1

SISTEMUL NERVOS esutul nervos

TIPURI

unipolari, pseudounipolari, bipolari, multipolari(dupa alcatuire)

Corpul neuronal formeaza substanta cenusie din nevrax si ganglionii somatici si vegetativi extranevraxiali. Delimitat de neurilema, n neuroplasma, contine organite specifice neuronului -

Prelungirile neuronale sunt dendritele si axonul.

Dendritele sunt prelungiri citoplasmatice extrem de ramificate continand neurofibrile si corpusculi Nissl spre baza lor. Ele conduc influxul nervos centripet (aferent).

Axonul (cilindraxul sau neuritul) este o prelungire unica, lunga (atinge chiar 1 m), ce se ramifica in portiunea terminala, a

o substanta (mediator chimic). Axonii conduc impulsul nervos centrifug (eferent).

Fibra axonica este acoperia de mai multe teci:

teaca Schwann este formata din celule gliale, care inconjura axonii. Intre doua celule Schwann succesive se afla strangulatii Ranvier (regiune nodala). Majoritatea axonilor prezinta o

teaca de mielina, secretata de celulele nevroglice Schwann si depusa sub forma de lamele lipoproteice concentrice, albe, in jurul fibrei axonice (axoni mielinizati).

Rolul tecii de mielina consta, atat in protectia si izolarea fibrei nervoase de fibrele invecinate, cat si in asigurarea nutritiei axonului. Fibrele vegetative postganglionare si unele din fibrele sistemului somatic au viteza lenta de conducere si sunt amielinice, fiind inconjurate numai de celule Schwann, care au elaborat o cantitate minima de mielina;

teaca Henle este o teaca continua, care insoteste ramificatiile axonice pana la terminarea lor, constituita din celule de tip conjunctiv, din fibre de colagen si reticulina, orientate intr-o retea fina care acopera celulele Schwann pe care le separa de tesutul conjunctiv din jurul fibrei nervoase.

Aceasta teaca conjunctiva are rol nutritiv si de protectie

Fibra nervoasa este formata dintr-un axon sau o dendrita (protoneuronii din ganglionul spinal) si cele trei teci periaxonale (peridendritice).

Fibrele nervoase pot fi centrale sau periferice; motorii, senzitive sau vegetative; aferente sau eferente;

mielinice cu sau fara teaca Schwann si amielinice cu sau fara teaca Schwann. Calea motorie, eferenta este formata din doi neuroni: unul central si altul periferic.

Calea senzitiva, aferenta, este formata din trei neuroni: unul periferic si doi centrali.

Celulele gliale (nevrogliile) sunt de 10 ori mai numeroase decat neuronii si sunt celule metabolic active = se pot divide. Au rol in sustinere, fagocitoza resturilor neuronale, sinteza mielinei, troficitate, facand legatura dintre neuroni si capilare.

reface defectele in caz de leziune = cicatrice gliala.

4 tipuri de nevroglii: astrocite, oligodendrocite, celule ependimale si microglii. SINAPSA Legatura dintre neuroni se realizeaza prin sinapse. Acestea sunt formatiuni structurale specializate, care se realizeaza

intre axonul neuronului presinaptic si dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic.

Legatura interneuronala se face intre segmentul presinaptic reprezentat de butonul terminal al axonului si segmentul postsinaptic, reprezentat de o zona mica din membrananeuronului postsinaptic pe care se aplica butonul terminal.

Cele doua segmente sinaptice sunt separate printr-un spatiu sinaptic. Deci legatura dintre neuroni nu se face prin contact direct, ci este mediata chimic, prin eliberarea mediatorului in fanta sinaptica.

2

Transmiterea impulsului nervos de la terminatiile nervoase motorii la fibrele musculare se face printr-o formatiune similara numita placa motorie (sinapsa neuromusculara) avand ca mediator acetilcolina.

-un singur sens

- Neurotransmitatorii sunt substante chimice eliberate la nivelul terminatiilor nervoase presinaptice si care se fixeaza pe situsuri receptoare specifice de la nivelul neuronilor postsinaptici. - Pana in prezent s-au identificat cel putin 30 de neurotransmitatori activi sau potentiali. Un neurotransmitator potential satisface partial criteriile unui neurotransmitator.

Fibrele nervoase Clasificarea fibrelor nervoase in functie de diametrul si viteza de conducere a fibrei ( dupa Dragoi, 2003)

3

4

5

CLASIFICARE sist. nervos

SNC(sistem nervos central) = maduva spinarii+ encefal (contine centrii nervosi la nivelul carora se inchid reflexe) = nevrax protejat de structuri osoase

SNP(sistem nervos periferic)-

SN SOMATIC (al vietii de relatie) - asigura integrarea organismului in mediul sau de viata

SNV (sistem nervos vegetativ) - asigura coordonarea activitatii tututor organelor si unitatea functionala a organismului = SNV simpatic + SNV parasimpatic

Maduva spinarii Localizare:canal vertebral (C1-L2..con medular _ coccigiana 2 - filum terminale + nervi lombari + sacrali = coada de cal)

Morfologie: cilindru usor turtit dorso-lombo-sacrat

Meningele spinale - 3 membrane de protectie - dura mater, arahnoida si piamater (spatiul epidural, spatiul subdural si spatiul subarahnoidian cu LCR

vertebral prin mijloacele salede fixare

(numai 2/3superioare) -

Formula lui Chipault

-T5), procesului spinos i corespunde neuromerul N+2; -T10), procesului spinos N i corespunde neuromerul N+3;

procesului spinos T11 i corespund neuromerele lombare 3,4,5; -

STRUCTURA Substanta cenusie(la interior)=corpul celular neuronal)-coarne(coloane)

6

Substanta alba(exterior)-prelungiri neuronale)-cordoane - substanta reticulata-individualizata in regiunea cervicala cu precadere ( neuroni in retea) - Canal ependimar-cu LCR

fibre nervoase.

- Coarne anteriore-neuroni somatomotori - Coarne posterioare-neuroni somatosenzitvi - Coarne laterale-neuroni viscero-motori(1/2 ant),viscero-senzitivi(1/2 post)

Cornul anterior -medial ; grupul postero-medial - - -lateral mai

neuroni motori, care primesc multiple impulsuri nervoase de la nivel cortical, pe care le transmit efectorilor , realizndu-se controlul idiomotor asupra musculaturii. Ace -o serie de reflexe, atunci cnd

Cornul lateral

sc ganglionar simpatic distribuindu-

formnd parasimpaticul sacral. Cornul posterior

7

Substanta alba fibre nervoase mielinice, organizate sub forma de cordoane:

comisurale; traiect ascendent sau d - fibre

Contine cai de conducere:-scurte (de asociatie) - fac legatura intre segmentele medulare

Lungi (de proiectie)- ascendente (conducere impulsuri nervoase de la maduva spre creier) si descendente (conducere impulsuri nervoase de la creier spre maduva)

Cordonul anterior- este format din : - fascicule descendente

-se n neuronii motori din cornul anterior opus emisferei din care au originea fibrele. Aceste fascicule se numesc fascicule cerebro-spinale anterioare (piramidale directe). Al doilea fascicul descendent cu originea n nuclei vestibulari, dar cu traiect prin corodonul anterior este fasciculul vestibulo-spinal ;

- fascicule ascendente reprezentate de fasciculele spinotalamice anterioare, care deservesc sensi

. Cordonul lateral- Fascicule descendente :

8

- cordonul

- Tracturile rubro-spinale-

- Tracturile tecto-spinal are origi

- Tracturile olivo-spinale se mai numesc tracturi bulbo-spinale, cu originea n apropierea nucleului olivar din bulb. Rolul lor

Fascicule ascendente : - Tracturile spinotalamice laterale sunt formate din axonii neuronilor din coarnele posterioare, care trec n cordonul lateral

dureroase -

tracturile spino-tectale care se opresc n mezencefal la

nivelul coliculilor cvadrigemeni superiori, participnd la realizarea reflexelor spino-; tracturile postero-laterale

termice; tracturile intersegmentare n recuperarea

Cordonul lateral Fascicule ascendente : - Tracturile spinocerebeloase anterioare

- Tracturile spinocerebeloase posterioare

nd la cerebel prin

Cordonul posterior

Fasciculele ascendente Sunt reprezentate de fasciculele spino-

oare ale nervilor spinali din segmentele lombare, -

Fasciculul Burdach are fibre cu originea n segmentele toracale super -

proprio . Fasciculele descendente

diverse nivele, apar pe nivele scurte sub forma unor fascicule scurte intersegmentare

Nervii spinali Conecteaza maduva cu receptorii si efectorii(somatici si vegetativi) Efectori somatici=muschi striati Efectori vegetativi=muschi netezi si glande Sunt in numar de 31 de perechi(8 cervicali,12 toracali,5 lombari,5 sacrali,5 coccigieni) -sunt nervi micsti (fibre senzitive,motorii,somatice,vegetative)

9

2 radacini:- - fibre mielinice groase (8- onii motoneuronilor alfa - fibre mielinice mijlocii (3-8 m) care sunt axonii motoneuronilor gama - intermediare. este senziti

Trunchiul(mixt)-provine din alaturarea radacinilor Ramuri-ventrala,dorsala,comunicanta alba si cenusie,meningeala 2 FUNCTII - reflexa - de conducere

REFLEXE Somatice(efectori;muschi scheletici) -monosinaptice - arcul reflex:2 neuroni (senzitiv-in ganglionul spinal,motor-coarne anterioare maduva) Ex>:reflexul rotulian, ahilean(osteotendinoase) Polisinaptice (arcul reflex-3-neuroni-senzitiv, motor, de asociatie) Ex.reflexe de aparare (nociceptive)-de flexie Vegetative(efectori:mm. netezi, glande) - pupilo-dilatator, cardioaccelerator, vasoconstrictor, sudoral, piloerectie, motilitate gastro-intestinala, mictiune, defecatie, sexuale) Activitatea refelexa medulara este subordonata centrilor din creier.

10

FUNCTIA DE CONDUCERE CAI SCURTE (realizeaza conexiunea segmentelor medulare) CAI LUNGI(de proiectie) - ascendente (conduc informatia de la receptori catre scoarta cerebrala) si - descendente(conduc comanda data de centri nervosi superiori catre efectori)

ENCEFAL TRUNCHI CEREBRAL CEREBEL DIENCEFAL EMISFERE CEREBRALE Dezvoltarea din 5 VEZICULE:

telencefal(anterior),

diencefal(intermediar),

mezencefal(mijlociu),

metencefal(posterior),

bulbul rahidian(maduva prelungita)

11

TRUNCHIUL CEREBRAL Configuratie externa:- n continuarea maduvei spinarii

Este format din: bulbul rahidian, puntea lui Varolio, mezencefal

BULBUL RAHIDIAN

Delimitat de maduva spinarii prin decusatia piramidala(aici se incruciseaza caile piramidale=cai descendente) si de puntea lui Varolio prin santul bulbo-pontin

lungime medie de 28-

Anterior:- fisura mediana anterioara, piramide bulbare (prin care trec tracturile descendente -piramidale, ce se

superioara nucleu olivar) Posterior: sant median posterior, fasc. GOLL si BURDACH

part n:

somatomotori: originea fibrelor nervilor cranieni XII, XI,X,IX

somatosenzitivi -V

visceromotori : originea fibrelor vegetative motorii ale nervilor cranieni IX (nucleul salivaal vagului)

viscerosenzitivi

proprii : gracilis, cuneat, olivar, vestibular PUNTEA LUI VAROLIO

LIMITA INFERIOARA;sant bulbo-pontin

Limita superioara:-sant ponto mezencefalic

-banda transversala de substanta alba

Piramide pontine(anterior) Pedunculi cerebelosi superiori

de nuclei:

nieni.

somatomotori : originea fibrelor motorii ale nervilor cranieni VII,VI,V