An IV Sem. I-curs 2015-2016 Structuri de Zidarie i
-
Upload
tarefrate20 -
Category
Documents
-
view
24 -
download
9
Transcript of An IV Sem. I-curs 2015-2016 Structuri de Zidarie i
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
1
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
2
CUPRINS CAP.1.CONCEPTIA PERETI
PORTANTI DIN ZIDARIE
-
1.2. Adoptarea sistemului structural
1.3. A
-Definitii
1.3.2. Mortare
CAP. 2. ELEMENTE DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
2.1. Proiectarea peretilor structurali.
2.2. are a tipurilor de zidarii
2.2.1.
2.2.
3.1.2. Grupa
3.3
- )
4.1. Principii generale de calcul
4.2. Determinarea excentric
perpendiculare pe planul peretelui
4.2.4. Excentricitatea totala (la reazeme-nivel)
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
3
perpendicular pe planul median
4.
peretelui.
CAP.5. OR CU
6.1. -ZNA
6.2.2. Prevederi referitoare la centuri
6.2.3. Prevederi referitoare la riglele de cuplare
orizontale (ZC+AR)
6.5. Prevederi constructive privind infrastructura
6.5.2. Socluri
6.6.2. Prevederi spe
CAP.7.
7.1. Controlul proiectarii
7.2. Controlul executiei
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
4
CAP.1.CONCEPTIA PERETI
PORTANTI DIN ZIDARIE
-
A
and
parcurgerea unui proces iterativ de "propunere-evaluare
Alegerea
-
n
-
- ca
calcul, cu sufici
ag 0.20g
limitate, car 1.1.
fundate direct pe terenuri dificile (PUCM, PSU).
realiza reduceri de arie,
de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 10
(de exemplu, prin rezemarea unui perete structural pe
C
elemente verticale:
elemente orizontale: orizontal.
lor
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
5
A .
conform prevederilor din Capitolul 8
di
B.
ZNA ): prin centuri de beton armat
ZC): n
ZIA rilor din stratul
E trebuie sa
prin reducerea:
grosimii zidurilor;
fundare.
forma n plan - - -
laturii respective;
de greutate (CG CR 0.1 L unde L
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
6
Figura 1.1
regularitate stru
reducer
cu nniv 3
slabe" (care adect cele ale nivelurilor superioare).
Figura 1.2
Codului CR6,
grupe de regularitate
Clasificare
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
7
Tabelul 1.1
Grupa de
regularitate a
Regularitate
Plan
1 Da Da
2 Nu Da
3 Da Nu
4 Nu Nu
Cl dual,
va face conform prevederilor generale din CR6. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform
P100-1/2013 NP 007-97
va fi proiectat conform prevederilor din Codul P100-1/2013, cap.8 CR6-2013.
;
c limitele din figura 1.1.;
umpluturi locale, etc).
1.5;
4.0.
rosturi complete - rosturi de tasare,
terenuri dificile;
- rosturi seismice, care au, n principal, rolul de a elimina sau de a diminua efectele
te la
- dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din
separa complet att elementele
este stabilit
prin calcul, conform prevederilor Codului P100-1/2006, Cap.4.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
8
Nu se permite nchiderea rostului cu
Dimensiuni maxime n plan
50.0 m.
este
stabilita P 7-2000 NP 001-2000.
nnivr structurali (p% ), P 100-1/2006, n
ag);
5.1.3.;
ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA );
p%;
1, 2, 2S), stabilite conform Cap. 3 ZNA
conform Codului P 100-1/2006.
ZC, ZC+AR ZIA
aceasta nniv) admis conform Codului P 100-1/2006,
-carton sau similar);
continuarea celor de la nivelul inferior;
armat.
consecinta.
n cazul n care p
or fi considerate ca o
nu vor fi considerate ca "nivel" n limitele indicate mai sus).
1.2. Adoptarea sistemului structural
Alegerea sistem face ast
de confort;
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
9
Az,netApl) de la nivelul respectiv
pl
net,z
A
A100%p
ca " " care au, n principal, rolul structural
(monta
grinzi de cuplare de beton armat.
In functie de distanta dintre peretii structurali, cladirile pot fi concepute structural dupa cum
urmeaza.
sistem fagure
3,20 m;
5,00 m;
A 25,0 m2.
Figura 1.3
sistem fagure)
unui etaj "slab".
.
ari
sistem celular
4,00m;
5,00m
m;
A 25m2.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
10
9,00 m;
ii principale A 75,0 m2.
Figura 1.4. sistem celular)
Structurile de
ansamblu:
regim de inaltime parter;
18,0 m;
9,00 m. O cladire definita ca si tip redusa, cu un alt tip de distributie a structurii
Figura 1.5. Structur a
1.3.
-Definitii
-
- turile
-
- z
9,00 m A 75,0 m2.
18 m
Parter.H 9 m P+1
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
11
peretelui.
-
umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout
- Zidarie inramata in cadre (ZIC): zidarie alcatuita din unul sau mai multe straturi de zidarie, cu
legaturi mecanice intre straturi, inramata intr-un cadru de beton armat/otel, executata dupa turnarea
betonului/montarea cadrului metallic.
- (SR EN 771-1);
o
o
- (SR EN 771-4);
Prevederile urmatoare
- -calcar (SR EN 771-2);
- , cu agregate (SR EN 771-3);
- (SR EN 771-5);
- elemente pentru z -6).
a) Zidarie confinata-ZC (b) Zid -ZIA
Figura 1.6.
prin turnarea elementelor de
1.3.2. Mortare
Prin conceptia lor, mortarele pentru zidarie pot fi:
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
12
mortar performant pentru zidarie: mortar a carui compozitie este aleasa de fabricant;
mortar de reteta pentru zidarie:mortar produs conform proportiilor predeterminate;
Caracteristicile mortarelor pot fi pentru:
-
speciale;
- : mortar pe
- mortar beton (grout): -de dimensiunea unui bob
- -tasare de circa 20 25 cm pe
- Mortar adeziv (glue) este un mortar performanr pe baza de ciment, nisip foarte fin si adezivi-
polimeri, folosit la zidarii cu rosturi subtiri.
- Element
- -
al elementelor pent
- Perete structural
- Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete, cu care conlu
- Perete nestructural
expertize tehnice de specialitate.
-
P100-1/2013), contribuie
-
unei justif
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
13
de:
rul de niveluri supraterane (nniv);
ag);
Tipurile utilizate de zidarii la cladirile uzuale, cu regim parter sau etajate, sunt cele descrise in
continuare.
ZNA
ZNA ) cu elemente ceramice din grupele 1, 2 2S, pot fi folosite, n
, ag), num nnivp%
;
III sau IV ;
(sistem fagure);
etaj 3.00 m;
Cap.3.
ZCZIA
calcu , de niveluri (nniv
p% ag).
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
14
CAP. 2. ELEMENTE DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
2.1. Proiectarea peretilor structurali . In conformitate cu normativul CR6-2013:
ele principale ale
rii.
L,T
Dispunerea st turilor de beton armat
nearmate (ZNA) sau confinate (ZC), st ton armat vor fi
te in continuare, respectandu-se prioritatea de dispunere in
succesiunea urmatoare:
(1) La toat truct cu elemente din
truct t ori de beton armat t
(figura 2.1.a):
(a) Pentru zonele seismice cu ag g. la toat t trnde de pe conturul
const
(b) Pentru zonele seismice cu 0,15g2,5 m2 n zonele seismice cu ag g
seismice cu ag g ; golurile cu
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
15
te cu st tatea acestora rezult
d;
(d) n lungul peretelui (S2), astfel nct dist tre axele st de
(i) 5.0 m n cazul struct tem fagure);
(ii) 4.0 m n cazul struct tem celular); ( )
(e) la int t st t conform regulilor de mai sus se
o dist t unde t este grosimea peretelui
(f) n t
St t toat t
Centurile de beton armat t t
t t de materialul din care este executat tehnologia de realizare a acestuia;
t t t tajat sistem celularla const t t tare (ag)
la amplasament.
Armarea longit t turilor, se va st tele
t t respect
si alcatuire. St t t
exterior cu prot t tru evit termice.
Figura 2.1. t ton armat la structuri din ZNA si ZC
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
16
t t ton armat va sat toarele
transversale >625cm2 ;
(b) lat ( )
(5) Armarea st t t
(a) procentul de armare longit
tru zonele seismice ag g;
tru zonele seismice ag=0,15g ag=0,20g.
tru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longit
(c) armare t ( )
(i) et 6 mm;
(ii) dist tre etrieri: 15cm n cmp curent 10 cm pe lungimea de
longit t turile (pest sub cent ( )
(6) Barele longitudinale ale st timul nivel vor fi ancorate n centurile ultimului
nivel conform SR EN 1992-1-1.
tudinale din st crlige, pe o
lungime >50 trare), suprapunerea barelor longitudinale
ale st truct t
lungime >60 . (0)
Se vor respecta prevederile de alcatuire conform NE036-2014-Cod de practica privind executarea
si urmarirea executiei lucrarilor de zidarie.
izolare te
lculelor, raportul ntre
het t
ZNA ) het/t 12;
ZC ZIA ) het /t 15.
proiectare la rezistenta mecanica si stabilitate.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
17
sa .
ZNA n ZC sau ZIA );
-
-
posibilitatea de adoptare a unor modele de calcul structural numai unu sau trei grade de libertate la fiecare nivel.
elementele structurale verticale.
rigide n plan orizontal;
PLANSEE RIGIDE IN PLAN
"rigide n plan
orizontal" tructive:
130mm sau din predale cu
250
mm2/m (de exemplu, 5 8/m);
beton armat mbinate pe contur prin
cu aria 250 mm2/m ( 5 8/m).
PLANSEE FARA RIGIDITATE IN PLAN
rigidi tate nesemnificat , n plan orizontal:
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
18
30 mm;
tate nesemnificat tal nu sunt acceptate pentru zonele cu
ag t .
- -
(P) sau (P+M) , pentru zonele seismice cu ag = 0.10g;
-
ag
t toat t
t t
curent turilor (15 20 cm).
2.2.
niv
CR6-2006
a amplasament (ag); ).
prevederilor din Codul CR6-2013.
2.2.1. Rezistente minime ale zidariilor
Pent truct t t terist
t (fk) va avea valorile minime date n
tabelul 2.1. (P100-1)
- t trare);
- terenului pentru proiectare ag la amplasament
- clasa de import -
Tabelul 2.1.Valori minime necesare ale rezist teristice la compresiune fk (N/mm2) pentru
truct t - IV
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
19
Pent truct t tabelul 2.1. se
vor spori cu 15% iar pent t tabel se vor spori cu 30%.
2.2.2
Din cauza capacit t torit t t
ductili t tilizarea struct t tat
Toat truct t t de elementele pent
mortarele folosite, vor avea st ton armat truct
.
Pest tre se vor prevedea buiandrugi din beton armat
cent
Pent te n zone seismice cu ag>0,15g n zonele t nt
t turi n rosturile orizontale.
ZNA ) cu elemente ceramice din grupele 1, 2 2S, pot fi folosite, n
Codul P 100-1, ag
niveluri (nniv p%
III sau IV ;
sistem fagure);
etaj 3.00 m;
sunt respectat
P100-1/2013.
niv) pent tructurali din
t cu element 2S si BCA
truct t t tructurali - interiori+exteriori (p%), pe fiecare
tare (ag) , sunt date n tabelul 2.2.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
20
Tabelul 2.2
Valorile din tabelul 2.2. t trare. Pent toarele
niveluri se accept t 1% t
regularitat .
ATENTIE !
Struct t t
element t fi folosite, indiferent tru:
- const pest t
t t te
nt tor;
- const , cu durata de ut t trei ani (const tru
tier, de exemplu).
2.2.3. tilizare pent ta/armat
truct t ZC sau ZC+AR t
(ZIA), pot fi utili zat tuire construct
limi t t trare (nniv t
construct tructurali - interiori + exteriori (p%)-pe fiecare directie principala, n
tare (ag), conform aliniat toare.
t trare (nniv) pent tructurali din
t confinat t t t
(ZIA), cu element truct t
densit tructurali - interiori+exteriori -
tare (ag) sunt date n tabelul 2.3.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
21
Tabelul 2.3.
n zonele seismice cu ag=0,15g ag=0,20g t toare de t
preluat truct confinat t ton armat la ambele extremit
tructurali t ag 0,25g t toare
t t t truct t ton armat la
ambele extremit truct t n ambele sit
t ton armat
t te ultimul nivel curent,
aceast pest trare maxim admis conform
tabelului 2.3 t ndeplinit t
- densitat truct t - t - timentare sunt de t -carton); - t trali; - truct te confinat t ton armat n
continuarea celor de la nivelul inferior;
- la part t t ton armat.
t te ndeplinit t
dra n limitele date n tabelele 2.2. si 2.3.
t trare (nniv) dat n tabelul 2.2. poat t cu
tru zonele cu ag g t ndeplinite
toarele
- se folosesc elemente pent t t caracterist
fk 2;
- tructurii este verificat tatic neliniar (biografic) conform
P100-1
t t 20% a densit p%) stabilit
n tabelul 2.2 t de 3%.
2.2.4. Prevederi referitoare la armarea zid riei n rosturile orizontale
- Pent turilor dispuse n rosturile orizontdeterminat
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
22
- situate n zone seismice cu ag>0,15g, rosturile orizont te, indiferent de rezultatele calculului, pentru toarele elemente:
o tre ferest t < t ntst ton armat la extremit
o t t t o parape tre.
La int t t toat
Armarea zid riei la intersec ii de pere i
turile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor sat t
(a) dist tre rosturile orizontale armate va fi:
t tre 188 240 mm;
t
turilor dispuse ntr-un rost orizont (2 8 mm); ( )
(b) acoperirea lat tar a barelor din rosturi va fi stabilit tru a asigura prot
ant (min.3cm in mortar M5). ( )
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
23
CAP.3
3.1
3.1.
normelor europene asimilate n Romnia (SR EN) :
document normativ de referin SR EN 771-1;
-calcar - document normativ de referinSR EN 771-2;
- document normativ de SR EN 771-3;
A - document normativ de referinSR EN 771-4;
- SR EN 771-5;
document normativ de referinSR EN 771-6;
(document normativ de referinSR EN 771-1):
* elemente HD > 1000 Kg/m
3exemplu: 240 x 115 x 63 mm);
SR EN 771-1):
* elemente HD: > 1000 Kg/m
3exemple: 240 x 115 x 88, 240
x 115 x 138, 290 x 140 x 88, 290 x 140 x 138, 290 x 240 x 138, 290 x 240 x 188, 365 x
180 x 138)
* elemente LD: < 1000 Kg/m
3
(grele)(document normativ de C14/1-94) (exemplu : 240 x 290 x 138);
SR EN 771-3 );
(document normativ de referinSR EN 771-4 toclavizat);
(exemple: 240 x 300 x 600, 200 x 240 x 600, 150 x 300 x 600
(document normativ de SR EN 771-6 ).
3.1.2. Gruparea ele
a). Gr
geometrici:
volumul golurilor (% din volumul brut);
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
24
EN 1996-1-1-1
(EC6)
Geometria interioar a elementelor cu goluri
A- aria golului de manipulare, a- aria golului curent
te - grosimea peretelui exterior, ti - grosimea peretelui interior
P100-1/2013, CR6-2013.
Grupa 1 SR EN 771-1;
SR EN 771-1;
rilor 25% , document normativ de SR EN 771-4.
blocuri pline din beton celular autoclavizat, document normativ de referin SR EN 771-4.
Grupa 2
SR EN 771-1;
SR EN 771-1;
50% , SR EN 771-4;
t cu volumul golurilor cuprins ntre 25% 50% , SR EN 771-3.
EN 1996-1-
1-1 n grupa 2 -
prin Codul P100-1/2006
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
25
volumul golurilor 50% din volumul total;
e 15 mm sau 11 mm te < 15 mm(grupa 2S);
t i 10 mm sau 6 mm t i
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
26
fb= fmed - n N/mm
2
SR EN 771-1 4;
fm - la compresiune a mortarului, n N/mm2;
b 75 N/mm2 ;
m 20 N/mm2 m 2fb ;
Cod CR6-2006;
coeficient 25%;
a.
b.
Fig. 3.1.
ortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul
peretelui
k n N/mm2
Tab. 3.1.
med
(N/mm2)
(N/mm2)
M10 M5 M2.5 M1
7.5 fig. a. 3.50 2.85 2.30 1.75
fig. b. 2.80 2.30 1.85 1.40
, poate fi
prezentata n care:
fbh
factorul de transformare (din tabel) va fi luat 1.0;
2, coeficientul K va fi multiplicat cu 0,5;
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
27
2S coeficientul K va fi multiplicat cu 0.45.
b)
M
kf
df
unde:
fk Pentru calculul la starea limit ultim (ULS), cu nc rc rile din gruparea fundamental si pentru
calculul cu ncrc rile din gruparea seismic , n cazul zidriilor cu elemente pentru zid rie din
categoria I din argil ars i din BCA, cu mortar de uz general pentru zid rie (G) -mortar
performant sau de retet - si cu mortar pentru straturi subtiri (T), n conditii de control normal,
coeficientul partial pentru zid rie se va lua M = 2.2 pentru toate solicit rile.
Prin exceptie de la prevederile de la (1), coeficientul partial se va lua M = 1.65 numai pentru verificarea sigurantei elementelor structurale din zidrie pentru situatia seismic de proiectare
conform SR EN 1990, art.6.4.3.4., n cazul cldirilor amplasate n zonele seismice cu acceleratia
terenului pentru proiectare ag 0.15g.
Pentru calculul la starea limit ultim (ULS), cu efectele nc rc rilor din toate grup rile, n cazul
zid riilor alc tuite cu elemente pentru zid rie categoria II din argil ars i din BCA si/sau cu
mortare preparate la santier, pentru care nu sunt satisf cute toate cerintele SR EN 998-2, n conditii
de control normal, valoarea coeficientului partial pentru zid rie se va lua M = 2.5. Reducerea
coeficientului M prev zut anterior pentru cl dirile amplasate n zonele cu ag 0.15g nu se aplic
n acest caz.
Pentru calculul la starea limit ultim (ULS), cu efectele nc rc rilor din toate grup rile, pentru
zid riile alc tuite din orice categoriei de elemente pentru zid rie si /sau de mortare, n conditii de
control redus, valoarea coeficientului partial pentru zid rie se va lua M = 3.0.
3.3.2.
Rezistenta zidariei la forfecare se determina pentru doua mecanisme de cedare
a). lunecare/forfecare n rost orizontal
Rezist t terist lunecare/ - fvk0, n N/mm2, vor fi
luate din preluat din documentul normativ de referinta SR EN 1996-1-1.)
Vsd
Vsd
Suprafata de
forfecare
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
28
Rezist t terist fvk0) n N/mm2
m (N/mm2)
M10 M5, M2.5
Ceramice 0.30 0.20
Beton celular autoclavizat --- 0.15
Rezistenta caracteristic la lunecare n rost orizontal fvk,l, a zid riei executat cu mortar pentru
utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subTiri (T) n straturi cu grosime de 0,5 mm pn
la 3,0 mm, cu toate rosturile verticale umplute, se determin , conform standardului SR EN 1996-1-
1,art. 3.6.2. (3) cu relatia
fvk,l f v,k,0 0,4 d 0.065 fb
unde:
fvk0 - rezist t terist a forfecare, conform tabelul de mai sus
d - efortul unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare n perett t tare;
fb - rezist standardizat la compresiune a elementelor pent
fvd, se va calcula cu formula:
M
vkvd
ff
n care:
M se va lua la fel ca si la solicitarea de
compresiune.;
b). Rezist teristica la cedare in sectiuni inclina te
Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe sect iuni nclinate, rezistent a unitar mortar pentru rosturi subt iri (T), cu toate rosturile umplute cu mortar, se va calcula cu relat iile:
Pentru elemente din argil ars din grupele 1 si 2
fv,k,i=0.22fbt
Pentru elemente din BCA
fv,k,i=0.10fbt
n relatii notatiile sunt:
fbt este rezistenta caracteristic la ntindere a elementelor/blocurior pentru zid rie
d este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe directia
efortului unitar de forfecare, n sectiunea considerat .
Valoarea rezistentei caracteristice la ntindere a elementelor pentru zid rie se determin prin:
evaluarea valorilor dintr-o baz de date cu rezultatele ncercrilor la ntindere prin despicare a
elementelor pentru zid rie sau n functie de rezistenta standardizat a elementului la compresiune
(fb) cu relatiile:
- pentru elemente din argil ars
fbt = 0.035 fb
- pentru elemente din BCA cu fb > 2.0 N/mm2
fbt = 0.080 fb
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
29
Rezist unitara de proiectare la cedare in sectiuni inclina te
Rezist tare la cedare in sectiuni inclinate
M
ivk
ivd
ff
,
,
n care
M , se va lua la fel ca si la solicitarea de
compresiune.;
3.3.
fx1;
fx2.
Fig. 3.3.
(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular
cu rosturile orizontale, fx1 pe rosturile orizontale, fx2
a).
G), fxk1 fxk2, n N/mm2, se vor lua din tabele.
Tab. 3.3.
Tipul elementelor
M10*,M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2 0.240 0.480 0.180 0.360
Beton celular autoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130
* med = 5 N/mm
2
la ncovoiere fxk1 fxk2
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
30
b). n ncovoiere perpendicular pe planul
, perpendicular pe planul peretelui ale
M
1xkf
zm1xdf
M
2xkf
zm2xdf
n care
M , se va lua la fel ca si la solicitarea de
compresiune.;
mz, se va lua la fel ca si la solicitarea de compresiune.;
3.4.
3.4. - )
- -plastic cu
liniar -
parabolic -
a) b) c)
Aceasta diagrama rezulta din comportarea cvasi-elastica a blocului de zidarie respectiv pronuntat
plastica a mortarului.
Comportarea blocurilor de zidarie
Comportarea mortarelor de zidarie
fk1 fk2
fk3
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
31
Fig. 3.4. -
n cazurile n care forma legii - si parametrii m1 si mu nu sunt cunoscute (declarate de furnizor),
calculul rezistentei si rigidit t ii tuturor p rt ilor/elementelor de construct ie din zid rie legea -
va fi considerat "liniar " (
3.4.2.
a). Modulul de elasticitate longitudinal
Pentru ca
de elasticitate longitudinal:
modulul de elasticitate secant Ez;
Ez,ld.
Ez.
Ez. k
ZIDARIA NEARMATA -SIMPLA
Modulul de ela (Ez), va fi
fk.
Ez)
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
32
Tab. 3.4.
Tipul calculului
sau din beton
elemente
din BCA
Stabilirea caracteristicilor dinamice 1000 fk 850 fk
ULS 500 fk 400 fk
SLS (numai pentru sisteme
static nedeterminate)
800 fk 650 fk
ZIDARIE ARMATA -ZA
Ez stabilite ca mai sus vor
fi majorate cu 10%.
ZIDARIA CONFINATA -ZC
iei confinate (ZC
ZIA
bIzI
bIbEzIzEZCE
unde
Ez b -
Iz b - on,
ZIDARIA CONFINATA si ARMATA
ZC+AR), valorile date de
b). Modulul de elasticitate de lung Ez,ld
Ez ,
1,
zldz
EE
unde
- =0.5...3 Comportarea sub sarcini de lunga durata depinde de marimea efortului de compresiune pe
sectiunea elementului.
Fig. 3.5. Comportarea zidariei la solicitari de lunga durata
t 3 ani
> el
< el
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
33
Modulul de elasticitate transversal Modulul de elasticitate transversal, Gz,
toate grupele (1, 2, 2S
Gz = 0.4 Ez unde
Ez - proiectare respective.
n lipsa un
ZC
GZC(ZIA) = 0,40 EZC(ZIA)
3.5.
date mai exacte, valorile de proiectare respective vor fi luate, orientativ, n limitele
indicate n tabele.
Tab. 3.5
Tipul elementului pentru
Coeficientul de
Valoarea
umflare la umiditate
mm/m
Coeficientul de
tz, 10-6/1
oC
Ceramice(*)
0,5 1,5 -0,2 +1,0 4 8 (5 x 10-6)
Beton celular
autoclavizat 1,0 2,5 -0,4 +0,2 7 9 (8 x 10
-6)
3.6.
s
3.6.1.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
34
MX1 mediu ambiant uscat;
MX2 expus la umiditate sau umezire;
MX3 expus la umezire cu cicluri de nghet-
MX4 expus la aer saturat
MX5 mediu ambiant chimic agresiv; Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua n considerare:
factorii climatici specifici ai amplasamentului: - - - -
severitatea expunerii la umezire;
3.6.2.
ente se vor respecta prevederile documentului normativ de referinta SR EN
771-1
Mortar
8
Pentru clasa de expunere MX1
Pentru clasele de expunere MX2 MX3
nglobare n mortar sau beton;
galvanizare;
sau printr-o com
- mortar de ciment-var M5 -
aerului 60%;
- M10 -
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
35
osturile orizontale va fi
care se tencuiesc
MX4 MX5 ;
M2.5.
normativ de referinta STAS 10107/0-90, Art.6.1.
900 g/ m2 sau cu o acoperire de zinc de minimum 60 g/m
2
m.
Durabilitatea betoanelor
generale referitoare la durabilitate prezentate in documentul normativ de referinta STAS 10107/0-
90, CP 012-07 Cod.
-hidroizolatii
condensului.
materiale plastice;
mortare hidrofuge.
Eclisele, ancorele, scoa
Durab
n acest scop:
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
36
CAP.4. CALCULUL SECTIUNILOR P
4.1. Principii generale de calcul. Calculul incarcarilor verticale 4.1.1. Principii generale de calcul
niveluri reduse de solicitare. Re
ultim;
anterioare,
4.1.2. Calculul fortelor axiale de compresiune (Conform CR6-2013)
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
37
4.
mai multe surse:
de la un nivel la altul;
n anumite limite - le relative
ale subansamblurilor/elementelor structurii;
n calculele curente de dimensionare/verificare, efect
4.2.1.
Excent
peretelui
Fig. 4.1.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
38
2
N1
N
2d
2N
1d
1N
i0e
unde:
N1
d1 1;
N2 -
d2 2.
4.2.2.
ea
abaterile de la poz
neomogenitatea materialelor.
cm0.130
te
a
cm0.1300
he et
a
unde:
t - grosimea peretelui;
het -
4.2.3.
perpendiculare pe planul peretelui
hm(i)
orizontale din vnt sau cutremur pot f
vint
Mhm(i) .
2
N1
N
)i(hmM
)i(hme
unde
N1 - etele superior;
N2 -
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
39
4.2.4. Excentricitatea totala (la reazeme-sus/jos)
ei=eoi+ehm+ea unde t=grosimea peretelui
4. 4.
a) Modelul de calcul.
geometria peretelui; raport
o o o
o o
o
pro
o - ; o o
- ZC, ZC+AR, ZIA ).
a.) peretelui:
NRd);
moment ncovoietor (MRd);
VRd);
VLhd); b.)
peretelui:
moment ncovoietor n plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1);
moment ncovoietor n plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2). b). Ipoteze de calcul
(ULS).
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
40
- ULS);
SLS).
c).
Dim
"nete" (perete netencuit) .
0.2 lw
golul este situat n treimea
h/4 pot fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4 vor
fi c
4.3.2.
ZC, ZC+AR, ZIA hef/t 16;
ZNA hef/t 12; unde hef
max = -
4.3.2.1. Capacitatea de
presiune pentru un element din ZNA cu
NRd = i (m)A fd
unde:
(m) ( i) -
i
m);
d-
Fig. 4.2. Variatia coeficientului de reducere pe inaltime etaj
Het 2/3Het
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
41
NRd(l) = i(m) t fd unde:
t grosimea peretelui;
NRd(l) - pe unitatea de lungime.
i
ui ( i) - -
t
ie
21i
unde
t grosimea peretelui;
ei - emitatea
t05.0eeeeahii0i
ei0 -
ehi - -de exemplu din vint;
ea -
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
42
4.3.2.2. ZC,
ZC+AR,ZIA
-o
. Calculul se va conduce apoi ca la
zidaria nearmata.
ZC, ZC+AR stratul median (ZIA) la preluarea
4.3.3. Capacitatea de
concentrate
Pentru un perete din ZNA, 1, rezisten
NRd,cl = .Ab.fd 1 1.50
din grosimea t a peretelui.
1 sau pe cuzineti de
beton, daca relatia nu verifica .
cuzinet cu rigiditate
cl
1.5 fd 1 2
fd din grupa 2S.
4.3.4. e prin forfecarea rostului orizontal VRd a
, la solicitari neseismice,
VRd = fvd,l tl c unde
fvd,l -
t - grosimea inimii peretelui;
lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.
Efortul unitar de compresiune (d) fvd)
NSd sau NEdL,T,I d
(2). Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitarile sectionale de proiectare(M, N),
considerand ca eforturile unitare de compresiune sunt distribuite liniar pe zona comprimata:
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
43
Fig. 5.3. Distributia rezistentelor unitare tangentiale la solicitari neseismice
4.3.5. Capacitatea de pe
planul median
(MRxd1 MRxd2fxd1, fxd2.
Pen MRxd2 (cu
Valorile MRxd1 MRxd2
MRxd1 = Ww fxd1
MRxd2 = Ww fxd2
unde
6
t1000W
2
w 3) ;
t - grosimea peretelui n mm.
4.4. 4.4.1.
e,
NRd, MRd, VRdde proiectare (NSd, MSd, VSd
STAS 10101/OA-77.
NEd NRd MEd, MRd VEd VRd
4.4.2.
MRxd1 MExd1
MRxd2 MExd2 unde
MExd1 Exd2 pe plan.
MRxd1 Rxd2 .
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
44
CAP.5. CALCULUL LA SEISM AL CL STRUCTU-
RALI DIN 5.1.
CR6-2006.
la seism, au n vedere realiz
- disipare a energiei seismice;
-
-
ntregului sistem structural.
pentru
principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.
5
date n CR6-2006, 6.3.
az
orizontale.
nniv) se va lua:
fagure(sistem celular) la care s-
subsol.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
45
L,T, I
a inimii, :
Figura 5.1.
h/4 pot fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4 vor
fi considerate margini ale t
modele de
calcul care descriu comportarea structurii la ac
n acest scop, modelul structural trebuie s schematizeze ct ma
- - leg
subansamblu;
- le materialelor;
distribu Construciile etajate, cu planee din beton armat rigide
elastice cu trei grade de libertate dinamic (dou translaii orizontale i o rotire n jurul axei
verticale) pentru fiecare nivel.
ele
dinamic elastic cu un singur grad de libe
enite
determinate pe fiecare din modelele plane .
3 4 din tabelul 5.1, modelul de
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
46
riglelor de cuplare. Acestea vor fi armate constructiv, dar astfel nct
c
5.3.
5.3.1
Ipotezele generale de calcul fo
ZC ZIA ) betonul conluc
ub
uz) care sunt date n 4.1.2.1.(3);
distribuite; idem pentru beton;
-de referinta STAS 10107/0-90;
I, L,T
corespunzator;
verticale vor fi verificate pentru eforturile de lunecare verticale .
Verificarea
jos:
ZNA ) : zontale
P 100-1.
ZC/ZC+AR ):
P 100-1 .
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
47
5.3.1.1.
MRd axiale de proiectare (NEd), se calculeaza
valoare 0.85fd.
Fig, 5.2.
n aceste MRd) se calculeaz
1.
d
Ed
zcf
NA
85.0
2. zc de la centrul de greutate al perezonei comprimate.
3. Rd
zcEdRd yNM
n cazul particular al unui perete dreptunghiular (a), cu lungime lw
adncimea zonei comprimate tf
Nx
d
Ed
Rd85.0
momentul ncovoietor de proiectare
Rdw
Ed
Rd xlN
M2
comprimate se va det
tf
Nx
dmi
Ed
Rd
)(85.0
unde coeficientul i(m) se va determina conform prevederilor de la Cap. 3.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
48
re ncovoierea n planul peretelui este
MRd(NEd), pentru starea limita SLS se va determina ca si mai sus, dar cu limitarea ariei pe care se
yzc < 1.2 rsc
unde:
r zc - samburelui central aflata de aceasi parte cu fibra comprimata.
n cazul particular al unui perete dreptunghiular cu lungime lw, :
MRd=0.2lwNEd
NEd iunea
Codului P 100-1/2013.
5.3.1.2.
MRdseismice (NEd ZC, ZC+AR
1, 2 2S
-
sol
- -
verticale: - -
MRdNEd),
MRd (zna,i)
MRd(As) calculate conform aliniatelor anterioare.
MRd = MRd(zna,i) + MRd (As) M
zciEdRd yN)i,zna(M
unde
yzci -
Rd(As
ydsssRd fAlAM
unde
ls -
As
fyd
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
49
5.3.2.
a). Cedare prin lunecare in rost orizontal; b). Cedare in sectiune inclinata din eforturi
principale de intindere
5.3.2.1
(a). lunecare in rost orizontal VRd,l a per la
solicitari seismice, :
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
50
Fig. 5.4.
(b). Rezistenta la cedare in sectiuni inclinate a ZNA, se determina cu relatia
5.3.2.2.
(a). Rezistenta de proiectare la lunecare a peretilor din ZC se calculeaza prin insumarea
valorilor:
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
51
(b). Rezistenta de proiectare pe sectiuni inclinate a peretilor din ZC, VRdi se calculeaza prin
insumarea valorilor:
5.4 e
NRd, MRd, VRd) mai mari dect
NEd, MEd, VEdefecte
Rd
VRd 1.25VEdu
VRd qVEd
unde,
- VEdu - compresiune excentrica/ncovoiere a
(1.25fyd);
- VEd - ucturii n domeniul elastic liniar;
- q- factorul de comportare utilizat pentru calculul structurii.
Rd
MRd Ed
unde MEd este momentul ncovoietor determinat prin calculul structurii n domeniul elastic
Rd
VRd = qVEd
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
52
Realizarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice,
-
- capacitatea de
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
53
CAP. 6
6.1. Prevederi specifice nearmata-ZNA
ZNA , ZC sau ZIA tru
ul din care este realizat acesta (beton armat sau
lemn), se vor prevedea centuri de b
10 mm, asigurnd un
procent de armare
centuri se vor face lund ca document STAS 10107/0-90.
6.2. (ZC)
6
625 cm2 - 25 x 25 cm;
g):
0.8% ;
diametrul etrierilor va fi
luate din documentul normativ de refer STAS 10107/0-90.
50
60 .
6.2.2. Prevederi referitoare la centuri
.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
54
Figura 6.1. Continuitatea armaturilor din centuri
in continuare.
numai n urm
- - -
centura peste zidul de l -
-
Figura 6.2.
500 cm2 - 25 x 20 cm;
25 cm dar
20 cm.
seismice de proiectare (ag):
0.8%;
diametrul etrierilor 6 10 cm pe
de 60 -o
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
55
barelor ntrerupte.
Figura 6.3.
turile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice pentru
6.2.3. Prevederi referitoare la riglele de cuplare
Lungimea de rezem 40 cm .
Armarea riglelor de cuplare se va stabili prin calcul.
0.1% raportat la ntreriglei de cuplare;
STAS 10107/0/90.
conform Codului P 100-1/2006.
6.2.4.
zone seismice cu ag 0.12 g :
2.5,
,
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
56
Figura 6.4
6.3.
orizontale (ZC+AR)
prevedea n toate cazurile 6.2.4.
-un 8 mm); A
Bare
6.4.
Grosimea mi
prevederile constructive prezentate in
documentul normativ de referinta STAS 10107/14.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
57
structurali de beton armat.
e.
6.5. Prevederi constructive privind infrastructura
STAS 10107/0-90.
n cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fun
6.5.1.
indicate mai jos:
6.5.2. Socluri
vor fi ancorate n soclu pe o lungime de minimum 60
insuficiente
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
58
Figura 6.5
6.5.3.
ele calculului,
Figura 6.6
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
59
vor fi majorate cu cel
ZIA
verticale nu va fi ntrer
procentele minime de armare vor fi :
vertical: 0.20 %;
orizontal: 0.15 %.
50 .
n dreptul
4 12 PC52 / 4 14 OB37 ;
subsol/perete din suprast
ascensiunii capilare a apei subterane.
6.6.
6.6.1. Prevederi co
pentru a rezista efectelor:
presiunii vntului;
.
principa
Codul P100-1/2006, cap.10.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
60
Figura 6.7
eton
orizontale (centuri) suplimentare.
6.6.2.
Pentru proiectarea p
rpendiculare pe planul peretelui:
P100-1/2013, cap.10;
n .
e cu
ncovoiere perpendicular pe planul peretelui (fxd1,fxd2).
rie
= 6 mm OB37/ 500 mm).
n cazul n care eforturile unitare normale din ncovoiere perpendicular pe planul peretelui au valori
mai mari dect valorile de proiectare, fxd1,fxd2,
-
laterale ale panou
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
61
Figura 6.8
P
dect cea a etajului -
- -
n elementele de beton sau
beton armat, centurile nu vor fi legate de stlpii structurii principale pentru a se evita "scurtarea"
acestora.
Figura 6.9
6.6.3.
i verificate prin calcul,
STAS
10101/2A1-87 P100-1/2013 cap.10.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
62
;
i nivelului inferior;
grosime vor prevedea
rosturi de dilatare.
Figura 6.10
gazelor arse.
- - (calcane, frontoane, timpane) care
l inferior;
din ZNA
- orientativ peste 2.0 m -
pentru fragmentarea panoului.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
63
Figura 6.11
(frontoane,timpane, calcane)
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
64
CAPITOLUL 7.
CO 7.1. Controlul proiectarii
Constructiile de zidarie se vor executa pe baza unui proiect autorizat de catre organele de drept in
conformitate cu cerintele Legii nr.10/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
Cu exceptia constructiilor de mica importanta prevazute de lege toate proiectele vor fi verificate de
catre verificatori tehnici atestati.
Proiectele de executie trebuie sa contina prevederi clare si explicite in ceea ce priveste
completitudinea datelor necesare executarii lucrarilor (criterii de performanta cu niveluri/clase de
performanta stabilite, conditii, s.a.)
Proiectul trebuie sa contina, direct sau prin trimiteri la reglementari tehnice aplicabile:
nivelurile de performanta pentru toate caracteristicile/criteriile de performanta precizate in caietele pe categorii de lucrari aplicabile;
punctele de oprire ( fazele determinante ), cu marimile care se verifica, valorile de control si conditiile pentru continuarea lucrarilor; fazele/etapele care devin lucrari ascunse si pentru
care trebuie sa fie facuta receptia.
7.2. Controlul executiei
Toate elementele pentru zidarie care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor pune in
opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile
proiectului si prescriptiilor tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea
materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport), prin examinare vizuala
si masuratori.
La elementele pentru zidarie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea functie de
conditiile tehnice cerute pentru fiecare material.
Caramizile refractare presupun o sortare prealabila pe calitati si dimensiuni, grupate pe tolerante. Se
va evita asezarea caramizilor cu defecte sau prelucrate in prealabil prin taiere, cioplire sau slefuire
spre interior.
Verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe baza fisei
de transoprt in care se precizeaza marca, consistenta si continutul de agregate mari, temperatura,
precum si prin incercari pentru controlul realizarii marcii.
Verificarea armaturilor se va face sub raportul diametrelor, sortimentului si alcatuirilor plaselor
sudate prin puncte.
Pentru gheremele si buiandrugi, verificarea se face bucata cu bucata.
In cazul in care calitatea materialului este sub nivelul cerintei proiectantului, utilizare lui in lucrare
se va face doar cu avizul beneficiarului ( diriginte, consultant ) si proiectantului efectuandu-se si
incercari de laborator suplimentare.
Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de
echipa, maistru, iar la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si reprezentantul beneficiarului.
Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta din urmatoarele:
a.) Zidarii:
se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, placilor de b.c.a, ipsos, s.a, interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf, impuritati sau gheata;
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
65
se va verifica in special, pe timp calduros, daca se uda elementele pentru zidarie inainte de punerea in opera;
pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele intregi nu depasesc limita maxima de 15%;
se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicandu-se folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi rupte;
se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte higroscopice) interzicandu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitarea
necorespunzatoare;
prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar, cat mai frecvent, daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele
prevazute in tehnologia de lucru.
- 8 ... 13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele si usoare; - 7 ... 8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale; - 10 ... 11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat; - 11 ... 13 cm la pasta de ipsos pentru placi si fasii de ipsos;
ghermelele se vor executa bucata cu bucata, verificandu-se forma, dimensiunile lor, protectia impotriva umiditatii.
b.) Pereti despartitori:
se va verifica posibilitatea de tesere a zidariei pentru peretii despartitori de zidaria structurala;
zidaria se va tese la colturi si intersectii sau vor fi utilizate ancoraje din otel beton prevazute in rosturile orizontale;
se va examina starea suprafetelor placilor si fasiilor de beton celular autoclavizat, placilor si fasiilor de ipsos, interzicandu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte
impuritati;
ghermelele se vor verifica bucata cu bucata verificandu-se forma, dimensiunile lor si protectia impotriva umiditatii.
Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta
proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria
corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
66
ABATERI LIMITA
Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau
prin prescriptiile legale in vigoare sunt conform tabelului
Nr.
crt. Denumirea caracteristicilor
Abateri
limita
(mm)
Observatii
1 La dimensiunile zidurilor, la
grosimea de executie a zidurilor:
a. din caramida si blocuri ceramice:
- ziduri cu grosimea 63 mm
3
La peretii executati
din materiale
provenite din
demolari, abaterile
limita se majoreaza
cu 50%
- ziduri cu grosimea de 90 mm 4
- ziduri cu grosimea de 115 mm +4
-6
- ziduri cu grosimea de 140 mm +4
- 6
- ziduri cu grosimea de 240 mm +6
- 8
- ziduri cu grosimea > 240 mm 10
b. din blocuri mici de beton cu
agregate usoare:
- ziduri cu grosimea 240 mm
4
- ziduri cu grosimea de 290 mm 5
- ziduri cu grosimea 365 mm 10
c. din blocuri mici , fasii si placi de
beton celular autoclavizat:
- ziduri cu grosimea 126 mm
4
- - ziduri cu grosimea de 190 mm 5
- ziduri cu grosimea de 240 mm 8
d. din placi si fasii de ipsos:
- ziduri cu grosimea de 70 mm
0,5
e. din piatra naturala:
- ziduri cu grosimea de 300 mm
- 10
+ 20
2 La goluri:
a. pentru ziduri din caramizi,
blocuri ceramice si din blocuri mici
de beton cu agregate usoare:
- pentru dimensiunea golului 100 cm
10
-
- pentru dimensiunea golului 100 cm +20
- 10
b. pentru ziduri din blocuri mici ,
din placi si fasii de BCA
20
-
c. pentru ziduri din placi si fasii din
ipsos
20
-
d. din piatra naturala: 20 -
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
67
Nr.
crt. Denumirea caracteristicilor
Abateri
limita
(mm)
Observatii
3 La dimensiunile in plan ale
incaperilor:
- cu latura incaperii 300 cm
15
-
- cu latura incaperii 300 cm 20
4 La dimensiunile partiale in plan
(nise, spaleti, etc.)
20 -
5 La dimensiunile in plan ale intregii
cladiri
50
Cu conditia ca
planseu sa nu
depaseasca 15 mm
6 La dimensiunile verticale:
a. pentru ziduri din caramida, din
blocuri ceramice si din blocuri mici
de beton cu agregate usoare:
- pentru un etaj
20
- pentru intreaga cladire (cu
maximum 5 niveluri)
+50
- 20
b.pentru ziduri din blocuri mici si
din placi de beton celular
autoclavizat:
- pentru un etaj
20
- pentru intreaga cladire (cu 2
niveluri executata din blocuri mici)
30
c. pentru ziduri din placi si fasii din
ipsos
- pentru un etaj
20
- pentru intreaga cladire 30
7 La dimensiunea rosturilor dintre
caramizi, blocuri sau placi:
- rosturi orizontale
+ 5
- 2
La stalpi portanti cu
sectiunea 0,1 m2
abaterile limita se
micsoreaza cu 50% - rosturi verticale + 5
- 2
- rosturi la zidarii aparente 2
8 La suprafete si muchii: a) La planeitatea suprafetelor:
- pentru ziduri portante
3 mm/m
max.10 mm pentru o
camera
- pentru ziduri neportante 5 mm/m
- pentru zidarie aparenta, la pereti
portanti si neportanti
2 mm/m
b) La rectilinitatea muchiilor: - pentru ziduri portante
2 mm/m
Cel mult 20 mm pe
lungimea neintrerupta
a zidului
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
68
Nr.
crt. Denumirea caracteristicilor
Abateri
limita
(mm)
Observatii
- pentru zidarie aparenta, la pereti
portanti si neportanti
1 mm/m Cel mult 10 mm pe
lungimea neintrerupta
a zidului
c) La verticalitatea suprafetelor si muchiilor:
- pentru ziduri portante
3 mm/m
Cel mult 10 mm pe
etaj si cel mult 30
mm pe intreaga
inaltime a cladirii
- pentru ziduri neportante 2 mm/m Cel mult 10 mm pe
etaj
- pentru zidarie aparenta, la pereti
portanti si neportanti
2 mm/m Cel mult 5 mm pe
etaj si cel mult 20
mm pe intreaga
inaltime a cladirii
9 Abateri fata de orizontala a
suprafetelor superioare ale fiecarui
rand de caramizi sau blocuri:
a.pentru ziduri din caramida, blocuri
ceramice si blocuri mici de beton cu
agregate usoare:
- pentru ziduri portante
2 mm/m
Cel mult 15 mm pe
toata lungimea
neintrerupta a
peretelui
- pentru ziduri neportante 3 mm/m Cel mult 20 mm pe
toata lungimea
neintrerupta a zidului
b. pentru pereti din blocuri mici si
placi de beton celular autoclavizat:
- pentru ziduri portante
4 mm/m
Cel mult 15 mm pe
toata lungimea
neintrerupta a zidului
- pentru ziduri neportante 6 mm/m Cel mult 20 mm pe
toata lungimea
neintrerupta a zidului
c. pentru ziduri din placi de ipsos
- pentru ziduri neportante
3 mm/m
Cel mult 20 mm pe
toata lungimea
neintrerupta a zidului
10 La coaxilitatea zidurilor suprapuse: - dezaxarea de la un nivel la
urmatorul
10
Cel mult 20 mm pe
toata lungimea
neintrerupta a zidului
- maxima pe intreaga constructie 30 Cel mult 30 mm
dezaxarea maxima
cumulata, pe mai
multe niveluri
11 La rosturile de dilatatie, tasare si
antiseismice:
- la latimea rostului
+ 20
- 10
-
- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm/m Cel mult 20 mm
-
PROF.DR.ING. TUDOR DAN
REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I
AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE
69
Nr.
crt. Denumirea caracteristicilor
Abateri
limita
(mm)
Observatii
pentru intreaga
inaltime a cladirii
BIBLIOGRAFIE
1. CR0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiect
2. P100-1/2006 - artea I: Prevederi de proiectare pentru
3. CR1-1-3-2005-
4. NP-082-04 -
5. CR2-1-1.1 -
armat
6. NP 007-97 - Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat
7. NP001-2000 -
8. ST 009-2005 -
9. CP 012-08 -
10. NP 019-1997 -
lemn
11. NP 005-2003 - Normativ privind proiectarea co
12. NP112-2004 -
13. P7-2000 -
14. C17-82 -
15. NP-028-1978 - Norme tehnice