Analiza unei situații de criză

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

Anul 3, Specializarea Publicitate, Grupa 3

Rotaru Nicoleta

Şandru Oana-Patricia

Teodorescu David

Voicu Diana-Georgeta

Situaţia pe care am ales să o prezentăm şi să o analizăm se referă la scandalul iscat în

urma depistării aflatoxinei în produsele lactate provenite de la câteva ferme din Romania, în

primăvara anului 2013. Particular, am tratat cazul Danone, ca parte direct implicată în această

situație de criză.

Informaţii generale

Înainte de a porni analiza propriu-zisă, vom defini termenul de aflatoxină pentru o

mai bună înţelegere a cazului cu care ne confruntăm. Aflatoxina este o microtoxină provenită

din ciupercile Aspergillus, care pot fi găsite în majoritatea tipurilor de soluri si care sunt

implicate în descompunerea materialelor vegetale. Această ciupercă are o preferinţă pentru

seminţele de porumb, orz, alune, orez, cartofi, mazăre, mere, făinuri etc.

La o primă vedere, nu pare să existe o legătură directă între această ciupercă şi lapte,

însă în cazul existenţei unor condiţii improprii de stocare a recoltei (temperatură şi umiditate

ridicate), ea dă naştere aflatoxinei, care este mai departe consumată de animalele din

gospodărie. Animalele care au consumat furaje conţinând această microtoxină vor produce, la

rândul lor, lapte infestat.

Cazul propriu-zis

Situaţia a debutat la data de 7 martie, o dată cu declaraţia ministrului Agriculturii, care

anunța descoperirea unor cantităţi considerabile de lapte care conţinea aflatoxină, acestea

provenind atât din import (Ungaria), cât şi din producţia proprie. Această descoperire a fost

urmată de retragerea laptelui de pe piaţă şi distrugerea sa.

În continuare, ANSVSA s-a autosesizat, pornind într-un control de proporţii naţionale

în vederea identificării unor noi surse de contaminare a laptelui cu aflatoxină.

Anunţul a stârnit puternice reacţii în mass media, dând frâu liber un val de zvonuri şi

informaţii „pe surse”. Compania Danone a venit şi ea cu o confirmare sumbră, luând decizia

de a retrage de pe piaţă 75% din produsele de tip iaurt. Această decizie a fost luată în urma

rezultatelor unor analize care confirmau că un lot de lapte din stocul companiei era

contaminat cu aflatoxină.

Consecinţele imediate au fost demiterea şefului ANSVSA şi înlocuirea sa cu Vladimir

Mănăstireanu, dar şi crearea unei isterii în rândul populaţiei, ce a dus la scăderea

considerabilă a consumului de lapte şi de produse lactate. Reticenţa românilor faţă de aceste

produse a cauzat pierderi economice însemnate în primul rând pentru producători, dar şi

pentru procesatori şi comercianţi. Importul de lapte a crescut simţitor.

Etapele crizei

1. Etapa precriză.

În urma studierii cazului şi a informaţiilor din presă, am identificat o serie de

evenimente şi fapte premergătoare crizei, care ar fi putut duce la prevenirea acesteia dacă

erau tratate cu importanţa cuvenită.

Ţinând cont de faptul că această ciupercă se regăseşte în cerealele cu care sunt hrănite

animalele din gospodărie, un prim pas în evitarea situaţiei mai sus numite ar fi fost tratarea

recoltei cu pesticide sau substanţe de natură să stopeze dezvoltarea ciupercii.

În cazul imposibilităţii procurării unei astfel de soluţii, era necesară testarea

nutreţurilor înainte ca acestea să ajungă la animale. Mai mult de atât, conform legii, un

fermier este obligat ca de două ori pe an să supună furajele oferite animalelor unor teste,

printre care si unul menit să detecteze aflatoxina. Este responsabilitatea ANSVSA să verifice

dacă aceste teste sunt efectuate periodic.

Presupunând că tratarea recoltei cu pesticide sau testarea ulterioară a furajelor nu

puteau fi duse la bun sfârşit, un alt pas în evitarea unei asemenea infestări se impunea, şi

anume verificarea animalelor de la care urma să se recolteze laptele.

Aceste lucruri intră în responsabilităţile producătorului, însă trebuie trasă la

răspundere şi ANSVSA pentru lipsa rigurozităţii în ceea ce priveşte controalele desfăşurate la

ferme.

Un alt pas ignorat de lucrătorii din industria lactatelor a fost însăşi testarea laptelui

înainte de a fi furnizat companiilor procesatoare. Acest element reprezintă o responsabilitate

comună a producătorului şi a procesatorului. Fiecare din cele două entităţi avea

obligativitatea de a deţine şi folosi echipamente proprii de testare a laptelui. După cum a şi

recunoscut ulterior, Danone nu deţinea un astfel de echipament la momentul declanşării

crizei, motiv pentru care include achiziţionarea acestuia pe lista rezoluţiilor companiei.

În timpul cercetării noastre, am descoperit faptul că în Romania nu există

echipamente pentru depistarea aflatoxinei în produse finite, ci doar în materiile prime ceea ce

poate constitui o alta premisă care a favorizat declanşarea crizei. De asemenea, spre deosebire

de alte ţări, în România nu se practică principiul diluţiilor succesive, element ce ar fi putut

conduce la păstrarea nivelului aflatoxinei în parametri normali.

Evenimentul ce dezechilibrează relaţiile de putere dintre polul dominant (producătorii,

companiile procesatoare si distribuitoare de lapte) şi cel dominat (publicul) şi declanşează

criza este, în acest caz, declaraţia venită din partea Ministrului Agriculturii cu privire la

identificarea unor prime loturi de lapte contaminat.

Luând în considerare cazul concret al companiei Danone, se observa o mutaţie a

polului dominant1 în sensul că, un centru de informare exterior organizaţiei (ANSVSA) face

afirmaţii de natură să pericliteze veridicitatea şi credibilitatea informaţiilor lansate de

companie. Acest lucru este vizibil dacă privim la promisiunea Danone de a face din siguranţa

alimentară o prioritate. Discursul companiei se schimbă, o dată cu apariţia noilor informaţii,

într-unul justificativ. Purtătorul de cuvânt nu întârzie să asigure consumatorii că vor fi luate

toate măsurile necesare pentru evitarea punerii lor în pericol. Printre aceste măsuri se numără

retragerea unui lot de produse de pe piaţă.

Se face simţit şi un amestec al instanţelor exterioare întrucât organizaţia este tot mai

des în atenţia mass media, fiind subiectul numeroaselor articole, reportaje şi dezbateri.

Danone pierde teren în această privinţă prin scăderea încrederii populaţiei în comunicatele

sale oficiale, prin apariţia şi multiplicarea zvonurilor etc.

2. Etapa crizei propriu-zise.

Criza este asumată atât de organele competente (ANSVSA), Ministrul Agriculturii, cât şi

de compania Danone şi se încearcă aducerea sub control a acesteia prin creşterea ariei şi a

frecvenţei controalelor executate de ANSVSA.

Ca urmare a asumării crizei şi a efectelor acesteia, Danone s-a arătat dornic să colaboreze

cu instituţiile statului şi decide să retragă de pe piaţă o cantitate remarcabilă de produse (75%

dintr-un total de 56,9 tone existente), promiţând că pe viitor vor institui un set de măsuri de

auto-control, suplimentare faţă de cele impuse de autorităţi, printre care şi achiziţionarea de

echipament menit să faciliteze testarea in-house a conţinutului de aflatoxină din lapte.

În vederea reluării activităţii, Danone a decis, de asemenea, să trimită mostre din lapte la

un laborator la standarde europene situat în Ungaria. Rezultatele obţinute au arătat că nivelul

de aflatoxină din produsele companiei se afla sub pragul critic, spulberând orice urmă de

îndoială.

1 Chiciudean Ion, Ţoneş Valeriu, Gestionarea crizelor de imagine, Bucureşti, comunicare.ro, 2010

Pe de altă parte, exact organele de stat, care ar trebui să dea dovadă de profesionalism în

orice situaţie şi să servească drept etalon pentru restul organizaţiilor, sunt cele care induc

starea de panică prin incoerenţă şi inconsecvenţă în declaraţii. Această stare este augmentată

de implicarea mass-media.

3. Etapa post criză.

Judecând după panica produsă în rândul publicului, dar şi după pagubele cauzate

producătorilor prin scăderea încrederii consumatorilor şi implicit, a vânzărilor, am putea

concluziona că reacţia Ministrului Agriculturii a fost greşită din punct de vedere strategic.

Acesta nu prevedea o astfel de situaţie, ceea ce l-a condus către un management prost al

comunicării de criză.

Deşi faptul că nu a ezitat să îşi asume situaţia de criză este corect, intensitatea

declaraţiilor sale nu a făcut decât să înrăutăţească proiecţia mentală a publicului cu privire la

cele întâmplate. Ministrul Agriculturii s-a grăbit să declare că laptele este, într-adevăr,

contaminat cu aflatoxină, înainte de a avea dovezi solide.

De asemenea, a procedat greşit generalizând, când situaţia finală a arătat de fapt doar

câteva cazuri locale. Ar fi putut preveni scăderea dramatică a vânzărilor din acest sector,

informând populaţia că laptele despre care există suspiciuni că ar fi contaminat, nu reprezintă

nici 1% din producţia României şi reasigurându-i că nici un litru din laptele cu aflatoxină nu a

ajuns pe piaţă.

Din punct de vedere al relaţiei cu exteriorul, Danone a dat dovadă de un bun management

al comunicării pe timp de criză deoarece a avut o comunicare unitară realizată printr-o

singură sursă şi anume purtătorul de cuvânt. De asemenea, faptul că nu s-a ferit să recunoască

public informaţiile apărute şi că a luat o decizie strategică tranşantă, într-un interval relativ

scurt de timp, au limitat propagarea efectelor nocive ale crizei. În cazul Danone putem spune

că situaţia limită a fost depăşită fără o erodare excesivă şi ireparabilă a imaginii, organizaţia

reuşind să recâştige încetul cu încetul încrederea publicului ţintă.

Un al treilea actor a cărui comunicare este demnă de analizat în această situaţie este

ANSVSA. Comunicarea organizaţiei a fost haotică şi defectuoasă încă de la început, motiv

pentru care președintele de la momentul respectiv a fost demis şi înlocuit cu vicepreşedintele.

Acest lucru ne arată faptul că organizaţia nu a luat în calcul apariţia unei potenţiale crize şi nu

a investit în elaborarea unui plan de management al crizelor.

În urma cercetărilor, am aflat că, pe parcursul scandalului cu aflatoxină, şapte angajaţi

ai organizaţiei au furnizat informaţii confidenţiale presei, ajutând la crearea unei stări

generale de nesiguranţă în rândul populaţiei. Ancheta privind scurgerile de informaţii din

cadrul instituţiei este în desfăşurare, urmând ca cei şapte să fie demişi din funcţie.

În urma acestei crize, organizaţia a ieşit nu doar cu conducerea schimbată, ci şi cu

legitimitatea puternic afectată. Credibilitatea informaţiilor provenite de la ANSVSA este

acum pusă la îndoială datorită informaţiilor care au ieşit la iveală, conform cărora controalele

fermelor erau făcute sporadic şi superficial.

Concluzii

Această situație de criză ar fi putut fi evitată dacă ar fi fost acordată atenția cuvenită

elementelor de siguranță în menținerea nivelului de aflatoxină în limitele reglementate de

lege. Aici intervin mediul și modul de depozitare al cerealelor și strictețea și periodicitatea

controalelor realizate atât în mediul intern, de către procesatori și producători, dar și celor

externe, realizate de către ANSVSA De asemenea, o verificare mai atentă a datelor transmise

populației ar fi putut evita amploarea acestui scandal.

Urmărind o structură cronologică a desfășurării evenimentelor în cadrul scandalului

laptelui infestat cu aflatoxină, putem deduce consecințele principalelor evenimente și ale

acțiunilor întreprinse de actorii principali ai acestei situații de criză, abordând astfel

problema în plan conclusiv.

Criza s-a dezvoltat ca o reacție în lanț, având ca element declanșator declarația

ministrului agriculturii de la acea vreme, Daniel Constantin. Acesta a afirmat public că au

fost retrași de pe piață 13800 de litri de lapte infestat cu aflatoxină, provenind de la un

procesator local și din import. Acest eveniment a cauzat autosesizarea ANSVSA, care, prin

președintele Mihai Țurcanu a adoptat o poziție defensivă, declarând începrea controalelor la

nivel național.

Acest eveniment a provocat o avalanșă mediatică, atenția acordată acestui caz fiind

una de o mare importanță. De asemenea, demararea controalelor la nivel național a creat

panică atât în rândul producătorilor, în rândul retailerilor care au demarat acțiuni proprii de

retragere a unor loturi de produse, cât și în rândul populației, a consumatorilor de lapte și

produse lactate din România. Putem aprecia faptul că victima colaterală a acestei crize este

chiar piața de lapte din România, deoarece consumul a scăzut cu 25-30 % în timpul

scandalului și în imediata sa apropiere. Conform unui studiu realizat de agenția de relații

publice Rogalski Grigoriu Public Relations2, doi din cinci români au evitat să cumpere lapte

în săptămâna imediat următoare izbucnirii scandalului mediatic.

Un alt eveniment important în cronologia acestui caz este declarația președintelui

ANSVSA, Mihai Țurcanu, care a constatat că în urma controalelor efectuate, laptele importat

din Ungaria, presupus infectat cu aflatoxină era curat, dar acum suspiciunea plana asupra a

șapte unități interne. Practic, autoritățile competente au admis că situația a fost prost

manageriată, atât din punct de vedere comunicațional, cât și organizațional, ridicând semne

de întrebare asupra veridicității datelor prezentate. Acesta este un moment cheie în

desfășurarea crizei, cauzând demisia președintelui ANSVSA, care a fost înlocuit cu

subalternul său, Vladimir Mănăstireanu.

Continuând seria de verificări, în alte 32 de unități au fost găsite valori ale aflatoxinei

peste limita normală, provocând astfel revolta producătorilor din industrie, care, nemulțumiți de lipsa transparenței procesului de verificare și de refuzul autorităților de a face publice

numele companiilor implicate direct. Compania Danone a ales să retragă de pe piață anumite

produse și să blocheze preventiv în depozite alte 75 de tone, după ce testele au indicat valori

ale aflatoxinei peste limita normală într-un lot de lapte primit de la furnizori. Importul de

lapte cauzat de faptele prezentate anterior a pricinuit pierderi de milioane de euro statului

român, în decurs de o săptămână.

Din punct de vedere organizațional, actorii principali în acest scandal au fost

ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Danone și Asociaţia Crescatorilor de Vaci Holstein-Ro.

Lor li se alătură mass-media în rol de formator de opinie.

În cazul ANSVSA, întreaga structură a fost afectată de situația de criză, pornind de la

comunicarea defectuasă, deci implicit implicând departamentele de comunicare și

managementul superior, până la departamentele însărcinate cu siguranța consumatorilor și

testarea alimentelor. Nu doar structura centrală, de la București, a fost afectată, ci și unitățile

teritoriale.

Ministerul Agriculturii a dat dovadă de o proastă comunicare pe timp de criză, mai

ales prin declarațiile pripite și nefondate ale ministrului, care din rol de informare au fost

deturnate înspre creare de panică în rândul populației.

Atât Ministerul Agriculturii cât și ANSVSA au avut de pierdut la capitolul imagine,

fiindu-le afectată credibilitatea și poziția de expert din care au abordat cazul infestării

2http://www.mediafax.ro/economic/scandalul-laptelui-contaminat-doi-din-cinci-romani-nu-au-mai- cumparat-lapte-dupa-informatiile-privind-contaminarea-cu-aflatoxina-10667542, accesat la 01.12.2013, ora 22.53;

laptelui cu aflatoxină. Putem specula că demisia președintelui ANSVSA a venit ca o

încercare de a remedia imaginea instituțiilor statului în rândul cetățenilor, acesta fiind

singurul învinuit oficial de proasta comunicare a situației.

De cealaltă parte, se regăsește compania Danone. În cadrul structurii, în situația de

criză au fost implicate direct departamentele de comunicare, de marketing și de producție și

indirect etajul managementului superior. Compania a dat dovadă de un bun management al

situațiilor de criză, luând decizia de a acționa tranșant odată ce produsele sale au prezentat

suspiciunea de a fi infestate cu aflatoxină. Comunicarea a fost una susținută, realizându-se

doar prin intermediul purtătorului de cuvânt. Departamentul de comunicare a procedat corect,

prin a nu nega informațiile apărute în presă și prin a însuși organizației poziția de învinuit în

acest scandal. Danone și-a asumat de asemenea partea din vină, incluzând în noul plan de

dezvoltare a companiei achiziția echipamentului necesar pentru testarea laptelui, de care nu

dispunea în momentul declanșării crizei.

Chiar și în această situație bine manageriată, în care Danone a minimizat efectele

crizei asupra companiei, organizația a înregistrat o lovitură de imagine care va putea fi

corectată doar în timp, prin investiții și prin îmbunătățirea mijloacelor de pretestare și

producție a produselor. Această scădere a credibilității aduce de la sine, evident, o scădere a

profiturilor companiei și o scădere a pieței laptelui și produselor lactate, per ansamblu.

Rolul și implicarea mass-media

Implicarea mass-media în acest caz a dus la o agravare a crizei, deoarece acest

scandal a fost mediatizat excesiv în mod nejustificat, transmițând o stare de panică și

amplificând proporțiile problemei.

În plus, mass-media a fost acuzată că a transmis date eronate, doar pentru audiență și

rating, neținând cont de câte daune ar putea rezulta din această situație.

Mediatizarea excesivă a dus la o panică pe piață, a producătorilor și fermierilor, și la

o încredere scăzută a consumatorilor români în siguranța laptelui din magazine. Din această

cauză, consumul de lapte a scăzut cu 25-30%, ducând la pierderi economice mari, riscul real

pentru sănătate nefiind existent, după cum au demonstrat cercetările efectuate de organele

specializate.3 De asemenea, declarația Ministrului Agriculturii conform căreia laptele a fost

3http://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-14464387-filmul-evenimentelor-scandalul-laptelui- aflatoxina-cum-ajuns-scaderea-consumului-lactate-25-fata-anul-trecut.htm accesat la 01.12.2013

contaminat cu aflatoxină, a înrăutățit proiecția mentală a publicului, această declarație fiind

făcută fără a avea dovezi clare.

Timpul de așteptare pentru a afla rezultatele analizelor efectuale de ANSVSA pe

lapte era unul normal pentru o astfel de cercetare, însă mediatizarea fiecărui pas al acestui

proces a dus la o panică și mai mare a populației, luând lipsa de răspuns a ANSVSA ca o

confirmare a contaminării cu aflatoxină.

Retragerea cantităților mari de lapte pentru analize, oprirea funcționării automatelor

de lapte și mediatizarea acestor acțiuni au dus la pierderea încrederii consumatorilor români

în siguranța laptelui, deși aceste măsuri au fost luate întocmai pentru a preveni apariția la raft

a unui produs cu lapte contaminat.

Este evidentă manipularea mediatică pentru a genera audiență, însă consecințele

acesteia au avut impact asupra economiei țării, încrederii populației în produsele fermierilor

români și în autorități.Informarea publicurilor relevante s-a realizat încă din primele etape ale crizei, însă, în loc să

se diminueze de la început consecințele crizei, publicurile interne au cauzat mai mute

probleme. Astfel că, 7 angajați din cadrul ANSVSA au dat publicității informații legate de

investigații ale autorității din sistemul urgent de alerte care nu au fost finalizate. Acest lucru

a dus la sporirea nesiguranței din partea populației.4

De asemenea, declarația lui Mihai Țurcanu, președintele ANSVSA, trebuia să fie

însoțită de probe concrete, acesta trebuia să facă publice buletinele de analiză să spună de

unde a fost adus un anumit sortiment de lapte şi ce cantitate de aflatoxină conţine, pentru a

asigura transparența faţă de consumatori.5

Putem situa această criză în context economic, deoarece a dus la pierderi economice

majore, ca urmare a distrugerii a peste 80 de tone de lapte care conțineau aflatoxină,

retragerea unor cantități mari de lapte care nu conțineau aflatoxină dar care erau suspectate

că ar conține. De asemenea, în acea perioadă, importul de lapte a crescut și exportul a scăzut

simțitor, afectând producătorii și procesatorii deopotrivă.

Această criză are și un context politic, Ministrul Agriculturii fiind implicat în evoluția

acestei crize.

Consecințe

4http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-laptelui/criza-laptelui-declansata-din-interior-pe- relatia-fermier-procesator-minister-1526686 accesat la 01.12.20135http://www.antena3.ro/romania/presedintele-agrostar-cere-demisia-lui-turcanu-de-la-conducerea- ansvsa-a-gestionat-prost-criza-laptelui-infestat-206571.html accesat la 01.12.2013

Scandalului infestării laptelui cu aflatoxină a declanșat o serie de urmări nedorite care

au afectat aproape toate organizațiile care aveau legături directe sau indirecte cu industria de

producere a laptelui, care conform presedintelui Federației Sindicatelor din Industria

Alimentară (FSIA) numără 16.000 de angajați6.

Pe langă actorii principali ai crizei, repercusiunile au apărut și la câteva sute de mii de

ferme producătoare de lapte, precum și la alte industrii conexe: industria de furaje și

nutrețuri, industria de ingrediente pentru procesarea laptelui, industria de ambalare și

îmbuteliere și nu în ultimul rând, industria alimentară.

Probabil cei care au avut cel mai mult de suferit de pe urma scandalului au fost

producătorii de lapte, atât cei străini cât mai ales producătorii români. Pe fondul unei proaste

comunicări din partea autorităților, dar și ca o măsură de precauție, odată declanșată

suspiciunea privind depășirea conținutului maxim admis de aflatoxină în laptele

comercializat, o mare parte a consumatorilor a decis să nu mai cumpere lapte până când

întreaga situație nu este clarificată.

Într-un studiu efectuat imediat după perioada critică a scandalului, de către agenția

Rogalski Grigoriu Public Relations, a reieșit faptul că "deşi a fost mediatizat doar o

săptămână, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în rândul

consumatorilor români, astfel că 36% nu ştiu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru

consum, în timp ce 22% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenţi au

declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerț", potrivit analizei

realizate. De asemenea, aproape 40% dintre persoanele chestionate au declarat că nu au mai

cumpărat lapte în săptămâna premergătoare declanșării scandalului, în timp ce 20% spuneau

că au luat doar de la producători de încredere7.

Rezultatul imediat a fost scăderea cu aproximativ 30% a vânzărilor de lapte comparativ cu

aceeași perioadă a anului anterior și implicit pierderea a zeci de milioane de euro, lucru care

a dus la proteste din partea producătorii români, care au fost afectați chiar dacă produsele lor

se prezentau la standarde normale.

Efectele pe termen lung au fost la fel de importante precum cele spontane, lucrătorii

din industrie fiind afectați financiar de scăderea productivității, mai multe firme mici și

mijlocii dând faliment iar exporturile de lapte diminuându-se cu câteva procente.

6http://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-14464387-filmul-evenimentelor-scandalul-laptelui- aflatoxina-cum-ajuns-scaderea-consumului-lactate-25-fata-anul-trecut.htm, accesat la 01.12.20137http://www.realitatea.net/lapte-contaminat-cu-aflatoxina-efectele-scandalului-in- romania_1134638.html, accesat la 01.12.2013

O consecința directă a comunicarii deficitare și incomplete a fost demiterea

directorului Autorității Naționale Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

(ANSVSA), Mihai Turcanu şi înlocuirea sa cu Vladimir Mănăstireanu. De asemenea, ancheta

privind scurgerile de informații din cadrul ANSVSA a dus la identificarea a mai multor

persoane, care sunt și ele pe lista celor demiși. Deși informarea inițială venită din partea

ministrului agriculturii Daniel Constantin a fost făcută într-un mod greșit, exprimându-se

înainte de a avea rezultatele concrete ale analizelor și neluând în calcul faptul că afirmațiile

sale vor atrage suspiciuni asupra tuturor producătorilor de lapte, acesta nu a fost demis.

Ca rezultat a nereușirii depistării la timp a laptelui cu conținut ridicat de aflatoxină și

a anchetei desfășurate în cadrul instituției, scăderea credibilității ANSVSA a fost iminentă.

Imaginea Ministerului Agriculturii a fost de asemenea afectată, comunicarea venită din partea

membrilor ministerului favorizând agravarea crizei deși rolul ar fi trebuit să fie de a calma

consumatorii și de a proteja producătorii de lapte care nu au semnalat probleme.

Au fost însă și organizații care au avut de câștigat de pe urma crizei, în speță producatorii

străini de lapte (mai puțin cei ungari), asupra cărora nu planau suspiciuni. Produsele acestora

erau procesate în țările de origine și astfel, odată cu declanșarea scandalului, au fost

considerate alternative mai sigure de către consumatorii români. Importurile au crescut

simțitor, cu toate că produse românești la fel de sănătoase se comercializau în magazine.

Pe termen lung, scandalul infestării cu aflatoxină a avut însă și două aspecte pozitive.

Pentru prevenirea unor viitoare astfel de situații, atât Autoritatea Națională Sanitar

Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor cât și mai mulți producători, printre care și

compania Danone a căror produse au fost depistate ca depășind limita maximă admisă, au

creat și instituit protocoale procedurale speciale pentru descoperirea neregularităților în ceea

ce privește conținutul laptelui comercializat.

Al doilea aspect pozitiv este reprezentat de tragerea unui semnal de alarmă în ceea ce

privește vânzările de lapte de pe piața neagră. Președintele Asociației Naționale pentru

Protecția Consumatorilor si Promovarea Programelor și Strategiilor din România, Sorin

Mierlea, declara după încheierea scandalului cu aflatoxină, că aproximativ ”50% din laptele

care este comercializat pe piaţa din România este ilegal comercializat şi nefiscalizat”8. Faptul

că o criză de genul celei discutate atrage atenția asupra unui fapt ce poate periclita viața atât

de multor persoane, poate fi considerat un pas înainte în depistarea eventualelor probleme.

8http://www.realitatea.net/asociatie-pentru-protectia-consumatorilor-50prc-din-laptele-din-romania- vandut-la-negru_1132716.html, accesat la 02.12.2013

Ca o concluzie, consecințele negative crizei laptelui infestat cu aflatoxină au dus la

lezarea imaginii mai multor organizații implicate, printre care ANSVSA și Ministerul

Agriculturii, au afectat financiar producătorii de lapte din România, personalul aferent și

industriile conexe și nu în ultimul rând au determinat creșterea importurilor de lapte,

producătorii externi profitând de pe urma scandalului. Consecințele pozitive au constat în

crearea unor noi protocoale de verificare a calității laptelui și atragerea atenției asupra pieței

subterane de comercializare a laptelui.

Referinţe bibliografice1. Chiciudean Ion, Ţoneş Valeriu, Gestionarea crizelor de imagine, Bucureşti, comunicare.ro,

2010

2. http://www.mediafax.ro/economic/scandalul-laptelui-contaminat-doi-din-cinci-romani-nu-au-

mai-cumparat-lapte-dupa-informatiile-privind-contaminarea-cu-aflatoxina-10667542

3. http://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-14464387-filmul-evenimentelor-scandalul-

laptelui-aflatoxina-cum-ajuns-scaderea-consumului-lactate-25-fata-anul-trecut.htm

4. http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-laptelui/criza-laptelui-declansata-din-

interior-pe-relatia-fermier-procesator-minister-1526686

5. http://www.antena3.ro/romania/presedintele-agrostar-cere-demisia-lui-turcanu-de-la-

conducerea-ansvsa-a-gestionat-prost-criza-laptelui-infestat-206571.html

6. http://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-14464387-filmul-evenimentelor-scandalul-

laptelui-aflatoxina-cum-ajuns-scaderea-consumului-lactate-25-fata-anul-trecut.htm

7. http://www.realitatea.net/lapte-contaminat-cu-aflatoxina-efectele-scandalului-in-

romania_1134638.html

8. http://www.realitatea.net/asociatie-pentru-protectia-consumatorilor-50prc-din-laptele-din-

romania-vandut-la-negru_1132716.html