Analiza competitivitatii sectorului de IMM din Romania.doc

8/17/2019 Analiza competitivitatii sectorului de IMM din Romania.doc

1/38

Managementul performantei

Analiza competitivitatiisectorului de IMM din

Romania


2/38


2.1. Succinta caracterizare a sectorului IMM din RomaniaConform datelor Institutului Na ional de Statistică, la 31 decembrie 2009 numărul

ẟi structura operatorilor economici era următoarea:- regii autonome: 110;- societă i comerciale pe ac iuni: 32!"#, din care "#! nou $nfiin ate, respecti%

"39# operatori acti%i;

- societă i cu r ăspundere limitata: 11"&0'!, din care 10#23# nou $nfiin ate,respecti% #"!#&1 operatori acti%i;- alte forme de organi(are: 3#2#2, din care operatori acti%i 39'0;- societă i cooperatiste: !39&, din care 191" operatori economici acti%i)n continuare, anali(a acti%ită ii firmelor se %a efectua de(%olt*nd informa iile celor

'1&#0! firme care au depus ẟi le+au fost omologate situa iile financiare pentru anul fiscal2009 Caracteri(area acti%ită ii se %a efectua: din punct de %edere al densită ii $n teritoriu, dupămărime $n func ie de numărul de salaria i, după tipul acti%ită ii, după forma -uridică de proprietate precum ẟi $n func ie de ni%elul performan elor economico+financiare

2.1.1. Numărul ẟi densitatea întreprinderilor pe jude e.entru $nceput se %a reali(a o caracteri(are a distribu iei teritoriale a tuturor celor

'1&#0! firme, indiferent de mărime /atele indică o puternică di%ersificare $n teritoriu stfel,se remarcă ucureẟti ca o (onă atipică, de mare concentrare cu 13133! de firme 21,2& dintotal4, urmat la distan ă de Clu- 30'00 repre(ent*nd !4, Constan a 2!'!! firme ce de in#,004, 5imiẟ 2'''& + #,324 ẟi raẟo% cu 3,&" ceste cinci di%i(iuni teritoriale de incumulat aproape 39 din totalul firmelor 6a polul opus, cu un num ăr redus de firme se plasea(ă: 7iurgiu cu #3"! unită i 0,&14, Ialomi a cu #!23 firme 0,&34, Co%asna cu !33'14 ẟi Călăraẟi cu !1"0 firme 0,"#4 Media numărului de firme pe un -ude este de 1#&00unită i, $n creẟtere cu 13 fa ă de anul anterior, dar amplitudinea indică o $mpr ăẟtiere ridicată 8 13133! + #3"! 8 12'9!0 $ntreprinderi4, deci o omogenitate scă(ută $ntre -ude e

ceastă situa ie este ẟi o epresie a mediului de afaceri puternic diferen iat $nteritoriul na ional ẟi pune $n e%iden ă situa ia specială a ucureẟtiului

/atorită dimensiunii diferite a -ude elor, pentru creẟterea gradului de

comparabilitate, se determină indicatorul număr de $ntreprinderi la 1000 locuitori , indicator ce eprimă intensitatea pre(entei firmelor $nfiecare -ude , ca epresie a atracti%ită ii mediului de afaceri Numărul de locuitori este celdeterminat la data de 1 iulie 2009 /upă acest indicator pe primele locuri se situea(ăucureẟti '&,9?4, Clu- ##,2?4, raẟo% 39,2?4, 5imiẟ 39,99?4, iar pe ultimele patrulocuri: @aslui 12,2&?4, otoẟani 11,1#?4, 5eleorman 13,2"?4, 7iurgiu 1!,#&?41

/ensitatea este puternic diferen iată ẟi poate fi considerată o epresie a mediului deafaceri mai mult sau mai pu in fa%orabil manifestării spiritului intreprenorial al popula iei)n afara celor '1&#0! de agen i economici acti%i, au depus situa ii financiare si un număr de 110& mari contribuabili /etalii $n figura 212

1.entru cre terea epresi%it ă ii eprimarea s+a efectuat $n promile, deci prin $nmul ire cu 10002 )ncep*nd din 200' operea(ă noi criterii pentru $ncadrarea marilor contribuabili /in punct de %edere spa ialace tia pot fi considera i non+teritoriali, fiind administra i de către /irec ia 7enerală de dministrare a Marilor Contribuabili din cadrul NA Noile reglementari BMA. &!3=200'4 stabilesc ca limita de $ncadrare cifra deafaceri mai mare sau egala cu &0 milioane lei Mai sunt $ncadra i la aceasta categorie: N, societatile dein%esti ii financiare, societ ă i comerciale ce organi(ea(ă -ocuri de noroc de tip Ca(ino


3/38


Figura 2.1. Densitatea jude eană a irmelor

2.1.2. Reparti ia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltareegiunile de de(%oltare, ca (one tipologice de e%olu ie economică se diferen ia(ă ẟi

din punct de %edere al concentr ării $ntreprinderilor stfel, regiunea ucureẟti+Ilfo% cu cele1##01" firme se detaẟea(ă ca densitate maimă aproimati% 23,33 din numărul total4,la etrema cealaltă afl*ndu+se regiunea Sud @est cu #!""9 sub "4 /etalii $n tabelul 21ẟi figura 22

!a"elul 2.1Reparti ia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare

RegiuneaNumăr

#rocenteirme

1 + Nord Dst '&333 10,91

2 + Sud Dst &1!"! 11,!93 + Sud '!001 10,!3# + Sud @est #!""9 &,#3! + @est !"! 9,!1' + Nord @est ""31! 1#,30& + Centru &'!19 12,39" ucureẟti + Ilfo% 1##01" 23,33!otal $1%.&'( 1''

Comparati% cu ni%elul mediu de &&1&& firme pentru o unitate regională $n creẟterecu 10 fa ă de anul anterior4, se $nregistrea(ă puternice diferen ieri stfel, de eemplu,regiunea ucureẟti+Ilfo% de%ansea(ă de aproape 1,"& ori media na ională, fiind de 3,1 ori

mai ridicată comparati% cu regiunea Sud @est ceste date indică o puternică diferen iere a(onelor ării din punct de %edere al mediului intreprenorial/e asemenea, comparati% cu anul 2001, au $nregistrat creẟteri de pondere regiunile

ucureẟti+Ilfo%, @est, Nord @est ẟi Centru, $n timp ce regiunile Nord Dst, Sud Dst, Sud,Sud @est au $nregistrat scăderi ale ponderilor, fapt ce indică o accentuare a polari(ării(onale din punct de %edere economico+intreprenorial cest trend a fost $nregistrat ẟi $n2009 Structura regională a firmelor este pre(entată $n figura 22


4/38


Figura 2.2. Structura irmelor pe regiuni de dezvoltare

.entru a creẟte gradul de comparabilitate ẟi a estompa diferen ele regionale din punct de %edere demografic, utili(ăm indicatorul număr firme la 1000 locuitori camăsur ă a intensită ii intreprenoriale egiunea ucureẟti+Ilfo% '#,& firme la 1000locuitori4 este urmată la distan ă mare de Nord @est 32,# firme la 1000 locuitori4 .eultimul loc se plasea(ă Nord Dst 1",0& firme la 1000 locuitori4, repre(ent*nd doar '2 din%aloarea mediei na ionale 29 firme la 1000 locuitori4, $n timp ce densitatea din regiuneaucureẟti este de 2,2' ori mai ridicată dec*t această medie Dste ẟi aceasta o epresie adiscrepan elor economice dintre (onele ării )n figura 23 se pre(intă %alorile regionale aleindicatorului intensitate intreprenorială

Figura 2.). Firme la 1''' locuitori pe regiuni de dezvoltare


5/38


2.1.). Reparti ia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare i clase demărime

/upă dimensiunea $ntreprinderilor, eprimată prin numărul de salaria i, preponderente sunt micro$ntreprinderile cu 90,3" din total, cu unele mici diferen e peregiuni de de(%oltare .la-a %alorilor este $ntre Centru "9,&04 ẟi Sud @est 91,#04

.onderea marilor $ntreprinderi este de 0,31 $n totalul pe economie: 0,'! $n

regiunile ucureẟ

ti+Ilfo%ẟ

i 0,19 $n regiunea Sud+@est)n totalul celor 1931 de mari $ntreprinderi ce func ionea( ă la ni%elul economiei naionale, regiunea ucureẟti de ine #",!, iar Sud @est doar #,' /etalii asupra distribu ieimarilor $ntreprinderi pe regiuni de de(%oltare sunt pre(entate $n figura 2#

Dste de semnalat faptul că, prin compara ie cu anul 2001, ponderile tuturor regiunilor $n totalul marilor $ntreprinderi s+au diferen iat

Figura 2.& Distri"u ia structurii întreprinderilor cu peste 2(' desalaria i pe regiuni de dezvoltare

egiunea Sud @est care $n anul 2001 de inea ',1 din totalul $ntreprinderilor mari, maide ine $n pre(ent #,', $n timp ce regiunea ucureẟti+Ilfo%, de la 20,! a a-uns la #",#

Comparati% cu anul 2001, numărul total al $ntreprinderilor %iabile deci ca sold alcelor r ămase acti%e a sporit cu !2, de la #0!932 la '1&#0!4, cu diferen ieri semnificati%e$n teritoriu

/ată fiind ponderea redusă a marilor firme $n totalul firmelor acti%e, precum ẟiscopul ẟi destina ia pre(entei lucr ări, $n continuare se %a anali(a numai acti%itatea

$ntreprinderilor din categoria IMM+urilor.e regiuni de de(%oltare intensitatea intreprenorială firme la 1000 locuitori4 ae%oluat astfel:


6/38

!a"elul 2.2.Intensitatea intreprenorială regională *+,Regiunea de Anul Dinamica 2''-2''1dezvoltare 2''1 2''- */,

1Nord Dst 12,# 1",03 1#!,#2Sud Dst 1",# 2!,2# 13&,2

3Sud 13,! 19,'! 1#!,'#Sud @est 1!,3 20,09 131,3!@est 1&,3 30,#! 1&''Nord @est 19,! 32,3! 1'!,9

&Centru 1",! 30,2! 1'3,!"ucureẟti+Ilfo% 3!,! '#,2" 1"1,1

)n inter%alul 2001+2009, cea mai redusă creẟtere s+a $nregistrat $n regiunea Sud @estE31,3 4, iar cele mai ridicate peste E'04 $n ucureẟti+Ilfo%, @est, Nord @est ẟi Centru

!a"elul 2.).Firme pe regiuni ẟi clase de mărime

Nr. 0rupe după numărul de salaria i #onderea micro

Regiunea #este !otal ntreprinderilor rt. '3- 1'3&- ('32&-

2(' */,' 1 2 ) & ( $ %1 Nord Dst '0'#9 !#&9 10'0 1#! '&333 90,0&

142 Sud Dst 24 '#99# !3"3 10'! 1#3 &1!"! 90,&9) Sud 34 !"!'1 !1'# 1120 1!' '!001 90,09& Sud @est #4 #19#" 32#" '0# "9 #!""9 91,#1( @est !4 !2900 #''! 10#3 13& !"! 90,0!$ Nord @est '4 "0022 '922 122# 1#& ""31! 90,'1% Centru &4 '"'2& '#0' 130' 1"0 &'!19 "9,'94 ucureẟti "4 130320 1033' 2#2" 93# 1##01" 90,#9- !5!A6 ((4.'21 &%.$') -.4(' 1.-)1 $1%.&'( -'7)4

.onderea IMM+urilor $n totalul firmelor este de 99,'" la ni%el na ional cu pla-a de

%alori 99, 3! $n ucureẟti ẟi 99," $n Sud @estStructura firmelor pe clase de mărime $n func ie de ni%elul cifrei de afaceri se

pre(intă $n tabelul 1#

!a"elul 1.&.Firmele după numărul mediu de salaria i ẟi cira de aaceri */,8

ategoria 0rupe după numărul de salaria i #ondereacirei de

'3- 1'3&- ('32&- #este 2('!otal micro

aaceri întreprinderilor 1 !!'30# #2!9& #&92 1&0 '03"'3 9&,"12 1!"2 #!!2 39#" '"2 10&'# 1,) 122 #2" 1023 ' 2319 0,3"

& 13 2' "& 333 #!9 0,0&!otal ((4.'21 &%.$') -.4(' 1.-)1 $1%.&'( 1''7''8Cifra de afaceri pe categoriile reglementate: 1 + sub 2 mil euro; 2 + $ntre 2 ẟi 10

mil euro; 3 $ntre 10 ẟi !0 mil euro; # peste !0 mil euro conform N, cursul mediude scFimb $n 2009 a fost de 3,33&3 lei=euro4

/in totalul celor '1&#0! de $ntreprinderi acti%e, un număr de '03"'3, repre(ent*nd9&,", reali(ea(ă o cifr ă de afaceri de p*nă la 2 milioane de euro ẟi numai 13!#2 firme au ocifr ă de afaceri mai mare de acest plafon /in $ntreprinderile cu cifra de afaceri de p*nă la 2


7/38

mil euro, 92,12 sunt micro$ntreprinderi, a%*nd p*nă la 10 salaria i, iar 99,9 sunt IMM+uriDste un argument suplimentar pentru a de(%olta prin anali(ă datele bilan iere ale IMM+urilor


8/38


2.2. Metodologia cercetarii

2.2.1. #regatirea cercetarii.entru a ob ine o informa ie %alidă necesar ă $ntreprin(ătorilor+manageri pentru

buna gestionare a resurselor umane, am procedat la efectuarea unei ancFete de opinie $nr*ndul acestora

ScFematic, etapele cercetării au fost:#roiectarea cercetarii 9 desasurarea anc:etei 9 masurarea varia"ilelor 9 analiza7 prelucrarea si interpretarea datelor 9 ormularea concluziilor.

ncFeta a fost de tip aleator după modul introducerii firmelor $n eẟantion din popula ia generală

Sonda-ele care utili(ea(ă eẟantioane aleatoare au cunoscut $n decursul timpuluide(%oltari semnificati%e )n ca(ul sonda-elor reali(ate la ni%elul firmelor, institu iilor etc, preocuparea ma-or ă este de a limita c*t mai mult sarcina responden ilor B caracteristicăactuală a cercetărilor prin sonda- este repre(entată ẟi de reculul frontierei calitati%+cantitati% 5endin a manifestă de cuantificare a calitati%ului, $n scopul ob inerii de anali(eobiecti%e ẟi $mbunătă irii deci(iilor $n domeniile definite calitati% /isolu ia frontierelor s+areali(at $n principal pe ba(a procedeului anali(ei leicale este ca(ul, $n principal, al

$ntrebărilor de cFestionar de tip descFisncFeta s+a efectuat pe ba(a unui cFestionar administrat $ntreprin(ătorilor/in punct de %edere al proiectării, anc:eta a reprezentat un :i"rid între un

sondaj aleator7 stratiicat cu pro"a"ilită i inegale7 ẟi un sondaj semialeator dirijat aspect dictat de moti%e organi(atorice ce in de restric iile ẟi limitările obiecti%eale unei asemenea cercetări, efectuate de o singur ă persoană

Dẟantionul poate fi considerat repre(entati% pentru barierele de iesire in IMM+uriledin omania

2.2.2. ;ẟantionul irmelor cercetate/ată fiind multitudinea caracteristicilor urmărite prin ancFetă, s+a procedat $n

primă instan ă la stabilirea %olumului pe ba(a caracteristicii liniare, $n %arianta nerepetat:

n ≥ Z α 2 x σ

2

Z α 2 x σ

2

2 + x

N

unde Z α %alorile %ariabilei 6aplace pentru o probabilitate p81+α, unde α este ni%elulde semnifica ie, $n pre(entul studiu α 81 p8994, iar Z 0,01 83,09

σ2 + dispersia caracteristicii binare σ 2 8p 1+p4, unde p este media; pentru creẟterea

siguran ei, se utili(ea(ă dispersia maimă, deci se %a proiecta eẟantionul $n cea mai

nefa%orabilă situa ie σ 2 8 0!41+0!4 8 02! x 8 eroarea probabilă stabilită de cercetător; $n ca(ul de fa ă am stabilit un ni%el de

#)n final a re(ultat:

3,09 x 0,2!n = = 12" firme

00#2 +3,09 x 0,2!

#!!!


9/38


ria geografică a ancFetei a inclus -udetele Iasi, otosani, Neamt, Sucea%a, acau,@aslui

6u*nd $n considerare v


10/38


34!5" 1#4$"Microîntreprinderi

ntreprinderi mici

5#%!" ntreprinderi mijlocii

Figura 2.%. Structura eẟantionului în unc ie de dimensiunea IMM3urilor

)n ceea ce pri%eẟte orma de organizare juridică, "&,#& din firme suntsocietă i cu r ăspundere limitată, &,92 dintre IMM+uri au alte forme de organi(are

-uridicăẟ

i #,'1 din companii sunt societă i pe ac iuni

S&'

4%7&%/S(

&7$1/ ()tă *or+ă deor,aniare

%7-2/

Figura 2.4. Structura eẟantionului în unc ie de orma juridică a IMM3urilor

%*nd $n %edere ramurile de activitate, structura IMM+urilor este următoarea:3",'0 dintre companii $ẟi desf ăẟoar ă acti%itatea $n comer , 21,9" sunt din domeniulser%iciilor, 21,0! sunt $ntreprinderi industriale, 10,#3 acti%ea(ă $n construc ii, !,'3sunt din transporturi ẟi 2,31 operea(ă $n turism Multe dintre $ntreprinderi %i(ea(ă maimulte domenii de acti%itate, datorită faptului că se focali(ea(ă pe identificarea ẟi%alorificarea oportunită ilor de afaceri, care repre(intă o caracteristică de ba(ă a IMM+

urilor, at*t $n om*nia c*t ẟi $n alte ări Men ionăm că pentru fiecare firmă a fost luată $nconsiderare acti%itatea principală, respecti% acti%itatea care contribuie $n cea mai maremăsur ă la %aloarea adăugată a unită ii epre(entarea grafică a reparti iei $ntreprinderilor pe domenii de acti%itate este reali(ată $n figura 29


11/38


217-4/ 217'(/

.ndustrie

Construc/ii(7$)/

1'7&)/

Coer/

27)1/uris

rans1orturi)47$'/

Ser2icii

Figura 2.-. Structura eẟantionului pe domenii de activitate

Dlementele pre(entate e%iden ia(ă principalele caracteristici ale eẟantionuluiin%estigat, care+l fac să fie repre(entati% pentru sectorul de IMM+uri din om*nia


12/38


Analiza si interpretarea rezultatelor

1. Accesarea unor onduri structuraleAondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Gniunea Duropeană ac

ionea(ă pentru eliminarea disparită ilor economice ẟi sociale $ntre regiuni, $n scopulreali(ării coe(iunii economice ẟi sociale ceste fonduri %or fi alocate spre di%erse proiecte

prin intermediul programelor de de(%oltare care con in anumite direc ii de de(%oltare ẟicondi ii de eligibilitate pentru a primi astfel de finan ări%*nd $n %edere că om*nia %a beneficia p*nă $n anul 2013 de fonduri structurale

de circa 2"+30 miliarde de euro din partea GD, pre(intă o deosebită importan ăcunoaẟterea stadiului $n care se află IMM+urile rom*neẟti $n legătur ă cu accesarea acestor forme de finan are Sonda-ul reali(at $n r*ndul $ntreprin(ătorilor=managerilor din IMM+urilerom*neẟti rele%ă că numai #',!! dintre aceẟtia inten ionea(ă să accese(e fondurilestructurale $n 2009 sau 2010, din care '#,!2 sunt $n stadiul de informare, 20,#0 aucontactat o firmă de consultan ă, un patronat etc, &,!# sunt $n fa(a de elaborare a proiectului, #,&" au depus proiectul, iar 2,&' au primit aprobarea pentru proiectul depus

.n*orare asura )or

( *ost contactată o *ir+ă de consu)tan/ă

$&7(2/ 2'7&'/un atronat etc entru sriin

&7%4/ %7(&/

Sunt n *aa de e)aborare a roiectu)ui

Proiectu) a *ost deus27%$/

Proiectu) deus a *ost arobat

Figura ).1. Situa ia în care se ală IMM3urile cu privire laaccesarea ondurilor structurale

/upă v


13/38


Peste 15 ani 5116" 4!!1"

.nten/ioneaă să10-15 ani 5106" 4!61" accesee *onduri

structura)e

5-10 ani 4316" 5%!1" Nu inten/ioneaă să

accesee *onduri

Sub 0-5 ani 410$" 5!63"structura)e

000" 4000" !000"

Figura ).2. Inten ia întreprinzătorilormanagerilor de a accesa onduristructurale în unc ie de v


14/38


)ncadrarea IMM3urilor pe clase de mărime, e%iden ia(ă următoarele:- .ropor iile firmelor care inten ionea(ă accesarea fondurilor europene, sunt $n fa(a de

elaborare a proiectului, au intrat $n contact cu alte organi(a ii pentru asisten ă ẟi audepus spre aprobare proiectul, cresc odată cu amplificarea mărimii IMM+urilor;

- )ntreprinderile mi-locii de in cele mai mari procenta-e de unită i economice care

se află $n stadiul de informare 33,334 ẟi au primit aprobare pentru proiectuldepus 2,224

8ntrerinderi%$$#" 3##!"

i)ocii.nten/ioneaă să accesee

8ntrerinderi ici 55#!" 44$#"*onduri structura)e

Nu inten/ioneaă să

9icrontre1rinderi 33#!" %%$#"accesee *onduri structura)e

000" 4000" !000"

Figura ).&. Inten ia întreprinzătorilormanagerilor de a accesa ondurilorstructurale în unc ie de dimensiunea IMM3urilor

!a"elul ).2. Dieren ierea situa iei reeritoare la accesarea ondurilorstructurale în unc ie de mărimea IMM3urilor

Nr.

Stadiul în care se ală IMM3 Dimensiunea irmelor

urile cu privire la accesarea ntreprinderi ntreprindericrt. Microîntreprinderi

ondurilor structurale> mici mijlocii1 Informare asupra lor 22,#1 33,33 33,0&2 fost contactată o firmă de ',&2 13,33 1&,32

consultan ă, organi(a ie patronală etc pentru spri-in

3 Sunt $n fa(a de elaborare a 2,2# 3,"9 &,"& proiectului

# fost depus proiectul 1,21 2,!0 &,"&! .roiectul depus a fost aprobat 0,'9 2,22 1,!&' Nu inten ionea(ă să accese(e '',&2 ##,&2 32,2"

fonduri structurale

/acă grupăm IMM+urile după orma de organizare juridică, obser%ăm că S+urile $nregistrea(ă cea mai ridicată propor ie a IMM+urilor $n care se doreẟte accesareafondurilor GD!9,1"4


15/38


()te *or+e de35!1" %416"

or,aniare

.nten/ioneaă săaccesee *onduri

S&' 44!6" 5511" structura)e

Nu inten/ioneaă să

accesee *onduristructura)e

S( 561!" 40!#"

000" 4000" !000"

Figura ).( Inten ia întreprinzătorilormanagerilor cu privire la accesarea

ondurilor structurale în unc ie de orma de organizare juridică

6u*nd $n considerare inten iile de accesare a fondurilor structurale după domeniul în care activează IMM3urile, se constată un interes mai mare $n r*ndul firmelor dinindustrie !&,#!4 ẟi mai scă(ut $n cadrul companiilor din transporturi

Ser2icii 41%0" 5!40"

rans1orturi 3%0$" %363"

uris 4000" %000".nten/ioneaă să accesee

*onduri structura)e

Coer/ 41!$" 5!13"Nu .nten/ionea-ă să accese-e

Construc/ii 4!%!" 513#" *onduri structura)e

.ndustrie 5$45" 4#55"

000" 4000" !000"

Figura ).$. Inten ia întreprinzătorilormanagerilor de a accesa ondurilor

structurale în unc ie de domeniul în care activează IMM3urile2. 5ptiunile managementului irmei

a. ;la"orarea planurilor7 politicilor ẟi strategiilor în cadrul IMM3urilor /atorită faptului că func ionalitatea ẟi eficacitatea organi(a iilor sunt strict dependente

de capacitatea acestora de a anticipa ẟi pregăti %iitorul, reliefarea acti%ită ilor de planificare=pre%i(ionare desf ăẟurate $n cadrul $ntreprinderilor mici ẟi mi-locii din ara noastr ăare o importan ă primordial pentru formarea unei imagini de ansamblu cu pri%ire la sectorul


16/38


IMM+urilor din om*nia e(ultatele ancFetei rele%ă că $n ()7))/ din totalul irmelor investigate se realizează planuri ẟi politici anuale, $n 1)7(-/ dintre IMM3uri seela"orează strategii pe )3( ani, iar $n )(7$1/ dintre întreprinderi nu se des ăẟoar ăactivită i de planiicare∗ /acă luăm $n considerare că + potri%it unui amplu studiu pri%ind$ntreprinderile mici ẟi mi-locii din ările GD + $ntr+un IMM european din ẟase se elaborea(ă ẟiopera ionali(ea(ă strategii, constatăm că din punctul de %edere al frec%en ei abordărilor

strategice, firmele mici ẟi mi-locii din ara noastr ă se apropie oarecum de omoloagele lor dinările de(%oltate, $n pofida decala-ului destul de mare care eistă sub aspectul competiti%ită ii

$'7''/

('7''/()7))/

&'7''/ #lanuri ẟi politici anuale

)'7''/ )(7$1/

2'7''/Strategii *planuri, pe )3( ani

1'7''/ 1)7(-/

Nu se ela"orează planuri

'7''/

Figura ).%. Structura IMM3urilor în unc ie de activită ile deprevizionare des ăẟurate

%*nd $n %edere anul îniin ării IMM+urilor, obser%ăm următoarele:- procentul $ntreprinderilor $n cadrul cărora nu se elaborea(ă planuri creẟte direct

propor ional cu %*rsta IMM+urilor;- companiile cu o %ecFime de peste 1! ani de in ponderea cea mai mari de IMM+

uri $n care se elaborea(ă planuri=politici anuale '0,194 datorită faptului că, o bună parte dintre acestea au func ionat $n perioada caracteri(ată prin planificareaecesi%ă impusă de economia socialistă ẟi sunt deprinse cu acti%ită ile de planificare;

- IMM+urile $n %*rstă de !+10 ani elaborea(ă strategii planuri4 pe 3+! ani $ntr+ofrec%en ă mai ridicată 1!,""4;

- firmele $nfiin ate $n ultimii ! ani $nregistrea( ă ponderi mai reduse ale unită ilor economice unde se elaborea(ă planuri anuale !0,134 ẟi strategii pe 3+! ani11,204

!a"elul ).). Dieren ierea activită ilor de previzionare înunc ie de v


17/38


nali(*nd IMM3urile în unc ie de mărime, tragem conclu(ia că pondereafirmelor $n care se elaborea(ă planuri, politici ẟi strategii creẟte direct propor ional cudimensiunea acestora, deoarece odată cu amplificarea mărimii ẟi implicit a acti%ită ilor,de%ine tot mai stringentă necesitatea desf ăẟur ării unor acti%ită i de planificare ẟi afundamentării, elabor ării ẟi implementării de strategii

!a"elul ).(. Dieren ierea activit ă ilor de ela"orare a planurilorpoliticilor istrategiilor în unc ie de dimensiunea IMM3urilor

Nr. n cadrul irmei seDimensiunea irmelor

ntreprinderi ntreprindericrt. ela"orează Microîntreprinderi

mici mijlocii1 .lanuri ẟi politici

#2,#& '3,!' &',23anuale

2 Strategii planuri4 pe 3+10,"3 1#,'9 23,&&

! ani3 Nu se elaborea(ă

#",39 23,&3 ",20 planuri

6u*nd $n considerare IMM+urile după orma lor de organizare juridică,constatăm că $n S+uri se elaborea(ă planuri=politici anuale ẟi strategii $n propor ii mairidicate &",&2 ẟi 21,2"4, iar $ntreprinderile altfel organi(ate -uridic $nregistrea(ă ponderea cea mai mare de companii $n cadrul cărora nu se planifică acti%ită ile ##,004

!a"elul ).$. Dieren ierea activit ă ilor de previzionare din IMM3uri în unc iede orma de organizare juridică

IMM3urile după orma de organizare juridică

Nr. crt. n cadrul irmei se ela"orează Alte orme deSA SR6 organizare

juridică1 .lanuri ẟi politici anuale &",&2 !2,3" #9,332 Strategii planuri4 pe 3+! ani 21,2" 13,## 10,'&3 Nu se elaborea(ă planuri ",!1 3',30 ##,00

/acă $ncadr ăm $ntreprinderile mici ẟi mi-locii $n func ie de domeniile în care activează, se remarcă următoarele:

- companiile din turism $nregistrea(ă cea mai mare pondere de firme $n care seelaborea(ă strategii 1','&4;

- IMM+urile din comer de in procentul cel mai ridicat de $ntreprinderi $n cadrulcărora nu se planifică acti%ită ile ##,""4 ẟi cea mai mică pondere a unită ilor economice $n care se opera ionali(ea(ă planuri ẟi politici anuale #!,"!4;

-

firmele din sectorul construc iilor se e%iden ia(ă at*t prin ponderea cea mairidicată a IMM+urilor unde se reali(ea(ă planuri anuale '3,304, c*t ẟi prin procenta-ele mai scă(ute de $ntreprinderi $n care se $ntocmesc planuri pe 3+!ani=strategii 10,094 ẟi nu se derulea(ă acti%ită i de planificare 2','14

!a"elul ).%. Activit ă ile de ela"orare a planurilorpoliticilor i strategiilor IMM3urilor în unc ie de domeniul de activitate


18/38


Nr. n cadrul irmei IMM3urile pe ramuri de activitatecrt. se ela"orează Industrie onstruc ii omer !urism !ransporturi Servicii1 .lanuri ẟi politici

'0,00 '3,30 #!,"! !0,00 !1,&2 !&,"3anuale

2 Strategii

planuri4 pe 3+! 1!,#! 10,09 11,9! 1','& 1!,!2 1',09ani3 Nu se elaborea(ă

2",1" 2','1 ##,"" 3&,!0 32,&' 2",&0 planuri

". 5"iectivele întreprinderilor mici ẟi mijlocii)n ceea ce pri%eẟte obiecti%ele IMM+urilor din om*nia pentru următorii doi ani,

re(ultatele cercetării rele%ă că $n peste jumătate din irmele investigate *(&7'4/, aost sta"ilit drept o"iectiv e?tinderea moderată a aacerii, $n 3#,93 dintre$ntreprinderi scopul ma-or $l constituie men inerea afacerii la dimensiunile eistente, $n',"! din firme se doreẟte etinderea rapidă a afacerii, 2,91 dintre $ntreprin(ători ẟi+au propus să %*ndă business+ul iar 1,22 inten ionea(ă să $ncFidă afacerea

)&7-)/

27-1/ e?tinderea moderată a aacerii

1722/ e?tinderea rapidă a aacerii

înc:iderea aacerii

$74(/men/inerea aacerii la dimensiunile actuale

(&7'4/ v


19/38


!a"elul ).4. Dieren ierea o"iectivelor pe care le au IMM3urile în unc ie de vec:ime

Nr. =5"iectivul irmelor (31' 1'31( #este 1(

crt. '3( aniani ani ani

1 Men inerea afacerii la dimensiunile 31,&! 3&,'9 3#,09 3','3

actuale2 Dtinderea moderată a afacerii !#,!0 !2,!2 !&,!" !#,#'3 Dtinderea rapidă a afacerii 9,!2 !,93 !,30 3,9'# @*n(area afacerii 3,&0 2,3& 1,!2 2,9&! )ncFiderea afacerii 0,!3 1,#" 1,!2 1,9"

)ncadrarea companiilor pe clase de mărime scoate $n e%iden ă următoarele aspecte:- men inerea acti%ită ilor la aceleaẟi ni%el, etinderea rapidă a afacerii, %*n(area

ẟi $ncFiderea afacerii sunt semnalate $n frec%en ă in%ers propor ională cumărimea firmelor;

- etinderea moderat a afacerii %aria(ă direct propor ional cu dimensiunea firmei,fiind indicată $ntr+o propor ie mai mică $n cadrul micro$ntreprinderilor !0,'24ẟi $ntr+o mai mare măsur ă $n $ntreprinderile mi-locii '',124;

- IMM+urile de dimensiune medie nu consemnea(ă firme $n care să eiste inten iade %*n(are sau de $ncFidere a afacerii

!a"elul ).-. Dieren ierea o"iectivelor pe care le au IMM3urile înunc ie de mărimea lor

Nr. Dimensiunea irmelor

5"iectivul irmelor Micro ntreprinderi ntreprindericrt. întreprinderi mici mijlocii

1 Men inerea afacerii la3',01 33,90 32,23

dimensiunile actuale2 Dtinderea moderată a afacerii !0,'2 !',&0 '',123 Dtinderea rapidă a afacerii ",!' !,#1 1,'!# @*n(area afacerii 3,21 3,13 0,00! )ncFiderea afacerii 1,'0 0,"! 0,00

%*nd $n %edere IMM+urile după orma de organizare juridică constatăm că:- S+urile nu $nregistrea(ă nici o firmă $n cadrul căreia să fie %i(ată %*n(area

business+ului;- S6+urile sunt mai numeroase, dacă ne referim la men inerea afacerii la

dimensiunile actuale 3#,994, etinderea moderată !3,9"4 ẟi rapidă aafacerii ','"4 sau %*n(area afacerii 3,294;

- $ntreprinderile altfel organi(ate -uridic nu consemnea(ă IMM+uri $n care eistăinten ia %*n(ării afacerii ẟi $nregistrea(ă propor ia cea mai redusă de companii$n care se doreẟte etinderea moderată a afacerii !0,004

!a"elul ).1'. Dieren ierea o"iectivelor IMM3urilor în unc ie deorma de organizare juridică

Nr.IMM3urile după orma de organizare juridică

5"iectivul irmelor Alte orme decrt. SA SR6organizare juridică

1 Men inerea afacerii la32,'1 3#,99 3!,!3

dimensiunile actuale


20/38


2 Dtinderea moderată a'3,0# !3,9" !0,00

afacerii3 Dtinderea rapidă a

2,1& ','" 11,"#afacerii

# @*n(area afacerii 0,00 3,29 0,00! )ncFiderea afacerii 2,1& 1,0' 2,'3

6u*nd $n considerare IMM3urile după domeniul în care activează7 obser%ăm $n principal următoarele:

- organi(a iile din sectorul industrial de in ponderi mai mari de IMM+uri care au dreptobiecti% men inerea acti%ită ilor la acelaẟi ni%el 3",2!4 ẟi $nregistrea(ă cel maimic procent de $ntreprinderi unde se urmăreẟte %*n(area afacerii 1,3"4;

- firmele care acti%ea(ă $n turism consemnea(ă ponderi superioare de companii $ncare sunt %i(ate de(%oltarea moderat a business+ului &0,"34 ẟi %*n(areaafacerii #,1&4, dar ẟi cea mai redusă propor ie de agen i economici care au caobiecti% men inerea afacerii la dimensiunile actuale 20,"34;

- $ntreprinderile din construc ii ẟi turism nu au $n %edere $ncFiderea afacerii

!a"elul ).11. Dieren ierea o"iectivelor vizate de IMM3uri în unc ie de domeniul de activitate

Nr.5"iectivul irmelor

IMM3urile pe ramuri de activitate

crt. Industrieonstruc ii omer !urism !ransporturi Servicii1Men inerea afacerii la

3",2! 33,9# 3&,23 20,"3 31,03 30,#3dimensiunile actuale

2Dtinderea moderată a!3,92 !",&2 #9,39 &0,"3 '0,3# !&,39

afacerii3Dtinderea rapidă a

!,!3 3,'& &,&9 #,1& !,1& ",&0afacerii

#@*n(area afacerii 1,3" 3,'& 3,'! #,1& 1,&2 3,0#

!)ncFiderea afacerii 0,92 000 1,9! 000 1,&2 0,#3

). Avantajele competitive detinutein*nd cont de faptul că a%anta-ul competiti% pe care firmele ẟi+l creea(ă $n raport

cu pia a condi ionea(ă $n mod decisi% performan ele ẟi func ionalitatea acestora, estedeosebit de importantă reliefarea principalelor a%anta-e competiti%e pe care factorii dedeci(ie din IMM+uri consider ă că le au fa ă de concuren ă .otri%it re(ultatelor in%estigaiei, '#,&0 dintre $ntreprin(ători au indicat drept a%anta- competiti% calitatea produselor=ser%iciilor oferite, #1,31 + raportul pre calitate, 3#,03 + pre ul scă(ut al produselor= ser%iciilor oferite, 10,2" + reputa ia firmei, ",2" + pregătirea profesională aanga-a ilor, ','# + canalele de distribu ie utili(ate, ',01 + ser%iciile post+%*n(are oferiteclien ilor, #,!! + capacitatea de ino%are, 3,00 + calitatea managementului practicat, iar

2,"2 + rela iile cu mediul politicẟ

i economic Se constată că ma-oritatea IMM+urilor suntorientate către diferen ierea prin calitate a produselor=ser%iciilor furni(ate ẟi=sau sprecomerciali(area acestora la pre uri c*t mai con%enabile pentru clien i


21/38


$&7%'/

&17)1/

)&7')/

1'724/

4724/

$7$&/

$7'1/

&7((/

)7''/

2742/

'/ 2'/ &'/ $'/ 4'/

alitatea produselorserviciilor oerite

Raportul pre/ 3 calitate

#re/ul scăzut al

produselorserviciilor oerite

Reputa/ia irmei

alitatea angaja/ilor

analele de distri"u/ie utilizate

Serviciile post3v


22/38


Nr.Su" ( ani (31' ani 1'31( ani #este 1( anirt.

1 .re ul scă(ut al produselor=ser%iciilor 3!,&1 3&,10 29,93 2","3

oferite2 Calitatea produselor=ser%iciilor oferite '',33 '','& !9,"! '1,&13 aportul pre calitate 39,03 #1,#! 3",'9 #',"!

# Canalele de distribu ie utili(ate &,91 !,22 !,"# &,21! Ser%iciile post+%*n(are oferite',12 #,93 ',!& &,21

clien ilor ' Capacitatea de ino%are !,"& #,0' 2,19 #,!0& Calitatea anga-a ilor ',"9 9,!& 12,#1 !,"'" ela iile cu mediul politic si economic 3,0' 3,19 3,'! 1,3!9 Calitatea managementului practicat 3,!& 2,03 2,92 3,'010 eputa ia firmei ',12 10,1# 1',0' 13,9'

Daminarea a%anta-elor competiti%e ale IMM3urilor în unc ie de mărimea lor ,reliefea(ă următoarele aspecte mai importante:

- procentele firmelor care au drept a%anta- concuren ial raportul pre +calitate ireputa ia firmei cresc direct propor ional cu dimensiunea $ntreprinderilor;

- propor iile $n care IMM+urile sunt mai competiti%e datorită capacit

ă ii de ino%are, pregătirii profesionale a anga-a ilor, rela iilor cu mediul politic i economic, calit ă iimanagementului practicat, scade odată cu cre terea mărimii firmelor;

- a%anta-ele competiti%e generate de raportul pre +calitate sau canalele de distribuie utili(ate sunt mai frec%ent $nt*lnite la companiile de dimensiune mică;

- $ntreprinderile mici de in ponderi superioare de unit ă i economice care ob ina%anta- competiti% prin practicarea unui pre scă(ut, calitatea superioar ă a produselor %*ndute sau ser%iciilor prestate i prin calitatea ser%iciile post+%*n(areoferite clien ilor

!a"elul ).1). Dieren ierea avantajului competitiv al IMM3urilor în unc ie de mărimea acestora

Nr. Dimensiunea irmelor Avantaj competitiv ntreprinderi ntreprinderi

rt. Microîntreprinderimici mijlocii

1 .re ul scă(ut al produselor=3!,9! 3','& 1&,32

ser%iciilor oferite2 Calitatea produselor=

!9,9& &3,0' '3,&"ser%iciilor oferite

3 aportul pre + calitate 39,&1 #0,2" !1,9&# Canalele de distribu ie utili(ate &,'" #,## &,"&! Ser%iciile post+%*n(are oferite

!,!' &,22 #,&2clien ilor

' Capacitatea de ino%are #, #,## 3,9#

& Calitatea anga-a ilor 10,#' !,!' !,!1" ela iile cu mediul politic si3,#3 2,22 1,!&

economic9 Calitatea

3,!9 1,9# 3,1!managementului practicat

10 eputa ia firmei ",33 9,1& 22,"3


23/38


nali(a IMM+urilor $n func ie de orma acestora de organizare juridică,rele%ă următoarele:

- societă ile pe ac iuni de in cele mai ridicate propor ii $n ceea ce pri%eẟte calitatea produselor=ser%iciilor oferite '&,3!4, raportul pre +calitate #2,"'4, canalelede distribu ie utili(ate 1',334 ẟi reputa ia firmei 12,2#4;

- S6+urile se remarcă prin cel mai mic procent de firme $n care se consider ă drept

a%anta-e competiti%e ser%iciile post+%*n(are oferite clien ilor !,&94, rela iile cumediul politic ẟi economic 2,!"4 ẟi calitatea managementului practicat 2,#"4;- companiile care au alte forme -uridice de organi(are consemnea( ă procenta-ele

cele mai mari, dacă luăm $n considerare pre ul redus al produselor=ser%iciilor 3',!94, ser%iciile post+%*n(are oferite clien ilor ",!#4, capacitatea deino%are #,""4, calitatea produselor=ser%iciilor !!,0&4, capacitatea deino%are 2,904 calitatea superioar ă a for ei de muncă ",!#4, rela iile cumediul economic=politic #,""4 ẟi calitatea managementului practicat ",!#4

!a"elul ).1&. Dieren ierea avantajului competitiv al IMM3urilor în unc ie tipul de organizare juridică

IMM3urile după orma de

organizare juridicăNr. Avantaj competitiv Alte ormert. deSA SR6

organizare juridică

1 .re ul scă(ut al produselor=ser%iciilor oferite 22,#! 3#,#0 3',!92 Calitatea produselor=ser%iciilor oferite '&,3! '#,&& '2,203 aportul pre + calitate #2,"' #1,#3 39,02# Canalele de distribu ie utili(ate 1',33 ',30 #,""! Ser%iciile post+%*n(are oferite clien ilor ',12 !,&9 ",!#' Capacitatea de ino%are #,0" #,!! #,""& Calitatea anga-a ilor #,0" ",#& ",!#

" ela iile cu mediul politic si economic #,0" 2,!" #,""9 Calitatea #,0" 2,#" ",!#managementului practicat10 eputa ia firmei 12,2# 10,#3 &,32

)ncadr*nd IMM3urile pe sectoare de activitate se constată următoarele:- lu*nd $n considerare calitatea produselor=ser%iciilor oferite, cea mai mare propor

ie este $nregistrată $n r*ndul firmelor mici ẟi mi-locii din turism &2,004, iar cea mai redusă $n cadrul IMM+urilor din domeniul comer ului '1,&24;

- $n pri%in a raportul dintre pre ul ẟi calitatea produselor=ser%iciilor furni(ate, procentul cel mai ridicat este $nregistrat de companiile din construc ii #',904,iar cel mai scă(ut de către $ntreprinderile din sectorul turismului 2#,004;

- dacă a%em $n %edere a%anta-ul competiti% generat de pre ul scă(ut al produselor=ser%iciilor se obser%ă că propor ia cea mai mare a fost consemnată $nr*ndul $ntreprinderilor din turism #",004 ẟi cea mai redusă $n cadrul IMM+urilor din ser%icii 22,2&4;

- competiti%itatea generată de canalele de distribu ie utili(ate a fost $nregistrată $n propor ia cea mai ridicată la firmele care acti%ea(ă $n turism 12,004;


24/38


- procenta-ul cel mai mare $n pri%in a a%anta-ului competiti% repre(entat deser%iciile post+%*n(are este $nregistrat la agen ii economici din construc ii11,!04, iar cel mai mic de către firmele din turism 3,&"4;

- a%*nd $n %edere capacitatea de ino%are se constată că unită ile economice dindomeniul ser%iciilor de in cel mai mare procent ","24, firmele din comer $nregistrea(ă cea mai redusă propor ie 3,3!4, iar $n turism ẟi transporturi nu

sunt $nt*lnite companii care să ino%e(e;- calitatea anga-a ilor a fost indicată $n propor ie mai ridicată $n cadrul $ntreprinderilor

din transporturi 11,#"4 ẟi mai redusă $n firmele din turism #,004;- $n ceea ce pri%eẟte calitatea managementului propor iile cele mai ridicate sunt

sesi(ate la $ntreprinderile din domeniul industrial 3,9!4, iar companiile dinsectorul turismului nu consemnea(ă acest a%anta- competiti%;

- rela iile cu mediul politic ẟi economic repre(intă a%anta- competiti% $ntr+o maimare măsur ă pentru firmele din turism #,004 ẟi mai redusă pentru cele dinindustrie 1,&!4;

- dacă luăm $n considerare reputa ia firmei, se obser%ă un procenta- superior lacompaniile din sectorul turismului 1',004 ẟi mai redus la unită ile din comer ',9#4

&. #riorit

ă i manageriale în cadrul IMM3urilor

.erforman ele firmelor sunt $n mare m sur condi ionate de priorită ile asupra cărora sefocali(ea(ă $ntreprin(ătorii ẟi managerii lor .otri%it re(ultatelor cercetării, cele mai frec%ente priorită i manageriale consemnate $n cadrul IMM+urilor rom*neẟti sunt: amplificarea acti%ită ii demarHeting $n !",1# din firme4, di%ersificarea produc iei #1,9!4, pregătirea intensă a for ei demuncă #0,134, acFi(i ia de teFnică nouă 3',314, informati(area acti%ită ilor 3!,124,introducerea sistemelor moderne de gestiune a calită ii 32,034, restructur ările=moderni(ărilemanageriale 29,034, ac iunile de combatere=limitare a poluării 2',&!4, construc iile de clădiri2#,''4 ẟi $nlocuirea utila-elor 21,!&4 /e remarcat că aproape 30 din$ntreprin(ători=manageri %i(ea(ă restructur ările ẟi moderni(ările manageriale, ce reflectă faptul că

aceẟtia conẟtienti(ea(ă din ce $n ce mai mult importan a deosebit ă pe care o au sistemele demanagement, metodele ẟi teFnicile manageriale utili(ate $n cadrul firmei

Ampliicarea activită/ii de mar@eting (471&/

Diversiicarea produc/iei &17-(/

#regătire intensă a or /ei de muncă &'71)/

Ac:izi/ia de te:nică nouă )$7)1/

Inormatizarea activită/ilor )(712/

Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calită/ii )27')/

Restructur ări ẟi modernizări manageriale 2-7')/

om"aterealimitarea poluării 2$7%(/

onstruc/ii de clădiri 2&7$$/

nlocuirea utilajelor 217(%/

'/ 1'/ 2'/ )'/ &'/ ('/ $'/ %'/


25/38


Figura ).1'. #riorit ă i strategiceeferindu+ne la priorită ile manageriale ale IMM3urilor $n func ie de grupele de

v


26/38


Nr. Măsuri pentru ampliicarea activită ii Microîntreprinderi ntreprinderi ntreprindericrt. economice mici mijlocii1 )nlocuirea utila-elor 1&,#1 2#,## 33,0&2 Construc ii de clădiri 20,00 30,00 31,!03 cFi(i ia de teFnică nouă 29,"3 #!,2" ##,09# /i%ersificarea produc iei 32,&' !3,33 !3,!#

! mplificarea acti%ită ii de marHeting !#,31 '0,!' '&,&2' estructur ări ẟi moderni(ări manageriale 2#,#" 31,9# 3&,"0& Introducerea sistemelor moderne de gestiune

2!,'9 3",0' #2,!2a calită ii

" Combaterea=limitarea poluării 23,2" 31,9# 29,929 Informati(area acti%ită ilor 32,&' 3',11 #0,1'10.regătire intensă a for ei de muncă #0,3# 3&,22 #',#'

nali(a priorită ilor de de(%oltare ale firmelor $n func ie de orma de organizare juridică, rele%ă că S+urile depun cele mai mari eforturi pentru amplificarea acti%ită iieconomice, fiind urmate de societă ile cu r ăspundere limitată ẟi de firmele altfelorgani(ate -uridic

!a"elul ).1%. Dieren ierea priorit ă

ilor de dezvoltare în unc ie detipul de organizare juridică a IMM3urilor IMM3urile după orma de organizare juridică

Nr. Măsuri pentru ampliicarea activită ii Alte orme decrt. economice SA SR6 organizare

juridică1 )nlocuirea utila-elor 2',!3 21,0& 2#,392 Construc ii de clădiri 2",!& 2#,&9 20,&33 cFi(i ia de teFnică nouă ##,90 3',1' 32,93# /i%ersificarea produc iei !9,1" #1, 3#,1!! mplificarea acti%ită ii de marHeting &3,#& !",!& #3,90' estructur ări ẟi moderni(ări manageriale 3#,'9 29,## 20,&3& Introducerea sistemelor moderne de gestiune a

3',&3 32,33 2!,'1calită ii" Combaterea=limitarea poluării 2',!3 2&,1& 21,9!9 Informati(area acti%ită ilor ##,90 3!,33 2',"310 .regătire intensă a for ei de muncă 30,'1 #0,"1 3&,"0

/acă grupăm firmele $n func ie de domeniul de activitate, obser%ămurmătoarele aspecte semnificati%e:

- IMM+urile din construc ii se situea(ă pe primul loc $n pri%in a $nlocuiriiutila-elor 20,9&4, construc iei de clădiri 3',2"4 ẟi introducerii sistemelor performante de gestiune a calită ii #&,&94 ẟi sunt mai pu in numeroase $n ceeace pri%eẟte informati(area acti%ită ilor 31,"'4 ẟi pregătirea intensă a for ei demuncă 3",0!4;

- acFi(i iile de teFnică nouă au fost $nregistrate $n procent mai mare la firmele dinturism #",004 ẟi procenta- mai redus la companiile din transporturi 31,1!4;- propor ia acti%ită ilor de di%ersificare a produc iei este mai redusă $n cadrul

IMM+urilor din sectorul ser%iciilor 31,934 ẟi mai crescută la organi(a iile dinsectorul industrial !#,394;

- amplificarea acti%ită ii de marHeting a fost indicată mai frec%ent $n cadrul$ntreprinderilor din turism '",004 ẟi mai rar $n IMM+urile din comer !3,114;


27/38


- a%*nd $n %edere restructur ările ẟi moderni(ările manageriale, cea mai redusă propor ie este $nregistrată de către agen ii economici care acti%ea(ă $ntransporturi 2&,"&4 ẟi cea mai mare la IMM+urile din turism #0,004;

- lu*nd $n considerare introducerea sistemelor performante de gestiune a calită iiẟi combaterea=limitarea poluării, consemnăm procente inferioare la firmele dinser%icii 22,2&, respecti% 1!,!!4;

-acti%ită ile de informati(are a acti%ită ilor ẟi pregătirea intensă a for ei de muncă aufost e%iden iate mai rar la IMM+urile din construc ii 31,"', respecti% 3",0!4 ẟimai frec%ent $n r*ndul unită ilor din turism !',00, respecti% #",004

!a"elul ).14. Dieren ierea priorit ă ilor de dezvoltare în unc ie de domeniul deactivitate

Nr.Măsuri pentru IMM3urile pe ramuri de activitate

crt.ampliicarea activit ă ii

Industrieonstruc iiomer !urism!ransporturiServiciieconomice

1 )nlocuirea utila-elor 2",0& 30,9& 19,"' 20,00 1#,&! 1!,9&2 Construc ii de clădiri 23,'" 3',2" 2',!' 2#,00 19,'& 1&,'!3 cFi(i ia de teFnică nouă 3!,!3 #',02 3#,'9 #",00 31,1! 3!,&1

# /i%ersificarea produc iei !#,39 #1,!9 #2,3# #0,00 3#,#3 31,93! mplificarea acti%ită ii de '1,#0 !3,9" !3,11 '",00 '0,'' '#,&1

marHeting' Cestructur ări ẟi moderni(ări 2",0& 29,20 29,'& #0,00 2&,"& 2",99

manageriale& Introducerea sistemelor

moderne de gestiune a 3',#0 #&,&9 31,"2 #0,00 22,9! 22,2&calită ii

" Combaterea=limitarea33,33 32, 2&,&! 20,00 31,1! 1!,!!

poluării9 Informati(area acti%ită ilor 3#,'! 31,"' 3!,"9 !',00 3&,&0 3#,0310 .regătire intensă a for ei de

3",'0 3",0! 39,9! #",00 #&,!# 39,92

muncă.e ansamblu, se constată o preocupare medie de focali(are a func ionării ẟide(%oltării IMM+urilor pe anumite direc ii, cu un plus de intensitate $n cadrul companiilor cu %*rste cuprinse $ntre 10 + 1! ani, firmelor situate $n regiunea Centru, $ntreprinderilor demărime mi-locie, societă ilor pe ac iuni ẟi agen ilor economici din sectoarele turismului ẟiconstruc iilor

(. #ia a IMM3urilor nali(a pie elor pe care IMM+urile $ẟi desfac produsele e%iden ia(ă că $-7(2/ dintre

$ntreprinderi ac ionea(ă numai pe pia a locală ẟi na ională, 39,22 din firme au $n %edere numai pia a locală, 1",!' %i(ea(ă pia a Gniunii Duropene, ',2" $ẟi %*nd produsele=ser%iciile $n alte ărieuropene, iar 3,#' dintre companii se orientea(ă ẟi către pie ele unor ări din afara Duropei

Bbser%ăm că aproape #0 din IMM+uri se focali(ea(ă $n eclusi%itate asupra pie elor locale,$ntruc*t talia mai redusă nu le confer ă for a economică de a pătrunde ẟi pe alte pie e


28/38


1''/ #ie/ele unor /ări din aara ;uropei

4'/$-7(2/

$'/ )-722/

#ia/a altor /ări europene

&'/147($/

#ia/a ;

Numai pia/a locală

2'/ $724/)7&$/

Numai pia/a locală ẟi na/ională'/

Figura ).11. IMM3urile în unc ie de pia a pe care activează

/acă grupăm IMM+urile $n func ie de v


29/38


- odată cu mărirea dimensiunii $ntreprinderilor cresc ẟi procentele de IMM+uricare produc pentru pia a GD sau pia a altor ări din Duropa;

- procentul mediu al pie ei locale $n totalul pie ei IMM+urilor ẟi procentul mediu al pie ei locale ẟi na ionale e%oluea(ă in%ers propor ional cu dimensiunea companiilor

!a"elul ).21. Destina ia produc iei IMM3urilor în unc ie de mărimea lor

Nr. Dimensiunea irmelor Destina ia produc iei ntreprinderi ntreprinderi

crt. Microîntreprinderimici mijlocii

1 Numai pia a locală !0,'! 2',9# 1",902 Numai pia a locală i na ională &&,29 '3,33 #9,'13 .ia a GD 11,93 23,33 3&,01# .ia a altor ări europene 3,#3 ",0' 1#,9'! .ie ele unor ări din afara

2,12 !,"3 3,1!Duropei6u*nd $n considerare pia a întreprinderilor după ramurile în care acestea

activează, obser%ăm că:- agen ii economici din turism de in ponderi mai reduse de IMM+uri care

acti%ea(ă doar pe pia a locală ẟi na ională 20,004, dar $nregistrea(ă procentesuperioare de $ntreprinderi care %*nd produsele=ser%iciile numai pe pia a locală#",004, pe pia a altor ări europene 12,004 ẟi pe pia a unor ări din afaraGniunii Duropene ",004;

- firmele din domeniul construc iilor $nregistrea(ă procenta-e mai mari ale unităilor economice care au $n %edere numai pia a locală ẟi na ională 3!,#04 ẟicele mai mici ponderi de IMM+uri ce %i(ea(ă pia a GD 9,&34 ẟi nu seorientea(ă către pie ele unor state din afara Duropei;

- organi(a iile din sectorul industrial se remarcă prin disponibilitatea ridicatăcătre pia a altor ări GD 29,394 ẟi prin descFiderea mai redusă doar către pia alocală 2#,124;

!a"elul ).22. Destina ia produc iei IMM3urilor în unc ie de domeniul de activitateNr. Destina ia IMM3urile pe ramuri de activitatecrt. produc iei Industrie onstruc ii omer !urism !ransporturi Servicii1 Numai pia a

2#,12 #2,#" #&,3& #",00 3#,#3 3#,#!locală

2 Numai pia alocală i 2",!1 3!,#0 21,0! 20,00 2#,!9 2!,'3na ională

3 .ia a GD 29,39 9,&3 1!,31 2#,00 1',39 1",91# .ia a altor ări

",&& 3,!# !,!0 12,00 3,2" &,1#europene

! .ie ele unor ări

din afara #,39 0,00 2,'3 ",00 3,2" !,#'Duropei

nali(a IMM+urilor $n func ie de categoriile de clien i, rele%ă că din totalul$ntreprinderilor cFestionate, %'71(/ au drept clien i persoanele izice, ()74%/ 3distri"uitorii en9gross7 (27)2/ 3 irmele din alte sectoare de activitate7 (17%1/ 3 irmele din

industrie, ('74$/ 3 distri"uitorii en3detail7 #3,!9 + administra ia locală, 3&,9# +


30/38


eportatorii, 3',12 + administra ia centrală Surprinde $n mod deosebit frec%en a ridicată $n care firmele mici ẟi mi-locii rom*neẟti derulea(ă contracte cu entită i ale statului

#ersoane izice %'71(/

Distri"uitori en3gros ()74%/

Alt Sector (27)2/

Industrie (17%%/

Distri"uitori en 3 detail ('74$/

Administra/ia locală &)7(-/

;?portatori )%7-&/

Administra/ia centrală )$712/

'/ 1'/ 2'/ )'/ &'/ ('/ $'/ %'/ 4'/

Figura ).12. Structura IMM3urilor în unc ie de natura clien ilor

%*nd $n %edere propor iile în care IMM3urile înregistrează categoriile declien i mai sus enumerate, se obser%ă că:

- lu*nd $n considerare propor iile de p*nă la 30, cei mai numeroẟi clien i suntrepre(enta i de administra ia centrală client indicat de &9,'0 din firme4,administra ia locală &3,0&4, eportatori '",!94 ẟi distribuitorii en+detail'2,#34;

- $n ceea ce pri%eẟte procenta-ele de 30+'0, predomină companiile care au clieni din alte sectoare de acti%itate 33,0#4, după care urmea(ă IMM+urile ce audrept clien i firmele industriale 2&,0&4 ẟi distribuitorii en+detail 23,#34;

- referindu+ne la procentele de peste '0, cea mai ridicat ă frec%en ă o au persoanele fi(ice #",124, firmele din industrie 1&,934, distribuitorii en+

gross 1&,#04ẟ

i $ntreprinderile din alte sectoare de acti%itate 1',3!4!a"elul ).2). #ropor iile în care IMM3urile de in diversele categorii de clien i

Nr.lien i

IMM3uri în unc ie de ponderea clien ilor

rt. ' 3 )' / )' 3 $' / $' 3 1'' /1 /istribuitori en+gross '1,99 20,'1 1&,#02 /istribuitori en+detail '2,#3 23,#3 1#,133 Airme din industrie !!,01 2&,0& 1&,93# Dportatori '",!9 20,'2 10,&9! Airme din alte sectoare de acti%itate !0,'1 33,0# 1',3!' dministra ia locală &3,0& 1",3& ",!'& dministra ia centrală &9,'0 1#,"' !,!#" .ersoane fi(ice 33,0& 1","1 #",12

7ruparea IMM3urilor în unc ie de vec:ime, e%iden ia(ă următoarele aspectemai importante:

- organi(a iile $nfiin ate $n ultimii ! ani de in cel mai mic număr de IMM+uri ce audrept clien i distribuitorii en+gross !2,304 ẟi distribuitorii en+detail #9,#94,dar consemnea(ă ẟi procente superioare de $ntreprinderi care au clien i firme dinindustrie !#,"!4, eportatori #0,314 ẟi persoane fi(ice &1,#34;


31/38


- companiile care au %*rsta cuprinsă $ntre ! ẟi 10 ani se remarcă prin procenta-emai mari ale clien ilor din alte sectoare de acti%itate !#,#94 ẟi cei repre(enta ide administra ia locală #',3"4 ẟi administra ia centrală 3&,'"4;

- IMM+urile de 10+1! ani %ecFime consemnea(ă ponderi superioare de $ntreprindericu clien i repre(enta i de distribuitori en+gross !!,#&4 ẟi en+detail !3,2"4;

- $ntreprinderile cu %*rsta de peste 1! ani de in cele mai reduse propor ii de firme

ce au drept clien i administra ia centrală 32,#34, administra ia locală 39,'#4ẟi eportatorii 3!,!94

!a"elul ).2&. Structura IMM3urilor pe grupe de v


32/38


acti%itate !3,0'4, administra ia locală !3,0'4 i administra ia centrală 3",&"4;

- IMM+urile altfel organi(ate -uridic $nregistrea(ă propor ii inferioare $n ceea ce pri%e te c%asima-oritatea categoriilor de clien i + ecep ie f ăc*nd clien iirepre(enta i de persoane fi(ice -uridice;

!a"elul ).2$. Situa ia IMM3urilor după orma de organizare juridică ẟi natura clien ilor

Nr. IMM3urile după orma de organizare juridică

lien i Alte ormert. SA SR6de organizare juridică

1 /istribuitori en+gross '3,2& !#,2# #3,902 /istribuitori en+detail !!,10 !1,3# #2,'"3 Airme din industrie !&,1# !2,1& #3,90# Dportatori ##,90 3&,91 3#,1!! Airme din alte sectoare de

!3,0' !2,&9 #',3#acti%itate

' dministra ia locală !3,0' #3,'0 3&,"0

& dministra ia centrală 3",&" 3',0! 3!,3&" .ersoane fi(ice !&,1# &0,'' &1,9!6u*nd $n considerare ramurile în care î ẟi des ăẟoar ă activitatea IMM+urile,

se remarcă următoarele aspecte rele%ante:- companiile din domeniul ser%iciilor de in ponderile cele mai ridicate de IMM+uri

care au drept clien i organi(a ii din industrie !',304, eportatori #2,"'4,firme din alte sectoare de acti%itate '2,'14 i administra ia centrală #1,1"4;

- IMM+urile din turism $nregistrea(ă $n procenta-e mai scă(ute clien ii en+gross#",004, en+detail 3',004, firmele din industrie ##,004, i eportatorii2",004, dar de in cea mai mare propor ie de clien i+persoane fi(ice 92,004;

- $ntreprinderile mici i mi-locii din industrie au consemnat $n cea mai mare propor ie clien i repre(enta i de distribuitori en+detail !',!"4 i de in cele mai reduse

procente ale companiilor care au $n portofoliu firme din alte sectoare #',0!4, persoane fi(ice !9,214 i entit

ă i ale administra iei locale 3',"#4=centrale29,"24

!a"elul ).2%. Structura IMM3urilor pe ramuri de activitate în unc ie denatura clien ilor

Nr.lien i


rt. Industrie onstruc ii omer !urism !ransporturi Servicii1 /istribuitori

!#,"2 !&,!2 !!,02 #",00 !2,#' !1,'"en+gross

2 /istribuitori!',!" #!,13 !0,#" 3',00 #&,!# !1,2'

en+detail

3 Airme din !0,00 !3,9" !0,#" ##,00 !!, !',30industrie# Dportatori 3!,!3 3!,#0 3&,!' 2",00 #2,'2 #2,"'! Airme din alte

sectoare de #',0! !9,29 #","0 !2,00 !2,#' '2,'1acti%itate

' dministra ia3',"# #",'& ##,!0 ##,00 #2,'2 #&,#"

locală


33/38


& dministra ia29,"2 3&,1& 3',3' 3',00 39,3# #1,1"

centrală" .ersoane fi(ice !9,21 '9,03 &3,21 92,00 &2,13 &1,"!

$. Investitiile in resursele umanee(ultatele ancFetei rele%ă o e%olu ie ascendentă $n 2010 fa ă de 2009, at*t a

anga-ărilor, c*t ẟi a numărului mediu de salaria i din IMM+uri stfel, $n medie au fost anga-ate pe firmă #,93 persoane, au păr ăsit organi(a ia 3,'' persoane re(ult*nd un spor mediu de personal de 1,2& pe companie4, iar procentual, raportat la numărul mediu de salaria i, personalul anga-at a crescut cu 1,1' Ma-oritatea IMM+urilor au anga-at sub ! persoane"1,094, &,39 dintre $ntreprinderi au $ncadrat $n muncă $ntre '+10 persoane, &,'" din firmeau anga-at 11+20 de persoane, iar 3,"# dintre unită ile economice au anga-at mai mult de 20de persoane ceastă situa ie demonstrea(ă că sectorul $ntreprinderilor mici ẟi mi-locii dinom*nia $ẟi aduce $n continuare aportul la crearea de noi locuri de muncă $n economie

%7)-/)74&/

%7$4/Mai pu/in de ( persoane

$ 3 1' persoane

11 3 2' de persoane

417'-/#este 2' de persoane

Figura ).1). Situa ia numărului de persoane nou angajate înIMM3uri în 2'1' a ă de 2''-

/acă luăm $n considerare IMM+urile după %ecFime, se obser%ă $n principal cănumărul mediu de persoane nou anga-ate se amplifică propor ional cu %*rsta firmelor

!a"elul ).24. ;volu ia angajărilor i sporul mediu de salaria i din IMM3uri7 înunc ie de v


34/38


ntreprinderi mijlocii 217'-

ntreprinderi mici (7)&

Microîntreprinderi 17()

' ( 1' 1( 2' 2(

Figura ).1&. Dieren ierea numărului mediu de persoane nouangajate în unc ie de dimensiunea IMM3urilor

ntreprinderi mijlocii (72&

ntreprinderi mici 174)

Microîntreprinderi '7$)

' 1 2 ) & ( $

Figura ).1(. Dieren ierea sporului mediu de personal înunc ie de mărimea IMM3urilor

'/ (/ 1'/ 1(/ 2'/

Microîntreprinderi 1%7($/

ntreprinderi mici %7-%/

ntreprinderi(71$/mijlocii

Figura ).1$. Dieren ierea procentului de cre tere a număruluimediu de salaria i în unc ie de mărimea IMM3urilor

)n func ie de forma de organizare juridică se constată că: firmele altfel organi(ate -uridic $nregistrea(ă cea mai mică creẟtere a numărului mediu de salaria i #0,3&4, S6+urile


35/38


cel mai ridicat spor mediu de personal 1,"1 anga-a i4, iar S+urile de in prima po(i ie $nceea ce pri%eẟte numărul mediu de persoane nou anga-ate 1',0"4 ẟi consemnea(ă un spor mediu de negati%

!a"elul ).2-. ;volu ia angajărilor i sporul mediu de salaria i din IMM3uri7 înunc ie de orma de organizare juridică

Nr. Indicator IMM3urile după

orma de organizare juridică

crt. SA SR6 Alte orme de organizare juridică1 Numărul mediu de

1',0" #,'3 3,2' persoane nou anga-ate

2 Sporul mediu de personal +2,#1 1,"1 0,"!

nali(a IMM3urilor în unc ie de domeniile de activitate rele%ă următoareleaspecte mai importante:

- $n ceea ce pri%eẟte numărul mediu de persoane nou anga-ate, firmele din industrieocupă primul loc ",2!4, iar cele din ser%icii $nregistrea(ă %aloarea minimă 3,294;

- sporul mediu de personal este mai ridicat $n turism 3,#"4 ẟi mai redus $nsectorul comercial 1,0'4;

- dacă luăm $n considerare e%olu ia procentuală a numărului mediu de persoanesalariate, firmele din comer de in prima po(i ie 1',#94, iar $ntreprinderile dinindustrie se situea(ă pe ultimul loc #,3'4

!a"elul ).)'. ;volu ia angajărilor i sporului mediu de salaria i din IMM3uri7 înunc ie de ramura de activitate a IMM3urilor

Nr.Indicator


crt. Industrie onstruc ii omer !urism !ransporturi Servicii1 Numărul

mediu de",2! &,3" 3,'" ','" !,00 3,29

persoane nouanga-ate

2 Sporul mediu 1,## 2,91 1,0' 3,#" 2,2' 1,!&de personal

3 D%olu ia procentuală anumărului #,3' 10,&9 1',#9 1!,'9 1!,&& 1',21 mediu de

salaria i

%. Investitiile in inovarenali(a IMM+urilor din punctul de %edere al procentului din in%esti ii dedicat

ino%ării $n produse, procese sau organi(are, rele%ă faptul că $n cea mai mare parte dintre$ntreprinderile supuse in%estiga iei 20,2&4 nu s+a acordat aten ie acti%ită ilor ino%ati%e

Grmea(ă firmele $n care au fost destinate ino%ării $ntre 0+!, 10+20ẟ

i !+10 din sumelein%estite cu ponderi de 19,'9, 1",#3, respecti% 1&,!'4, companiile $n care s+a in%estit$ntre 20 ẟi !0 1!,&14, iar pe ultimul loc se situea(ă agen ii economici $n cadrul căroras+a fost alocat ino%ării peste -umătate din fondul de in%esti ii cu o pondere de ",3# $ntotalul IMM+urilor4 Se obser%ă că $n cea mai mare parte din IMM+uri se efectuea( ă + $ntr+o măsur ă mai mare sau mai mică + in%esti ii cu caracter ino%ati%, care fac practic diferen a$ntre firme, gener*nd a%anta- competiti%


36/38


47)&/ '/

1(7%1/2'72%/ '3(/

(31'/147&)/ 1-7$-/

1'32'/

2'3('/

1%7($/ #este ('/

Figura ).l%. Intensitatea investi iilor dedicate inovării în cadrul IMM3urilor

6u*nd $n considerare v


37/38


1 .este !0 &,"9 ',#3 1!,9&7ruparea întreprinderilor după orma de organizare juridică, e%iden ia(ă

că: S+urile $nregistrea(ă cele mai ridicate ponderi ale companiilor care alocă procente de0+!, 20+!0 ẟi peste !0 din fondurile de in%esti ii ino%ării 31,11, 1&,&", respecti%1&,&"4, dar ẟi cele mai mici procenta-e de firme unde nu se in%esteẟte $n ino%are ','&4ẟi se alocă sub !, $ntre !+10 ẟi 10+20 ','&, ","9, respecti% 1&,&"4 IMM+urile

cu alte forme de organi(are -uridică de in cele mai reduse propor ii de firme care dedică 20+!0 ẟi peste !0 din in%esti ii pentru acti%ită i de natur ă ino%ati%ă cu ponderi de 12,"'ẟi respecti% !,&14, dar ẟi cel mai mare număr de $ntreprinderi care atribuie ino%ării 10+20 1",!&4 ẟi care nu in%estesc $n ino%are 22,"'4

!a"elul ).)). Dieren ierea investi iilor alocate inovării în unc ie de orma juridică de organizare a IMM3urilor

Nr. #onderea din investi ii dedicată IMM3urile după orma de organizare juridică

Alte orme de organizarecrt. inovării SA SR6

juridică1 0 ','& 20, 22,"'2 0+! 31,11 1",!' 2&,1#

3 !+10 ","9 1",3# 12,"'# 10+20 1&,&" 1",#! 1",!&! 20+!0 1&,&" 1!,"3 12,"'' .este !0 1&,&" ",0" !,&1

/acă $ncadr ăm IMM+urile pe ramuri de activitate economică, obser%ăm următoarele:- Companiile care au dedicat peste !0 din fondul de in%esti ii ino%ării

$nregistrea(ă un procent mai mare $n turism 1','&4 ẟi o propor ie mai scă(ută$n sectorul transporturilor 3,!&4;

- )n ceea ce pri%eẟte IMM+urile care nu au alocat $n ultimul an nici un procent dinin%esti ii pentru acti%ită i ino%ati%e, cea mai mare pondere este de inut ă defirmele din domeniul comer ului 2!,3"4, iar cea mai redusă de cătrecompaniile din industrie 10,#34;

-

Brgani(a iile din turism consemnea(ă un procenta- mai mare de agen ieconomici care in%estesc $n ino%are 10+20, 20+!0 ẟi peste !0 2!,00,2!,00, respecti% 1','&4 ẟi propor ii mai reduse de IMM+uri care dedicăino%ării !+10 din in%esti ii #,1&4

!a"elul ).)&. Dieren ierea investi iilor în inovare ale IMM3urilor grupate peramuri de activitate

Nr. #onderea din investi ii dedicată IMM3urile pe ramuri de activitatecrt. inovării Industrieonstruc iiomer !urism!ransporturiServicii

1 0 10,#3 1","& 2!,3"12,!0 23,21 20,09

2 0+! 19,91 1!,09 2!,3"1','& 19,'# 12,0!

3 !+10 1",01 20,&! 1&,2' #,1& 1&,"' 1&,#1

# 10+20 2#,'# 21,&0 11,'"2!,00 12,!0 2!,00

! 20+!0 1&,!# 1&,92 13,202!,00 23,21 1#,&3' .este !0 9,#" !,'' &,11 1','& 3,!& 10,&1


38/38


Bi"liograie1 otero, et al 200# J5Fe egulation of 6abor KuarterlL ournal of

Dconomics 119#4: 1339+13"22 7astil, / 1990 J5Fe Comparati%e Sur%eL of Areedom: Dperiences and

Suggestions Studies in Comparati%e International /e%elopment 2!14: 2!+!03 atton, 5 199! J Model of G Dmigration, 1"&0+1913 e%ieO of

Dconomics and Statistics &&34: #0&+#1!# aufmann, /, raaL, and M Mastru((i 200! 7o%ernance Matters I@,Porld anH PorHing .aper PasFington /C: 5Fe Porld anH

! nacH, S and . eefer 199! JInstitutions and Dconomic .erformance: Cross+CountrL 5ests Gsing lternati%e Institutional Measures Dconomics and .olitics&: 20&+2&

' rugman, . and M Bbstfeld 2002 International 5rade NeO QorH: .rentice all& Manning, C 2001 5Fe Dast sian Dconomic Crisis and 6abour Migration:

Set+acH for International Dconomic IntegrationR ustralian National Gni%ersitLPorHing .aper Canberra: ustralian National Gni%ersitL

" Mcen(ie, / 200! J.aper Palls are Dasier to 5ear /oOn: .assport Costs and6egal arriers to Dmigration Porld anH PorHing .aper PasFington, /C:

5Fe Porld anH9 MiLagiOa, 1991 JScale Dconomies in Dducation and tFe rain /rain.roblem International Dconomic e%ieO 3234: +&!9

10 Sala+i+Martin, 199& JI ust an 5Oo Million egressions mericanDconomic e%ieO .apers and .roceedings, MaL

11 StaFl, C 19"2 J6abor Dmigration and Dconomic /e%elopment InternationalMigration e%ieO 1'#4: "'9+"99

12 5irtosudarmo, 2000 5Fe .olitical /imensions of International Migration:Indonesia and its NeigFbouring Countries Manuscript, GNDSCB

13 Porld anH 200" Porld /e%elopment Indicators C/ BM PasFington, /C,Gnited States: Porld anH

Analiza competitivitatii sectorului de IMM din Romania.doc

Documents

Transcript of Analiza competitivitatii sectorului de IMM din Romania.doc