Analiza Econometrica Israel

8/18/2019 Analiza Econometrica Israel

1/21

PROIECT ECONOMETRIE

Nume: Tatoi Paul Sebastian

Facultate: F.A.B.B.V.

Grua: !"#$


2/21

Seria: C

1. Scurt% &escriere

Statul Israel este o republică parlamentară localizată în Asia de Vest cu osuprafaţă de 22.145 km2 populaţie de !.412.""" de locuitori densitate de#5$!loc%km2 &i cu un spor natural de 2'. Israelul este situat de(a lun)ul malului deest al *ării *editerane. Se în+ecinează cu ,ibanul în nord Siria în nord(est Iordania-i isiordania în est /)ipt -i 0-ia aza la sud(+est.

Israelul este de3nit în eclara6ia de Independen6ă7 -i în le)ile lui de bază ca unstat evreiesc și democratic -i este sin)urul stat din lume unde e+reii sunt ma8oritari.

/ste împărţit în ! districte9 :ord ;aifa entrală ersonalitate foarte importantă din punct de +edere cultural este aniel ?a@nemaneste un psi@olo) israelian profesor la uni+ersită6i israeliene &i americane laureat al>remiului :obel pentru economie în anul 2""2. ontribu6iile sale sunt consideratedesc@izătoare de drum în domeniul psi@olo)iei 8udecă6ii -i luării de decizii aleuristicii comportamentului economic -i psi@olo)iei.

Israelul în anul 2"14 prezenta >ib%loc de #22$B de3citul bu)etar de 2!' &i

moneda naţională9 S@ekel. Comnia a+nd >ib%loc de D1$5B de3cit bu)etar de15' din >IE &i moneda naţională9 leul.

FSursa9 https://ro.wikipedia.org/wiki/Israel )

2. Scurtă descriere a variabilelor socio-economice din model

e3niţii

Cata anuală procentuală de cre&tere a produsului intern brut la preţurile depiaţă bazate pe moneda locală constantă. A)re)atele sunt bazate pe +aloareaconstantă a dolarului american din anul 2""5. >IE(ul este suma +alorilor bruteadunate de toţi producătorii rezidenţi în economie plus orice taGă a +reunui produs&i minus sub+enţii neincluse în +aloarea produselor.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_economiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/2002https://ro.wikipedia.org/wiki/Judecat%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Euristic%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Comportamenthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_economiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/2002https://ro.wikipedia.org/wiki/Judecat%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Euristic%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Comportamenthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Psiholog


3/21

In+estiţiile directe străine se referă la in+estiţiile directe FHuGurile decapitaluri proprii în raportul economiei. Ceprezintă suma HuGurilor de capitaluriproprii rein+estirea +eniturilor &i a altor elemente de capital. In+estiţiile directe facparte din cate)oria in+estiţiilor transfrontaliere asociate cu un rezident dintr(osin)ură economie a+nd control sau un )rad semini3cati+ sau inHuenţă în

mana)ement a unei întreprinderi care este rezidentă în altă economie. eţinerea a1"' sau mai mult peste acţiunile obi&nuite ale +otului de stocuri este crieriul caredetermină eGistenţa a unei relaţii de in+estiţie directă. atele curente sunteGprimate în milioane de dolari.

Cata &oma8ului se referă la partea de forţă de muncă care este fără loc demuncă dar care este disponibil &i în căutare de an)a8are.

onţinut

Indicatorii celor # +ariabile au fost ale&i pe perioada comună maGimdisponibilă &i anume 1$$2(2"1# după cum se poate obser+a în tabelul de mai 8os.


4/21

/+oluţie


5/21

• Citmul de cre&tere al >IE(ului cel mai mare a fost în 2""4 fata de anul 2""#F1!#51 pp &i cel mai mic în anul 2""# faţă de 2""2 Fritmul a scăzut cu 1!D4pp.

• Citmul de cre&tere a in+estiţiilor directe străine a fost cel mai mare în anul

2""D F4#25! faţă de anul 1$$1 &i cel mai mic în anul 2""1 faţă de anul2""" Fritmul a scăzut cu .$$ pp. Se obser+ă o cre&tere foarte mare ain+estiţiilor străine directe faţă de anul 1$$1.

• Citmul ratei &oma8ului cel mai mare este de 2"12 faţă de anul 2"11 &i cel maimic în anul 2"11 faţă de anul 1$$1 Fritmul scade cu 41 pp.


6/21

Se obser+ă indicele cel mai mare de 4D$ în anul 2""4 faţă de anul 2""#. Cata decre&tere a >IE(ului a crescut cu #D$ puncte procentuale cel mai mic 3ind de (1D4

în anul 2""# faţă de anul 2""2 adica rata de cre&tere a >IE(ului a fost de J1! orimai mic faţă de anul precedent.

Indicele cel mai mare al in+estiţiilor directe străine a fost de 442D adică in+estiţiiled.s. au fost de 42 ori mai mari în anul 2""D faţă de anul 1$$1 iar indicele cel maimic al in+estitiilor d.s. a fost de "22. Acestea au scăzut cu !! puncte procentuale în

anul 2""1 faţă de anul precedent.

Cata &oma8ului a crescut cel mai mult cu 2# puncte procentuale în anul 2"12 faţăde anul precedent.


7/21

0aţă de anul 1$$5 cea mai mare scădere a fost în anul 1$$D F unde rata decre&tere a >ib(ului a scăzut cu 1D"4 puncte procentuale &i cea mai mare cre&tere3ind în anul 1$$5 cu 14$ puncte procentuale.

In+estiţiile directe străine au înre)istrat cea mai mare scadere în anul 2""faţă de anul 2""D de aproGimati+ D.5"" respecti+ cea mai mare cre&tere în anul2""D faţă de anul 1$$1 de aproGimati+ 15.""" milioane de dolari.

Cata &oma8ului a a+ut cea mai mare cre&tere de 14" puncte procentuale înanul 2""5 faţă de anul 2""4 &i cea mai mare scădere de 5 puncte procentuale înanul 2"11 faţă de anul 1$$1.


8/21

(1""".""

".""

1""".""

2""".""

#""".""

4""".""

5""".""

".2!5."#2.!2$".1#"4.25#2.4

4"2.2

11"".!1

222!.5D

412.5##5.$"

!D1.2#52.D$

12$4.21

4#25.!

2445.5

#"4D.44

11!4.1

14$4.21

25#1.#$

22#".$

##15.5

Ritm (bază fxă)

dproKt@ F'

0I F*ilioane B

LC F' (


9/21

(2""".""

(15"".""

(1""".""

(5"".""

".""

5"".""

Ritm Bază în lanţ

dproKt@ F'

0I F*ilioane

LC F' (

(1".""

".""

1".""

2".""

#".""

4".""

5".""

1."1.51.2!#.$14."44.#

5."#

12."1

2#.2$

5.1#

4.5!

$.D1

!.5#

1#.$4

44.2D

25.4D

#1.4D

12.!415.$4

2D.#12#.#1

#4.1D

Indice - bază fxă

dproKt@ F'

0I F*ilioane

LC F' (


10/21

(2".""

(15.""

(1".""

(5.""

".""

5.""

1".""

Indice - bază în lanţ

dproKt@ F'

0I F*ilioane

LC F' (

(2""".""

".""

2""".""

4""".""

D""".""

!""".""

1"""".""

12""".""

14""".""1D""".""

242.$"25$.#"$D.""1""4."1"51.5"12!!.2"1#$1.!"

#!"4.4"

"1.$"

1425."12#D.$"

2$D.4"

2D"1.#"

442.!"

14$4$.$"

!452.5"

1"52!.5"

4"$2.5"

51D4.""

!4!.5""$.D"

1145!.D"

Modifcare absolută - bază fxă

dproKt@ F

0I F*ilioane

LC F' (


11/21

(!""".""

(D""".""

(4""".""

(2""".""

".""

2""".""

4""".""

D""".""

!""".""

1"""".""

12""".""

242.$"1D.4"(1D#.#"$"!."

4D.!"2#D."1"#.D"

2412.D"

#!$.5"

(D2D.2"

(1!!.!"

1#$.5"

(#5.1"

1!1.5"

1"4.1"

(D4$.4"

2"D.""

(D4#D.""

1"1.5"

#5!4.5"

(1"#!.$"

#4$.""

Modifcare absolută - bază în lanţ

dproKt@

0I F*ilioane

LC F' (

#. Analiza econometrică

S(a efectuat un studiu pri+ind corelaţia dintre >IE%locuitor &i in+estiţiile străinedirecte în Comnia. acă analizăm ponderea IS în >IE respecti+ >IE(ul pe locuitor

în perioada 2"""(2""! obser+ăm că cre&terea constantă a >IE(ului pe locuitor nuinHuenţează ponderea IS în >IE sau îl inHuenţează doar într(o măsură

nesemni3cati+ă. >e cnd >IE(ul pe locuitor a crescut în cei ! ani analizaţi Fde la1D!D2 B în 2""" la $#1"#$ B în 2""! ponderea IS în >IE a scăzut în ultimii #ani Fde la "#' în 2""D a8un)nd la ("1' în 2""!. Aceasta ridică problemaidenti3cării altor factori ai intrărilor semni3cati+e de IS în Comnia în perioada1$$(2""!. Astfel în mod atipic cre&terea economică a Comniei nu este de naturăsă atra)ă IS(urile in+estitorii 3ind preponderent interesaţi de factori precum costulrelati+ redus al forţei de muncă ni+elul semni3cati+ al cali3cării cadrul 8uridic


12/21

nediscriminatoriu &i atracti+ Fc@iar dacă acesta a a+ut multiple modi3cări peparcursul între)ii perioade.

FSurse9 @ttp9%%data.Korldbank.or)%indicator%EM.?,


13/21

*ai sus se pot obser+a outlieri 0I Ft%t(1 LCF(1 &i din anul 1$$5.

*a)+stimare


14/21

,utut nr*%

=n urma folosirii *..*.*.>. am obţinut coeficienţii Q "9 5"2D1! R Q 19 ""2$!#5 &iQ 29 ("141D1$ &i probabilităţile aferente fiecăruia9 "2D5 R ""14 R respecti+ "$.

* b).estare

;" Q " "

;1 Q " T"

>rob FQ ""2D5

"2D5U ""5 Unu se respin)e ipoteza nulă ;" U Q " nu diferă semnificati+ de "U Q " nu este un factor esenţial din punct de +edere statistic .

;" Q 1 "

;1 Q 1 T"

>rob FQ 1""14

""14 ""5 U se respin)e ipoteza nulă ;" U Q 1 diferă semnificati+ de " U Q1 Fin+estiţia directă străină este un factor esenţial din punct de +edere statistic .

;" Q 2 "

;1 Q 2 T"

>rob FQ 2 "$


15/21

"$ U ""5 U nu se respin)e ipoteza nulă ;" U Q 2 nu diferă semni3cati+ de "U Q 2 Frata &oma8ului nu este un factor esenţial din punct de +edere statistic .

M1 &i M2 eGplica în proporţie de 2!"' +ariaţia W(ului.

u a8utorul /Gcel(ului am determinat +aloarea coe3cientului de corelaţie care este

de "5!. :umărul este poziti+ deci le)ătura este directă. oe3cientul de corelaţieeste mai mic dect "D de unde se poate concluziona că le)ătura dintre +ariabileeste slabă.

* c) Interretare economică

Ln punct procentual crescut în rata &oma8ului duce la scăderea ratei >IE(ului cu "14puncte procentuale in+estiţiile străine directe 3ind constante.

Ln milion de dolari în plus în in+estiţii străine directe duce la scăderea ratei decre&tere a >IE(ului cu ""# puncte procentuale rata &oma8ului 3ind constantă.

Atunci cand in+estiţiile străine directe &i rata &oma8ului sunt e)ale cu " rata decre&tere a >IE(ului este e)ală cu 5".

FC2 ( Cata &oma8ului &i in+estiţiile directe străine eGplică în proporţie de 2!"'+ariaţia ratei de cre&tere a >IE(ului.

CX ( Variabilele sunt corelate în proporţie de 5!'.

d) /erifcarea iotezelor ,01

d1 Autocorelarea erorilor


16/21


17/21

ele # probabilitati sunt mai mici dect "."5 de unde rezultă @eteroscedasticitateaeste prezentă.


18/21

a)an


19/21

d#:ormalitatea /rorilor


20/21

>robabilitatea în cazul acesta este mai mic dect ""5 de unde rezultă că seria nueste distribuită normal.

BIB0I,2RA3I+

@ttps9%%ro.Kikipedia.or)%Kiki%Israel

@ttp9%%data.Korldbank.or)%indicator%EM.?,


21/21

Analiza Econometrica Israel

Documents

Transcript of Analiza Econometrica Israel