alin alin.doc

28
Subiecte la “Microeconomie” 1.Cererea.Functia cererii.Factorii ce influentiaza modificarea cererii. Definitia:Cererea descrie comportamentul consumatorului pe piata.Ea se defineste ca dorinta de a intra in posesia unui bun,la care se adauga posibilitatea si dispozititia de a plati pretul cerut la acest bun la un moment dat. Cantitatea de bunuri pe care cumparatorii doresc si pot s-o procure la pretul dat pe parcursul unei perioade de timp reprezinta VOLUMUL CERERII. Functia :Cererea este influentata de mai multi factori numiti parametrii ai cererii. D=f(P,Pc,Ps,T,I,N…) 1. Dependeta intre cerere si pretul bunului dat este invers proportionala,in cazul bunurilor normale. Bunurile normale sunt bunurile pentru care cererea se majoreaza odata cu cresterea venitului cumparatorilor Exceptie:Bunurie de tip Giffen,explica situatia de crestere a cererii ca rezultat al majorarii pretului acestui bun.Dependenta direct proportional. 2. Bunurile sunt complementare,daca majorarea pretului unuia din ele conduce la micsorarea cererii din celalalt.Aceste bunuri se complementeaza in procesul consumului:automobilul si benzina,pixul si mina,camasa si cravata etc.Daca se va majora pretul la benzina ,va scadea cererea pentru automobile.Deci ,dependenta dintre pretul unui bun si cererea pentru bunul complementar este inversa. 3. Bunurile sunt substituibile daca cresterea pretului unuia din ele conduce la majorarea cererii din celalalt.Astfel de bunuri sunt :carnea de gaina si carnea de curcan,ceaiul si cafeaua,lemnele si carbunii,uleiul de porumb si uleiul de floarea-soarelui etc.Daca pretul pentru uleiul de floarea- soarelui va creste,acesta va conduce la majorarea cererii pentru uleiul de porumb.

Transcript of alin alin.doc

Page 1: alin alin.doc

Subiecte la “Microeconomie”1.Cererea.Functia cererii.Factorii ce influentiaza modificarea cererii.

Definitia:Cererea descrie comportamentul consumatorului pe piata.Ea se defineste ca dorinta de a intra in posesia unui bun,la care se adauga posibilitatea si dispozititia de a plati pretul cerut la acest bun la un moment dat.

Cantitatea de bunuri pe care cumparatorii doresc si pot s-o procure la pretul dat pe parcursul unei perioade de timp reprezinta VOLUMUL CERERII.

Functia :Cererea este influentata de mai multi factori numiti parametrii ai cererii.

D=f(P,Pc,Ps,T,I,N…)

1. Dependeta intre cerere si pretul bunului dat este invers proportionala,in cazul bunurilor normale. Bunurile normale sunt bunurile pentru care cererea se majoreaza odata cu cresterea venitului cumparatorilor Exceptie:Bunurie de tip Giffen,explica situatia de crestere a cererii ca rezultat al majorarii pretului acestui bun.Dependenta direct proportional.

2. Bunurile sunt complementare,daca majorarea pretului unuia din ele conduce la micsorarea cererii din celalalt.Aceste bunuri se complementeaza in procesul consumului:automobilul si benzina,pixul si mina,camasa si cravata etc.Daca se va majora pretul la benzina ,va scadea cererea pentru automobile.Deci ,dependenta dintre pretul unui bun si cererea pentru bunul complementar este inversa.

3. Bunurile sunt substituibile daca cresterea pretului unuia din ele conduce la majorarea cererii din celalalt.Astfel de bunuri sunt :carnea de gaina si carnea de curcan,ceaiul si cafeaua,lemnele si carbunii,uleiul de porumb si uleiul de floarea-soarelui etc.Daca pretul pentru uleiul de floarea-soarelui va creste,acesta va conduce la majorarea cererii pentru uleiul de porumb.

4. Gusturile si preferintele consumatorilor .Sub influenta modificarii gusturilor si preferintelor cumparatorilor,cererea se schimba foarte dinamic.La rindul sau ,preferintele sunt influentate de situatia sociala si familiala a cumparatorilor,de virsta ,de traditii,moda,progresul ethnic,publicitate etc.Daca interesul cumparatorilor creste fata de anumite bunuri,atunci se va majora cerera pentru aceste bunuri.Deci este o dependent direct proportionala.

5. In dependent de venit a)In cazul bunurilor inferioare cererea se micsoreaza in cazul cresterii venitului cumparatorilor.Este o dependent invers proportional.Din aceasta categorie fac parte bunurile percepute de catre cumparatori ca fiind alternative inferioare bunurilor normale,cum ar fi:calculatoarele de prima generatie,aparate electrice de uz casnic uzate,vestimentatii din stofe artificiala sau demodate etc.In cazul cresterii veniturilor cumparatorilor cererea pentru aceste bunuri se va micsora.In modelul grafic care ilustreaza curba cererii ,modificarea cererii in functie de venit se prezinta in cazul bunurilor inferioare ,la o crestere a veniturilor ,curba cererii se deplaseaza spre stinga in jos. b) Bunurile normale sunt bunurile pentru care cererea se majoreaza odata cu cresterea venitului cumparatorilor(din

Page 2: alin alin.doc

aceasta categorie fac parte bunurile cu inalte proprietati consumiste,carora consumatorii le dau o inalta apreciere,cum ar fi:diverse aparate electriece de uz casnic,calculatoare performante,mobile,autoturisme noi etc.Cresterea veniturilor cumparatorilor va conduce la cresterea cererii pentru aceste lucruri.) In modelul grafic care ilustreaza curba cererii ,in cazul bunurilor normale ,la cresterea veniturilor ,curba cererii se va deplasa spre dreapta in sus.

6. Numarul cumparatorilor.Majorarea numarului de cumparatori va conduce la cresterea cererii pentru bunul dat.Micsorarea numarului de cumparatori va conduce la scaderea cererii pentru bunul dat.In modelul grafic aceste modificari se prezinta prin deplasarea curbei cererii spre dreapta in sus,cind numarul cumparatorilor creste si spre stinga in jos cind numarul cumparatorilor se micsoreaza.

Legea cererii: Este cunoscut faptul ca la preturi mai mici poate fi procurata o cantitate mai mare de bunuri.Aceasta dependent inversa intre pretul bunului si cantitatea acestuia care poate fi procurata la pretul dat(in aceleasi conditii) poarta denumirea de legea cererii.Altfel spus ,cu cit este mai mic pretul bunului,cu atit volumul cererii este mai mare,daca influenta altor factori ai cererii nu se modifica.Legea cererii este una din legile fundamentale ale economiei de piata.La baza ei este in primul rind psihologia consumatorului,care este dispus sa procure o cantitate mai mare de bunuri la preturi mai joase.In al doilea rind,consumul se supune legii utilitatii marginale descrescinde,in conformitate cu care consumul unitatilor suplimentare de acelasi bun adduce o satisfactie din ce in ce mai mica.De exemplu,al doilea televizor in casa nu mai aduce satisfactia ca si primul,deoarece necesitatile de baza au fost deja satisfacute.Exceptie de

la legea cererii este efectul Giffen,care este determinat de anumite conditii(foamea din Irlanda,cartofii).

Deci ,cererea de pinde ,in primul rind,de pretul bunului dat.

2.Oferta.Functia ofertei.Legea ofertei.Factorii ce influentiaza modificarea ofertei.

Definitia:Oferta caracterizeaza dorinta si posibilitatea vinzatorilor de a propune pe piata anumite bunuri.VOLUMUL OFERTEI este cantitatea de bunuri pe care vinzatorii sunt gata sa o produca si s-o vinda la fiecare nivel al pretului intr-o anumita perioada de timp.

Functia:Oferta este influentata si de alti factori(factorii non-pret) in afara de pretul bunului.

S=f(P,Pc,Ps,Pres,The,Tax,Sub,N….)

1. Dependenta direct proportional

2. Dependenata direct proportional

3. In cazul bunurilor substituibile ,producatorii vor fi interesati ca folosind resursele existente sa produca sis a ofere mai multe bunuri al caror pret este mai mare.In modelul grafic ,acesta se va reflecta ca deplasarea curbei ofertei spre stinga in sus.(ex porumbul si griul).Dependeta invers proportional.

Page 3: alin alin.doc

4. Pretul resurselor influenteaza considerabil oferta .In caz daca se va micsora pretul resurselor(material prima,resursele energetice,forta de munca)producatorii vor fi dispusi sa produca sis a ofere mai mult.In modelul grafic acesta se va reflecta prin deplasarea curbei ofertei spre dreapta in jos.Daca se vor majora preturile la resurse,oferta se va micsora (in modelul grafic se va deplasa spre stinga in sus).Dependenta invers proportional.

5. Tehnologiile utilizate.Implementarea tehnologiilor noi,performante contribuie la micsorarea cheltuielilor de productie si respective producatorii sunt motivate sa majoreze cantitatile de bunuri produse.In acest caz oferta va creste .In modelul grafic se va deplasa spre dreapta in jos.De exemplu progresele tehnologice din industria calculatoarelor din ultimele decenii au condus la majorarea ofertei acestora.Dependenta direct proportional.

6. Impozitele .Majorarea impozitelor va conduce la micsorarea ofertei.In acest caz curba ofertei se va deplasa spre stinga.In cazul micsorarii impozetelor,efectul este invers.Dependenta invers proportionala.

7. Subventiile.Acordarea subventiilor stimuleaza procesul de productie si ca urmare oferta creste.(in modelul grafic se misca spre dreapta in jos).Dependenta direct proportionala.

8. Numarul vinzatorilor.Cu cit este mai mare numarul producatorilor bunului dat,cu atit este mai mare oferta de acest bun pe piata si invers,micsorarea numarului de firme producatoare va duce la micsorarea ofertei bunului respective pe piata.Micsorarea ofertei-spre stinga in sus,majorarea ofertei-spre dreapta in jos.Dependenta direct proportional.

Legea ofertei: Afirma ca intre nivelul ofertei si nivelul pretului este o dependent direct proportional(in aceleasi codnitii).O astfel de dependenta direct proportionala este evidenta,pentru ca vinzatorii obtin venituri de la vinzarea bunurilor.De pretul bunului depinde si marimea profitului obtinut.In plus,daca pretul este mic ,producatorul poate sa nu-si acopere cheltuielile si sa falimenteze.Deci daca preturile nu sunt inalte sau a aparut tendinta la scaderea lor ,aceasta conduce la micsorarea cantitatii fabricate si respective a ofertei.Si invers ,daca preturile pentru bunurile fabricate au tendinta de a se majora ,producatorii sunt interesati in extinderea productiei si in cresterea ofertei de bunuri.

3.Analiza consecintelor impozitarii,subsidiilor(subventiilor),stabilirea cotelor la import si tarifelor.

Impozitarea inrautateste situatia economica atit a cosnumatorului cit si a producatorului.Consumatorii platesc un pret mai mare iar producatorii obtin un pret mai mic,comparative cu cel initial de echilibru,deci in cazul impozitarii atit pentru consummator cit si pentru producator,povara impozitului se repartizeaza intre ei.

Subventiile reprezinta mijloace financiare acordate din partea statului intreprinderilor pentru mentinerea si dezvoltarea productiei sau cumparatorilor pentru a facilita procurarea unor bunuri. In cazul acordarii subventiei oferta se majoreaza.In modelul grafic ,aceasta se prezinta

Page 4: alin alin.doc

prin deplasarea curbei ofertei spre dreapta in jos.Deci producatorul va obtine un pret mai mare pentru produs comparativ cu cel initial de echilibru,iar consumatorul va plati un pret mai mic decit cel de echilibru. Acordarea subventiei consumatorului.In acest caz se majoreaza cererea.In modelul grafic aceasta se reprezinta prin deplasarea curbei cererii spre dreapta in sus.O parte din subventii ii va reveni producatorului iar o parte consumatorului. O alta metoda de interventie a statului lin procesele pietii este limitarea cantitaii de bunuri pe piata,cum ar fi:stabilirea cotei la import,export,adica a cantitatii maxim posibile de vinzare sau de cumparare a bunurilor.Aceasta cota stabilita este mai mica decit cantitatea de echilibru al bunurilor pe piata.Limitarea cantitatii de bunuri importate. In concluzie mentionam ca interventia statului in mecanismul de formare a preturilor are ca scop grija fata de consumatori,de producatori si bunastarea societatii in ansmablu.

Introducerea tarifelor la import reprezinta impozitele la bunurile importate,adica se poate de importat o cantitate nelimitata,insa de platit impozit la fiecare unitate de bun.In rezultatul introducerii tarifelor la import statul obtine incasari la buget.

4.Elasticitatea cererii in raport cu pretul bunului.Factorii ce influentiaza elasticitatea cererii.

Factorii de influenţă a elasticităţii cererii

De ce elasticitatea cererii pentru anumite bunuri este mai mică, iar elasticitatea cererii pentru alte bunuri este mai mare?

Principalul factor de care depinde elasticitatea cererii pentru un bun este existenţa 8sau inexistenţa) unor bunuri substituibile. Unele produse, cum ar fi portocalele, au mai multe produse substituibile: mandarine, grapefruit etc. O creştere a preţului la portocale îi va determina pe consumatori să cumpere o cantitate mai mare din posibilii substituenţi ai portocalelor şi o cantitate mai mică de portocale.

În cazul produselor pentru care nu există substituenţi apropiaţi, o creştere a preţului va determina o scădere mai mică a cantităţii cerute din acel produs.

Cu alte cuvinte, un produs pentru care există un număr mare de substituenţi tinde să aibă o cerere elastică, în timp ce un produs pentru care nu există substituenţi tinde să aibă o cerere inelastică.

Trebuie menţionat însă că orice produs dintr-un grup de produse asemănătoare va tinde să aibă o cerere mai elastică, chiar dacă grupul în ansamblul său are o cerere inelastică. De exemplu, sarea şi zahărul sunt incluse în categoria „bunuri alimentare”, însă cererea pentru zahăr este mai elastică decât cererea pentru sare deoarece zahărul are mai mulţi substituenţi decât sarea (zaharină, miere etc.)

Un alt factor de care depinde elasticitatea cererii este accesul la bunuri complementare. Dacă un bun este un complement minor al unui bun important, cererea pentru el tinde să fie inelastică. De exemplu, cererea pentru uleiul de motor tinde să fie inelastică, deoarece acesta este un complement al unui bun mult mai important – autoturismul.

Page 5: alin alin.doc

De asemenea, elasticitatea cererii depinde de ponderea cheltuielii pentru un bun în bugetul unei persoane. De exemplu, cum cheltuiala pentru cumpărarea scobitorilor are o pondere neînsemnată în bugetul unui individ, cererea pentru scobitori este inelastică.

Elasticitatea cererii depinde şi de orizontul de timp. Adesea, cererea pentru un bun sau pentru un serviciu este mai puţin elastică pe termen scurt decât pe termen lung. De exemplu, cantitatea cerută pentru combustibil de încălzit nu scade pe termen scurt, chiar dacă preţul acestuia creşte. Pe termen lung, consumatorii găsesc însă metode prin care să diminueze cheltuielile cu încălzirea.

5.Elasticitatea cererii in raport cu veniturile.Elasticitatea cererii incrucisate.

6.Elasticitatea ofertei in raport cu pretul bunurilor.Factorii ce influentiaza elasticitatea ofertei

Factori de influenţă ai elasticităţii ofertei

Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ depinde de flexibilitatea vânzătorilor de a produce mai mult sau mai puţin. De exemplu, toate bunurile prelucrate – cum ar fi cărţile, televizoarele, autoturismele – tind să aibă o ofertă elastică, deoarece firmele pot să-şi extindă capacitatea de producţie pe termen lung, ca răspuns la creşterea preţului.

Pe majoritatea pieţelor, principalul factor de care depinde elasticitatea ofertei este orizontul de timp. În general, oferta este mai elastică pe termen lung decât pe termen scurt. Pe termen scurt, firmele nu pot să modifice cu uşurinţă volumul capacităţilor de producţie pentru a produce mai mult sau mai puţin dintr-un bun. Astfel, pe termen scurt, oferta tinde să fie inelastică (cantitatea oferită nu este foarte sensibilă la modificarea preţului). Pe termen lung însă, firmele pot să construiască noi fabrici sau pot să le închidă pe cele vechi. De asemenea, pe piaţă pot să intre noi firme, iar o parte din firmele deja existente se pot închide. Astfel, pe termen lung, oferta tinde să devină elastică (cantitatea oferită este foarte sensibilă la modificarea preţului).

Elasticitatea ofertei Es exprima reactia ofertei la modificarea factorilor ei de influenta.Aceasta reactie poate fi determinate cu ajutorul coeficientului de elasticitate,exprimat prin formula:

Elasticitatea ofertei in functie de pret reflecta gradul de sensibilitate a marimii ofertei unui bun economic,determinate de modificarea pretului acestuia,cu conditia respectarii principiului ceteris paribus.La calcularea elasticitatii ofertei pot fi utilizate aceliasi modalitati de calcul ca si in cazul elasticitatii cererii.

Page 6: alin alin.doc

Calculul elasticitatii cererii intr-un punct :

Calculul elasticitatii in arc:

Ca si in cazul cererii ,oferta in functie de pret poate fi:

Elastic Relativ inelastica sau rigida Oferta cu elasticitate unitara Perfect elastica Perfect inelastica

Tipuri de elasticitate a ofertei

Coeficientul de elasticitate

Corelatia pret-cantitate oferita.

Oferta elastica 1<Es<∞ La majorarea (diminuarea) pretului,cantitatea oferita creste(scade) intr-o masura mai mare decit se modifica pretul.

Oferta inelastica (rigida) 0<Es<1 La majorarea (diminuarea)pretului,cantitatea oferita creste(scade)intr-o masura mai mica decit se modifica pretul.

Oferta cu elasticitate unitara

Es=1 La majorarea(diminuarea)pretului cantitatea creste(scade) in aceeasi masura.

Oferta perfect elastic Es=∞ La majorarea(diminuarea)nesemnificativa a pretului cantitatea oferita creste(scade)infinit de mult.

Oferta perfect inelastica Es=0 Cantitatea oferita nu se modifica la modificarea pretului.

7.Curbele de indiferenta ,proprietatile lor.Forme particulare ale curbelor de indiferenta.Utilitatea marginala.Rata marginala de substitutie a bunurilor.

Page 7: alin alin.doc

Curbele de indiferenta reprezinta ilustrarea grafica a preferintelor consumatorilor.Curba de indiferenta reflecta preferintele consumatorului si arata combinatiile alternative de bunuri,care permit consumatorului sa obtina acelasi nivel de utilitate.

Curbele de indiferenta poseda o serie de proprietati.

1. Curba de indiferenta mai indepartata de originea sistemului de axe de coordonate exprima un nivel de utilitate mai mare si este preferabila pentru consummator.

2. Curbele de indiferenta a unui consummator niciodata nu se intersecteaza.3. Curble de indiferenta au panta descrescatoare si sunt convexe fata de originea

sistemului de axe de coordonate.

Utilitatea marginala reprezinta satisfactia suplimentara resimtita de individ prin consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun sau serviciu,sau schimbarile in utilitatea total ace rezulta din consumul unei unitati suplimentare a bunului respectiv.

Rata marginala de substitutie indica cantitatea dintr-un bun,la care consumatorul este dispus sa renunte in schimbul unei cantitati suplimentare din alt bun,asigurindu-si acelasi nivel de utilitate totala.

Curbele de indiferenta pentru bunurile perfect substituibile(drepte paralele cu panta negative,ce indica ca pe masura ce creste consumul din bunul X ,scade proportional consumul din bunul Y,astfel incit utilitatea totala ramine neschimbata):

Curbele de indiferenta pentru bunurile perfect complimentare(sunt reprezentate sub unghi drept):

Curbele de indiferenta in cazul bunurilor nocive(au pante positive):

Page 8: alin alin.doc

Curbele de indiferenta pentru bunurile neutre (sunt pararlele cu axa bunulului neutru):

8.Restrictia bugetara.Influenta modificarii venitului si pretului asupra liniei bugetare.Alegerea optimala a consumatorului.Punctul de saturatie.

Constringerea bugetara releva ansamblul combinatiilor de bunuri pe care consumatorul este in stare sa le achizitioneze,in limita venitului disponibil(I) si in raport cu preturile(Px si Py)existente pe piata.

Cind consumatorul foloseste integral venitul disponibil pentru procurarea bunurilor,este aplicata linia bugetului consumatorului.

Ecuatia liniei bugetului:I=Py

Qy=

Qx=

Raportul arata cantitatea maxima din bunul Y

Raportul arata cantitatea maxima din bunul X

Echilibrul consumatorului reprezinta acea stare ,care-I confera acestuia utilitatea totala maxima de la utilizarea integral a venitului.El atinge situatia de echilibrul atunci cind gaseste combinatia optima care va satisface simultan preferintele si posibilitatile.

Alegerea optimala a consumatorului :

Punctul de saturaţie este atins atunci când utilitatea marginală devine zero, respectiv atunci când sporirea cantităţii consumate nu mai aduce satisfacţie. In acest punct, utilitatea marginala este nula,adica o unitate suplimentara de consum nu mai sporeste satisfactia. Daca individul

Page 9: alin alin.doc

si-ar mari consumul dincolo de acest punct, utilitatea marginala ar deveni negativa, ceea ce ar face ca si utilitatea totala sa inceapa a se micsora. Deci, un consum exagerat dintr-un anumit bun poate antrena nu o crestere a satisfactiei, ci, dimpotriva, o insatisfactie, o suferinta chiar. De exemplu, daca primele pahare de bautura racoritoare ar fi agreabile pentru un individ intr-o zi calduroasa de vara, nu acelasi lucru s-ar intampla pentru al douazecilea pahar.

9.Curbele venit-consum,Curba lui Engel,curbele pret-consum si deducerea curbii cererii.

Curba care reuneste punctele de echilibru Eo,E1,E2 si demonstreaza schimbarile alegerii de consum ale unui individ ,in raport cu modificarea venitului,reprezinta curba venit-consum.

Curba lui Engel este derivata din curba venit-consum si reflecta modificarile comportamentului consumatorului fata de unul din bunurile X sau Y la schimbarea marimii venitului(I).

Pentru bunurile normale (imbracaminte,incaltaminte,produse alimentare)al caror consum creste ca raspuns la majorarea venitului,panta curbei venit-consum,precum si panta curbei lui Engel este pozitiva.

Pentru bunurile de prima necessitate sau prioritare(pinea,laptele,sarea)al caror consum creste in proportie mai mica fata de venit,curba venit consum este abrupta si apropiata de axa OY.

Pentru bunurile de lux al caror consum creste in proportie mai mare comparativ cu venitul,curba venit-consum este apropiata de axa OX si tinde sa devina paralela cu ea.

Pentru bunurile inferioare (haine demodate,margarina)al caror consum scade cind venitul creste ,curba venit-consum are panta negative.

Pentru bunurile neutre(sare,periute de dinti) al caror consum nu depinde de modificarea venitului,curba venit-consum este reprezentata de ol linie verticala.

Unind Eo initial si noile puncte de echilibru ale consumatorului E1 si E2 ,obtinem curba pret-consum,care denota evolutia cantitatii cerute din bunurile X si Y ,daca se modifica pretul bunului X .

Din curba pret-consum ,poate fi dedusa curba cererii individuale,care ilustreaza relatia dintre pretul bunului si cantitatea ceruta din acest bun.

Page 10: alin alin.doc

10.Efectul venitului si substitutiei.Modificarea efectului venitului si substitutiei in dependent de tipul bunului.

O alta modalitate de a explica legea cererii este aplicarea conceptului de effect al substitutiei si effect al venitului asupra variatiei totale a cererii la o crestere sau micsorare a pretului bunului dat.

Efectul de substitutie releva modificarea cererii consumatorilor fata de un anumit bun atunci cind pretul lui se modifica cu scopul mentinerii aceluiasi nivel de utilitate totala.

Efectul de venit releva schimbarea cererii consumatorului pentru un anumit bun,ca urmare a modificarii puterii de cumparare si a venitului real,determinate de schimbarea pretului.

Efectul de substitutie actioneaza pentru toate bunurile la fel:P↑ Q↓ si P↓ Q↑

Insa efectlu venitului duce la o crestere a cantitatii consummate atunci cind venitul creste doar pentru bunurile economice normale.La cele inferioare situatia este inversa.

11.Functiile de productie .Produsul total,mediu,marginal.Fazele procesului de productie in perioada scurta .Legea productivitatii marginale descrescinde.

Functia de productie releva cantitatea maxima de bunuri care poate fi produsa cu un volum dat de factori,intr-o perioda de timp,in conditiile tehnologiei disponibile si a dotarilor existente.Ea tine cont de cantitatea si calitatea factorilor de productie ,precum si de intensitatea utilizarii acestora.

De cele mai dese ori functia de productie se prezinta ca o relatie intre doi factori de productie:Q=f(L,K)

a) Functiile de productie Cobb-Douglas.Functia de acest tip se bazeaza pe substituibilitate partiala a factorilor in procesul de productie:Q= .

Aceste functii de productie se caracterizeaza prin faptul ca dau posibilitatea substitutiei factorilor,permit obtinerea aceleiasi valori de productie.

b) Functiile de productie cu factorii perfect complimentari,numita si functii tip Warlas-Leontief.Aceasta functie ilustreaza complimentaritatea dintre factorii de productie

Page 11: alin alin.doc

utilizati,intr-o anumita proportie,foarte bine definite,care trebuie sa existe intre

ei:Q=f(L,K)=min( , ).

c) Functia de productie cu factori perfect substituibili.Aceasta functie de productie apare in cazul in care factorii de productie sunt strict substituibili,avind forma:Q=f(L,K)=aL+bK.Astfel ,un volum dat al productiei se poate obtine utilizind fie numai primul factor ,fie numai al doilea,fie o infinitate de combinatie a acestora.

Produsul total(global) al unui factor de productie (TP sau Q) reprezinta cantitatea totala de productie obtinuta ca rezultat al utilizarii acelui factor,in conditiile in care valorile tuturor celorlalti factori de productie sunt mentinute constante.

Produsul mediu al unui factor de productie(AP) este valoarea raportului dintre marimea productiei si cantitatea utilizata din factorul respective.De ex:

Produsul marginal ne arata ce productie suplimentara se obtine atunci cind masa (sau valoarea)factorului se mareste cu o unitate.El se determina prin raportarea modificarii produsului total la modificarea cantitatii factorului utilizat:

=

Fazele procesului de productie in perioada scurta .

Perioada scurta este intrvalul de timp in care cel putin un factor de productie nu se modifica,ramine constant.Factorii care nu pot fi modificati in aceasta perioada cum ar fi de ex. Cladirile,echipamentul,instalatiile tehnologice,au un caracter fix ,oferta lor in perioada scurta este perfect inelastica,deoarece volumul acestora nu poate fi modificat rapid intr-o perioada scurta de timp.Astfel ,sporirea productiei pe un interval de timp scurt poate fi obtinuta prin marirea timpului de lucru,a cantitatii de materie prima material,combustibil,energie electrica ,precum si a unor categorii de personal-totalitatea acestor resurse alcatuesc factorul variabil de productie.Prin urmare,intr-o perioada scurta ,firma poate fabrica diferite niveluri de productie prin utilizarea in anumite combinatii a unui factor variabil cu unul fix.

Legea productivitatii marginale descrescinde stipuleaza ca.daca o productie este obtinuta prin utilizarea a doi sau mai multi factori de productie si daca se adauga succesiv unitati suplimentare din factorul variabil(ceilalti factori ramanind neschimbati),produsul marginal al factorului variabil creste pina la un anumit punct ,apoi descreste.Pornind de la acest punct,produsul total continua sa creasca ,dar in cote descrescatoare.

Page 12: alin alin.doc

Cu alte cuvinte ,cind cantitatea de factor variabil(munca) este mai mic in comparatie cu factorul fix(utilaje),cresterea cantitatii de munca utilizate conduce initial la cresterea produsului ei marginal. Utilitatea este satisfactia obtinuta de individ in urma consumului unui bun oarecare. Utilitatea marginala reprezinta satisfactia suplimentara care se obtine la consumarea unei unitati suplimentare dintr-un bun. Astfel sumind succesiv toate utilitatile marginale vom obtine utilitatea totala.

Principiul utilitatii marginale descrescinde,sau legea I-a a lui Gosen consta in urmatoarele: cu cit consumul dintr-un bun oarecare este mai mare, cu atit utilitatea unitatilor suplimentare de bun consumate este mai mica.Cu alte cuvinte,pe masura ce cantitatea consumata dintr-un bun sporeste, utilitatea marginala tinde sa descreasca.

12.Izocuantele .Rata marginala de substituire a factorilor.Substituibilitatea factorilor de productie.

Izocunata este curba care ilustreaza ansamblul combinatiilor a doi factori de productie(L si K)care permit obtinerea aceluiasi volum al productiei(Q).

Particularitatile izocuantelor:

1) Fiecarei izocuante ii corespunde un nivel dat al productiei.2) Cu cit izocuanta este situate mai departe de originea sistemului de axe ,cu atit ea

reflecta un volum al productiei mai mare.3) Izocuantele au panta negativa.4) Izocuantele sunt fata de originea graficului convexe.5) Izocuantele nu se pot intersecta.6) Izocuantele se supun unei analize economice concrete.

Tipuri ale izocuantelor.

a) Izocuantele liniare sunt specific productiei monofactoriale,cu factori perfect substituibili,cind un volum dat al productiei se poate obtine folosind numai un singur factor de productie.

b) Izocuantele tip Leontief sunt specific proceselor de productie cu factori strict complimentari,in cazul carora substituibilitatea nu este posibila.

c) Izocuantele in unghi sau cotite ,sunt specifiece productiilor care pot fi obtinute prin mai multe procedee tehnologice.Ele se bazeaza pe ipoteza substituibilitatii limitate a factorilor de productie.

Rata marginala de substituire a factorilor.

Rata marginala de substitutie tenologica(MRTS) a doi factori de productie exprima cantitatea dintr-un factor la care un producator trebuie sa renunte in favoarea unei unitati din celalalt

factor,astfel incit productia sa ramina neschimbata: .

Page 13: alin alin.doc

Substituibilitatea factorilor de productie.

1. In situatia in care substitutia factorilor este perfecta ,izocuanta are forma unei linii drepte.

2. In cazul cind cei doi factori L si K sunt perfect complementari,izocuanta are forma literei L.

3. Iar atunci cind factorii de productie se vor substitui in proportii inegale ,fara a afecta volumul productiei,izocuanta are forma convexa.

13.Efectele de extindere la scara a productiei.

Randamentele la scara indica variatia productiei ca urmare a variatiei echiproportionale a tuturor factorilor de productie utilizati.Prin randamentele de scara se intelege modul in care evolueaza productia pe termen lung in raport cu consumul de factori de productie.

Se vorbeste despre randamentele constante atunci cind o crestere a factorilor de productie are ca urmare cresterea in aceeasi masura a cantitatii de bunuri produse.

Atunci cind cantitatile produse cresc intr-o masura mai mare fata de factorii de productie,randamentele la scara sunt crescatore.

Randamentele la scara devin descrescatoare,daca volumul productiei creste mai incet decit cantitatea de factori de productie utilizati.

14.Categoria costurilor de productie in analiza microeconomica.

Costul de productie- totalitatea cheltuielilor in expresie monetara, pe care producatorul le efectueaza p/u fabricarea si vinzarea bunurilor economice. Este expresia baneasca a factor. de productie necesari p/u producerea si comercializarea acestor bunuri si servicii. Costul de productie este egal cu cu cheltuielile de productie

Din punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic.

Costul contabil- cheltuielile pe care le face intreprinderea p/u achizitioanarea factor. de productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite, precum si amortizarea, care face parte din costurile implicite.

Costul economic- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii (costurile implicite), dar care nu sint reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date, consumul de munca al proprietarului, dobinzile ce se cuvin p/u folosirea capitalului propriu.

Page 14: alin alin.doc

15.Costurile de productie in perioada scurta de timp.Costurile totale,medii,marginale.Curbele costurilor.

Modul de abordare a costurilor de productie pe termen scurt reflecta particularitatile desfasurarii activitatii firmei in perioada scurta.Corespunzator costurilor de productie pe termen scurt pot fi clasificate in costuri variabile(VC),costuri fixe(FC) si costuri totale(TC).

1. Costurile variabile sunt numite costurile care depend de cantitatea de produse fabricate.Acestea include costurile aferente salarizarii personalului implicat in activitatea de productie ,consumului de materie prima si material,de combustibil si energie in scopuri productive etc.

2. Costurile fixe sunt numite costuri care nu depind de cantitatea de produse fabricate.Acestea includ costurile aferente uzurii cladirilor si utilajelor,salarizarii personalului implicat in activitatea administrative,iluminarii si incalzirii incaperilor etc.

3. Costurile totale pe termen scurt cuprind ansamblul tuturor costurilor (variabile si fixe)suportate de firma pentru a fabrica o anumita cantitate de produse.

TC=VC+FC

Costurile totale,medii,marginale.

Costul total (TC) sint cheltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de bunuri. Acest cost cuprinde costul fix si variabil. Fluctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: TC= TFC+TVC. Pe termen scurt, TC se schimba in functie de de modificarea costului variabil TC= TFC+ f(Q).

Costul mediu (AC) sint cheltuielile suportate pentru producerea unui singur bun. AC=TC/Q. El poate fi fix sau variabil. Costul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori, dar in primul rind in functie de dimensiunile intreprinderii. In evolutia sa costul fix mediu se reduce pe masura ce volumul productiei fizice creste. Costul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat, pina la un anumit nivel, apoi incepe sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale.

Costul marginal (MC) sint cheluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. El se determina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei.

Page 15: alin alin.doc

MC= ∆ TC/∆ Q. Costul marginal depinde doar de costul variabil, intrucit costul fix ramine acelasi. Pe termen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de reducere, dupa care creste intruna.

16.Costurile de productie in perioada lunga de timp.

Pe termen lung vom delimita urmatoarele categorii de costuri:

Costuri totale pe termen lung(LRTC) Costurii medii pe termen lung(LRAC) Costuri marginale pe termen lung(LRMC)

1. Daca o firma isi intrerupe activitatea pe termen lung ,costurile totale,sunt egale cu 0.Mai mult ca atit ,cresterea costurilor totale pe termen lung nu are careva limite datorita posibilitatilor nelimitate,cel putin theoretic,de majorare a cantitatii de produse fabricate.Reamintim ca in perioada lunga firma poate majora cantitatile utilizate ale tuturor factorilor de productie.

2. Variatia costurilor medii pe termen lung este in dependenta directa de randamentul de scara inregistrat in cadrul firmei.Astfel ,in cazul unui randament de scara crescator,costurile medii pe termen lung se reduc.Daca randamentul de scara este constant,costurile medii pe termen lung ramin neschimbate.In cazul randamentului las scara descrescator,costurile medii pe termen lung cresc.

3. Similar costurilor marginale pe termen scurt,costurile marginale pe termen lung in cazul in care acestea din urma inregistreaza valoare minima(LRMC=LRACmin).Daca costurile medii pe termen lung se reduc ,costurile marginale sunt sub nivelul acestora(LRMC<LRAC),iar daca costurile medii pe termen lung cresc,costurile marginale depasesc costurile medii(LRMC>LRAC).

17.Izocostul .Alegerea optimala a producatorului.

Izocostul-determina toate combinatiile posibile ale factorului-capital si factorului-munca carora le corespund aceleasi costuri de productie totale. (ecuația izocostului):TC=K*Pk+L*Pl

Echilibru producătorului permite de a determina combinația optimă de factori de producție, ce pot fi utilizațide producător.Volumul de producție va fi obținut cu un cost optim, dacă factorii de producție vor avea aceeașimărime a produsului marginal la o unitate bănească de

cheltuieli.Ecuația ce caracterizează echilibru producătorului:

Grafic echilibru producătorului se stabilește în condițiile în care linia izocostului este tangentă la izocuantă.

18.Maximizarea profitului si pragul de rentabilitate.

Obiectivul de bază al firmeei este maximizarea profitului.Condițiile de bază sunt: pt a majora profitul, firma va spori volumul producție pînă cînd creșterea venituluisuplimentar(MR), va

Page 16: alin alin.doc

depăși creșterea costurilor de producție pe unitate de produs(MC) reultă MR>MC; firmava obține profit maximal la orice structură a pieții, în condițiile egalității costurilor marginale(MC) și veniturile marginale(MR) rezulta MC=MR.Cînd TC= TR; P=ATC. Pt a-și minimiza pierderile firma: va cosntinua activitatea, dacă costul fix depășește pierderile de producție:FC>(TR -TC), iar P>AVC;firma va sista activitatea dacă pierderile de producțiedepășesc costurile fixe(TR -TC)> FC, adica P<AVC.Dacă TC<TR ;P>ATC atunci firma este rentabilă. Pragul de rentabiliatea-situația în care venitul total este egal cu costul total TR=TC, firma înregistrează profit zero.Relația de calcul a pragului de rentabilitate pornește de la ecuațiaP*Q=TC; P=TC/Q=ATC, profit =0.Eficienţa economică privită în ansamblu reprezintă raportul dintre efectul obţinut şi cheltuielile exercitate atât lanivel micro, mezo cât şi la nivel macro, sau efortul depus. Principala formă de manifestare a eficienţei economice este rentabilitatea. O întreprindere se consideră rentabilă dacă veniturile (cifra de afacere) întrece cheltuielile (costul total).

Rentabilitatea se manifestă:

Rentabilitatea economică– care reflectă randamentul utilizării tuturor factorilor de producţie, rezultatele pozitive ale activităţii economice a întreprinderii.

Rentabilitatea comercială – care reflectă randamentul pozitiv al realizării mărfurilor şi serviciilor.

Rentabilitatea financiară – care reflectă randamentul investiţiilor de capital; randamentul pozitiv obţinut de lautilizarea raţională a tuturor surselor financiare.

Principalii indicatori ai rentabilităţii sunt:

Masa profitului – care reflectă rentabilitatea absolută. Rata profitului– care reflectă rentabilitatea relative. Masa profitului – reprezintă diferenţa dintre cifra de afaceri şi costurile totale de

producţie. MP = CA – CTP. Rata profitului– reflectă raportul dintre masa profitului şi costul de producţie înmulţit cu

100%.

Asupra rentabilităţii întreprinderii influenţează următorii factori:Creşterea volumului de producţie (cu cât creşte volumul cu atât masa monetară creşte);Reducerea costurilor de producţie (dacă cresc costurile de producţie, atunci scade masa profitului şi respectivrentabilitatea şi invers);Creşterea preţurilor la mărfuri şi servicii în condiţiile când costurile de producţie rămân neschimbate;Mărirea vitezei de rotaţie a capitalului.Punctul de trecere de la situaţia de rentabilitate la cea de nerentabilitate constituie pragul rentabilităţii.

Pragul de rentabilitate – reflectă situaţia când cifra de afaceri este egală cu costurile totale de producţie. În acest caz întreprinderea nu are pierderi, însă nu are nici câştiguri, iar profitul = 0.Pragul de rentabilitate are caracter temporar şi firmele aplică măsuri de sporire a rentabilităţii, iar dacănu reuşesc atunci începe procesul de falimentare a întreprinderii.

19.Caracteristica pietii cu concurenta perfecta.Maximizarea profitului firmei concurente in perioada scurta de timp.

Page 17: alin alin.doc

Concurenta-o rivalitate, o lupta, o confruntare permanenta dinre agentii economici pentru atragerea de partea lor a clientilor si obtinerea, pe aceasta cale, a unui profit cit mai mare posibil. Concurenta reprezinta un tip, un model deosebit de comportament al agentilor economici. Fiind o lupta, o competitie, o intrecere intre participantii la procesul de productie, ea ii imparte pe acestea in nvingatori si invinsi, impunindu-i pe toti sa lupte pentru a obtine acces la cele mai avantjoase conditii de producere si desfacere a marfurilor. In acest sens concurenta este motorul dezvoltarii economice, motorul progresului.

Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta perfecta

Exista pe o piata care reuneste urmatoarele 5 trasaturi:

1. Atomicitatea pietei-existenta unui nr mare de vinzatori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in mod individual, nu dispune de puterea de a exercita o oarecare influenta asupra pretului.

2. Omogenitatea bunurilor-intreprinderea livreaza produse pe care cumparatorii le considera relativ identice si substituibile. In acest caz, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vinzator.

3. Libera intrare pe piata-piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii, fie acestea producatori sau cumparatori.

4. Mobilitatea factorilor de productie-posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unui produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceasta trecere.

5. Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere, oferta si preturi. Numai in asemenea caz cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.

Piata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. Ea asigura in permanenta o reducere a preturilor si o sporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lume aparate de catre stat. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta, cea perfecta fiind doar un model teoretic, mai mult intilnit in carti.

Maximizarea profitului firmei concurente in perioada scurta de timp.

Page 18: alin alin.doc

Pentru maximizarea profitului ,firma ar trebui sa mareasca productia atit timp cit P este mai mare decit MC sis a se opreasca la acel volum de productie pentru care MC se egaleaza cu P.Firma nu va accepta volumul de productie pentru care MC devine mai mare decit P.Astfel,firma ce activeaza pe o piata cu concurenta perfecta va obtine profit maxim din vinzarea acelui volum de productie la care pretul corespunde costului marginal.

20.Oferta pe termen scurt a firmei concurente.Elasticitatea ofertei in raport cu pretul in perioada scurta de timp.

Curba ofertei pe termen scurt ,pentru o firma perfect concurentiala,coincide cu partea crescatoare a curbei costului marginal situate deasupra minimului costurilor variabile.Echilibrul pe termen scurt al unei firme ce activeaza pe o piata cu concurenta perfecta corespunde conditiei:MC=P.La echilibru in perioada scurta firmele perfect concurentiale pot obtine profit,pot active la limita de acoperire a costurilor de productie sau pot suporta pierderi.Inregistrind pierderi ,firma perfect concurentiala va decide sa-si continue activitatea de productie,daca pretul de echilibru va depasi nivelul costurilor medii variabile,in caz contrar firma isi va suspenda activitatea temporar sau va parasi ramura.

21.Echilibrul firmei concurente in perioada lunga de timp.Oferta pe termen lung a firmei concurente.

Echilibrul.In perioada lunga,prin crearea ,extinderea sau inchiderea unor firme,se ajunge la o oferta totala a pietii,din a carei interactiune cu cererea totala rezulta un pret de vinzare ce tinde sa egaleze minimul costului mediu al firmelor.Modificarile ce intervin pe piata in perioada lunga vor determina conditiile de echilibru ale firmelor concurentiale,altele decit in perioada scurta.Daca in perioada scurta o firma perfect concurentiala este in echilibru cind costul marginal se egaleaza cu pretul,in perioada lunga,costul marginal pe termen lung,costul total mediu pe termen scurt si costul mediu pe termen lung au aceleasi valori:

P=MR=LRMC=SRACmin=LRACmin

Oferta pe termen lung.In perioada lunga,curba ofertei firmei perfect concurentiale coincide cu portiunea curbei MC situata deasupra curbei LRAC.In perioada lunga,firmele perfect concurentiale lucreaza la pragul de rentabilitate;daca realizeaza pierderi ,ele se retrag de pe piata.Curba ofertei unei ramuri in perioada lunga poate fi orizontala,cu panta crescatoare sau descrescatoare,in functie de directia de modificare a pretului factorilor de productie.

22.Impozitarea si acordarea subsidiilor firmelor concurente.

Impozitarea.

Page 19: alin alin.doc

Acordarea subventiilor.

23.Definirea si particularitatile monopolului perfect.Consecintele sociale ale monopolului.

Monopolul reprezinta tipul de piata pe careexista un singur oferant care in lipsa concurentei ,detine o putere monopolista echivalenta cu existent unei pozitii dominante si care produce un produs total diferit ,nesubstituibil,pe care il ofera unui numar infinit de cumparatori

Particularitati:

1. Unicitatea ofertei si inexistenta concurentei2. Absenta bunurilor substituibile3. Bariere la intrare (orice element care impiedica accesul unor firme noi de a intra pe o

anumita piata)4. Stabilire pretului pe piata si a cantitatii de produse sau servicii vindute5. Posesia informatiei depline(despre preturi,caracteristicele bunului).

Page 20: alin alin.doc