AE Analiza creşterii economice din turism sub impactul terorismului şi al valurilor de refugiaţi

648 Amfiteatru Economic

ANALIZA CREŞTERII ECONOMICE DIN TURISM

SUB IMPACTUL TERORISMULUI ŞI AL VALURILOR DE REFUGIAŢI

Gina Ionela Butnaru1*, Marilena Mironiuc2, Maria Carmen Huian3

şi Alina Petronela Haller4

1)2)3)Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, România 4)Academia Română Filiala Iaşi - ICES, Gh. Zane, România

Vă rugăm să citați acest articol astfel:

Butnaru, G.I., Mironiuc, M., Huian, C. and Haller,

A.P., 2018. Analysis of Economic Growth in Tourism

Under the Impact of Terrorism and of the Waves of

Refugees. Amfiteatru Economic, 20(Special No. 12),

pp. 885-904.

DOI: 10.24818/EA/2018/S12/885

Istoria articolului

Primit: 14 august 2018

Revizuit: 10 septembrie 2018

Acceptat: 7 octombrie 2018

Rezumat

Turismul este un fenomen complex marcat de factori majori cum ar fi atacurile

teroriste şi invazia refugiaţilor (recentele valuri de migranţi). Lucrarea testează, prin analize

empirice, dacă în țările Uniunii Europene produsul intern brut din turism reacționează la

situațiile de criză cauzate de atacurile teroriste, precum şi de valurile de refugiați. Tehnicile

folosite sunt testele de convergenţă σ şi β, îmbinate cu analiza de senzitivitate deterministă.

Eşantionul este format din 26 de ţări ale Uniunii Europene studiate pe orizontul temporal

2000-2015 şi 2000-2016, în funcţie de disponibilitatea datelor. Rezultatele documentează

preponderenţa divergenţei, pe fondul existenţei în structura grupurilor analizate a unor ţări

cu contribuţie diferită a produsului intern brut din turism la creşterea lor economică.

Concomitent, se identifică o reacţie mai amplă a produsului intern brut din turism pe locuitor

sub influenţa numărului de victime din terorism, decât sub incidenţa variaţiei numărului de

refugiaţi. Nu se poate însă afirma că din cauza celor două fenomene tendinţa generală a

produsului intern brut din turism pe locuitor este de scădere. Mai degrabă se constată

diminuări ocazionale ale indicatorului menţionat, care pot fi corelate doar în subsidiar cu

situaţiile de criză cauzate de terorism şi valurile de refugiaţi.

Cuvinte-cheie: turism, convergenţă, analiza de senzitivitate, atacuri teroriste, invazia

refugiaţilor

Clasificare JEL: Z39, O11, O47, N94, E13

* Autor de contact, Gina Ionela Butnaru – gina.butnaru@uaic.ro

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 649

Introducere

Organizaţia Mondială a Turismului (OMT), ca urmare a studiilor realizate,

consideră că problemele de securitate în turism reprezintă dimensiuni ale calităţii oferite de

un pachet de servicii turistice. Ca urmare a evenimentelor de la World Trade Center din

11 septembrie 2001, problemele securităţii în turism au fost tratate de sine stătător deoarece

turiştii sunt interesaţi de destinaţii sigure care să le ofere confort din punctul de vedere al

siguranţei. Unele acte de violenţă au fost îndreptate intenţionat sau nu, împotriva turiştilor al

căror scop de călătorie este petrecerea timpului liber, evenimente care au avut un impact

negativ asupra industriei turismului.

În prezent, atacurile teroriste sunt mai frecvente şi se produc în locuri nu demult

sigure. Franţa, Anglia, Germania, Suedia, Norvegia, Italia, Spania, Grecia sunt destinaţii

turistice consacrate din perimetrul european unde au avut loc asemenea atacuri. De exemplu,

în Europa, în perioada 1960-1980, au avut loc doar cinci atacuri teroriste: două în anul 1960,

unul în anul 1974 și două în anul 1980, trei în Italia, unul în Franța și unul în Germania

(Engene, 2011). Evenimentele au escaladat în ultimile decenii la o intensitate îngrijorătoare.

Mijlocul anului 2000 a marcat intrarea într-o perioadă delicată pentru Europa o dată cu

atacurile de la Madrid și Londra (Gaub, 2017). În perioada 2013-2016, pentru Europa de

Vest, au fost raportate 30 de atacuri teroriste (Franța-10, Germania-6, Belgia-3, Danemarca-

3, UK-1, Suedia-1) dintre care 6 eșuate (Franța-4, Germania-2) (CAT, 2017). Dacă ne referim

la pierderile veniturilor din turism, de exemplu, Franța a pierdut doar în anul 2016, 750

milioane euro ca urmare a atacurilor teroriste (Kelly et al., 2016), iar Anglia, în același an, a

înregistrat pierderi de aproximariv 1 miliard lire (Harris, 2016). Este firesc ca terorismul să

descurajeze potenţialii turişti în alegerea destinației turistice în care s-a produs un eveniment

violent. Astfel, asistăm la reconfigurarea direcţiei fluxurilor de turişti în Uniunea Europeană

(UE) spre ţările emergente.

Tragediile umane dislocă populaţia din locurile lor natale în căutarea siguranţei

sociale şi economice. În Europa, suntem martori la presiuni migraţioniste dinspre Siria,

Afganistan şi alte zone unde se manifestă conflicte violente (CAT, 2017). Intrarea pe

teritoriul european a unui număr masiv de persoane cu o altă cultură, nevorbitoare a limbii

statelor unde au ajuns, cu o altă religie nu a făcut altceva decât să ridice gradul de risc pe

teritoriul european. În acest context, UE este sub presiunea unor provocări economice, sociale

și culturale. Grupurile de refugiaţi caută să se stabilească în ţări europene dezvoltate unde

autorităţile le oferă confort în perioada de adaptare şi integrare socio-economică. Deloc

întâmplător, ţările căutate de refugiaţi sunt aceleaşi state spre care se orientează turiştii.

Turismul este perceput ca o formă a migraţiei temporare (Williams şi Hall, 2002). Destinaţiile

consacrate turistic atrag un număr atât de mare de vizitatori, încât sunt considerate fluxuri

migraţioniste, inclusiv în condiţiile în care scopul şi durata deplasării sunt diferite de cazul

migraţiei permanente.

Considerăm că cele două fenomene exercită o influenţă asupra creşterii economice

din turism, motiv pentru care ne propunem să testăm, prin analize empirice, dacă în ţările UE

produsul intern brut din turism (PIBT) este afectat de atacurile teroriste şi valurile de

refugiaţi. Cercetarea s-a realizat pentru statele membre ale UE pentru care există date

statistice oficiale disponibile, adică 26 din 28 de membri, împărțite pe grupe în funcție de

gradul în care au fost afectate de terorism/refugiați în perioada analizată. Concluziile la care

s-a ajuns sunt că: i) procesul de convergență a PIBT pe locuitor s-a realizat relativ lent și

oscilant, alternând perioade de convergență cu perioade de divergență; ii) amplitudinea

AE Analiza creşterii economice din turism sub impactul terorismului şi al valurilor de refugiaţi

650 Amfiteatru Economic

sensibilităţii PIBT pe locuitor este mult mai evidentă sub influenţa numărului de victime din

terorism decât sub cea a numărului de refugiaţi.

Lucrarea este structurată în patru părţi. Prima parte este rezultatul studierii literaturii

de specialitate. Partea a doua include, mai intâi, abordările metodologice relative la

convergenţă şi analiza de senzitivitate deterministă, apoi, testarea propriu-zisă a acestor

aspecte. Discuţiile asupra rezultatelor cercetării sunt urmate de concluziile lucrării.

1. Recenzia literaturii ştiinţifice

1.1. Turismul în contextul evenimentelor teroriste din perspectiva analizei oficiale

Terorismul este o formă de manifestare a crimei organizate. Acesta a luat amploare

şi a afectat din ce în ce mai mult securitatea unor destinaţii de vacanţă preferate de turişti.

Există un cumul de factori psihologici dar şi religioşi, politici, sociali ori economici, care au

determinat aceste evenimente.

Conform Indicelui Global al Terorismului 2015, terorismul continuă să ia amploare

chiar dacă se concentreză într-un număr redus de ţări (Institute for Economics & Peace,

2015). Datele prezentate în acest raport arată că, în anul 2014, nicio ţară membră UE nu s-a

identificat în grupul celor cu risc maxim. Cel mai ridicat grad de risc s-a înregistrat în cazul

Marea Britanie (UK) (102 atacuri), ţară care s-a situat pe locul 28 cu un scor de 5,613,

secondată de Grecia (26 atacuri), locul 29 cu un scor de 4,976 şi Franţa (11 atacuri), locul 36

cu un scor de 4,553. În cazul Finlandei, Lituaniei, Letoniei, României, Slovaciei şi Sloveniei

nu a existat risc de atacuri teroriste, toate aceste state membre situându-se pe locul 124.

Raportul alocă Irakului un scor de 10, fiind ţara cu cel mai ridicat risc terorist din lume. În

2014, costurile globale directe ale terorismului au fost, în anul 2014, de 52,9 miliarde dolari,

în creştere faţă de anul 2013, când au fost de 32,9 miliarde dolari. Amploarea terorismului,

atât prin numărul de victime cât şi de atacuri, s-a redus cu 10% în 2015 faţă de 2014, conform

datelor Indicelui Global al Terorismului 2016 (Institute for Economics & Peace, 2016). Prin

urmare, 2014 rămâne anul cel mai sângeros dintre toţi cei pentru care există evidenţe

statistice. Conform raportului Incidele Global al Păcii 2017, Europa rămâne cea mai pacifistă

zonă a lumii, chiar dacă Europa de Sud-Est se caracterizează printr-o instabilitate politică

mai accentuată (Institute for Economics & Peace, 2017). În perioada 2007-2015, în lume,

pacea a înregistrat un regres de 2,14%. Mortalitatea cauzată de războaie a crescut cu 408%,

iar cea cauzată de terorism cu 247%. În cadrul primei Strategii Europene pentru Securitate

se stipula că Europa nu a fost niciodată atât de prosperă, sigură sau liberă, însă din anul 2003

situaţia s-a schimbat (Bendiek şi Kaim, 2015). Faptul că atacurile teroriste se produc acolo

unde există zone de conflict şi în ţări unde mecanismele şi infrastructura de securitate sunt

slabe (Gunaratna, 2017) este infirmat de realitatea ultimilor ani. Atacurile din Franţa, UK,

Germania, Suedia, Belgia, demonstrează că state dezvoltate, cu mecanisme şi infrastructură

de securitate performantă şi destinaţii turistice importante sunt principalele obiective vizate.

În pofida riscurilor sus amintite, tendinţele privitoare la activitatea turistică în UE

sunt pozitive, ilustrând o evoluţie ascendentă a acestui sector. Datele raportate de OMT

confirmă că, în anul 2013, UE a atras 40% din turişti, la nivel mondial, cinci state membre

numărându-se în primele zece destinaţii ale lumii: Franţa, Spania, Italia, Germania şi UK

(Kester, 2015). Acelaşi raport estimează o creştere a numărului de turişti în UE cu 2,1% până

în anul 2025, o creştere inferioară celei estimate la nivel mondial, de 3,5%. Ţările emergente

membre, Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Ungaria, vor înregistra

rate de creştere a fluxurilor de turişti de 2,7% anual, până în anul 2025. Tendinţele ascendente

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 651

sunt susţinute de reducerea costurilor cu transportul, de evoluţia tehnologică şi

comunicaţională (Yeoman, 2011).

1.2. Turismul în contextul evenimentelor teroriste din perspectiva analizelor științifice

Problema terorismului a fost şi este mult analizată, inclusiv din perspectiva

influenţei asupra sectorului turistic, în lucrări științifice care au presupus cercetări riguroase

pe acest subiect. Analizând legătura care există între turism şi terorism, Alkier, Radović şi

Lipovac (2016) consideră că siguranţa personală şi simţul securității într-o ţară reprezintă

factori importanţi în alegerea unei destinaţii turistice. Potrivit lui Sandler şi Enders (2008),

atacurile din zonele turistice, aeroporturi, hoteluri, puncte de interes turistic sau mijloace de

transport, determină turiştii să asocieze un risc ridicat vacanţelor lor. Efectele acţiunilor

teroriste asupra preţurilor serviciilor turistice au fost studiate de către Gazopoulou (2011) în

cazul particular al Greciei. Concluzia acestui studiu a fost că, în anumite perioade, atacurile

teroriste au descurajat turiştii să viziteze Grecia.

Baker (2014) consideră sectorul turistic ca fiind unul de succes, însă nu ocolit de

efectele terorismului. Acesta atrage atenţia asupra faptului că atacurile teroriste nu s-au

manifestat niciodată atât de puternic ca la începutul secolului XXI. În cazul ţărilor consacrate

în domeniul turistic, riscurile teroriste afectează imaginea zonei şi industria turistică în

întregul ei ca urmare a reducerii cererii. Mass-media amplifică fenomenul la modul că

riscurile percepute ajung să escaladeze realitatea în ceea ce priveşte atitudinea faţă de o

anumită destinaţie. Schneider, Tillman şi Meierrieks (2011) consideră că terorismul şi mass-

media au o legătură simbiotică. Influenţa terorismului asupra economiei este considerabilă şi

în aserţiunea lui Vovk (2015) care aduce în prim plan un efect psihologic al terorismului

numit efectul invers al învăţării (adverse learning effect). Oamenii păstrează în memorie

amintirile dureroase ale unui atac terorist.

Peterman, Revermann şi Scherz (2005), în cercetările lor, consideră că viitorul

sectorului turistic poate depinde de amploarea riscurilor asociate. Un eveniment neprevăzut

reorientează fluxurile de turişti, iar acest lucru influențează creșterea economică a zonelor

turistice implicate (Williams, 2012). Riscuri asociate cu activitatea turistică sunt și cele

comerciale, instituționale, personale – specifice turiștilor individuali, de climă sau asociate

cu epidemiile (Štetić, 2012) dar și dezastrele naturale, crizele manageriale, terorismul și

crima organizată (Robertson et al., 2006). Karl și Schmude (2017) consideră că, în general,

se manifestă cinci riscuri majore asociate cu turismul: atacurile teroriste, dezastrele naturale,

epidemiile, instabilitatea socială și instabilitatea politică.

1.3. Turismul în contextul crizei refugiaților

Fiind călători, turiștii sunt, de fapt, migranți care, pentru o anumită perioadă de

timp, îşi părăsesc locul de origine pentru a se deplasa sau a migra, către o altă destinaţie, în

diferite scopuri (Leitão şi Shahbaz, 2012; Tătăruşanu, 2016). Rode (2008) consideră că

motivaţia turistului prototipic de a călători se reduce la consum, însă gama de motivaţii se

extinde mai nou la căutări existenţiale, căutări spirituale, capital simbolic, reprezentări

culturale, dorinţa de mişcare şi aventură, legăturile istorice, limba comună și educația

(Tranos, Gheasi şi Nijkamp, 2012). Fluxurile de persoane se orientează spre pieţele

funcţionale, atunci când se înregistrează o creştere economică, iar aceasta depinde de

orientarea factorilor de producţie (Bakens şi Nijkamp, 2010).

AE Analiza creşterii economice din turism sub impactul terorismului şi al valurilor de refugiaţi

652 Amfiteatru Economic

Cei mai mulți migranți nu călătoresc fără o informare prealabilă cu privire la locul,

societatea şi cultura ţării în care se deplasează. Prezenţa grupărilor de străini este efectul

migraţiei în masă, fenomen cu care UE s-a confruntat în ultima perioadă, cu un apogeu în

anul 2015, când numărul de refugiați s-a dublat comparativ cu 2014, în special în Germania,

Ungaria şi Suedia (Aiyar et al., 2016). Ungaria a fost preferată datorită poziţionării

geografice, în timp ce Germania şi Suedia pentru condiţiile economice pe care le oferă.

Privitor la originea refugiaţilor, aceiași autori precizează că aceştia nu provin doar din

zone de conflict ci şi din arealul Balcanilor. Fargues (2015) a analizat compoziţia fluxurilor

de refugiaţi care au intrat în anul 2015 în Europa prin Grecia şi Italia, constatând că acestea

şi-au schimbat compoziţia din punctul de vedere al naţionalităţii migranţilor. Având în vedere

că fenomenul este îngrijorător, ţările europene au luat măsuri de reducere a fluxului de

refugiaţi. De exemplu, ulterior ridicării unui gard de sârmă la graniţele cu Serbia şi Croaţia,

în toamna anului 2015, numărul refugiaţilor care au pătruns pe teritoriul european prin

Ungaria s-a redus (Benvenuti, 2017). Aiyar et al., (2016), în studiul Valul de Refugiați în

Europa: Provocări Economice, au estimat că impactul pe termen scurt al fluxurilor de

refugiaţi va fi creșterea populaţiei, în perioada 2015-2017, cu 0,15%. Pe termen mediu,

impactul va fi mai puternic şi va depinde de gradul de integrare al refugiaţilor pe piaţa muncii,

fiind avantajate persoanele cu nivel superior de educaţie (de la Rica, Glitz şi Ortega, 2013).

Crawley et al., (2016) menționează aceleași cauze ale creșterii fluxurilor de refugiați către

Europa.

Începând, în special, din anul 2015, UE se află în situaţia de a-şi regândi politica

economică şi socială. Criza refugiaților și atacurile teroriste, a căror frecvență a crescut în

spațiul european, influențează și turismul.

2. Material și metodă

Cercetarea îşi propune să răspundă la întrebarea: sunt recentele valuri de refugiaţi şi

atacurile teroriste factori cauzatori ai modificării negative a evoluţiei turismului statelor

afectate de aceste fenomene prin comparaţie cu statele neafectate spre care se reorientează

fluxurile de turişti?

Se răspunde la intrebare urmărind două obiective:

testarea convergenţei (σ şi β) prin intermediul coeficientului de variaţie şi a modelării

econometrice;

testarea prin analiza de senzitivitate deterministă a modului în care acţiunile teroriste

şi valurile de refugiaţi afectează creşterea economică în turism în statele UE prin coeficienţii

de elasticitate ai numărului de sosiri internaţionale de turişti, numărului de victime ale

atacurilor teroriste, numărului mediu de refugiaţi şi implicaţiile acestora asupra produsului

intern brut (PIB).

Pentru atingerea acestor obiective, se utilizează un eşantion compus din 26 din cele

28 de ţări membre ale UE, pentru perioada 2000-2015, deoarece cel mai recent Indice Global

al Terorismului a fost publicat în 2016. Acesta a stat la baza grupării economiilor în funcţie

de impactul terorismului, pentru ultimii 16 ani. Mai mult, datorită faptului că acest indice nu

conţine date pentru două dintre ţările membre ale UE28, Malta şi Luxemburg, acestea au fost

excluse din analiză, rezultând un eşantion final de 26 de state. Impactul terorismului asupra

activităţilor de turism este măsurat prin numărul de victime (morţi şi răniţi) rezultate în urma

atacurilor în fiecare ţară membră în perioada 2000-2015. Acest indicator este colectat din

Global Terrorism Database (2017), realizat de National Consortium for the Study of

Terrorism and Responses to Terrorism (START), un departamanet al Universităţii Maryland

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 653

(SUA). În urma analizării numărului de victime, statele membre ale UE sunt împărţite în

două categorii, în funcţie de mediana eşantionului, astfel: ţări deloc sau puţin afectate de

terorism (grup A) şi ţări mai puternic afectate de terorism (grup B). Numărul de refugiaţi este

preluat din statisticile Eurostat legate de migraţia internaţională pentru perioada 2000-2016,

sub forma numărului de persoane provenite din state non-membre care au solicitat azil într-

un stat membru. Conform Eurostat (2017), azilul este o formă de protecţie oferită de un stat

pe teritoriul său pe baza principiului de ne-expluzare (non-refoulement) şi respectând

drepturile refugiaţilor recunoscute pe plan naţional şi internaţional. Pe baza aceluiaşi

mecanism, se clasifică ţările în două grupe (C – ţări cu număr mai mic de refugiaţi şi D – ţări

cu număr mai mare de refugiaţi). Componenţa celor patru grupe este prezentată în tabelul

nr.1.

Tabel nr. 1: Grupele de ţări membre UE analizate după numărul de victime (NV) şi

numărul de refugiaţi (NR)

Grup A NV Grup B NV Grup C NR (mii) Grup D NR (mii)

Suedia 13 Spania 2647 Finlanda 85 Germania 2183

Austria 12 UK 1150 Irlanda 76 Grecia 220

Finlanda 11 Franţa 451 Bulgaria 74 Austria 440

Danemarca 10 Germania 134 Republica

Cehă

70

Spania

109

Ungaria 4 Italia 84 Cipru 58 Danemarca 113

Slovacia 4 Grecia 65 Slovacia 55 Suedia 686

Polonia 4 Bulgaria 43 România 21 Polonia 137

Estonia 2 Letonia 36 Slovenia 20 Ungaria 317

România 1 Belgia 29 Lituania 6 UK 697

Slovenia 0 Republica Cehă 27 Portugalia 6 Olanda 330

Portugalia 0 Olanda 26 Croaţia 4 Belgia 375

Lituania 0 Croaţia 16 Letonia 2 Italia 519

Cipru 0 Irlanda 14 Estonia 1 Franţa 917

Sursa: University of Maryland, 2017; Eurostat, 2017

Pentru testarea ipotezei de convergenţă a economiilor celor 26 de ţări membre UE28

se utilizează datele legate de PIB-ul aferent activităţilor de turism (PIBT) colectate din

rapoartele World Travel & Tourism Economic Impact (WTTC, 2017). Analiza de

senzitivitate utilizează, pe lângă indicatorii deja descrişi, numărul mediu de sosiri

internaţionale de turişti pentru perioada 2000-2015, preluaţi din baza de date a World Bank -

World Development (2017).

Convergenţa a fost analizată iniţial în lucrările lui Solow în 1956, care o definește

drept un proces natural bazat exclusiv pe funcţionalitatea pieţei (Solow, 1956). Acest model

neoclasic consideră că investiţia în capital fizic determină convergenţa. Sala-i-Martin (1996)

introduce doi indicatori, σ şi β, primul arătând tendinţa de convergenţă sau divergenţă, iar cel

de al doilea viteza cu care se realizează convergenţa. Modelul neoclasic a fost ulterior

modificat şi dezvoltat pentru a explica diferenţele dintre ţări şi modalitatea de reducere a lor

în funcţie de factori (Zaiţ, 2006) cum ar fi rata de economisire, rata de creştere a populaţiei,

mobilitatea forţei de muncă, migraţia etc. Butnaru şi Haller (2017) cercetează impactul

turismului rural sustenabil asupra economiei regiunilor de dezvoltare ale UK şi Irlandei de

Nord, folosind metoda σ şi β convergenţei. În acest caz, s-a demonstrat, analizând PIBT, că

procesul de convergenţă s-a realizat lent, iar turismul rural sustenabil a influenţat dezvoltarea.

AE Analiza creşterii economice din turism sub impactul terorismului şi al valurilor de refugiaţi

654 Amfiteatru Economic

Testarea β convergenţei se realizează prin aplicarea modelului Baumol (1986), descris

în ecuaţia 1 şi modificat de Dvoroková (2014) în ecuaţia 2. Pentru σ convergenţa se aplică

indicatorul utilizat de Iancu (2009) şi prezentat în ecuaţia 3.

1

𝑇[ln (𝑦𝑖,𝑇) − ln (𝑦𝑖.𝑡0

)] = 𝛼 + 𝛽 ln (𝑦𝑖,𝑡0) + 𝜀𝑡

(1)

1

𝑇ln (

𝑦𝑖,𝑇

𝑦𝑖,0) = 𝛼 + 𝛽 ln(𝑦𝑖,0) + 𝜀𝑖 (2)

n

i t

titt

y

yy

n 1

2

1

(3)

în care: T – intervalul de timp, yi,T – PIBT pe locuitor al ţării i la sfârşitul perioadei, yi,0 –

acelaşi indicator la începutul perioadei, α– constanta ecuaţiei, β– panta dreptei de regresie, ε

– eroarea statistică, n – numărul de state din eşantion, yi,t– PIBT pe locuitor al ţării i în anul

t, ty – PIBT mediu în anul t.

Printr-o analiză de senzitivitate deterministă, mai exact prin calculul şi interpretarea

unor coeficienţi de elasticitate, se va deduce modul în care variaţia creşterii economice din

turism (PIBT pe cap de locuitor, ca variabilă dependentă Y) poate fi atribuită variaţiei

succesive a unor parametri de intrare (numărul mediu al sosirilor internaţionale de turişti,

numărul mediu de victime din atacuri teroriste, număr mediu de refugiaţi, ca variabile

independente X), pe orizontul temporal considerat. În general, un coeficient de elasticitate

(EY/X) exprimă variaţia relativă a dependentei (ΔrY) ca răspuns la variaţia cu un procent a

parametrului de intrare (ΔrX), într-un interval de timp luat în analiză, după relaţia 4.

100

100

100

100

1

1

1

1

/

IX

IY

X

XX

Y

YY

rX

rYE

t

tt

t

tt

XY

(4)

în care: t şi t-1- perioada curentă şi perioada considerată bază de referinţă în calculul

modificării relative a variabilelor analizate; IY– indicele variabilei dependente; IX– indicele

parametrului de intrare

Valorile mari ale coeficientului de elasticitate sunt expresia unui grad mare de

sensibilitate a variabilei dependente la o modificare puţin semnificativă a parametrilor de

intrare, situaţie care se asociază cu prezenţa unor factori de risc care determină abateri între

rezultatele aşteptate/estimate faţă de media acestora (Mironiuc, 2009).

3. Rezultate și discuții

3.1. β și σ convergența

Rezultatele calculelor sunt sintetic prezentate în tabelul nr. 2 pentru β convergenţa

evaluată pe ţările din eşantion.

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 655

Tabel nr. 2: β convergenţa evaluată în funcţie de impactul terorismului, măsurat prin numărul

de victime și în funcţie de numărul de refugiaţi

Grup A Grup B Grup C Grup D

Constanta 0,153 0,166 0,161 0,108

ln(GDPit0) -0,019 (0,000)* -0,021 (0,000)* -0,020 (0,000)* -0,013 (0,000)*

R2 0,867 0,906 0,914 0,782

F test 71,925 (0,000)* 106,485 (0,000)* 116,679 (0,000)* 39,524 (0,000)*

(în paranteze sunt precizate valorile sig.), *semnificativ la nivelul de 5%

Validarea modelului statistic utilizat s-a realizat prin testarea ipotezelor regresiei.

(Jemna, 2012). Testul Kolmogorov-Smirnof a arătat distribuția normală a erorilor, în timp ce

testul Durbin Watson a confirmat necorelarea erorilor. Testul White a arătat lipsa

heteroscedasticității, iar T-test - o medie nulă a erorilor. Datorită valorilor negative ale pantei

β (-0,019, -0,021, -0,020, -0,013) apreciem că pentru perioada analizată la nivelul ţărilor

incluse în eşantion se înregistrează β convergenţă, cu viteze relativ slabe (coeficientul β are

valori scăzute), adică există o relaţie inversă între ritmul de creştere al PIBT pe cap de locuitor

şi nivelul iniţial al PIBT pe cap de locuitor. Modelul σ convergenţă, propus de Iancu (2009),

utilizează coeficientul de variaţie σt, ce indică nivelul convergenţei prin măsurarea dispersiei

PIBT. Aşa după cum se poate observa din figurile nr. 1 și 2 și din anexa 1, valorile obţinute

pentru σt pentru cele 4 grupuri de ţări incluse în eşantion înregistrează o uşoară oscilaţie. Ca

urmare a acestui fapt, apreciem că pentru eşantionul analizat s-a înregistrat alternativ atât

convergenţă cât şi divergenţă.

Figura nr. 1: σ convergenţa după numărul de victime ale terorismului

Figura nr. 2: σ convergenţa după numărul de refugiaţi

AE Analiza creşterii economice din turism sub impactul terorismului şi al valurilor de refugiaţi

656 Amfiteatru Economic

Analiza ţărilor grupate în funcţie de numărul de victime din terorism evidenţiază,

pentru grupul A, o alternanţă mai mare a perioadelor de convergenţă (2001-2002; 2003-2004;

2006-2007; 2010-2013) cu cele de divergenţă prin prisma PIBT pe cap de locuitor. Între ţările

incluse în grupul B, perioadele în care se constată procesele de convergenţă (2007-2013) şi

divergenţă sunt mai compacte. În cazul ţărilor grupate după criteriul valuri de refugiaţi,

gradul de convergenţă se caracterizează prin continuitate în intervalul 2008-2014, pentru

grupul C, iar în grupul D se identifică un grad mare de alternanţă între procesele de

convergenţă (2007-2008; 2009-2011; 2015-2016) şi divergenţă. Concluzionând, putem

afirma că între ţările UE care compun grupurile analizate este preponderent procesul de

divergenţă în funcţie PIBT pe cap de locuitor, iar procesul de convergenţă ar putea avea loc

într-un ritm foarte lent. Situaţia poate fi considerată normală, pentru că în aceste grupuri sunt

inserate ţări cu putere economică diferită.

Rezultatele convergenței capătă o mai mare relevanță în contextul analizării țărilor

din fiecare grupă în funcție de specificitatea dezvoltării lor turistice și de localizarea

geografică a acestora. Statele din grupul A sunt eterogene din punctul de vedere al dezvoltării

economice şi fac parte din eşalonul doi al turismului european, unele fiind mai puţin atractive

comparativ cu alte destinaţii. Din grupul A fac parte şi economii europene emergente,

caracterizate printr-un decalaj uneori substanţial de dezvoltare faţă de ţările industrializate

ale UE. Aceste state abia îşi consolidează imaginea turistică, au o ofertă incompletă şi

carenţială din punctul de vedere al calităţii serviciilor, raportul preţ-calitate situând-o sub

aşteptările vizitatorilor originari din ţări dezvoltate. Sunt situaţii în care atractivitatea turistică

redusă este consecinţa unui deficit informaţional raportat la cultura şi oportunităţile pe care

aceste destinaţii le oferă. Turiştii optează pentru ţările din grupul A atunci când preţul joacă

un rol important în decizia alegerii unei destinaţii sau dacă, pe teritoriul statelor din grupul

B, se manifestă activ factori cum ar fi terorism, migraţie, manifestări extreme ale climei etc.

Grupul A cuprinde ţări mai puţin atractive turistic şi mai sigure.

Grupul B se compune, în mare parte, din ţările europene din primul eşalon turistic şi

de tranzit. Acestea sunt state bine integrate pe piaţa turistică internaţională ca urmare a

culturii lor şi ineditului ofertei turistice. În cazul unor ţări din acest grup, sectorul turistic

deţine ponderi semnificative în PIB. Din grupul B fac parte şi ţări de tranzit, situate geografic

la intersecţia drumurilor turistice aeriene şi rutiere. Tocmai statutul de economii dezvoltate,

destinaţii turistice importante şi ţări de tranzit atrage manifestarea unor evenimente cărora li

se asociază riscuri mari, cum este terorismul şi migraţia.

Ţările cu grad redus de atractivitate pentru refugiaţi, grupul C, au economii mai puţin

dezvoltate comparativ cu statele industriale ale UE, unele fiind situate la distanţe geografice

relativ mari faţă de porţile de intrare în spaţiul comunitar. Refugiaţii ocolesc ţările europene

emergente deoarece veniturile salariale sunt mai reduse, sistemul de protecţie socială este

neatractiv, iar comunităţile de conaţionali aproape inexistente.

Grupul D include ţările europene atractive pentru refugiaţi, economii dezvoltate şi

canale de intrare pe teritoriul european. Refugiaţii rămân pe teritoriul statelor de intrare, cum

sunt Grecia şi Italia, sau caută să ajungă acolo unde reglementările şi condiţiile economice

oferite prin sistemul de protecţie socială sunt mulţumitoare, acolo unde există comunităţi

consolidate de conaţionali şi unde societatea este deschisă faţă de multiculturalitate, fără să

manifeste atitudine discriminatorie religioasă, culturală, rasială sau de gen.

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 657

3.2. Analiza de senzitivitate

Analiza rezultatelor din Anexa 2 relevă, cu excepţia anului 2015, o legătură inversă,

preponderent negativă, între variaţia numărului de victime ale terorismului şi numărul mediu

de sosiri internaţionale de turişti. Creşterilor relative aparent mari ale numărului de victime

din terorism, semnalate în 2001/2000 (indicele 140%), 2009/2008 (indicele 300%) şi

2015/2014 (indicele 1600%), le corespund în mărimi absolute un număr mic de victime (2

persoane, 8 persoane şi 15 persoane) care nu au redus semnificativ numărul intrărilor medii

internaţionale de turişti (2,44%, în 2001/2000; 6,36% în 2009/2008). Doar în 2009, la

diminuarea cu 1% a numărului mediu de sosiri internaţionale de turişti, faţă de anul

precedent, din cauza creşterii numărului mediu de victime ale terorismului, corespunde o

scădere a PIBT mediu pe cap de locuitor (E PIBT/T) cu 0,96%. Amplitudinea sensibilităţii

PIBT mediu pe cap de locuitor la dinamica numărului mediu de sosiri internaţionale de turişti

este mai mare (5,68%) în perioadele în care se constată diminuarea sau absenţa numărului

mediu de victime din terorism (2002-2008). PIBT mediu pe cap de locuitor a crescut cu

17,11% la majorarea cu 1% a numărului mediu de sosiri internaţionale de turişti, sub influenţa

diminuării cu 55,56% a numărului mediu de victime ale terorismului, în 2008/2007. În

2015/2014, dinamica crescătoare a numărului mediu de victime din terorism nu afectează

negativ numărul mediu de sosiri internaţionale de turişti şi nici PIBT mediu pe cap de

locuitor, ci cauzează o evoluţie mai lentă a acestora (figura nr. 3).

Figura nr. 3: Sensibilitatea PIBT la variaţia numărului de turişti

sub influenţa atacurilor teroriste – Grupul A

La grupul de ţări B, conform datelor din Anexa 3, elasticitatea numărului mediu al

sosirilor internaţionale de turişti în raport cu numărul mediu de victime din terorism (E T/V)

exprimă legătura negativă dintre aceste două variabile, în nouă din perioadele analizate.

Astfel, creşterea cu un procent a numărului de victime ale terorismului antrenează reduceri

cuprinse între minimum 0,01% şi maximum 0,19% ale numărului mediu de sosiri

internaţionale de turişti, iar reducerea numărului mediu de victime din atacuri teroriste

majorează numărul mediu al intrărilor internaţionale de turişti cu valori cuprinse între

minimum 0,03% şi maximum 0,10%. Această situaţie nu se transmite negativ asupra PIBT

mediu pe cap de locuitor în anii 2001 şi 2008, care creşte cu 5,23% şi respectiv cu 0,71%. În

schimb, în 2009, se constată comprimarea cu 1,27% a PIBT mediu pe cap de locuitor sub

influenţa scăderii cu 1% a numărului mediu de sosiri internaţionale de turişti, ca efect al

AE Analiza creşterii economice din turism sub impactul terorismului şi al valurilor de refugiaţi

658 Amfiteatru Economic

înregistrării victimelor din terorism. În 2009 au fost 116 victime în grupul de ţări B faţă de

95 în 2008 şi 42 în 2010.

Sensibilitatea PIBT mediu (E PIBT/T) este mai slabă şi în descreştere în perioadele

2006, 2010, 2011 şi 2014.Observăm că în şase din perioadele analizate creşterea numărului

mediu de victime din terorism nu antrenează diminuări ale sosirilor medii internaţionale de

turişti, ci doar un ritm lent de creştere a acestora. Aceasta se constată inclusiv în perioadele

în care numărul de victime a înregistrat creşteri considerabile, cum ar fi 2004 (indicele

1539.10%), 2012 (indicele 315%), 2013 (indicele 138.10%) şi 2015 (indicele 1100%). Cu

excepţia anului 2013, dinamica lentă a numărului mediu de sosiri internaţionale de turişti,

sub influenţa actelor teroriste, influenţează pozitiv PIBT mediu pe cap de locuitor. Se

remarcă, în 2003, creşterea acestuia din urmă cu 18,30% la o majorare cu 1% a numărului

mediu de sosiri intenaţionale (figura nr. 4).

Figura nr. 4: Sensibilitatea PIBT la variaţia numărului de turişti

sub influenţa atacurilor teroriste – Grupul B

În cazul ţărilor din grupul C (Anexa 4),între variaţia numărului mediu de refugiaţi şi

dinamica numărului mediu de sosiri internaţionale de turişti se stabilesc alternativ legături

pozitive şi negative. Creşterea numărului mediu de refugiaţi cu 1%, determină creşteri ale

numărului mediu de sosiri internaţionale de turişti în anii 2001, 2003, 2007, 2012, 2013, 2014

şi 2015 (E T/R). Însă valorile coeficientului de elasticitate dintre aceste două variabile este

în descreştere, fapt care atestă că fluxul intrărilor internaţionale de turişti creşte foarte puțin,

în special în ultimii ani ai perioadei analizate (2012-2015). Anul 2009 constituie o exceptie,

când, deşi pozitivă relaţia dintre variabilele în discuţie, scăderii cu 1% a numărului mediu de

refugiaţi îi corespunde scăderea numărului mediu de sosiri internaţionale cu 1,04%. Ulterior,

apar consecinţe negative asupra PIBT mediu pe cap de locuitor, care se diminuează cu 0,78%

(E PIBT/R). Din analiza rezultatelor identificăm şi relaţia negativă dintre numărul mediu de

refugiaţi care, la o diminuare cu 1%, determină creşterea, în general, sub 1% a numărului

mediu de sosiri internaţionale de turişti, în anii 2002, 2005, 2006 şi 2008. Deducem, aşadar,

că indiferent de variaţia numărului mediu de refugiaţi, se constată o tendinţă crescătoare a

fluxului mediu de sosiri internaţionale de turişti, ceea ce înseamnă că, în cazul grupului C de

ţări, acest parametru nu a fost afectat de valurile de refugiaţi. Tendinţa generală a PIBT mediu

pe cap de locuitor este de creştere, cu excepţia anilor 2012 şi 2013, când se diminuează

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 659

nesemnificativ (cu 0,0859% şi 0,0849%) la creşterea cu 1% a numărului mediu de intrări

internaţionale de turişti (figura nr. 5).

Figura nr. 5: Sensibilitatea PIBT la variaţia numărului de turişti

sub influenţa valurilor de refugiaţi – Grupul C

Rezultatele sintetizate în Anexa 5 relevă, pentru ţările din grupul D, preponderenţa

legăturii pozitive dintre numărul mediu de refugiaţi și fluxul mediu al sosirilor internaţionale

de turişti, în şapte ani din orizontul de analiză ales.Valorile coeficientului de elasticitate dintre

aceste două variabile (E T/R) explică creşterea în proporţii tot mai reduse a fluxului intrărilor

internaţionale medii de turişti, cu precădere în 2012-2015. Relaţia dintre variabilele anterior

amintite determină variaţii crescătoare, dar tot mai slabe ale PIBT mediu pe cap de locuitor

(E PIBT/R), în ultimii ani ai perioadei analizate, explicate astfel: deşi numeric sosirile medii

internaţionale de turişti se amplifică, puterea lor de a cumpăra serviciile turistice în perioada

de criză şi postcriză scade sau, de fapt, refugiaţii cresc artificial numărul mediu al sosirilor

internaţionale, pentru că, în realitate, ei nu sosesc în scopuri turistice. Sensibilitatea

numărului mediu de sosiri internaţionale la creşterea cu 1% a numărului mediu de refugiaţi a

fost relevantă (6,22%) în anul 2010, fără ca aceasta să se reflecte într-o creştere asemănătoare

a PIBT mediu pe cap de locuitor (1,41%). Identificăm, de asemenea, legături negative între

numărul mediu al refugiaţilor, în descreştere, şi majorarea numărului mediu de sosiri

internaţionale de turişti, în anii 2004, 2005, 2006, care determină creşteri, însă tot mai slabe,

ale PIBT mediu pe cap de locuitor. Anii 2001, 2008 şi 2009 se detaşează prin creşterea

numărului mediu de refugiaţi simultan cu diminuarea numărului mediu de sosiri

internaţionale de turişti, însă cu impact favorabil asupra creşterii economice medii din turism

pe cap de locuitor, în 2001 şi 2008, şi negativ în 2009 (figura nr. 6).

AE Analiza creşterii economice din turism sub impactul terorismului şi al valurilor de refugiaţi

660 Amfiteatru Economic

Figura nr. 6: Sensibilitatea PIBT la variaţia numărului de turişti

sub influenţa valurilor de refugiaţi – Grupul D

Concluzii

În acest studiu am analizat teoretic şi empiric, influenţa terorismului şi invaziei

refugiaţilor asupra creşterii economice din turism în UE. Specificitatea prezentei lucrări

constă în îmbinarea analizei de convergenţă cu cea de senzitivitate deterministă pentru a găsi

răspuns la întrebarea enunţată în metodologia de cercetare. Componenta empirică a lucrării

a presupus, iniţial, împărţirea statelor europene în patru grupuri: A (ţări puţin afectate de

terorism) şi B (ţări puternic afectate de terorism), respectiv C (ţări care atrag un flux redus de

refugiaţi) şi D (ţări care atrag fluxuri mari de refugiaţi).

Testarea convergenţei (σ şi β), după criteriul PIBT mediu pe cap de locuitor, s-a

realizat prin intermediul coeficientului de dispersie şi a modelării econometrice, în funcţie de

impactul terorismului măsurat prin numărul de victime şi de valurile de refugiaţi cuantificate

prin numărul acestora. Pentru eşantionul analizat s-a înregistrat alternativ convergenţă şi

divergenţă, cu preponderenţa acesteia din urmă. Acest rezultat poate fi considerat normal,

pentru că în structura grupurilor studiate sunt incluse ţări cu contribuţii diferite ale PIBT pe

cap de locuitor la creşterea lor economică.

Analiza de senzitivitate relevă diminuarea sau încetinirea creşterii numărului mediu

al sosirilor internaţionale de turişti în funcţie de creşterea numărului mediu de victime ale

terorismului. Se deduce că riscul de a fi o potenţială ţintă teroristă generează un răspuns

negativ rapid al consumatorilor de servicii turistice. Diminuarea numărului mediu de sosiri

internaţionale de turişti sub incidenţa atacurilor teroriste determină o sensibilitate mai mare

a PIBT pe cap de locuitor în ţările puternic afectate de terorism (valori mai mari ale

coeficienţilor de elasticitate în cazul grupului B de ţări comparativ cu cel al ţărilor ce compun

grupul A). În pofida acestor situaţii, sunt rare cazurile când PIBT mediu pe cap de locuitor

se diminuează din cauza influenţei variaţiei numărului mediu de sosiri internaţionale, sub

presiunea atacurilor teroriste. Această concluzie este în acord cu deducţiile altor autori

(Llorca-Vivero, 2008) care afirmă un impact minor al terorismului asupra creşterii economice

mai ales în ţările dezvoltate. Scăderea PIBT mediu pe cap de locuitor se constată în anul 2009

pentru ambele grupuri de ţări (A şi B) şi în 2013 doar pentru ţările ce alcătuiesc grupul B. În

2015, deşi numărul mediu de victime din terorism a crescut considerabil, în cazul ambelor

grupuri de ţări (Aşi B), numărul mediu de sosiri internaţionale de turişti nu s-a diminuat şi

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 661

nu a afectat creşterea economică medie în turism, probabil şi ca efect al intensificării

măsurilor şi politicilor de securitate la nivel internaţional.

Indiferent de variaţia numărului mediu de refugiaţi, constatăm o tendinţă crescătoare

a numărului mediu de sosiri internaţionale de turişti, în cazul grupului de ţări C, ceea ce

înseamnă că acest parametru nu a fost afectat de valurile de refugiaţi. În cazul grupului de

ţări D, creşterea medie a numărului de sosiri internaţionale de turişti s-a realizat preponderent

pe seama sosirilor valurilor de refugiaţi, care în realitate nu vizează scopuri turistice, ceea ce

se reflectă în creşterile foarte slabe ale PIBT pe cap de locuitor în cadrul grupului.

Analiza comparativă a impactului fenomenelor teroriste şi migraţiei prin intrarea

valurilor de refugiaţi asupra creşterii economice din turism (PIBT) confirmă că amplitudinea

sensibilităţii PIBT pe locuitor este mult mai evidentă sub influenţa numărului de victime din

terorism decât sub incidenţa variaţiei numărului de refugiaţi. Amploarea cu care reacţionează

acest indicator în ţările afectate de terorism şi valuri de refugiaţi (grupurile B şi D) este

superioară elasticităţii manifestate de acelaşi indicator în tările mai puţin afectate de cele două

fenomene (grupurile A şi C). Însă, nu putem afirma că tendinţa generală este cea de scădere

a PIBT pe cap de locuitor din cauza celor două fenomene ci mai degrabă constatăm diminuări

ocazionale, care pot fi corelate cu situaţiile de criză cauzate de cei doi factori sau creşteri

economice din turism mai lente.

Date fiind rezultatele cercetării, relevăm faptul că terorismul rămâne un risc major

pentru turism, în raport cu care sunt necesare măsuri instituționale la nivel național și

internațional. Fenomenul refugiaților se demonstrează a fi unul ale cărui influențe nu se

repercutează direct și negativ asupra activității turistice, astfel încât nu îl putem încadra în

categoria riscurilor asociate nemijlocit cu rezultatele din turism. Un studiu extins pe un

eşantion mai reprezentativ, mai complex prin includerea în modele şi a altor indicatori

specifici, realizat pe un orizont temporar care să permită analiza de tip panel ar putea reliefa

mai exact influenţele fluxului de refugiaţi asupra activităţii din turism. Astfel, prezenta

lucrare reprezintă un punct de plecare în preocupările viitoare de cercetare ale autorilor axate

pe analiza riscurilor fenomenelor migraţiei şi dinamicii demografice asupra sectorului turism.

Bibliografie

Aiyar, S., Barkbu, B., Batini, N., Berger, H., Detragiache, E., Dizioli, A., Ebeke, C., Lin, H.,

Kaltani, L., Sosa, S., Spilimbergo, A. and Topalova, P., 2016. The Refugee Surge in

Europe: Economic Challenges. IMF Staff Discussion Notes. [pdf] Available at:

<https://www.imf.org/external/pubs/ft/sdn/2016/sdn1602.pdf> [Accessed 27 May 2017].

Alkier, R., Nimac, K.R. and Lipovac, S., 2016. Security in European Tourism with Particular

Attention Paid to the Republic of Croatia. Proceedings Book [online] Available at:

<https://icesos.ibu.edu.ba/wp-content/uploads/2017/01/ICESoS2016-

ProceedingsBookFullBook1.2PRINT.pdf> [Accessed 30 September 2018].

Bakens, J. and Nijkamp, P., 2010. Lessons from Migration Impact Analysis, Estudos

Regionais, [online] Available at: <http://www.apdr.pt/siterper/numeros/RPER24/

24.1.pdf> [Accessed 30 September 2018].

Baker, D.M.A., 2014. The Effects of Terrorism on the Travel and Tourism Industry.

International Journal of Religious Tourism and Pilgrimage, 2(1), pp. 58-69.

Baumol, W., 1986. Productivity Growth, Convergence, and Welfare: What the Long-Run

Data Show. The American Economic Review, 76(5), pp. 1072-1085.

AE Analiza creşterii economice din turism sub impactul terorismului şi al valurilor de refugiaţi

662 Amfiteatru Economic

Bendiek, A. and Kaim, M., 2015. New European Security Strategy – The Transatlantic

Factor. [pdf] German Institute for International and Security Affairs - SWP Comments 34.

Available at: <https://www.swp-berlin.org/fileadmin/contents/products/comments/

2015C34_bdk_kim.pdf> [Accessed 27 June 2017].

Benvenuti, B., 2017. The Refugee Debate in Central and Estern Europe: Can the EU-Turkey

Deal Survive without Intra EU Convergence on Relocation and Resettlement?. [pdf]

Intituto Affari Internazionali. Available at: <http://www.iai.it/sites/default/

files/iai1705.pdf > [Accessed 20 June 2017].

Butnaru, G.I. and Haller, A.P., 2017. Perspective of Sustainable Rural Tourism in the

United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland (UK): Comparative Study

of β and σ Convergence in the Economic Development Regions. Sustainability, 9(4),

p. 525.

Center for the Analysis of Terrorism (CAT), 2017. Terrorist Attacks, Failed Attacks and

Plots in the West linked to the Syrian - Iraqi Context (2013-2016). [pdf] Available at:

<http://cat-int.org/wp-content/uploads/2017/04/Terrorist-attacks-Report-2013-2016.pdf>

[Accessed 17 September 2018].

Crawley, H., Düvell, V, Jones, K., McMahon, S. and Sigona, N. 2016. Destination Europe?

Understanding the Dynamics and Drivers of Mediteranean Migration in 2015. MEDMIG

Final Report. [pdf] Available at: <http://www.medmig.info/wp-

content/uploads/2016/12/research-brief-destination-europe.pdf> [Accessed 7 June 2017].

De la Rica, S., Glitz, A. and Ortega F. 2013. Immigration in Europe: Trends, Policies and

Empirical Evidence. IZA Discussion Paper 7778.

Dvoroková, K., 2014. Sigma Versus Beta-convergence in EU28: do they lead to different

results?, Mathematical Methods in Finance and Business Administration, [online]

Available at: <http://www.wseas.us/e-library/conferences/2014/Tenerife/ECONMATH/

ECONMATH-13.pdf> [Accessed 21 November 2016].

Engene, O.J., 2011. The Extreme Right in West European Terrorism.[pdf] CIR. Available at:

<http://ps.au.dk/fileadmin/site_files/filer_statskundskab/subsites/cir/pdf-

filer/The_Extreme_Right_in_West_European_TerrorismJAN_OSKAR_ENGENE.pdf>

[Accessed 17 september 2018].

Eurostat, 2017. Asylum statistics, [online] Available at: <http://ec.europa.eu/eurostat/

statistics-explained/index.php/Asylum_statistics> [Accessed 25 June 2017]

Fargues, P., 2015. 2015: The Year We Mistook Refugees for Invaders. [pdf] Migration Policy

Center. Available at: <http://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/38307/

Policy_Brief_2015_12.pdf> [Accessed 27 June 2017].

Gaub, F., 2017. Trends in terrorism. [pdf] European Union Institute for Security Studies

(EUISS). Available at: <https://www.iss.europa.eu/sites/default/files/EUISSFiles/

Alert_4_Terrorism_in_Europe_0.pdf> [Accessed 17 september 2018].

Gazopoulou, H., 2011. Assessing the Impact of Terrorism on Travel Activity in Greece. [pdf]

Bank of Greece, Economic Research Department – Special Studies Division. Available

at: <http://www.bankofgreece.gr/BogEkdoseis/Paper2011127.pdf> [Accessed 27 June

2017].

Gunaratna, R., Harrison, J., Ramakrishna, K., Reinares, F. and Sloan, S., 2017. Global Threat

Forecast. Counter Terrorist Trends and Analyses RSIS, 9(1), pp. 3-11.

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 663

Harris, T., 2016. London’s Preparedness To Respond To A Major Terrorist Incident. [pdf]

Available at: <https://www.london.gov.uk/sites/default/files/londons_preparedness_to_

respond_to_a_major_terrorist_incident_-_independent_review_oct_2016.pdf> [Accessed

17 september 2018].

Iancu, A., 2009. Convergenţa reală. [pdf] Bucureşti: INCE-CIDE. Available at:

<http://www.studii-economice.ro/2009/seince090701.pdf> [Accessed 12 May 2017].

Institute for Economics & Peace, 2015. Global Terrorism Index 2015. [pdf] Available at:

<http://economicsandpeace.org/wp-content/uploads/2015/11/Global-Terrorism-Index-

2015.pdf> [Accessed 2 June 2017].

Institute for Economics & Peace, 2016. Global Terrorism Index 2016. [pdf] Available at:

<http://economicsandpeace.org/wp-content/uploads/2016/11/Global-Terrorism-Index-

2016.2.pdf.> [Accessed 2 June 2017].

Institute for Economics & Peace, 2017. Global Peace Index 2017. [pdf] Available at:

<http://visionofhumanity.org/app/uploads/2017/06/GPI-2017-Report-1.pdf> [Accessed

27 June 2017].

Jemna, D., 2012. Econometrie. Iaşi: Sedcom Libris.

Karl, M. and Schmude, J., 2017. Understanding the role of risk (perception) in destination

choice: A literature review and synthesis. Tourism Review, 65(2), pp.138-155.

Kelly, S., Asante, S., Jung, J.C.D., Kesaite, V. and Woo, G., 2016. A Risk Analysis

Retrospective on the 2015 Paris Attacks. Working Paper 2016:1. Cambridge Risk

Framework series. Cambridge: Centre for Risk Studies University of Cambridge.

Kester, J., 2015. International Tourism Trends in EU28 Member States. Current Situation

and Forecasts for 2020-2025-2030, [pdf] Available at: <http://www.eucentre.sg/wp-

content/uploads/2015/08/UNWTO_TT2030_EU28.pdf> [Accessed 26 June 2017].

Leitão, N. and Shahbaz, M., 2012. Migration and Tourism Demand. Theoretical and Applied

Economics, 19(2), pp.39-48.

Llorca-Vivero, R., 2008. Terrorism and International Tourism: New Evidence. Defence and

Peace Economics, 19(2), pp.169-188.

Mironiuc, M., 2009. Analiză economico-financiară. Performanţă. Poziţie financiară. Risc.

Iaşi: Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza.

Peterman, T., Revermann, C. and Scherz, C., 2005. Future Trends in Tourism. Office of

Technology Assessment at the German Bundestag, Working Paper, 101.

Robertson, D., Kean, I. and Moore, S., 2006. Tourism Risk Management An Authoritative

Guide to Managing Crises in Tourism. [pdf] APEC International Centre for Sustainable

Tourism (AICST). Available at: <https://earthcheck.org/media/7635/tourism-risk-

management.pdf> [Accessed 17 september 2018].

Rode, N.C.W., 2008. The Tourism-Migration Nexus: Towards a Theory of global Human

Mobility. Theses and Dissertations, Paper 102.

Sala-i-Martin, X., 1996. Regional Cohesion: Evidence and Theories of Regional Growth and

Convergence. European Economic Review, 40(6), pp.1325-1352.

Sandler, T. and Enders, W., 2008. Economic Consequences of Terrorism in Developed and

Developing Countries: An Overview. [pdf] Available at: <http://www.utdallas.edu/

~tms063000/website/Econ_Consequences_ms.pdf> [Accessed 5 June 2017].

AE Analiza creşterii economice din turism sub impactul terorismului şi al valurilor de refugiaţi

664 Amfiteatru Economic

Schneider, F., Brück, T. and Meierrieks, D., 2011. The Economics of Terrorism and Counter-

Terrorism: A Survey (part II), Economics of Security Working Paper 45. Berlin:

Economics of Security.

Solow, R.M., 1956. A Contribution to the Theory of Economic Growth. The Quaterly

Journal of Economics, 70(1), pp.65-94.

Štetić, S., 2012. Risks in Tourism (On the Example of Events). Quaestus Multidisciplinary

Research Journal, 3, pp.68-78.

Tătăruşanu, M., 2016. Turism internaţional. Concepte de bază. Iaşi: Tehnopress.

Tranos, E., Gheasi, M. and Nijkamp, P., 2012. International Migration: A Complex Network.

Tinbergen Institute Discussion Paper, 8(123).

University of Maryland, 2017. Global Terrorism Database. [online] Available at:

<https://www.start.umd.edu/gtd/> [Accessed 25 June 2017].

Vovk, S., 2015. The Influence of Terrorism on International Tourism. Journal of European

Economy, 14(1), pp. 36-48.

Williams, A. and Hall, C.M., 2002. Tourism, migration, circulation and mobility. The

contingencies of time and place. [online] Available at: <https://www.researchgate.net/

publication/281560298/download> [Accessed 17 september 2018].

Williams, A.M., 2012. Tourism, Migration and Human Capital: Knowledge and Skills at the

Intersection of Flows. In: W.C. Gartner and C. Hsu, eds. 2012. The Routledge Handbook

of Tourism Research. London: Routledge, pp. 251-264.

World Bank, 2017. World Development Indicators [online] Available at: <http://databank.

worldbank.org/data/reports.aspx?source=world-development-indicators> [Accessed 25

June 2017].

World Travel & Tourism Council, 2017. Travel & Tourism, Economic Impact Denmark.

[online] Available at: <https://www.wttc.org/-/media/files/reports/economic-impact-

research/countries-2017/denmark2017.pdf> [Accessed 27 June 2017].

Zaiţ, A., 2006. Convergenţă, divergenţă şi coeziune la nivel UE: delimitări conceptuale şi

literature review. Cross-cultural Management Journal, 8(15), pp.1-11.

Yeoman, I., 2011. Tomorrow`s Tourists: Scenarios & Trends. New York: Routledge.

ANEXE

Anexa 1

σ convergenţa ţărilor grupate după numărul de victime ale terorismului și numărul de refugiaţi Grupuri Grup A Grup B Grup C Grup D

2000 20,36 13,12 19,50 11,77

2001 20,52 13,20 19,92 11,81

2002 20,48 13,30 19,98 11,83

2003 20,71 13,47 20,35 12,00

2004 21,05 13,76 20,81 12,23

2005 21,31 13,82 21,14 12,40

2006 21,62 14,04 21,33 12,81

2007 21,60 14,06 21,24 13,00

2008 21,83 13,77 21,51 12,98

2009 21,88 13,75 21,36 13,21

2010 21,89 13,49 21,32 12,86

2011 21,81 12,92 20,77 12,85

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 665

Grupuri Grup A Grup B Grup C Grup D

2012 21,64 12,62 20,12 12,92

2013 21,07 12,46 19,13 12,92

2014 20,88 12,58 18,73 13,03

2015 20,88 12,98 19,04 13,21

2016 20,90 13,04 19,08 13,20

Anexa 2

Analiza de senzitivitate a PIBTmediu pe cap de locuitor în funcţie de variaţia numărului mediu de victime

ale terorismului şi de dinamica numărului mediu de sosiri internaţionale turişti - (Grup A)

Grup A

Indice nr.

mediu de

victime ale

terorismului

(I V)

Indice nr.

mediu sosiri

internaţionale

turişti (I T)

Indice PIB

mediu din

turism pe cap

de locuitor

(I PIBT)

Elasticitatea nr. mediu de

sosiri internaţionale

turişti în raport cu nr.

mediu de victime ale

terorismului

(E T/V)

Elasticitatea PIB mediu

din turism pe cap de

locuitor în raport cu nr.

mediu de sosiri

internaţionale turişti

(E PIBT/T)

2001 1,40 0,97 1,04 -0,06 -1,69

2002 0,00 0,99 1,04 0,0074 -5,68

2003 - 1,01 1,03 - 2,45

2004 - 1,07 1,05 - 0,76

2005 - 1,10 1,05 - 0,54

2006 - 1,02 1,06 - 2,63

2007 - 1,03 1,07 - 2,36

2008 0,44 1,00 1,04 -0,0043 17,11

2009 3,00 0,93 0,93 -0,03 0,96

2010 0,33 1,03 1,04 -0,05 1,10

2011 0,25 1,04 1,03 -0,05 0,77

2012 0,00 1,04 1,00 -0,04 0,11

2013 - 1,03 1,00 - 0,07

2014 0,50 1,05 1,01 -0,10 0,22

2015 16,00 1,06 1,02 0,0042 0,36

Anexa 3

Analiza de senzitivitate a PIBT mediupe cap de locuitorîn funcţie de variaţia numărului mediu de victime

ale terorismului şi de dinamica numărului mediu de sosiri internaţionale turişti – (Grup B)

Grup B

Indice nr.

mediu de

victime ale

terorismului

(I V)

Indice nr.

mediu sosiri

internaionale

turişti (I T)

Indice PIB

mediu din

turism/ cap de

locuitor

(I PIBT)

Elasticitatea nr. mediu de

sosiri internaţionale

turişti în raport cu nr.

mediu de victime ale

terorismului

(E T/V)

Elasticitatea PIB mediu

din turism pe cap de

locuitor în raport cu nr.

mediu de sosiri

internaţionale turişti

(E PIBT/T)

2001 1,07 0,98 1,05 -0,14 -5,23

2002 0,32 1,02 1,04 -0,03 2,04

2003 1,54 1,00 1,03 0,00 18,30

2004 15,39 1,02 1,05 0,0014 2,82

2005 0,48 1,03 1,04 -0,07 1,24

2006 0,03 1,06 1,06 -0,06 0,97

2007 1,05 1,03 1,05 0,56 1,92

2008 2,43 0,98 1,01 -0,01 -0,71

2009 1,22 0,95 0,94 -0,19 1,27

2010 0,36 1,02 1,01 -0,03 0,51

2011 0,47 1,05 1,00 -0,10 0,12

2012 3,15 1,01 1,00 0,0091 0,03

2013 1,38 1,04 0,99 0,12 -0,05

2014 0,42 1,04 1,02 -0,08 0,44

2015 11,00 1,04 1,05 0,0045 1,32

AE Analiza creşterii economice din turism sub impactul terorismului şi al valurilor de refugiaţi

666 Amfiteatru Economic

Anexa 4

Analiza de senzitivitate a PIBT mediu pe cap de locuitor în funcţie de variaţia numărului mediu de refugiaţi

şi de dinamica numărului mediu de sosiri internaţionale turişti – (Grup C)

Grup C

Indice nr.

mediu de

refugiaţi (I R)

Indice nr.

mediu sosiri

internaţionale

turişti (IT)

Indice PIB

mediu din

turism pe cap

de locuitor (I

PIBT)

Elasticitatea nr. mediu de

sosiri internaţionale

turişti în raport cu nr.

mediu de refugiaţi (E

T/R)

Elasticitatea PIB mediu

din turism pe cap de

locuitor în raport cu nr.

mediu de sosiri

internaţionale turişti (E

PIBT/R)

2001 1,22 1,04 1,07 0,17 1,96

2002 0,84 1,01 1,06 -0,09 4,34

2003 1,02 1,05 1,05 2,31 0,84

2004 0,91 1,09 1,06 -1,19 0,69

2005 0,69 1,01 1,07 -0,04 5,04

2006 0,71 1,06 1,08 -0,20 1,35

2007 1,01 1,05 1,09 3,62 1,60

2008 0,90 1,04 1,05 -0,45 1,22

2009 0,91 0,91 0,93 1,04 0,78

2010 0,78 1,03 1,01 -0,16 0,39

2011 0,94 1,07 1,02 -1,22 0,31

2012 1,10 1,04 0,99 0,42 -0,08

2013 1,41 1,04 0,99 0,11 -0,08

2014 1,30 1,05 1,01 0,18 0,26

2015 2,74 1,06 1,06 0,04 0,87

Anexa 5

Analiza de senzitivitate a PIBT mediu pe cap de locuitor în funcţie de variaţia numărului mediu de refugiaţi

şi de dinamica numărului mediu de sosiri internaţionale turişti – (Grup D)

Grup D

Indice nr.

mediu de

refugiaţi (I R)

Indice nr.

mediu sosiri

internaţionale

turişti (I T)

Indice PIB

mediu din

turism pe cap

de locuitor(I

PIBT)

Elasticitatea nr. mediu de

sosiri internaţionale

turişti în raport cu nr.

mediu de refugiaţi (E

T/R)

Elasticitatea PIB mediu

din turism pe cap de

locuitorîn raport cu nr.

mediu de sosiri

internaţionale turişti (E

PIBT/R)

2001 1,02 0,97 1,03 -0,89 -1,68

2002 1,01 1,01 1,03 1,68 2,04

2003 0,79 0,99 1,02 0,02 -5,51

2004 0,78 1,01 1,04 -0,08 2,55

2005 0,87 1,05 1,03 -0,44 0,65

2006 0,85 1,05 1,05 -0,39 0,95

2007 1,14 1,02 1,05 0,18 1,93

2008 1,09 0,97 1,00 -0,21 -0,42

2009 1,10 0,95 0,94 -0,39 1,28

2010 1,00 1,02 1,03 6,22 1,41

2011 1,19 1,05 1,01 0,26 0,33

2012 1,08 1,02 1,00 0,26 0,32

2013 1,28 1,04 1,00 0,15 0,05

2014 1,46 1,04 1,01 0,10 0,37

2015 2,08 1,04 1,03 0,04 0,69