MIHNI.BOGDAN MARIAN

MIZAC ONFLICTELO R INTERNATI ONATE,

t0c .. . 0>

rf trlItT.t,{frr

MrHnr-BoGDAN ManmN

Analtza conflictelorinternationale

GAIDEEAEUROPfiNX

Cuprins

Mullumiri ....................5Lista figurilor .............9Prefa!5. ..... 13CuvAnt-inainte........ .................... 171. Prccizbri conceptuale gi repere teoretice .................21

1.1. Introducere ....................211.2. Conflict, criz6, diferend internalional,rdzboi, conflict internafional............ .......24

Conflictul ..........24Criza ................27Diferendul internalional......... ...........30R5.zboiul... .........33Conflictul internalional............ .........36

1.3. Ciasificarea conflictelor internafionale ............ 451.4. Perspective gi abordiri teoretice inanalizaconflicteior internalionale.......... ............ 53

a) Teoria conflictelor .........54b) Prevenirea prospectivi a conflictelor(early warning research).. .................. 59c) Studiile privind pacea (peace research)...........59

2. Aspecte metodologice privind analiza conflictelorinterna!ionale............ ................ 64

2. L. Introducere .... 642.2. Contextualizarea generald a conflictelorinternalionale ............ ............67

a) Perspectiva istorica ............... .........67b) Perspectiva sociopolitici ...............78c) Perspectiva cultural-civilizalionali 9ireligioasS. ......... 90

Mihai-Bogdan Marian

d) _Perspectiva ideologicd .......... ....... 109e) perspectiva geopotitic; ........ ........ 111f) Perspectiva mililard............... ......I17g) Perspectiva geoeconomicd ...........I22,h) Perspectiva deniografi cA ............... ................ 1262.3. Metode gi tehnici de analizd a conflictelorinterna!iona1e............

......... 1BBa) Cartografi erea conflictului ................ ............ \84b)'Triunghiul ABCc) Ierathizarea pozilIilor, intereselor ginevoilor....

..... 1Bgd) Arborele conflictului............ ........ I40e) Piramida conflictului............ .......I4If) Analiza de risc/oportunitate ........I48g) Anatiza qWOTh) Analiza PESTM

3. Managementul conflictelor internalionale,dezamorsarea conflictelor gi gu.ii;r"a situaliilorpostconflict..........

8.1. Introd".";; ...-................................................. iis3.2. Managementul conflictelor interna{ionale..... 1b0a) Perspectiva asupra situaliei de conflict ....... i;0b) Problema intervenfiei in tonflict.... .._......... i;;c) Abordarea formali'gi abordareainformali a conflictului ............

- d) Alegerea momentului intervenfiei................ 1bg3.3. Dezamorsarea conflictelor gi gestionareasituat_iilor postconflict ..............:...:......................... 1bga) Consideralii generale............ ...... 1bgb) Dezamorsarea conflictelor gi gestionarea

situaliilorpostconflict................:.... .......161

c) Particularititile situaliilor fostconflict inPostmodernitate .....................:. -........... ............. 164Anexa nr. 1 ............Anexa

";. t............ "" 169

Bibriografi; ;;;;;11.t6.................................. ......._.....t:rt

Lista figurilor

Fig. nr. 1: Imperiul Roman la apogeu .........70Fig. nr. 2: Imperiul Roman de Apus gi ImperiulRoman de Risirit .....7LFig. nr. 3: Imperiul Bizantin la apogeu ......72Fig. nr. 4: Imperiile coloniale ale Evului MediuTdrziu ......72Fig. nr. 5: Imperiile coloniale ale Evului MediuTirziu. .....73Fig. nr. 6: Imperiile coloniale ale lumii, anul 1900 .....73Fig. nr. 7: Imperiul Britanic, anul l-914 .....74Fig. nr. 8: Imperiul Britanic, anul 1920 .....74Fig. nr. 9: Europa dupi Primul Rizboi Mondial .........75Fig. nr. 10: Tendinle, coordonate gi criterii deconfigurare ale matricelor sociopolitice in timp.......... 80Fig. nr. 11: Tipuri de societili in funclie deraporturile care guverneazS. raporturile sociale.......... 8 1

Fig. nr. 12: Evolulia construcliei sociale in RomaAntici...... ..................84Fig. nr. 1-3: Evolu{ia construcliei sociale in EvulMediu...... .................85Fig. nr. 14: Evolu{ia construcliei sociale inModernitate, teoriile contractualiste ........................... 86Fig. nr. 15: Principalele ideologii gi doctrinepolitice edificate in Modernitate.......... ........87Fig. nr. 16: Construclia unei lumi globale, oproieclie occidentale .............. ....88

Mihai-Bogdan Marian10

Fig. nr. 17: piramida nevoilor........ BgFig. nr. 18: Harta culturali "

f"-ii............................. ggFig. nr. 19: Harta ciocnirii civilizafilor............... ._...... 94Fig. nr. 20: Distribulia voturilor la alegerileprezidenliale din Ucraina din anul 2004..................... 96Fig. nr. 27: Zona de conflict in Ucraina 2014 .............. 97Fig. nr. 22: Djstribulia voturilor la alegerileprezidenliale din RomAnia din anul Z}IE ................... gBFig. nr. 28: Harta conflictelor

".rnorcut" ,rrbdenumirea de primdvara Arabi, Jeclangate deRevolufia Tunisiani din decem Ariu 20t0.................... 99Fig. nr. 24: Conflictul din Kashmif aflat pe linia$9

f3lie. care desparte civilizatiile islamicd,hindusi qi siniciFig. nr. zs' c""ni.i;i;;t; C;;';u,:,,;'u;;;;;;il;;; too

linia de falie dintre civilizaliu ."ugilrr_ortodoxd 9icea islamicd........Fig. nr. za, xar:,;;;_;;;;;:;;_;;;;;ir". .... 101

culturii: liri baicanice, liri latine, ldri germarri"e,!5ri scandinave, ldri anglo-ru*orru.-.... ..... 105Fig. nr. 27: Analizl.comparatd _ dimensiunileculturii: ldri balcanice, liri latine, ldri germanice,!5ri scandinave, fdri anglo-"r*orr"...... ..... 106Fig. nr. 28: Analizl,comparati _ dimensiuniieculturii: ldri balcanice, -tiri latine, ,ti"i g""_urri"e,ldri scandin_ave, ldri anglo-."*orru...... .....I07IiS. nr. 29:Impactul ideologiilo. in Err"opa.............. 110Fig. nr. 30: Realitatea Rizboiului Rece ... 111Fig. nr. B1: Teoria geopolitici u,,h"ultlurrdului,,sau a,,pivotului istoriei,,Fig. nr. 32: Hayta lumii din perspectiva aplicdriiconceptelor geopolitice d.e,,heartiand,, gi,,rimland"i'ig. .'". is' p;;;;;i;

-nrr""a "",;;;; i;;;-;..... il8

11 Analiza conflictelor interna{ionale

Fig. nr. 34: Extinderea NATO ..777Fig. nr. 35: Traiectul gazoductelor dinspreFederalia Rusi spre Europa Occidentali giproiecte alternative ..................720Fig. nr. 36: Rute de migralie 2015 dinspre zonelede conflict din spaliul arab, citre continentuleuropean ................. L21.

Fig. nr. 37: Impactul sciderii prelului petroluluiasupra diferitelor economii nalionale .......723Fig. nr. 38: Producitorii de gaz la nivel mondial ......124Fig. nr. 39 Cfiza Apei......... .....1'25Fig. nr. 40: Resursele de api la nivel planetar .........125Fig. nr. 41: Factorii tranziliei demografice.............. .. L2BFig. nr. 42: Populalia planetei in funclie de vArsti .. L28Fig. nr. 43: Geoeconomia fluxurilor migratorii.......... I29Fig. nr. 44 Adezltnea religioas5. in Iume..................132Fig. nr. 45: Conflictele in desfigurare din intreagalume in ianuarie 201,4 ........ ..... 133Fig. nr. 46: Triunghiul conflictului........ .... 138Fig. nr. 47: Spirala conflictului ............... .. 138Fig. nr. 49: Arborele conflictului ............ ...l4tFig. nr. 50: ,,Peace-Building Pyramid" ...... L42Fig. nr. 51: Matrice de analizi complexd ..743Fig. nr. 52: Scala managementului conflictului........ 153Fig. nr. 53: Modelul conflictului conform luiGaltung. ..................154

L. P r eciziri conceptualegi repere teoretice

1.1. Introducere

Analiza conflictelor internalionale se definegte ca omaterie afl.at6.la confluenla mai multor gtiinle gi dis-cipline, socio-umane gi militare, dintre care se distingcu prioritate rela[iile internalionale, gtiinlele militare,dreptul internalional, dreptul diplomatic Ai consular, so-

ciologia, politologia, irenologial, polemologiaz qi istoria.Prin urmare, fiecare dintre aceste qtiinle gi discipline iqiaduce propria contribulie Ia stabilirea conlinutului ma-teriei analizel conflictelor internalionale, din perspecti-va ariei sale de interes. $i cum fiecare dintre ele are undomeniu specific de preocupare, in funclie de care esteorientati perspectiva de abordare in analiza conflictelorinternafionale, tot aqa gi contribuliile lor la alcituireaconfinutului acestei materii, pe lAngi aspectele de con-vergen{i gi suprapunere reciproci, totodati, se catac-terizeazd gi prin elemente care le disting gi deosebescunele de altele. Astfel, de cele mai multe ori, literatura

1 Irenologia este un ,domeniu al politologiei care se ocupd, custudierea md,surilor pentru menfinerea pdcii sau pentru restabilireael". (Conform Dex 1998, irenologie).

2 Polemologia reprezinti. o ,,ramurd, a gtiin{elor politice carestudiazd, rdzboaiele ca fenomen sociologic". (Conform Dex 1998,polemologie).

Mihai-Bogdan Marian 22

de specialitate in materia anarizeiconflicteror internati-onale evidenliazi o amprenti distinctivd in abordareaproblematicii, in funclie de formatia cercetdtorilor carese apleaci asupra acesteia. in acest sens, nu de puti_ne ori, terminologia ufiIizatd. in aceasti materie dL cA_tre cercetitori provenind din arii diferite de studiu estesusceptibild a comporta nuanfdri 9i utiliziri de contextcare pot da nagtere unor confuzii qi perspective aparentdistorsionate qi contradictorii asupra domeniului, degi,in fapt, fiecare dintre ele nu face decAt sd serveascd'lacanalizarea atenliei gi adaptarea cadrului conceptual infuncfie de aria specificd de interes a cercetitorrrr.ri,

"ur"prin aceasta igi aduce o contribulie nepreluitd la ansam-blul materiei. Mai mult decAt at6t, inmajoritate a cazu_rilor, aparentele deosebiri gi contradiclii in ur.r*ur", fiutilizarea conceptelor se dovedesc a fi, la o privir" *uiatentS, doar anumite subtiliti{i ce lin de cla^sificarea gi,respectiv, fazele de evolulie are conflictelor internatit-nale. Prin urmare, inci de la inceput trebuie sE sublini_em faptu1 cS, in materie de analiza conflictelor internati_onale, vom avea de-a face cu un cadru conceptual

"*tr"_de flexibil, care oferd posibilitatea de a fi ajaptat 9i mo_delat in funclie de obiectivele concrete ale cercetdtoruluivis-a-vis de un caz dat supus analizei, spre a_l face cAtmai ugor de descifrat gi de inleles sub toate aspectele giimplicatiile sale. Agadar, marea provocare pentru oriceanalist rezid6,, in primul rAnd, iralegerea qi modelareacelor mai adecvate instrumente de lucru prin raportarela obiectul de analizat.

in considerarea celor ce preced, cu titlu de exem-p1u, ne limitdm la a preciza aici ci literatura de speci_alitate in materie de analiza conflictelor interna{ionarea relevat, deseori, o asimilare a no{iun Ii d.e conflict incea de ac,tiuni uiolente sau de rd,zboi, in timp ce in alte

23 Analiza conflictelor interna{ionale

cazuriface dovada unei distincfii clare intre acestea. Totaga, diferendul qi criza pot fi asimilate in unele situaliiale conflictului, iar in altele pot marca etape gi acliunidistincte in economia de ansamblu a desfigurdrii eve-nimentelor supuse analizei. Toate aceste suprapunerigi, respectiv, diferenlieri pe care le ridicS" terminologiautiliz at6. in mat e ria analizei c o nfl ict e Io r int er nalio nale,susceptibile a nagte unele confuzii, nu trebuie si descu-rajeze, intrucAt printr-o contextualizare sumar5., care sipoat5. releva atAt profilul perspectivei de abordare, cAtgi aria tematic[ de interes care prevaleazS" in economiastudiului de referin{d, poate limuri cu destuli ugurinlEatAt rafiunile care s-au aflat la baza anumitor supra-puneri terminologice in raport cu alte studii, cAt gi celepe care se sprijind unele diferenlieri fa!6 de acestea inutlltzar e a co nc e p telo r.

JinAnd cont de aceste precizhri, pentru a limita pe

cAt posibil terenul pe care se poate manifesta o oareca-re ambiguitate terminologici de naturd a afecta negativprezentul studiu qi, totodati, pentru a oferi o deschiderein perspectiva de abordare, firi insi a ritici prea multpe terenul arid al precizirilor conceptuale, ne propunemca in continuare sd trecem in revist5. un set minimal derepere terminologice la care ne vom raporta pe parcurs,urmAnd ca alte clarificdri suplimentare de acest gen sIfie ficute la locul qi timpul potrivit in cadrul studiului.

Concluzionim la fi.nalul acestei scurte introduceriprin a menliona ch analiza conflictelor interna,lio-nale, indiferent de partieularitifile imprimate dediferitele perspective disciplinare la confluenfacirora se situeazh, are ca obiect de studiu con-flictele internafionale, cu scopul descifr[rii gi in-lelegerii acestora sub toate aspectele lor, pentrua oferi suportul de fundamentare in luarea celor

Mihai-Bogdan Marian

mai bune decizii privindrea situatiilor de conflict

24

prevenirea gi gestiona-international.

1. 2. C onfl i ct, crii6,, diferend international,rhzboi, confl ict internationalConflictul1., serm larg, conflictele reprezintd" ,,manifestdri ale

unor antagonisrne deschise tntre doud entitd,{i (ind,iuid,u-ale sau colectiue) cu iruterese incompatibile pe moment, tnpriuin{a de.tinerii sau gestiunii uior buniri - materialesau simbolice. Ele pot determina tnfruntarea d.intre state(rd,zboaie), sau, tn interiorul unei societd{i, tntre grupd,rire_ligioase, narionale sau etnice, clase sociale siu oricealte institu,tii sociale (biserici, partid.e, tntreprindui, or_ganiza[ii gi asocia[ii diuerse). in cad.rur aceieiaqi corecti-uitdti (familie, sindicat), pot duce la confruntirea unorcategorii de indiuizi cu statute qi roluri diferite. (...),,(Bo_udon, R. pi colab .,200g: p. b0).t

Tot astfel, conform DEX 1ggg, conflictur este definitca fiind ,,netnlelegere, ciocnire d,e interese, d.ezacord,. an-tagonis m ; ceartd,, diferend,, dis cu,tie (uiolentd.),,sau, d upicaz, atunci cAnd vorbim de ,,conflict d,e frontierd. _

"iocii_re tntre unitd{i militare tnsd.rcinate cu pazd frontierei tn-tre doud, state" ori ,,rd,zboi,,, precum gi,,contrad,ic,tie tntreideile, interesele sau sentimentele iiyeritelor pn sonoin,care d,etermind, desfa-qurarea acyiunii tntr_o iperd

"pird.sau dramaticd". (DEX 1ggg, conflict)._ Enciclopedia universald Britannica abordeazi con-flictul din perspectiv5 psihologici, definindu_ I a fi ,,,luptdrezultatd din neuoi, tendin{e, d,orin{e sau cerin.te opiru.--

'P*rt." " trn18,in9 de a,samblu asupra Teoriilor conflictului a

se 1ed9a_B_9rlandi, M. qi colab. (2009) Dicyionar al g6,nd,irii so"io,iigi_ce.Iaqi, Editura Polirom, pp. lb3_1b5.

25 Analiza conflictelor interna{.ionale

Conflictul interpersonal reprezintd, o altfel d,e luptd, tntredoud, sau mai ntulte persoane, pe cd,nd conflictul interneste Ia niu elul mentalului. (... )". (Enciclopedia Universa-ld Britannica, 2010: vol. 4 - conflict).

Pentru Talcott Parsons ,,conflictele apar ca, efect alrepartizd,rii rolurilor gi al decep{iilor care o

^tnso,tesc".(Parsons apud Simileanu, Y., 201-'J-: p. 199). In acelagisens, privind distribufia rolurilor intre actori, Ralf Da-hrendorf menfioneaz5. c6.,,distribu{ia diferen{iatd, a auto-ritd,{ii reprezintd, inuariabil factorul determinant al unorconflicte sociale sistematice. Pretutindeni unde existd, ro-luri de dominare / supunere sunt d,e agteptat conflicte degrup". (Dahrendorf apud Simileanu, V., 2011: p. 199).

Tabel nr. 1: Alte definifii privind conflictele (definitiipreluate in traducere aproximativl din Bajja, L.N., Genneby,

N., Markosyan, N., Ohana, Y.2OI2: p. 55).

Alte definitii ale conflictelor

,,Conflictul este o luptd, tntreopozanli care disputd, ualoriqi preten,tii cu priuire la pu-tere, statut gi resurse limita-te.

Coser, A.L. (1956) The

functions of soc'ial conflict.New York, Free Press.

,,Conflictele sunt situalii denegociere tn care abilitateaunuia dintre participan[i dea-gi atinge obiectiuele depin-de de alegerile sq.u deciziilec eluilalt p a,r ticip a.nt. "

Schelling, C.T. (1960)The strategy of conflict.Cambridge, HarvardUniversity Press.

Mihai-Bogdan Marian 26

,,Conflictul este un procesd,inamic tn codrul cdruiastructura, otitudineo gi com-portamentele sunt tn perma-nentd, migcare qi se influen-{eazd reciproc."

Galtung, J. (1969)apud Ramsbotham, O.,Woodhouse, T. gi Miall,H. (2005) Contemporaryconflict resolution: Thepreuention, ntanagementand transformation ofdeadly conflicts. Oxford,Polity.

,,Conflictele qu loc oricdndinterfereazd actiuitdli in-compatibile unele cu altele.O parte interfereazd, se in-terpune, tmpiedicd sou limi-teazd, tn orice fel finalitateaacliunilor unei alte pdrli."

Deutsch, M. (7973) Theresolution of conflict. NewHaven, Yale UniversityPress.

,,Conflictele, tn,telese ca acti,uitd,li incompatibile, au locatAt fu contexte de cooperare,cd,t qi tn competi,tii. Pd.r,tileimplicate in conflict pot aueaobiectiue comtrne sau conctr-rente."

Tjosvold, D. 9i Vande Vliert, E. (1994)

, *4p p ly irug co op er atio n an dcompetitiue conflict theoryto med,iation", MediationQuarterly, voI. 11, Nr. 4,1994, pp. 303-311.

ConcluzionAnd fald de cele de mai sus, putem spunedespre conflicte cd se definesc, fie ca o form6 de opozilieintre doui sau mai multe pdrti, fie ca un d.ezacord irrt"uacestea, fie ca o modalitate de rezolvare a contradiclii_lor, fie chiar ca un proces natural, specific interactiuni_lor umane (Bajja, L.N. 9i colab. 20Ii: p.b4).

Prin urmare, excluzend varianta conflictului intra_personal, putern defini conflictul d.rept ciocnireaunor interese antagoniste, ireconciliabile, dpar_lindnd unor actori ind.iuid.uali sau colectioi. Deasen'Lened, ciocnirea respectiuelor interese poate

27 Analiza conflictelor interna,tionale

ucr.ria in formele sale de manifestare, tn funclie deintensitate gi numd,rul participanlilor, de la for-ma unei simple netnlelegeri sau a unui dezacord,pd,nd,la luptd, deschisd, gi rd,zboi.

CrizaDe multe ort criza sau situafia de crizi ajung si

se confunde cu starea de conflict sau cu conflictul pro-priu-zis. Cu toate acestea, degi s-ar putea spune ci oriceconflict, prin faptul ci poart5. cu sine un nivel ridicat detensiune gi necesiti o accelerare a proceselor decizionalela nivelul actorilor implicali, reprezinti. o situalie de cri-26, reciproca nu este intotdeauna valabil5. Astfel, de celemai multe ori, criza inseamni altceva decAt conflictul.

in sensul celor de mai sus, DEX 1993 definegte crizaca fiind, printre altele, o ,,manifestare a unor dificultd,pi(economice, politice, sociale etc.); perioadd, de tensiune,de tulburare, de tncercd,ri (adesea decisiue) care se mani-festd, in societate". (DEX 1998, crizd,).

Totodati, ,,orice crizd, este tnso{itd, de o congtiin,td, decrizd, gi prouoacd, o surprizd,: nepld,cutd, pentru mul,ti, darpld,cutd, pentru al{ii. De fapt, tn timpul fazei incipientea crizei, predomind, tndoiala, proasta-dispozi{ie, dezori-entarea spiritelor. Aceastd, perioadd, de nehotd,rd,re estetotugi perceputd, co un moment tn care este necesar sd.

fie luate hotd.rd,ri curatiue, md,suri de urgen,td,. (...) Si-multan se iuesc din toate pdr,tile proiecte adesea utopice,de regenerare gi reconstruclie a societd,{ii, tnso{ite de oreuenire Ia certitudinile fundamentale gi la ualorile sigu-re. Aceastd, perioadd, de ezitare ua apd.rea retrospectiu ca

fiind hotd,rd.toare prin faptul cd, a permis o redistribuirea obliga{iilor tntre indiuizi gi gruparile auute tn uedere,care ua rezulta din conflicte, euentual reuolu{ii gi rdzboa-ie, ce uor contribui la rezoluarea crizei gi la dezud,luirea

MihaiBogdan Marian28

sensului clscuns al acesteia,,. (Boudon, R. $i colab., 200g:p. 58).

Raymond Aron, avAnd ca punct de reper perioadaRdzboiului Rece, spunea despre criz E" cd,,esie

"i" ior*ade uiolentd, re{inutd., d,e infrintore neconcretizatd., d,esti_natd' a cdntdri gr.eu tn baran,ta d,ecizionard a ceruila,rt,pentru a-l constrdnge sd renunte Ia interesete sate legi_time gi de a obtrine d,e Ia el concesii care nu

"or"rpuZdmizei, pentru a euita riscul rdzboiului total,,. fnuviro"aAron apud Simileanu, V., 20II,p. 1gg).Romer J.C. se refer|la criz6 ca fiind.,,un mornent d,erupturd, tn interiorul unui sistem bine organizat. Ea im_plicd. obligalia factorilor d,ecizionali d.e i_qi d,efini o po_

zipie fie tn fauoarea conserud,rii, fie pentru transforrnareasisternului dat, tn perspectiua tntoircerii sare ra un echi-libru". (Romer J.C. apud Simileanu ,y., 20LI:p. 19g).

Potrivit lui Hidalgo D.C. gi Ghica A.L., prin "riri suinlelege cel mai ad.esea urt,,moftlent decisiu tntr_o inter_

acliune, euolu,tie, proces sau eueniment, mornent perce_put, de reguld,, ca negatiu. in e"onomie, gtiin{e potitirn girela{ii internarionare este frecuent utilizat pnitru a aL-scrie gi a ana,liza anumite perioad,e, tn general d,e scurtd,duratd, ce au rnarcat o transforftLare semnifi,catiud, destatus-quo. Criza econornicd, d,in perioad.a interbelicd,este exemplul clasic pentru a ilustri acest sens.,,. studiileprivind pacea gi conflictul trateaz| criza ,,d,rept una din_tre etapele tn dezuoltarea conflictelor, qi oru*n ffLon1,en-tyl^l! care tncepe escalad.area acestora.,,. (Hidalgo, D.C.gi Ghica A.L. in vol. colectiv coordonat de Ghicalt i ;,Zulean, M., 2007 : pp. 20b-2I2).

La nivelul NATO, criza a fost definit 6, ,,d.rept o situ_alie manifestatd la,niuel na{ional sau internaiional, ceeste caracterizatd. de existen.ta unei amenin[d,ri la ad,re_sa ualorilor, intereselor sau scopurilor principale ale

29 Analiza conflictelor interna{.ionale

pd,r{ilor implicate". (NATO apud Simileanu, V., 2011: p.201).

In plan nalional, preocupdrile metodologice de ela-borare legislativi a unei definilii a ctizei s-au concreti-zat La nivelul anului 2005 in Proiectul de Lege priuind.Sistemul Na,tional al Romi,niei de Management Integratal Crizelor, in cuprinsul ciruia, Ia art. 2, criza era defi-niti ca fiind,,situa{ia generatd de euenimentul excep{io-nal produs la niuel na{ional sau internafional, prin caresunt amenin,tate sau perturbate ualorile fundamentale,echilibrul 9i stabilitatea politicd, economicd, gi sociald, ald,rii, drepturile gi libertd,lile fund,amentale ale cetd,feni-lor, ualorile materiq,le gi culturale, mediul tnconjurdtor,interesele gi obiectiuele statului, preculn, gi tndeplinireaobliga.tiilor sale interna{ionale, pentru a cd,rei inld.turareeste necesard, adoptarea gi punerea tn aplicare, unitar gioportun, a unor md,suri specifice pentru reuenirea Ia sta-rea de normalitate". (apud Pinla, F. 2005).

Agadar, elementele definitorii aIe crizei sunt incerti-tudinea, datoratS. apari{iei unei situalii de exceplie caremodifici sau distorsioneazi reperele esenfiale ale con-textului de referinfh, tensiunecz asociatS. nevoii actorilorde a se poziliona cAt mai favorabil in noul context, mar-cat de incertitudine gi aparentb sau reall contradictori-alitate a intereselor celor afecta\i, d,urata relatiu scurtd.de manifestare, imperatiuul lud,rii de decizii uitale tn in-teruale scurte de timp gi producerea unei mod,ificd,ri sem-nifi,catiue a contextului de referinli post-crizi in raportcu contextul anterior. TotodatS, prin raportare la stareade conflict, criza se prezinti ca un moment de apogeuin escaladarea tensiunilor, care marcheazl. trecerea deIa f.aza disputelor verbale gi negocierilor, fie chtre fazautilizirii de mijloace violente, fie in cea de dezamorsare

Mihai-Bogdan Marian

a tensiunilor gi revenirii pe pozitii de reconciliere a ac-torilor implicati.

Pe cale de consecin!6, putern defi,ni criza ca fi,-ind o situalie de exceplie, de scurtd d,uratd' caremodificd. reperele de bazd ale contextului d,e refe-rinld,, tnso{itd. de incertitudine gi tensiune, gi carecontrapune interese diuergente, necesitd.nd luareade decizii importante pe interuale scurte d.e timp,pentru o pozitionare adecuatd tn noul context. infunclie de deciziile luate, criza poate escalad,a cd-tre utilizarea de mijloace uiolente sau, dupd. caz,se poate stinge prin dezarnorsarea tensiunilor. In-diferent de situalie, contextul post-crizd ua fi netdiferit de cel anterior crizei, Crizele pot fi sociale,econornice, politice, militare etc.

Diferendul internalionalConform DEX 1998, diferendul consti in,,d,eosebire

de pd,reri intre d,oud, sau mai multe persodne, state etc.;nein{elegere, dezacord". (DEX 1998, diferend).

Din perspectivi juridici, diferendul poate reprezen-ta o neinlelegere sau un conflict de interese intre doudsau mai multe persoane, susceptibile a fi solulionateprin intervenlia gi exerciliul autoritilii unui organ dejurisdictie. fn ceea ce privegte diferendul internalional,acesta se poate naqte intre state sau intre state gi or-ganizalli internalionale, precum gi intre organizalii cuprofil internalional sau aflate sub pavilionul unor statediferite. In acest sens, Curtea Permanentd de JustilieInternalional5 a definit diferendul internalional ca fiind,,Ltn dezacord asupra unei chestiuni de drept sau d,e fapt,o contradiclie, o opozilie de teze jurid,ice sau de intere-se". (conform HotirArii Curtii Permanente de JustitieInternalionali", cazul Mavrommatis apud. Stanciu, A.

30

31 Analiza conflictelor interna!.ionale

(2013) Reglementarea pa,Fnicd, a conflictelor interna{io-nale, disp onibil online la http ://www. arduph. roldomenii/conducerea-ostilitatilor/reglementarea-pasnica- a-dife-rendelor-internationale/, accesat la 31.08.2016).

Dupi cum lesne se poate observa, definilia diferen-dului se aseamini in con{inut destul de mult cu cea anoliunii de conflict, precum gi cu a celei de cnz6. Cu toa-te acestea, diferendul comporti cAteva nuanle care il potdeosebi atAt de conflict, cAt qi de criz6'

Astfel, degi, la fel ca gi conflictul, diferendul impli-ci existenla unui dezacord sau a unei nein$elegeri intredoui sau mai multe pirli, el nu presupune in mod nece-sar gi o manifestare violentd a respectivelor dezacordurisau neinlelegeri, cum se intAmplS in majoritatea situ-afiilor de conflict. Prin urmare, diferendul reprezintimai degrabi o etapi premergS.toare generdrii unei stiride conflict, deoarece in faza diferendului dezacordurilesau neinlelegerile inci pot fi solulionate pe cale pagnic6.,prin dialog gi negociere sau prin mediere ori implicareaunei autoritili jurisdiclionale sub a cirei autoritate in-trd in mod obiqnuit solulionarea respectivului diferend.

Tot astfel, diferendul se deosebegte gi de criz6, deoa-rece criza insSgi poate apirea ca o consecinli a imposi-bititetii de solulionare a diferendului prin negociere sauprin intervenlia unui organ jurisdiclional, marcAnd ast-fel o cumpdnb ce poate genera declangarea unei stiri deconflict. In acelagi timp, insi, atunci cAnd nu reprezintio etapi finali de escaladare citre conflict, criza poate fi.

gi o sursi generatoare de diferend, deschizAnd un ciclude negociere care poate duce la dezamorsarea diferen-dului gi a crizei sau, dupi caz, care poate ajunge intr-unimpas de solulionare ce determini o noui crrz6, care deaceasti datd marcheazh instaurarea stirii de conflict.