ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

17
ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA MEDIULUI ÎN LOCALITATEA URICANI MATEI NASTASIA ELENA GRUPA 408 GEOMORFOLOGIE ŞI CARTOGRAFIE CU ELEMENTE DE CADASTRU

Transcript of ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

Page 1: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC

ASUPRA MEDIULUI IcircN

LOCALITATEA URICANI

MATEI NASTASIA ELENA

GRUPA 408

GEOMORFOLOGIE ŞI CARTOGRAFIE

CU ELEMENTE DE CADASTRU

CUPRINS

1LOCALIZARE

2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI

3PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI

31 Halda de steril EM Uricani

311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul haldei

312 Degradarea mediului provocat de halda de steril

313 Măsuri de asiguare a stabilităţii haldei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului şi a

vieţii

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR IcircN

LOCALITATEA URICANI

1LOCALIZARE

Localitatea Uricani este situată icircn partea de sud-vest a Depresiunii Petroşani la poalele

Munţilor Retezat şi Vulcan pe Jiul de Vest la altitudinea de 650-750 m deasupra nivelului Mării

Negre Coordonatele geografice ale acestui teritoriu sunt meridianul 23˚25rsquo longituine estică şi

paralela de 45˚45rsquo latitudine nordică faţă de meridianul Greenwich şi face parte din cadrul

Carpaţilor Meridionali

Icircn componenţa localităţii intră oraşul Uricani şi satele Valea de Brazi şi Cacircmpu lui Neag

avacircnd o suprafaţă de 251 de kmsup2 fiind a treia ca mărime din judeţul Hunedoara

2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI

Denumirea de solrdquo provine din limba latină de la cuvacircntul solum-suport şi indică rolul de

suport pentru organismele vii1

Solurile oraşului Uricani şi zonei icircncomjuratoare acestuia diferă icircn funcţie de condiţiile

pedoclimatice icircn care s-au format observacircndu-se o etajare pe verticală ca in cazul vegetaţiei

Astfel pe văile racircurilor se intacirclnesc soluri din clasa protisoluri cu tipul aluviosol

hidrisoluri cu tipurile gleiosol şi stagnosol

Icircn zona depresionară pe terase şi pe dealurile piemontane sunt prezente cernisoluri cu tipul

cernoziom eutricambosoluri2 Local se mai icircntacirclnesc soluri limnisoluri din clasa hidrisoluri

rendzine şi faeoziomuri

Icircn regiunea munţilor scunzi pacircnă la 1000-1200 m se află eutricamboluri şi

districambosoluri din clasa cambisoluri şi criptopodzoluri din clasa spodisoluri (fig19)

La peste 1700 m sub pajiştile alpine solurile sunt indeosebi scheletice

Icircn concluzie se poate observa că principalele clase de soluri din arealul oraşului Uricani

sunt reprezentate de protisoluri hidrisoluri cernisoluri cambisloruri şi spodisoluri

Protisolurile sunt soluri cu orizont A sau orizont O sub 20 de cm grosime fără alte

orizonturi diagnostice Urmează roca sau orizontul C şi nu prezintă orizont C

carbonatoacumulativ

Hidrisolurile sunt soluri cu proprietăţi gleice sau stagnice intense care icircncep icircn primii 50

cm sau orizont A limnic ori orizont histic submers

Cernisoluri au orizont A molic urmat de un orizont intermediar (AC AR B cambic sau B

argic) avacircnd icircn partea superioară culori icircnchise

Cambisolurile au orizont B cambic de culori cu valori şi crome mai mari de 35 icircn stare

umedă icircncepacircnd din partea suerioara De regulă nu au orizont C carbonatoiluvial icircn primii 80 de

cm cu excepţia celor erodate

Spodisolurile au orizont spodic sau orizont criptospodic (care prezintă icircn principal

acumulare iluvială de material amorf humic şi alumic) acumularea de material amorf feric este

mai redusă sau este mascată de conţinutul rodicat de materie organică

1 Răzvan Oprea 2009 Compendiu de pedologie-vol4 p15 2 Monografia judeţului Hunedoara Ed Sport-Turism

3 PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI

31 Halda de steril EM Uricani

Halda de steril de la EM Uricani ndash Funicular Nou este formată prin depozitarea

amestecului de roci sterile provenite din lucrările miniere subterane de exploatare a cărbunelui şi

care sunt transportate pacircnă la haldă cu ajutorul funicularului

Conţinutul ridicat de fragmente grosiere icircnglobate icircntr-o masă argiloasă dau materialului

din haldă un aspect heterogen

Prin depozitarea acestui material au fost barate celor două ramuri ale văii icircncacirct apele se

infiltrează fie prin zona centrala pe firul văii (ramura vestică) fie scurgacircndu-se pe lacircngă haldă

(ramura estică)

Apa infiltrată pe sub haldă urmăreşte icircn general firul văii avacircnd pe alocuri iviri la

suprafaţă Prezenţa apei icircn exces a determinat modificarea caracteristicilor fizico-mecanice atacirct

ale materialului haldat cacirct şi ale rocilor din fundamentul haldei

Halda de steril este formată din trei corpuri principale de haldă

Haldarea sterilului pe actualul aliniament s-a efectuat icircn perioada 1990-2001 interval icircn

care s-a depus icircn haldă un volum de circa 128500 m3 de roci sterile Din luna mai 2001 s-a

renunţat la haldarea sterilului icircn această zonă icircn special datorită stării avansate de degradare a

pilonilor din lemn care susţin instalaţia de funicular Icircn acest sens pentru a se relua activitatea de

haldare icircn această zonă icircn prezent se icircnlocuiesc pilonii deterioraţi ai instalaţiei de funicular cu

piloni metalici pe acelaşi aliniament

Icircn urma observaţiilor de teren şi a cartării zonei s-a constat că cele trei corpuri de haldă

deşi nu au o geometrie uniformă sunt stabile şi nu prezintă fenomene deosebite de deformare

Deoarece la construcţia haldei nu s-au executat lucrări cu caracter geotehnic pentru

amenajarea fundamentului haldei (icircndepărtarea solului vegetal scarificarea terenului sau

executarea unor trepte de icircnfrăţire) sau de captare şi dirijarea apelor de suprafaţă şi subteran icircn

timp halda (icircn special corpul 3) a fost afectată de unele fenomene de deformare Dintre acestea se

menţionează tasări ale materialului haldat eroziuni şi unele refulări ale taluzurilor şi terenului

de bază

Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au

apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma

acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea

portantă a rocilor se măreşte

Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire

Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol

stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi

Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii

rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani

311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul

haldei

Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale

geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de

amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei

Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o

partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei

Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care

are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor

pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei

Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială

nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2

mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64

argilă

Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate

sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de

consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora

Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel

Specificaţie Indici geotehnici

γs

[kNm3]

γa

[kNm3]

W

[]

Ec

[kNm2]

ep 10-2

[m2kN]

ec

[cmm]

C

[kNm2]

Φ

[o]

Fundamentul

direct

(Sol vegetal)

26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21

unde

γs ndash greutate specifică absolută

γa ndash greutate specifică aparentă

Ec ndash modul de compresibilitate

ep ndash coeficient de compresibilitate

ec ndash tasare specifică

c ndash coeziune

φ ndash unghi de frecare interioară

Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă

- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la

deformări şi tasări moderate ale terenului de bază

- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin

producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal

- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea

umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal

Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se

semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice

Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite

reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie

cauzate de precipitaţii

312 Degradarea mediului provocat de halda de steril

Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile

generate de exploatările miniere includ următoarele

-instabilitatea taluzurilor

-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea

apelor de suprafaţă şi subterane din aval

-poluarea solului

-poluarea cu praf şi eroziune

-degradarea solului

Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din

marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii

şisturi bituminoase cărbune etc

Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile

industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de

agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate

carburanţi deşeuri de lemn

Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece

poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi

trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea

calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul

Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o

zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot

anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia

mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin

-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce

la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici

-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă

care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului

313 Măsuri de asiguare a

stabilităţii haldei

Icircn urma unor cercatări efectuate de

către Universiatea din Petroşani se

constată că icircn cazul corpului 3 de la halda

Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru

starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi

pentru starea de saturaţie stabilitatea

taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun

măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă

Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al

haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu

ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi

corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3

de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei

regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile

actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare

Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum

bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin

eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au

nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn

zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele

limitrofe

bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi

compactare cu material din haldă

bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru

exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a

fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual

şi prin măsurători topografice

bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru

consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei

vegetaţiei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de

haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri

- respectarea tehnologiei de haldare

- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate

- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor

- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei

- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor

- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi

nivelare permanentă

- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă

- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 2: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

CUPRINS

1LOCALIZARE

2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI

3PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI

31 Halda de steril EM Uricani

311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul haldei

312 Degradarea mediului provocat de halda de steril

313 Măsuri de asiguare a stabilităţii haldei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului şi a

vieţii

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR IcircN

LOCALITATEA URICANI

1LOCALIZARE

Localitatea Uricani este situată icircn partea de sud-vest a Depresiunii Petroşani la poalele

Munţilor Retezat şi Vulcan pe Jiul de Vest la altitudinea de 650-750 m deasupra nivelului Mării

Negre Coordonatele geografice ale acestui teritoriu sunt meridianul 23˚25rsquo longituine estică şi

paralela de 45˚45rsquo latitudine nordică faţă de meridianul Greenwich şi face parte din cadrul

Carpaţilor Meridionali

Icircn componenţa localităţii intră oraşul Uricani şi satele Valea de Brazi şi Cacircmpu lui Neag

avacircnd o suprafaţă de 251 de kmsup2 fiind a treia ca mărime din judeţul Hunedoara

2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI

Denumirea de solrdquo provine din limba latină de la cuvacircntul solum-suport şi indică rolul de

suport pentru organismele vii1

Solurile oraşului Uricani şi zonei icircncomjuratoare acestuia diferă icircn funcţie de condiţiile

pedoclimatice icircn care s-au format observacircndu-se o etajare pe verticală ca in cazul vegetaţiei

Astfel pe văile racircurilor se intacirclnesc soluri din clasa protisoluri cu tipul aluviosol

hidrisoluri cu tipurile gleiosol şi stagnosol

Icircn zona depresionară pe terase şi pe dealurile piemontane sunt prezente cernisoluri cu tipul

cernoziom eutricambosoluri2 Local se mai icircntacirclnesc soluri limnisoluri din clasa hidrisoluri

rendzine şi faeoziomuri

Icircn regiunea munţilor scunzi pacircnă la 1000-1200 m se află eutricamboluri şi

districambosoluri din clasa cambisoluri şi criptopodzoluri din clasa spodisoluri (fig19)

La peste 1700 m sub pajiştile alpine solurile sunt indeosebi scheletice

Icircn concluzie se poate observa că principalele clase de soluri din arealul oraşului Uricani

sunt reprezentate de protisoluri hidrisoluri cernisoluri cambisloruri şi spodisoluri

Protisolurile sunt soluri cu orizont A sau orizont O sub 20 de cm grosime fără alte

orizonturi diagnostice Urmează roca sau orizontul C şi nu prezintă orizont C

carbonatoacumulativ

Hidrisolurile sunt soluri cu proprietăţi gleice sau stagnice intense care icircncep icircn primii 50

cm sau orizont A limnic ori orizont histic submers

Cernisoluri au orizont A molic urmat de un orizont intermediar (AC AR B cambic sau B

argic) avacircnd icircn partea superioară culori icircnchise

Cambisolurile au orizont B cambic de culori cu valori şi crome mai mari de 35 icircn stare

umedă icircncepacircnd din partea suerioara De regulă nu au orizont C carbonatoiluvial icircn primii 80 de

cm cu excepţia celor erodate

Spodisolurile au orizont spodic sau orizont criptospodic (care prezintă icircn principal

acumulare iluvială de material amorf humic şi alumic) acumularea de material amorf feric este

mai redusă sau este mascată de conţinutul rodicat de materie organică

1 Răzvan Oprea 2009 Compendiu de pedologie-vol4 p15 2 Monografia judeţului Hunedoara Ed Sport-Turism

3 PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI

31 Halda de steril EM Uricani

Halda de steril de la EM Uricani ndash Funicular Nou este formată prin depozitarea

amestecului de roci sterile provenite din lucrările miniere subterane de exploatare a cărbunelui şi

care sunt transportate pacircnă la haldă cu ajutorul funicularului

Conţinutul ridicat de fragmente grosiere icircnglobate icircntr-o masă argiloasă dau materialului

din haldă un aspect heterogen

Prin depozitarea acestui material au fost barate celor două ramuri ale văii icircncacirct apele se

infiltrează fie prin zona centrala pe firul văii (ramura vestică) fie scurgacircndu-se pe lacircngă haldă

(ramura estică)

Apa infiltrată pe sub haldă urmăreşte icircn general firul văii avacircnd pe alocuri iviri la

suprafaţă Prezenţa apei icircn exces a determinat modificarea caracteristicilor fizico-mecanice atacirct

ale materialului haldat cacirct şi ale rocilor din fundamentul haldei

Halda de steril este formată din trei corpuri principale de haldă

Haldarea sterilului pe actualul aliniament s-a efectuat icircn perioada 1990-2001 interval icircn

care s-a depus icircn haldă un volum de circa 128500 m3 de roci sterile Din luna mai 2001 s-a

renunţat la haldarea sterilului icircn această zonă icircn special datorită stării avansate de degradare a

pilonilor din lemn care susţin instalaţia de funicular Icircn acest sens pentru a se relua activitatea de

haldare icircn această zonă icircn prezent se icircnlocuiesc pilonii deterioraţi ai instalaţiei de funicular cu

piloni metalici pe acelaşi aliniament

Icircn urma observaţiilor de teren şi a cartării zonei s-a constat că cele trei corpuri de haldă

deşi nu au o geometrie uniformă sunt stabile şi nu prezintă fenomene deosebite de deformare

Deoarece la construcţia haldei nu s-au executat lucrări cu caracter geotehnic pentru

amenajarea fundamentului haldei (icircndepărtarea solului vegetal scarificarea terenului sau

executarea unor trepte de icircnfrăţire) sau de captare şi dirijarea apelor de suprafaţă şi subteran icircn

timp halda (icircn special corpul 3) a fost afectată de unele fenomene de deformare Dintre acestea se

menţionează tasări ale materialului haldat eroziuni şi unele refulări ale taluzurilor şi terenului

de bază

Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au

apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma

acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea

portantă a rocilor se măreşte

Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire

Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol

stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi

Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii

rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani

311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul

haldei

Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale

geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de

amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei

Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o

partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei

Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care

are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor

pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei

Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială

nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2

mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64

argilă

Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate

sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de

consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora

Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel

Specificaţie Indici geotehnici

γs

[kNm3]

γa

[kNm3]

W

[]

Ec

[kNm2]

ep 10-2

[m2kN]

ec

[cmm]

C

[kNm2]

Φ

[o]

Fundamentul

direct

(Sol vegetal)

26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21

unde

γs ndash greutate specifică absolută

γa ndash greutate specifică aparentă

Ec ndash modul de compresibilitate

ep ndash coeficient de compresibilitate

ec ndash tasare specifică

c ndash coeziune

φ ndash unghi de frecare interioară

Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă

- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la

deformări şi tasări moderate ale terenului de bază

- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin

producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal

- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea

umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal

Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se

semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice

Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite

reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie

cauzate de precipitaţii

312 Degradarea mediului provocat de halda de steril

Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile

generate de exploatările miniere includ următoarele

-instabilitatea taluzurilor

-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea

apelor de suprafaţă şi subterane din aval

-poluarea solului

-poluarea cu praf şi eroziune

-degradarea solului

Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din

marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii

şisturi bituminoase cărbune etc

Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile

industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de

agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate

carburanţi deşeuri de lemn

Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece

poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi

trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea

calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul

Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o

zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot

anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia

mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin

-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce

la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici

-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă

care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului

313 Măsuri de asiguare a

stabilităţii haldei

Icircn urma unor cercatări efectuate de

către Universiatea din Petroşani se

constată că icircn cazul corpului 3 de la halda

Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru

starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi

pentru starea de saturaţie stabilitatea

taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun

măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă

Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al

haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu

ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi

corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3

de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei

regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile

actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare

Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum

bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin

eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au

nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn

zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele

limitrofe

bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi

compactare cu material din haldă

bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru

exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a

fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual

şi prin măsurători topografice

bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru

consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei

vegetaţiei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de

haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri

- respectarea tehnologiei de haldare

- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate

- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor

- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei

- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor

- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi

nivelare permanentă

- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă

- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 3: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR IcircN

LOCALITATEA URICANI

1LOCALIZARE

Localitatea Uricani este situată icircn partea de sud-vest a Depresiunii Petroşani la poalele

Munţilor Retezat şi Vulcan pe Jiul de Vest la altitudinea de 650-750 m deasupra nivelului Mării

Negre Coordonatele geografice ale acestui teritoriu sunt meridianul 23˚25rsquo longituine estică şi

paralela de 45˚45rsquo latitudine nordică faţă de meridianul Greenwich şi face parte din cadrul

Carpaţilor Meridionali

Icircn componenţa localităţii intră oraşul Uricani şi satele Valea de Brazi şi Cacircmpu lui Neag

avacircnd o suprafaţă de 251 de kmsup2 fiind a treia ca mărime din judeţul Hunedoara

2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI

Denumirea de solrdquo provine din limba latină de la cuvacircntul solum-suport şi indică rolul de

suport pentru organismele vii1

Solurile oraşului Uricani şi zonei icircncomjuratoare acestuia diferă icircn funcţie de condiţiile

pedoclimatice icircn care s-au format observacircndu-se o etajare pe verticală ca in cazul vegetaţiei

Astfel pe văile racircurilor se intacirclnesc soluri din clasa protisoluri cu tipul aluviosol

hidrisoluri cu tipurile gleiosol şi stagnosol

Icircn zona depresionară pe terase şi pe dealurile piemontane sunt prezente cernisoluri cu tipul

cernoziom eutricambosoluri2 Local se mai icircntacirclnesc soluri limnisoluri din clasa hidrisoluri

rendzine şi faeoziomuri

Icircn regiunea munţilor scunzi pacircnă la 1000-1200 m se află eutricamboluri şi

districambosoluri din clasa cambisoluri şi criptopodzoluri din clasa spodisoluri (fig19)

La peste 1700 m sub pajiştile alpine solurile sunt indeosebi scheletice

Icircn concluzie se poate observa că principalele clase de soluri din arealul oraşului Uricani

sunt reprezentate de protisoluri hidrisoluri cernisoluri cambisloruri şi spodisoluri

Protisolurile sunt soluri cu orizont A sau orizont O sub 20 de cm grosime fără alte

orizonturi diagnostice Urmează roca sau orizontul C şi nu prezintă orizont C

carbonatoacumulativ

Hidrisolurile sunt soluri cu proprietăţi gleice sau stagnice intense care icircncep icircn primii 50

cm sau orizont A limnic ori orizont histic submers

Cernisoluri au orizont A molic urmat de un orizont intermediar (AC AR B cambic sau B

argic) avacircnd icircn partea superioară culori icircnchise

Cambisolurile au orizont B cambic de culori cu valori şi crome mai mari de 35 icircn stare

umedă icircncepacircnd din partea suerioara De regulă nu au orizont C carbonatoiluvial icircn primii 80 de

cm cu excepţia celor erodate

Spodisolurile au orizont spodic sau orizont criptospodic (care prezintă icircn principal

acumulare iluvială de material amorf humic şi alumic) acumularea de material amorf feric este

mai redusă sau este mascată de conţinutul rodicat de materie organică

1 Răzvan Oprea 2009 Compendiu de pedologie-vol4 p15 2 Monografia judeţului Hunedoara Ed Sport-Turism

3 PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI

31 Halda de steril EM Uricani

Halda de steril de la EM Uricani ndash Funicular Nou este formată prin depozitarea

amestecului de roci sterile provenite din lucrările miniere subterane de exploatare a cărbunelui şi

care sunt transportate pacircnă la haldă cu ajutorul funicularului

Conţinutul ridicat de fragmente grosiere icircnglobate icircntr-o masă argiloasă dau materialului

din haldă un aspect heterogen

Prin depozitarea acestui material au fost barate celor două ramuri ale văii icircncacirct apele se

infiltrează fie prin zona centrala pe firul văii (ramura vestică) fie scurgacircndu-se pe lacircngă haldă

(ramura estică)

Apa infiltrată pe sub haldă urmăreşte icircn general firul văii avacircnd pe alocuri iviri la

suprafaţă Prezenţa apei icircn exces a determinat modificarea caracteristicilor fizico-mecanice atacirct

ale materialului haldat cacirct şi ale rocilor din fundamentul haldei

Halda de steril este formată din trei corpuri principale de haldă

Haldarea sterilului pe actualul aliniament s-a efectuat icircn perioada 1990-2001 interval icircn

care s-a depus icircn haldă un volum de circa 128500 m3 de roci sterile Din luna mai 2001 s-a

renunţat la haldarea sterilului icircn această zonă icircn special datorită stării avansate de degradare a

pilonilor din lemn care susţin instalaţia de funicular Icircn acest sens pentru a se relua activitatea de

haldare icircn această zonă icircn prezent se icircnlocuiesc pilonii deterioraţi ai instalaţiei de funicular cu

piloni metalici pe acelaşi aliniament

Icircn urma observaţiilor de teren şi a cartării zonei s-a constat că cele trei corpuri de haldă

deşi nu au o geometrie uniformă sunt stabile şi nu prezintă fenomene deosebite de deformare

Deoarece la construcţia haldei nu s-au executat lucrări cu caracter geotehnic pentru

amenajarea fundamentului haldei (icircndepărtarea solului vegetal scarificarea terenului sau

executarea unor trepte de icircnfrăţire) sau de captare şi dirijarea apelor de suprafaţă şi subteran icircn

timp halda (icircn special corpul 3) a fost afectată de unele fenomene de deformare Dintre acestea se

menţionează tasări ale materialului haldat eroziuni şi unele refulări ale taluzurilor şi terenului

de bază

Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au

apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma

acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea

portantă a rocilor se măreşte

Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire

Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol

stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi

Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii

rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani

311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul

haldei

Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale

geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de

amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei

Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o

partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei

Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care

are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor

pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei

Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială

nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2

mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64

argilă

Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate

sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de

consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora

Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel

Specificaţie Indici geotehnici

γs

[kNm3]

γa

[kNm3]

W

[]

Ec

[kNm2]

ep 10-2

[m2kN]

ec

[cmm]

C

[kNm2]

Φ

[o]

Fundamentul

direct

(Sol vegetal)

26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21

unde

γs ndash greutate specifică absolută

γa ndash greutate specifică aparentă

Ec ndash modul de compresibilitate

ep ndash coeficient de compresibilitate

ec ndash tasare specifică

c ndash coeziune

φ ndash unghi de frecare interioară

Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă

- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la

deformări şi tasări moderate ale terenului de bază

- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin

producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal

- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea

umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal

Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se

semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice

Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite

reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie

cauzate de precipitaţii

312 Degradarea mediului provocat de halda de steril

Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile

generate de exploatările miniere includ următoarele

-instabilitatea taluzurilor

-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea

apelor de suprafaţă şi subterane din aval

-poluarea solului

-poluarea cu praf şi eroziune

-degradarea solului

Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din

marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii

şisturi bituminoase cărbune etc

Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile

industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de

agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate

carburanţi deşeuri de lemn

Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece

poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi

trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea

calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul

Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o

zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot

anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia

mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin

-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce

la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici

-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă

care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului

313 Măsuri de asiguare a

stabilităţii haldei

Icircn urma unor cercatări efectuate de

către Universiatea din Petroşani se

constată că icircn cazul corpului 3 de la halda

Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru

starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi

pentru starea de saturaţie stabilitatea

taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun

măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă

Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al

haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu

ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi

corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3

de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei

regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile

actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare

Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum

bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin

eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au

nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn

zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele

limitrofe

bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi

compactare cu material din haldă

bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru

exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a

fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual

şi prin măsurători topografice

bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru

consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei

vegetaţiei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de

haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri

- respectarea tehnologiei de haldare

- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate

- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor

- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei

- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor

- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi

nivelare permanentă

- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă

- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 4: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

2 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI

Denumirea de solrdquo provine din limba latină de la cuvacircntul solum-suport şi indică rolul de

suport pentru organismele vii1

Solurile oraşului Uricani şi zonei icircncomjuratoare acestuia diferă icircn funcţie de condiţiile

pedoclimatice icircn care s-au format observacircndu-se o etajare pe verticală ca in cazul vegetaţiei

Astfel pe văile racircurilor se intacirclnesc soluri din clasa protisoluri cu tipul aluviosol

hidrisoluri cu tipurile gleiosol şi stagnosol

Icircn zona depresionară pe terase şi pe dealurile piemontane sunt prezente cernisoluri cu tipul

cernoziom eutricambosoluri2 Local se mai icircntacirclnesc soluri limnisoluri din clasa hidrisoluri

rendzine şi faeoziomuri

Icircn regiunea munţilor scunzi pacircnă la 1000-1200 m se află eutricamboluri şi

districambosoluri din clasa cambisoluri şi criptopodzoluri din clasa spodisoluri (fig19)

La peste 1700 m sub pajiştile alpine solurile sunt indeosebi scheletice

Icircn concluzie se poate observa că principalele clase de soluri din arealul oraşului Uricani

sunt reprezentate de protisoluri hidrisoluri cernisoluri cambisloruri şi spodisoluri

Protisolurile sunt soluri cu orizont A sau orizont O sub 20 de cm grosime fără alte

orizonturi diagnostice Urmează roca sau orizontul C şi nu prezintă orizont C

carbonatoacumulativ

Hidrisolurile sunt soluri cu proprietăţi gleice sau stagnice intense care icircncep icircn primii 50

cm sau orizont A limnic ori orizont histic submers

Cernisoluri au orizont A molic urmat de un orizont intermediar (AC AR B cambic sau B

argic) avacircnd icircn partea superioară culori icircnchise

Cambisolurile au orizont B cambic de culori cu valori şi crome mai mari de 35 icircn stare

umedă icircncepacircnd din partea suerioara De regulă nu au orizont C carbonatoiluvial icircn primii 80 de

cm cu excepţia celor erodate

Spodisolurile au orizont spodic sau orizont criptospodic (care prezintă icircn principal

acumulare iluvială de material amorf humic şi alumic) acumularea de material amorf feric este

mai redusă sau este mascată de conţinutul rodicat de materie organică

1 Răzvan Oprea 2009 Compendiu de pedologie-vol4 p15 2 Monografia judeţului Hunedoara Ed Sport-Turism

3 PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI

31 Halda de steril EM Uricani

Halda de steril de la EM Uricani ndash Funicular Nou este formată prin depozitarea

amestecului de roci sterile provenite din lucrările miniere subterane de exploatare a cărbunelui şi

care sunt transportate pacircnă la haldă cu ajutorul funicularului

Conţinutul ridicat de fragmente grosiere icircnglobate icircntr-o masă argiloasă dau materialului

din haldă un aspect heterogen

Prin depozitarea acestui material au fost barate celor două ramuri ale văii icircncacirct apele se

infiltrează fie prin zona centrala pe firul văii (ramura vestică) fie scurgacircndu-se pe lacircngă haldă

(ramura estică)

Apa infiltrată pe sub haldă urmăreşte icircn general firul văii avacircnd pe alocuri iviri la

suprafaţă Prezenţa apei icircn exces a determinat modificarea caracteristicilor fizico-mecanice atacirct

ale materialului haldat cacirct şi ale rocilor din fundamentul haldei

Halda de steril este formată din trei corpuri principale de haldă

Haldarea sterilului pe actualul aliniament s-a efectuat icircn perioada 1990-2001 interval icircn

care s-a depus icircn haldă un volum de circa 128500 m3 de roci sterile Din luna mai 2001 s-a

renunţat la haldarea sterilului icircn această zonă icircn special datorită stării avansate de degradare a

pilonilor din lemn care susţin instalaţia de funicular Icircn acest sens pentru a se relua activitatea de

haldare icircn această zonă icircn prezent se icircnlocuiesc pilonii deterioraţi ai instalaţiei de funicular cu

piloni metalici pe acelaşi aliniament

Icircn urma observaţiilor de teren şi a cartării zonei s-a constat că cele trei corpuri de haldă

deşi nu au o geometrie uniformă sunt stabile şi nu prezintă fenomene deosebite de deformare

Deoarece la construcţia haldei nu s-au executat lucrări cu caracter geotehnic pentru

amenajarea fundamentului haldei (icircndepărtarea solului vegetal scarificarea terenului sau

executarea unor trepte de icircnfrăţire) sau de captare şi dirijarea apelor de suprafaţă şi subteran icircn

timp halda (icircn special corpul 3) a fost afectată de unele fenomene de deformare Dintre acestea se

menţionează tasări ale materialului haldat eroziuni şi unele refulări ale taluzurilor şi terenului

de bază

Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au

apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma

acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea

portantă a rocilor se măreşte

Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire

Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol

stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi

Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii

rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani

311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul

haldei

Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale

geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de

amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei

Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o

partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei

Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care

are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor

pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei

Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială

nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2

mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64

argilă

Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate

sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de

consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora

Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel

Specificaţie Indici geotehnici

γs

[kNm3]

γa

[kNm3]

W

[]

Ec

[kNm2]

ep 10-2

[m2kN]

ec

[cmm]

C

[kNm2]

Φ

[o]

Fundamentul

direct

(Sol vegetal)

26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21

unde

γs ndash greutate specifică absolută

γa ndash greutate specifică aparentă

Ec ndash modul de compresibilitate

ep ndash coeficient de compresibilitate

ec ndash tasare specifică

c ndash coeziune

φ ndash unghi de frecare interioară

Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă

- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la

deformări şi tasări moderate ale terenului de bază

- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin

producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal

- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea

umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal

Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se

semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice

Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite

reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie

cauzate de precipitaţii

312 Degradarea mediului provocat de halda de steril

Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile

generate de exploatările miniere includ următoarele

-instabilitatea taluzurilor

-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea

apelor de suprafaţă şi subterane din aval

-poluarea solului

-poluarea cu praf şi eroziune

-degradarea solului

Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din

marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii

şisturi bituminoase cărbune etc

Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile

industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de

agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate

carburanţi deşeuri de lemn

Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece

poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi

trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea

calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul

Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o

zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot

anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia

mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin

-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce

la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici

-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă

care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului

313 Măsuri de asiguare a

stabilităţii haldei

Icircn urma unor cercatări efectuate de

către Universiatea din Petroşani se

constată că icircn cazul corpului 3 de la halda

Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru

starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi

pentru starea de saturaţie stabilitatea

taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun

măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă

Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al

haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu

ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi

corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3

de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei

regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile

actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare

Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum

bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin

eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au

nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn

zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele

limitrofe

bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi

compactare cu material din haldă

bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru

exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a

fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual

şi prin măsurători topografice

bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru

consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei

vegetaţiei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de

haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri

- respectarea tehnologiei de haldare

- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate

- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor

- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei

- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor

- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi

nivelare permanentă

- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă

- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 5: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

3 PRINCIPALE SURSE CARE CARE DETERMINĂ POLUAREA SOLULUI

31 Halda de steril EM Uricani

Halda de steril de la EM Uricani ndash Funicular Nou este formată prin depozitarea

amestecului de roci sterile provenite din lucrările miniere subterane de exploatare a cărbunelui şi

care sunt transportate pacircnă la haldă cu ajutorul funicularului

Conţinutul ridicat de fragmente grosiere icircnglobate icircntr-o masă argiloasă dau materialului

din haldă un aspect heterogen

Prin depozitarea acestui material au fost barate celor două ramuri ale văii icircncacirct apele se

infiltrează fie prin zona centrala pe firul văii (ramura vestică) fie scurgacircndu-se pe lacircngă haldă

(ramura estică)

Apa infiltrată pe sub haldă urmăreşte icircn general firul văii avacircnd pe alocuri iviri la

suprafaţă Prezenţa apei icircn exces a determinat modificarea caracteristicilor fizico-mecanice atacirct

ale materialului haldat cacirct şi ale rocilor din fundamentul haldei

Halda de steril este formată din trei corpuri principale de haldă

Haldarea sterilului pe actualul aliniament s-a efectuat icircn perioada 1990-2001 interval icircn

care s-a depus icircn haldă un volum de circa 128500 m3 de roci sterile Din luna mai 2001 s-a

renunţat la haldarea sterilului icircn această zonă icircn special datorită stării avansate de degradare a

pilonilor din lemn care susţin instalaţia de funicular Icircn acest sens pentru a se relua activitatea de

haldare icircn această zonă icircn prezent se icircnlocuiesc pilonii deterioraţi ai instalaţiei de funicular cu

piloni metalici pe acelaşi aliniament

Icircn urma observaţiilor de teren şi a cartării zonei s-a constat că cele trei corpuri de haldă

deşi nu au o geometrie uniformă sunt stabile şi nu prezintă fenomene deosebite de deformare

Deoarece la construcţia haldei nu s-au executat lucrări cu caracter geotehnic pentru

amenajarea fundamentului haldei (icircndepărtarea solului vegetal scarificarea terenului sau

executarea unor trepte de icircnfrăţire) sau de captare şi dirijarea apelor de suprafaţă şi subteran icircn

timp halda (icircn special corpul 3) a fost afectată de unele fenomene de deformare Dintre acestea se

menţionează tasări ale materialului haldat eroziuni şi unele refulări ale taluzurilor şi terenului

de bază

Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au

apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma

acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea

portantă a rocilor se măreşte

Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire

Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol

stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi

Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii

rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani

311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul

haldei

Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale

geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de

amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei

Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o

partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei

Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care

are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor

pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei

Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială

nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2

mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64

argilă

Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate

sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de

consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora

Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel

Specificaţie Indici geotehnici

γs

[kNm3]

γa

[kNm3]

W

[]

Ec

[kNm2]

ep 10-2

[m2kN]

ec

[cmm]

C

[kNm2]

Φ

[o]

Fundamentul

direct

(Sol vegetal)

26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21

unde

γs ndash greutate specifică absolută

γa ndash greutate specifică aparentă

Ec ndash modul de compresibilitate

ep ndash coeficient de compresibilitate

ec ndash tasare specifică

c ndash coeziune

φ ndash unghi de frecare interioară

Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă

- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la

deformări şi tasări moderate ale terenului de bază

- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin

producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal

- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea

umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal

Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se

semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice

Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite

reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie

cauzate de precipitaţii

312 Degradarea mediului provocat de halda de steril

Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile

generate de exploatările miniere includ următoarele

-instabilitatea taluzurilor

-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea

apelor de suprafaţă şi subterane din aval

-poluarea solului

-poluarea cu praf şi eroziune

-degradarea solului

Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din

marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii

şisturi bituminoase cărbune etc

Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile

industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de

agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate

carburanţi deşeuri de lemn

Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece

poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi

trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea

calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul

Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o

zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot

anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia

mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin

-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce

la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici

-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă

care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului

313 Măsuri de asiguare a

stabilităţii haldei

Icircn urma unor cercatări efectuate de

către Universiatea din Petroşani se

constată că icircn cazul corpului 3 de la halda

Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru

starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi

pentru starea de saturaţie stabilitatea

taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun

măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă

Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al

haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu

ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi

corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3

de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei

regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile

actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare

Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum

bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin

eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au

nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn

zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele

limitrofe

bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi

compactare cu material din haldă

bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru

exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a

fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual

şi prin măsurători topografice

bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru

consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei

vegetaţiei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de

haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri

- respectarea tehnologiei de haldare

- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate

- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor

- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei

- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor

- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi

nivelare permanentă

- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă

- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 6: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

Tasările sunt tasări normale de stabilizare ale materialului sub greutatea proprie care au

apărut icircn special datorită faptului că icircn haldă nu s-a mai depus material din anul 2001 Icircn urma

acestor tasări normale de stabilizare factorul de stabilitate al taluzurilor creşte iar capacitatea

portantă a rocilor se măreşte

Eroziunile se produc ca urmare a antrenării materialului de haldă de către apele de şiroire

Prezenţa acestor eroziuni pe părţile laterale ale haldei de la EM Uricani nu pune icircn pericol

stabilitatea haldei deoarece corpurile de haldă sunt amplasate icircntre versanţi

Refulările taluzurilor şi ale rocilor din terenul de bază s-au produs sub influenţa greutăţii

rocilor haldate şi sunt de mică amploare icircn cazul haldei de la EM Uricani

311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul

haldei

Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale

geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de

amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei

Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o

partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei

Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care

are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor

pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei

Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială

nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2

mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64

argilă

Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate

sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de

consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora

Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel

Specificaţie Indici geotehnici

γs

[kNm3]

γa

[kNm3]

W

[]

Ec

[kNm2]

ep 10-2

[m2kN]

ec

[cmm]

C

[kNm2]

Φ

[o]

Fundamentul

direct

(Sol vegetal)

26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21

unde

γs ndash greutate specifică absolută

γa ndash greutate specifică aparentă

Ec ndash modul de compresibilitate

ep ndash coeficient de compresibilitate

ec ndash tasare specifică

c ndash coeziune

φ ndash unghi de frecare interioară

Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă

- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la

deformări şi tasări moderate ale terenului de bază

- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin

producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal

- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea

umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal

Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se

semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice

Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite

reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie

cauzate de precipitaţii

312 Degradarea mediului provocat de halda de steril

Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile

generate de exploatările miniere includ următoarele

-instabilitatea taluzurilor

-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea

apelor de suprafaţă şi subterane din aval

-poluarea solului

-poluarea cu praf şi eroziune

-degradarea solului

Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din

marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii

şisturi bituminoase cărbune etc

Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile

industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de

agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate

carburanţi deşeuri de lemn

Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece

poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi

trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea

calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul

Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o

zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot

anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia

mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin

-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce

la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici

-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă

care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului

313 Măsuri de asiguare a

stabilităţii haldei

Icircn urma unor cercatări efectuate de

către Universiatea din Petroşani se

constată că icircn cazul corpului 3 de la halda

Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru

starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi

pentru starea de saturaţie stabilitatea

taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun

măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă

Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al

haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu

ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi

corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3

de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei

regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile

actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare

Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum

bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin

eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au

nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn

zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele

limitrofe

bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi

compactare cu material din haldă

bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru

exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a

fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual

şi prin măsurători topografice

bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru

consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei

vegetaţiei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de

haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri

- respectarea tehnologiei de haldare

- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate

- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor

- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei

- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor

- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi

nivelare permanentă

- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă

- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 7: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

311 Particularităţile geotehnice şi hidrogeologice ale rocilor din fundamentul

haldei

Cunoaşterea naturii terenului ce formează fundamentul haldei şi a particularităţilor sale

geotehnice este necesară atacirct icircn alegerea amplasamentului haldei cacirct şi icircn stabilirea lucrărilor de

amenajare şi proiectare a elementelor geometrice ale haldei

Capacitatea portantă a rocilor din fundament şi stabilitatea acestora condiţionează pe de o

partea geometria haldei iar pe de altă parte modul de construcţie a haldei

Fundamentul direct al haldei de steril Funicular Nou este format din solul vegetal care

are o structură specifică prafurilor argiloase şi nisipurilor prăfoase unde prezenţa elementelor

pelitice favorizează modificarea caracteristicilor de rezistenţă icircn prezenţa apei

Din punct de vedere petrografic solul vegetal este reprezentat de o argilă deluvială

nisipoasă cu o structură psamito-pelitică icircn care predomină fracţiunile granulometrice cu Φ lt 2

mm formate din nisip praf şi argilă cu o pondere de 42divide45 nisip 35divide37 praf şi 48divide64

argilă

Existenţa formaţiunilor granulometrice fine (praf şi argile conduce la o sensibilitate

sporită la apă a solului vegetal cu posibilităţi de reţinere a apei şi de modificare a stării de

consistenţă şi a caracteristicilor de rezistenţă ale acestora

Caracteristicile geotehnice ale rocilor din fundamentul direct sunt redate icircn tabel

Specificaţie Indici geotehnici

γs

[kNm3]

γa

[kNm3]

W

[]

Ec

[kNm2]

ep 10-2

[m2kN]

ec

[cmm]

C

[kNm2]

Φ

[o]

Fundamentul

direct

(Sol vegetal)

26 1510divide1630 2050 40divide6660 150divide250 715divide1135 28divide36 11divide21

unde

γs ndash greutate specifică absolută

γa ndash greutate specifică aparentă

Ec ndash modul de compresibilitate

ep ndash coeficient de compresibilitate

ec ndash tasare specifică

c ndash coeziune

φ ndash unghi de frecare interioară

Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă

- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la

deformări şi tasări moderate ale terenului de bază

- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin

producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal

- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea

umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal

Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se

semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice

Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite

reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie

cauzate de precipitaţii

312 Degradarea mediului provocat de halda de steril

Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile

generate de exploatările miniere includ următoarele

-instabilitatea taluzurilor

-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea

apelor de suprafaţă şi subterane din aval

-poluarea solului

-poluarea cu praf şi eroziune

-degradarea solului

Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din

marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii

şisturi bituminoase cărbune etc

Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile

industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de

agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate

carburanţi deşeuri de lemn

Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece

poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi

trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea

calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul

Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o

zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot

anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia

mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin

-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce

la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici

-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă

care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului

313 Măsuri de asiguare a

stabilităţii haldei

Icircn urma unor cercatări efectuate de

către Universiatea din Petroşani se

constată că icircn cazul corpului 3 de la halda

Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru

starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi

pentru starea de saturaţie stabilitatea

taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun

măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă

Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al

haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu

ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi

corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3

de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei

regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile

actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare

Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum

bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin

eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au

nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn

zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele

limitrofe

bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi

compactare cu material din haldă

bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru

exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a

fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual

şi prin măsurători topografice

bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru

consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei

vegetaţiei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de

haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri

- respectarea tehnologiei de haldare

- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate

- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor

- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei

- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor

- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi

nivelare permanentă

- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă

- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 8: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

ep ndash coeficient de compresibilitate

ec ndash tasare specifică

c ndash coeziune

φ ndash unghi de frecare interioară

Din analiza acestor caracteristici geotehnici se remarcă

- caracteristicile de rezistenţă sunt reduse pentru solul vegetal ceea ce conduce la

deformări şi tasări moderate ale terenului de bază

- deformările plastice ale fundamentului direct pot afecta stabilitatea haldei prin

producerea alunecărilor la nivelul solului vegetal

- valorile rezistenţelor mecanice sunt dependente de umiditate şi scad odată cu creşterea

umidităţii lucru justificat de prezenţa particulelor fine icircn alcătuirea solului vegetal

Din punct de vedere hidrogeologic pentru structura formaţiunilor din fundament nu se

semnalează prezenţa apelor subterane care să conducă la formarea unor resurse statice

Icircn cazul haldei Funicular Nou se semnalează totuşi prezenţa unor izvoare dar cu debite

reduse care se scurg spre zona din aval a haldei Aceste izvoare se datorează apelor de infiltraţie

cauzate de precipitaţii

312 Degradarea mediului provocat de halda de steril

Problemele şi pericolele din zona Minei Uricani asociate haldelor de roci din sterile

generate de exploatările miniere includ următoarele

-instabilitatea taluzurilor

-generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea

apelor de suprafaţă şi subterane din aval

-poluarea solului

-poluarea cu praf şi eroziune

-degradarea solului

Din punct de vedere petrografic sterilul haldat este un amestec heterogen constituit din

marne argiloase argile grezoase nisipoase microgresii argiloase şi slab carbonatice gresii

şisturi bituminoase cărbune etc

Principala sursă de poluare şi degradare a mediului este constituită de deşeurile

industriale rezultate icircn urma proceselor tehnologice şi a activităţilor industriale desfăşurate de

agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate

carburanţi deşeuri de lemn

Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece

poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi

trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea

calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul

Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o

zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot

anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia

mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin

-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce

la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici

-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă

care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului

313 Măsuri de asiguare a

stabilităţii haldei

Icircn urma unor cercatări efectuate de

către Universiatea din Petroşani se

constată că icircn cazul corpului 3 de la halda

Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru

starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi

pentru starea de saturaţie stabilitatea

taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun

măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă

Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al

haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu

ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi

corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3

de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei

regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile

actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare

Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum

bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin

eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au

nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn

zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele

limitrofe

bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi

compactare cu material din haldă

bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru

exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a

fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual

şi prin măsurători topografice

bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru

consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei

vegetaţiei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de

haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri

- respectarea tehnologiei de haldare

- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate

- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor

- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei

- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor

- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi

nivelare permanentă

- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă

- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 9: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

agenţii economici constacircnd icircn steril zgură deşeuri metalice şlamuri nămoluri uleiuri uzate

carburanţi deşeuri de lemn

Poluarea aerului atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece

poluanţii odată ajunşi icircn atmosferă se dispersează rapid şi nu mai pot fi practic captaţi pt a fi

trataţi Poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor solizi conduc nu numai la deteriorarea

calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu afectacircnd astfel direct sau indirect omul

Influenţa poluării asupra florei este foarte intensivă deoarece oraşul Uricani se află icircntr-o

zonă depresionară care icircnlesneşte stagnarea maselor de aer poluant a regimului pluvial activ tot

anul a regimului eolian direcţionat din zone cu industrii poluante fără dotări ventru protecţia

mediului şi a obectivelor industriale exstente icircn zonă Aceste efecte se manifestă prin

-decolorarea frunzişului şi pierderea parţială sau integrală a aparatului foliar ceea ce duce

la debilitate fiziologică favorizacircnd şi atacul unori dăunători biotici

-scăderea procentajului de arbori nevătămaţi faţă de anul 1990 deci o dinamică negativă

care pe termen lung poate afecta icircntregul ecosistem din Valea Jiului

313 Măsuri de asiguare a

stabilităţii haldei

Icircn urma unor cercatări efectuate de

către Universiatea din Petroşani se

constată că icircn cazul corpului 3 de la halda

Funiclar Nou EM Uricani atacirct pentru

starea de umiditate naurală a rocilor cacirct şi

pentru starea de saturaţie stabilitatea

taluzului inferior de pe direcţia funicularului este la limita de stabilitate şi icircn consecinţă de impun

măsuri pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor şi la acest corp de haldă

Deoarece icircn prezenţa apei la saturarea rocilor sunt posibile alunecări ale corpului 3 al

haldei se impune modificarea geometriei taluzului inferior prin reducerea icircnălţimii acestuia cu

ajutorul unei berme internediare care se poate realiza prin continuarea haldării icircntre corpul 3 şi

corpul 2 de haldă pacircnă la cota +782 m Se crează astfel un taluz general icircn trepte pentru corpul 3

de haldă pentru crearea stabilităţii haldei Problema care se pune pentru realizarea acestei

regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile

actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare

Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum

bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin

eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au

nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn

zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele

limitrofe

bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi

compactare cu material din haldă

bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru

exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a

fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual

şi prin măsurători topografice

bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru

consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei

vegetaţiei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de

haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri

- respectarea tehnologiei de haldare

- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate

- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor

- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei

- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor

- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi

nivelare permanentă

- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă

- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 10: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

regeometrizări este de asigurare a stabilităţii pilonilor instalaţiei de funicular care icircn condiţile

actuale nu prezintă siguranţa funcţionării instalaţiei de funiculare

Icircn afară de acestea s-au realizat şi alte măsuri precum

bull reducerea influenţei negative a apei asupra caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor prin

eviatarea pătrunderii apelor provenite din diverse surse icircn rocile haldate Pentru aceasta s-au

nivelat bermele treptelor de haldă şi s-au asigurat pante pentru scurgerea apelor de pe haldă icircn

zonele laterare şi s-au construit canale de preluare şi dirijare a apelor de pe haldă şi zonele

limitrofe

bull anularea ravenelor existente pe taluzurile din cele trei corpuri ale haldei prin umplere şi

compactare cu material din haldă

bull respectarea elementelor geometrice ale taluzurilor din cele trei corpuri ale haldei pentru

exploatarea normală şi pentru prevenirea eventualelor avarii prin sesizarea la timp a

fenomenelor periculoase pentru siguranţa haldei Urmărirea comportării icircn timp se va face vizual

şi prin măsurători topografice

bull executarea de lucrări de icircmpădurire şi icircnierbare pe zonele amenajate definitiv pentru

consolidarea haldelor prin efectul de a nu se forma crăpături sau eroziuni ca urmare a prezenţei

vegetaţiei

314 Lucrări de conservare şi reamenajare a haldei

Conform studiului [2] şi a actualului proiect pentru asigurarea stabilităţii corpurilor de

haldă de la Funicular Nou EM Uricani se impun următoarele măsuri

- respectarea tehnologiei de haldare

- realizarea geometriei corpurilor de haldă care icircndeplinesc condiţiile de stabilitate

- combaterea factorilor şi cauzelor care pot conduce la producerea alunecărilor

- estimarea teoretică şi practică a stabilităţii taluzurilor haldei

- măsuri de prognoză şi stabilizare a alunecărilor

- icircmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor haldate prin compactare şi

nivelare permanentă

- crearea unor berme intermediare pe taluzurile laterale ale corpurilor de haldă

- anularea ravenelor icircn condiţiile formării lor datorită apelor de şiroire

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 11: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

- drenarea apelor de suprafaţă şi subterane ca o măsură eficientă pentru stabilizarea

alunecărilor Drenarea apelor se poate realiza prin executarea de şanţuri care să fie amplasate pe

părţile laterale ale corpurilor de haldă şi care au forma secţiunii trapezoidală cu adacircncimea de

circa 04 m iar panta acestor şanţuri să nu fie mai mare de 2 permil pentru a se evita fenomenele de

eroziune icircn special icircn cazul rocilor moi

Icircn scopul reamenajării haldei icircn etapa finală se propun lucrări de icircmpădurire şi eventual

icircnierbare pe zonele amenajate definitiv

Pentru stabilirea formulei de icircmpădurire se ţine seama de următoarele elemente

- caracterul heterogen al rocilor haldate

- condiţiile climatice ale zonei

- necesitatea de a se instala pe taluz o vegetaţie protectoare

- asigurarea continuităţii vegetaţiei forestiere

Ca urmare a analizării elementelor descrise mai sus se consideră ca optimă introducerea

salcacircmului ca specie de bază Ca specie secundară de amestec necesară realizării unei

diversificări se recomandă folosirea cătinei albe care este o specie nepretenţioasă şi care se

adaptează bine condiţiilor naturale care caracterizează această zonă După creşterea şi

dezvoltarea puieţilor plantaţi se preconizează o integrare armonioasă a haldei de steril icircn peisajul

icircnconjurător şi de asemenea crearea unui habitat corespunzător pentru fauna specifică tipului de

vegetaţie din zonă

41 Valomir-fosta exploatare de suprafaţă transformată icircn groapă de gunoi

Groapa de gunoi Valomir este icircnălţime de 50 m şi la o distanţă de 70 m faţă de

localitate

411 Localizarea depozitului de deşeuri menajere

Locul de amplasare a depozitului de deşeuri este o zonă coliniară situată la sud sud ndash est

de localitatea Uricani la o cotă superioară Vaii Jiului cu 50 m Depozitul de deşeuri Valomir ndash

Uricani este amplasat icircn fosta microcariera Valomir din care a fost extras cărbunele

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 12: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

Din punct de vedere morfologic regiunea prezintă un aspect colinar avacircnd formaţiuni

sedimentare icircn fundament Icircnălţimile absolute ale acestor dealuri variază de la 600 m icircn zona

albiei minore a racircului Jiu pacircnă la 950 m la contactul cu cristalinul şi are o suprafaţă de 16620

mp dintre care terenul ocupat de groapă 14166 mp şi teren ocupat cu drumuri 2454 mp

Depozitul de gunoi are o formă pătratică cu dimensiuni de 120 m lăţime şi 120 m

lungimedispus sub forma unei trepte cu icircnălţimea de 13 ndash 17 m Din icircnălţimea trpetei numai 7 m

se află deasupra suprafeţei morfologice a terenului icircn partea nordică iar icircn cea sudică acesta se

află la nivelul terenului

Pe acest teren a fost amplasat iniţial un puţ de exploatare a cărbunelui apaţinănd de

Compania Naţională a Huilei iar apoi dezafectarea puţului şi ramblierea acestuia pentru

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 13: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

exploatarea cărbunelui existent icircn puţ a fost deschisă microcariera Valomir Icircn anul 1976 acest

teren a trecut de la Compania Naţională a Huilei icircn administrarea Consiliului Local Uricani

Depozitul de gunoi nu este vizibil de la distanţă iar prin amplasarea acestuia icircn

microcarieră se reduce impactul negativ asupra peisajului rezultat icircn urma axecuţiei acestei

lucrări

412 Descrierea proceselor tehnologice şi a activităţilor din depozit

Operatorul depozitului de deşeuri este SCGOSCOMLOC SA Uricani

Activitatea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor din oraşul Uricani este

asigurată de 7 persoane din care pe amplasamentul rampei se află icircn permanenţă administratorul

paznicul depozitului şi conducătorii auto de pe utilajele de transport

Sistemul de descărcare este icircn strănsă legătură cu activitatea de impingere şi nivelare a

deşeurilor pe rampa de gunoi a oraşului Colectarea şi descărcarea reprezintă 50 din activitatea

de gestionare a deşeurilor menajere

Activitatea de depozitare propriu zisă presupune descărcarea deşeurilor din

autobasculante icircmpingerea şi nivelarea acestora cu ajutorul icircncărcătoarelor frontale Deşeurile au

un caracter eterogen acestea sunt depozitate icircn strate de grosimi de 15 m acoperite cu zgură şi

deşeuri rezultate din construcţiicompacte cu icircncărcătoare frontale

Suprafaţa depozitului este acoperită cu zgură şi steril icircn proporţie de 80 aspect care

conduce la diminuarea icircn mod substanţial a mirosurilor şi a posibilităţilor de antrenare de vacircnt a

deşeurilor sau de incendiere a acestora

413 Efecte negative generate de activitatea de depozitare asupra calităţii mediului

şi a vieţii

Depozitul de deşeuri Valomir-Uiricani este amplasat la circa 70 m sud de limita localităţii

Uricani

Icircn apropriere depozitului se găsesc cateva locuinţe aflate la distanţe de circa 50 m faţă de

gardul ce icircnconjoara aproximativ Valomirul Locuinţele care sunt cele mai afectate sunt cele care

se află icircn imediata apropriere şi mai ales cănd icircn mod accidental sunt aprinse hacircrtiile cartoanele

textile plasticul conţinute de gunoaie

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 14: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

Datorită faptului că perimetrul actual al depozitului nu este icircmprejmurit corespunzător o

serie de deşeuri uşoare sunt antrenate de vacircnt şi icircmprăstiate pe terenurile limitrofe producănd o

poluare peisagistică o poluare a solului şi subsolului prin degradarea lentă icircn timp a acestora

Icircn prezent levigatul produs ca urmare a percolării rampei de către apele meteoritice şi

umiditatea deşeurilor prin scurgerea liberă spre avalproduce prin infiltrare poluarea solului şi

subsolului

Icircn partea estică se află creată o acumulare de apă pe o suprafaţă de 500 mp alimentată

dintr-un izvor şi din apele care spală frontul estic al rampei iar din cauza adacircncimii mari şi

contactului nemărginit cu gunoaiele produce infiltraţii icircn sol cu poluări semnificative a apelor

subterane

Populaţia din vecinătatea depozitului poate fi expusă la riscul unor icircmbolnăviri atacirct

datorită unor eventuale poluări biologiceicircn special poluări cu dioxine furani H2S CH4 CO2 cacirct

si a unor compuşi de fermentaţie aceştia din urmă fiind produşi metabolici

Din halda de deşeuri pot rezulta o serie de compuşi organici volatili toxici care pot

afecta negativ vegetaţia din zonă dar şi sănătatea oamenilor care lucrează icircn zonă

Totodată diferiţi agenţi patogeniexistenţi icircn produsele organice de natură vegetală şi

animală au un aport substanţial icircn răspacircndirea unor boli

Un alt mod de transmisie a infecţiilor se relizează pe cale naturală rezultată din relaţiile

dintre rozătoare şi duşmanii lor naturali

Bolile care se pot transmite prin contactul cu mediul din incinta şi din aproprierea haldei

de deşeuri sunt

- boli infecţioase interioae (hepatită virală polimelităfebră tifoidă boli diraeice)

- parazitoze

- risc de intoxicaţii cu substanţe toxice prevenite din procesele de fermentare

CONCLUZII

Aflarea localităţii Uricani icircn zona de protecţie naturală respectiv parcul Naţional Retezat

impune luarea unor măsuri pentru a stopa poluarea zonei

Una dintre măsuri ar fi icircnchiderea depozitului pentru integrarea icircn ecosistem care se va

face prin icircnierbarea suprafeţei acestuia cu plante-gaminee-şi plantarea unor specii rezistente la

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 15: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

factorii poluanţi icircn vederea refacerii stucturii solului şi a biocenozei icircn paralel cu elimnarea

surselor de poluare şi introducerea treptată a acestor terenuri icircn peisajul natural al zonei

De asemenea se recomandă realizarea unor perdele vegetale de protecţie prin plantarea

mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă

Pe perioada de funcţionare ar trebui să fie stabilite nişte măsuri de supraveghere şi

monitorizare a depozitului propriu-zis cacirct şi a factorilor de mediu care influenţează degradarea

mediului

Monitorizarea icircnchiderii vizează

-stabilirea taluzurilor acestuia şi a versantului estic al microcarierei care vine icircn contact

cu deşeurile

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro

Page 16: ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA SOLURILOR ÎN

BIBLIOGRAFIE

Făgaş GhP Localiatea Uricani-vatră de trăire romacircnească- EdMatinal 2000

Giurgi V Szaacutebo L EM Uricani la 55 de ani Ed Focus 2002

Leila Osman Amintiri din adacircncuri-60 de ani de existenţă a EM Uricanirdquo Ed

Măiastra 2007

wwwprimariauricaniro