UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

BRAŞOV

LUCRARE DE LICENŢĂ

Absolvent:DARIE (GODRI-VERES) FLORENTINA-ARINA

Conducător ştiinţific:Lector univ.drd. UNTARU ELENA-NICOLETA

BRAŞOV2010

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE BRAŞOV

SPECIALIZAREA: ECONOMIE ŞI AFACERI INTERNAŢIONALE

ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC

AL REGIUNII EMILIA-ROMAGNA

(BOLOGNA)

Absolvent:DARIE (GODRI-VERES) FLORENTINA-ARINA

Conducător ştiinţific:Lector univ.drd. UNTARU ELENA-NICOLETA

BRAŞOV2010

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE

INTERNAŢIONALE – BRAŞOV

Specializarea:ECONOMIE ŞI AFACERI INTERNAŢIONALE

ABSOLVENT:

Forma de învăţământ: ZI/FRDurata studiilor: 3 aniPromoţia: 2010

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Lector univ.drd. UNTARU ELENA-NICOLETA

VIZA FACULTĂŢII:

LUCRARE DE LICENŢĂ

1. TITLUL:

ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC AL REGIUNII EMILIA-ROMAGNA (BOLOGNA)

2. CUPRINS:

INTRODUCERE................................................................................................................................................1CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND POTENŢIALUL TURISTIC..................................21.1. DEFINIREA NOŢIUNII DE TURIST ŞI A TURISMULUI......................................................................21.2. FORME ALE TURISMULUI......................................................................................................................31.3. POTENŢIALUL TURISTIC – ASPECTE TEORETICE............................................................................61.4. PREZENTAREA GENERALĂ A ITALIEI...............................................................................................91.5. POTENŢIALUL NATURAL ÎN ITALIA.................................................................................................111.6. MEDIUL DEMOGRAFIC.........................................................................................................................121.7. MEDIUL ISTORIC, POLITIC ŞI CULTURAL........................................................................................171.8. INFRASTRUCTURA................................................................................................................................191.9. MEDIUL ECONOMIC..............................................................................................................................20CAPITOLUL 2 PREZENTAREA ZONEI EMILIA-ROMAGNA.............................................................252.2.GEOGRAFIA..............................................................................................................................................282.3.AGRICULTURA, FERMELE ŞI PESCUITUL.........................................................................................282.4.CLIMA........................................................................................................................................................302.5.POLITICA DE MEDIU..............................................................................................................................302.6.FLORA ŞI FAUNA.....................................................................................................................................312.7. INDUSTRIE ŞI TURISM..........................................................................................................................312.8. INFRASTRUCTURA................................................................................................................................322.9.PRINCIPALELE ORAŞE...........................................................................................................................322.10 . PROTECŢIA MEDIULUI......................................................................................................................33CAPITOLUL 3 FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNEA EMILIA-ROMAGNA...............................................................................................................443.1. FORME DE TURISM................................................................................................................................443.2. TIPURI DE TURISM SPECIFICE REGIUNIUNII EMILIA-ROMAGNA.............................................45

3.2.1. Turismul balnear................................................................................................................................463.2.2.Turismul cultural şi religios................................................................................................................463.2.3.Turismul sportiv..................................................................................................................................463.2.4.Turismul de sănătate...........................................................................................................................463.2.5.Turismul de afaceri.............................................................................................................................463.2.6.Turism vilegiaturist.............................................................................................................................463.2.7.Turismul în aer liber............................................................................................................................473.2.8.Turismul după natură şi cultură..........................................................................................................483.2.9.Turismul hipic – Călărie.....................................................................................................................493.2.10.Turismul cultural istoric....................................................................................................................493.2.11. Cicloturismul....................................................................................................................................50

CAPITOLUL 4 ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC AL BOLOGNIEI........................................524.1.VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL BOLOGNIEI....................................................524.2.POTENŢIALUL ANTROPIC AL ZONEI BOLOGNA.............................................................................56

4.2.1.Valorificarea potenţialului turistic......................................................................................................644.3.CAPACITATEA DE CAZARE A ZONEI EMILIA-ROMAGNA............................................................674.4.EVOLUŢIA CIRCULAŢIEI TURISTICE ÎN BOLOGNIA .....................................................................684.5.CAPACITATEA DE CAZARE A BOLOGNIEI.......................................................................................71CAPITOLUL 5 CONCLUZII ŞI PROPUNERI...........................................................................................83BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................90

3. BIBLIOGRAFIE:

1. Camarda Adina - Economia turismului, Editura Omnia Uni S.A.S.T. Braşov, 20052. Cocean, P. Vlăsceanu, Gh Negoescu, B. - Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti,

20033. Cristureanu, C. Neacşu, N. Băltăreţu, A.- Turism internaţional (studii de caz), Neacşu, N. Editura Oscar Print,

Bucureşti, 20024. Marin, I. Ielenicz, M. Marin, M. Tişcovschi, A - Europa, Editura Corint, Bucureşti, 20025. Matei, H. Neguţ, S Nicolae,I. Radu, C. - Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, Bucureşti, 20016. Neacşu, N. Cernescu, A. - Economia turismului (Studii de caz), Editura Uranus, Bucureşti, 2002 7. Neguţ, S - Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti, 20038. Neguţ, S. Suditu, B. - Europa – ghid de călătorie, Editura Ziua, Bucureşti, 20039. Nicolae Lupu ,Emilia Titan, Gabriela Ţigu, Felicia Stănoiu şi Gabriela Stănciulescu LEXICON DE TERMENI

TURISTICI - Editura Oscar Print, Bucureşti 2002 10. Nicoleta Petcu - Statistica în turism, Editura Albastra,Bucuresti, 200511. Snak, O. Baron, P. Neacşu, N. - Economia Turismului, Editura Expert, Bucureşti,200112. Nicolae Şteflea, Nicolae Gheorgiu Victor Dumitrecsu -Statele Lumii- - Editura „Didactică şi pedagogică”-

Bucureşti, 1990.13. Vasile Glavan - Resursele turistice pe Terra -, Ed. Economica, Bucureşti, 200014. Larousse- Mică enciclopedie de geografie, Editura Lider, Bucureşti15. Antonio Saltini Politica del territorio in Emilia Romagna:la chimera dello sviluppo “sostenibile"16. Apt Servizi Srl - Sito dell'Azienda Regionale di Promozione Turistica17. ANSA Emilia-Romagna - Notizie turistiche 18. www.eurostat.eu19. www.istat.com20. Emiliaromagnaturismo - Portale regionale di informazioni turistiche21. http://demo.istat.it/pop2009/index3.html 22. http://it.wikipedia.org/wiki/Emilia-Romagna23. http://www.docushare.it/mediasoft/Italy/emilia_romagna/emilia_romagna.htm#clima24. http://www.arpa.emr.it/SIM/25. http://www.planetware.com/tourist-attractions-/bologna-i-er-b.htm26. http://www.provincia.bologna.it/turismo/Engine/RAServePG.php/P/28671TUR021127. http://www.provincia.fe.it/statistiche28. http://www.provincia.forli-cesena.it/statistica/29. http://www.modenastatistiche.it/30. http://www2.provincia.parma.it/page.asp?IDCategoria=1257&IDSezione=1316831. http://www.provincia.piacenza.it/32. http://www.racine.ra.it/provincia/statistica/33. http://www.provincia.re.it/page.asp?IDCategoria=701&IDSezione=4524&ID=8877034. http://www.provincia.rimini.it/informa/osservatori/index.htm35. http://www.provincia.bologna.it/turismo/Engine/RAServePG.php/P/28671TUR021136. www.who.int/entity/healthinfo/statistics37. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/region/region_eur.html38. www.indexmundi.com/italy/infant_mortality_rate.html39. http://www.bologna.world-guides.com40. http://www.enit.it/default.asp?lang=UK41. http://www.ermesambiente.it42. http://www.geckogo.com/43. http://www.mytravelguide.com44. http://www.culturadeuropa.it45. http://it.wikipedia.org/wiki/Emilia-Romagna46. http://www.docushare.it/mediasoft/Italy/emilia_romagna/emilia_romagna.htm#clima47. http://www.arpa.emr.it/SIM/48. http://www.planetware.com/tourist-attractions-/bologna-i-er-b.htm49. Dati ISTAT al 31/8/2009.  50. http://www.efreshvideo.com 51. www.emiliaromagnaturismo.it52. http://iat.comune.bologna.it/IAT/IAT.nsf53. http://www.emiliaromagnaturismo.it

4. APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Lucrarea de licenţă este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă problemele enunţate în temă, este/nu este de nivel ştiinţific ridicat/mediu/satisfăcător/ nesatisfăcător, conţine/nu conţine contribuţii şi interpretări personale, nu este/este copiată după o altă lucrare similară, şi în consecinţă poate/nu poate fi susţinută în faţa comisiei de licenţă.

Nota acordată are la bază următoarele criterii de apreciere:

Nr. crt.

Criterii de apreciere

Calificative / Note acordate*

Foarte bine BineSatisfă-

cătorNesatis-făcător

10 9 8 7 6 5 41. Actualitatea, complexitatea şi originalitatea temei lucrării

de licenţă2. Documentarea din literatura naţională şi internaţională

3. Documentarea practică pentru realizarea studiului de caz

4. Utilizarea unor surse statistice din ţară şi din străinătate

5. Prelucrarea şi sistematizarea informaţiilor din literatura de specialitate

6. Prezentarea informaţiilor şi rezultatelor în tabele statistice şi sub formă grafică

7. Elaborarea şi fundamentarea economică a propunerilor

8. Concluziile finale ale lucrării şi contribuţia personală a autorului

9. Utilizarea surselor bibliografice şi modul de trimitere la sursele bibliografice

10. Modul de tehnoredactare a lucrării şi utilizarea diacriticelor

Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:

Suma totală a notelor acordate:

Nota acordată**:

Semnătura conducătorului ştiinţific:

* Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului şi notei acordate.** Nota acordată de conducătorul ştiinţific se calculează cu relaţia: Suma totală a notelor acordate / 10

5. Declaraţia pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licenţă

Subsemnatul / subsemnata DARIE (GODRI-VERES) FLORENTINA-ARINA. declar pe proprie răspundere, sub rezerva sancţiunilor legale şi morale, că la redactarea lucrării mele de licenţă nu am folosit decât sursele bibliografice menţionate în text şi în bibliografia de la finalul lucrării de licenţă. Declar că nu am mai prezentat această lucrare în faţa unei alte comisii de examen de licenţă.

Semnătura absolventului:

LUCRARE DE LICENŢĂ

CUPRINSINTRODUCERE..................................................................................................................1CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND POTENŢIALUL TURISTIC.....21.1. DEFINIREA NOŢIUNII DE TURIST ŞI A TURISMULUI........................................21.2. FORME ALE TURISMULUI.........................................................................................31.3. POTENŢIALUL TURISTIC – ASPECTE TEORETICE..............................................61.4. PREZENTAREA GENERALĂ A ITALIEI..................................................................91.5. POTENŢIALUL NATURAL ÎN ITALIA....................................................................111.6. MEDIUL DEMOGRAFIC............................................................................................121.7. MEDIUL ISTORIC, POLITIC ŞI CULTURAL...........................................................171.8. INFRASTRUCTURA...................................................................................................191.9. MEDIUL ECONOMIC.................................................................................................20CAPITOLUL 2 PREZENTAREA ZONEI EMILIA-ROMAGNA...............................252.2. GEOGRAFIA................................................................................................................282.3. AGRICULTURA, FERMELE ŞI PESCUITUL...........................................................282.4. CLIMA..........................................................................................................................302.5. POLITICA DE MEDIU................................................................................................302.6. FLORA ŞI FAUNA......................................................................................................312.7. INDUSTRIE ŞI TURISM.............................................................................................312.8. INFRASTRUCTURA...................................................................................................322.9. PRINCIPALELE ORAŞE.............................................................................................322.10 . PROTECŢIA MEDIULUI.........................................................................................33CAPITOLUL 3 FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNEA EMILIA-ROMAGNA............................................................................433.1. FORME DE TURISM...................................................................................................433.2. TIPURI DE TURISM SPECIFICE REGIUNIUNII EMILIA-ROMAGNA................44

3.2.1. Turismul balnear....................................................................................................453.2.2.Turismul cultural şi religios....................................................................................453.2.3.Turismul sportiv.....................................................................................................453.2.4.Turismul de sănătate...............................................................................................453.2.5.Turismul de afaceri.................................................................................................453.2.6.Turism vilegiaturist.................................................................................................453.2.7.Turismul în aer liber...............................................................................................463.2.8.Turismul după natură şi cultură..............................................................................473.2.9.Turismul hipic – Călărie.........................................................................................483.2.10.Turismul cultural istoric.......................................................................................483.2.11. Cicloturismul.......................................................................................................49

CAPITOLUL 4 ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC AL BOLOGNIEI..........514.1.VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL BOLOGNIEI.......................514.2.POTENŢIALUL ANTROPIC AL ZONEI BOLOGNA................................................55

4.2.1.Valorificarea potenţialului turistic..........................................................................634.3.CAPACITATEA DE CAZARE A ZONEI EMILIA-ROMAGNA...............................664.4.EVOLUŢIA CIRCULAŢIEI TURISTICE ÎN BOLOGNIA ........................................674.5.CAPACITATEA DE CAZARE A BOLOGNIEI..........................................................70CAPITOLUL 5 CONCLUZII ŞI PROPUNERI..............................................................82BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................89

LUCRARE DE LICENŢĂ

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă este structurată pe parcursul a patru capitole şi ea a luat naştere din

dorinţa de a prezenta frumuseţea regiuneii Emilia Romagna, şi în special a Bologniei, întrucât

am rămas fascinată de frumuseţile ei.

În urma documentării şi culegerii informaţiilor necesare, această lucrare a prins

contur, structura acesteia derulându-se pe parcursul a patru capitole, care tratează aspecte

conceptuale dar şi de interpretare a datelor legate de turism.

Astfel, în capitolul I am abordat aspectele teoretice legate de poteţialul turistic,

începând cu definirea noţiunilor de turism şi turist, continuând cu forme ale turismului,

potenţialul natural şi antropic, mediul demografic – care este destul de important, fiind

factorul care emite turişti – însă nu puteam să uităm să vorbim puţin şi despre mediul istoric,

politic şi cultural şi nu în ultimul rând am prezentat infrastructura şi mediul economic.

Pe parcursul capitolului doi, am procedat la poziţionarea geografică a regiunii Emilia

Romagna şi am scos în evidenţă climatul natural şi antropic, dar şi puternica politică de mediu

ce se aplică în această regiune. De asemenea, nu puteam trece cu vederea infrastructura, care

este pilonul principal al susţinerii în ceea ce priveşte mişcarea efectivă a turiştilor pe un

anume teritoriu sau zonă. Am scos în evidenţă şi principalele oraşe ale regiunii.

În capitolul 3 am abordat formele de turism ce se pot practica în Bologna şi în

regiunea aferentă acesteia, întrucât zona este o bogăţie în acest domeniu, aici putând fi

practicate aproape toate formele de turism, precum turismul balnear, cultural şi religios,

sportiv, de sănătate, de afaceri, vilegiaturist şi altele.

În cadrul ultimului capitol am analizat potenţialul turistic cu capacităţile de cazare şi

am scos în evidenţă evoluţia circulaţiei turistice a zonei. În urma acestei analize de final, am

tras concluziile aferente şi am propus câteva soluţii în vederea unei mai bune promovări a

zonei, dar fără să se facă un turism intensiv, care ar aduce mai multe pagube decât venituri.

La finalul lucrării sunt ataşate anexele, la care se face referire pe parcursul lucrării.

1

LUCRARE DE LICENŢĂ

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE PRIVIND POTENŢIALUL TURISTIC

Parte integrantă a ofertei turistice, potenţialul constituie, prin dimensiunile şi

varietatea componentelor sale, prin valoarea şi originalitatea acestora, condiţia esenţială a

dezvoltării turismului în limitele unui perimetru1.

1.1. DEFINIREA NOŢIUNII DE TURIST ŞI A TURISMULUI

Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), sau „to

tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor

1700, pentru a desemna acţiunea de voiaj în Europa – în general şi în Franţa – în special. La

rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour“ (călătorie, plimbare,

mişcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement.

Termenul francez are rădăcini şi mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos“ şi,

respectiv, din cel latin „turnus“ şi înseamnă tot călătorie în circuit. Din termenul „turism“ a

derivat şi cel de „turist“, adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.

Norwal (1936), care considera că turistul „este acea persoană care intră într-o ţară

străină pentru orice alt scop decât de a-şi stabili o reşedinţă permanentă sau pentru afaceri şi

care cheltuieşte, în ţara unde se stabileşte temporar, banii câştigaţi în altă parte”2

Noţiunea de turist, este definită ca:”turistul este acea persoană care vizitează un loc,

altul decât acela unde îşi are domiciliul obişnuit, în interiorul sau exteriorul ţării sale de

1 Camarda A. Economia Turismului, Braşov, Editura Omnia Uni S.A.S.T. 2005,, pag1262 Ionescu, I. Turismul fenomen social-economic şi cultural, Bucureşti, Editura Oscar Print, 2000, p. 11

2

LUCRARE DE LICENŢĂ

reşedinţă, pentru orice alt motiv decît acela de a exercita o activitate remunerată efectuând un

sejur de cel puţin 24 ore”3.

Luând în considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul economico-social

în care se desfăşoară turismul în perioada de la ultima Conferinţă Internaţională a ONU

privind turismul (Roma 1963), Conferinţa Internaţională asupra turismului şi statisticii

turismului de la Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de bază în

turism4:

Turismul din punct de vedere conceptual este privit atât prin conţinutul său cât şi prin

rolul pe care îl deţine în cadrul domeniul de activitate. Astfel, prin turism, se înţelege în

primul rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul lilber călătorind în altă

localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri, monumente, muzee, pentru a-şi îmbogăţi

cunoştinţele generale pentru a se distra şi a face sport, pentru odihnă şi tratament, iar în al

doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor şi serviciilor solicitate de

turişti la locul de destinaţie, la un înalt nivel calitativ şi în condiţiile protecţiei şi conservării

resurselor turistice, în special şi a mediul înconjurător în general5.

1.2. FORME ALE TURISMULUI

Turismul se împarte după locul de provenienţă a turiştilor în două ramuri principale6:

1. turismul naţional (intern) – practicat de cetăţenii unei ţări în limitele graniţelor

ei considerate.

2. turismul internaţional (extern) – caracterizat prin vizitele cetăţenilor

străini într-o ţară şi plecările cetăţenilor autohtoni, în scopuri turistice, în afara graniţelor

ţării lor.

Studiind curentele turistice internaţionale într-un cadru geografic, se poate face

următoarea clasificare a turismului internaţional:

a. turismul receptor (de primire sau activ ) – referitor la sosirile de

turişti din alte ţări pentru petrecerea vacanţei în ţara primitoare.

b. turismul emiţător (de trimitere sau pasiv) – care cuprinde plecările

turiştilor autohtoni peste graniţă.

3 Camarda A.,Economia Turismului, Braşov, Editura Omnia Uni S.A.S.T. 2005, ,pag.134 Conf.univ.dr. Puiu Nistoreanu Economia turismului - teorie şi practică – ASE Bucureşti, cap.15 Camarda A, op.cit., pag.116 Camarda A, op.cit., pag.46

3

LUCRARE DE LICENŢĂ

Unul din cele mai importante criterii de grupare a formelor de turism, care are în

vedere şi efectele economice ale acestora pentru ţara organizatoare, este modalitatea de

angajare a prestaţiei turistice. Din acest punct de vedere turismul poate fi:

turism organizat – se caracterizează prin angajarea anticipată a

prestaţiei, respectiv a tuturor serviciilor legate de deplasare şi sejur.

turism semiorganizat (mixt) – se caracterizează prin combinarea

elementelor specifice formelor organizate şi neorganizate.

turism neorganizat (pe cont propriu) – constituie acea formă de turism

în care nu are loc o angajare prealabilă a serviciilor turistice, a destinaţiei şi a perioadei de

realizare a călătoriilor.

O altă clasificare a turismului se poate face după gradul de mobilitate a turistului:

1) turismul de sejur lung (rezidenţial) – cuprinde pe acei turişti a căror

durată de sejur într-o localitate, staţiune depăşeşte o lună de zile(turismul de tineret);

2) turismul de sejur, de durată medie – cuprinde acei turişti a căror durată

de

sejur într-o zonă, staţiune etc., nu depăşeşte 30 de zile.

3) turismul de sejur scurt – cuprinde pe acei turişti care se deplasează pe

o durată scurtă de timp(de regulă 1-3 zile). Aici se includ cu preponderenţă formele turismului

ocazional şi turismul de sfârşit de săptămână.

O altă modalitate de clasificare a turismului este aceea de sezonalitate7. Din punct de

vedere a sezonalităţii se disting:

turismul de vară – care are loc în perioadele calde ale anului şi are legătură

cu litoralul, soare, apă, cure heliotermale.

turismul de iarnă – care prezintă două caracteristici distincte, motivul

pentru care se face deplasarea: turismul pentru zăpadă şi turismul pentru soare, căutat şi în

timpul iernii de altfel.

turism de circumstanţă (ocazional) – este un turism localizat în timp şi

spaţiu, cu fluxuri limitate ca durată, provocate de anumite acţiuni specifice (sezonul de

vânătoare şi pescuit sportiv)

Din punct de vedere al motivării deplasărilor, al obiectivului urmărit de turist în

realizarea călătoriei, turismul se clasifică în :

- turism de odihnă – caracterizat printr-un sejur mai lung în aceeaşi

localitate;7 Camarda A, op.cit., pag.47

4

LUCRARE DE LICENŢĂ

- turism de tratament sau cură balneo-medicală – este o formă specifică

turismului de odihnă, cuprinzând turiştii care se deplasează în staţiunile baleo-climaterice,

pentru îngrijirea sănătăţii sau prevenirea unor maladii.

- turismul de agrement – specific turiştilor dornici de distracţie, de

cunoaştere a cât mai multor locuri, oameni, obiceiuri etc..

- turism sportiv – motivat de dorinţa practicării unor activităţi sportive,

accentuată de sedentarismul cotidian.

- turism cultural – vizând turiştii care urmăresc în principal satisfacerea

necesităţilor spirituale, desăvârşirea formării lor culturale prin participarea la manifestări de

această natură, prin contacte cu civilizaţia şi cultura altor popoare, asigurând loisir-ului

funcţia sa formativă.

- turism tehnico-ştiinţific – ocazional şi în general semiorganizat, se

adresează specialiştilor în diverse domenii de activitate şi vizează completarea pe această cale

a orizontului informaţional.

- turism de afaceri – priveşte călătoriile în interes de afaceri, comercial

sau de altă natură, participările la târguri sau expoziţii. Aceste deplasări sunt asimilate

activităţilor turistice deoarece presupun consumul de servicii specifice (cazare, masă, etc..) şi

sunt finalizate, în cele mai multe cazuri, prin vizitarea unor obiective turistice.

- turism de congrese – se referă la activitatea participanţilor la astfel de

manifestări organizate pe plan naţional sau internaţional.

1.3. POTENŢIALUL TURISTIC – ASPECTE TEORETICE

Activitatea turistică este determinată de satisfacera unor nevoi ca odihna, recreerea,

distracţia, cunoaşterea8. Acest lucru este posibil în condiţiile existenţei unui cadru natural

adecvat, nepoluat, a unor valori de cultură, artă şi civilizaţie, capabile să trezească interesul

turiştilor, să genereze şi să stimuleze călătoria.

Parte integrantă a ofertei turistice, potenţialul constituie, prin dimensiunile şi

varietatea componentelor sale, prin valoarea şi originalitatea acestora, condiţia esenţială a

dezvoltării turismului în limitele unui perimetru.

8 Minciu R.– Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2005, pag.16

5

LUCRARE DE LICENŢĂ

În ceea ce priveşte conţinutul şi structura potenţialului turistic al unui teritoriu, putem

spune că acesta reprezintă ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se

pretează unei amenajări pentru vizitare şi primirea călătorilor.

Pentru definirea conţinutului potenţialului turistic, în literatura de specialitate sunt

consacrate noţiuni ca: atracţii turistice şi resurse turistice.

Atracţiile turistice se limitează la elementele care atrag atenţia, produc impresie,

incită la călătorie.

Resursele turistice - noţiunea este utilizată pentru a desemna motivul de vizitare, se

referă atât la atracţia propriu-zisă cât şi la modul de exploatare. De asemenea, petru

exprimarea ansamblului atracţiilor se mai uilizează şi conceptele de “fond turistic” şi

“patrimoniu turistic”9.

Şi în această situaţie se impun câteva precizări: dacă noţiunea de fond turistic, definit

prin totalitatea resurselor naturale şi culturale cu destinaţie turistică, poate fi echivalentă cu

cea de potenţial, patrimoniul turistic are o sferă de referinţă mult mai cuprinzăroare, incluzând

alături de atracţii şi baza tehnico-materială specifică şi chiar infrastructura, componente ce

asigură exploatarea, valorificarea bogăţiilor turistice.

A urmare putem afirma, în sens larg, că potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă

ansamblul elementelor naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite

posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci

constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism.

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse

turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.

Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu baza

tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală

(efectivă) sau patrimoniul turistic.

Potenţialul turistic are un rol important în dezvoltarea şi diversificarea activităţilor

turistice, de aceea, a apărut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atracţiilor

turistice.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la

delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic.

Pe scurt, patrimoniul turistic (oferta turistică) a unui teritoriu geografic (regiune,

statiune) este compus din:

- Potenţialul turistic (natural şi antropic);9 Vasile Glăvan Resursele turistice pe Terra - Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag.52

6

LUCRARE DE LICENŢĂ

- Infrastructura (generală şi turistică);

- Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).

Elementele naturale sau antropice – resurse sau atracţii turistice – reprezintă materia

primă pentru activităţile turistice.

Potenţialul turistic natural- reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă

cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună,

floră) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.

Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei

umane din punct de vedere cultural - istoric şi tehnico-economic din cadrul unui teritoriu sau

al unei aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind  baza de existenţă

pentru turism10.

În ceea ce priveşte clasificarea atracţiilor turistice, după conţinutul lor, acestea pot fi:

1.Atracţii naturale – cuprinde ansamblul condiţiilor pe care le oferă cadrul natural,

prin componentele sale – relief, climă, hidrografie, vegetaţie, faună, monumente naturale,

rezervaţii pentru petrecerea vacanţei şi respectiv atragerea unor fluxuri turistice.

a) relieful – glaciar, carstic, vulcanic, prin treptele şi altitudinile sale, prin peisajul

geomorfologic, fenomenele geologice, monumente ale naturii se constituie ca atracţie turistică

de sine stătătoare, stimulând drumeţia, alpinismul, odihna şi recreerea;

b) condiţiile de climă – exprimate pri temperaturile înregistrate, regimul

precipitaţiilor (grosimea şi persistenţa stratului de zăpadă) durata perioadelor de strălucire a

soarelui, crează cadrul adecvat practicării turism ului de schi, cură heliomarină, climatic;

c) hidrografia - reprezentată de existenţa li debitul râurilor, suprafeţelor lacurilor şi

mărilor, a ţărmurilor aferente, prezenţa estuarelor şi deltelor, a apelor minerale şi termale – se

plasează în categoria principalelor motive de călătorie pentru turismul de weekend, de pescuit

şi cură heliomarină, tratament balneomedical;

d) vegetaţia - prin bogăţie (suprafeţe ocupate de păduri) şi varietatea spe4ciilor, prin

prezenta unei flore specifice sau a unor monumente ale naturii, generază forme particulare ale

turismului (cercetare ştiiinţifică, vizitarea parcurilor şi rezervaţiilor);

e) fauna – importanţa turistică prin valoarea sa cinegetică şi piscicolă (bogăţia şi

varietatea speciilor) dar şi estetică şi ştiinţifică – organizarea de4 rezervaţii şi parcuri

zoologice.

10 Camarda A, op.cit. pag.127

7

LUCRARE DE LICENŢĂ

2.Atracţii antropice – reuneşte creaţile omului de-a lungul timpului, concretizate în

elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, tehnico-economice şi socio-demografice care

prin caracteritisicle lor atrag fluxurile de turişti11; aceste creaţii pot fi structurate astfel:

a) vestigii arheologice şi monumente de artă – cetăţi, castele, palate, etc.

b) elemente de etnografie şi folclor – arhitectura populară, portul, muzica, dansul,

creaţia şi tehnica populară, gastronomie;

c) instituţii şi evenimente cultural-artistice – muzee, case memoriale, instituţii

teatrale şi muzicale, festivaluri, carnavaluri şi lacuri de acumulare, poduri şi viaducte, canale,

porturi;

d) aşezări umane – centre urbane, sate turistice.

Componentele potenţialului natural şi antropic prezintă interes prin valoarea estetică,

cognitivă şi recreativ-distractivă, calitateqa factorilor naturali de cură, posibilitatea practicării

unor sporturi.

Atracţiile turistice, după gradul de polarizare al acestora, se pot clasifica astfel:

a) – atracţii concentrate (nodale) – de tipul unei staţiuni sau grup de staţiuni

caracterizate prin faptul că se concentrează pe o arie teritorială restrânsă:

b) – atracţii dispersate (liniare) – situate de-a lungul unui circuit sau de-a lungul

coastelor.

Atracţii turistice din punct de vedere al valorii exprimate prin originalitate şi

unicitate:

a) resurse unice – rare şi originale (unicate) pe scara întregii planete;

b) resurse de creaţie – originale, dar înregistrându-se în forme apropiate, în diverse

zone (oraşe, cetăţi, parcuri naţionale).

c) resurse atractive – comune celor mai multe zone turistice ale lumii, de genul: plaje

întinse, mări liniştite, climat blând.

Toate cele de mai sus îşi aduc aportul la formarea Potenţialul turistic, potenţial care

a fost definit astfel: „totalitatea factorilor de atracţie aparţinând cadrului natural sau antropic.

La care adaugă, valorificat prin intermediul amenajărilor turistice şi care generează fluxuri

turistice cu arii de provenienţă interne şi internaţionale ce se deplasează către arii de destinaţie

unde consumă într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate dintr-un potenţial şi

amenajarea acestuia”12

11 Camarda A, op.cit. pag.12812 Definiţie după Nicolae Ciangă

8

LUCRARE DE LICENŢĂ

1.4. PREZENTAREA GENERALĂ A ITALIEI 

Aşezare geografică

Poziţionare: Italia este situată în Europa Sudică şi este formată din Peninsula Italiană

având forma unei cizme, teritoriul dintre peninsulă şi Alpi şi un număr de insule incluzând

Sicilia şi Sardinia. Suprafaţa ei totală este de 301.230 km², din care 294.020 km² este uscat şi

7.210 km² este apă. Munţii Apenini formează şira spinării insulei. Alpii formează graniţa de

nord. Cel mai mare dintre lacurile din nord este Garda (370 km²), în centru este lacul

Campotosto.

Po este râul principal al Italiei, ce curge din Alpi pe graniţa vestică şi traversează

câmpia Padan spre Marea Adriatică. Câteva insule formează o parte a Italiei: cea mai mare

este Sicilia (25.708 km²) şi Sardinia (24.090 km²).

Vecini: Încluzând insulele, Italia are o linie de coastă şi graniţă de 7.600 km cu

Marea Adriatică, Ionică şi Tireniană (740 km), graniţa cu Franţa (488 km), Austria (430 km),

Slovenia (232 km) şi Elveţia: San Marino (39 km) şi Vaticanul (3,2 km) ambele sunt

înconjurate de Italia.

Suprafaţa: 301230 km2 (locul 71).

Există câţiva vulcani activi:

Etna, cel mai mare vulcan activ din Europa

Vulcano

Stromboli

Vezuviu, vulcan activ

Împărţirea administrativă

Italia este subdivizată în 20 de regiuni (regione/regioni). Cinci din aceste regiuni au

un statut autonom special care le permite să adopte legislaţii pentru problemele lor locale.

Ţara este apoi împărţită în 109 provincii şi 8.101 municipalităţi (comuni).

Diviziuni administrative: 20 regiuni:

-Valle d’Aosta: Situată în partea de N-V a Italiei în zona montană a masivului Mont-

Blanc la graniţa cu Franţa. Resursa principala este turismul. Capitala: Aosta.

-Piemont: vestita regiune plană între Alpi şi Apenini traversată de râul Pad. În

această zonă este concentrată 3/5 din producţia italiană de orez. De asemenea, regiunea Asti

este celebră prin vinurile şi brânzeturile produse aici. Capitala: Torino- centrul industriei auto

(Fiat) italiene.

9

LUCRARE DE LICENŢĂ

-Lombardia: Reprezintă zona cea mai atractivă a Italiei. Ocupă zona de câmpie dintre

râurile Ticino şi Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgică,

chimică şi mecanică), Bergamo (industria textilă şi mecanică), Pavia (important centru

universitar). Capitala: Milano – reprezintă centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala

modei italiene.

-Veneto: Situată în zona aluvionară de vărsare a râului Pad şi afluenţilor săi.

Regiune predominant agricolă. În zona Mestre-Marghera, lângă Veneţia, sunt concentrate

rafinării de petrol şi industrie chimică. Capitala: Venezia – important port şi centru cultural şi

turistic.

-Tretino-Atto Adige: Regiune italiană cu statut special divizată în două provincii

autonome: Trento şi Bolzano, etnic predominant germana.

-Friuli-Venezia Giulia: Situată la poalele Alpilor Carmici. Zonă cu tradiţie agricolă.

Capitala: Trieste –oraş port cu statut de zona liberă.

-Emilia-Romagna: Regiune ce flanchează masivul muntos al Apeninilor. Zonă

agricolă renumită pentru sfecla de zahăr. Capitala: Bologna – important centru industrial

(siderurgie, industrie alimentară) şi comercial (piaţa cerealieră şi zootehnicaă).

-Liguria: Regiune în zona litorală la Marea Liguriei. Relief în terase, favorabil

cultivării pomilor fructiferi şi măslinilor. Renumită prin marmura de Carrara. Capitala:

Genova – important port comercial, şantiere navale.

-Toscana: Una dintre cele mai frumoase şi renumite regiuni ale Italiei având în centru

valea râului Arno. Oraşe importante: Pisa şi Siena. Capitala: Florenta – centru cultural şi

turistic de importanţă mondială.

-Umbria: Regiune colinară cu văi sinuoase. Patria Sfântului Francisc din Assisi.

Capitala: Perugia.

-Marche: Zonă muntoasă, riverană la marea Adriatică, străbătută de văi adânci.

Litoralul este bogat în plaje. Capitala: Ancona.

-Lazio: Reprezintă leaganul civilizaţiei romane, cuprinsă între Apenini, la est şi

coasta tireniană la vest şi străbătută de râul Tibru. Capitala: Roma - totodată capitala Italiei şi

a creştinătăţii de rit catolic unde se află statul Vatican.

-Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lanţul munţilor Apenini.

Capitala:: L’Aquila- centrul siderurgic.

10

LUCRARE DE LICENŢĂ

-Campagna: Regiune cu câmpii fertile unde se practică cultura cerealelor, tutunului,

cânepii. Capitala: Napoli – situată în golful cu acelaşi nume şi dominată de prezenţa

vulcanului Vezuviu.

-Molise: Regiune cu relief muntos, văi profunde, paduri întinse. Capitala:

Campobasso.

-Puglia: Regiune bogată în resurse agricole. Capitala: Bari - important centru

comercial cu legături cu lumea orientală.

-Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemănătoare: relief montan

grandios şi sever, zona de coastă pietroasă. Capitala: Potenza, Catanzaro.

-Sicilia: Cea mai mare insula mediteraniană dominată de vulcanul Etna. Este o zonă

agricolă cerealieră. Oraşe importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo.

-Sardinia: Situată în Marea Tireniană se caracterizează printr-un relief muntos şi

plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul şi turismul estival. Capitala:

Cagliari.

1.5. POTENŢIALUL NATURAL ÎN ITALIA

Relieful: Italia consistă predominant dintr-o peninsulă care se extinde în Marea

Mediterana, unde împreună cu două mari insule, Sicilia şi Sardinia, creează diferite părţi ale

mării, ca şi Marea Adriatică la nord-est, Marea Ionică la sud-est, Marea Tireniană la sud-vest

şi în final Marea Linguriană la nord-vest. Munţii Apenini din centrul peninsulei, merg spre

est, unindu-se cu Alpii, care apoi formează un arc, închizând Italia în nord. Aici se află şi o

lagună aluvionară mare, Laguna Po-Venetia, străbătută de râul Po şi de mulţi afluenţi ai săi,

care curg dinspre Alpi, Apenini şi Dolomiţi. Alte râuri cunoscute sunt Tiberul, Adige şi Arno.

Cel mai înalt punct al Italiei este Muntele Alb (Monte Bianco) cu 4,808 m, dar Italia este mai

ales asociata cu doi faimoşi vulcani: acum adormitul Vezuviu în apropriere de Neapole şi

activul Etna în Sicilia.

Clima – este mediteraneeană în peninsulă şi în insule;in partea continentală

(C.Padului ), climă temperat-continentală. Temperatura medie anuală este (în ianuarie şi iulie)

de –1°C şi 7°C în Alpi; 1°C şi 24°C la Milano;10°C şi 25°C la Roma ,18°C şi 27°C în

Calabria. Precipitaţiile sunt de 1520 mm/an în Alpii de vest şi peste 2000 mm/an în Alpii de

est; 500mm/an în valea Padului, Toscana, Latium şi sub 500 mm/ an în Apulia, sudul Siciliei

şi Sardinia.

11

LUCRARE DE LICENŢĂ

Hidrografia: reţeaua hidrografică este bogată, dar numai două râuri sunt mai lungi şi

navigabile: Padul (PO), are 650 km lungime, care curge pe direcţiaV-E drenând câmpia cu

acelaşi nume din N, şi Adigele, care are 404 km, ambele tributare Mării Adriatice. Se remarcă

şi Arno care trece prin Florenta şi Tibru care străbate Roma, ambele debuşând în Marea

Tireniană.

Flora: variază cu altitudinea şi latitudinea. În Alpi se etajează păduri de castan, de

stejar, de conifere şi păşuni alpine. În Apenini predomină stejarul şi alte specii mediteraneene,

excepţie zonele mai înalte unde apar fagul şi coniferele.

Fauna: cuprinde atât elemente răspândite pe întreg teritoriul ca: vulpea, bursucul,

jderul, dihorul, veveriţa, iepurele, cât şi animale care se mai întâlnesc numai în parcuri şi

rezervaţii naturale: căprioara, ursul brun; numeroase păsări.

1.6. MEDIUL DEMOGRAFIC

Mediul demografic este un indicator important care ne poate ajuta la stabilirea mai

multor metode de promovare a unei ţări, regiuni sau loc.

Populaţia: 59.619.290 locuitori cu o densitate de 192,73/ km² (loc 23). Populaţia

rezidenţă şi balanţa naturală se pot observa în tabelul de mai jos.

Tabelul 1.1 – Dinamica demografică în Italia

RegiuneaPopulaţia rezidentă

Balanţa naturală

Înregistrarea şi echilibru anulare

Nord 27,116,943 -9,436 291,297

Centru 11,675,578 -9,812 144,806

Sud şi insulele 20,826,769 12,38 58,768

Italia, total 59,619,290 -6,868 494,871

(Sursa: culegere de date de pe https://www.cia.gov/library/publications)

Oraşe principale: Roma – capitala Italiei (3,8 mil locuitori), Vaticanul - “capitala

bisericii catolice “ (44 ha, 2000 loc.), cel mai mic stat ( format din preoţi, călugari şi soldaţi).

Cuprinde biserica Sf. Petru (sec.V) – cea mai mare şi frumoasă din lume, Piaţa Sf. Petru cu

coloane, obeliscul lui Caligula; Napoli (1,3 mil. loc.) metropola sudului italian, cel mai mare

port la Marea Tireniană, aşezat la poalele Vulcanului Vezuviu. Se remarcă prin valoroase

12

LUCRARE DE LICENŢĂ

monumente de artă, castele şi palate, biserici, pieţe de mare frumuseţe; Veneţia – (350.000

loc.) aşezată în lagună, pe 118 insule, este un oraş al sublimelor calificative legate de aşezarea

sa, circulaţia urbană, măiestria artistică a monumentelor, produsele specifice urbei; Milano

(1,5 mil. locuitori), al doilea oraş ca mărime, recunoscut prin industrie, comerţ şi finanţe, dar

şi prin monumente şi edificii vechi, care uimesc prin măreţia lor: Castelul Sforzza, Teatrul

Scala (1778), Domul stil gotic, din marmură cu 135 săgeţi, 4440 de statui (1378 – 1858), care

reprezintă cel mai important obiectiv turistic al oraşului, Palatul şi Pinacoteca Brera,

Academia de Arte Frumoase, muzee de artă veche, Observatorul Astronomic. Pe bună

dreptate Milano – oraş roman (sec.III-i.Hr.) – excelează prin fermecătoarele biserici, basilici

şi teatre. Bolognia, cu multe obiective turistice şi culturale: Domul (1747, stil baroc), palate,

pieţe, şi cea mai veche universitate din Europa (1119), cu o faimoasă bibliotecă şi o bogată

pinacotecă.

Structuri demografice:

-Structura Vârste: -0-14 ani: 13.5% (sex masculin 4,056,156/femei 3,814,070); -15-

64 ani: 66.3% (sex masculin 19,530,696/femei 18,981,084); -65 ani şi peste: 20,2% (sex

masculin 4,903,762/ femei 6,840,444)

Vârsta medie: Total: 43.3 ani; -de sex masculin: 41.8 ani; -de sex feminin: 44.8 ani

Populaţia rata de creştere:-0.047%

Natalitatea:8.18 Naşteri/1000 a populaţiei

Rata mortalităţii: 10.72 decese /1000 populaţie

Rata netă de migraţie: 2.06 migranţi (e)/1000 a populaţiei

Urbanizare: Populaţia urbană: 68% din totalul populaţiei (2008)

Rata de urbanizare: 0,4% rata anuală de schimbare

Raportul între sexe:

La naştere: 1.07 de sex masculin/de sex feminin

-sub 15 ani: 1,06 de sex masculin/de sex feminin

-15-64 ani: 1.03 de sex masculin/de sex feminin

-65 ani şi peste: 0.72 de sex masculin/de sex feminin

Populaţie totală: 0,96 de sex masculin/de sex feminin

Rata mortalităţii infantile:

În total: 5.51 decese /1.000 născuţi vii

-de sex masculin: 6.07 decese /1.000 născuţi vii

-de sex feminin: 4.91 decese /1.000 născuţi vii

13

LUCRARE DE LICENŢĂ

Mişcarea mortalităţii infantile şi a ratei mortalităţii în perioada 2003-2009

Tabelul 1.2-Rata mortalităţii infantile

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Rata

mortalităţii6,19 5,94 5,94 5,83 5,72 5,61 5,51

(Sursa: culegere de date de pe www.indexmundi.com/italy/infant_mortality_rate.html)

Rata mortalităţii infantile a cunoscut valori în scădere, această scădere având un

trend constant, pe parcursul timpului. Astfel, dacă la nivelul anului 2003, această rată se situa

la un nivel 6,19%, la nivelul anului 2009 ea se găseşte cu aproape un punct procentual mai

jos, adică la o cotă de 5,51%. Toate aceste aspecte sunt mai vizibile în cadrul figurii de mai

jos, unde se poate observa mai bine dinamica indicatorului.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

5

5.2

5.4

5.6

5.8

6

6.26.19

5.94 5.94

5.83

5.72

5.61

5.51

Rata mortalităţii (%)infantile în perioada 2003-2009

Figura1.1 – rata mortalităţii infantile din Italia în perioada 2003-2009

(Sursa: prelucrare dupa tabelul 1.1.)

În opoziţie cu rata mortalităţii infantile, în ceea ce priveşte indicatorul ratei

mortalităţii populaţiei, aceasta cunoaşte o uşoară creştere, deşi nu atât de nesemnificativă în

14

LUCRARE DE LICENŢĂ

ansamblul ei, deoarece diferenţele sunt minore, situaţie în care putem afirma că acest indicator

şi-a păstrat o anume constanţă în perioada supusă analizei.

Tabelul 1.3 - Rata mortalităţii în Italia

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Rata mortalităţii 10,12 10,3 10,3 10,4 10,5 10,61 10,72

(Sursa: culegere de date de pe www.indexmundi.com/italy/infant_mortality_rate.html)

Se observă cu uşurinţă că evoluţia acestui indicator a fost una aproape constantă,

diferenţele fiind aproape nesemnificative. Această diferenţă se poate observa şi în figura de

mai jos.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

9.8

9.9

10

10.1

10.2

10.3

10.4

10.5

10.6

10.7

10.8

10.12

10.3 10.310.4

10.5

10.61

10.72

Rata mortalităţii (%) în perioada 2003-2009 în Italia

Figura 1.2 – Rata mortalităţii în Italia, pe total populaţie 2003-2009

(Sursa: prelucrare dupa tabelul 1.2)

Speranţa de viaţă la naştere: Populaţie totală: 80.2 ani; -de sex masculin: 77.26 ani;-

de sex feminin: 83.33 ani. Rata totală a fertilităţii: 1.31 copiii născuţi/femeie

Moneda: Euro = 100 cenţi (vechea monedă: lira).

15

LUCRARE DE LICENŢĂ

Religia: catolici, musulmani, protestanti, iudaici.

Grupuri etnice:Italieni (include grupuri mici de germani, francezi, şi sloveni-italieni

în nord şi albanezi-italienii şi greco-italieni în sud)

Religii:Romano-catolică 90% (aproximativ; aproximativ o practica treia), alte 10%

(include comunităţile protestantă şi evreieşti maturi şi o tot mai mare comunitate de imigranţi

musulmani).

Limbi:Italiană (oficial), germană (porţiuni ale regiunii Trentino-Alto Adige sunt

predominant de limbă germană), franceză (mici vorbitoare de limbă franceză minoritare în

regiunea Valle d'Aosta), slovenă (minorităţii vorbitoare în zona de la Trieste-Gorizia).

Gradul de alfabetizare: Populaţie totală: 98,4% ; -de sex masculin: 98,8% ; -de sex

feminin: 98%

Şcoala speranţei de viaţă (primară la învăţământul superior): În total: 16 ani

Cheltuielile Educaţie: în procent de 4,5% din PIB.

Densitatea populaţiei rezidentă-Locuitori pe Km2, la nivelul lunii ianuarie 2008.

Acest indicator se poate observa cu uşurinţă în cadrul figurii 1.3.

Figura1.3-reprezentarea densităţii populaţiei rezidente(Sursa:internet)

16

LUCRARE DE LICENŢĂ

1.7. MEDIUL ISTORIC, POLITIC ŞI CULTURAL

La începutul mileniului II înainte de Hristos, pătrunde în Italia primul val indo-

european, urmat în secolul XII-XI de noi valuri italice. În secolele XII-XI înainte de Hristos

îşi fac apariţia etruscii, a căror civilizaţie atinge în secolele VII-VI maxima strălucire. Grecii

întemeiază în secolul VII primele colonii în Sudul peninsulei şi în Sicilia, numele de Italia

datorându-li-se. Roma, o cetate obscură din Latium, se emancipează în 510/509 i.Hr. de sub

suzeranitatea etruscă, devenind în sec.III i.Hr. stăpânul întregii Italii, apoi hegemonul

bazinului Mării Mediterane, punând bazele celui mai vast şi durabil imperiu al lumii antice.

Detronarea lui Romulus Augustus de către căpetenia germanică Odoacru marchează sfârşitul

Imperiului Roman de Apus. În 568 longobarzii cuceresc Nordul Italiei iar în 756 ia fiinţă

statul papal cu reşedinţa la Roma, centrul lumii creştine occidentale. Cucerit în 773-74,

Regatul longobarzilor este inclus în statul franc. În Sicilia şi Italia de sud se stabilesc în sec.

IX arabii, eliminaţi în sec. XI-XII de către normanzi.

În timpul domniei împăratului Otto I, Italia de Nord şi Centrala sunt incluse în

imperiul romano-german, care în 1075-1122 se afla în conflict cu papalitatea. Centre

economice înfloritoare în sec. XIII-XV Veneţia, Genova, Florenţa, Milano, devin patria

umanismului şi Renaşterii. Între 1494 şi 1559 Italia este câmp de bătălie între Franţa şi

Spania, pacea de la Cateau-Cambresis lăsând cea mai mare parte a peninsulei spaniolilor, apoi

tratatele de la Utrecht şi Rastatt, acordând-o habsburgilor austrieci. Valul mişcărilor naţionale

de la începutul sec. XIX inaugurează epoca Risergimento-ului, unificarea Italiei realizându-se

în jurul Regatului Piemontului. În urma războiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se

uneşte cu Piemontul iar „cămăşile roşii” ale lui Garibaldi eliberează Sicilia şi Italia de Sud,

astfel încât Victor Emmanuel al II-lea din dinastia de Savoia se proclama în 1861 rege al

Italiei. Războiul austro-prusian din 1866, în care Italia se realiază Prusiei, are ca urmare

unirea Veneţiei cu regatul Italian.

La sfârşitul secolului XIX Italia duce o politică colonială ocupând Eritrea şi

Solmalia, iar în urma războiului italo-turc Tripolitania, Cirenaica şi insula Dodecanez. La

23.05.1915 Italia se alătură în primul război mondial Antantei. Prin tratatele de pace de la

Saint Germain şi Sevres, Italia obţine Trilolul de sud, Triest, peninsula Istria, insula

Dodecanez, iar în 1924 oraşul Fiume. Prin marşul asupra Romei Benito Mussolini devine

şeful guvernului, instaurând regimul fascist. Italia ocupă în 1935-1936 Etiopia şi participă în

1936-1939 alături de Franco, la războiul civil spaniol. Italia a fost membră fondatoare a

17

LUCRARE DE LICENŢĂ

NATO şi a Uniunii Europene, şi s-a alăturat grupului de creţtere a unificării politice şi

monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.

Mediul politic

- Organizarea statală: Republică, potrivit Constituţiei din 22.12.1947, preşedintele

fiind ales prin vot indirect pe o perioadă de 7 ani. Constituţia a stabilit un parlament

bicameral, (Parlamento), consistând din Camera Deputaţiilor (Camera dei Deputati) şi Senat

(Senato della Repubblica), o putere ă, şi una executivă (condusă de un prim ministru).

- şeful statului: Giorgio Napolitano

- şeful guvernului (prim-ministru): Silvio Berlusconi

- Partide politice: Partidul Democrat Creştin, Partidul Comunist, Partidul Socialist,

Partidul Socialist Democrat, Partidul Socialist Italian al Unităţii Proletare, Mişcarea Socială

Italiană, Partidul Liberal, Partidul Republican, Partidul Democrat Italian al Unităţii

Monarhiste.

Mediul cultural

Italia este bine cunoscută pentru arta sa, cultura, şi nenumeratele ei monumente,

printre care şi Turnul din Pisa şi Coloseumul roman, dar şi pentru mâncarea sa (pizza, pasta,

etc.), vin, lifestyle, eleganţă, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică

(mai ales de operă), sărbători, şi în general pentru gust.

Renaşterea europeană a părut în Italia între secolul XIV şi secolul XV. Succesurile

literale, ca şi poezia lui Petrarch, Tasso, şi a lui Ariosto şi proza lui Boccaccio, Machiavelli, şi

a lui Castiglione, au exercitat o minunată influenţă durabilă pentru dezvoltarea cultutii vestice,

la fel ca pictura, sculptura, şi arhitectura, la care au contribuit giganţi ca Leonardo da Vinci,

Raffaello, Botticelli, Fra Angelico, şi Michelangelo. Influenţa muzicală italiană a

compozitorilor, precum Monteverdi, Palestrina, şi Vivaldi s-a dovedit epocală; în secolul

XIX, opera romantică italiană a excelat sub compozitorii Gioacchino Rossini, Giuseppe

Verdi, şi Giacomo Puccini. Artiştii, scriitorii, regizorii, arhitecţii, compozitorii şi designerii

contemporani italieni contribuie la semnificant la cultura vestică.

Fotbalul este principalul sport naţional. Italia a câştigat Cupa Mondială de Fotbal de

trei ori: în 1934, 1938 şi 1982. Seria A a dat unii dintre cei mai buni jucători de fotbal la nivel

mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan şi Inter Milano FC din Milano, A.S.

Roma şi S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino, şi Fiorentina din Florenţa.

18

LUCRARE DE LICENŢĂ

1.8. INFRASTRUCTURA

Reţeaua de transport a Italiei este diversificată, dezvoltată şi modernizată. Volumul

principal al transporturilor este asigurat de căile rutiere. Italia este străbătuta de o reţea densă

de şosele modernizate şi de autostrăzi. Autostrada Soarelui străbate întreaga peninsulă,

facilitând schimbul de produse şi penetraţie turistică spre staţiunile din Sud.

Căile rutiere – 290.000 km, din care 6.800 km autostrăzi. Ele sunt mai dense în

Nordul ţării. În Alpi şi în Apenini, de-a lungul căilor de comunicaţie, s-au construit

numeroase tuneluri şi vaiducte.

Figura 1.4 - Reprezentarea reţelei de autostrăzi a zonei Reggio Emilia

(Sursa:internet)

Căile ferate – 20239 km din care 11613 km electrificaţi.

Transporturile maritime au un rol dominant în schimbul extern de mărfuri al Italiei.

Porturi principale: Genova, Augusta, Trieste, Venetia, Taranto, Napoli, Livorno, Ravenna.

O reţea densă de linii aeriene acoperă teritoriul ţării, iar aeroporturile internaţionale

Roma şi Milano leagă Italia de marile aeroporturi internaţionale ale celorlalte ţări. Aeroporturi

principale: Milano (Linate, Malpensa), Roma (Fiumicino, Ciampino), Napoli (Capodichino),

Catania (Fontanarosso), Cagliari (Elmas), Genova (Sestri).

- telecomunicaţii: Sistemul de telecomunicaţii s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani.

Incepând din 1995 telefonia mobilă a cunoscut o largă răspândire pe teritoriul Italiei. Telecom

19

LUCRARE DE LICENŢĂ

Italia Mobile a fost prima companie de telefonie mobila care s-a înfiinţat (aprilie 1995),

acoperind aproape tot teritoriul Italiei. Ulterior, în decembrie 1995 a apărut Omnitel, care s-a

dovedit a fi o concurenţă de temut. Iar în 1999, apare pe piaţa o nouă companie – Wind.

1.9. MEDIUL ECONOMIC

Ţară cu economie dezvoltată, locul 5 pe glob în care industriei îi revine un rol

crescând: concentrează ⅓ din populaţia activă şi contribuie cu 1/3 la PNB şi înregistrează cel

mai ridicat ritm de creştere dintre ţările membre C.E.E. Foarte diversificată şi bazată în cea

mai mare parte pe materiile prime din import. Este mai dezvoltată în Nord (peste 80% din

producţia industrială se află concentrată în triunghiul Torino-Milano-Genova, care acoperă

mai puţin de 1/3 din suprafaţa Italiei) şi mai puţin dezvoltată în Sud (Mezzogiorno).

În afară de ramurile tradiţionale, textilă şi alimentară se remarcă industria

constructoare de maşini (autovehicule, nave maritime, electronică şi electrotehnică, diverse

aparate şi utilaje), petrochimia, siderurgia.

Industria: Baza energetică este asigurată numai în mică parte din resurse interne:

gaze naturale, hidroenergie şi energie geotermică. Cele mai importante uzine hidroelectrice

sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate în Toscana.

Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic întregime importat, căci

extracţia de petrol italian este neîsemnat. Prospecţiunile petroliere au fost intensificate în zona

Apeninilor, dar fără rezultete încurajatore şi Italia este obligată să importe anual.

Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane tone anual. Petrolul îl importă în

principal din Orientul Mijlociu şi Libia, prelucrat în centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna,

Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma.

Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de cărbuni din

Sardinia şi extinse exploatările din celelalte bazine carbonifere. Producţia de gaze naturale

este în scădere. Italia nu este bogată nici în celelalte resurse minerale, cu excepţia sulfului,

marmurei şi oarecum a zincului. Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia,

industria textilă, electronică şi industria automobilelor.

Siderurgia: Producţia de oţel şi fontă a crescut vertiginos, mai ales producţia de oţel

care deţine locul 3 în Europa şi locul 9 pe glob.

Centre ale producţiei de oţel se găsesc situate în oraşele: Genova – Carnigliano, Serto

San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio.

20

LUCRARE DE LICENŢĂ

Industria constructoare de maşini este puternică şi diversificată. Ea joacă un rol

foarte important în economia Italiei. Una din subramurile cu veche tradiţie în această ţară este

industria automobilelor.În uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena,

Napoli se fabrică o gamă largă de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete,

scutere, biciclete etc. Industria automobilelor ocupă locul 7 pe plan mondial; la Torino este

trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea, să nu uităm de firme ca

Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atâta mândrie Italiei.

Centrele cele mai importante de construcţii navale sunt în porturile Genova, La

Spezia, Napoli, Palermo.

Centrele de construire a tractoarelor şi a maşinilor agricole sunt îndeosebi în

Lombardia şi Piemont, dar şi la Torino, Milano, Cremona şi Verona.

Italia s-a făcut remarcată şi prin industria electrotehnicii şi electronicii, produsele

sale de calitate fiind recunoscute pe piaţa mondială.

Industria chimică este foarte variată, făcându-se remarcată prin cauciucul sintetic,

anvelope, fire şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, celuloza şi hârtie. Centrele sunt situate

în: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli.

Petrochimia păstrează locul principal în industria chimică italiană. Majoritatea

uzinelor sunt în nordul ţării, cu excepţia uzinelor petrochimice care sunt în porturile din sud,

în special în Sicilia, unde se descarcă petrolul din import.

Industria textilă are o veche tradiţie în Italia. Leagănul său este Italia de Nord, unde

atelierele de prelucrare a lânei s-au dezvoltat încă din epoca feudală. Veche este şi prelucrarea

mătăsii naturale care însă a intrat în declin după lansarea mătăsii artificiale.

Industria textilă italiană prelucrează materie primă autohtonă (lână, cânepa, fibre

sintetice), dar şi de import (lână, bumbac). Ramura cea mai dezvoltată este filiatura de lână,

Italia ocupând un loc important în lume cu producţia de lână. Cele mai importante centre sunt

în nordul ţării.

Industria pielariei şi a confecţiilor din piele este larg dezvoltată în regiunile Piemont

şi Lombardia. Italia importă piei brute. Încălţămintea şi produsele de marochinarie italiene

sunt competitive pe piaţa mondială, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicată.

Industria alimentară este răspândită peste tot; se poate spune că este ramura

industrială cel mai uniform repartizată în teritoriu. Italia se remarcă prin produsele de

patiserie, ulei de măsline, zahăr, conserve de peşte şi vin.

21

LUCRARE DE LICENŢĂ

Agricultura: Deşi deţine 7% din populaţia activă şi doar 3% din PIB, rămâne un

sector important al economiei.

Italia este unul dintre marii producători europeni de cereale şi cel mai mare

producător de legume şi fructe. Italienii sunt cultivatori, în special, de porumb, dar şi de grâu

şi de orez, toate trei fiind cultivate în Câmpia Padului. Este cel mai important producător

european de orez, cu cele 14 milioane de tone anual, producţia fiind reprezentativă şi pe plan

mondial. Deţine locul 3 la fructe, îndeosebi, mere, pere şi nectarine şi locul la 6-7 la citrice,

obtinute în Insula Sicilia, în partea sudică a Peninsulei Italice şi în Calabria.

Viţa-de-vie creşte până şi la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt

caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din această zonă reflecta modul de cultură, fiind

mai alcoolizat, mai sec şi mai puţin aromat.

Italia deţine supremaţia pe glob la măsline (2/5 din producţia mondială). Cele mai

întinse plantaţii de măslini sunt situate în Apulia, măslinul fiind absent numai în Nord.

Creştera vitelor nu este dezvoltată pe măsura posibilităţilor oferite de natură şi nici pe

măsura necesităţilor de consum ale populaţiei. Bovinele sunt crescute în ferme de tip

industrial din Câmpia Padului şi din Alpi. În Italia Peninsulară domină creşterea oilor şi

caprelor. Italia importă din ce în ce mai multă carne şi produse lactate.

Poziţia geografică a Italiei a favorizat pescuitul, peştele fiind folosit în consumul

direct sau în industria alimentară. Cu toate acestea, agricultura rămâne deficitară. Ca şi

industria, agricultura este mai slab dezvoltată în Sud.Un rol important în economie îl joacă

comerţul şi turismul (anual între 30-60 milioane turişti şi circa 3 miliarde $ încasări).

Comerţul exterior: Principalii parteneri comerciali sunt la export – Germania – 16%,

Franţa – 12%, SUA – 7%, Marea Britanie – 7%, Spania – 5%, Elveţia, Belgia, Luxemburg,

Olanda câte 3%; iar la import - Germania – 18%, Franţa – 13%, Marea Britanie – 7%, Olanda

– 6%, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cate 4%.

În 2008 pentru export au folosit 420.764,0 – maşini, utilaje şi echipamente de

transport – 46%, produse textile şi confecţii – 17%, produse chimice – 9%, oţel şi minereuri –

5%, produse alimentare – 4%, produse agricole – 3%; iar pentru import au folosit 374.283,0 –

maşini, utilaje – 36%, produse chimice – 14%, produse energetice – 11%, textile şi confecţii –

8%, produse alimentare – 8%, produse agricole – 6%.

Turismul

Turismul este unul din sectorul care a crescut foarte repede, fiind un sector al

economiei naţionale, foarte profitabil, cu 43,7 milioane de sosiri internaţionale ale turiştilor şi

22

LUCRARE DE LICENŢĂ

cu un venit total estimată de 42,7 bilioane de dolari. Italia este ce-a de-a patra poutere

turistică în ceea ce priveşte venitul din turism şi a cincea ce-a mai vizitată ţară din lume.13

În ciuda unui declin la sfârşitul anilor 1980 şi în timpul războiului din Golf, Italia a

reconstruit o industrie turistică puternică, începând de la jumătatea anilor 199014. Cele mai

populare atracţii turistice ale Italiei sunt Colosseum-ul (4 milioane de turişti pe an şi deţine

locul 39 ca şi vizitare) şi ruinele localităţii Pompei (locul 48 din lume, cu un aflux de 2,5

milioane de vizitatori pe an)15-

La nivelul anului 2008 cele mai vizitate oraşe italiene, de către turişti internaţionali,

au fost: Roma (al 11-lea din lume, cu un aflux de 6,123,000 turişti), Milano (al 52-lea, cu

1,914,000 turişti), Veneţia (locul 57 cu 1,798,000 turişti), Florenţa (locul 59, cu 1,729,000

turişti), Napole (166, cu 381,000 vizitatori), Palermo (183 cu 316,000 vizitatori), Verona

(locul 188 cu 289000 turişti), Rimini (189 cu 284,000 vizitatori internaţionali), Bologna (locul

191 din lume, cu 279,000 sosiri turişti), Genova (200, cu 243,000 turişti), Torino (al 203-lea

cu 240000 vizitatori) şi, în final Siena (poziţia 229, cu 163,000 sosiri turişti).16.

13 http://unwto.org/facts/eng/pdf/highlights/UNWTO_Highlights08_en_HR.pdf14 http://www.itvnews.tv/Blog/Blog/the-50-most-visited-places.html15 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/297474/Italy#16 http://www.euromonitor.com/

23

LUCRARE DE LICENŢĂ

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA ZONEI EMILIA-ROMAGNA

Originea numelului regiunii în secolul al doilea secol î.Hr. a fost construit în onoarea

de consulul roman Marcus Aemilius Lepidus un drum care leagă la Piacenza şi Rimini şi care

s.a este numit Emilia. Acest drum a dat numele regiunii. În secolul al şaselea d.Hr. romanii au

pierdut acest teritoriu acesta fiind împărţit între bizantini şi lombarzi, acest teritoriu fiind

numit Longobardia şi Romagna. Suprafaţa actuală a zonei Romagna a fost sub ocupaţie

bizantină. În momentul reunirii din Italia, regiunea a primit înapoi numele său original Emilia.

Abia în anul 1947 a primit numele real al Emilia Romagna, nume pe care îl poarta şi în zielel

noastre.

2.1.POZIŢIONARE GEOGRAFICĂ

Aflată în nordul Italiei, zona Emilia Romagna este cunoscută pentru gastronomie şi

pentru oraşele artei Modena şi Parma. Aici, familii precum ducii renascentişti Ferrara au

căpătat putere şi influenţă, curţile lor atrăgând poeţi şi artişti. Emilia Romagna este căutată şi

datorită coastei şi plajelor frumoase, mai ales din jurul Rimini şi Misano Adriatico. Peisajul

regiunii este variat, de la poalele Apeninilor în sud până la câmpiile din nord, Pianura Padana,

întrerupte doar de plopii răzleţi.

Demult, două provincii, Emilia la vest şi Romagna la est, această zonă forma Statul

Papal, până a fost unificat. Castelele şi fortareţele construite de familiile influente Ferrara şi

Modena au rămas până astăzi în satele şi oraşele cu centre istorice.

Capitala Bologna se află la răscrucea dintre Veneţia şi Florenţa şi este legată de

Milano şi Toscania prin autostradă. Din acest vechi oraş universitar puteţi ajunge în toate

direcţiile: 52 km nord spre Ferrara, 50 km sud-est spre Faenza, renumit pentru lucrătorii de

ceramică, 40 km nord-vest spre Modena cu catedrala sa românescă, 55 km nord-vest spre

24

LUCRARE DE LICENŢĂ

Parma, capitala legendară a familiei ducale în secolul XVI. Ravenna, renumită pentru

mozaicuri, se afla la 74 km est de Bologna, pe marea Adriatică.

Majoritatea opririlor din această regiune se bazează pe vechiul drum roman Via

Emilia, care începea în Rimini şi continua spre Piacenza, o colonie romană care atrăgea

deseori barbarii invadatori. Acest vechi tărâm este bogat în arhitectură şi peisaje frumoase.

Figura 2.1-Harta regiunii Emilia-Romagna(Sursa:internet)

Emilia-Romagna este o regiune din nordul Italiei. Are aproape o formă de triunghi

dreptunghic, fiind limitată de Marea Adriatică la Est, râul Po la nord şi de Apenini la sud.

Regiune dens populată, (în special în partea de câmpie), Emilia Romagna este una dintre

cele mai bogate regiuni italiene şi este în general privită şi ca una dintre cele mai frumoase

pentru a trăi în ea. Bucătăria regiunii Emilia-Romagna este una dintre cele mai caracteristice

pentru Italia.

Agricultura este cea mai importantă activitate economică: cereale, cartofi, porumb,

roşii şi ceapă sunt cele mai importante, împreună cu fructele şi struguri destinate pentru

producţia de vin (din care cel mai faimos este poate Lambrusco). Creşterea animalelor este de

asemenea dezvoltată, în special cea a porcului şi cea a bovinelor.

Industria din Emilia-Romagna este de asemenea sănătoasă, în mod special industria

alimentară şi turismul pe coasta Mării Adriatice.

25

LUCRARE DE LICENŢĂ

Cel mai important oraş este Bologna, un centru istoric, cultural şi de distracţie de

importanţă naţională. Alte oraşe importante sunt Parma, Piacenza, Reggio nell'Emilia,

Modena, Rimini, Ferrara, Forlì şi Ravenna.

Suprafaţă: în jur de 22.123 km² Populaţie: în jur de 4.366.448 locuitori.

Figura 2.2 - Împărţirea administrativă a regiunii Emilia-Romagna

(Sursa:internet)

Emilia Romagna este o regiune din nordul Italiei orientale care are 4366448 milioane

locuitori cu capital la Bologna. Este udată la est de Marea Adriatică, la graniţa de nord se

invecinează cu regiunea Veneto şi Lombardia, la vest cu Piemonte (cu care imparte graniţa pe

o lungime de mai puţin de 8 km) şi Liguria, la sud cu Toscana, Marche până la Republica San

Marino.Ea este compusă din unirea a doua regiuni istorice: Emilia, care este compusă din

provinciile Piacenza, Parma, Regio Emilia, Modena, Ferrara şi o bună parte din această

Bolognie cu capitală şi Romgna cu proviciile rămase, Ravenna, Rimini, Forli-Cesena şi partea

26

LUCRARE DE LICENŢĂ

orientală din provincia Bologna (Imola şi zonele învecinate). Romagna istorică cuprinde

printre altele mici teritoriii în Marche şi în Toscana.

Părţile care formează regiunile actuale sunt populate din timpuri străvechi cum ne

arată şi descoperirile arheologice. Cel mai cunoscut caz este acela din Monte Poggiolo – Forli

unde se găsesc vestigii cu o vechime de peste 800.000 de ani, fapt ce dovedeste că această

zonă a fost locuită şi în Paleolitic.

2.2.GEOGRAFIA

Drumul Emilia a fost construit de consulul roman Marco Emilio Lepido, pe baza

planurilor acestuia, astfel drumul a fost construit în aşa fel încât împarte regiunea aproape

perfect în două pe direcţia Nord Vest – Sud Est. Astfel, câmpie reprezintă 47,8% din

suprafaţa totală, partea colinară este prezentă cu în procent de 27,1% , iar munţii sunt

reprezentaţi în proporţie de 25,1%..

Relieful şi Coasta

Prin conformaţie regiunea este împărţită în două secţiuni diferite complet una de alta:

prima, situată în partea de sud a regiunii, este numai munţi şi dealuri, iar cea de-a doua, din

nord este numai câmpie.

Munţii sunt caracterizaţi de un sentiment de abandon şi singuratate, care se pun

reciproc în contrast clar cu natura, care introduce o bogata varietate de culturi, precum şi

drumuri cu un nivel al traficului foarte ridicat, precum şi diferite râuri şi canalele care iriga

întreaga ţară.

Livezile sunt cultivate cât vezi cu ochii iar câmpurile cu ferme vechi împodobesc

aceste peisaje colorate.

De asemenea, pe malul Adriaticii găsim două aspecte contradictorii: văi sălbatice şi

tăcute şi lagune cu plaje supraaglomerate cu o mulţime de structuri turistice de-a lungul

coastei.

2.3.AGRICULTURA, FERMELE ŞI PESCUITUL

Agricultura regiunii este printre cele mai avansate din Italia. Am gasit o mare

varietate de produse şi chiar o abundenţă a unora dintre ele. Acest fertilitate se datorează

27

LUCRARE DE LICENŢĂ

poziţiei geografice şi climatice favorabile şi, de asemenea, şi datorită tehnicilor moderne de

cultivare şi organizarea de comerţ folosite.

Emilia Romagna prospera în culturile de grâu şi sfeclă de zahăr şi, de asemenea, în

producţia de orez, vin şi fructe. Numai în acest sector al culturilor de fructe de mare sunt cele

de prune, ciliege, caise şi pere.

În sectorul viticol există unele vinuri, care sunt foarte importante, cum ar fi

Lambrusco, Giovese St, Albana.

În cadrul categorie vegetale sunt cultivate cantităţi importante de ceapă, mazăre şi

roşii. De asemenea, sunt cultivate cânepa şi inul.

Cel mai des sunt crescute bovine şi swines bivoli. Emilia Romagna, produce o

cincime din produsul intern de carne şi a şasea parte din producţia de lapte. Carnea de porc

este folosită pentru producţia de mezeluri. Din lapte se produc brânzeturi tradiţionale ca

nuisance şi parmesan. şi creşterea puilor este bine dezvoltată.

Cea mai intensă zonă destinată pescuitului se află pe Văile Camacchio, unde se

găseşte din abundenţă peştele albastru. Partea plată a regiunii, între poalele colinelor şi Po,

formează un front de peste 100 kilometrii între Marea Adriatică, delta Po şi piciorul Gabicce.

Dar zona deluroasa-munte îşi păstrează întreaga sa dezvoltare pe lăţimea de aproape

40 km. Panta Emilian Apenini constă dintr-o serie de contraforturi care coboară până la

pieptene şi separă văile, de asemenea, paralele. Majoritatea altitudinilor se găsesc în sectorul

central, culminând în Monte Cimone (2.165m).

Câmpia este rezultatul aluviunilor aduse de Po şi râurile din Apenini. În câmpiile

înalte au fost depuse materiale grosiere (pietriş, nisip) şi, prin urmare, solul este foarte

permeabil. În zona de câmpie depozitele sunt mai mici şi, prin urmare, mai sunt mai puţin

permeabile. În est, unde se întâlneşte cu Marea Adriatică, se face trecerea de la un sector

intern terestru la un sector mai dur, format din straturile depuse de-a lungul timpului.

Marea câmpie cu vedere la mare, cu o zonă de coastă unită şi aproape uniformă, cu

plaje largi de nisip şi cu o mare mai puţin adâncă, este zonă perfectă pentru activitatea

turistică balneară.

Reţeaua hidrografică este, în jumătatea de vest a regiunii, formată dintr-o serie de căi

navigabile, văi mai mult sau mai puţin paralel care traversează poalele dealurilor şi apoi

atinge zona de câmpie unde se întâlnesc cu râul Po, în est, începând de la Reno, râurile sunt

aruncate direct în Marea Adriatică. În afară de Po, toate râurile din regiune au adus cu ele un

un „model” de depuneri datorită ploilor torenţiale neregulate. Este remarcabilă reţeaua de

28

LUCRARE DE LICENŢĂ

canale derivate care preiau apele din Po pentru irigaţii şi asigurarea de drenaj a zonelor

învecinate. Prin urmare,de aceste irigaţii beneficiază micile crescătorii destinate creşterii

animalelor pentru producţia de lapte şi brânză (Parmigiano-Reggiano e Grana Padano),

precum şi producţia cereale, iar pe zona de câmpie neirigată, sunt cultivate fructe şi viţa de

vie iar la urmă se găsesc fâneţe, păşuni şi păduri.

2.4.CLIMA

Climatul este caracterizat prin veri calde şi sufocante şi ierni cu precipitaţii

abundente cu frecvente zile cu ceaţă şi frig. Clima regiunii este preponderant subcontinentală

De-a lungul Mării Adriatice pe zona de coastă clima este mai blândă; pe munte ploile

abundente şi căderile de zăpadă sunt însă frecvente. Zapada cade şi în zona de câmpie, însă

aici aceasta dispare aproape imediat datorită vânturilor.

Climatul regiunii Emilia Romagna variază între cele două areale atât de diferite: cel

de coastă şi cel de munte.

În jurul zonei de coastă, în medie, cele mai călduroase luni ale anului sunt iulie şi

august, timp în care temperaturile ridicate de zi cu zi va pluti în aer, în general, în jurul lui 80.

iar temperaturile pe timp de noapte în timpul acestor luni, în general, va scadea până la 60.

Cele mai reci luni ale anului în jurul zonei de coastă, în medie, sunt decembrie şi

ianuarie, timp în care temperaturile cele mai ridicate din cursul zilei ajung abia la jumătatea

inferioară a 40 grade. Temperaturile pe timp de noapte în timpul acestor luni, pot să scadă

deseori până sub punctul de îngheţ.

În jurul zonei de munte, în medie, cele mai calde luni ale anului sunt iulie şi august,

timp în care temperaturile înregistrate zi de zi, în general, ajung la valorile 80, şi adesea, ating

90. Temperaturile pe timp de noapte, însă, în aceste luni vor scădea, în general, la jumătatea

superioară a 60's.

Cele mai reci luni ale anului în jurul zonei de coastă, în medie, sunt decembrie şi

ianuarie, timp în care temperaturile ridicate de zi cu zi va ajunge la doar 40 de ani mai mică.

Temperaturile pe timp de noapte vor scădea în mod normal, sub punctul de îngheţ.

2.5.POLITICA DE MEDIU

29

LUCRARE DE LICENŢĂ

Pe teritoriul Emilia-Romagna se încadrează două parcuri naţionale, atât în comun cu

regiunea Toscana: Casentino National Park, Muntele Falterona şi Campigna cât şi cu Toscan-

Emilian Apenini Parcul National. În regiune se află mai mult de 14 parcuri regionale şi multe

alte arii naturale protejate.

Administraţia regiunii, de douăzeci de ani, are o politică strictă de dezvoltare

durabilă. Pentru a argumenta împotriva criticilor de autoritate subliniază că libertatea absolută

pentru municipalităţi în extinderea zonelor urbane, este un fenomen care se diminuează

dramatic mai mult teren fertil al câmpiei Po17.

2.6.FLORA ŞI FAUNA

Vegetaţia naturală a fost puternic redusă datorită intervenţiei omului, în special în

zona de câmpie. A supravieţuit dar unele domenii majore cum ar fi cele împădurite ale

Mesolei, acum o rezervaţie naturală, şi pădure de pini din provincia Ravenna. De la poalele

munţilor şi până la 900 m, cotî până la care se extinde orizontul sub-mediteranean,

caracterizat prin păduri dominate de stejari şi în care, mai sus apar şi castanii. Între cota 900

m. şi 1500 m. se află regatul fagului. Au rămas de asemenea pădurile de brad, acum aflaţi şi ei

în arii protejate în rezervă, cum este pădurea Campigna (Forlì-Cesena).

2.7. INDUSTRIE ŞI TURISM

Caracteristic Emiliei-Romagna, este lipsa de complexe industriale mari, care sunt

legat exclusiv de produsele agricole şi de reproducere animalelor.

Industriile cele mai importante sunt cele alimentare (vinicole, conserviere, brânză,

zahăr rafinării şi delicatese fabrici), în afara celor de chimisti şi mecanica.

Una dintre cele mai memorabile este fabrica din Maranello de Ferrari. Industria

chimică şi producţia de petrol, atrage, de asemenea, metanul din zona de şes a regiunii.

Cea mai mare parte a economiei din această regiune sunt reprezentate de hainele

pentru domeniul farmaceutic şi sectoarele de ceramica.

Turismului regional reprezintă, de asemenea, un factor foarte important.

Mii de structuri hoteliere, restaurante şi locuri de orice fel, sunt distribuite de-a

lungul celor 70 de kilometri de plaja inclusiv Ravenna şi între Catholic.

17 http://www.ermesagricoltura.it/Servizio-fitosanitario

30

LUCRARE DE LICENŢĂ

De asemenea, prezintă interes patrimoniul artistic al oraşelor din Emilia şi variatele

oraşe destinate turismului balnear de îngrijire cu ape calde precum cele de la Salsomaggiore

sau Porretta.

2.8. INFRASTRUCTURA

Infrastructura zonei se prezintă într-o stare foarte bună, fiind bine legate între ele

regiunile de interes şi având acces pe toate căile, atât terestre, cât şi aeriene sau navale.

Regiunea este brăzdată de o multitudine de autostrăzi şi deţine un număr mare de aeroporturi.

Aeroporturi civile

Aeroportul Bologna-Borgo Panigale (BLQ) (LIPE), cel mai mare din regiune,

cu unul din cel ma mare volum al traficului în Italia; recent a beneficiat de îmbunătăţiri în

ceea ce priveşte pista, în present fiind capabil să primească şi curse ale avioanelor

internaţionale şi intercontinental..

Aeroportul Forlì-Ridolfi (LIPK)

Aeroportul Parma-Verdi (LIMP)

Aeroportul Rimini-Miramare/San Marino (LIPR)

Aeroporturi mici

Aeroportul Ferrara (LIPF)

Aeroportul Prati Vecchi di Aguscello (LIDV)

Aeroportul Ravenna (LIDR)

Aeroportul Modena-Marzaglia (LIPM)

Aeroportul Pavullo nel Frignano (LIDP)

Aeroportul Reggio Emilia (LIDE)

Aeroportul Lugo di Romagna (LIDG)

Aeroporturi militare

Aeroportul Piacenza-San Damiano (LIMS).

Aeroportul Pisignano.

Baza Aeriană di Poggio Renatico aparţinând NATO.

31

LUCRARE DE LICENŢĂ

2.9.PRINCIPALELE ORAŞE

Emilia Romagna este regiunea cu numărul cel mai mare de oraşe, printre primele

locuri şi ca număr de locuitori, cu un număr de 9 oraşe în care trăiesc peste 100 de mii de

locuitori, 7 oraşe dintre cele 30 cele mai populate din italia şi 10 dintre primele 50 din lume.

Mai jos, vă prezentăm, în cadrul unul tabel, cele mai importante 10 oraşe ale regiunii,

ordonate în funcţie de numărul de locuitori.

Tabelul 2.3.- Clasamentul oraşelor regiunii Emilia Romagna faţă de număr de locuitori

Poziţia

Poziţia

în

Italia

Stema LocalitateaPopulaţia Suprafaţa

(km²)

Densitatea

(ab/km²)

Alti-

tudinePro-

vincia

1 7 Bologna 377.258 140,73 2.664 54 BO

2 20 Parma 183.701 260,77 699 57 PR

3 21 Modena 182.931 183,23 992 34 MO

4 22 Reggio Emilia 166.572 231,56 715 58 RE

5 26 Ravenna 157.479 652,89 241 4 RA

6 29 Rimini 141.286 134,52 1.042 5 RN

7 30 Ferrara 134.605 404,36 333 9 FE

8 37 Forlì 117.471 228,19 509 34 FC

9 45 Piacenza 102.287 118,46 859 61 PC

10 49 Cesena 96.790 249,47 383 44 FC

(Sursa: www.wikipedia)

32

LUCRARE DE LICENŢĂ

2.10 . PROTECŢIA MEDIULUI

În Emilia-Romagna această protecţie este în primul rând asigurată printr-o reţea

extinsă de zone protejate, inclusiv 2 parcuri naţionale şi 13 parcuri regionale, 14 rezervaţii

naturale.

Cele două parcuri naţionale, ce conţine mari suprafeţe pre-existente de parcuri

regionale, au fost incluse, de-a lungul crestei Apeninilor şi în josul pantei toscane, în timp ce

parcuri regionale şi principalele rezervaţii, acoperă munţi sau dealuri.

O excepţie semnificativă este reprezentată de imensul parc din Delta Po, care include

şi alte zone umede de importanţă internaţională, distribuite de-a lungul coastei şi pe căi

navigabile, precum şi, de asemenea, rezervaţii de protejare a mediului în câmpie, unde există,

de asemenea, numeroase rezervaţii ecologice, care asigură protecţia şi gestionarea eficientă a

zonelor mici din zonele umede şi a altor zone naturale sau semi-naturale, medii care nu au fost

încă înghiţite de agricultura extensivă şi de urbanizare.

Recent au început, de asemenea, să joace un rol activ în cercetarea ştiinţifică, în

domeniul educaţiei de mediu, în conservarea şi menţinerea echilibrului ecologic local, în

recuperarea şi valorificarea patrimoniului istoric, în promovarea valorilor de mediu, în scopul

practicării turismului.

Pentru a înţelege bogăţia naturală a Emiliei-Romagna, atmosfera şi stilul de viaţă,

înseamnă a te poti bucura de o experienţă mai puţin comună, care dezvăluie caracterul

adevărat din această regiune, contribuind astfel la formarea unui viitor, atunci când oamenii şi

mediului trebuie să fie în armonie perfectă.

Parcuri Naţionale: Abruzzo, Lazio e Molise Alta Murgia Appennino Tosco-Emiliano

Arcipelago di La Maddalena Arcipelago Toscano Asinara Aspromonte Cilento e Vallo di

Diano Cinque Terre Circeo Dei Monti Sibillini Dolomiti Bellunesi Foreste Casentinesi,

Monte Falterona e Campigna Gargano Gran Paradiso Gran Sasso e Monti Laga Maiella

Pollino Sila Stelvio Val Grande Vesuvio

Areale marine protejate Capo Caccia - Isola Piana Capo Carbonara Capo Gallo -

Isola delle Femmine Capo Rizzuto Cinque Terre Isola dell'Asinara Isola di Bergeggi Isola di

Ustica Isole Ciclopi Isole di Ventotene e Santo Stefano Isole Egadi Isole Pelagie Isole Tremiti

Miramare Parco sommerso di Baia Parco sommerso di Gaiola Penisola del Sinis - Isola di Mal

33

LUCRARE DE LICENŢĂ

di Ventre Plemmirio Porto Cesareo Portofino Punta Campanella Regno di Nettuno Santuario

pentru mamiferi marini Secche di Tor Paterno Tavolara - Punta Coda Cavallo Torre Guaceto. 

Odată, această regiune era utilizată de oieri şi de arzătorii de cărbuni, se creşteau

animale şi se practica agricultura montană. Astăzi regiunea oferă produse de excelenţă în toate

cele patru anotimpuri ale anului.

Din vârful Mt Giogo, Passo di Pradarena, sau de la multiplele balcoane pitoreşti

furnizate de drumuri şi căi, acesta este un domeniu care oferă farmec simplu şi intens, care

separă şi uneşte Marea Tireniana cu bazinul Po. Parcul Naţional Tosco-Emiliano Appenine

Parcul National înnebuneşte simţurile oricărui turist atent.

Între Cisa şi Trece Forbici, pădurea face separarea dintre Toscana şi Emilia şi ne

arată un adevărat mediu montan. Regiunile înalte de la Alpe di Succiso, Mt. Prado, şi Mt.

Cusna depăşesc 2.000 de metri, pădurile fac loc pietrelor, lacurilor, şi pajiştilor de munte. La

altitudini mai mici, pe versantul de către Emilia, Pietra di Bismantova domină peisajul cu

pereţii săi verticali.

Parcul NaţionalAppennino Tosco Emiliano are o extraordinara bogăţie de mediu, de

la pajiştile pline de afine, la culmile cele mai abrupte, şi din nou, lacuri, cascade, întinderi de

apă, pereţii stâncoşi; animale ca lupul, muflon, cerb lopatar, acvila de munte, şi a speciilor

botanice rare transformarea întregii zone în real, grădini botanice naturale. Valoarea turistică a

acestei zone naturale este, de asemenea, dată de produse şi servicii de calitate, facilităţi

excelente pentru activităţi sportive şi de relaxare, ideal pentru vacanţa dumneavoastră ... de

până la 2.000 de metri.

Urcuşul greu şi, uneori impracticabil ca o cărare de pădure: acesta este modalitatea în

care se ajunge la Parcul Naţioal Appennino Tosco Emiliano.

Este uşor să vorbim despre "Parc" ... acum. Până la aprobarea legii stabilire, Parcul

National a fost un vis pentru unii oameni, un cosmar pentru altii.

Graniţa climatului Euro-mediteranean, trece din Apenini unde vă puteţi bucura de

vedere al Câmpiei Po, Apuane, Pietra di Bismantova, terenurile de Canossa şi Malaspina,

Emilia, Toscana, Liguria şi. Crestele şi trecătorile, timp de secole, au unit şi au împărţit

oameni, culturi diferite şi norme, de la romani la galii, de la etrusci la ligurieni, de la lombarzi

la bizantini. Ei au fost, de asemenea, teatru al Rezistentei Mişcării şi linia gotică, la frontiera

dintre germani şi forţele aliate în timpul iernii teribil de 1944.

În trecut locuitorii zonei au deţinut păşuni şi piloane de cărbune, s-au ocupat de

creşterea vitelor şi agricultură. Acum, aici sunt locuri turistice în orice anotimp, dar mai

34

LUCRARE DE LICENŢĂ

presus de toate ei încă pot să ofere în continuare produse locale de calitate astfel,: pe pantele

nordine s-au dezvoltat, Parmigiano Reggiano sau sunca de Parma, lanţuri de producţie care au

avut un impact major în a forma atât a economiei cât şi peisajul.

Pe versantul sudic, aerul şi apropierea de mare şi Apuane caracterizeată de gusturile

şi bucataria, a influenţat economia şi afluxurile de populaţie, aisi se spune o altă poveste şi ni

se arată un peisaj care, de la sezon la sezon, oferă secvenţe ca dintr-un caleidoscop de natura.

Vizitatori care privesc cu atenţie, de pe crestele Mt. Giogo sau Pradarena Pass, sau

din sutele de terase panoramice care se pot găsi de-a lungul drumurilor şi traseelor, vor da

seama că frontierele Park - frontierelor puteţi vedea cu ochii şi respira în timp ce luaţi o

perioadă de odihnă - sunt mai mari şi mai bogate decât cele puteţi citi de la cartografie.

Conţinutul interesanta a acestui site sunt doar începutul pentru o cunoaştere aprofundată a

acestui teritoriu, care, într-o singură zi, oferă frontierele puternic şi deschideri bruşte, precum

şi emoţiile şi sentimentele extraordinare.

Parcurile naţionale ale regiunii

Astăzi, în Italia există 22 de parcuri naţionale, inclusiv două în Emilia-Romagna

Pădurile Casentino şi Apenini Toscani-Emilian. Ambele sunt derivate din parcuri regionale

stabilite mai sus (Ridge şi Romagnolo e Alto Appennino Reggiano) care acoperă creasta

dintre Emilia-Romagna, Toscana.

În harta de mai jos, aceste două parcuri sunt colorate în verde mai închis şi observă

situarea lor în partea de sud-est şi centru a regiunii.

35

LUCRARE DE LICENŢĂ

Figura 2.3 - Poziţionarea parcurilor naţionale

(Sursa:internet)

Parcurile regionale

Parcurile regionale, în număr de 13, sunt vizibile pe harta regiunii, fiind colorate în

verde mai deschis, fiind enumerate în cele ce urmează:

Abbazia di Monteveglio

Alto Appennino Modenese

Boschi di Carrega

Corno alle Scale

36

LUCRARE DE LICENŢĂ

Figura 2.4 - Poziţionarea parcurilor regionale

(Sursa:internet)

Delta del Po

Gessi Bolognesi e Calanchi dell'Abbadessa

Laghi Suviana e Brasimone

Monte Sole

Sassi di Roccamalatina

Stirone

Taro

Valli del Cedra e del Parma

Vena del Gesso Romagnola

Rezervaţii regionale

Rezervaţiile naturale regionale, care sunt stabilite prin rezoluţia Adunării legislative,

sunt "zone de dimensiuni limitate, de importanţa regională pentru conservarea şi gestionarea

de caractere morfologice şi conţinutul lor, biologice, ecologice, ştiinţifice şi culturale."

gestionarea lor este încredinţată, pentru provincia de interes local sau la un consorţiu format

37

LUCRARE DE LICENŢĂ

din provincii, municipalităţi, comunităţi de munte când teritoriul rezervaţiei afectează mai

multe provincii. Aceste rezervaţii sunt împărţite în două tipuri (generale, speciale), care

determină gestionarea şi utilizarea diferite.

Figura 2.5 – Poziţionarea rezervaţiilor regionale

(Sursa:internet)

Aceste tipuri de rezervaţii sunt enumerate mai jos.

Alfonsine

Bosco della Frattona

Bosco di Scardavilla

Casse di espansione del Fiume Secchia

Contrafforte Pliocenico

Dune Fossili di Massenzatica

Fontanili di Corte Valle Re

Monte Prinzera

Onferno

Parma Morta

Piacenziano

Rupe di Campotrera

Salse di Nirano

Sassoguidano

38

LUCRARE DE LICENŢĂ

Tot la această categorie, nu putem să nu amintim câteva dintre cele 30 de parcuri

naturale ce există în regiunea Emilia Romagna

Fiecare teritoriu are diferite specii de organisme vii, floră şi faună, în funcţie de

mediul în care se dezvoltă. Aceasta varietate de specii se numeşte biodiversitate şi este strâns

legată de diversitatea ecologică, şi anume, variabilitatea ecosistemului de care aparţin aceste

organisme. Bio-diversităţii este cauzată şi explicată prin numeroase motive prezente şi

istorice: clima, structura geologică, morfologie, diferenţele de latitudine şi altitudine, acţiunea

umană. Este parte a patrimoniului colectiv şi are o valoare ştiinţifică extraordinară, ecologică,

economică, culturală şi socială. Cele 30 de parcuri din această regiune oferă o experienţă

extraordinară de relaţionare cu Natura.

Parcul Natural dei gessi bolognesi e dei calanchi dell'abbadessa

Este situat pe dealurile care înconjoară Bologna, şi este caracterizat de o serie de

aflorismente de gips din care au derivat un sistem foarte interesant şi sugestiv carsturi.

Deşi acestea au fost deteriorate de activităţile miniere din trecut, gessi bolognezilor

reprezintă unul dintre principalele puncte de interes naturaliste din zona, cu doline, văi

închise, şi stânci ce modelează peisajului şi este populat de specii mediteraneene şi specii

care trăiesc la altitudini mai mari.

Sfeşnicele de la Croara(Sursa: www.bibliotecasalaborsa.it)

39

LUCRARE DE LICENŢĂ

Parcul Natural al Deltei râului Po

Delta del Po este cea mai vastă zonă umedă a Italiei, formată din mlastini, canale,

lagune, râuri şi, desigur, de mare, fiindi una dintre cele mai mari ale Europei – un delicat

echilibru între pămănt şi apă. Un ambient de mare interes naturalistic atât pentru floră, cât şi

pentru faună; Delta Padului reprezintă una dintre oaze pentru multe păsări. Se găsesc aici

peste 350 de specii. Semnificativ în acest sens este “Parco Regionale Veneto del Delta del

Po”. Parcul prezintă un interes enorm din punct de vedere naturalist datorită biodiversităţii şi a

ecosistemelor variate pe care le ofera.

Delta este habitatul perfect pentru o mulţime de specii de pasari şi este un adevarat

paradis pentru şi iubitori de birdingwaching.

Teritoriul prezintă un interes real, nu numai pe partea naturalist, ci şi pe cea culturală,

conţinând o mulţime de monumente istorice şi artistice importante, cum ar fi Castelul Mesola,

mînăstirea Pomposa, Comacchio, Ravenna cu biserici şi monumente, precum şi restul

civilizaţiei etrusce la Spina. Zona a fost recent recunoscut introdusă în Patrimoniului Mondial

UNESCO.

40

LUCRARE DE LICENŢĂ

Imagini ale Deltei Po(Sursa: www.leoccare.com)

Parcul Naţional DELLE FORESTE CASENTINESI

Această arie protejată se întinde de-a lungul crestei Apeninilor din regiunile Toscana

şi Romagna. Pădurile sale sunt considerate printre cele mai mari şi cele mai bine conservate

din Italia, şi locul unei bogate varietăţi de floră şi faună, cum ar fi lupii şi vulturi aurii printre

animale de pradă, şi multe specii de ungulate. Pădurilor şi un mulţimea de habitate naturale

din zonă sunt bogate în urmele lăsate de către om a lungul secolelor: mergând pe jos în park,

turiştii pot vedea sate mici cu case de piatră, care care erau trase de catâr, şi mai presus de

toate cele două sanctuare, fermecătorul Camaldoli şi La Verna.

Grădina CASONCELLO

Nu departe de la Bologna ascunsă în valea râului Savena este o grădină luxuriantă de

fructe, flori şi ierburi aromate creată prin efortul imaginativ al proprietarului, gradina se

modifică ca prin magie de-a lungul anotimpurilor, ea transformă recolta de vară în buchete

aromate uscate, lichioruri, şi alimente delicioase. Această bază de fructe şi legume de grădină

este plină cu un mai mult de 140 de soiuri de plante perene sălbatice şi cultivate. Sunt 100 de

soiuri de plante aromatice, 150 de soiuri de specii de flori, inclusiv 70 de tipuri de trandafiri,

cu unele tulpini datând de multe decenii.

Parcul DELL'ALTO APPENNINO REGGIANO

Parco dell'Alto

Appennino Reggiano sau Parco

del Gigante în funcţie de

termenul curent în uz, este un

mediu protejat, tipic pentru

Appennino Alto Emiliano, are o

mare valoare naturalistă datorită

elementelor sale de rarităţi

antropice şi a elementelor

artificiale. Printre elementele

cele mai interesante, poate fi

menţionat faptul că există

41

Culmile APPENNINO REGGIANO (Sursa:www.leoccare.com)

LUCRARE DE LICENŢĂ

dovezi despre glaciaţiunea whurmiană, de la morfologia (circuri, lacuri, arcade, depozite

morene) la flora şi a fauna alpină. În ceea ce priveşte pădurile în cauză, există păduri de fag

şi s-au efectuat reîmpăduriri de conifere , deosebit de preţioase ca şi valoare.

L'OASI DI ONFERNO

O caracteristică distinctivă a acestui

parc este o porţiune limitată de pietre

Messinian evaporite cu caracteristici

carstice şi înconjurate de lemn. Există

vegetaţie forestieră multă, pajişti

secundare cu o gamă de soiuri de plante

diferite, în funcţie de substrat şi

shrubberies plantaţi pentru a restabili

zona forestieră.

Zona este „casa” multor specii de plante

de mare raritate în regiune, cum ar fi

pinnata Staphylea, scolopendrium

Phyllitis, Polypodium australe, etc. Sistemului carstic di Grotta Orfento este unul dintre cele

mai importante situri din regiune pentru insecte troglobite.

42

L’oasi di Onferno(Sursa:www.leoccare.com)

LUCRARE DE LICENŢĂ

CAPITOLUL 3

FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNEA EMILIA-

ROMAGNA (BOLOGNA)

În general forma de turism poate fi definită ca ansamblul concret pe care îl îmbracă

asocierea serviciilor ce alcătuiesc produsul turistic, precum şi modalitatea de comercializare a

acestuia.18

3.1. FORME DE TURISM

Italia se afla pe locul 4 la nivel mondial atât în ceea ce priveşte numărul sosirilor de

turişti (40 milioane de turişti/an) cât şi în cazul încasărilor obţinute din turism (27 miliarde

$/an). Două treimi (2/3) din veniturile Italiei sunt obţinute din activităţile turistice. Este o ţară

peninsulară, insulară (Sicilia, Sardinia, Elba, Capri, Ischia), şi montană.

Formele predominante de turism ce pot fi practicate în Italia sunt:

1. Turism cultural – care poate avea forme de sejur, croazieră, produs a la carte,

circuit

18 Camarda A. – op.cit. pag.46

43

LUCRARE DE LICENŢĂ

2. Turism religios - care poate avea forme de sejur, croazieră, produs a la carte,

circuit

3. Turism balnear - care poate avea forme de sejur, croazieră, produs a la carte,

circuit

4. Turism montan (Sicilia) - care poate avea forme de sejur, croaziera, produs a la

carte, circuit.

Alte forme de turism care pot fi practicate în Italia sunt:

- turismul ludic, întâlnit în marile oraşe dezvoltate (Roma, Torino, Milano, Veneţia,

Napoli, Perugia).

- turism sportiv, fiind ocazionat de realizarea spectacolelor sportive organizate în

general în oraşele care prezintă o infrastructură bine pusă la punct.

- turismul militantist, pentru urmărirea unei intenţii de cercetare geografică, în

special în zonele puţin explorate din sudul Italiei, pentru cercetare istorică, având în vedere că

este o ţară atât de impregnată de istorie şi reprezintă punctul de plecare al creştinismului

primilor ani din era noastră.

3.2. TIPURI DE TURISM SPECIFICE REGIUNIUNII EMILIA-ROMAGNA

Turismul montan pentru drumeţii, sporturi de iarna, sportiv (diferite competiţii

sportive), litoral, religios (Vatican), balneo-climateric, de agrement, recreere, cultural, de

shopping (Milano), Italia este una din puţinele ţări europene unde se regăsesc aproape toate

formele posibile de turism: ţara se mândreşte cu numeroase monumente aflate în patrimoniul

cultural al umanităţii, are mii de kilometri de litoral, munţi impresionanţi, unde se pot practica

în voie sporturile de iarnă, staţiuni balneoclimaterice, şi, în general vorbind, cam tot ce-i

trebuie pentru a atrage în fiecare an zeci de milioane de turişti străini.

Pentru 2010, estimările Autorităţii Italiene pentru Turism prevăd sosirea a peste 40

de milioane de turişti străini care vor aduna peste 100 de milioane de nopţi de cazare în

hotelurile, vilele şi pensiunile italiene.

Dată fiind extraordinara densitate a monumentelor istorice şi a colecţiilor faimoase

de artă din Peninsula Italică, reflectată şi prin existenţa a 41 de situri incluse pe lista

UNESCO, nu este de mirare că turismul cultural se bate de la egal la egal cu sejururile

estivale în privinţa numărului de turişti străini.

44

LUCRARE DE LICENŢĂ

Acest fapt, coroborat cu existenţa unor faimoase staţiuni montane atât în Dolomiţi,

cât şi în Alpi, face ca Italia să fie o destinaţie frecventată de vizitatorii străini pe tot parcursul

anului, şi ca veniturile generate din turism să nu se subţieze foarte mult nici măcar toamna sau

primăvara.

De altfel, cu spiritul lor comercial extrem de dezvoltat, italienii au înţeles că pentru a

scoate cât mai mulţi bani din turism trebuie în primul rând să ai capacitatea de a-i transporta

pe vizitatori cât mai repede şi comod la destinaţie.

Ţara este plină de aeroporturi, iar reţeaua de căi ferate şi autostrăzi este bine

dezvoltată, astfel că până şi circuitele care te poartă de la Veneţia până la Palermo se pot

desfăşura în condiţii foarte bune.

Evident, încercarea de a prezenta frumuseţile Italiei într-o pagină de ziar reprezintă o

misiune imposibilă. Ne-am oprit aşadar asupra câtorva din cele mai populare destinaţii

turistice, devenite emblematice pentru o ţară pe care nu-ţi ajunge o viaţă de om ca s-o vizitezi.

3.2.1. Turismul balnear

Poziţia geografică precum şi cei 8500 km de litoral fac din Italia o ţară balneară.

Coastele Liguriei mediteraneene şi Mediterana centrală oferă plaje cu găleţi adesea situate în

mici golfuri. Pe coasta Adriaticei, turismul balnear este îndeosebi dezvoltat în nord: Rimini,

Riccione, Ravenna, unde plajele fine atrag turiştii germani, elveţieni şi austrieci.

Parcurile acvatice - sunt instalate pe coasta Mării Adriatice, unde completează gama

de activităţi oferite de turismul balnear. Principalele parcuri acvatice sunt: l’Aquabell de

Bellaria, l’Igea Marina, l’Aquafan de Riccione şi Atlantica de Forli.

3.2.2.Turismul cultural şi religios

Călătoria la Roma, Florenta, Venetia face parte din patrimoniul cultural al unui

european. În Italia se găsesc 2364 de muzee, ceea ce confirma importanţa voiajelor culturale.

Din 20 de regiuni italiene, 7 atrag peste 3 milioane de intrări în muzeele lor. Celelalte 13

regiuni primesc mai puţin de 1 milion de vizitatori în muzeele lor.

În afară de Vatican, Asissi, Padova, Loretto, Oropa, Lambro, Vicenza, Italia numără

1756 locuri sfinte care primesc în fiecare an 15 milioane pelerini catolici.

3.2.3.Turismul sportiv

Datorită munţilor, Italia posedă unul din domeniile skiabile cele mai mari din lume.

Statţiunile de ski sunt numeroase în Piemonte, Dolomiti.

Italia are peste 67 de terenuri de golf amenajate pentru 21000 jucători.

45

LUCRARE DE LICENŢĂ

3.2.4.Turismul de sănătate

În Italia se găsesc aproape 150 de staţiuni termale. Cele trei mari oraşe în care se

practica acest gen de turism sunt: Montecatini, Ischia şi Abano Terme.

3.2.5.Turismul de afaceri

Italia se plasează printre primele locuri la capitolul turism de afaceri. Capitala

economică a ţării este Milano, prima destinaţie italiană a turismului de afaceri.

3.2.6.Turism vilegiaturist

Sunt propuse douăzeci şi opt de rute pentru caravane care au în vizor istoria, natura,

alimentele şi vinurile din diferite provincii, corelate cu hărţi corespunzătoare, pe care sunt

marcate locurile de parcare, informaţiile privind localizarea.

Mai jos este o hartă a principalelor locuri de campare din regiunea Emilia Romagna.

Figura 3.1 - Harta principalelor locuri de campare din regiune

(Sursa: /www.emiliaromagnaturismo.it)

3.2.7.Turismul în aer liber

Există un ghid al turismului în aer liber, care propune şaisprezece trasee pentru

cunoaşterea culturii, naturii şi a bucătăriei de pe coasta Ferrara – Romagna. De asemenea,

regiunea este cunoscută şi ca plină de verdeaţă, dovada avînd-o mai jos.

46

LUCRARE DE LICENŢĂ

Figura 3.2- Harta principalelor locuri unde se practică turismul „verde”

(Sursa: /www.emiliaromagnaturismo.it)

3.2.8.Turismul după natură şi cultură

Coasta Ferrara - Romagna este cu siguranţă locul ideal pentru iubitorii de turism de

balnear tradiţional, cu o vechime de peste o sută de ani, acesta oferă faimoasa ospitalitate

profesională a operatorilor săi şi nu în ultimul rând a locuitorilor săi. Este, de asemenea, un

loc favorit pentru cei care aleg o vacanţă în aer liber în căutarea unei relaţii mai strânse cu

natura, istoria şi cultură. Aici, într-adevăr este o bogăţie extraordinară culturală, istorică şi de

mediu, conservată şi valorificată ca o mărturie preţioasă a rădăcinilor nobile ale acestui popor

şi de îmbogăţire pentru toţi.

Există un ghid cu şaisprezece rute propuse pentru a călători, care facilitează

descoperirea teritoriului, prin lăsarea turistului să descopere originile şi modificările,

evidenţiind acţiunile şi moştenirile familiilor mari, care au făcut istoria acestor meleaguri.

47

LUCRARE DE LICENŢĂ

Turistul care vizitează această regiune, este turistul care se deplasează, caravana

maşina sau motocicleta lui, care utilizează pentru cazare campinguri, sate turistice, pensiuni,

vile, precum şi zonele de picnic, sau punctele de aşteptare diferite de a alege drumul liber, cu

toate variantele considerate relevante în raport cu timpul disponibil, interesele personale şi

alte detalii ale abordarea preferată (ciclism, canotaj, navigatie, drumetii, excursii,

birdwatching).

În zonă există o ofertă bogată în ceea ce priveşte structurile de cazare, enumerate

într-un ghid elaborat pentru regiunea supusă analizei, fiind indicate şi caracteristicile

principale naturale, şi alte atracţiii culturale-istorice, fiind o reală bază, utilă, pentru

explorarea acestor locuri. Doar trebuie să călătoreaştii în această regiune pentru a avea parte

de o vacanţă de neuitat.

3.2.9.Turismul hipic – Călărie

Este o modalitate foarte plăcută de a interacţiona atât cu natura cât şi cu animalele,

fiind totodată un mod mai calm de a vizita locurile.

Toate itinerariile (vezi Anexa nr.2) sunt de o frumuseţe rară, iar legătura care se

crează între cal şi călăreţ este una specială. Pe de altă parte oferă şi o cunoaştere a limitelor

proprii în ceea ce priveşte anduranţa, traiul în comun, şi mai ales responsabilitatea de a avea

grija unui animal atît de frumos, precum calul.

48

LUCRARE DE LICENŢĂ

Figura 3.2- Harta principalelor locuri unde se practică turismul hipic

(Sursa: www.emiliaromagnaturismo.it)

3.2.10.Turismul cultural istoric

Piazza del Duomo, inima artistică din Parma este o adevărată capodoperă

arhitecturală a Evului Mediu, întrecută doar de Catedrala, Baptisteriul şi Palatul Episcopal.

Emblema a oraşului, centrul unuia dintre cele mai frumoase din lume, un loc de

reculegere şi de rugăciune, comori incomparabile de artă, centrul de trasee şi legături în zonă

şi biserici vechi, simbol viu pentru comunitatea din Parma Catedrala.

Construirea Adormirea Maicii Domnului, a început în jurul 1059 în afara zidurilor

oraşului, pe o bazilica creştină prexistentă la iniţiativa, Episcop-Contelui de Parma şi

Antipapa, şi a fost restaurată după cutremurul devastator din 1117.

Catedrala din Parma 1900 de ani.

Având una din cele mai

frumoase piaţete din Italia.

Catedrala din Parma, chiar

şi astăzi este simbolul de

credinţă şi unitate pentru

comunitate. Celebrarea

49

LUCRARE DE LICENŢĂ

celor 900 de ani de la deschiderea catedralei, oferă ocazia unei călătorii istorico-culturale în

complexul religios şi printre numeroase dovezi ale artei romanice atât în oraş cât şi în

împrejurimi, datorită evenimentelor pregătite de Comitetul naţional pentru celebrarea celor

900 de ani de la infiinţarea catedralei

Viva Verdi

Este un itinar aflat în grija primăriei şi este destinat pentru a descoperi locuri

cunoscute şi necunoscute, legate de compozitorul emilian şi familia acestuia, în afara

cunoştinţelor despre muzica acestuia.

Un alt circuit oferit celor doritori este Circuitul Castelelor Matildici & Curţile Regale

– este un traseu al tuturor castelelor şi curţilor regale care au existat în regiune.

3.2.11. Cicloturismul

Se poate merge cu bicicleta în regiune, întrucât aici găsim un itinerar foarte mare,

care uneşte principalele oraşe Modena, Ferrara, Ravenna, Forlì e Faenza, din Emilia la

Romagna, şi de laAppennino la Mare. Circuitele cele mai cunoscute trec prin centre istorice

care sunt semnalate pe hartă. Înafara oraşului, circuitele secundare şi variantele ne invită să

descoperim natura şi frumuseţile acestei regiuni.

Importantele centre istorice ale regiunii se pot fi vizitate pe bicicletă, având nevoie

doar de o hartă sau un

GPS. Cu noile

modalităţi de navigare,

putem să ne bucurăm

pe parcursul

itinerariului de

monumentele de epocă,

palatele istorice,

parcurile urbane, locuri

care respiră viaţa antică

printre reţelele

moderne din jurul zonelor pietonale.

De asemenea, există circuite destinate zonei de coastă, unde se pot admira peisajele

mediteraneene.

50

LUCRARE DE LICENŢĂ

În zona provincia Ferrara există 11 circuite destinate iubitorilor de ciclism, care se

pot avânta pe malurile fluviului Po, de pe coasta ferareză şi sunt indicate cu claritate pe hărţile

care se găsesc şi în format electronic.

Cu bicicletă pe oriunde din vârfuri până la poale, trecând prin Cimone şi prin

Ventasso, până la râul Enza, între provinciile Bologna, Modena e Reggio Emilia, sunt circa

90 de intinerarii destinate iubitorilor de mountain bike.

În harta de mai sus, se poate observa cu uşurinţă multitudinea de trasee care sunt

disponibile iubitorilor de cicloturism, dispuse atât în zonele montane ale regiunii, cât şi în cele

mai joase, fiind un rai al turiştilor îndrăgostiţi de mişcare în aer liber.

CAPITOLUL 4

ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC AL BOLOGNIEI

Activitatea turistică este determinată de satisfacerea unor nevoi ca odihna, recreerea,

distracţia, cunoaşterea. Acest lucru este posibil în condiţiile existenţei unui cadru natural

51

LUCRARE DE LICENŢĂ

adecvat, nepoluat, a unor valori de cultură, artă şi civilizaţie, capabile să trezească interesul

turiştilor, să genereze şi să stimuleze călătoria19.

4.1.VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL BOLOGNIEI

Bologna este capitala uneia dintre cele mai bogate regiuni italiene, Emilia Romagna,

încă necontaminată de turismul de masă care se concentrează mai ales la Roma, Florenţa şi

Veneţia. Bologna reprezintă însă un obiectiv ideal pentru turiştii italieni şi străini care caută în

Peninsulă o vacanţă culturală, dar şi un moment de divertisment şi odihnă. Italienii numesc

Bologna oraşul „dotto“ (doct, erudit) pentru cea mai veche universitate din lume, oraşul

„rosso“ (roşu) pentru tendinţa politică de stînga şi pentru culoarea acoperişurilor şi a caselor,

şi oraşul „grasso“ (gras) pentru excelenta sa gastronomie, cunoscută şi apreciată la nivel

mondial.

Este supranumit oraşul roşu – datorită acoperişurilor şi faţadelor vechi. Oraşul–cetate

este capitală a regiunii nordice Emilia-Romagna şi se diferenţiază de alte oraşe printr-o

tradiţie fascinantă şi printr-o arhitectură extrem de bine conservată. Cetatea Bologna este una

dintre cele mai frumoase cetăţi ale Italiei. Din fericire, aici nu veţi întâlni aglomeraţia din alte

oraşe italieneşti. Destinaţia este perfectă pentru plimbări lungi pe străzile medievale.

Bologna turistică

Bologna este şi un oraş cu preţuri abordabile, în care turiştii se pot opri cîteva zile, şi

de unde, cu trenul, pot vizita marile oraşe din apropiere: Roma, Florenţa, Siena, Pisa, Veneţia,

Genova, Padova. De 2.500 de ani, inima oraşului este Piazza Maggiore, piaţa centrală, pentru

că locuitorii oraşului nu se duc „în centru“, ci se duc „în piaţă“. Un spaţiu primitor în care se

„deschid“ cele mai importante clădiri publice: Palatul Regelui Enzo (în Evul Mediu,

închisoarea oraşului, o clădire întunecată ce trădează o epocă în care nu exista iertarea),

Palatul Podestà (din perioada Renaşterii, secolul al XIII-lea), eleganta Fîntînă a lui Neptun

(din secolul al XVI-lea, cu o apă limpede care a izvorît nu pentru a potoli setea bolonezilor, ci

pentru a sărbători puterea Papei de la Roma), Palatul Notai şi Palatul Bianchi.

Tot în centru se înalţă Palatul Accursio, martorul a 300 de ani de bogată istorie a

oraşului, în perioada 1200-1500, şi sediul prestigios al Primăriei. Şi splendida Biserică San

Petronio, construită în 1390, neterminată, cu opere de Jacopo della Quercia, cu picturi şi

sculpturi de o valoare inestimabilă din Evul Mediu şi din perioada Renaşterii. Aici puteţi

19 Camarda A. – Economia turismului, Editura Omnia Uni S.A.S.T. Braşov, 2005, pag-126

52

LUCRARE DE LICENŢĂ

admira şi o adevărată maşină a timpului, cadranul solar al lui Cassini, care uimeşte şi astăzi cu

precizia sa.

Teatrul Anatomic se află într-un elegant palat, Archiginnasio, construit în 1563 de

cardinalul Carlo Borromeo pentru a deveni primul sediu unic al celei mai vechi universităţi

din lume, cea de la Bologna. În Teatrul Anatomic se secţionau cadavrele în cursul lecţiilor de

medicină şi anatomie, cînd la Bologna învăţau studenţi din întreaga lume, de orice religie, de

orice categorie socială. Universitatea din Bologna este prima din lume în care femeile au

devenit profesoare de medicină şi anatomie.

Bologna a fost, timp de mai multe secole, cel de-al doilea oraş al Statului Papal, după

Roma, cu un patrimoniu ecleziastic de o mare valoare artistică. Complexul Bisericilor Santo

Stefano, Sfîntul Ştefan, este numit Sancta Jerusalem Bononiensis, pentru legăturile sale

simbolice cu locurile de pe Tărîmul Sfînt, locurile Patimilor lui Hristos (la Prima Cruciadă a

participat şi un grup de bolonezi). Povesteşte 300 de ani de istorie păgînă şi 1600 de ani de

istorie creştină. De peste o mie de ani, acest complex adăposteşte o importantă mănăstire

benedictină, o biserică bizantină şi una romanică, de o frumuseţe esenţială; pentru turişti,

vizita reprezintă o experienţă istorică şi artistică unică.

Biserica San Giacomo şi Oratoriul Santa Cecilia: un complex din secolul al XIII-lea,

în stil mixt, romanic şi gotic. Oratoriul Santa Cecilia este considerat Capela Sixtină a

Bolognei pentru frumuseţea picturilor.

Biserica San Domenico adăposteşte o mie de opere extraordinare, printre care

mormîntul sfîntului, din secolul al XIII-lea, completat, în 1500, de operele lui Michelangelo.

Bologna turnurilor verticale.

Bologna este cunoscută în Italia şi ca „oraşul celor douăzeci de turnuri“, o pădure de

piatră. Cele mai cunoscute, le Due Torri (cele Două Turnuri), sînt Turnul degli Asinelli (al

Măgăruşilor, construit în 1109, avînd 97 de metri) şi Turnul Garisenda (de 60 de metri, din

secolul al XI-lea), care din perioada Evului Mediu supraveghează oraşul cu ochi răbdători şi

înţelegători. Garisenda este un turn înclinat, ca faimosul Turn din Pisa. Anul acesta, cele Două

Turnuri, simbolul oraşului, vor fi restaurate pe baza unui proiect de iniţiative culturale,

artistice şi muzicale promovate de Fundaţia del Monte, care a pus la dispoziţia Primăriei suma

de două milioane de euro, pentru a transforma Bologna în 2009 într-un fel de oraş-capitală a

culturii italiene, o ocazie pentru a relansa Bologna ca oraş turistic la nivel naţional şi

internaţional, cu concerte, expoziţii de artă contemporană şi instalaţii de visual art. Artiştii

53

LUCRARE DE LICENŢĂ

invitaţi să participe vor locui în oraş timp de o lună, în iunie 2009, pentru a înţelege mai bine

contextul istoric şi social al oraşului.

Bologna gastronomică

O vizită culturală a oraşului (Bologna „grassa“) nu poate exclude gustarea produselor

tipice ale tradiţiei enogastronomice din regiunea Emilia Romagna, care povesteşte o parte a

istoriei Italiei, prin anecdote şi legende. În Italia se spune că la Bologna, într-un an, se

mănîncă de două ori mai mult decît la Veneţia şi de trei ori mai mult decît la Roma. Este deci

obligatorie o vizită în antica piaţă medievală, pentru a gusta mortadella, cîrnaţi uscaţi

(salsiccia passita), ciocolată, diferite tipuri de pastă (sfogline): tagliatelle, tortellini şi lasagna.

Dar şi faimosul parmezan (parmigiano reggiano) sau tradiţionalul oţet balsamic, vechi de 25,

30 sau 50 de ani! În centrul istoric al oraşului există zeci de restaurante ieftine, în care puteţi

mînca la orice oră din zi sau din noapte. Prezenţa studenţilor din întreaga lume a stimulat

naşterea acestor mici taverne încă din anul 1200. Pe străduţele înguste ale cartierului medieval

şi în Ghetto, cartierul evreiesc, supravieţuiesc birturi din secolul al XV-lea, în care nu s-a stins

niciodată viaţa nocturnă a bolonezilor.

Bologna marinarilor de apă dulce

Nu mulţi ştiu că Bologna era, în trecut, asemănătoare cu Veneţia: plină de canale şi

de bărci. Astăzi, apa nu se mai vede, dar nu a dispărut, e numai ascunsă sub pămînt. Vechiul

port şi vechile canale pot fi descoperite în mod neaşteptat şi surprinzător, unic în lume, printr-

o vizită subterană, o coborîre la propriu şi la figurat în trecutul antic al oraşului. Sub pămînt

pot fi vizitate resturile unei biserici romane, resturile unui apeduct roman din anul 30 î.Hr., o

mare cisternă din secolul al XVI-lea, cu decoruri din perioada Renaşterii, şi torentul Aposa, o

plimbare subterană de 800 de metri, înapoi în istorie, de la Bologna romană din secolul I î.Hr.

pînă la Bologna din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, istorie şi legendă

impresionantă pentru orice turist.

Bologna muzicală

Tradiţia muzicală a oraşului Bologna este antică. Bologna e una dintre capitalele

mondiale ale muzicii renascentiste şi baroce. În oraş poate fi admirată cea mai veche orgă din

lume. Teatrul Comunal de Operă a fost construit în secolul al XVIII-lea, dar mult mai vechi

sînt micul teatru nobil Villa Mazzacorati, Capela Muzicală Santa Maria dei Servi, Academia

Filarmonică şi Conservatorul.

54

LUCRARE DE LICENŢĂ

Gioachino Rossini a trăit la Bologna, compozitorul Ottorino Respighi s-a născut la

Bologna, Mozart a fost membru al prestigioasei Academii Filarmonice, Farinelli a fost

înmormîntat la Bologna, Wagner a ales Bologna pentru multe din premierele operelor sale.

Români la Bologna

În ultimii doi ani, după intrarea României în Uniunea Europeană, românii au venit în

număr mare în Italia, atraşi de locurile de muncă bine plătite, mai ales în regiunile cele mai

bogate din Peninsulă. În prima jumătate a anului 2009, imigraţia românească în Italia a

devenit un fenomen destul de dezorganizat, bazat pe condiţia de a găsi imediat un loc de

muncă şi pe oportunitatea de a cîştiga cît mai mult, în scurt timp. În acest mod, în cursul

anului trecut, numărul românilor din Peninsulă a ajuns la cifra de peste un milion. Bologna,

oraş bogat, a oferit încă de la început enorme posibilităţi în construcţii pentru bărbaţi (mînă de

lucru calificată şi necalificată); pentru femei, un alt factor a contribuit la creşterea imigraţiei:

îmbătrînirea populaţiei din Peninsulă, deci locuri de muncă destinate îngrijitoarelor pentru cea

mai bătrînă populaţie din Europa. La ora actuală, la Bologna, românii au devenit cea mai

numeroasă comunitate străină, cu peste cinci mii de prezenţe. În total, străinii la Bologna sînt

peste 40 de mii, din 139 de ţări ale lumii (circa 10% din totalul locuitorilor oraşului).

Europenii sînt 42%, asiaticii, 34%. Populaţia străină este tînără, cu o vîrstă medie de 32 de

ani, faţă de vîrsta medie a bolonezilor, care este de 48 de ani. 11 mii de străini au o vîrstă pînă

în 24 de ani (16% din tinerii oraşului).

Peste 22 de mii de familii boloneze au cel puţin un membru străin, ceea ce face ca

acest oraş să fie considerat unul dintre cele mai multietnice din Italia. Românii din Bologna

sînt mai ales adulţi care s-au stabilit în oraş pe o perioadă limitată de timp, pentru a lucra.

Trăiesc în cartierele populare ale oraşului – San Donato, Bolognina şi Corticella – şi au o

parohie proprie, Sfîntul Nicolae, Biserica Ortodoxă română din Piaţa San Michele dei

Lebrosetti (preot Ion Rîmboi). În această perioadă, românii din Bologna, ca toţi românii din

Italia, plătesc şi ei preţul crizei economice mondiale, deoarece casele nu se vînd, deci se

construieşte mai puţin, iar familiile au redus orele plătite colaboratoarelor străine: menajere şi

îngrijitoare la bătrîni şi bolnavi.

Românii care trăiesc şi lucrează în Peninsulă se pot consola însă cu dreptul la vot la

viitoarele alegeri europene, pe 7 iunie, cînd vor putea alege reprezentanţii Italiei.

4.2.POTENŢIALUL ANTROPIC AL ZONEI BOLOGNA

55

LUCRARE DE LICENŢĂ

Bologna beneficiază de o mare varietate de parcuri, clasificate de la cel mai mare la

cel mai mic, atât publice cât şi private. Nu v-aţi fi imaginat niciodată că Bologna poate avea

atât de multe spaţii verzi – trebuie să ştii doar unde să priveşti. Aici sunt unele dintre cele mai

populare parcuri şi grădini care asigură o oază de calm şi linişte, chiar în inima Bologneiie

Here are some of the most popular Bologna parks and gardens that provide a calming and

tranquil oasis, right în the heart of Bologna city life.

Grădinile Margherita

Aceste superbe grădini au fost create în anul 1875 de către Emanuele di Sambuy. Au

fost destinate să de-a Bologniei un loc de relaxare, departe de toate zgomotele oraşului.

Familii întregi continuă să vină aici în fiecare duminică, pentru o plimbare de după amiază.

Grădinile Margherita reprezintă principalul parc al Bologniei, care asigură un loc

perfect pentru relaxare. Grădinile

au multe lucruri care merită

văzute, inclusiv o porţiune cu

stejari, o stradă mărginită de

copaci, şi o multitudine de locuri

cu bănci, un lac mic cu o cabană

în care îşi desfăşoară activitatea

un club de noapte, pe parcursul

serii. Este un loc cunoscut atât

pentru localnici cât şi pentru

vizitatori de mai bine de 100 de

ani, iar în weekend reprezintă

locul de promenadă al familiilor bologneze.

Parcul

Montagnola

Acest mare parc

este situat în centrul

Bologniei şi de multă

vreme este locul în care s-

au desfăşurat o multitudine

de evenimente. Grădina a

avut utilitatea de parc

56

LUCRARE DE LICENŢĂ

public încă din secolulu 17, dar a fost amenajat ca parc în secolul 19, când au fost create

majoritatea structurilor.

Grădina a continuat să fie îmbunătăţită în anul 1888 când un mare iaz a fost introdus

în centrul acestuia.

Grădina Botanică

Frumoasa grădină botanică a Bologniei este plină de istorie, a fost iniţial creată pe la

mijlocului secolului 16 , când în această locaţie erau crescute ierburi medicinale. De-a lungul

timpului a fost mărită şi îmbunătăţită, iar astăzi adăposteşte peste 5000 de specii de plante.

Gradina are cel de-al doilea parc ca mărime din oraş, fiind deţinătoarea unor plante adaptate

aici, cum ar fi un sequoia, o seră pentru cactuşi şi plante insectivore, specii tropicale şi alte

diverse plante din sectorul mediteranean.

Acest superb parc a fost constituit în secolul 18 de casa Villa delle Rose, care încă se

mai află în parc şi

poate fi văzută pe pantele

Monte Franco. Casa multor

plante indigene, exotice sau

plante rare, grădinile

italiene de relaxare au fost

intreţinute iniţial de către

familia Cella. În anul 1916

frumoasele grădini au fost

donate municipalităţii, care

a continuat să le dezvolte cu

ajutorul unei echipe

specializate. Villa este gazda multor manifestări şi expoziţii pe parcursul anului.

Grădina de la Villa Spada

Villa Spada a fost construită în secolul 18, parcul acestei oferind o privelişte

minunată asupra dealurilor

ce înconjoară Bolognia şi

este delimitată de râul

Ravone. Palatul Raone a

fost construit în acelaşi

57

LUCRARE DE LICENŢĂ

secol 18, iar grădina a fost concepută după ce construcţia s-a determinat. A fost deschisă

publicului în anul 1970, fiind una din cele mai mare grădini terasate din Italia, fiind plină de

plante native şi plante ciudate aduse de peste tot din lume.

Parcul Cavaioni

Este parcul cel mai întins din zonă şi este situat pe dealurile de deasupra Bologniei.

Parcul este un amestec de

pajişti, câmpuri, zone

împădurite, copaci, multe

plante, precum şi un lac.

Certosa

Acest cimitir este

poziţionat lângă Certosini

Monastery, care a fost

construită cu peste 200 de

ani în urmă, şi este unul

din cel mai vechi cimitir din Bologna. Dedesubtul cimitirului, sunt ruinele unei necropole

etrusciene. Interesante sunt de asemenea, şi câteva monumente care au fost create de artiştii

timpului

Atracţii locale:

International Congress Centre - within the hotel district

Trade Fair Expo - within the hotel district

Bologna Land of Motors - Ducati Museum and Factory 2 Km

Archiginnasio and the anatomy theatre 3 Km

Basilica San Petronio 3 Km

Complex of Santo Stefano 3 Km

Medieval Market and Loggia de' Mercanti 3 Km

Musical Bologna - Teatro Comunale 3 Km

Neptune Fountain 3 Km

Palazzo Accursio 3 Km

58

LUCRARE DE LICENŢĂ

Palazzo del Podesta 3 Km

Piazza Maggiore 3 Km

Palazzo Re Enzo 3 Km

Sala Borsa 3 Km

San Domenico 3 Km

San Giacomo and the Oratorio of Santa Cecilia 3 Km

Shopping Tours and Fashion Outlets - City Centre 3 Km

Two Towers 3 Km

Primii locuitori ai Bologniei datează din epoca fierului (secolul 10 î.H.). Etruscii au

locuit în Bolognia, care se numea (Felsina în acea perioadă) de la finalul secolului 6 până la

mijlocul secolului 4 după care aceasta a revenit galilor. Romanii au înfrânt pe gali în 191 î.h.

şi au pus bazele coloniei Bonomia de-a lungul Drumul Emilia (Via Emilia).

La început, aceasta era locuită de 3000 de colonişti iar în timpul perioadei imperiale

a ajuns la 10 mii de locuitori. Urme ale oraşului roman pot fi văzute sub Via Rizzoli şi Sala

Borsa unde numeroase artefacte din toate epocile antice sunt expuse la muzeul arheologic. În

timpul evului mediu Bolognia a devenit o comună liberă iar epoca sa de aur a fost secolul al

XIII-a, perioadă în care oraşul s-a dezvoltat foarte mult datorită universităţii (cea mai veche

din Europa), comerţului şi susţinerii politice a Bisericii; la finalul secolului Bolognia era unul

din cele 10 oraşe ale Europei. În perioada secolelor 14 şi 15 oraşul a fost disputat de Biserică

şi de Viscoţi (familie nobilă din Milano) şi a fost măcinată de războaie civile între familiile

aristocrate.

Pacea a venit începând cu regatul Betivoglio care a marcat dominaţia progresivă a

Papilor asupra oraşului. Bologna şi-a pierdut suveranitate în 1506 şi a fost guvernată de unul

din cei doi Cardinali ai Papei timp de 2 secole. Dominionul statului papal a fost întrerupt în

1796 când armata lui Napoleon a intrat în oraş. Bunurile şi proprietăţile Bisericii au fost

expropriate şi Bolognia a fost transformată dintr-un oraş industrial într-o mare provincie

agricolă. În urma congresului de la Viena din 1815 oraşul a revenit Bisericii iar ideile liberale

deja au început să prindă contur. Oraşul a participat în mod activ la bătălia de intedependenţă

(Risorgimento) şi a devenit parte a noului stat Italian în 1859. Între secolele 19 şi 20 oraşul

european îşi planifică câteva ţeluri de îndeplinit pe viitor. Oraşul a fost înfrumuseţat cu

grădini publice şi bulevarde largi. Astăzi Bolognia a devenit un centru industrial şi cultural,

astfel încât acesta şi-a câştigat titlul de Capitală Europeană Culturală în anul 2000.

BISERICI

59

LUCRARE DE LICENŢĂ

San Petronio – Biserica Sf.Petronio dedicată acestui sfânt, care este şi patronul

oraşului, este una din cea mai mare şi cea mai importantă biserică din Bolognia. Construcţia

sa a fost începuta în 1390 şi a continuat până în 1600, când acoperişul şi APSE au fost

terminate. Faţada a rămas nefinisată. Principalul PORTAL conţine scene din vechiul şi noul

testament şi vechiul testament sculptată de Jacopo Della Quercia între 1425-1438. Interiorul

maiestuos este împărţit în trei nave susţinute de 10 coloane. Are 22 de capele mici care sunte

pe lateralele navei. Una dintre acestea conţine o orgă care încă este funcţională, construită în

jurul anului 1470, cea mai veche orgă din lume, care este funcţională.

San Pietro. Această catedrală este catedrala oraşului. Originile ei sunt undeva în

secolul al 10-lea, dar a fost reconstruită după incendiul din anul 1141. Interiorul acesteia este

casa unor lucrări de artă, inclusiv Annuciazione de Lodovico Carracci (1619) în Altar, şi

resce în RECTORY AND APSE.

Catedrala Treasure, merită de asemenea să fie vizitată, fiind deţinătoarea unei colecţii

de mobilă şi obiecte religioase de o valoare artistică considerabilă, din perioada secolelor 15-

20.

Santo Stefano. Piaţa Santo Stefano este vechea „inimă” a Nologniei. Această

încântătoare piaţă, de formă triunghiulară conţine punctele cele mai sfinte ale Bologniei,

cunoscut sub numele de Sette Chiese (7 Bisericii) un complex de biserici. Aceste biserici (în

prezent sunt 4) datează din secolele 10-13 şi reprezintă o reconstrucţie simbolică a Patimilor

lui Christos. Biserica denumită Cocifisso (din dreapta) conţine 1019 cripte şi o muncă

artistică deosebită, Biserica Calvario (în centru) este o reproducere a tomb lui Cristos şi

conţine rămăşiţe ale San Petronio, sfântul patron al Bologniei. Biserica Santi Vitale e Agricole

(situată în stânga) este cea mai veche şi cea mai încântătoare prin simplitatea sa, şi conţine

sarcofagele a doi dintre martirii Bologniei, şi de asemenea are ruine ale construcţiei

anterioare, de factură bizantină.

San Francesco. Edificiul a fost construit în secolul 13, fiind una din primele

exemple de stil francez de inspiraţie gotică din Italia. Cea mai evidentă caracteristică de pe

exteriorul clădirii este APSE, cu acele faimoase arcuri şi cele două elegante turnuri pentru

clopote în stil gotic. Trei morminte monumentale din secolul 13 sunt aşezate la baza APSEI.

Zidurile edificiului deţin diferite morminte, inclusiv cel al Papei Alexandru V.

San Domenico. Biserica a fost construită în 1221, şi are vederea spre una din cele

mai frumoase piaţete ale Bolgoniei. Dacă exteriorul pare simplu, interiorul este plin de opere

de artă, incluzând picturi ale lui Guercino, Luca Cambiaso, Lodovico Carracc şi Giunta

60

LUCRARE DE LICENŢĂ

Pisano. Principale vedere este înspre San Domenico Chapel – cu cele mai multe fresce şi

conţine un superb arc cu rămăşiţele sfinţilor. Acest arc este considerat unul din cele mai

importante sculpturi ale artei Italiene, scupltată de faimosul artist Nicolo Pisano şi

Michelangelo. Corul din lemn de Fra Damiano da Bergamo este unul din obiectivele care nu

trebuie ratat, contemporanii săi numindu-l cea de-a opta minune a lumii.

Santa Maria dei Servi. Această superbă biserică gotică, a fost construită între anii

1386 şi 1437, este precedată de un portic. Interiorul de inspiraţie gotică este împărţit în trei

nave. Dintre numeroasele opere de artă ce pot fi văzute, menţionăm Madonna în trono by

Cimabue (sec.13), superbele piese de altar din Altarul Mare, frescele din secolul 14 efectuate

de Vitale da Bologna şi picturile valoroase ale şcolii bolonieze din secolele 16,17 şi 18.

San Giacomo Maggiore. În centrul zonei universitare este aşezată această biserică,

ce a fost construită între 1267 şi 1315 de către călugării din ordinul hermiţilor din S.Agostino

şi reconstruită spre finalul secolului 15. Nava singulară din interior conţine numeroase opere

de artă. Cea mai admirată operă este Cappella Betivoglio, una din cele mai mari creaţii ale

Renaşterii Bologneze. Mergând de-a lungul porticului care flanchează biserica, se găseşte

intrarea în Oratorio di Santa Cecilia, o biserică veche care găzduieşte cea mai importantă

pictură a ciclului renaşterii bologneze creată de cei mai buni maeştrii de la începutul secolului

16.

San Michele în Bosco. Aceast complex arhitectural impresionant este situat în una

din cel mai SCENIC punct al Bologniei. Acolo este o vedere superbă asupra oraşului şi zona

piaţetei din faţa bisericii. Biserica a fost construită la mijlocul anilor Midle Ages, dar a fost

reconstruită în curentul secolelor 15-16 de către călugării ordinului Olivetani. Faţada

renascentistă este decorată cu un superb portal de Baldassarre Peruzzi (1522) Interiorul este

format din două etaje şi decorate cu valoroase picturi şi sculpturi din secolele 16 şi 17. Una

din cele mai încântătoare părţi este octogonul CLOISTER, de la finalul secolului 16, decorată

cu faimoasele picturi ale şcolii Caracci.

MUZEE

Bologna are o incredibilă moştenire, una dintre cele mai mari din Italia. Aproape 50

de muzee dedicate istoriei, ştiinţei şi tehnologiei. Dintre acestea menţionăm pe cele mai

importante, acestea fiind incluse şi pe cardul BOLOGNA DEI MUSEI.

Pinacoteca Nazionale – Galeria Naţională de Pictură, conţine picturile Emiliei Traces

din 1200 către 1800 şi este posesoarea artei lui Giotto, Raphael, Titian, Tintoretto, Carracci şi

Guido Reni.

61

LUCRARE DE LICENŢĂ

Galeria de Artă Modernă, are expuse opere avangardistă începând din secolul 12

până în prezent şi găzduieşte expoziţii temporare dedicate variatelor forme de expresie

artistice.

Muzeul Morandi.Dedicat în întregime pictorului bolognez Giorgio Morandi,

muzeul găzduişete o colecţie de 250 de lucrări, inclusiv picturi, desente, acuarele.

Muzeul Arheologic al oraşului.A urmărit dezvoltarea oraşului începând cu perioada

preistorică până la etrusci şi apoi spre epoca romană. Muzeul are are şi una din cele mai mari

sectii din Europa, destinate Egiptului antic.

Muzeul Oraşului Medieval. Conţine rămăşiţe ale Middle Ages şi renaşterii

bologneze, inclusiv manuscrise, arme, sculpturi, statuia din cupru a lui Bonifaciu al VII este

una din cele mai interesante.

Muzeul municipal de colecţii artă. Acesta este localizat în Palazzo D Accursio, în

prezent fiind numit Palazzo Comunale. Este un muzeu mobilat, holul monumental cu fresce al

clădirii vechi conţine mobile, opere de artă şi decoraţiuni din perioada secolelor 14-19.

Muzeul Comunicaţiilor. Conţine un număr de 800 de piese, funcţionale, care ne

spun povestea radioului, fonografului, filmelor şi televiziunii. Există de asemenea o colecţie

ce reprezintă istoria computerelor şi cutiilor muzicale şi o întreagă secţiune dedicată lui

Gugliemo Marconi şi fraţilor Ducatii.

Muzeul Ducati. Deţine o expoziţie mare despre familia Ducati începând din anul

1940 până în prezent, incluzând motociclete antice şi alte accesorii.

Muzeul Palazzo Poggi. Clădire ce datează din secolul 15, când a fost preluat de

către familia Poggi, care l-au transformat şi extins. Interiorul a fost decorat cu picturi murale,

care povestesc despre personalitatea lui Giovanni Poggi, care a comandat picturile. Clădirea a

devenit sediul Institutului de Ştiinţe în secolul 18, cu scopul de a aduna toate cunoştinţele

ştiinţifice ale timpului într-un singur spaţiu, acesta conţine şi laboratoare, galerii şi chiar şi un

observator astronomic. În prezent clădirea este unul din cele mai interesante muzee ale

Bolognia, care urmăreşte istoria de la 1500 la 1800. Adiţional are numeroase camere cu

fresce, care face această una din cele mai încântătoare complexuri private decorative din

Italia, multe muzeuri fiind vizitabile, dintre care amintim:

- muzeul Observatorului;

- muzeul Naval şi al Hărţilor Antice

Muzeul Universităţii. În continuarea Palazzo Poggi, întreaga zonă a universităţii

este locul a variate muzee ştiinţifice, demonstrând importanţa Bologniei pe scena

62

LUCRARE DE LICENŢĂ

cunoştinţelor internaţionale. Aceste muzee gravitează în jurul domeniilor antropologic,

zoologic, anatomic, paleontologic, geologic, fizic, mineralogie, botanică, fiind deţinătoare

uneia dintre cele mai vechi grădini botanice din Europa.

Casa Isolani. Este un rar exemplu de

clădire civilă construită în secolul al 13 lea. Faţada

este atipică, deoarece are un portic înalt făcut din

bârne de stejar care suportă al treilea etaj al casei.

Clădirile secolului 15 conţine o

mixtură de stiluri de gotic bolognez şi

renascentist Tuscan.

Subteranele bologniei şi

drumul apelor

Bologna are două feţe – una

însorită şi veselă, şi alta întunecată şi

impenetrabilă. Plină de secrete bine

păstrate, zgomote sinistre şi mistere

de rezolvat, pasajele subterane ale

Bologniei sunt deschise acum turiştilor care vor să le cunoască.

Râul Apposa, are o lungime de 800 m prin subteranele oraşului, reprezintă nu doar o

plimbare simplă ci este o reîntoarcere în timp către Bolognia romană a secolului 1 î.Ch. până

în perioada celui de-ale doilea Război Mondial, cu toate legendele şi poveştile care îi implică

pe turişti într-o călătorie fabuloasă.

Balneo di Mario – este un mare rezervor construit în secului 16, cu decoraţiuni

renascentiste şi tunele cu încântătoare arce gotice. Un sistem inteligent de captare a apei

pentru aprovizionarea marii Fântâni a lui Neptun.

Apeductul roman. La câţiva kilometri distanţă de centrul oraşului, într-un sat micuţ

Pontecchio Marconi, într-un cadru romantic de pădure, este intrarea în această incredibilă

artefacte ce datează din anul 30 d.Ch.. Aici este singurul apeduct roman subteran cunoscut,

care îşi menţine un aspect misterios şi spectaculos. Aquaductul este complet acoperit de

fabuloase stactite şi stalagmite care îi lasă pe vizitatori muţi de uimire.

63

LUCRARE DE LICENŢĂ

4.2.1.Valorificarea potenţialului turistic

O escapadă din stresul şi zgomotul cotidian este o alternativă interesantă pentru

turiştii care preferă acest gen, care poate fi combinată cu arta şi istoria, cu noţiuni de zoologie,

botanică, geologie, tradiţii locale, şi de ce nu, cu poveşti şi legende regionale,

Drumeţii în Emilia Romagna

Se pot organiza drumeţii de diverse lungimi – de la câteva ore la mai multe sau chiar

pe mai multe zile, în funcţie de varietatea, de gradul de dificultate şi de efortul pe care acestea

le implică. Terenul poate fi muntos sau deluros, de-

a lungul coastei sau prin continent.

Se au în vedere diferite opţiuni pentru

cazare, inclusiv camping, refugii sau case de

oaspeţi în fermele italiene.

Turul Peşterilor

Dacă îţi doreşti o reală aventură şi

adrenalină din plin ce-a mai bună opţiune este

explorarea peşterilor non-turistice din regiune.

Aceasta implică o acţiune relativ uşoară dar

aventuroasă, pentru a descoperi lumea de dedesubt,

bogată în lucruri unice culturale şi artistice. Pentru acest tip de turim este nevoie de protecţie

specifică.

Călărie

Lecţiile de călărie, pe durata a una sau două zile de excursii, include oportunităţi de a

descoperi gastronomia locală.

Aceste lecţii sunt oferite de o serie de şcoli de călărie pe tot teritoriul de lângă

Bologna. Toate traseele trec prin areale dintre Bologna şi Tuscana-Emilian Apeninne, un loc

de natură neatins, cu clădiri antice şi biserici medievale.

Bird Watching

Vastul teritoriul umed situat de-a lungul coastei Emilia-Romagna şi în provincia

Ferrara şi Ravenna au fost declarate arii de importanţă internaţională pentru păsările acvatice.

Aceste locuri sunt cunoscute pentru spectacolul pe care îl oferă păsările sălbatice, care atrag în

sezon numeroşi ornitologi şi privitori de păsări. Imense populaţii de păsări pot fi văzute pe

64

LUCRARE DE LICENŢĂ

parcursul întregului an – atât de apă dulce cât şi de apă sărată – deoarece aici găsesc hrană din

abundenţă, precum şi adăpost pentru cuibărit.

Toate acestea se întâmplă fiindcă Delta Po se află pe ruta migratoare a speciilor de

păsări care trec prin Italia dinspre drumul lor din Nordul Europei spre Africa sau sudul

mediteranean.

Mâncarea şi Băutura în Bologna

Doar câteva oraşe în lume beneficiază de o asemenea moştenire a tradiţiei gurmande,

ca şi Bologna. Oricum, unul din cele trei epitete date Bologniei este „La grassa” (Grasa) ceea

ce reflectă pasiunea localnicilor pentru mâncare.

Aşa încât nu este suprinzător că cele mai faimoase feluri de mâncare cunoscute în

lume, provin din Bologna.

Cunoscutele tortelinii provin din această zonă, ca şi mortadella sau arhicunoscutul

Parmigiano Reggiano, unul din sortimentele de caşcaval cel mai cunoscut. Nu putem să nu

amintim aici şi Tigelle, crescentine, piandine.

Din categoria băturilor alcoolice putem menţiona: Lambrusco şi Colli Bolognesi dar

şi Albana, Pignoletto, Sauvignon, Pinot Bianco, Riesling – din categoria vinurilor albe – şi

Barbera, Merlot şi Cabernet Sauvignon – la categoria vinuri roşii.

FESTIVALURILE BOLOGNEZE

Dintre frumoasele festivaluri bologneze, putem menţiona Festivalul Pinului. Acesta

are loc în luna aprilie, în cadrul natural al

pădurii de pin şi vrea să promoveze

redescoperirea tradiţiilor vechi prin alimente

şi vin. De asemenea, tot în cadrul acestui

festival se pot vedea o multitudine de standuri

alimentare cu produse locale făcute din trufe,

se pot degusta vinuri, se pot vizita expoziţii.

Pentru iubitorii de animale vom găsi

concursuri destinate patrupedelor, şi nu în

ultimul rând se pot efectua plimbări lungi prin

natură, dar şi să ne bucurăm ochiul cu jocurile tradiţionale. Şi, de asemenea, se fac simulări de

65

LUCRARE DE LICENŢĂ

vânătoare de mistreţi cu arcul vechi, iar aceste simulari sunt deschise pentru adulţi şi copii în

condiţii de siguranţă deplină.

Porcolonga

Este un maraton gastronomic, cu biciclete şi cu bărci, în cadrul căruia se traversează

râul Po, cu două opriri pentru hidratare, şi bineinţeles cu orprir la ferme pentru a cumpăra şi

gust delicatese locale. Porcolonga se

organizează atât toamna cât şi primăvara şi

este destinat unui grup de 25 de persoane care,

cu bicicleta şi cu barca, cu ajutorul unor ghizi

profesionali, traversează regiunea de la Strada

Culatello di Zibello, lăsând la unul din cele

nouă sate incluse pe teritoriul Strada. Traseele

sunt de aproximativ 35-45 km. În fiecare din

opririle pe care fac participanţii fac o vizită la

un monument: Palatul Rock de Colorno

Fontanellato Castelul Roccabianca the Teatro

Verdi.. De asemenea, se vizitează beciurile de

condimente Culatello DOP şi de brânză Parmigiano Reggiano.

Concursul include, de asemenea, o secţiune de navigare pe Po, cu barca prin portul

de Polesine Parmense Sissa Torricella care (sau invers, în funcţie de traseu) cu bicicleta.

Există cel puţin două opriri la restaurante care fac parte din Culatello Road Zibello, unde se

vor degusta diferite feluri de mâncare tipice, salam, parmezan, deserturi şi vinuri.

Participanţii pot achiziţiona produse şi vinuri, iar organizarea livrării se face la sosire, pentru

a evita greutatea de pe bicicletă în timpul turneului acestor 25 de lacomi.

Festivalul Stridolo

Eveniment gastronomic ce are loc pe străzile vechiului oraş Galeata.

Stridolo este o plantă erbacee, care este recoltată din aprilie până în octombrie, la

marginile de culturi, păduri sau păşuni.

Stridolo îşi datorează denumirea sunetului pe care le produc, atunci cand frunzele

sunt plasate între buze. În bucătărie, utilizând smocuri apical, colectate înainte de apariţia

florilor, şi este foarte potrivit pentru supe, legume şi salate. În ziua festivalului străzile

oraşului prind viaţă cu standuri, în timp ce în Piazza Gramsci este înfiinţat un stand de

66

LUCRARE DE LICENŢĂ

produse alimentare, de către Pro Loco, cu mâncăruri condimentate cu stridoli, în special

tagliatelle şi tortellini.

4.3.CAPACITATEA DE CAZARE A ZONEI EMILIA-ROMAGNA

Capacitatea de cazare trebuie să ţină cont de capacitatea pe care o pot suporta plajele

şi staţiunile în sine. O dezvoltare intensivă nefiind benefică, întrucât poate duce la supra

aglomerarea zonei, ceea ce atrage după sine distrugeri. Chiar şi vizitarea intensivă poate aduce

anumite distrugeri zonei.

Ca şi zonă, Emilia Rogmana se poate lăuda cu multitudinea capacităţilor de cazare

existente pe teritoriul său, acest aspect fiind reliefat în tabelul de mai jos.

Tabel 4.1 – Capacitatea de cazare a Emilia-Romagna.

Provincia

Capacitatea de cazareCapacitatea de cazare cu mic dejun inclus

Unităţi de cazare Paturi Camere

Unităţi de cazare Paturi Camere

BOLOGNA 352 24615 12989 12691 613 7729

FERRARA 109 6841 3193 3195 212 26621

FORLI-CESNA 603 44403 19373 20021 451 24584

MODENA 251 13071 7001 7013 320 7711

PARMA 269 13157 7680 7472 308 6414

PIACENZA 98 3732 2012 1853 146 3999

RAVENNA 562 40332 20541 21028 907 35346

REGGIO-EMILIA 137 6526 3387 3431 207 4019

RIMINI 2307 143261 76958 80527 258 19501

EMILIA-ROMAGNA 4688 295938 153134 157231 3422 135924

ITALIA 34058

241278

6 1058910 1048694

9699

1 2342795

(Sursa:traducere şi prelucrare http://www.rer.camcom.it/studi-ricerche/banca-dati/turismo)

67

LUCRARE DE LICENŢĂ

Aşa cum se observă şi mai sus, regiunea Emilia Romagna deţine un procent de

13.76% din totalul capacităţilor de cazare din Italia, ceea ce o situează în zona de frunte a

capacităţilor de cazare oferite turiştilor cu un număr de 4688 unităţi de cazare

4.4.EVOLUŢIA CIRCULAŢIEI TURISTICE ZONEI EMILIA-ROMAGNA ŞI BOLOGNA

Evoluţia circulaţiei turistice în zonă şi în Bolognia v-a fi prezentată în cele ce

urmează, pe o perioadă comparativă de 3 ani, cu referire la perioada supusă analizei.

Tabel 4.2 Datele privitoare la cazări în Bologna

2008 2007 2006

Hoteluri 24411 24124 22982

Alte forme de cazare 52100 53200 53200

(Sursa: http://www.provincia.bologna.it)

Aşa cum se observă ponderea hotelurilor în opţiunile turiştilor cu privire la locul de

cazare, s-a menţinut la un nivel relativ constant, însă se observă o scădere la nivelul anului

2007, urmată de o uşoară creştere în anul următor.

Hoteluri Alte forme de cazare0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

24411

52100

24124

53200

22982

53200

Numărul paturilor în structuri de cazare

200820072006

Figura 4.1 – Numărul paturilor pe structuri de cazare

Aşa cum se poate observa şi din figura de mai sus, numărul paturilor pe structurile de

cazare a păstrat valori relativ apropiate în cei trei ani suspuşi analizei. Astfel la nivelul anului

2008 se poate observa că hotelierii au optat pentru păstrarea unui număr aproape egal în

perioada de timp analizată. Această constanţă se poate pune şi pe seama crizei economice care

68

LUCRARE DE LICENŢĂ

şi-a făcut apariţia, şi care i-a determinat probabil pe hotelieri să nu mai măreasca capacitatea

de cazare, fiind evident că anii care vor urma vor aduce cu ei o scădere în ceea ce priveşte

numărul turiştilor cazaţi în aceste structuri. Acelaşi aspect se poate sesiza şi în cazul celorlalte

forme de cazare a turiştilor, însă în sens invers. Anul 2006 şi 2007 fiind la egalitate,

înregistrându-se o uşoară scădere la nivelul anului 2008. Acest trend s-a dezvoltat şi datorită

faptului că pe fondul aceleiaşi crize economice, atenţia turiştilor se îndreaptă înspre structurile

de cazare mai ieftine.

Tabel 4.3.Ponderea numărului de paturi pe structuri de cazare

2008 2007 2006

Hoteluri 31,90% 31,2% 30%

Alte forme de cazare 68,10% 68,8% 69,8%

(Sursa: http://www.provincia.bologna.it)

Cele prezentate mai sus, sunt reliefate în tabelul 4.5 şi din punct de vedere al ponderii

numărului de paturi în cadrul structurilor de cazare turistică, fiind şi mai evidentă constanţa pe

care au păstrat-o hotelierii.

Tabel 4.4. Totalul locurilor de cazare în structurile hoteliere

Număr locuri în funcţie de tipul structuriiANII

2008 2007 2006

1 stea 1444 1591 1658

2 stele 2025 2335 2284

3 stele 9737 9643 9766

4 stele 10511 9853 8572

5 stele 304 232 232

(Sursa: prelucrare după http://www.provincia.bologna.it)

Se observă o scădere a capacităţilor de cazare din categoria structurilor hotelurilor de

o stea, care au ajuns de la un număr de 1658 la nivelul anului 2006, la doar 1444 în anul 2008,

însă în contrapartidă structurile de cazare din categoria 4 stele au cunoscut un reviriment

considerabil ajungând de la un număr de 8572 la nivelul anului 2006, la un număr total de

69

LUCRARE DE LICENŢĂ

10511 în anul 2008, înregistrând o creştere de 1393 unităţi, ceea ce corespunde şi perioadei de

boom economic al Europei. În figura de mai jos se poate observa cu mai multă uşurinţă

această dinamică a dezvoltării unităţilor hoteliere.

Rezidenţe turistice

1 stea 2 stele 3 stele 4 stele 5 stele0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

390 14

44 2025

9737 10

511

304

470 15

91 2335

9643

9853

232

470 16

58 2284

9766

8572

232

Totalul locurilor de cazare în structurile hoteliere pe tipuri de cat-egorii

200820072006

Figura 4.2 Totalul locurilor de cazare în structurile hoteliere pe tipuri de categorii

La nivelul celor trei ani analizaţi se constată o păstrare a numărului total de locuri din

structurile de primire turistică, pe tipuri de categorii, diferenţele dintre ani fiind aproape

insignifiante sau, uneori, chiar egale. Pe ansamblu se poate vedea o scădere la nivelul anului

2008, pe toate categoriile de ofertare.

Totuşi, se observă o creştere a cazărilor în zona hotelurilor din cadrul categorie de 3

stele şi 4 stele, în detrimentul celor de 5 stele dar şi al celor din categoriile o stea şi 2 stele.

Tabel 4.5 – Ponderea categoriilor hoteliere

ANII 2008 2007 2006

1 stea 5,90 6,6 7,2

2 stele 8,30 9,7 9,9

3 stele 39,90 40 42,5

4 stele 43,10 40,8 37,3

5 stele 1,20 1 1

(Sursa: http://www.provincia.bologna.it)

70

LUCRARE DE LICENŢĂ

4.5.CAPACITATEA DE CAZARE A BOLOGNIEI

Capacitatea turistică a Bologniei va fi redată în cele ce urmează, astfel vom putea

observa dinamica din punct de vedere turistic a zonei supusă analizei.

Tabel 4.6 – Capacitatea de cazare – Structuri hoteliere de cazare, pe categorii

Anul 2007

Stele 5 4 3 2 1 Reşedinţe Total

Unităţi 1 27 38 10 12 1 89

Paturi 232 5495 3014 442 512 310 10005

Camere 127 2876 1619 212 264 241 5339

Balneo 127 2881 1618 198 205 241 5270

Anul 2008

Stele 5 4 3 2 1 Reşedinţe Total

Unităţi 2 30 43 9 12 2 98

Paturi 304 6136 3718 414 531 434 11537

Camere 167 3213 1949 204 271 312 6116

Balneo 173 3272 2072 197 229 312 6255

Anul 2009

Stele 5 4 3 2 1 Reşedinţe Total

Unităţi 2 30 41 11 10 2 96

Paturi 298 6154 3510 452 446 433 11293

Camere 167 3238 1869 228 228 312 6042

Balneo 186 3332 1897 223 202 315 6155

(Sursa: http://www.provincia.bologna.itşi http://www.fhr.fr/ro)

Aşa cum se poate observa şi din tabelul de mai sus capacitatea de cazare a Bologniei

în anii supuşi analizei, nu au avut o dinamică foarte activă, totuşi cel mai fructuos an rămâne

anul 2008, aproape pentru toate categoriile. Totuşi cel mai bine cotate au fost hotelurile de 5

şi de 3 stele. Toate acestea se pot observa cu mai multă uşurinţă în cadrul figurii de mai jos.

71

LUCRARE DE LICENŢĂ

Unităţi Paturi Camere Balneo0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

89

10005

5339 5270

98

11537

6116 6255

96

11293

6042 6155

Capacitatea de cazare – Structuri hoteliere de cazare, pe categorii-2007-2009

2007 2008 2009

Figura 4.3 - Structurile hoteliere de cazare pe categorii

În ceea ce priveşte structura capacităţilor de cazare pe categorii, se poate observa o

uşoară scădere a numărului de unităţi ce activează în turism, ceea ce a atras după sine, evident

şi o scădere a numărului de paturi şi a celorlalţi indicatori legaţi de numărul unităţilor de

cazare, întrucât în funcţie de numărul de unităţi ce activează se stabilesc şi numărul maxim al

cazărilor.

Tabel 4.7 –Structuri de primire extra hoteliere pe tipologii 2007-2009

2007

Campinguri şi sate turisti

ce

Case de

vacanţă şi

hanuri

Agroturism

Pensiuni pentru tineret

Case de concediu

Bed/breakfast

Ap.pt.uz

turisticTotal

Unităţi 1 77 3 2 5 193 0 281

Paturi 600 785 34 118 204 656 0 2397

Camere 0 429 21 35 137 347 0 969

Balneo 0 346 18 21 90 259 0 734

72

LUCRARE DE LICENŢĂ

2008

Campinguri şi sate turisti

ce

Case de

vacanţă şi

hanuri

Agroturism

Pensiuni pentru tineret

Case de concediu

Bed / breakfast

Ap.pt.uz

turisticTotal

Unităţi 1 85 2 2 25 241 59 415

Paturi 692 689 22 118 1184 853 183 3741

Camere 0 337 15 32 805 442 62 1693

Balneo 0 286 7 13 745 340 68 1459

2009

Cam-pin-

guri şi sate

turistice

Case de

vacanţă şi

hanuri

Agro-turism

Pensiuni pentru tineret

Case de concediu

Bed&break

fast

Ap.pt.uz

turisticTotal

Unităţi 1 106 4 2 23 213 80 429

Paturi 736 800 44 105 1145 755 266 3851

Camere 208 383 33 34 762 395 90 1905

Balneo 116 316 7 14 681 351 95 1580

(Sursa: http://www.provincia.bologna.it)

Aşa cum era de aşteptat, în acest segment se înregistrează creşteri la nivelul anului

2009, creştere urmate de o perioadă precedentă de scăderi. Acest fapt este posibil tocmai

datorită crizei mondiale, care se răsfrânge şi asupra sectorului turismului, turiştii căutând în

prezent să reducă cât de mult cheltuielile în ce priveşte cazarea, astfel o mare masă s-a

reorientat spre turismul oferit de capacităţile mici de cazare, hanuri, campinguri, ş.a., care nu

oferă un comfort deosebit dar are un minim necesar pentru a dormi şi a mânca.

Oricum este evidentă opţiunea turiştilor crescută pentru varianta Bed&Breakfast,

variantă care, până la urmă oferă o libertate mai mare de mişcare a turistului, iar pe de altă

parte îi oferă posibilitatea de a gusta din stilul tradiţional gastronomic al zonei respective.

Aşadar, ceea ce pare un dezavantaj iniţial, poate lua forma unui avantaj în ceea ce

priveşte îmbogăţirea cunoştinţelor culturale şi gastronomice ale turistului.

73

LUCRARE DE LICENŢĂ

Unităţi Paturi Camere Balneo0

5001000150020002500300035004000

281

2397

969734

415

3741

16931459

429

3851

19051580

Capacitatea de cazare – Structuri de primire pe tipologii 2007-2009

2007 2008 2009

Figura 4.4 - Capacitatea de cazare – Numărul structurilor de primire pe tipologii

Pentru o abordare mai uşor de vizualizat, aceste mişcări turistice, pe parcursul

perioadei analizate au fost transpuse în figurile de mai jos, unde se şi poate remarca, cu

uşurinţă, faptul că Bolognia este mai des vizitată de turiştii italieni decât de cei străini, ceea ce

denotă că totuşi această superbă regiune nu beneficiază încă de o suficientă promovare la

nivel internaţional, chiar dacă uneori o promovare intensivă nu este foarte benefică.

Totuşi, cred că zona ar merita mai mult promovată, cu grija de a nu intensifica foarte

mult mişcarea turistică, ceea ce nu este foarte greu de realizat dacă se face, la nivelul

autorităţilor, un program clar de vizitare, cu perioade de repaus pentru întreţinerea căilor de

acces, care suportă cea mai mare modificare în timp, şi a edificiilor în sine.

74

LUCRARE DE LICENŢĂ

Sosiri italieni

Sosiri străini

Sosiri italieni

Sosiri străini

Sosiri italieni

Sosiri străini

2007 2008 2009

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000 504176

316587

514370

319118

522680

334695

473671

287079

481778

291572

484069

301826

30505 29506 32592 27546 38611 32869

Sosirile turiştilor 2007-2009

Mişcările turistice în total capacităţi de cazare Mişcările turistice în hoteluriMişcări turistice în alte structuri de cazare

Figura 4.5 - Sosiri ale turiştilor în perioada 2007-2009

Din figura de mai sus se poate observa că italienii au fost cei care au vizitat cel mai

mult această regiunii, străinii fiind mai puţin interesaţi, probabil şi fiindcă nu cunosc ce

frumuseţi ascunde această parte a Italiei, principalul obiectiv vizitat fiind Roma urmată de

Veneţia. Însă, pe parcursul celor trei ani supuşi analizării, se observă că interesul turiştilor s-a

manifestat în mod constant atât în ce-i priveşte pe turiştii italieni cât şi pe cei proveniţi din din

alte ţări. În ceea ce priveşte partea de emiţător de turism al regiunii este evident faptul că

turiştii italieni au plecat mult mai mult decât rezidenţii străini ai acestei ţări, aşa cum cu

uşurinţă se poate observa în figura de mai jos.

75

LUCRARE DE LICENŢĂ

Plecări italieni

Plecări străini

Plecări italieni

Plecări străini

Plecări italieni

Plecări străini

2007 2008 2009

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1013073

693663

1028637

702580

1002933

720451

889802

620477

907846

633414

877354

641066

12327173186

12079169166

12557979385

Plecări ale turiştilor 2007-2009

Mişcările turistice în total capacităţi de cazare Mişcările turistice în hoteluri

Mişcări turistice în alte structuri de cazare

Figura 4.6 - Plecări ale turiştilor în perioada 2007-2009

Aşa cum se observă şi în figura de mai sus, turismul emiţător al zonei este destul de

puternic dezvoltat, situându-se la un nivel mediu faţă de totalul Italiei. Totuşi, aşa cum a

rezultat pe întreg parcursul acestei analize, se constată o uşoară scădere a indicatorilor,

începând cu anul 2007, deoarece criza economică mondială a început să afecteze şi acest

sector.

Astfel dacă la nivelul anului 2007 totalul mişcărilor turistice în capacităţile de cazare

se găsea la un număr de 1013073, la nivelul anului 2009 acesta se situează doar la nivelul de

1002933. De aici putem trage concluzia că populaţia a încetat să mai plece atât de mult ca în

anii precedenţi, motivul fiind mai mult decât evident, de natură financiară.

Această situaţie persistă atât la nivelul cetăţenilor italieni, cât şi la nivelul turiştilor

proveniţi din alte regiuni sau ţări ale Europei, dar şi de pe întreg mapamondul.

76

LUCRARE DE LICENŢĂ

2007 2008 20090

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

18000001706736 1731217 1723384

1510279 1541260 1518420

196457 189957 204964

Sosiri le turiştilor 2007-2009

Mişcările turistice în total capacităţi de cazareMişcările turistice în hoteluriMişcări turistice în alte struc-turi de cazare

Figura 4.7 - Sosiri ale turiştilor – total

Aşa cum se observă în figura 4.7, numărul total al turiştilor sosiţi în structurile de

cazare turistică a cunoscut o evoluţie, ce-i drept nu majoră, pe parcursul perioadei supuse

analizei.

Astfel, dacă la nivelul anului 2007 acest indicator prezenta o cifră de 1706736 turişti,

la nivelul anului 2009 acesta se situa la o cifră de 1723384 turişti sosiţi.

2007 2008 20090

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000 1706736 1731217 1723384

1510279 1541260 1518420

196457 189957 204964

Înnoptări ale turiştilor în perioada 2007-2009

Mişcările turistice în total capac-ităţi de cazareMişcările turistice în hoteluriMişcări turistice în alte structuri de cazare

Figura 4.8 - Înnoptări ale turiştilor – total

77

LUCRARE DE LICENŢĂ

De pe structura figurilor anterioare, se observă cu uşurinţă că atât sosirile, cât şi

plecările turiştilor au avut valori relativ constante, în cei trei ani analizaţi. O creştere mai

accentuată a cunoscut-o însă sectorul altor forme de cazare, care a devenit mai interesant

pentru turistul afectat de criza economică.

Tabel 4.8 - Mişcările turistice în unităţile de cazare pe categorii

Mişcările turistice în unităţile de cazare pe categorii

HOTELURI- anul 2007

   

4 stele+

rezidenţe

3

stele

2

stele

1

stea Total

Italien

i Sosiri 236412 187640 16902

3271

7 473671

  Înnoptări 461822 333310 33797

6087

3 559802

Străini Sosiri 164094 103641 8412

1093

2 287079

  Înnoptări 349018 230477 17572

2341

0 620477

Total Sosiri 400506 291281 25314

4364

9 760750

  Înnoptări 810840 563787 51369

8428

3 1510279

Mişcările turistice în unităţile de cazare pe categorii

HOTELURI- anul 2008

   

4 stele+

rezidenţe

3

stele

2

stele

1

stea Total

Italien

i Sosiri 249280 185380 17499

2961

9 481778

  Înnoptări 478914 335392 37346

5619

4 907846

Străini Sosiri 168697 102829 9393

1065

3 291572

78

LUCRARE DE LICENŢĂ

  Înnoptări 363138 228197 19973

2210

8 633414

Total Sosiri 417977 288209 26892

4027

2 773350

  Înnoptări 842052 583589 57319

7830

0 1541260

Mişcările turistice în unităţile de cazare pe categorii

HOTELURI- anul 2009

   

4 stele+

rezidenţe 3 stele

2

stele 1 stea Total

Italien

i Sosiri 249594 192775 20572

2112

8 484069

  Înnoptări 466427 330132 41681

3911

4 877354

Străini Sosiri 174754 109321 9752 7999 301826

  Înnoptări 370793 233965 20011

1329

7 641066

Total Sosiri 424348 302096 30324

2912

7 785895

  Înnoptări 837220 584097 61692

5541

1 1518420

(Sursa: http://www.provincia.bologna.it)

Pentru o mai bună observare a mişcării turistice, mai jos, se poate observa în figurile

4.9 şi 4.10, totalul turiştilor sosiţi şi înnoptările din structurile de cazare, la capitolul Hoteluri,

de toate categoriile.

79

LUCRARE DE LICENŢĂ

2007 2008 2009745000750000755000760000765000770000775000780000785000790000

760750

773350

785895

Mişcările ale turiştilor - sosiri

Figura 4.9 – Sosiri ale turiştilor, în hoteluri, perioada 2007-2009

Astfel, în ceea ce priveşte sosirile turiştilor în perioada analizată, în structurile de

primire turişti, la nivelul tuturor categoriilor de hoteluri, se constată o creştere începând cu

anul 2007, relativ constantă, până la nivelul anului 2009, când totalul turiştilor sosiţi atinge

valoarea de 785895 turişti.

2007 2008 20091490000

1500000

1510000

1520000

1530000

1540000

1550000

1510279

1541260

1518420

Mişcări ale turiştilor - înnoptări

Figura 4.10 – Înnoptările ale turiştilor, perioada 2007-2009

În ceea ce priveşte înnoptările, indicatorul cunoaşte o variaţie relativ mare. Astfel,

dacă în anul 2007 numărul înnoptărilor era de 1510279, în anul 2008 cunoaşte o creştere

semnificativă, atingând valoarea de 1541260, urmată apoi de o scădere la nivelul anului 2009,

când atinge valoarea de numai 1518420, valoare aproape similară cu cea a anului 2008.

În ceea ce priveşte acelaşi indicator dar la nivelul celorlate forme de cazare, situaţia

se poate observa cu uşurinţă în figura 4.11, unde dinamica acestui factor este mai bine

reliefată.

80

LUCRARE DE LICENŢĂ

Tabel 4.9 –Evoluţia mişcării turistice la nivelul celorlate structuri de cazare, în afara

hotelurilor

Campinguri Agroturism şi Hosteluri

Case de concediu

Case de vacanţă

şi hanuri

Bed / breakfast

Apartamente

turistice

Total

Mişcările turistice în alte structuri de cazare decât hoteluri- anul 2007

Italieni Sosiri 17622 7368 271 5244 0 30505

  Înnoptări 46153 51669 14771 10678 0 123271

Străini Sosiri 25838 1872 9 1789 0 29508

  Înnoptări 55336 12928 411 4511 0 73186

Total Sosiri 43460 9240 280 7033 0 60013

  Înnoptări 101489 64597 15182 15189 0 196457

Mişcările turistice în alte structuri de cazare decât hoteluri- anul 2008

Italieni Sosiri 18624 7634 356 5549 429 32592

  Înnoptări 48193 39429 18240 12160 2769 120791

Străini Sosiri 23410 2098 10 1678 350 27546

  Înnoptări 51359 10754 313 4715 2025 69166

Total Sosiri 42034 9732 366 7227 779 60138

  Înnoptări 99552 50183 18553 16875 4794 189957

Mişcările turistice în alte structuri de cazare decât hoteluri- anul 2009

Italieni Sosiri 22036 8419 290 6770 1098 38611

  Înnoptări 53352 39276 13814 14236 4901 125579

Străini Sosiri 27319 2355 0 2610 858 32869

  Înnoptări 55497 14224 31 6505 3128 79385

Total Sosiri 49355 10774 290 9380 1681 71480

  Înnoptări 108849 53500 13845 20741 8029 204964

(Sursa: http://www.provincia.bologna.it)

Se observă că atât totalul sosirilor, cât şi al înnoptărilor, în cadrul celorlalte forme de

cazare au păstrat un trend uşor ascendent faţă de trendul oferit de hotelăria clasică. Acest

aspect este mai uşor de vizualizat în figura de mai jos.

81

LUCRARE DE LICENŢĂ

2007 2008 20090

50000

100000

150000

200000

250000

60013 6013871480

196457 189957204964

Mişcările turistice pe alte forme de cazare

Sosiri Înnoptări

Figura 4.11 – Mişcările turistice, în cadrul altor forme de cazare, în perioada 2007-2009

De altfel, aşa cum s-a putut observa pe parcursul întregii analize, turiştii italieni au

fost cei care au înnoptat într-un număr mai mare, însă şi sosirile turiştilor străinilor, pe

anumite segmente ale structurilor de cazare au cunoscut valori uşor mai ridicate.

De altfel, în cadrul Anexei nr.3 se pot observa mişcările turistice ale italienilor în

funcţie de regiunea de provenienţă, Emilia Romagna cu Bologna situându-se pe un frumos loc

4 în ceea ce priveşte atât sosirile cîât şi plecările, menţinând astfel un oarecare echilibru.

De altfel, în Anexa nr.5 se poate observa mişcarea turistică a străinilor, pe categorii

de provenienţă, aportul cel mai mare pe care l-a primit regiunea fiind tot din comunitatea

europeană. Astfel la nivelul anului 2008 cei mai mulţi turişti au provenit din Danemarca, însă

în 2009 cei mai mulţi vizitatori au provenit din Canada.

Tabel 4.10.- Mişcarea turistică anuală în structurile de cazare hoteliere şi extrahoteliere,

Hoteluri Alte structuri TotalVariaţia faţă

de anul precedent

2007

Sosiri 760.750 60.013 820.763 3,18%

Înnoptări 1.510.279 196.457 1.706.736 -1,04%

82

LUCRARE DE LICENŢĂ

Hoteluri Alte structuri TotalVariaţia faţă

de anul precedent

2008

Sosiri 773.350 60.138 833.488 1,55%

Înnoptări 1.541.260 189.957 1.731.217 1,43%

2009

Sosiri 785.895 71.480 857.375 2,87%

Înnoptări 1.518.420 204.964 1.723.384 -0,45%

(Sursa: http://www.provincia.bologna.it)

Ca urmare a lucrării prezentate, se poate afirmă că deşi regiunea Emilia Romagna

este foarte bine dezvoltată din punct de vedere al tuturor reperelor necesare derulării unui

turism la nivel înalt, totuşi are anumite lacune în ceea ce priveşte promovarea turistică a zonei.

Dovada celor afirmate mai sus, stă şi analiza indicatorilor turistici care ne arată că regiunea

este în poziţie mai mult de emiţători de turişti, decât de a primi vizitatori.

CAPITOLUL 5

CONCLUZII şi PROPUNERI

83

LUCRARE DE LICENŢĂ

Italia este una din puţinele ţări europene unde se regăsesc aproape toate formele

posibile de turism: ţara se mândreşte cu numeroase monumente aflate în patrimoniul cultural

al umanităţii, are mii de kilometri de litoral, munţi impresionanţi, unde se pot practica în voie

sporturile de iarnă, staţiuni balneoclimaterice, şi, în general vorbind, cam tot ce-i trebuie

pentru a atrage în fiecare an zeci de milioane de turişti străini. Pentru 2007, estimările

Autorităţii Italiene pentru Turism prevăd sosirea a peste 40 de milioane de turişti străini care

vor aduna peste 100 de milioane de nopţi de cazare în hotelurile, vilele şi pensiunile italiene.

Dată fiind extraordinara densitate a monumentelor istorice şi a colecţiilor faimoase

de artă din Peninsula Italică, reflectată şi prin existenţa a 41 de situri incluse pe lista

UNESCO, nu este de mirare că turismul cultural se bate de la egal la egal cu sejururile

estivale în privinţa numărului de turişti străini. Acest fapt, coroborat cu existenţa unor

faimoase staţiuni montane atât în Dolomiţi, cât şi în Alpi, face ca Italia să fie o destinaţie

frecventată de vizitatorii străini pe tot parcursul anului, şi ca veniturile generate din turism să

nu se subţieze foarte mult nici măcar toamna sau primăvara.

Pe fondul celor afirmate mai sus, şi în urma observării dinamicii mişcărilor turistice,

atât din punct de vedere al intrărilor de turşti cât şi cel al ieşirilor de turişti, se observă cu

uşurinţă faptul că regiunea EMILIA ROMAGNA cu oraşul Bologna sunt mai puţin cunoscute

turiştilor din exterior, probabil şi datorită faptului că cele mai cunoscute obiective turistice

sunt situate în sudul Italiei, şi ele captează atenţia turiştilor mai mult decât nordul.

În concluzie, cred că ar fi potrivită o mai bună promovare pe toate canalele de

publicitate de care dispune Italia, pentru ca zona să fie mult mai bine valorificată, mai ales că

dispune de o multitudine de parcuri-rezervaţii şi opţiunile turiştilor pentru petrecerea timpului

liber sunt foarte multe, atât pentru interiorul oraşului, dar mai ales pentru exteriorul acestuia,

fiind o adevărată oază verde.

De asemenea, factorii de răspundere pe domeniul turismului din Bologna, ar putea

apela la societăţile de turism, pentru o mai bună promovare în exterior, în ideea de a aduce o

infuzie de turişti străini, care îşi vor aduce aportul la constituirea Produsului Intern Brut al

Italiei, prin infuzia cheltuielilor generate cu ocazia circuitelor sau sejururilor turistice.

Cred de asemenea că ar fi, benefică pentru turismul din Bolognia o promovare mai

puternică şi a turismului de afaceri, segment care nu este chiar foarte bine reprezentat.

Pe de altă parte, ar putea să arunce o privire şi în sectorul întreprinderilor mici cum

sunt cele care produc produse de artizanat, care pot contribui la veniturile aduse din turism. Şi

84

LUCRARE DE LICENŢĂ

spun aceasta întrucât în ultimii ani, zona este pătrunsă de grupări de firme mici care au înflorit

în pieţele extrem de specializate. Acest lucru se întâmplă din cauza ca saturaţiei pieţelor de

masă pentru bunuri relativ standard, acest lucru acordă consumatorului posibilitatea de a

prefera o mai mare varietate şi calitate. Această schimbare ce priveşte cererea împreună cu

schimbarea tehnologică – instrumente flexibile şi computerizare – a făcut posibil ca firmele

mici, orientate spre munca manuală, cu angajaţi care au abilităţi deosebite, să depăşească

firmele mari, care au însă afaceri mult mai puţin flexibile.

O strategie iniţială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de

publicitate, prin intermediul unei pagini web, prin crearea unei baze de date conţinând agenţii

de turism din zona Emilia-Romagna şi Bologna şi prin furnizarea continuă de informaţii –

calendar al evenimentelor, actualizarea produselor şi alte activităţi similare, plasarea

reclamelor în publicaţiile de turism naţionale şi regionale şi participarea la târgurile de turism

din România.

Există câteva segmente de piaţă care merită o atenţie specială:

• Turismul de afaceri

Datele actuale menţionează turismul de afaceri ca un posibil segment de marketing

de explorat pe termen lung. Multe din unităţile de cazare din Bologna dispun de săli de

conferinţe dotate cu facilităţi corespunzătoare pentru întâlniri şi convenţii de afaceri,

simpozioane, reuniuni, sesiuni ştiinţifice şi pentru turism (confort, mediu, instalaţii de

comunicare şi proiecţie etc.).

• Turismul cultural şi ecoturismul

Studiile internaţionale arată că ecoturismul şi turismul cultural reprezintă nişe de

piaţă în creştere, iar Bologna cu proximităţile sale are un potenţial ridicat şi este bine

poziţionat, astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse şi oportunităţi.

• Mini-vacanţe şi turişti de week-end

Ca urmare a unui studiu sociologic, s-a ajuns la concluzia că motivele principale

pentru care oamenii au vizitat zona ca turişti sunt următoarele: 1) vizitarea obiectivelor

istorice, culturale şi naturale; 2) petrecerea mini-vacanţelor şi concediilor; 3) petrecerea week-

end-ului.

Combinaţia de turişti de mini-vacanţe şi de week-end sugerează că ar trebui acordată

o atenţie specială acestui segment de piaţă, printr-o publicitate regională şi prin campanii de

informare.

85

LUCRARE DE LICENŢĂ

În actualele condiţii economico-sociale ale ţării, cu o majoritate a populaţiei aflată

sub standardul minim al posibilităţilor de practicare a unui turism decent (500 USD venit net

lunar/persoană), turismul de scurtă durată din zonele periurbane (îndeosebi ale aşezărilor

urbane mari, cu cerere turistică importantă) oferă posibilităţi largi de practicare unui mare

număr de persoane. Ca urmare, el devine o veritabilă linie de start a turismului de perspectivă.

• Turiştii străini

Datele actuale arată că o parte importantă din turişti vin din alte ţări, majoritatea

dintre aceştia provenind dintr-un număr relativ mic de ţări. Unii turişti străini tind să stea

pentru perioade mai lungi de timp, unii folosesc zona ca destinaţie primară pentru şederi mai

lungi.

O tendinţă care se remarcă în ultimii ani este dezvoltarea aşa-numitului med-turism.

Crearea şi punerea la dispoziţia turiştilor şi a factorilor interesaţi a unei baze de

date completă şi operativă, privind oferta turistică din Bologna şi proximităţi:

• baza turistică:

- locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);

- restaurante, cluburi, puncte de agrement;

- agenţii de turism şi rent-a-car;

• puncte de atracţie turistică (muzee, monumente, biserici şi alte atracţii cultural-

istorice) ce să fie incluse în diverse tururi ale oraşului, personalizate după tipurile turiştilor;

• modalităţi de petrecere a timpului liber (agrement);

• trasee şi obiective turistice periurbane, căi de acces;

• servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;

• monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul

turistic, cererea turistică, factorii motivaţionali etc.:

• numărul de turişti italieni şi străini, ponderea cererii interne şi externe în totalul

cererii turistice anuale;

• indicele modificării în timp a cererii turistice interne şi externe;

• repartiţia pe zone de provenienţă (ţări) a cererii turistice externe şi provenienţa

regională a cererii turistice interne;

• gradul de ocupare al potenţialului de cazare;

• distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare;

• structura cererii turistice pe mijloace de transport folosite;

• durata medie a sejurului;

86

LUCRARE DE LICENŢĂ

• sezonalitatea cererii turistice;

• încasarea medie turistică pe cap de locuitor ş.a.;

Se va urmări armonizarea sistemului de indicatori statistici folosit cu cel agreat de

Organizaţia Mondială a Turismului, fapt care va avea ca şi rezultat o identificare a

cauzelor/respectiv a efectelor ce influenţează/decurg din manifestarea fenomenului turistic.

Prin transparenţa pe care Oficiul de turism o va manifesta atât faţă de agenţii

economici, cât şi faţă de administraţia publică, prin informarea asupra rezultatelor analizei

sistemului de statistici turistice, se vor putea lua acele măsuri necesare creşterii eficienţei

economice.

Această bază de date va putea fi accesată şi prin intermediul unor puncte de

informare turistică plasate în aeroport şi gară – acestea putând lua forma unor puncte fizice cu

persoană care oferă informaţii, precum şi a unor centre electronice de informare.

Alte acţiuni de marketing turistic:

Promovare:

• cooperarea cu ministerul de resort pentru promovarea Bologniei la târguri de

turism naţionale şi internaţionale;

• organizarea în colaborare cu oficiile de turism din Italia a unor misiuni de vânzări

în alte oraşe care pot furniza turişti;

• organizarea unor excursii de familiarizare pentru presa de turism şi publicaţiile

liniilor aeriene (caravana media);

• proiectarea şi construirea unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri;

Publicitate:

• stabilirea unui set iniţial de criterii pentru amplasarea anunţurilor publicitare în

diferite medii de comunicare;

• clasificarea priorităţii obiectivelor în funcţie de audienţă, accesibilitate şi cost;

• crearea criteriilor de măsurare a impactului publicităţii;

• producţia unui spot video de 10 minute care să fie folosit în autocarele de turişti

pentru a familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinaţie şi în alte scopuri

promoţionale, la târguri etc.;

Relaţii publice şi relaţii cu presa, pentru asigurarea unui nivel maxim de expunere

pentru Bologna şi pentru avantajele sale turistice:

• dezvoltarea unor relaţii cu scriitorii de jurnale de călătorie din Italia şi încurajarea

scrierii unor prezentări turistice de calitate despre această zonă;

87

LUCRARE DE LICENŢĂ

• dezvoltarea de relaţii cu liniile aeriene italiene sau străine care deservesc ţara şi

promovarea prezentărilor turistice de calitate despre Bologna;

Cercetări de marketing turistic – studii şi analize periodice privind conjunctura

pieţei locale, interne şi externe a serviciilor de turism, în vederea luării deciziilor strategice şi

stabilirii impactului eforturilor de marketing;

Analiza pieţei, proiectarea şi implementarea de baze de date în turism:

• crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi persoanele care au nevoie

de informaţii turistice;

• elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi

atragerea participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-

ului din partea turiştilor;

• analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor;

• prognoze, strategii şi politici de marketing pentru servicii de turism;

• consultanţă pe probleme de turism pentru agenţii economici;

• cercetări aplicative pentru dezvoltarea turismului pe plan local şi zonal, dezvoltarea

şi diversificarea ofertei turistice, modernizarea şi dezvoltarea turismului;

• proiecte de valorificare a potenţialului turistic în teritoriul adiacent Bologniei şi de

dezvoltare turistică a zonelor, staţiunilor şi localităţilor turistice;

• proiecte de amenajare şi echipare turistică regională (în colaborare cu alte instituţii

din ţară sau străinătate);

• studii de oportunitate şi fezabilitate pentru realizarea şi modificarea de structuri

turistice, constituirea de societăţi mixte, divizări de societăţi comerciale.

• contribuirea la creşterea calităţii produselor turistice, urmărirea activităţii turistice,

în aşa fel încât agenţii economici cu activitate în domeniul turismului să aibă acces la

resursele turistice, cu respectarea normelor de punere în valoare şi protejare a acestora;

• trecerea în revistă a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante,

capacităţi de alimentaţie publică şi alte servicii de turism, precum şi a criteriilor UNESCO de

recuperare a “structurilor cu semnificaţie istorică” şi analizarea potenţialului de aplicare a

acestora

• explorarea posibilităţilor de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele culturale

de pe teritoriul Bologniei;

• promovarea programelor de reamenajare, reparare, curăţire şi înfrumuseţare a

comunităţii în zonele de dezvoltare economică cu un aflux mare de vizitatori;

88

LUCRARE DE LICENŢĂ

• investiţii de capital pentru acoperirea necesităţii de a îmbunătăţi infrastructura

drumurilor de acces către obiectivele turistice;

• program de îmbunătăţire a semnalizării rutiere în vederea direcţionării turiştilor

către atracţiile turistice locale, precum şi semnalizare către posibile unităţi hoteliere;

Internet (e-marketing)

Este o metodă care va creşte cu siguranţă în viitorul apropiat, odată cu raspândirea

internetului. Promovarea se face fie prin site-uri proprii fie prin diferite portaluri turistice,

dotate eventual cu sistem de rezervare online.

Turismul din Italia în general şi din regiunea Emilia-Romagna în particular, este

prezent pe pieţele externe (dintre ele se detaşează decisiv, în mod firesc, cea din Bolognia) în

mod deosebit prin 3 componente:

turismul activ (vânatoare, pescuit, schi, drumeţii),

turismul de patrimoniu (biserici, castele, cetăţi, locuri de pelerinaj, etc.)

turismul balnear.

Aceste forme de turism sunt conforme cu potenţialul turistic şi oferta turistică a

zonei. Acest lucru trebuie avut în vedere în derularea demersurilor pentru stabilirea mărcii

(branding). Forme de turism precum turismul de evenimente, festivaluri şi turismul rural

autentic pot fi şi ele dezvoltate mai bine decât în prezent.

Multi turişti apelează la turismul rural doar prin utilizarea capacităţilor de cazare

existente, fără să participe la activităţile şi programele specifice acestui tip de turism.

Faptul ca zona reprezintă un real potenţial pentru dezvoltarea a multor tipuri de

turism poate genera situaţii de capcană care trebuiesc evitate. Acestea se referă la unele

eventuale demersuri şi preocupări pentru dezvoltarea dezorganizată a diverselor tipuri de

turism şi managementul destinaţiilor, fapt care duce fără doar şi poate la fragmentarea

resurselor destinate domeniului şi la neclarităţi majore privitoare la brandul zonei, generând

astfel dificultăţi importante în activitatea de marketing şi promoţie.

Drept concluzie, putem trasa câteva linii majore care pot constitui elemente esenţiale

ale mărcii zonei, respectiv a strategiilor de promovare din viitor:

• Destinaţie relativ ieftină în comparaţie cu alte destinaţii ale Italiei

• Obiective naturale diversificate

• Ape calde cu multiple posibilităţi de utilizare

• Cultura şi istorie romană

• Ospitalitatea oamenilor

89

LUCRARE DE LICENŢĂ

• Curiozitate din punct de vedere etnic şi cultural

• Armonia om/peisaj/natură

În sensul celor de mai sus se poate recomanda luarea unor masuri, pe termen scurt,

din domeniul managementului destinaţiei şi al produsului, stimularea vânzarilor respectiv

promovarea produsului. Ele vizează îndeosebi diversificarea gamei de evenimente ce se

organizează în zonă (Festivalul Pinului, Porcolonga, Festivalul Stridolo, etc.), alocarea

unor fonduri de la bugetele locale pentru sprijinirea dezideratelor propuse (management

produs, managementul destinatiei-incluzând aici diversificarea programelor pentru petrecerea

timpului liber, divertisment şi agrement, promovare), respectiv crearea (relansarea, întărirea)

unei structuri comune de marketing şi promovare, finanţată de asemenea de la bugetele locale,

cu o autonomie ridicată faţă de structurile guvernamentale din acest domeniu.

BIBLIOGRAFIE

54. Camarda Adina - Economia turismului, Editura Omnia Uni S.A.S.T. Braşov, 2005

55. Cocean, P. Vlăsceanu, Gh Negoescu, B. - Geografia generală a turismului, Editura

Meteor Press, Bucureşti, 2003

90

LUCRARE DE LICENŢĂ

56. Cristureanu, C. Neacşu, N. Băltăreţu, A.- Turism internaţional (studii de caz), Neacşu,

N. Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002

57. Marin, I. Ielenicz, M. Marin, M. Tişcovschi, A - Europa, Editura Corint, Bucureşti,

2002

58. Matei, H. Neguţ, S Nicolae,I. Radu, C. - Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia,

Bucureşti, 2001

59. Neacşu, N. Cernescu, A. - Economia turismului (Studii de caz), Editura Uranus,

Bucureşti, 2002

60. Neguţ, S - Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2003

61. Neguţ, S. Suditu, B. - Europa – ghid de călătorie, Editura Ziua, Bucureşti, 2003

62. Nicolae Lupu ,Emilia Titan, Gabriela Ţigu, Felicia Stănoiu şi Gabriela Stănciulescu

LEXICON DE TERMENI TURISTICI - Editura Oscar Print, Bucureşti 2002

63. Nicoleta Petcu - Statistica în turism, Editura Albastra,Bucuresti, 2005

64. Snak, O. Baron, P. Neacşu, N. - Economia Turismului, Editura Expert, Bucureşti,2001

65. Nicolae Şteflea, Nicolae Gheorgiu Victor Dumitrecsu -Statele Lumii- - Editura

„Didactică şi pedagogică”- Bucureşti, 1990.

66. Vasile Glavan - Resursele turistice pe Terra -, Ed. Economica, Bucureşti, 2000

67. Larousse- Mică enciclopedie de geografie, Editura Lider, Bucureşti

68. Antonio Saltini Politica del territorio in Emilia Romagna:la chimera dello sviluppo

“sostenibile"

69. Apt Servizi Srl - Sito dell'Azienda Regionale di Promozione Turistica

70. ANSA Emilia-Romagna - Notizie turistiche

71. www.eurostat.eu

72. www.istat.com

73. Emiliaromagnaturismo - Portale regionale di informazioni turistiche

74. http://demo.istat.it/pop2009/index3.html

75. http://it.wikipedia.org/wiki/Emilia-Romagna

76. http://www.docushare.it/mediasoft/Italy/emilia_romagna/emilia_romagna.htm#clima

77. http://www.arpa.emr.it/SIM/

78. http://www.planetware.com/tourist-attractions-/bologna-i-er-b.htm

79. http://www.provincia.bologna.it/turismo/Engine/RAServePG.php/P/28671TUR0211

80. http://www.provincia.fe.it/statistiche

81. http://www.provincia.forli-cesena.it/statistica/

91

LUCRARE DE LICENŢĂ

82. http://www.modenastatistiche.it/

83. http://www2.provincia.parma.it/page.asp?IDCategoria=1257&IDSezione=13168

84. http://www.provincia.piacenza.it/

85. http://www.racine.ra.it/provincia/statistica/

86. http://www.provincia.re.it/page.asp?IDCategoria=701&IDSezione=4524&ID=88770

87. http://www.provincia.rimini.it/informa/osservatori/index.htm

88. http://www.provincia.bologna.it/turismo/Engine/RAServePG.php/P/28671TUR0211

89. www.who.int/entity/healthinfo/statistics

90. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/region/region_eur.html

91. www.indexmundi.com/italy/infant_mortality_rate.html

92. http://www.bologna.world-guides.com

93. http://www.enit.it/default.asp?lang=UK

94. http://www.ermesambiente.it

95. http://www.geckogo.com/

96. http://www.mytravelguide.com

97. http://www.culturadeuropa.it

98. http://it.wikipedia.org/wiki/Emilia-Romagna

99. http://www.docushare.it/mediasoft/Italy/emilia_romagna/emilia_romagna.htm#clima

100.http://www.arpa.emr.it/SIM/

101.http://www.planetware.com/tourist-attractions-/bologna-i-er-b.htm

102.Dati ISTAT al 31/8/2009. 

103.http://www.efreshvideo.com

104.www.emiliaromagnaturismo.it

105.http://iat.comune.bologna.it/IAT/IAT.nsf

106.http://www.emiliaromagnaturismo.it

92