele doua supraete articulare se gaseste oproeminenta osoasa, eminenta intercondiliana+spina tibiei./nterior si posterior de eminenta, se aa cate o depresiune, ariaintercondiliana anterioara +se insera ligamentul incrucisatanterior si aria intercondiliana posterioara +se insera ligamentul

incrucisat posterior. Pe ata anterioara a e0tremitatii superioare atibiei se aa o proeminenta, tuberozitatea tibiei. ateral de ea seaa tuberculul Gerd1. 2in studiul ormei supraetelor articulare aleemurului si tibiei, se constata ca acestea sunt incongruente.Incongruenta dintre ele este corectata partial de catremeniscurile intraarticulare.

Genunchiu


3/43

Meniscurile intraarticulare sunt doua ormatiuni

fbrocartilaginoase, dez!oltate la perieria supraetelor articulareale condililor tibiali. /stel se gaseste un menisc lateral si unulmedial. In sectiune !erticala meniscurile au orma triunghiulara siprezinta:

& o ata superioara conca!a, in raport cu condilul emuralrespecti!"

& o ata inerioara plana, in raport cu condilul tibial"

& o baza prin care adera la capsula articulara"

-iecare se insera prin cate doua e0tremitati +anterioara siposterioara in aria inter&condiliana corespunzatoare. E0tremitatileanterioare ale celor doua meniscuri sunt unite prin ligamentultrans!ers al genunchiului. 3eniscul medial se aseamana cu litera


4/43

4C4, iar meniscul lateral are orma unui inel, distanta dintre celedoua e0tremitati find mai mica.

3eniscul lateral, spre deosebire de cel ingust este mai ingust, darmai gros la perierie. 2atorita acestei conormatii ele pot f mobilein deplasandu&se odata cu condilii emurali pe supraetelearticulare ale condililor tibial. /derenta lor la capsula imparteca!itatea articulara intr&un eta5 suprameniscal si altulinrameniscal.

II.1.!.Mijloace de unire

Capsula articulara se insera superior pe emur si inerior petibie, prezentand anterior un orifciu pentru patela. 6raiectul

insertiei pe emur este sinuos, plecand superior de peata trohleara, coborand pe condilii emurali si apoi inerior deepicondili, pe care ii lasa e0tra&capsular si a5ungand posteriorin osa intercondiliana. a ni!elul acestei ose, capsula seintrerupe si fbrele ei uzioneaza cu ligamentele incrucisate.Capsula prezinta mici orifcii pentru prelungirile sino!ialei. Eaadera la meniscuri find mai subtire in partea suprameniscala.Este ormata din fbre longitudinale situate la e0terior si din fbretrans!ersale si oblice situate pround. /nterior este mai subtire, laacest ni!el gasindu&se ligamentul rotulian, iar posterior este maidensa, in special in dreptulcondililor.

Ligamentul patelei (rotulian) se intinde de la patela latuberozitatea anterioara a tibiei si reprezinta flogenetic tendonulterminal al muschiului c!adriceps, separat de tibie prin bursapretibiala. 2e la marginile sale laterale pleaca ormatiunileapone!rotice de intarire ale capsulei, e0pansiunile muschiuluic!adriceps si retinaculele patelei, medial si lateral.

Ligamentul Winslow (posterior) se gaseste pe ataposterioara a articulatiei si este alcatuit dintr&o portiune mi5locie sidoua portiuni laterale. El trece ca o punte peste scobituraintercondiliana.. Portiunea mi5locie se condenseaza in douaascicule fbroase: ligamentul popliteu oblic , ligamentul popliteuarcuat


5/43

. Ligamentul popliteu oblic este de apt tendonul recurent almuschiului semimembranos pe scara flogenetica, caci sedesprinde din partea distala a muschiului omonim ca sa se inserepe calota fbroasa a condilului lateral, a!and o directie oblica de

5os in sus si dinauntru inaara.

Ligamentul popliteu arcuat are de cele mai multe ori ormaunei arcade fbroase cu ca!itatea pro0imala pornind de pecondilul lateral spre osa intercondiliana. 2e pe margineacon!e0a, distala a arcadei porneste retinaculul ligamentului

arcuat care se insera pe capul peroneului. Portiunea mi5locie aligamentului 7inslo8 este perorata de un numar apreciabil de!ase si ner!i.

Ligamentul colateral fbular se insera pro0imal pe epicondilullateral emural, iar distal pe portiunea laterala a peroneului.3arginea sa posterioara este in raport cu tendonul bicepsuluiemural cand marginea sa centrala da nastere unei e0pansiunifbroase. -ata superfciala !ine in contact cu ascia lata, iar ceaprounda cu tendonul muschiului popliteu, meniscul lateral siartera articulara supero&interna.

Ligamentul colateral tibial are orma unui triunghi cu bazaspre rotula si !arul spre meniscul articular medial. Se inserapro0imal pe epicondilul medial emural, iar distal pe parteasuperioara a etei mediale a tibiei. /cest ligament este de aptormat din trei unitati unctionale:

" prima sub orma de fbre !erticale este superfciala si

reprezinta portiunea cea mai rezistenta " a doua ormata din fbre oblice descendente emuro&meniscale este mai prounda, nu&mita si ligamentul capsularmi5lociu al lui Slocum si arsen +ligamentul meniscoemural"


6/43

" a treia unitate unctionala are fbrele orientate oblicascendent, urca de la tibie spre meniscul medial si spre parteaposterioara a capsulei. Portiunile prounda si superfciala aleacestui ligament se opun atat orteior de rotatie cat si celor care

tind sa puna genunchiul in !algus.Ligamentele incrucisate se gasesc dispuse pround in

scobitura intercondiliana si in traiectul lor se incruciseaza. Inunctie de dispozitia si insertia lor tibiala distingem un ligamentincrucisat anterior si unul posterior. 2esi situate pround acesteligamente sunt e0traarticulare, deoarece se aa in aaramembranei sino!iale.

Ligamentul incrucisat anterior se insera pro0imal pe

portiunea posterioara a condi&lului lateral, iar distal pe supraataprespinala a tibiei si partea antero&interna a spinei tibiale, adicape aria intercondiliana anterioara si partea antero&mediala aeminentei intercondiliene. 2irectia sa este orientata oblic interior,anterior si medial.

Ligamentul incrucisat posterior se insera pro0imal peportiunea posterioara a condilului medial si pe partea anterioaraa etei intercondiliene a condilului medial. 2e aici are odirectie oblica spre interior, posterior si lateral ca sa se inseredistal pe supraata retrospinala a tibiei, adica pe ariaintercondiliana posterioara. Insertiile tibiale ale acestor ligamentese situeaza anterior de insertia anterioara si posterior de insertiaposterioara a cornurilor meniscale. In e0tensie lani!elul ligamentului incrucisat anterior, anumite ascicule serela0eaza, pe cand altele sunt contractate.

In partea sa anterioara, capsula articulara este intarita detrei ormatiuni apone!rotice: ascia genunchiului e0pansiunea

c!adricipitala cu retinaculele si aripioarele patelei.Fascia genunchiului acopera articulatia ca un manson sise continua in sus cu ascia lata, iar in 5os cu ceaemurala. Partea laterala a asciei este intarita de tractuliliotibial.


7/43

Expansiunea cvadricipitala este o lama fbroasa ce sedesprinde din tendoanele terminale ale muschiului c!adriceps,acopera articulatia si se f0eaza pe circumerinta epifzeipro0imale a tibiei. Ea este intarita pe partile laterale de doua

ormatiuni: retinaculele patelei, medial si lateral. Aripioarele patelei sunt doua ormatiuni fbroase intinse inplan orizontal si acoperite de e0pansiunea c!adricipitala. Ele seinsera pe marginile patelei si pe condilul emural respecti! +atacutanata. 9etinaculele !erticale pot f comparate cu niste sine ceconduc miscarile patelei, iar aripioarele patelei cu niste rauri.

Sino!iala articulatiei genunchiului este !asta si considerataa f cea mai complicata sino!iala articulara.

/nterior, pleaca de la limita cartila5ului articular al trohleeisi condililor emurali, urca sub tendonul muschiului c!adricepsalcatuind bursa suprapatelara, apoi se reecta in 5os terminandu&se la limita cartila5ului articular de pe patela. In continuare trecepeste corpul adipos inrapatelar si se insera anterior deligamentul incrucisat anterior. ateral se insera pe marginilecartila5ului articular de la ni!elul condililor emurali si tibiali,inerior de ligamentele colaterale tibial si fbular, ormandundurile de sac sino!iale. In continuare se reecta pe capsula, pecare o captuseste, intrerupandu&se la marginea superioara amenis&curilor si reluandu&si traiectul sub cea inerioara.

Posterior sino!iala captuseste capsula si se insera la limitadintre cartila5ul articular si condili, pana la insertia ligamentuluiincrucisat posterior. -undurile de sac sino!iale sunt mainumeroase la articulatia genunchiului, decat in alte articulatii+undul de sac subpopliteu, sub&c!adricipital, subgastrocnemianmedial.

II.1.#. Raporturile articulatiei genunchiului.

, /rticulatia genunchiului !ine in raport:

& anterior cu : & portiunea distala a muschiului c!adriceps"


8/43

& ascia genunchiului"

& e0pansiunea c!adricipitala si aripioarelepatelei"

& piele.

& posterior cu : & continutul osei poplitee"

& originea muschilor gastrocnemieni"

&tendoanele de insertie ale muschilor bicepsemural, semitendinos, semimembranos, popliteu,plantar.

& lateral si medial cu : & retinaculele patelei"

& tractul iliotibial

& muschii biceps emural, croitor,drept emural.

II.1.$.Muschii articulatiei genunchiului

Inainte de a trece la analiza biomecanicii articulatieigenunchiului !om prezenta elementul acti!, musculatura, care pelanga cele doua elemente pasi!e, e0tremitatile osoase si capsulacu ligamentele, meniscurile si sino!iala, alcatuiesc acel tot unitar

care este articulatia genunchiului. 3uschii motori ai articulatieigenunchiului se impart in unctie de miscarile determinante in:e0ori, e0tensori, rotatori laterali +e0terni si rotatori mediali+interni.

3uschii e0ori ai articulatiei genunchiului sunt:


9/43

& muschiul biceps emural"

& muschiul semitendinos"

& muschiul semimembranos"

& muschiul croitor"

& muschiul popliteu.

3uschii e0tensori ai acestei articulatii sunt:

& muschiul c!adriceps emural"

& muschiul tensor al asciei lata.

3uschii rotatori laterali sunt reprezentati de:

& muschiul semitendinos"

& muschiul semimembranos"

& muschiul drept intern"

& muschiul croitor"

& muschiul popliteu"

& muschiul gastrocnemian.

Muschiul biceps emural se gaseste in portiunea postero&laterala a coapsei si se intinde intre ischion si peroneu, a!anddoua capete de insertie pro0imala +unul lung, de origine pel!ianasi altul scurt, de origine emurala si o insertie distala unica, carese insera pe epifza pro0imala a peroneului. Iner!at de ner!ulischiadic, muschiul biceps emural are actiunea de e0ie agambei pe coapsa, dar si de e0tensie a coapsei pe bazin. Seapreciaza aptul ca, daca coapsa este ectata pe gambamuschiul biceps emural imprima gambei o usoara miscare derotatie laterala.


10/43

Muschiul semitendinos are o dispozitie superfciala inportiunea postero&mediala a coapsei si se intinde de latuberozitatea ischiatica la tibie, find tendinos in portiunea sadistala. 6endonul de insertie distala se insera pe ata mediala a

epifzei pro0imale a tibiei, contribuind cu tendoanele muschilorcroitor si gracilis la ormatiunea apone!rotica a comple0ului fbroslaba gastei +pes anserinus. Iner!at de ner!ul ischiadic, muschiulsemitendinos este un e0or al gambei pe coapsa si un e0tensor alcoapsei pe bazin. Cand genunchiul este ectat, actioneaza si carotator medial +intern, find in aceasta unctie antagonist almuschiului biceps emural.

Muschiul semimembranos se gaseste pround, in portiuneapostero&mediala a coapsei si isi are originea pe tuberozitatea

ischiatica. Se insera prin trei ascicule distale: ascicululdescendent care se f0eaza pe partea posterioara a condiluluiemural medial, asciculul orizontal care incon5oara condilulmedial al tibiei si se termina pe partea antero&laterala a acestuia,asciculul recurent care ormeaza ligamentul popliteu oblic alarticulatiei genunchiului. Iner!at tot de ner!ul ischiatic areaceeasi actiune ca si a muschiului semitendinos, e0or al gambeipe coapsa si al coapsei pe bazin, rotator medial al genunchiuluiectat.

Muschiul croitor reprezinta cel mai lung muschi al corpuluiomenesc, cu o pozitie superfciala si se dispune intre spina iliacaantero&superioara pana la laba gastei de pe ata mediala a epifzeipro0imale a tibiei, unde se insera tendonul sau terminal impreunacu ten&doanele muschilor gracilis si semitendinos. In acest lungtraiect muschiul croitor incruciseaza in diagonala ata anterioaracoapsei. 3uschiul este iner!at de ner!ul emural. Este e0or algambei pe coapsa si e0or al coapsei pe bazin. Sinergist cumuschiul psoas iliac si cu muschiul drept emural, el actioneaza

in mers la e0ia coapsei pe bazin. 9oteaza coapsa lateral sigamba medial. /!and punct f0 pe tibie este rotator al bazinuluipe partea opusa, ectandu pe coapsa.

Muschiul popliteu este un muschi de orma triunghiulara,lat si scurt ce se gaseste pe planse i ecteaza genunchiul,actiunea lor depinzand de pozitia bazinului. Cu cat muschii


11/43

posteriori ai coapsei sunt mai intinsi prin e0ia bazinului, cu atatefcacitatea lor ca e0ori ai genunchiului creste. /cest proces se!ede clar in actiunea de catarat. E0tensia genunchiului maresteactiunea acestor muschi in miscarea lor de e0ie a bazinului.

2aca coapsa este ma0imal e0tinsa, actiunea de e0ie agenunchiului este mai redusa.

Muschiul cvadriceps emural este situat pe ata anterioaraa coapsei si ormat pro0imal din patru ascicule izolate, reunitedistal intr&un puternic tendon care se insera pe rotula. Cele patrucomponente musculare sunt: dreptul emural, !astul lateral,!astul medial si !astul intermediar. 3uschiul drept emural este

biarticular, inserandu&se pro0imal pe spina iliaca antero&inerioarasi pe spranceana cotiloida pe punctul ei superior. Intregul muschic!adriceps este iner!at de ramurile ner!ului emural. Este cel maiputernic e0tensor al gambei, find prin muschiul drept emural sie0or al coapsei pe bazin sau in!ers, al bazinului pe coapsa,precum si acti! tensor al sino!ialei articu latiei genunchiului.

II.!. Biomecanica articuatiei %enunchiuui

2in punct de !edere biomecanic genunchiului i se pot distingepatru tipuri de structuri: portante, de f0are, de alunecare si careparticipa la miscari acti!e ale genunchiului.

a& Structuri portante:

& e0tremitatea inerioara a emurului"

& e0tremitatea superioara a tibiei" & ata posterioara a rotulei.

'& Structuri de f0are:

& capsula articulara"


12/43

& ligamentele de intarire:

& ligamentul patelei +rotulian"

& ligamentul 7inslo8 +posterior & ligamentul popliteu

oblic,

& ligamentul popliteuarcuat"

& ligamentul colateral fbular +lateral"

& ligamentul colateral tibial +medial"

& ligamentele incrucisate & ligamentul incrucisat anterior,

& ligamentul incrucisat posterior"

c& Structuri de alunecare:

& meniscurile articulare & meniscul lateral"

& meniscul medial"

& sino!iala & undul de sac subc!adricipital

& corpul adipos o;a"

(& Structuri care participa la miscari acti!e ale genunchiului:

& -le0ori & principali & bicepsul emural +biceps emoris"

& semimembranosul+semimembranosus"

& semitendinosul +semitendinosus"

& gemenii +gastrocnemius"

& accesori & gemenii +gastrocnemius"

& popliteul +popliteus"


13/43

& plantarul +plantarus"

& croitorul +sartorius"

& dreptul intern +gracilis, acti! pe

genunchiul aat in usoara e0ie

& E0tensori & principali & c!adricepsul +c!adricepsemoris"

& accesori & tensorul asciei lata +tensorasciae latae, cand genunchiul este e0tins are de5a un grad dee0tensie

& 9otatori e0terni & bicepsul emural"

& tensorul asciei lata, cand genunchiuleste e0tins"

& c!adricepsul, prin !astul lateral"

& 9otatori interni & semimembranosul"

& popliteul"

& muschii 4labei de gasca4+semitendinosul, croitorul si dreptul intern.

Genunchiul este ormat din trei articulatii,dintre care articulatia emuro&tibiala si articulatiaemuro&patelara participa la miscarile sale, in timpce articulatia tibio&peroniera superioara +o artrodiestransa, care nu permite decat mici miscari dealunecare, participa la miscarile gleznei.

II.!.1. Biomecanica articulatiei femuro-patelara.


14/43

9otula este atasata de tibie prin ligamentul rotulian sialuneca pe supraata trohleei emurale. Pornita din pozitia dehipere0tensie, de deasupra supraetei articulare +unde o ducecontractia c!adricepsului, ea intra in contact cu emurul prin

treimea ei inerioara, la inceputul e0iei prin treimea medie, intre*%&


15/43

/rticulatia emurotibiala unctioneaza ca o parghie de gradul IIIatunci cand intregul membru inerior actioneaza ca un lantcinematic deschis. In schimb cand membrul inerior actioneaza caun lant cinematic inchis, articulatia emuro&tibiala. unctioneaza

ca o parghie de gradul I, cu punctul de spri5in intre orta sirezistenta.

Genunchiul este o articulatie cu un singur grad de libertate,realizand o parghie de gradul III, cu orta intre punctul de spri5in sicel de rezistenta. /lcatuirea sa ii conera posibilitatea miscarilorde e0ie&e0tensie cat si miscari limitate de rotatie si inclinatielaterala.

Miscarea de !exie"extensie se ace, teoretic, in 5urul unui

a0 trans!ersal orizontal, care trece prin cele doua tuberozitaticondiliene ale emurului si care, din cauza !algusului fziologic,ormeaza un unghi de >#( cu a0ul diafzei emurale si de ?*( cucel al diafzei tibiale. In realitate, datorita !olutei condiliene,e0ia&e0tensia se desasoara in 5urul unui a0 care se deplaseazain sus si inapoi in e0ie si in sens in!ers, in e0tensie. Pornind de lao e0tensie de #>%(, e0ia acti!a atinge o amplitudine de #@%(+cand soldul este e0tins pana la #)%( +cand soldul este ectat,iar cea pasi!a de #


16/43

limitata la cati!a milimetri. /cesta ace ca in primele @%( in e0iesa apara o miscare de rotatie interna a tibiei sub emur. 2e lae0ie spre e0tensie, pana la #


17/43

& tensiunii ligamentului incrucisat antero&e0tem la sarsitule0tensiei" rotatia e0terna a tibiei il rela0eaza oerindposibilitatea unui grad de e0tensie in plus.

-le0ia&e0tensia nu este o simpla miscare elicoidala, ci unamult mai comple0a. /0ele emurului si ale tibiei care in e0tensieormeaza un !algus fziologic, se aliniaza la ?%(de e0ie in acelasiplan sagital. /ceasta corectie a !algusului fziologic in cursule0iei demonstreaza ca a0ul de e0ie al genunchiului nu estestrict orizontal, ci intr&un plan usor oblic inapoi si inauntru.

-le0ia este astel o miscare comple0a, care combina celedoua grade de libertate si !ariatia in plan rontal a unghiuluiormat de a0ele anatomice ale emurului si tibiei.

Miscarile de rotatie

ale gambei pe coapsa se e0plica prin inaltimea dierita a condi&lilor emurali si se asociaza miscarilor de e0ie&e0tensie. Inter!inligamentele incrucisate, care roteaza gamba in aara, in pozitiafnala de e0ie si inauntru, in pozitia fnala de e0tensie./mplitudinea miscarii de rotatie acti!a este de #'&@%(, iar derotatie pasi!a de

*'&)%(. /0ul in 5urul caruia se e0ecuta miscarea este !ertical sitrece prin centrul spinelor tibiei. 9otatia e0terna este realizata debiceps, iar rotatia interna de semimembranos, popliteu,semitendinos, drept intern si croitor. Se constata ca rotatoriiinterni sunt mai puternici decat rotatorii e0terni deoarece rotatiainterna reprezinta miscarea obisnuita a genunchiului, in timp cerotatia e0terna este e0ceptionala. In rotatia e0terna ligamentelelaterale se intind, iar ligamentele incrucisate se rela0eaza, in timpce in rotatia interna se intind ligamentele incrucisate si se destind

ligamentele laterale. Miscarile de inclinare laterala sunt limitate deligamentele laterale. Cum inclinarea trebuie limitata special inmers, ligamentele laterale sunt puse sub tensiune ma0ima odatacu e0tensia genunchiului. In e0ia completa ligamentul lateral


18/43

e0tern se rela0eaza, dar cel intern se mentine intins. In semie0ieinsa, se obtine o rela0are ma0ima a ligamentelor.

Biomecanica articuatiei %enunchiuui.

2eplasarea inainte si inapoi a platoului tibial pe condiliiemurali# cand genunchiul este e0tins este limitata de ligamenteleincrucisate. igamentul incrucisat anterior limiteaza deplasareainainte, iar cel posterior, deplasarea inapoi. igamentul incrucisatanterior se intinde in e0tensie, se rela0eaza in e0ia usoara si seintinde din nou in hipere0tensie, in timp ce ligamentul incrucisatposterior se intinde in e0ie completa, se rela0eaza in semie0iesi se intinde din nou usor in e0tensie. In semie0ie, ambeleligamente incrucisate find mai destinse, se poate obtine ousoara miscare de alunecare in sus antero&posterior a platoului

tibial pe condilii emurali.

Arhitectonica osoasa si cartilaginoasa a extremitatilor osoase ale structurilor portante ale genunchiului

Structura e0tremitatilor osoase marcheaza, prin sistemullor trabecular, traiectoria tensiunilor principale +denumita


19/43

eronat 4linii de orta4 la care sunt supuse. Epifza distalaemurala are doua sisteme trabeculare, unul supus tensiunilorde compresiune plecand din corticala interna si mergand sprecondilul omonim si spre condilul lateral pe traiectoria

tensiunilor de tractiune, iar al doilea are dispozitia simetricapornind de la corticala laterala. Bnele tra!ee orizontale leagacei doi condili, iar cele dispuse pe traiectoria tensiunilor detractiune se incruciseaza spre diafza emurala. a ni!elulepifzei pro0imale a tibiei, dispoziti!ul trabecular este simetricplecand din corticalele mediale sau laterale cu punct terminusla ni!elul platoului tibial de aceeasi parte sau de cea opusa,tra!eele orizontale unind cele doua ca!itati glenoide. Pe langasistemul trabecular si fbrele colagene ale cartila5elor articularese dispun pe traiectoria tensiunilor principale. /stel, ele

urmeaza directia trohleei pe care o acopera si se indreapta sprecondilii emurali" pe platoul tibial ele sunt dispuse radiar, iar pepaleta au directia dinspre pro0imal spre distal. 9azele decurbura ale condililor si a glenelor nu sunt egale, e0istand odiscordanta a supraetelor articulare. 9estabilirea concordanteise datoreaza celor doua meniscuri care se aseaza ca o pana inunghiul diedru al sistemului condilo&glenoidian. efind strictcartilaginoase meniscurile poseda o elasticitate si odeormabilitate mai mare decat a cartila5ului.

II.#. Bilantul articular al genunchiului.

Genunchiul este ormat din trei articulatii, dintre careemuro&tibiala si emuro&rotuliana participa la miscarile sale, intimp ce articulatia tibioperoniera superioara +o artrodie stransa,care nu permite decat mici miscari de alunecare, participa lamiscarile gleznei. Genunchiul este o articulatie cu un singur gradde libertate, cu miscarile de e0ie&e0tensie si miscarile secundarede rotatie e0terna si interna. E0ista si miscari oarte mici delateralitate si 4de sertar4.


20/43

aFlexia " acti!a & cu soldul intins & % & #@% (

" cu soldul ectat & % )%(

& pasi!a & %& #


21/43

ilantul muscular reprezinta un sistem de tehnici dee0amen manual pentru e!aluarea ortei fecarui muschi sau aunor grupuri musculare. Cel mai rec!ent este utilizata scara cu <trepte +'&% pentru testarea ortei musculare.

-orta ' +normala . & amplitudine completa contragra!itatiei si rezistentei ma0imale"

-orta ) +buna & amplitudine completa a miscarii contragra!itatiei plus o resitenta partiala

-orta *+acceptabila & amplitudine completa a miscarii contragra!itatiei"

-orta @ +mediocra & amplitudine completa a miscarii aragra!itatie"

-orta # +schitata & se palpeaza o usoara tensiunemusculara"

-orta % & ara contractie.

Flexia−muşchii: ischiogambierii: semitendinos, semimembranos, biceps femural−se va stabiliza coapsa− poziţia FG: decubit heterolateral, cu membrul inferior testat susţinut de Kt sau pe placă− pt. F1 se va palpa: tendonul bicepsului pe marginea

laterală a spaţiului popliteu!

− semitendinosul pe marginea

medială a spaţiului popliteu

− pt. F" se flectează gamba

− poziţia #Gː $% cu şoldurile şi genunchi e&tinşi pt. F' ̶ se ridică gamba ̶ pt. F(, F) se va aplica rezistenţa pe faţa posterioară *n 1+' distală a gambei F pt. ntHrirea orei bicepsului se roteazH lateral piciorul, iar pt.

ntHrirea celorlali @ muJchi se roteaza medial glezna


22/43

F substitutieAn 2= prin gra!itaie peste ?%K

Extensia

−muşchii: cvadriceps : dreptul femural,vastul intermediar,vastul medial,vastul lateral se va stabiliza coapsa ̶ poziţia FG: decubit heterolateral, cu membrul inferior testat ̶ sustinut iș gamba flectată la - pt F1 palparea se face pe partea interioara a coapsei /cu e&ceptie vastului ̶intermediar0 pt F" se e&tinde complet gamba ̶ pozitia #G sezand cu gamba atarnata la marginea patului , sub coapsa o perna ̶ ːmica

pt F' se e&tinde gamba pana la orizontala ̶ pt F( ,F) se aplica rezistenta pe fata anterioara a gambei in 1+' inferioara ̶ substitutie nu e&istă ̶

II.).!atogenia gonartrozei

Gonartroza este cauza cea mai rec!enta a durerii la ni!elulgenunchiului, mai ales dupa !arsta de '% de ani. 2in punctul de

!edere al clinicianului si radiologului, gonartroza se defneste ca oingustare a interliniului emuro&tibial sau emuro&patelar insotitade aparitia unei osteoftoze marginale tibiale sau emurale si inmod inconstant de osteoscleroza. Gonartroza este oarterec!enta +de * ori mai rec!enta decat co0artroza, iar pre!alentasa creste odata cu !arsta +@,'L intre )' si ') de ani si #$L dupa$% de ani. /rtroza rotuliana este mai rec!enta decat cea emuro&tibiala, iar in pri!inta se0ului, emeile sunt mai e0puse decatbarbatii. /rtroza este bilaterala in


23/43

+rotuliana si emuro&tibiala, iar scaderea in greutate diminuariscul de aparitie a simptomatologiei algice. -actorii traumaticisunt reprezentati de leziunile de menisc, rupturile ligamentuluiincrucisat anterior si racturile articulare. 3eniscectomiile totale

sunt mai artrogene decat cele partiale artroscopice. /cti!itateasporti!a are un rol contro!ersat in geneza gonartrozei. /numitesporturi +otbal, rugb1 sunt mai artrogene decat altele, e0plicatiaconstand in aparitia unor micro&traumatisme articulare, a unorleziuni meniscale sau ligamentare. Conte0tul proesional inter!inein aparitia gonartrozei prin anumite meserii care necesita e0iarepetiti!a a genunchiului insotita de purtarea unor greutatie0cesi!e. 2in punct de !edere clinic, debutul gonartrozei esterec!ent progresi!, mai rar brutal prin instalarea unei hidartroze.Sediul durerii este localizat adesea in regiunile interna sau antero&

laterala si poate iradia la ni!elul gambei. E0amenul clinic aratacresterea de !olum a genunchiului prin panicul adipos peri&rotulian, epansament sau hipertrofe a e0tremitatilor osoase incazurile e!oluate. -le0ia este moderat limitata, rec!ent findsuperioara !alorii de ?% de grade, iar e0tensia poate f incompleta+genu e0um. E0ista puncte dureroase la presiune la ni!elulinterliniului intern sau e0tern si insertiilor condiliene si tibiale aleligamentelor. 3iscarile de lateralitate ac do!ada uzuriiosteocartilaginoase, dar pot f mascate de retractia ligamentara

sau accentuate de distensia ormatiunilor ligamentare. Clinicianul!a cauta prezenta decompensarii statice a genunchiului prinprezenta unui genu !arum sau a unui genu !algum. 9adiografade ata in ortostatism cu genunchiul in e0tensie arata ingustareainterliniului intern sau e0tern, condensarea subcondrala aplatoului tibial si prezenta osteoftelor la ni!elul marginii inerioarea condilului, platoului tibial sau spinelor tibiale. 9adiografa deprofl in incarcare arata ingustarea interliniului la ni!el median sauposterior si osteoftoza tibiala si condiliana. E!olutia spontana aartrozei emuro&tibiale este !ariabila, cu pusee, cu aparitiare!arsatului intraarticular, care corespunde azelor de condroliza.In timp apare agra!area de!iatiei rontale si se instaleazae0umul, care creste presiunea in portiunea posterioara aarticulatiei. 9adiologic apar modifcari la ni!elul condilului intern,zona portanta se aplatizeaza datorita lacunelor subcondraleincon5urate de o zona de osteocondensare. /numite artroze


24/43

emuro&tibiale interne e!olueaza rapid in decursul a *&) ani, iaraltele au o agra!are lenta in '% ani. ENBESE si colab aumasurat radiologic uzura cartila5ului emuro&tibial si au gasit o!aloare medie de %,@' mmOan. E!olutia artrozei emuro&tibiale

e0terne este mai lenta decat a artrozei emuro&tibiale interne.II.* "ratamentul artrozei

6ratamentul medicamentos E0istH o gamH largH demedicamente recomandate Ji continuH sa aparH mereu altele.3edicamentele utilizate se pot cataloga n cte!a grupeprincipale. 3edicamente cu aciune lentH. 3edicaie de ond, HrHeecte antiinamatorii, dar care ar putea modifca e!oluiaprocesului morbid.Qn acest grup, intrH: sHrurile de aur,antimalaricele de sintezH, penicilina,etc. Este medicaie pe

termen lung, de luni Ji ani de zile al cHrei eect poate de!enimaniestat cel puin dupa * & < luni. Qn general, este prescrisH demedicul specialist, urmHrirea pacientului trebuind sH fe HcutHatt clinic ct Ji prin teste biologice din snge Ji urinH caci.3edicamente antiinamatorii nesteroidiene +/IS suntmedicamente cu aciune imediatH antiinamatorie, antialgicH.2eoarece aceastH medicaie urmHreJte reducerea procesuluiinamator articular Ji periarticular, precum Ji sedarea durerilor,este consideratH ca elementul cel mai important n recuperare

deoarece !a permite meninerea unciei articulare Ji musculareprecum Ji aplicarea mHsurilor de Rinetoterapie./stel demedicamente sunt: acid acetilsalicilic, dicloenac, indometacin,enilbutazona, piro0icam etc. Programul comple0 de recuperarefzical&RineticII.*.1.Eectroterapia

Electroterapia este o ormH de terapie fzicalH, de tipconser!ator care utilizeazH dierite orme de cureni electric

+curent gal!anic, curent de 5oasH rec!enH, curent de medierec!enH Ji di!erse orme deenergie deri!ate din curentul de naltH rec!enH +unde scurte, microunde, ultrasunet, radiaiiinraroJii, ultra!iolete Ji laser sau de 5oasH rec!enH +cmpurimagnetice. /cestea sunt destinate ariei curati!e Ji programelorde recuperare uncionalH n di!erse patologii, cu o aplicaieparticularH pentru patologia locomotorie. /ceastH ormH de


25/43

terapie utilizatH Ji n tratamentul artrozelor, nu poate corecta!erigile etiologice dar poate ameliora Ji controla :

elementele fziopatologice +inamaie, edem, hipotonie,hipotrofe muscularH, hipersimpaticotonie, durere"

elementele clinice, simptomatice Ji uncionale +durere,contracturH muscularH, redoare articularH etc." sistemele de retroaciune biologicH, utiliznd circuite de tipDeed&bacRT. F 6ipurile de electroterapie rec!ent indicate Ji utilizate ntratamentul co0artrozei Ji gonartrozei precum Ji principaleleeecte sunt: a Gal!anoterapia utilizeazH curentul continuu +curentgal!anic" 3odalitHi de aplicare a gal!anizHrilor : gal!anizarea simplH & cu a5utorul unor electrozi sub ormH de

plHci" baie hidroelectroliticH +gal!anicH" baie partialH +patru&celularH"

baie completH sau generalH +Stanger" ionooreza +ionogal!anizarea & metodH de introducere a unorsubstane medicamentoase

prin tegument, cu a5utorul curentului gal!anic +n artroze seutilizeazH enilbutazona #U * L

la polul poziti!. b Curenii de 5oasH rec!enH Ca orme de aplicaie pentru curenii de 5oasH rec!enH+rec!ena utilizatH terapeutic se nscrie ntre %,# Ji *%% U )%% zmenionHm ormele utilizate n tratamentul artrozelor: b.#. Curenii diadinamici U cureni deri!ai din curentul de lareea + curent alternati! sinusoidal cu rec!ena de '% z careeste redresat Ji modulat , a!nd ca principale eecte +dupH opinia

aproape unanimH a autorilor U eecte analgetice , hiperemiante Jidinamogene. b.@. Curenii 6rabert U sunt cureni dreptunghiulari cu un eectpronunat analgetic Ji hiperemiant" este indicat n ormele deartrozH dureroase.


26/43

b.*. Curenii stohastici & sunt cureni aperiodici +neregulai cuo rec!enH cuprinsH ntre ' U *% z" b.). Stimularea ner!oasH electrcH transcutanH + SE6 sau

6ES constituie o metodH netraumatizantH de combatere a

stHrilor dureroase acute Ji cronice. c Curenii de medie rec!enH Sunt cureni alternati!isinusoidali cu rec!ena cuprinsH + n terapia rec!entH ntre * U#% Vz + *%%% U #%%%% z . Curenii interereniali & obinui prin intererena a doicureni de medie rec!enH +cu rec!ene dierite. d 6erapia cu nalta rec!enH Principalele tipuri de terapie cu

naltH rec!enH utilizata n tratamentul artrozelor sunt :

undele scurte" terapia cu naltH rec!enH pulsatilH +2iapulse " undele decimetrice"

undele de


27/43

CHldura are efcacitate n atenuarea durerii Ji reducereacontracturii musculare care prin ea nsHJi este cauzH a durerii JilimitHrii uncionale. -ormele de cHldurH utilizabile U cu aciunesuperfcialH sau mai proundH U sunt !ariabile:

aplicaii de parafnH, sac cu sare de bucHtHrie ncHlzit,pernH electricH" electroterapie: lHmpi cu raze inraroJii, ultrasunet, undescurte, microunde" hidrotermoterapia: bHile calde, mpachetHri cu apH caldH,baia cu bule, baia cu nHmol, duJul subac!al & asigurH n plus descHrcarea articulaiei,rela0are muscularH Ji sedare"

o ormH particularH de Rinetoterapie este Rinetoterapia napH +hidroRinetoterapia, care are un eect uJor sedati!,miorela0ant +temperatura apei *< U *


28/43

alneoclimatoterapia realizeazH o terapie de reglare nespecifcH,acionnd prin dieriii actori naturali pe !erigile fziopatologice Jisimptomatice Ji determinnd modifcHri ale reacti!itHiiorganismului. /ria de utilizare terapeuticH pentru

balneoclimatoterapie n co0artrozH Ji gonartrozH cuprinde toatesectoarele terapeutice: sera proflacticH, curati!H Ji derecuperare. ioclima de litoral maritim a ost utilizatH de artrozicidin cele mai !echi timpuri, datoritH aciunii benefce asupradurerii Ji contracturii musculare prin terapiile specifce:balneoterapia, peloidoterapia, helioterapia etc.

(inetoterapiaBn program Rinetoterapeutic trebuie ntotdeauna inclus n oriceschemH terapeuticH a artrozei" orientarea programului se ace nuncie de stadiul clinico&anatomo&uncional al bolii. 3iJcarea,dozatH Ji controlatH oportun, este indispensabilH pentrumeninerea lubreferii articulare, ncetinind limitarea progresi!H aamplorii miJcHrilor articulare Ji conser!area trofcitHii musculare

'biectivele programului de inetologie recuperatorie:

scHderea durerilor" creJterea stabilitHii" creJterea mobilitHii"

creJterea gradului de coordonare Ji echilibru la mers. Programul de Rinetologie recuperatorie cuprinde: PosturHrile U completeazH programul de luptH mpotri!a redoriiarticulare. Se porneJte de la poziia de amplitudine ma0imHpermisH de redoare Ji cu a5utorul unor ore e0terioare cu aciune

prelungitH n timp se ncearcH creJterea amplitudinii unghiurilorde miJcare. Se pot utiliza cu olos unele tehnici de acilitareneuro&muscularH propriocepti!H, cum ar f: alternana contracieizometricH U izotonicH, stabilizarea ritmicH, tehnica hold & rela0. QngonartrozH U e!itarea e0um&ului" pentru de!iaiile n plan rontal+!arus, !algus posturHrile directe sunt inoperante, doar


29/43

posturarea corectoare pentru mers a piciorului prin talonete lapanto are !aloare. 3obilizHrile articulare U pentru a menine sau amelioraamplitudinile de miJcare Wn gonartrozH se pune accent pe

recJtigarea e0tensiei complete Ji rotaia internH apoi pentrumHrirea e0iei. Se pot utiliza toate tehnicile cunoscute: posturHri,mobilizHri pasi!e, acti!e, scripetoterapie etc. 6raciunile U au eect antalgic decontracturant, crescmobilitatea Ji reac alinierea, pot f: & manuale e0ecutate n a0ulmembrului inerior la srJitul Jedinelor de masa5" se e0ecutHsuccesi! traciuni +moderate Ji compresiuni corelate cu ritmulrespirator +a!orizeazH circulaia Ji trofcitatea" Ji & mecanice &

prin traciuni la ni!elul gleznei, practicate zilnic, cu greutHi decca. * Vg pe membru, perioade lungi de timp, cu eect dereducere a presiunii intraarticulare Ji decontracturant.

9eacerea stabilitHii att prin e0erciii analitice de toniferemuscularH ct Ji prin e0erciii n lan Rinetic nchis" 9eacerea controlului muscular dinamic pentru mers+coordonare, echilibru, abilitate astel nct sH fe e!itat mersulJchiopHtat.

9ela0area U decontracturarea muscularH.$espectarea regulilor de proflaxie i terapia ocupa*ional+ .E0erciiile indicate trebuie sH inH cont de tipul miJcHrii caretrebuie conser!atH sau e!entual recuperatH, de e!entualelelimitHri ire!ersibile, de grupele musculare care trebuiesc lucratepreerenial pentru obinerea unui rezultat uncional optim.

6oniferea musculaturii: Se !a urmHri toniferea musculaturii

care DnzH!orHJteT genunchiul n mers U c!adricepsul n principaldar Ji ischiogambierii, se !a urmHri reacerea orei e0tensoarepentru ultimele @% X. 9eacerea stabilitHii att prin e0erciii analitice de toniferemuscularH ct Ji prin e0erciii n lan Rinetic nchis" e0erciiile labicicleta ergonomicH se indicH cu condiia indi!idualizHrii pentru


30/43

fecare bolna! a parametrilor de lucru: nHlimea Jeii, ncHrcareaadec!atH +Ji progresi!H a solicitHrii la eort. Vinetoterapia poate fpasi!H sau acti!H, a5utatH sau ncHrcatH .Contraciile muscularepot f izotonice sau izometrice. Ca regulH generalH, sensul miJcHrii

!a f n sens opus tendinei naturale a bolii de limitare amiJcHrilor. (inetoterapia pasi)* Se recomandH ca programul Rinetic sHdebuteze prin mobilizarea pasi!H a articulaiei . Qn acest el,Rinetoterapeutul ia contact direct cu articulaia bolna!H, intrH ncomunicare cu pacientul, ncercnd sH&i cJtige ncrederea Ji sH&Jiasigure o bunH colaborare pe durata programului comple0 de recuperare. Vinetoterapia pasi!H ncepe cu mobilizarea rotulei +n

sens longitudinal Ji trans!ersal, dupH care se trece la mobilizareaarticulaiei emuro&tibiale, a!Hnd ca obiecti! principal asigurarealibertHii de miJcare n e0tensie Ji rotaie, n special rotaia internHcare este aproape ntotdeauna limitatH.

!rolaxia gonartrozei

Profla0ia constH n aplicarea procedeelor necesare mpiedicHrii

apariiei unei boli sau cel puin a limitHrii leziunilor pe careaceasta le produce. Pre!enia primarH : are ca scop mpiedicarea instaurHrii bolii princorectarea actorilor predispozani Ji selecia atitudinilor lucrati!e. Pre!enia secundarH :are ca scop mpiedicarea, atenuarea sau

ncetinirea alterHrilor cone0e cu e!oluia bolii prin diagnosticprecoce Ji tratament adec!at. Pre!enia teriarH : are ca scop

mpiedicarea in!alizHrii complete n a!oarea unei diminuHri

uncionale de lungH duratH, prin reabilitare. In!estigarea precoce +inclusi! radiologicH Ji corectareadismorfsmelor Joldului prin inter!enii chirurgicale cu !aloarepre!enti!H sunt de mare importanH n pre!enirea co0artrozei./semHnHtor, pre!enia primarH a gonartrozei se poate eectuaprin inter!enii chirurgicale corectoare n cazurile cu e!identH


31/43

deza0are articularH. 2iagnosticul precoce este un important mi5locde pre!enie secundarH ntruct adoptarea tuturor mi5loacelorterapeutice este n mHsurH, n marea ma5oritate a cazurilor, sH

mpiedice sau cel puin sH ncetineascH e!oluia leziunilor

articulare. Pacientul cu gonartrozH trebuie sH inH cont deprogresi!itatea leziunilor, pentru care !a trebui sH respecteurmHtoarele Dreguli de igienHT +n mare parte comune pentruco0artrozH Ji gonartroza: reducerea sau meninerea greutHii corporale sub greutateaidealH"

e!itarea poziiilor monotone prelungite att n ortostatism

ct Ji pe scaun sau Dn genunchiT+este a!orizat e0umul de JoldJi genunchi" e!itarea mersului prelungit +Dmersul este cel mai proste0erciiu pentru un co0opatT Ji a mersului pe teren accidentat" mersul cu spri5in n baston" e!itarea JchiopHtHrii printr&un control !oliional al mersului" respectarea perioadelor de repaus, asociind posturareamembrelor inerioare antidecli!"

se !or preera deplasHrile pe bicicletH" se !or purta pantof cu tocul mic, comozi, cu talpH elasticH+pentru amortizarea Jocurilor" corectarea inegalitHii membrelor inerioare +peste @ cm Ji apiciorului plat+ talonete" se !a e0ecuta zilnic un program de Rinetoprofla0ie" pentru genunchi & e!itarea traumatismelor directe. 6erapia

ocupaionalH n gonartrozH !a ine seama de e!itareaortostatismului. Ca sporturi indicate menionHm : notul, ciclismul, canota5ul.

III ORGANI+AREA CERCET,RII


32/43

III.1. Or%ani-area cercetrii Cercetarea a a!ut loc la

2otarea sHlii este urmHtoarea:scHri f0e"bare paralele pentruspri5in n mers"bHnci de gimnasticH"canapele"baie gal!anicHtetracelularH"6&%


33/43

,n etapa nal* am Hcut testarea fnalH Ji pe baza rezultatelors&a realizat aprecierea e!oluiei indi!iduate a subiecilor,concretizate n prezentarea graphica.

Pentru acest studiu, am urmHrit un lot de ' pacieni cudierite aeciuni, determinate de procese patologice di!erse,instalate la ni!elul genunchiului, care au necesitat tratamentrecuperator. E!oluia clinicH a pacienilor din acest lot a ostobser!atH n perioada decembrie @%#' &mai @%#


34/43


35/43


36/43


37/43


38/43

−


39/43


40/43


41/43


42/43


43/43

&

ANATOMIA SI BIOMECANICA GENUNCHIULUI.docx daaaaa.docx

Documents

Transcript of ANATOMIA SI BIOMECANICA GENUNCHIULUI.docx daaaaa.docx