Analiza sistemului informaţional existent în ASEM

8/19/2019 Analiza sistemului informaţional existent în ASEM

1/67

CUPRINS :

Introducere…………………………………………………………………...…5

Capitolul 1. Analiza sistemului informaţional existent în ASEM

1.1. Caracteristica unităţii social economice………………………………71.2. Analiza resurselor informaţionale…………………………………...10

1.3. Justificarea necesitaţii realizării locaţiei we………………………..13

Capitolul 2. Proiectarea de ansamblu a locaţiei Web pentru facultatea EGD

2.1. !iecti"ele locaţiei we preconizată………………………………..15

2.2. #rincipii $e planificare %i proiectare a locaţiei we…………………1&

2.3. Cerinţe către interfaţa 'rafică a locaţiei we…………………….….23

2.(. )efinirea intrărilor %i ie%irilor……………………………………….30

2.5. Arorele $e pa'ini a locaţiei we…………………………………...3(

2.&. *stimarea necesarului $e resurse +ar$ si soft……………………….3&

Capitolul 3. Proiectarea de detaliu a locaţiei Web pentru facultatea EGD

3.1. )efinirea cerinţelor funcţionale %i a interfeţei

'rafice…………….....37

3.2. )escrierea pa'inilor locaţiei we preconizată………………………3,

3.3. #rocesul te+nolo'ic $e funcţionare a locaţiei we…………………..(7

3.(. -ntreţinerea actualizarea %i a$ministrarea locaţiei we………...

…....50

3.5. Caracteristica resurselor pro'ram…………………………………....51

Capitolul (. Eficienţa economică a sistemului informatic proiectat

(.1. Ale'erea meto$ei %i a in$icatorilor $e estimare a

eficacităţii……….5,

(.2. Aprecierea eficacităţii sistemului……………………………………&0

Concluzii……………………………………………………………………….&7

(


2/67

Bibliografie…………………………………………………………………….&/

Anexe.………………………………………………………………………….&,

5


3/67

INTRODUCERE

a etapa actuală informaţia este fără n$oială o resursă esenţială n

$ez"oltarea societăţilor mo$erne e"oluate n plan politic economic %i social.

)inamismul %i compleitatea acestor societăţi antrenează o cre%tere continuă a

"olumului %i $i"ersităţii informaţiilor făcn$ "itală $isponiilitatea %i utilizarea

pe scară lar'ă a te+nolo'iilor informaţionale %i comunicaţiilor. -n acest contet

4societatea informaţională implică utilizarea intensi"ă a informaţiei n toate

$omeniile $e acti"itate inclusi" n e$ucaţie %i n"ăţămnt oferin$ %i accesul lar'

la informaţie. Această facilitate este posiilă $atorită con"er'enţei a trei

sectoare: te+nolo'ia informaţiei te+nolo'ia comunicaţiilor %i pro$ucţia $e

conţinut 6informaţional multime$ia.

8oto$ată n 9ocietatea nformaţională eista $oar cel care este cunoscut.

Astfel cel mai simplu %i eficient mo$ $e a marca eistenţa %i a prezenta

acti"ităţile $esfă%urate $e către orice unitate social economică inclusi"

instituţiile $e n"ăţămnt superior este cel $e a realiza propriul site $e

prezentare pe ;8*n stu$iu recent rele"ă faptul că cele mai multe site?uri sunt simple

a$rese prin care utilizatorii pot să acceseze $i"erse cate'orii $e informaţii %i

foarte puţine sunt construite pentru $iscuţii interacti"e pentru ntreţinerea unui uletin informati" pentru furnizare $e $ate %i informaţii. #rin urare eficienţa

site?urilor este necesară n primul rn$ pentru asi'urarea $ialo'ului a$ică

@@@?urile ntreţinute $e către instituţiile pulice treuie să $e"ină un mi=loc

pentru relaţiile pulice. -n special site?ul unei instituţii $e n"ăţămnt treuie să

asi'ure $ialo'ul cu profesorii stu$enţii precum %i cu toţi acei care sunt

interesaţi $e acti"itatea acesteia.

&


4/67

-n contetul prezentat scopul tezei de licenţă presupune realizarea

locaţiei @e pentru facultatea Economie Generală şi Drept 6*) a Aca$emiei

$e 9tu$ii *conomice $in Bol$o"a 6A9*B.

-n conformitate cu scopul $e ază sunt formulate un %ir $e sarcini

concrete principalele fiin$:

• Analiza sistemului informaţional al A9*B

• Acumularea informaţiilor pri"in$ acti"itatea facultăţii *) precum %i

a cate$relor care funcţionează n ca$rul acesteia

• Analiza meto$olo'iilor %i te+nicilor eistente pri"in$ realizarea

locaţiilor @e• #roiectarea concepţiei 'enerale a locaţiei @e pentru facultatea *)

• #roiectarea $e $etaliu a locaţiei @e pentru facultatea *)

• mplementarea locaţiei @e pentru facultatea *)

• Calcularea eficienţei economice a proiectului realizat etc.

9arcinile prestailite au $eterminat structura lucrrii care este compusă

$in: intro$ucere patru capitole concluzii ilio'rafie %i anee.! analiză sumară a lucrării este :

Ca!itolul ": Cuprin$e informaţia referitoare la analiza sistemului

informaţional eistent n ca$rul A9*B %i anume : analiza $omeniului $e

acti"itate analiza resurselor informaţionale analiza structurii or'anizatorice.

Ca!itolul #: Cuprin$e operaţiile proiectării 'enerale ca: $efinirea ie%irilor

sistemului proiectat cerinţe către interfaţa 'rafică a locaţiei @e principiile $e planificare %i proiectare a locaţiei @e arorele $e pa'ini a locaţiei estimarea

necesarului $e resurse +ar$ %i soft.

Ca!itolul $: Da cuprin$e operaţiile proiectării $e $etaliu %i anume $efinirea

cerinţelor funcţionale %i?a interfeţei 'rafice $escrierea pa'inilor locaţiei @e

intrărilor ntreţinerea actualizarea si a$ministrarea locaţiei %i procesul

te+nolo'ic $e prelucrare a $atelor.Ca!itolul %: 9pecifica informaţia referitoare la eficacitatea economica a

7


5/67

locaţiei @e proiectata.

Ca!itolul "& ANA'I(A SISTE)U'UI IN*OR)A+IONA' E,ISTENT -N

ASE)

"&"& Caracteristica unit.ii social econo/ice

>nitatea eneficiară este Aca$emia $e 9tu$ii *conomice $in Bol$o"a.

Aca$emia ca instituţie $e n"ăţămnt superior a fost fon$ată n anul 1,,1 %i are

statut $e instituţie uni"ersitară cu profil $i$actic %i $e cercetare fiin$

suor$onată Binisterului *$ucaţiei $in


6/67

• >n centru $e semiotică economică ce "izează mecanismele $e

comunicare n contetul economiei $e piaţă.

-n componenţa Aca$emiei acti"ează 2& $e cate$re. Fiecare $in ele

constituie unitatea or'anizatorică $e ază a Aca$emiei n "e$erea $esfă%urării

acti"ităţii $e instruire %i $e cercetări %tiinţifice. -n ca$rul cate$relor se realizează

lucrul meto$ic practica $e instruire pre$area %i atestarea cuno%tinţelor

stu$enţilor. nstruirea se efectuează n formele 4$e zi %i 4prin corespon$enţă.

>n compartiment %tiinţific al Aca$emiei l constituie $octorantura.

Aca$emia $ispune $e 5 locuri $e stu$ii o iliotecă cu 5 săli $e lectură

comple e$itorial?poli'rafic comple sporti" centru curati"?consultati" muzeu

ază $e o$i+nă cazan'erie $e ncălzire autonomă cămine $e trai pentru stu$enţi

%i $octoranzi.


7/67

capacitatea $e 12/ Eps. 9c+ema structurii reţelei nternetan a A9*B este

prezentată n Anexa #.

>nul $intre compartimentele funcţionale ale Aca$emiei l reprezintă

facultăţile. Fiecare facultate inclu$e 3?5 cate$re un$e acti"ează ca$re $i$actice

specializate n $omeniile respecti"e. -n ca$rul procesului $e stu$iu se

or'anizează 6$e oicei $e $ouă ori pe an testări $e e"aluare a cuno%tinţelor

stu$enţilor. Anul $e n"ăţămnt se sfr%e%te cu un eamen K coloc"iu la fiecare

oiect $e specialitate. ;otele $e la testări %i $e la eamene se folosesc apoi

pentru calcularea notei 'enerale anuale a stu$entului. 8oate aceste $ate sunt

transmise la $ecanat %i apoi la ser"iciul stu$ii pentru o prelucrare ulterioară.

Aca$emia $e 9tu$ii *conomice $ispune $e pa'ina @e personală care este

plasată pe ser"erul @e cel $eţine cu a$resa www.ase.m$ 6"ezi fi'ura 1.1.

#a'ina principală este alcătuită $in trei compartimente:

1. Beniul $e na"i'are către alte pa'ini @e $in ca$rul Aca$emiei $e

9tu$ii *conomice 6pa'ina ce conţine informaţia pri"in$ con$iţiile $e

a$mitere către stu$ii referitoare la facultăţile $in ca$rul A9*B

aplicaţia @e oficială a Cole'iului ;aţional $e Comerţ ilioteca

A9*B $epartamentul $e informatică al A9*B filiera francofonă

etc.

2. #artea centrală a pa'inii principale conţine ima'inea locului G $e

stu$ii al A9*B a$resele $e contact 6a$resa po%tală a$resa $e e?mail %i

telefoanele $e contact %i un scurt istoric al A9*B.

3. -n partea $reaptă a pa'inii se 'ăse%te anunţurile pri"in$ acti"itateaA9*B.


8/67

*ig& "&"& Aplicaţia @e a Aca$emiei $e 9tu$ii *conomice $in


9/67

Gaza informaţională constă $in "olumul %i structura fon$ului $e $ocumente

iniţiale "olumul informaţiei $in aza $e $ate "olumul informaţional al

pulicaţiilor.

-n susistemul informaţional eistent al A9*B aza informaţională presupune

totalitatea $atelor informaţiilor circuitelor %i fluurilor informaţionale $in

$omeniul $at cuprinse n spaţiile informaţionale: local naţional %i internaţional.

9paţiul informaţional local al A9*B reprezintă informaţia care circulă ntre

su$i"iziunile acestuia.

9paţiul informaţional naţional cuprin$e or'ane %i instituţii naţionale cum ar fi:

)irecţii Binistere 9ocietăţi nstituţii %i altor eneficiari $e stat.

Aca$emia $e 9tu$ii *conomice $ispune $e pa'ina @e personala care este

plasata pe ser"erul @e cel $eţine cu a$resa www.ase.m$. #e locaţie $ată 'ăsim

informaţie pri"in$ con$iţiile $e a$mitere la stu$ii %i linc?uri către $iferite locaţii

@e 6ilioteca A9*B filiera francofonă $epartamentul $e informatică

facultăţile etc.. -nsă unele locaţii nu au fost finisate %i c+iar ne create ca $e

eemplu locaţiile @e ale facultăţilor. Acesta fiin$ moti"ul esenţial pentru care a

fost pusă prolema creării locaţiei @e al facultăţii L*conomie 'enerală %i

)rept.

Gaza meto$ico?or'anizatorică reprezintă ni"elul $e $ez"oltare a reţelei $e

ser"icii informaţionale %i eistenţa $ocumentelor meto$ice %i normati"e pentru

re'lementarea acti"ităţii informaţionale.

Gaza te+nico?materială a A9*B inclu$e ec+ipamentul te+nic $e calcul %i

periferic recent ac+iziţionat ce constă $in 15( calculatoare #entium D cu procesor $e 2./BIz %i sunt instalate pe acestea susistemul $e operare @in$ows

2000. a $rept "orin$ Aca$emia $ispune n =urul la &00?700 $e calculatoare

care inclu$e mi=loace soft $e ază %i aplicati"e. Bai $ispune %i $e o me$iatecă

cu 100 $e calculatoare #entium D cu procesor $e 2./BIz imprimantă scaner

coneiune la internet.

#ersonalul A9*B constă $in 1113 persoane $intre care 5/0 sunt lucrătoriauiliari ,( sunt persoane $in con$ucerea aca$emiei %i (3, reprezintă corpul

12

http://www.ase.md/http://www.ase.md/


10/67

$i$actic. Aceste $ate reflectă situaţia la 21.03.2005 %i nu inclu$e personalul ce se

referă la cumularii eterni. )atele pri"in$ contin'entul $e personal6profesori

pe cate$re sunt prezentate n taelul 1.1.

8ael 1.1

Contingentul de !ersonal !e catedre

Nr&d0o

Denu/irea catedrei Nr& de!rofe1sori

" Cate$ra MBA


11/67

facultate re'ulament cate$ră re'ulament a$mitere re'ulament a$mitere

masterat etc..

"&$& 8ustificarea necesit.ii realizrii loca.iei 9eb

Analizn$ 9F eistent se urmăre%te că pa'ina @e oficială a Aca$emiei $e

9tu$ii *conomice eistă nsă aplicaţiile @e ale specialităţilor %i cate$relor $in

ca$rul acestora nu sunt finalizate %i nici c+iar create. 9e poate afirma că n era

te+nolo'iilor mo$erne internetul este "eri'a principală n ceea ce pri"e%te

informarea societăţii. nformaţia a $e"enit principala resursă a societăţii

contemporane iar internetul reprezintă rezultatul preocupărilor referitoare lastailirea $e contacte 'ăsirea unor surse preluarea %i transmiterea $e informaţii

$e la %i către toţi cei interesaţi. Apare ntrearea eistă oare necesitatea

elaorării acestei aplicaţii sau nu S )upă cele enunţate mai sus se afirmă că

aceasta necesitate eistă. Analizn$ situaţia pnă la elaorarea proiectului se

poate $e afirmat că eistă unele proleme n ceea ce pri"e%te:

• A$ucerea la cuno%tinţa can$i$aţilor la stu$ii n ca$rul A9*B specificul

6a"anta=ele specialităţii 4*conomie 'enerală %i )rept nu numai la

ni"el naţional $ar %i internaţional.

• nformarea stu$enţilor $in ca$rul acestei facultăţi pri"in$ orarul $e

stu$ii 6la zi %i fără frec"enţă a 'raficului consultaţiilor planului $e

n"ăţămnt.

• nformarea stu$enţilor pri"in$ sursele ilio'rafice necesare pre'ătirii

etc.

9e poate $e spus că o$ată cu elaorarea aplicaţiei $ate toate aceste proleme pot

fi soluţionate cu succes %i c+iar ar contriui la facilitarea lucrului personalului

$in ca$rul specialităţii pentru plasarea a unui %ir $e informaţii stu$enţilor

nea"n$ astfel le'ătura cu ace%tia 6a$ică fără contactul $irect cu stu$enţii ar

crea premise pentru perfectarea mai calitati"ă a informaţiilor rezultati"e.

mplementarea aplicaţiei $ate presupune următoarele a"anta=ele:

1(


12/67

• 9tu$enţii $e la amele secţii 6la zi %i fără frec"enţă pot primi cursurile

electronice la ma=oritatea oiectelor ne a"n$ contactul $irect cu

profesorii

• 9tu$enţii %i profesorii pot să se informeze asupra ultimelor mo$ificări

ale orarului $e stu$iu %i a 'raficului consultaţiilor

• Asol"enţii $in ţară %i $e peste +otare pot lua cuno%tinţă cu meto$ele

$e a$mitere la facultate

• 9tu$enţii $e la secţia fără frec"enţă pot lua cuno%tinţă cu profesorii

cate$rei care pre$au anumite $iscipline.

-n 'eneral prin această aplicaţie "a fi reprezentată ima'inea facultăţii L*conomie'enerală %i )rept pe plan naţional %i internaţional.

15


13/67

Ca!itolul #& PROIECTAREA DE ANSA)B'U A 'OCA+IEI 9EB

PENTRU *ACU'TATEA E:D

#&"& Obiecti;ele loca.iei


14/67

• e"enimentele petrecute n ca$rul facultăţii etc.

#e ln'ă oiecti"ele enumerate pot fi numite %i cele ce ţin $e aspectul

te+nolo'ic a$ică cele care asi'ură una funcţionare a ntre'ului 9 cum ar fi:

• aor$area unor soluţii performante $e realizare a proce$urilor $eeploatare a colecţiilor $e $ate n "e$erea oţinerii tuturor

informaţiilor necesare

• asi'urarea securităţii %i confi$enţialităţii colecţiilor $e $ate %i a

utilizatorilor

• sporirea "itezei $e răspuns a sistemului la solicitările eneficiarului

• sporirea eactităţii %i preciziei n procesul $e prelucrare a $atelor %iinformare a con$ucerii

• raţionalizarea fluurilor %i circuitelor informaţionale etc.

#& Princi!ii de !lanificare =i !roiectare a loca.iei


15/67

Scopul #entru nceput treuie $efinit n mo$ clar oiecti"ul sau scopul

locaţiei we. Ce anume se $ore%te $e realizat %i cum se propune să arate locaţia

we n finalS 9e analizează mi=loacele care sunt necesare %i care sunt la

$ispoziţie pentru atin'erea ţintei propuse. 8reuie $e notat ce anume treuie

făcut mai nti %i ce sarcini se pot n$eplini ulterior.

#e aza oiecti"ului stailit %i a mi=loacelor $isponiile se poate planifica

mai u%or munca. )e asemenea acela%i oiecti" "a influenţa n mo$ $ecisi"

conţinutul %i forma $e prezentare a locaţiei we.

!iecti"ul care se urmăre%te atunci cn$ se proiectează locaţia we poate fi

următorul:

a pentru a crea o locaţie we personală sau corporati"ă

pentru a putea intra n le'ătura cu alte persoane a"n$ acelea%i

preocupări %i interese

c pentru a etin$e o afacere clasica $esfă%urată off?line

$ pentru a face pulicitate prin interme$iul nternet?ului.

Cn$ se face planul pentru o locaţie we treuie $e ţinut aminte că fiecare

pa'ina we treuie să aiă un oiecti" precis. Acesta treuie să fie n

concor$anţă cu scopul final %i tema 'enerală care a fost aleasă.

Audienta )upă ce au fost stailite oiecti"ele locaţiei we treuie $e "ăzut

care "or fi utilizatorii acestuia. Au$ienţa reprezintă pulicul ţintă pentru care a

fost realizată locaţia we. *ste un element critic $eoarece $esi'n?ul locaţiei we

%i conţinutul acestuia sunt n strnsă le'ătură cu au$ienţa. )e aceea treuie $e

realizat profilul stan$ar$ al utilizatorului %i $e strns ct mai multe informaţii

le'ate $e oiceiurile interesele acţiunile necesităţile %i n 'eneral mo$ul $e

"iaţă ale tuturor persoanelor care alcătuiesc pulicul ţintă.

Atunci cn$ se proiectează o locaţiei we treuie $e ncercat $e răspuns la

următoarele ntreări:

• ct $e rapi$a este coneiunea lor la nternetS

• ce ec+ipamente %i pro$use pro'ram folosescS


16/67

Cele mai ine planificate %i realizate locaţii we pot a"ea un aspect total

$iferit n funcţie $e pro$usele pro'ram %i ec+ipamentele pe care le folosesc

"izitatorii. Acest lucru se eplică prin faptul că utilizatorii pe we folosesc o

'ama lar'ă $e calculatoare %i monitoare precum %i mo$eme cu "iteze $e

conectare $iferite. -n plus eploratoarele we folosite au caracteristici $iferite

iar unele lucrează numai n mo$ tet. #entru a simplifica lucrurile multe

persoane au $ezacti"ate opţiunile $e ncărcare ale ima'inilor sau opţiunile

referitoare la Ja"a9cript %i Ja"a. Cn$ se arată foto'rafii sau alte ima'ini mari

este ine $e folosit te+nica Mt+umnailsM a$ică "ersiuni miniaturale ale

ima'inilor .

Accesibilitatea Accesiilitatea reprezintă una $intre cerinţele $e ază atunci

cn$ se proiectează o pa'ina we. Aceasta nseamnă că orice utilizator treuie %i

poate să aiă acces la locaţia we in$iferent $e eploratorul we pe care?l

folose%te rezoluţia sau $imensiunile ecranului setările calculatorului sau

e"entualele $isfuncţii ale "e$erii .

ocaţiile we accesiile con$uc la o cre%tere a 'ra$ului $e fleiilitate %i

a$aptailitate. -n prezent asistam la o cre%tere a numărului $e telefoane moile

care permit accesul facil la nternet. 9?au $ez"oltat eploratore we care $au

posiilitatea persoanelor cu $eficienţe $e "e$ere să na"i'+eze pe nternet printr?

o prezentare $e tip Graille. Bulte companii $e autoturisme au prezentat mo$ele

$e ma%ini care oferă printre opţiuni posiilitatea $e a accesa $irect nternetul

6a%a sisteme ca #


17/67

nti pa'ina we principala %i apoi re"in %i in"esti'+ează restul pa'inilor

inclusi" le'ăturile pentru a putea in$ea ntrea'a locaţiei we. )e aceea pentru

a oţine o poziţie ct mai una n lista $e căutare rezultantă treuie $e ales cu

atenţie conţinutul acestora %i locul $e plasare. Cele mai importante etic+ete Beta

sunt:

TBeta nameUM$escriptionM contentUM$escrierea pa'iniiM V

TBeta nameUMEeHwor$sM contentUMcu"inte c+eieM V


18/67

sau $e un$e se poate ncărca software 'ratuit. #e aceste locaţii we se 'ăse%te o

nota eplicită care permite utilizarea acestora.

%e#ătura in&ersă 'interacţiunea cu &izitatorii( #nă acum principala formă

$e comunicare ntre comercianţi %i clienţii lor era prin interme$iul pulicităţii.

)ar aceasta comunicare nu oferea o oportunitate $e interacţiune ntre cele $oua

părţi. !$ată cu răspn$irea nternetului se poate realiza foarte u%or o comunicare

n amele sensuri. -munătăţirea meto$elor prin care utilizatorii interacţionează

cu locaţia we este esenţială pentru crearea unei locaţiei we une. Folosirea

le'ăturii in"erse este foarte importantă pentru cre%terea numărului $e "izitatori %i

pentru ca ace%tia să?%i eprime opiniile su'estiile %i comentariile n le'ătura cu

locaţia we.

*?mail este cea mai importantă %i mai u%oară cale $e a recepţiona mesa=e $e

la cititori %i $e aceea este oli'atorie furnizarea a$resei e?mail pe fiecare pa'ină.

#e $e altă parte un proiectant we treuie să fie capail să răspun$ă n timp

scurt pentru a menţine o relaţie $e ncre$ere reciproca.

Cărţi $e oaspeţi completarea formularelor este o practica $es ntlnita pe

nternet. Acestea permit colectarea $e informaţiilor $e la cititori ntr?un mo$

or'anizat. >n formular we se poate realiza u%or folosin$ etic+etele $in I8B

sau cu a=utorul unui e$itor I8B. >n eemplu este $at $e cărţile $e oaspeţi

un$e cititorul poate să?%i scrie impresiile %i comentariile $upă "izitarea locaţiei

we.

ista $e $iscuţii pentru a cre%te 'ra$ul $e interacti"itate cu "izitatorii se

poate seta n pa'ină o listă $e $iscuţii. Contoare $e pa'ină pentru a cunoa%te ct

$e "izitată este locaţia we realizată %i pentru a afla mai multe $ate $espre

numărul %i statistica "izitatorilor este ine $e folosit contoare $e pa'ină. Acestea

sunt capaile să afi%eze informaţii referitoare la:

a numărul $e accesări totaleKlunareKsăptămnaleKzilnice

tipul $e eplorator we folosit pentru "izitarea pa'inilor

c ţaraKcontinentul $e pro"enienţa pentru fiecare "izitator$ sistemul $e operare folosit.


19/67

!omplexitatea pa#inii ! pa'ină poate să fie %i foarte mică $upă

compleitate. *istă $ouă limite pentru mărimea unei pa'inii @e. >nul $in ele

este că o pa'ină mare necesită mult timp pentru $erulare $in această cauză

utilizatorul nu poate să intre %i să iasă rapi$ cum el ar fi $orit aceasta $epin$e %i

$e "iteza $e na"i'are. Altă limită este $ificultatea utilizatorului $e?a $erula o

pa'ină mare. >tilizatorii care lucrează la terminale alfa?numerice nu "?or fi n

stare să citească mai mult $e cte"a ecrane. *i $eseori citesc numai informaţia

care se conţine n primul ecran %i $acă acea informaţie nu?l "a interesa atunci el

nu "a $erula mai $eparte. >tilizatorii pot să iese $in pa'ină c+iar la nceputul ei.

>n a"anta= al pa'inilor @e "oluminoase este u%urinţa "izualizării ei $e

utilizatorii care au ară $e $erulare. -n acest caz au posiilitatea $e a pri"i

pa'ina i$entic cum a fost concepută.

#a'ina we nu treuie să arate ca un loc masi" $e tet. Conţinutul treuie

mpărţit n ucăţi mai mici numite para'rafe. Fiecare para'raf "a conţine una

sau mai multe propoziţii %i "a fi separat $e celelalte para'rafe sau $e titlu prin

spatii 'oale. -n acest mo$ tetul se poate citi mult mai u%or %i fără a oosi oc+ii.

Alt a"anta= este că pa'inile mari sunt u%or $e proiectat $eoarece au un

număr mai mic $e le'ături %i prin urmare nu necesită reproiectarea n caz $e

mo$ificare a informaţiei $in pa'ină.

! pa'ină @e cu un număr mare $e le'ături este foarte incomo$ă. )acă pe

ln'ă aceasta "or eista porţiuni $e tet formatate i$entic precum referinţele

atunci utilizatorilor le "a fi $ificil să le $eoseească.

%e#ături Atunci cn$ se realizează mac+etarea locaţiei we o mare atenţie

treuie acor$ată le'ăturilor 6+Hper?le'ături. Acestea pot fi:

a interne 6către alte pa'ini $in interiorul locaţiei we

eterne 6către alte locaţii we $in nternet.

#entru mulţi utilizatori pe we un tet n culoarea alastra suliniat

reprezintă o le'ătura ne"izitată. ! le'ătura "izitată apare ca un tet n culoarea

ro%ie sau purpurie $e asemenea suliniat. Acestea sunt culorile stan$ar$ pentrule'ături %i este ine să fie folosite ca opţiune $e aza. 9e poate folosi pentru


20/67

le'ături %i un tet ol$ mărit sau a%ezat ntre linii "erticale. 8etul le'ăturilor

treuie să fie scurt %i la oiect.

)e asemenea este foarte important locul un$e se plasează le'ăturile n

interiorul propoziţiilor. n final toate le'ăturile interne %i eterne treuiesc

testate.

)a&i#are nternetul prin c+iar natura sa permite saltul $e la o pa'ina we la

alta printr?o simplă apăsare $e uton. ;u este un proces liniar cum este $e

eemplu citirea unei cărţi. )e%i această fleiilitate constituie un mare a"anta=

realizarea unui sistem $e na"i'are eficient nu este un lucru u%or. >n conţinut

interesant %i o na"i'are u%oara reprezintă cele $ouă componente principale ale

unei locaţii we ine ntocmit. )ar c+iar %i cel mai atracti" conţinut este

nefolositor $aca nu este pus n e"i$enţă $e un sistem $e na"i'are clar %i

consistent. Aceasta nseamnă că cititorul nu treuie lăsat să pescuiască $upă

informaţii. -i treuie oferit tot spri=inul posiil prin realizarea unui meniu $e

na"i'are ine structurat .

Etapa de proiectare a unei locaţii we sunţele'e procesul $e realizare

efecti"ă a pa'inilor we pe calculatorul propriu. #entru acest lucru e ne"oie $e

ima'inaţie $ar %i $e cte"a noţiuni fun$amentale $e proiectare pe we.

#roiectarea pre"e$e elaorarea structurii locaţiei we $eterminarea

interfeţei stailirea informaţiilor necesare $e pulicat. #rocesul $e proiectare

inclu$e următorii pa%i:

a mac+etare

pro'ramare.

Bac+etarea pre"e$e elaorarea unei interfeţe 'rafice %i a unui meniu

como$. Beniul $e na"i'are este o parte foarte importantă n locaţia we %i este

a$esea incorporat n tema 'enerală a locaţiei we. Beniul principal treuie să

furnizeze trimiteri rapi$e %i $irecte la secţiunile %i informaţiile $isponiile $intr?

o locaţie we. *l "a fi realizat ntr?o formă practică %i atracti"ă. ocul oi%nuit

pentru plasarea meniului principal este n partea stn'ă a ecranului $ar el mai poate fi plasat %i n partea $reapta sau n partea superioara a pa'inii we.


21/67

9ecţiunile meniului "or fi $enumite astfel nct să ofere o $escriere concisă %i

su'esti"ă a pa'inilor we care "or fi accesate.

)eoarece locaţia we creată "a treui să fie accesiilă tuturor "izitatorilor

urmează eta!a de !ublicare %i $eci parcur'erea altor pa%i importanţi $upă cum

urmează:

a 'ăz$uire

transfer

c "erificare

$ ntreţinere.

)upă ce au fost parcur%i ace%ti pa%i nseamnă că locaţia we este realizată

%i oricine o poate accesa . )ar nici acest lucru nu este suficient .

-n continuare "a treui ncepută o campanie acti"ă $e !ro/o;are a

locaţiei we. Aceasta se poate face folosin$ o mulţime $e meto$e %i mi=loace $e

promo"are. #rintre cele mai cunoscute %i mai $e folosite sunt următoarele:

a motoare $e căutare

marEetin' prin email

c noutăţi

$ sc+im $e anere

e sc+im $e le'ături

f promo"are off?line.

#&$& Cerin.e ctre interfa.a grafic a loca.iei


22/67

#a'ina @e treuie să funcţioneze 2(K2( ore 7 zile n săptămnă. -n timpul

$e noapte se permite oprirea sistemului cu scopul copierii rezer"ate $ar nu mai

mult $e trei ore n săptămnă.

rafica se folose%te n principal pentru munătăţirea aspectului unei

locaţii we %i cre%terea atracti"ităţii acestuia. ma'inile mai sunt folosite %i

pentru sulinierea unui tet sau al mesa=ului transmis $e o pa'ina we. *ste

recoman$ată inclu$erea nsă numai a ima'inilor asolut necesare %i care sunt

ntr?a$e"ăr "aloroase. ;u treuie ca pa'ina we să arate ca o n%iruire $e

ima'ini in$iferent ct $e remarcaile ar fi acestea. -n aceasta situaţie pa'ina "a

arăta ca un ra$ $e Crăciun iar mesa=ul pe care "om $ori să?l transmitem "a fi

mult $iluat. *istă %i ecepţii reprezentate $e locaţiile we specializate %i

construite eclusi" pentru oferirea $e ima'ini 'rafice 'ratuite sau contra cost. -n

acest caz se folosesc t+umnails.

Atunci cn$ se selectează forma $e compresie a ima'inilor 'rafice treuie

$e a"ut n "e$ere tipul $e ima'ine folosit. Cele mai folosite fi%iere 'rafice %i care

sunt acceptate $e toate eploratoarele we sunt:

:I* 6rap+ics nterc+an'e Format ? o sc+emă $e compresie folosită

pentru 'rafice %i ima'ini cu o rezoluţie mai re$usă $ez"oltată $e Compuser"e

8PE: 6J# ? o meto$ă $e compresie folosită pentru ima'ini foto'rafice

sau cu o "arietate $e tonuri $e culori $ez"oltată $e Joint #+oto'rap+ic *pert

roup.

Ale'erea formatului corect are o mare importanţă att pentru calitatea %i

claritatea ima'inii folosite ct %i pentru păstrarea unei $imensiuni re$use afi%ierului 'rafic.

-n F ima'inea poate fi sal"ată Minterlace$M 6intercalată. ! ima'ine n

acest fel "a fi afi%ată $e rowser nu linie cu linie pe măsură ce ea se ncarcă ci

$eoarece liniile sunt sal"ate intercalat "or fi afi%ate $in ( n ( pnă "ine ntrea'a

ima'ine. $eea este că la prima "e$ere liniile acoperă %i spaţiul 'ol astfel nct

se creează impresia că $e fapt ima'inea a "enit $e la nceput numai ca ea seclarifică pe măsură ce se ncarcă pa'ina.


23/67

F mai are %i alte facilităţi $e stocare ntr?un fi%ier a mai multor ima'ini.

Astfel rowser?ul poate fi instrucţionat să afi%eze ima'inile $in fi%ier cu un

anumit inter"al $e timp ntre ele. -n acest mo$ se pot crea foarte u%or animaţii.

! ultimă remarcă $espre F este ca ima'inea poate a"ea fon$ul

transparent. Aceasta facilitate este folositoare atunci cn$ ima'inea are un fon$

$iferit $e cel al pa'inii. #rin folosirea fon$ului transparent practic ima'inea $ă

senzaţia $e plutire peste pa'ina %i poate fi folosită n mai multe scopuri $ect o

ima'ine tra$iţională.

#entru a face a%ezarea mai rapi$a n pa'ină $e la un nceput n ca$rul

fi%ierului I8B este specificată $imensiunile ima'inii folosin$ atriutele

I*I8 %i @)8I. Growser?ul "a %ti $eci $e la nceput ct spaţiu să?i rezer"e

ima'inii pe ecran pentru a nu a%tepta pnă se ncarcă. ma'inile se mai pot folosi

%i pe post $e element pentru le'ătură. -n locul unui tet care apăsat se "a trece la

alt oiect pe @e se poate folosi o ima'ine.

Iarta 'rafică reprezintă o ima'ine mai mult sau mai puţin elaorată care

permite utilizatorilor să acceseze $iferite pa'ini we n interiorul locaţie we.

*le pot fi realizate n format F sau J#*. -n ultimul timp sunt foarte $es

folosite ca meto$ă $e na"i'are $eoarece se ncarcă mai repe$e $ect un set $e

utoane $e na"i'are %i sunt mai atracti"e.

A%a cum se poate u%or oser"a ziarele %i re"istele acor$a o mare

importanţă stilului n care apar. Acesta treuie să fie unitar %i u%or $e recunoscut

n comparaţie cu alte pulicaţii similare. a fel treuie să fie realizată %i o locaţie

we. Ceea ce nseamnă că "a treui 'ăsită o notă $eoseită un aran=amentin'enios pentru aceste pa'ini. *le treuie să se $iferenţieze net %i c+iar să iasă n

e"i$enţă n mulţimea locaţiilor we. Cu toate acestea "a treui păstrat un stil

unitar.

Folosirea unui stil unitar mai are %i un alt a"anta= ma=or: atunci cn$ se

a$au'ă o nouă pa'ină formatul 'eneral este $e=a %i nu treuie $ect a$ău'at

conţinutul. -n acest caz nu "a treui $ect $e urmărit ca mac+etarea pa'inii să senscrie firesc n mo$ul $e prezentare 'eneral. Acest lucru se poate realiza prin:


24/67

• stilul $e scriere

• mo$ul $e aran=are n pa'ină

• folosirea spatiilor 'oale.

Atunci cn$ se analizează stilul $e scriere pentru pa'ina we treuie $eţinut cont $e faptul că un tet pe ecranul monitorului se "a citi mai 'reoi %i mai

ncet 6n me$ie cu 20W $ect tetul tipărit.

9tilul $e scriere 6felul fonturilor $imensiunea culorile etc. treuie să fie

similar pentru toate pa'inile. -n acest fel cititorul se "a familiariza mai u%or cu

pa'inile create.

!rice se "a pune pe o pa'ină @e "a arăta comun $acă se folose%teculoarea implicită 6'ri ca fon$ al pa'inii. #entru a o sc+ima este suficient $e a

apela la atriutul GC!!< al ta'?ului TG!)XV. 8reuie $e ţinut cont că

"aloarea ce treuie atriuită acestui parametru este co$ul +eazecimal al culorii.

Dersiunile mai recente ale rowser?elor 6;etscape ;a"i'ator (.0 %i B9 nternet

*plorer 5.0 %tiu sa interpreteze %i numele literal al culorilor 6precum w+ite

re$ 'reen %.a..

Cele mai multe rowser?e folosesc o culoare $in paleta stan$ar$ $e 25& $e

culori. )acă se ale'e o culoare care nu se 'ăse%te acolo rowser?ul "a ale'e cea

mai apropiată "ariantă.

)rept fon$ se poate opta pentru o ima'ine. Aceasta treuie aleasă cu 'ri=ă

nu treuie să fie prea ncărcată %i treuie să se contracteze cu culoarea tetului

pentru ca acesta să fie u%or "iziilă. -n acest sens se poate $e folosi atriutul

GACN;). ma'inea aleasă pentru fon$ "a fi aran=ată n a%a fel $e către

rowser nct "a acoperi ntrea'a pa'ină. nternet *plorer suportă un alt atriut

n ca$rul instrucţiunii pentru a face ca ima'inea ce constituie fon$ul să nu fie

$ispusă pe ntrea'a pa'ină ci mai $e'raă să constituie fon$ul ferestrei rowser?

ului. -n această situaţie se poate $e mi%cat numai tetul nu %i fon$ul la $efilare a

pa'inii.

#entru informaţia 'rafică culoarea 'ri luată ca stan$ar$ este cea mai ună

iar informaţia tetuală este acceptată $e utilizatori pe un fun$al al.


25/67

;u e $e $orit folosirea unei "arietăţi prea mare $e fonturi pentru aceea%i

pa'ină. Fonturile uzuale sunt Afolosi %i D*


26/67

Felul cum "or fi aran=ate elementele componente ntr?o pa'ină we $epin$e

numai $e ima'inaţia %i unul 'ust al fiecăruia. * important $e făcut o una

impresie cu prima pa'ina. Aceasta treuie să fie $eoseit $e atracti"a %i

interesanta %i să arate n mo$ clar ce conţine restul locaţiei we. ;u treuie $e

uitat că sunt la $ispoziţie aproimati" 15 secun$e pentru a căpăta atenţia

cititorilor. -n 'eneral "izitatorii nu "or să fie omar$aţi numai cu oferte $e

"nzare ale unor pro$use sau ser"icii. e treuiesc oferite ct mai multe

informaţii %i articole folositoare. Cn$ se ncepe operaţiunea $e mac+etare a

locaţiei we treuie luate n calcul următoarele elemente:

• 9tilul imprimat pa'inilor we

• *lementele componente ale unei pa'ini we:

a conţinut

'rafica

c le'ături

$ sistem $e na"i'are

e elemente multime$ia.

• Bo$ul $e mpărţire n pa'ină:

a ca$re 6frames

taele.

Bulţi proiectanţi we folosesc $i"erse Mefecte specialeM pentru a $a o notă

spectaculoasă pa'inilor pe care le?au realizat. #rintre cele mai folosite se pot

enumera: ima'ini animate tet rulant appleturi Ja"a Ja"a9cript animaţii

s+ocEwa"e Flas+ Acti"eY etc.

8ete care $efilează $e%i la prima "e$ere par interesante tetele care

$efilează $intr?o parte n alta a ecranului nu sunt recoman$aile să fie folosite n

mac+etarea unei pa'ini we. >n moti" ar fi faptul că un astfel $e tet este 'reu

$e citit in$iferent $e "iteza setată pentru aceasta. Diteza $e citire a unui tet

$iferă $e la o persoana la alta %i nu se poate oli'a "izitatorii să citească acel

mesa= c+iar $acă este consi$erat foarte important. )e asemenea nu toate


27/67

eploratoarele we acceptă acest efect special %i o parte $intre cei care intră n

pa'inile respecti"e "or primi un mesa= $e eroare .

)acă se $ore%te neapărat $e suliniat un anumit tet %i $e scos n e"i$enţă

se pot folosi următoarele caractere: ol$ italic suliniat.

Ja"a9cript este un lima= mult mai simplu care permite $efinirea

comportamentului unor elemente $intr?o pa'ina @e %i $inamizarea acestora.

*ste un lima= oiectual %i multe?platformă ceea ce nseamnă că acela%i co$

este interpretat la fel in$iferent $e platforma pe care rulează eploratorul we.

ima=ul Ja"a9cript permite %i specificarea unor răspunsuri la $iferite acţiuni

cum ar fi $esc+i$erea unei pa'ini $eplasarea %oarecelui ntr?o anumita zonă a

ecranului afi%area unui mesa= $upă ce se face clic pe un uton etc. Cu a=utorul

lima=ului Ja"a9cript pot fi 'estionate mai multe e"enimente $iferite. Cele mai

importante sunt: clic c+an'e focus loa$ mouseo"er select sumit %i unloa$.

#entru a sesiza aceste e"enimente eploratorul we treuie să ofere ni%te funcţii

speciale 6numite +an$ler care să in$ice momentul n care are loc respecti"ul

e"eniment. Funcţiile corespunzătoare e"enimentelor prezentate anterior sunt:

onBouse!"er on9elect onoa$ onFocus on9umit onClicE onC+an'e %i

on>nloa$. Ja"a9cript a fost $ez"oltat $e către firma ;etscape. *istă %i o

"ariantă Ja"a9cript $ez"oltată $e către Bicrosoft .

-n multe locaţii we apar $e multe ori Ja"a9cripturi sau appleturi Ja"a.

Acestea oferă proiectanţilor we posiilitatea furnizării unor animaţii complee

sau a unei interacti"ităţi sporite n relaţia cu "izitatorii 6inclusi" prin oferirea

unor =ocuri. Folosirea auzi"ă a acestor elemente este nsă riscantă $eoarece nutoate eploratoarele we suporta Ja"a sau Ja"a9cript. -n plus multe persoane au

$ezacti"ate aceste opţiuni pentru a pre"eni prolemele care pot apare n

securitatea sistemului. Astfel $aca appletul Ja"a este prea mare sau co$ul

conţine o eroare $e pro'ramare eploratorul we poate să se loc+eze sau să

$ea erori. 8reuie ţinut cont %i $e faptul că toate aceste componente a$iţionale

"or fi ncărcate n timp ce este accesata pa'ina we ceea ce "a $uce implicit lacre%terea timpului $e ncărcare a pa'inii .


28/67

;umele $e $omen %i selectarea ser"erului we este o parte importantă

pentru $ez"oltarea plasarea locaţie we pe nternet. ;umele $e $omen treuie să

reflecte conţinutul locaţiei we pentru a fi mai u%or memorat. -n ceea ce pri"e%te

ser"erul we treuie cercetată prolema a"n$ n "e$ere soluţionarea

următoarelor ntreări: ncre$erea intrarea n contact cu personalul $e suport

spaţiul 6ocupat $e pa'ina ? we $e pe $iscul fi al ser"erului "olumul $e

transfer al $atelor permis securizarea ser"erului 6$acă se planifică să se

primească informaţie confi$enţială $e la clienţi F8# sau alt fel $e acces

pro$usele pro'ram incluse 6instrumentele oferite $e compania ce oferă ser"iciul

$e plasare pentru a putea con$uce locaţia we mult mai u%or: carte $e oaspeţi

ntreări on?line instrumente $e căutare pentru a permite clienţilor $e a căuta n

conţinutul locaţiei we camere $e c+at acEup file restore pro'rams ser"er?

si$e software acces C?in 6pentru a putea lansa pro'ramele proprii pe locaţia

we posiilităţile C treuie să permită $e a citi a scrie %i a eecuta pe

ser"er.

! importanţă mare treuie $e acor$at %i aspectului 'rafic al locaţiei we.

nternet?ul permite comunicarea cu mai multe ni"ele a companiilor cu potenţialii

clienţi: e?mail 6mo$alitatea cea mai comună $e a corela cu clienţii pune la

$ispoziţia clientului o a$resă e?mail ntlniri 6n special pentru oferirea

ser"iciilor soluţie pentru locaţia we $octorilor coaforilor mecanici auto etc.

cluuri sau alte acti"ităţi $e acest 'en.

#&%& Definirea intrrilor =i ie=irilor

-n prolema aor$ată ie%irile aplicaţiei we coinci$ cu intrările acesteia

a$ică informaţia acumulată "a fi pro'ramată pe cate'orii n pa'inile we care

la rn$ul lor "or fi %i $ocumentele I8B $e ie%ire. )ocumentele I8B sunt

simple tete A9C. 9pre $eoseire $e un procesor $e tet care este orientat

către formatul $ocumentelor I8B este orientat către conţinut.

>n $ocument I8B este format $in etic+ete %i elemente. ! etic+etă 6ta'

I8B permite rowser?ului să i$entifice un element al $ocumentului.


29/67

*tic+etele I8B constau $intr?o paranteză un'+iulară $e stn'a un nume $e

etic+etă %i o paranteză un'+iulară $e $reapta. )e eemplu următorul enunţ

ilustrează etic+eta TI8BV care este %i treuie să fie la intrare n toate

$ocumentele I8B.

Ba=oritatea etic+etelor I8B apar n perec+i astfel se utilizează o etic+etă

$e start %i una $e sfr%it. *tic+etele $e sfr%it sunt similare celor $e start $ar

ncep cu un caracter K . )e eemplu tot a%a cum TI8BV marc+iază nceputul

unui $ocument I8B etic+eta TKI8BV i$entifică sfr%itul acesteia.

Fiecare $ocument I8B are $ouă părţi: antet %i corp. Antetul

$ocumentului conţine titlul acestuia iar corpul reprezintă conţinutul

$ocumentului. #entru a i$entifica rowser?ului un$e ncepe %i un$e se sfr%e%te

antetul $ocumentului se folosesc etic+etele TI*A)V %i TKI*A)V. *lementul

TI*A)V treuie să apară la nceputul $ocumentului etic+etează antetul

$ocumentului care conţine informaţii neor$onate $espre $ocument. -n antetul

$ocumentului se inclu$ informaţii $e titlu precum %i informaţii le'ate $e

suiectul 'eneral al $ocumentului. *tic+eta $e sfr%it TKI*A)V in$ică sfr%itul

antetului $ocumentului. 9imilar pentru i$entificarea nceputului %i sfr%itului

corpului $ocumentului se utilizează etic+etele TG!)XV %i TKG!)XV.

-n ca$rul antetului $ocumentului se specifică titlul acestuia ce se afi%ează

$e rowser n ara $e titluri. #entru a informa rowser?ul un$e ncepe %i un$e se

termină titlul $ocumentului se utilizează etic+etele T88*V %i TK88*V care

nu treuie să $epă%ească &( caractere. a "izualizarea unui $ocument I8B

ma=oritatea rowser?lor afi%ează titlul $ocumentului n ara $e titlu $in parteasuperioară a ferestrei rowser?lui.

;u toate etic+etele I8B sunt necesare unui rowser. Bulte $in ele sunt

opţionale %i pot fi omise $in $ocumentul I8B. 8otu%i utilizarea lor este

recoman$ailă n "e$erea păstrării consec"enţei.

-n corpul unui $ocument I8B apar $ouă tipuri $e elemente elemente la

ni"el $e loc %i la ni"el $e tet. -n ca$rul $ocumentului un element la ni"el $e


30/67

loc creează o ntrerupere $e para'raf separn$ $ouă locuri $e tete. #e $e altă

parte un element la ni"el $e tet 'estionează tetul eistent n ca$rul unui loc.

#entru crearea $ocumentelor I8B este un număr re$us al operaţiilor $e

manipularea tetelor. Atriutele $e mo$ificare folosite n ca$rul tetului sunt:

ol$ cu etic+etele TGV %i TKGV italic cu etic+etele TV %i TKV ntrerupere $e

rn$ cu etic+eta TG


31/67

f pa'ina cate$rei 4nstruirea economică %i comunicarea $e

afaceri.

• Compartimentul pri"in$ specialităţile $in ca$rul facultăţii *) care

ncorporează n sine următoarele pa'ini:

a pa'ina a$resată specialităţii 4*conomie 'enerală

pa'ina a$resată specialităţii 4)rept economic

c pa'ina a$resată specialităţii 4*conomia %i mana'ementul

resurselor umane

$ pa'ina a$resată specialităţii 4Bana'ementul a$ministraţiei

pulice

e pa'ina a$resată specialităţii 4*conomia %i mana'ementul

me$iului

f pa'ina a$resată specialităţii 4nstruirea economică

• Compartimentul a$resat stu$enţilor facultăţii $ate care ncorporează n

sine următoarele pa'ini:

a pa'ina 4+i$ul stu$enţesc

pa'inile 4rafic stu$ii la zi %i fără frec"enţă

c pa'inile 4!rarul orelor la zi %i fără frec"enţă

$ pa'inile personale ale stu$enţilor.

• #a'ina cercului %tiinţific stu$enţesc

• #a'ina e"enimentelor petrecute n ca$rul facultăţii

• #a'ina a$reselor $e contact.


32/67

#&2& Arborele de !agini a loca.iei


33/67

me$iului

;omenclatorul$isciplinelor #rofesoriraficul consultaţiilor

nstruirea economica sicomunicarea $e afaceri #rezentare 'enerală

;omenclatorul$isciplinelor #rofesoriraficul consultaţiilor

9pecialităţi *conomie 'enerala Caracteristica $e calificare#lan $e stu$iiA$mitere

)rept economic Caracteristica $e calificare

#lan $e stu$iiA$mitere

*conomia simana'ementulresurselor umane

Caracteristica $e calificare


Bana'ementula$ministraţiei pulice



*conomia simana'ementul me$iului



nstruirea economica Caracteristica $e calificare#lan $e stu$iiA$mitere

9tu$enţi +i$

rafic stu$ii 9ecţia zi9ecţia fără frec"enţă

!rar 9ecţia zi Anul 1Anul 2Anul 3Anul (Anul 5

9ecţia fără frec"enţă Anul 1 6& aniAnul 2 6& ani

Anul 3 6& aniAnul ( 6& ani


34/67

Anul 5 6& aniAnul & 6& ani

#a'ini personaleCercetare Cerc %tiinţific

stu$enţesc

*"enimenteContacte

#&3& Esti/area necesarului de resurse >ard si soft

Aplicaţia @*G poate rula numai pe un ser"er @@@ ceea ce impune

prezenţa acestuia %i pe care poate circula ser"iciul @@@. )in resurse te+nice

este necesar un calculator ce "a fi conectat la nternet cu procesor nu mai =os $e

#entium /00BIz sau un ser"er specializat. )e calitatea calculatorului

$epin$e calitatea $eser"irii apelurilor $eoarece un @*G ser"er treuie sa

permită lucrul a ct mai mulţi utilizatori concomitent %i cu o "iteză

satisfăcătoare $e un$e rezulta că ar fi $e $orit un calculator cu un procesor ntel#entium D 1.3BIz sau At+lon 2000. -n acest caz operati"itatea n ceea ce

pri"e%te "iteza $e procesare a cererilor "a fi mult mai ri$icată $ect ni"elul

minim a$misiil. Aplicaţia se "a plasa pe ser"erul Aca$emiei $e 9tu$ii

*conomice care este azat pe sistemul $e operare inu. Aplicaţia "a fi

nre'istrată su numele $e www.e'$.ase.m$.


35/67

Ca resurse software este necesar un sistem $e operare inu @in$ows ;8

@in$ows 2000 sau @in$ows Y# ce ar permite susţinerea att a le'ăturii cu

nternet?ul ct %i a ser"iciului @@@. #entru mo$ificarea ulterioară a

conţinutului $ocumentelor I8B e necesar un e$itor $e $ocumente @e. 9e

poate $e folosit e$itoarele ncorporate a rowser?lor.

-n afară $e aceste cerinţe +ar$ware %i software sunt necesare cuno%tinţe

$espre crearea $e $ocumente @e %i proiectarea $esi'n?lui.

Ca!itolul $& PROIECTAREA DE DETA'IU A 'OCA+IEI 9EB PENTRU*ACU'TATEA E:D

$&"& Definirea cerin.elor func.ionale =i a interfe.ei grafice

Folosirea informaţiei oferite $e locaţia @e 4*conomie 'enerală %i )rept

presupune eistenţa următoarelor posturi autonome $e lucru: @e ser"erul

conectat la nternet printr?un canal $e$icat $e an$ă lar'a %i postul $e lucru alutilizatorului care poate fi conectat la nternet prin canal telefonic fiin$ aonat la

un furnizor $e ser"icii nternet sau folosin$ un proH ser"er $acă face parte

$intr?o reţea locală 6"ezi fi'ura 3.1.

*ig& $&"& Accesarea ser"iciilor locaţiei @e 4*conomie 'enerală %i )rept.


36/67

Cerinţele funcţionale către ser"erul pe care "a fi plasată locaţia @e este $e

a fi confi'urat astfel nct să asi'ure accesiilitatea n timp real la informaţii

tuturor utilizatorilor n nternet n orice moment $e timp. #entru realizarea

acestei cerinţe a$ministratorul are următoarele opţiuni:

• selectarea ser"erului potri"it pentru locaţia @e

• plasare locaţiei pe @e?ser"er aceasta nsemnă epe$ierea prin F8# a

tuturor ima'inilor $ocumentelor I8B scripturilor care reprezintă n

sine elementele $e funcţionare a locaţie @e

• controlul lucrului ser"erului a cel puţin o$ată pe săptămnă

• rennoirea perio$ică a materialului parte componentă a locaţiei.Cerinţele funcţionale ale locaţiei @e sunt $e a reflecta procesul $e

informatizare a tuturor utilizatorilor furnizn$ule informaţii pri"in$:

• ultimele %tiri $in $omeniul $e acti"itate al facultăţii

• mo$ificările recente n orarul $e stu$ii %i n 'raficul consultaţiilor

• notele $e curs necesare pre'ătirii stu$entului pentru seminare

• e"enimentele recent petrecute n ca$rul facultăţii %i A9*B

• specificul fiecărei cate$re $in ca$rul facultăţii

• mo$alităţile $e susţinere a tezelor $e licenţă %i c+iar oferin$ule

material pentru crearea acestora.

rafica se folose%te n principal pentru munătăţirea aspectului "izual al

locaţiei @e %i cre%terea atracti"ităţii acesteia. ! locaţie @e ca să fie reu%ită nu

e suficient numai să conţină informaţie importantă $ar %i să aiă un aspect 'rafic

plăcut să aiă capacitatea $e a atra'e cţi mai mulţi utilizatori $eoarece

epunerea informaţiei n formă 'rafică este mult mai eficientă. #a'ina principală

a locaţiei @e 4*conomie 'enerală %i )rept este prezentată n fi'ura 3.2 nsă

co$ul pro'ram sursă al acestei pa'ini este prezentat n Anexa %.

ma'inile %i meniul n pa'ină au fost amplasate astfel nct să?i ofere

utilizatorului como$itate n na"i'are %i re'ăsirea rapi$ă a informaţiei. ! mare

atenţie a fost acor$ată ima'inii $e titlu 6a$ică mai ine spus anerului superior


37/67

$in pa'ină $eoarece aceasta treuie să e"i$enţieze mesa=ul locaţiei @e.

nterfaţa a fost proiectată n a%a fel nct o$ată intrat pe sait utilizatorul $e=a

simte o atracţie $e na"i'are prin totalitatea $e informaţii plasată aici.

Astfel la proiectarea interfeţei au fost respectate cele mai importante

cerinţe:

• asi'urarea prezentării ct mai ample %i como$e a conţinutului

informaţional. Accentul a fost pus pe perfectarea 'rafică %i pe

conţinutul informaţional

• folosirea unui $esi'n ori'inal n stil clasic

• ale'erea unei 'ame $e culori care ar asi'ura un contrast un %i ar fi

plăcută "e$erii

• păstrarea stilului %i a 'amei $e culori pe tot parcursul pa'inii

*ig& $& nterfaţa 'rafică a locaţie @e 4*conomie 'enerală %i )rept.


38/67

• asi'urarea unui $esi'n etensiil al pa'inilor att pe orizontală ct %i

pe "erticală pentru a nu constrn'e aspectul la o anumită $imensiune a

ecranului monitorului

• asi'urarea unei $imensiuni totale 6n octeţi ct mai mici pentru a

mic%ora timpul $e a%teptare la ncărcarea pa'inii.

$& Descrierea !aginilor loca.iei 9eb !reconizat

#roiectarea $e $etaliu a aplicaţiei @e 4*conomie 'enerală %i )rept s?a

$esfă%urat n conformitate cu cerinţele 'enerale asupra structurii unui site %i cu

cerinţe specifice faţă $e pro'ramarea sa. #rintre cerinţele cele mai importante senumără:

• prezentarea oportună amplă operati"ă a conţinutului informaţional

• asi'urarea securităţii pa'inii @e prin eclu$erea posiilităţii $e acces

neautorizat %i mo$ificare a informaţiei

• folosirea unui lima= $e pro'ramare simplu mo$ern cu oferirea

posiilităţilor $e $iri=are a conţinutului informaţional al pa'inilor.a realizarea $esi'n?ului a fost folosită o 'amă $e culori care cuprin$e

tonalităţi alastre ale ro%u?ne'ru6'ra$ient "er$e6lime %i ne'ru. -n

conformitate cu cerinţele enumerate n compartimentul 3.1 această 'amă a fost

păstrată pe tot parcursul pa'inii.

8oate pa'inile au o structură persistentă ine $eterminată. -n partea $e sus

se află antetul 6comun pentru toate pa'inile un$e este prezentată $enumirea$eplină a facultăţii %i lo'otipul A9*B. 9u antet n partea stn'ă se află panoul

$e na"i'are 6$e asemenea comun pentru toate pa'inile care permite trecerea $e

la un compartiment la altul.

rafica aplicaţiei @e a fost realizată n următoarele formate: J#* pentru

ima'ini statice %i F pentru ima'ini animate. Aceste formate au fost alese $in

consi$erentele uni"ersalităţii lor %i al asi'urării unei compresii nalte aima'inilor.


39/67

! trăsătură importantă a aplicaţiei este in$epen$enţa $e rowser?ul

rezoluţia monitorului "izitatorului. Aplicaţia rulează la rezoluţia 102(7&/.

Conform arorelui $e pa'ini $escris la etapa proiectării 'enerale locaţia

@e 4*conomie 'enerală %i )rept conţine pa'inile:

• principală intitulată 4#rezentare 'enerală are ca scop afi%area

informaţiei ce caracterizează facultatea conţine ima'inea $ecanului

facultăţii %i meniul ce n'loează linc?urile către alte pa'ini ale locaţiei

@e 6"ezi fi'. 3.3

• 4storic oferă "izitatorilor informaţii $espre istoricul facultăţii

• 4!r'ani'rama facultate oferă "izitatorilor informaţii $espre sc+ema

pri"in$ structura funcţională a facultăţii

*ig& $&$& #a'ina #rezentare 'enerală.

• 4Acte normati"e furnizează informaţii $espre totalitatea actelor

le'islati"e ce se află la aza $omeniului $e acti"itate a facultăţii


40/67

• 4Cate$ra $e Bana'ement 9ocial oferă "izitatorilor informaţia ce

caracterizează: prezentare 'enerală a cate$rei nomenclatorul

$isciplinelor ca$rul $i$actic al cate$rei 'raficul consultaţiilor

asol"enţii acestei cate$re acti"itatea %tiinţifică a cate$rei 6"ezi fi'.

3.(

• 4#rezentare oferă informaţii pri"in$ istoricul cate$rei

• 4;omenclatorul $isciplinelor informează utilizatorii $espre toate

$isciplinele ce se pre$au n ca$rul cate$rei $ate numărul total $e ore

prele'eri seminare laoratoare %i facultăţile la care se pre$au

• 4raficul consultaţiilor conţine informaţia pri"in$ 'raficul $e ser"iciual profesorilor la cate$ră a$ică ora %i ziua

• 4Asol"enţii conţine informaţia %i ima'inile pri"in$ asol"enţii

cate$rei $ate

*ig& $&%& #a'ina Cate$ra 4Bana'ement 9ocial.


41/67

• 4#rofesori oferă informaţii 'enerale $espre componenţa ca$rului

$i$actic al cate$rei 6"ezi fi'. 3.5. 9e poate $e accesat c+iar pa'ina

personală a profesorilor un$e puteţi 'ăsi io'rafia acestora notele $e

curs 6conspectele la $isciplinele pre$ate $e profesorii $aţi lista

pulicaţiilor acestora pro'ramele analitice la $isciplinele pre$ate $e ei

%i CD?ul. Ca $e eemplu n fi'. 3.& este arătată pa'ina personală a

$omnului Grcă Alic

• 4Acti"itatea %tiinţifică oferă utilizatorului informaţia pri"in$ $area $e

seamă $espre acti"itatea %tiinţifică pentru anul 200( a cate$rei

4Bana'ement 9ocial

Aor$area celorlalte cate$re este asemenea cate$rei 4Bana'ement 9ocial.

*ig& $&2& #a'ina 4#rofesori.


42/67

*ig& $&3& #a'ina personală a profesorului Grcă Alic.

• 9pecialitatea 4Bana'ementul a$ministraţiei pulice oferă

"izitatorilor informaţia referitoare la: caracteristica $e calificare aspecialităţii planul $e stu$ii %i respecti" con$iţiile $e a$mitere la

specialitatea $ată

• 4 Caracteristica $e calificare este plasată informaţia referitoare la

cele trei ni"ele ale calificării: la ni"el $e cunoa%tere la ni"el $e

aplicare la ni"el $e nca$rare

• 4#lanul $e stu$ii oferă informaţia referitoare la planul $e n"ăţămntal specialităţii pe parcursul anilor $e stu$ii. 9copul #lanului $e

n"ăţămnt este $e a?i familiariza pe stu$enţi cu $isciplinele pe care le

"or stu$ia pe parcursul a cinci ani $e stu$ii %i $e a?i n$ruma ncepn$

$in primul an la selectarea unei $iscipline opţionale 6"ezi fi'. 3.7


43/67

*ig& $&4& #a'ina 4#lanul $e stu$ii.

• 4A$miterea oferă posiilitatea stu$ierii amănunţite a con$iţiilor $e

a$mitere la specialitate

#a'inile @e ale celorlalte specialităţi au o aor$are asemănătoare celei a

4Bana'ementul a$ministraţiei pulice.

• 4 9tu$enţi oferă "izitatorilor informaţii pri"in$: '+i$ul stu$enţesc

'raficul stu$ii 6secţia zi %i secţia fără frec"enţă orarul orelor.

• 4+i$ul stu$enţesc. #rezentul '+i$ este a$resat n primul rn$

stu$enţilor $in anul n"ăţămntul cu frec"enţă la zi. Acest '+i$ "ă

face cuno%tinţă cu 4


44/67

n"ăţămnt la Aca$emia $e 9tu$ii *conomice $in Bol$o"a azat pe

9istemul $e Cre$ite Aca$emice 8ransferaile6"ezi fi'. 3./

*ig& $&5& #a'ina 4+i$ul stu$enţesc.

• 4raficul stu$ii oferă informaţia pri"in$ 'raficul procesului $e stu$ii

pe anul uni"ersitar 200(?2005 la secţia zi 6"ezi fi'. 3., %i la secţia fără

frec"enţă 6"ezi fi'. 3.10

• L!rar oferă utilizatorului informaţia pri"in$ orarul orelor.• L*"enimente conţine informaţii pri"in$ totalitatea e"enimentelor

petrecute n ca$rul facultăţii %i A9*B.

• LContacte conţine informaţii referitoare la a$resa po%tală %i numerele

$e telefon ale anticamerelor fiecărui loc $e stu$ii $in cele cinci ale

A9*B.


45/67

*ig& $&6& #a'ina 4raficul stu$ii secţia zi.


46/67

*ig& $&"7& #a'ina 4raficul stu$ii secţia fără frec"enţă.

$&$& Procesul te>nologic de func.ionare a loca.iei 9eb

#rocesul te+nolo'ic $e prelucrare a informaţiei 6#8# prezintă unansamlu $e operaţii realizate ntr?o continuitate strict $eterminată $in clipa

apariţiei $atelor pnă la primirea $efiniti"ă a rezultatelor finale. 9c+ema

procesului te+nolo'ic a locaţiei @e 4*conomie 'enerală %i )rept este

reprezentată n Anexa 2.

9c+ema 'enerală a $ialo'ului utilizatorului cu locaţia @e ce corespun$e

$escrierii tetuale a "ariantelor interpelării este reprezentată n fi'. 3.11. -naceastă sc+emă norma $e sc+im $e informaţii $intre calculator %i utilizator sunt

in$icate cu $reptun'+iuri n partea stn'ă a cărora e in$icat i$entificatorul

taelului $e $ialo' 68)1 8)2.... )in fi'ură se oser"ă ine ni"elurile locaţiei

@e. )e asemenea se mai oser"ă că $e la orice ni"el este posiilitate $e?a

re"enire la cel prece$ent.

-n procesul $e $ialo' cu utilizatorul iniţierea coneiunii $epin$e $e

utilizator %i ncepe cu afi%area pa'inii @e principale care este o operaţie

pre$efinită. Apoi afi%area celorlalte pa'ini @e proce$ura este că $acă $ore%ti

să "izualizezi pa'ina 1 o "izualizezi $acă nu atunci te $uci la al $oilea meniu

etc. 8aelele formate pe una $in ramurile $ialo'ului n procesul $e lucru cu

locaţia @e n conformitate cu sc+ema $ialo'ului sunt prezentate in taelele

3.1[3.&. -n taelul 3.1 este prezentat meniul principal iar n taelele 3.2[3.&

sunt prezentate unele sumeniuri.

8aelul 3.1

Beniul principal al locaţiei @e 4*conomie 'enerală %i )rept 6TD "

Nr& Co/!arti/entele subsiste/ului


47/67

1.2.3.(.5.

&.7.

#rezentareCate$re9pecialităţi9tu$enţiCercetare

*"enimenteContacte

n$icaţi meniul Y

8aelul 3.2

9umeniul #rezentare 6TD #&"?

;r. *numerarea meniurilor 1.2.3.

storic!r'ani'rama facultateActe normati"e

n$icaţi meniul Y sau apăsaţi pe utonul acE pentru a re"enila starea iniţială

8aelul 3.3

9umeniul Cate$re 6TD#?

;r. *numerarea meniurilor

1.2.3.(.5.

*conomie 'enerală)rept economicBana'ement socialeo'rafia %i economia me$iuluinstruirea economica %i comunicarea $e afaceri


8aelul 3.(

9umeniul 9pecialităţi 6TD#&$?


48/67


1.2.3.(.5.&.

*conomie 'enerală)rept economic*conomia %i mana'ementul resurselor umaneBana'ementul a$ministraţiei pulice*conomia %i mana'ementul me$iuluinstruirea economică


8aelul 3.5

9umeniul 9tu$enţi 6TD#&%?


1.2.3.(.

+i$ul stu$enţescrafic stu$ii!rar #a'ini personale

n$icaţi numărul meniului Y sau apăsaţi pe utonul acE pentru a re"eni la starea iniţială

8aelul 3.&

9umeniul Cercetare 6TD#&2?


1. Cerc %tiinţific stu$enţescn$icaţi meniul Y sau apăsaţi pe utonul acE pentru a re"eni

la starea iniţială

$&%& -ntre.inerea@ actualizarea si ad/inistrarea loca.iei 9eb

#entru ca un site să fie atră'ător cu informaţiile sale el treuie să fie

actualizat. )eseori se ntmplă că accesn$ care"a locaţii @e informaţia $e pe


49/67

ele este $e o "ec+ime $estul $e mare eprimn$u?se n unele cazuri %i n ani.

)esi'ur lucrul acesta nu este $e loc fa"orail $iminun$ atracti"itatea acestei

locaţii @e. #entru ca locaţia @e creată să aiă succes %i să atra'ă noi

"izitatori ea treuie ntreţinută %i actualizată perio$ic. #e aza statisticilor s?a

constatat că o pa'ină @e ne actualizată este interesanta o perioa$a me$ie $e o

săptămnă. )e aceea pentru a menţine interesul "izitatorilor o locaţiei @e nu

treuie să fie statică. )acă nu se oferă informaţii noi sau resurse utile pentru

"izitatori ei nu "or a"ea nici un moti" să mai re"ină iar locaţia @e %i "a

pier$e popularitatea.

-ntreţinerea %i actualizarea unei locaţii @e se realizează $in următoarele

moti"e:

• pentru munătăţirea proiectării %i mac+etării

• pentru actualizarea sau a$ău'area unor informaţii suplimentare

• pentru a răspun$e comentariilor cerinţelor sau oser"aţiilor

"izitatorilor

• pentru a corecta erorile %i prolemele apărute n timpul proiectării.

!$ată plasată pe @e?ser"er nu treuie $e ne'li=at cele $ouă acti"ităţi

importante pentru oţinerea succesului on?line :

• ntreţinerea

• actualizarea.

*ntreţinerea #entru a realiza o ntreţinere eficientă a locaţiei @e se poate

ntocmi un plan $e ntreţinere etapizat n timp care poate să conţină:• frec"enţa $e actualizare

• munătăţirile sau mo$ificările a$use

• informaţii %i resurse $e actualitate

• comentariile sau recoman$ările "izitatorilor.

*ste importantă munătăţirea permanentă a cuno%tinţelor pri"in$

realizarea %i promo"area locaţiei @e. )eoarece plasamentul n motoarele $e

căutare se sc+imă permanent.


50/67

)e asemenea treuie $e asi'urat că locaţia @e a fost nre'istrată n toate

$irectoarele importante.

Actualizarea )upă ce locaţia @e a $e"enit operaţională este ne"oie $e

actualizarea acesteia. Aceasta nseamnă că se pot munătăţi unele caracteristici

%i a$ău'a noi opţiuni. Actualizarea se efectuează $e a$ministratorul locaţiei

@e. A$ministrarea treuie să fie făcută $e o persoană competentă n $omeniul

$at. Accesarea locaţiei @e se "a efectua $e la staţii prin interme$iul

eploratoarelor 'rafice $e tipul nternet *plorer 6nu mai =oasă $e "ersiunea

5.0 ;etscape ;a"i'ator etc.

Administrarea locaţiei @e "a fi efectuată $e către orice persoană ce

cunoa%te lima=ul I8B %i principiile $e funcţionare a locaţie @e nsu%i %i

pose$ă parola $e a$ministrator pentru a efectua mo$ificările respecti"e n

pa'inile locaţiei @e la ser"er.

$&2& Caracteristica resurselor !rogra/

#entru a pro'rama n @e se utilizează lima=ele $e pro'ramare cum ar fi

CKC\\ %i #erl 6ima=ul practic $e etra'ere %i rapoarte. Alte lima=e Ja"a %i

D


51/67

Perl un acronim pentru #ractical *traction


52/67


53/67

co$urilor. Acest soft este recoman$at $e toţi $esi'n?ii profesioni%ti care l?au

ncercat "re?o $ată.

Adobe GoLive 4.0. A$o$e a fost impresionat numai $e aplicaţia oi"e

Cier 9tu$io pe care au ac+iziţionat?o. oi"e (.0 este prima "ersiune a

aplicaţiilor e$itată $e A$oe %i unul $in cele mai importante aplicaţii $e acest

'en pentru @in$ows. #rin urmare acest pro$us este unul $in cei mai importanţi

concurenţi pentru )reamwe"er. !feră un %ir $e facilităţi cum ar fi: 'estiunea

le'ăturilor $inamice utilitare pentru e$itarea facilă a taelelor. #ermite un

control a"ansat asupra elementelor pa'inii inte'rarea funcţiilor )I8B ]uicE

8ime %i acţiuni Ja"a 9cript. Oi n fine o inte'rare perfectă cu Foto 9+op %i

lustrator.

Hot Do !"#ress. Autorii pro'ramului Iot )o' #rofessional au creat unul

$in cei mai fa"oraili %i mai perfecţionaţi e$itori I8B $e pe piaţă care au

tentat o apropiere mai intuiti"ă azată pe 'losserK$eposer. #entru a utiliza acest

pro$us nu e ne"oie $e cuno%tinţe aprofun$ate n I8B sau $e a re$acta o parte

$in co$ul 'eneral. 8otul $e ce este ne"oie este $e?a pune ″ locuri @e″ pe

pa'ina creată pentru a construi o pa'ină cu antet ima'ini tet le'ături

+Hpertetuale %i a$rese e?mail. *ste posiilitatea $e?a "izualiza pre"enti" ceea ce

a?ţi făcut %i să sc+imaţi stilul $upă preferinţele %i $estinaţia pa'inii. )acă nu

este controlul total asupra I8B pentru realizarea pa'inilor @e acest soft

permite $e?a crea pa'ini @e rapi$ %i si'ur.

$ro%t Pae 2000 Cu toate că la nceputul @e?ului Gill ates %i Bicrosoft

au ne'li=at 'ama $e pro$use pro'ram punn$ accent pentru acapararea peţii

na"i'atoarele nternet %i n aza nternet *plorer. ată că n sfr%it au creat un

sistem $e 'enerare a pa'inilor @e att $eutanţilor n @e $esi'n $ar n acest

timp %i puţin comple. Forţa Front #a'e?ului constă $in funcţiile a"ansate $e

'estiune a sit?ului cu "erificarea le'ilor +Hpertet mo$alităţi $e căutare

sc+imare ct %i suportul Ja"a 9cript %i C99. *ste "n$ut cu peste 50 $e teme

stan$ar$ care $au pa'inii @e un aspect foarte coerent.


54/67

Dr&mbeat 2000


55/67


56/67

ma'inile senziti"e o altă specificaţie a lima=ului I8B au făcut posiilă

$epă%irea fazei n care ima'inile erau utilizate $oar pentru efectul $ecorati"e.

*tin$erea I8B a constatat n $efinirea unor zone Lfierinţi care conectează

$iferite re'iuni ale ima'inii $e $iferite acţiuni. Cn$ cine"a face clic pe o

anumită zonă numai informaţia le'ată $e acea zonă este afi%ată. Aceasta se

poate realiza fie cu a=utorul formularelor fie cu a=utorul "ariailelor $e me$iu.

#articularităţile $e aza ale lima=ului I8B:

• I8B este un lima= $e marcare utilizat $e proiectanţi pentru a crea

$ocumente +Hpertet 6%i +iperme$ia pentru @*G. n mo$ oi%nuit

aceste $ocumente rezi$ă pe ser"ere @*G. #erio$ic pro'ramele "or

crea $ocumente mo$ $inamic $upă cum $ictează cerinţele ser"erului.

• )ocumentele I8B pe care le utilizăm sunt analizate 6citite $e

$iferite pro'rame 6rowsere sau spi$ere U păian=eni care lucrează pe

$i"erse tipuri $e +ar$ware si $iferite sisteme $e operare. )ocumentele

I8B sunt in$epen$ente $e platformă %i $e specificaţie.

• I8B furnizează sistemul $e formatare a $ocumentului folosit $e

proiectanţi pentru a $escrie structura si or'anizarea $ocumentelor

@*G create.

• *tic+etele %i referinţele entităţii caracter sunt $elimitatori speciali care

i$entifică structura 6formatul unui $ocument @*G.

• #roiectanţii utilizează etic+etele I8B pentru a marca un $ocument

@*G. Fiecare etic+etă I8B are o funcţie specială care contriuie la

i$entificarea structurii $ocumentului.

• *lementele speciale I8B ca elementul ancora permit proiectanţilor

sa specifice +Hperle'ături către alte $ocumente @*G.

#entru realizarea aplicaţiei @e a facultăţii 4 *conomie 'enerală %i )rept

a fost folosit e$itorul Bicrosoft Front #a'e 2000 %i lima=ul $e pro'ramare

Ja"a9cript.


57/67

Ca!itolul %& E*ICIEN+A ECONO)IC A SISTE)U'UI IN*OR)ATIC

PROIECTAT

%&"& Alegerea /etodei =i a indicatorilor de esti/are a eficacit.ii

)eterminarea conceptului $e eficienţă economică a unui sistem informatic

presupune cuantificarea c+eltuielilor $epuse pentru proiectarea %i realizarea

acestuia pe $e o parte %i cuantificarea efectelor economice reale pe $e altă

parte. *"aluarea sistemului informatic proiectat se face pentru fun$amentarea


58/67

te+nico ? economică a noului sistem. 9e $etermină $acă "a restitui sau nu noul

sistem informatic c+eltuielile le'ate $e elaorarea %i implementarea lui.

*fortul $epus pentru realizarea %i funcţionarea 99 poate fi $eterminat prin

nsumarea c+eltuielilor pe cate'orii $e c+eltuieli %i n funcţie $e etapele $e

realizare a$ică efortul necesar realizării %i eploatării 99 se concretizează n

următoarele cate'orii $e c+eltuieli:

• C+eltuieli $e realizare

• C+eltuieli $e eploatare.

*fectele economice sunt $atorate unor factori $intre care cei mai

importanţi sunt:

• Bo$ernizarea procesului $e con$ucere tactică strate'ică %i operati"ă

prin interme$iul 99

• !ţinerea unor "ariante $e $ecizie n procesul $e con$ucere %i ale'erea

soluţiei optime pe aza mo$elelor matematice folosite

• Binimalizarea timpului $e răspuns pentru sistemul proiectat

• Bărirea 'ra$ului $e informatizare a principalei acti"ităţi• -munătăţirea formei $e prezentare %i calităţii informaţiei.

)in punct $e "e$ere conceptual pot fi e"i$enţiate următoarele meto$e $e

estimare a eficacităţii:

1. 9e $etermină criteriile posiile $e estimare a eficacităţii reie%in$ $in

specificul prolemei concrete. 9e analizează aceste criterii pentru a $etermina un

criteriu care s?ar consi$era mai important. Apoi se estimează eficacitateasusistemului reie%in$ $in acest criteriu. Aceasta meto$ă are un nea=uns:

ale'erea suiecti"a a criteriilor $e estimare. *stimarea eficacităţii numai $in

punct $e "e$ere a unui criteriu este $e asemenea suiecti"ă %i nu eprimă

compleitatea %i "eri$icitatea eficacităţii.

2. Ale'erea criteriilor posiile $e estimare a eficacităţii. *stimarea

importanţei unuia $in aceste criterii. Acest criteriu se consi$eră ca funcţie care


59/67

treuie maimizată sau minimizată n $epen$enţă $e criteriul ales. Celelalte

criterii se consi$eră restricţii. Această meto$ă mai "eri$ic eprimă eficacitatea.

3. Beto$a eperţilor. -n cazul $e faţă sunt luate n consi$eraţie $ouă criterii

ce snt folosite la estimarea eficacităţii noului sistem informatic: minimizarea

manoperei $e prelucrare a informaţiei minimizarea c+eltuielilor $e prelucrare.

*stimarea eficacităţii susistemelor informatice este un lucru foarte $ificil.

Acestea au un %ir $e caracteristici calitati"e estimarea cantitati"ă a cărora este

prolemă la fel $e importantă ca %i ale'erea propriu zisă a criteriilor. )e aceea la

ale'erea meto$ei $e estimare momentul principal ar fi posiilitatea estimării

cantitati"e a caracteristicilor calitati"e.

%& A!recierea eficacit.ii siste/ului

a proiectarea sistemului informatic este necesar să se fun$amenteze un

sistem $e in$icatori a eficientei economice care "a permite compararea tuturor

"ariantelor posiile $e realizare n raport cu resursele informatice eistente.

Ace%ti in$icatori "or fi $eterminaţi pe ază $e calcule estimati"e iar n faza $e

eploatare curentă a sistemului prin oser"ări %i măsurări concrete.

Crearea unei pa'ini @e are n primul rn$ scopul $e informare.

)in punct $e "e$ere al realizării unor oiecti"e economice plasarea unei

pa'ini @e necesită anumite c+eltuieli le'ate $e analiza proiectarea

or'anizarea %i implementarea ei. Ca urmare se pune ntrearea $acă aceste

c+eltuieli sunt sau nu sunt =ustificate $in punct $e "e$ere economic.

Aprecierea c+eltuielilor poate fi făcută prin sumarea c+eltuielilor pe cate'orii n

funcţie $e etapele $e creare %i eploatare a pa'inii care inclu$:

• C+eltuieli $e elaorare

• C+eltuieli pentru implementare

• C+eltuieli $e eploatare.

C+eltuielile $e creare se compun $in c+eltuieli $e in"estiţii necesare pentru:


60/67

• Analiză proiectare

• 8ransport?apro"izionare

• Amena=area spaţiilor necesare.

a etapa $e eploatare se cer c+eltuieli pentru ntreţinerea %i actualizarea pa'inilor @e ca:

• zura mi=loacelor fie

• -ntreţinerea %i eploatarea canalelor $e transport $ate

• C+eltuieli $e re'ie

• C+eltuieli materiale

• C+eltuieli impre"iziile.

C+eltuielile apărute n sta$iul $e proiectare?implementare sunt acoperite

$in contul in"estiţiilor iniţiale. C+eltuielile $e eploatare urmează a fi acoperite

$in contul utilităţii pa'inii n urma utilizării ei.

*ficienţa economică este re$ată $e raportul $intre rezultatul util %i

c+eltuielile suportate pentru realizarea efortului $orit.

#entru calculul c+eltuielilor se utilizează următoarea formulă:

( ( ( P tot # e www= + + . 6(.1

un$e:

( tot ? c+eltuieli totale

( # ? c+eltuieli la etapa $e proiectare?implementare

( e ? c+eltuieli $e eploatare

P www ? c+eltuieli le'ate $e eploatarea canalului $e transmisie $ate plata

ser"iciilor nternet.

C+eltuielile $e proiectare?implementare pot fi calculate conform formulei:

( M W # #= + . 6(.2

un$e:

M ? c+eltuielile materiale 6$intre care pot fi +rtie te+nică $e calcul etc.


61/67

W # ? c+eltuieli pri"in$ retriuirea muncii la etapa $e proiectare?

implementare.

C+eltuielile $e eploatare se $etermină astfel:

( W ( Ae e m

= + + . 6(.3

un$e:

W e ? c+eltuieli pri"in$ retriuirea muncii la etapa $e eploatare

( m ? c+eltuielile materiale la etapa $e eploatare

A ? uzura te+nicii $e calcul.

a rn$ul lor c+eltuielile pri"in$ retriuirea muncii se află $in relaţia:

W ) * + P At ,l soc= × × + +6 6 1 . 6(.(

un$e:

) t ? salariul tarifar

* ,l ? numărul $e zile lucrătoare n lună

+ ? numărul $e ore lucrătoare pe zi

P ? premii %i alte remunerări suplimentare lunare

A soc ? coeficientul $efalcărilor n fon$ul social 6este re'lementat $e stat.

>zura te+nicii $e calcul se află $upă următoarea formulă:

A P

' +

i

l

=

×. 6(.5

un$e:

P i ? preţul iniţial al te+nicii $e calcul

+l ? numărul $e ore lucrate pe lună

' ? timpul planificat pentru funcţionarea ec+ipamentelor 6luni.


62/67

un$e:

W - ? retriuirea muncii la etapa $e proiectare?implementare

W -- ? retriuirea muncii la etapa $e eploatare.

Formula finală capătă forma:

www

l

i

m ,l t ,l t tot P

+'

P ( P + * ) + * ) M ( ++++××+××+=

_66666 __````````_``` 6(./

Bărimea fiecărui in$icator $epin$e $e sistemul concret %i "ariază $e la o

ţară la alta $eoarece c+eltuielile $iferă.

Deniturile estimate $e a fi ncasate $upă implementarea sit?ului @e sunt:

• plasarea pa'inilor @e

• elaorarea sit?ului @e

• pulicitate.

Deniturile totale lunare posiile $e pe urma implementării "or constitui:

V ' * ' * %'R wewebb +×+××= . 6(.,

un$e:

% ? traficul lunar $e utilizatori

* b ? "olumul informaţiei plasate pe pa'ina @e

' b ? calitatea informaţiei furnizate

* we ? numărul $e pa'ini @e elaorate

' we ? tariful pentru elaorarea unei pa'ini

V ? alte "enituri .

)in totalitatea formulelor menţionate se poate calcula termenul $e

răscumpărare a in"estiţiei:

D(

'R ( r #

e

=

+ . 6(.10

un$e:

Dr ? $urata $e recuperare a in"estiţiilor 6luni.

)acă iniţial "a fi in"estită suma $e 15000 pentru procurarea

ec+ipamentului $e calcul softului performant fiin$ consi$erate ca c+eltuielimateriale %i 700 c+eltuieli pentru retriuirea muncii n procesul $e proiectare?


63/67


64/67

• 9istemul $e na"i'are

• !portunitatea informaţiei

• 9implitatea pa'inii @e

• Accesiilitatea pa'inii @e.Aceste criterii au fost selectate reie%in$ $in specificul prolemei. *perţilor

li s?a propus să utilizeze sistemul informatic n con$iţii $e laorator. #entru

$eterminarea 'ra$ului $e mic%orare a lucrului treuie e"aluată importanţa

fiecăruia $intre criterii a$ică pon$erea acestuia n "aloarea 'enerală oţinută.

*perţilor li s?a propus stailirea pon$erilor criteriilor reie%in$ $in consi$erentul

că: ∑γ i3; γ i≥ 0.

Ca rezultat al epertizei s?au oţinut următoarele pon$eri pentru criteriile

$e e"aluare a 'ra$ului $e mic%orare a lucrului. Aceste $ate sunt prezentate n

taelul (.1 %i (.2.

8aelul (.1#on$erile caracteristicilor $e e"aluare a pa'inii @e.

;r. Caracteristica i Ex!ert" Ex!ert# Ex!ert$ Ex!ert% )edia

1.#lenitu$inea informaţiei γ 1 0.2 0.15 0.25 0.2 0.2

2.9istemul $e na"i'are γ 2 0.2 0.25 0.2 0.25 0.23

3.!portunitatea informaţiei γ 3 0.1 0.15 0.3 0.1 0.1&

(. 9implitatea pa'inii @e γ ( 0.3 0.15 0.15 0.25 0.21

5.Accesiilitatea pa'inii @e γ & 0.2 0.3 0.1 0.2 0.2

Total 1 1 1 1 1

8aelul (.2 ;otele acor$ate $e eperţi pa'inii @e.

;r. Caracteristica Ni Ex!ert" Ex!ert# Ex!ert$ Ex!ert% )edia

1 Completitu$inea informaţiei *

, / / , /.50


65/67

2 9istemul $e na"i'area *

2/ 7 , / /.00

3 !portunitatea informaţiei *

8& 7 7 / 7.00

( 9implitatea pa'inii @e

*

4 7 / / , /.00

5 Accesiilitatea pa'inii @e *


66/67

CONC'U(II

9ecolul YY a $e"enit secolul computerizării %i informaticii 'enerale iar

acest secol "a marca o nouă epocă care prefi'urează aor$area cuprinzătoare $e

către inteli'enţa umană a informatizării. nformatizarea a $e"enit o realitate eaeistă n


67/67

GG!

Analiza sistemului informaţional existent în ASEM

Documents

Transcript of Analiza sistemului informaţional existent în ASEM