ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

108
  ALIMENTATI A SUGARULUI Prof Dr Matei Dumitru

description

Medicina de familie

Transcript of ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 1/108

 

 ALIMENTATIASUGARULUI

Prof Dr Matei Dumitru

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 2/108

I. INTRODUCERE

 Alimentul ideal in primele 4-6 luni estelaptele uman – cu o compozitie chimicaperfect adaptata nevoilor de cresterearmonioasa.

 Alimentatia la san este recomandata la totisugarii la termen si la cei nascuti inainte

de termen.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 3/108

  Alimentatia cu lapte de vaca pulverizat a

fost initial folosita ca o alternativa dealimentatie destinata exclusiv cazurilor incare mamele aveau contraindicatia de aalapta

ulterior s-a extins acest obicei din maimulte motive:

Revolutie industriala;

Emanciparea femeii; Protejarea sanilor (“podoabe sexuale”) 

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 4/108

 

Tendinta actuala este de revenire aalimentatiei naturale pe fagasul normal,aceasta confirmand multiple avantaje

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 5/108

 ALIMENTATIA NATURALA

Laptele uman are superioritatenutritionala, imunologica si psihologicafata de laptele de vaca,

este proaspat si practic lipsit de bacterii,este gratuit si usor disponibil.

Singurele ajustari necesare in timpulalimentatiei la san vor fi facute in privintasuplimentarii cu vit. D, fier si fluor

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 6/108

II. Compozitia laptelui uman

Ca la orice alta specie, compozitia laptelui umaneste adaptata nevoilor fiziologice ale specieirespective;

Compozitia laptelui uman variaza:  in functie de stadiul lactatiei; in cursul aceleiasi zile; in cursul aceluiasi supt; La nastere prematura; In functie de necesarul de lapte al sugarului; Dupa factori etnici si socio-economici

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 7/108

  In primele zile de la nastere laptele este

mai vascos, bogat in proteine si minerale – numit colostru.

Laptele de tranzitie – se secreta intre 6-10

zile Are compozitie intermediara intre colostru

si laptele definitiv

In nasterea prematura laptele este maibogat cu 15-25% in proteine si 40-50% inlipide.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 8/108

Compozitia laptelui uman(gr./l) versus lapte de vaca

Glucide totale:

- lactoza:

- oligozaharide

Proteine totale:

- cazeina:

- proteinele lactoserului- lactoglobulina

- lactalbumina

- lactotransferina

- imunoglobuline

Lipide

Saruri minerale:Aport energetic (Kcal)

70

60

10

10

4

60

3,5

1-2

1-2

40

2-3,5680 

48

47

0,1

35

28

63,7

1,5

urme

urme

35

8650 

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 9/108

Proteinele laptelui uman:

Reprezinta 10 gr/l fata de 30-35g/l in laptele de vaca   – insa cu valoare biologica mult mai buna  Azotul total 1,93g/l – reprezentand mai putin de

 jumatate fata de cel din laptele de vaca (5,3g/l)

Cazeina: De 10 ori mai redusa decat in laptele de vaca insa cu o

biodisponibilitate mult mai mare Este o fosfoproteina insolubila, termorezistenta, aflata

sub forma de suspensie coloidala in lapte.

Este formata din 3 componente:- βcazeina 64% - Kapacazeina 20-27%- αcazeina 9% 

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 10/108

Proteinele lactoserului:

Principalele proteine prezente in lactosersunt:

 alfalactalbumina(3,5g/l)

lactoferina (1-2g/l) lizozimul (0,5g/l)

imunoglobulinele(1-2g/l)

Β-lactoglobulina, cu efect alergizantprezenta in laptele de vaca, lipseste inlaptele uman.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 11/108

  Lactoferina – glicoproteina ce poate fixa 2

atomi de fier pe fiecare molecula – cu rolde a fixa fierul la nivelul colonului

impiedica multiplicarea germenilor

(E.Coli). Este bine reprezentata in lapteleuman si scazuta in laptele de vaca.

Imunoglobulinele – in special IgA

secretorie (1g/l) – se interpune ca obariera la nivelul mucoasei intestinale incalea patrunderii bacteriilor si virusurilor.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 12/108

  Aminoacizii liberi – reprezinta cea mai

mare parte a azotului neproteic din lapte,cu o concentratie de 5 ori mai mare inlaptele uman fata de laptele de vaca.

- dintre aminoacizii cu rol esential incresterea sugarului, prezenti in lapteleuman sunt:

cisteina, metionina, triptofanul, taurina( rol in dezvoltarea creierului ).

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 13/108

Glucidele laptelui uman:

Continutul in glucide este net superior in lapteleuman (70gr/l) fata de laptele de vaca (48g/l).

 Acestea sunt constituite din:

- lactoza 60-62g/l- oligozaharide 8-10g/l

Oligozaharidele – prezente in concentratie de 8-

10g/l, fata de laptele de vaca 0,1g/l. au rol nutritiv, participand alturi de lactoza la

proliferarea florei bifidigene (lactobifidus 1)

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 14/108

  Lactoza – zaharul specific laptelui, este

hidrolizata de lactoza prezenta la nivelulmarginii in perie a enterocitului in glucozasi galactoza.

O parte din lactoza (βlactoza) – ajungenehidrolizata la nivelul intestinului gros-reprezentand substratul dezvoltarii florei

bifidigene, inhiband cresterea E.coli-lasugarul la san

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 15/108

Lipidele laptelui uman:

Prezente in medie in cantitate de 36g/l – au o rata deabsorbtie de 95% la sugar;

Lipidele din lapte prezinta variatii: de la femeie la femeie

In functie de regimul alimentar

In raport cu momentul suptului si al zilei. Concentratia de lipide din lapte este maxima intre orele

10-14;

cea mai mica dimineata.

Este in concentratie mai mica la inceputul suptului simaxima la sfarsitul suptului ( senzatia de satietate).

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 16/108

Compozitie calitativa

lipidele laptelui uman sunt diferite fata de laptele devaca

- ac. grasi mono sau polinesaturati reprezinta 50% din ac.grasi ai laptelui uman ( raport 1/1), iar in laptele de

vaca(1/3)- acizi grasi nesaturati/acizi grasi saturati = 1 in laptele

uman si 1/3 in laptele de vaca

- ac. linoleic – este de 5 ori crescut in laptele de femeiedecat in cel de vaca – reprezentand ac. grasi cu cea maibuna utilizare calorica

- rol in sinteza ac.orahidonic, prostaglandinelor

- rol in maturarea sitemului nervos

- favorizeaza absorbtia intestinala a lipidelor si a Ca+

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 17/108

   absorbtia lipidelor din laptele uman in proportiede 90% este legata de pozitionarea ac. palmitic

in molecule de glicerol-in pozitia centrala 2, si inexterna 1-3 lipoza laptelui uman ,cea gastrica ca si cea

pancreatica, lizeaza preferential legaturile 1 si 3din triglicerid, astfel ramane un monoglicerid inpozitia 2 (monopalmitat)-usor solubilizat de s.biliose fata de ac. palmitic liber desprins dinpozitiile 1 si 3

- continutul mai scazut in ac.steoric si palmitic – 

impiedica formarea “sapunurilor de calciu” – favorizand deci absorbtia calciului- laptele de femeie are un continut mai mare de

fosfolipide (lecitina, sfingomielina) si colesterol,

fata de laptele de vaca.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 18/108

Sarurile minerale si oligoelemntele:

S. minerale se gasesc in proportie mai scazuta inlaptele uman (2-3g/l) fata de laptele devaca(8g/l).

Sodiul: - laptele uman = 100-200 mg/l- laptele de vaca = 500 mg/l→incarcaturaosmotica mare

Calciul: - laptele uman = 210-340 mg/l

- laptele de vaca = 1000-1170 mg/l Fosforul: - laptele uman = 120-150 mg/l

- laptele de vaca = 920 mg/l

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 19/108

  Raport Ca/P:

- laptele uman = 2/1→biodisponibilitate crescuta

- laptele de vaca = 1/2→exces de calciu-aparitiasapunurilor de calciu→risc de tetanie neonatala

→risc de rahitism

Fierul :- desi in cantitate foarte mica 0,5 mg/l,are o biodisponibilitate foarte mare.

Cuprul: - in cantitate aproape dubla fata delaptele de vaca (0,4 mg.l) acopera in intregimenevoile in primele 4-6 luni.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 20/108

 Vitaminele laptelui uman:

Cantitatea de vitamine din laptele uman variazain functie de aportul alimentelor si starea desanatate a mamei.

 Vitamina A – 1000 u.i. (0,5mg/l) acopera nevoilesugarului

 Vitamina D – 22 u.i./l este inferior nevoilorfiziologice (400-1000 u.i./zi)

 Vitaminele hidrosolubile – in general vitaminelehidrosolubile din laptele uman sunt influentatede dieta curenta a mamei ( vit.C, grupul B).

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 21/108

 Alti constituienti ai laptelui uman:

Enzime: - contine peste 20 enzime dintre care maiimportante sunt lizozomul, lactoperoxilaza, lipoza,antitripsina.

 Alti constituienti:

- hormoni: - nu se cunoaste rolul lor in dezvoltareasugarului

- medicamente ignorate de mama:-opiacee,somnifere

-sulfamide,antibiotice

-alcool, nicotina- substante progestative- ce pot determina un icter

neonatal prelungit ( pregnon-3-alfa-20 betadiol)

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 22/108

 Avantajele alimentatiei la san:

Laptele uman – aliment perfect adaptatnevoilor de crestere si dezvoltare ale sugaruluiin primele 6 luni prin componente nutritiveadaptate cantitativ si calitativ nevoilor siposibilitatilor de digestie ale acestuia.

Laptele uman – asigura o protectieantiinfectioasa si antialergica – sugarul fiindmai rezistent la infectii

Laptele uman – practic steril, este un aliment “viu” furnizand toate vitaminele, enzimele, Igsi alti factori de aparare care-i contine

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 23/108

   Alimentatia naturala- este mult mai comoda

pentru mama ( nu necesita echipamentspecial, sterilizare, timp de preparare)

Rol psihoemotional – consolideaza legaturaafectiva dintre mama si copil.

 Alimentatia la san – confera mamei o protectieimpotriva cancerului de san si are actiunecontraceptiva ( amenoree de lactatie )

Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoilesugarului, adptandu-se nevoilor acestuia.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 24/108

  Cresterea concentratiei de grasimi – la sfarsitulsuptului-detrmina senzatia de satietate-prevenindu-se

supraalimentatia. Intarcarea precoce poate determina un traumatism

psihoafectiv la copil si poate fi responsabila de uneletulburari de comportament ulterior

 Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subitecare poate apare la sugarul alimentat artificial.

Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3ori mai ieftina decat alimentatia artificiala.

 Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ

600 Kcal/zi ceea ce determina folosirea grasimiloracumulate de mama in timpul sarcinii- mentinandastfel silueta mamei.

Otita medie si diaree.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 25/108

Contraindicatiile alimentatieinaturale:

De cauza materna – Permanente: infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida) insuficienta cardiaca, insuficienta renala boli sistemice: -neoplazice   - scleroza in placi

boli endocrine:-tireotoxicoza casexie diabet neechilibrat boli psihice:-psihoza de lactatie

nevroze

mame cu AgHB si HIV ( din prudenta) tratamente cronice:-anticanceroase anticonceptionale orale antiepileptice

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 26/108

Contraindicatiile alimentatieinaturale:

Temporare: - infectii acute tratate cu

antibiotice(tetraciclina, cloramfenicol,sulfamide, metronidazol)

- mastita, mamelon ombilicat, ragade

 sangerande ale mamelonului

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 27/108

Contraindicatiile alimentatieinaturale:

De cauza infantila:

Permanente: - intoleranta congenitala lalactoza

galactozemie

fenilcetonurie

Temporare: - icterul neonatal prininhibitori ai conjugarii in laptele matern( pregnandiol )

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 28/108

Sfaturi practice pentru initierea simentinerea secretiei lactate:

Mama trebuie sa considere acest fapt naturalsimplu si perfect realizabil

Informarea prenatala a mamei asupra

importantei tehnicii alimentatiei naturale siasupra unor menevre de ingrijire a sanilor:

masarea mameloanelor;

exprimarea periodic a mameloanelor

expunerea sanilor la aer. Precocitatea initierii alimentatiei la san din

primele ore dupa nastere

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 29/108

 

Evitarea unor traumatisme fizice si psihiceale mamei in maternitate

 Alimentatia echilibrata si ritmica:4-5mese/zi, cu un usor surplus de lichide.

Realizarea unui climat de odihna si somnal mamei la domiciliu, climat psihoafectiv-emotional in familie.

Evacuarea ritmica a laptelui prin supt dupametoda “la cerere” sunt cele mai bunestimulente ale mentinerii secretiei lactate.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 30/108

  Cand este necesar se poate ajuta reflexul de

ejectie si secretie lactata cu medicamente: -oxitocin spray-1 spray nazal=4 unit., cu 2-3minute inainte de supt

actioneaza asupra celulelor mioepiteliale→

ejectialaptelui.

- clorpromazina- stimuleaza producerea de lapte sireduce

anxietatea mamei.

10-15 mg/zi 2-3 ori/zi timp de 3-4 zile.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 31/108

Tehnica alaptarii:

Pentru o alaptare corecta trebuiesc respectate catevareguli:

Inainte de supt copilul va fi schimbat de scutece, pentru acereste gradul de “confort” al sugarului si a preveniriscul varsaturii prin mobilizare postprandiala.

Spalarea sanilor si a mainilor cu apa calduta urmata destergerea lor cu un prosop uscat- inainte de supt.

In timpul suptului mama va alege o pozitie comoda fiindpreocupata numai de acest lucru(evitarea vizitelor sidiscutiilor in timpul alaptarii).

- in primele zile pozitia mamei va fi culcata pe parteasanului din care alapteaza.

- ulterior- pozitia sezanda pe un scaun cu spatar inalt cu unsuport pentru piciorul de partea sanului din carealapteaza

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 32/108

  Tehnica alternantei sanilor cate 5 minute la

fiecare san in raport cu pranzurile (“copilulcreste mai bine de la al 2-lea san”). 

Sugarul trebuie ajutat in timpul suptului:

-sustinerea sanului cu degetele

- stoarcerea usoara a sanului. Durata suptului:- este in medie 20 minute ( in

primele 5 minute suge 2/3 din ratie)

- in primele zile durata este 5-10 minute

- dupa stabilirea lactatiei (2saptamani) nuexista nici o limita de timp pentru supt, fiecaresugar are ”personalitatera” lui. 

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 33/108

  Ritmul suptului: - un orar elastic este la 3-4ore cu o pauza de 6-7 ore in timpul noptii.

  - Acest ritm se autoregleaza de la sine lamajoritatea sugarilor- daca se aplica o tehnicacorecta.

- este contraidicat: - un regim rigid-la ora fixa- pusul la san ori de cate ori sugarul plange

Dupa supt:- sugarul va fi tinut in brate inpozitie verticala cateva minute pentru eructatie

  - mama va stoarce manual sau cu pompalaptele care a ramas in al “doilea san”  

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 34/108

  Cantitatea de lapte pe 24 de ore: nevoilecantitative de lapte cresc proportional cu

varsta: - < 2 saptamani:60-90 ml/supt- 3 saptamani-2 luni: 120-150 ml/masa- 2-3 luni: 150-17- ml/masa>3-4 luni: 180-200 ml/masa

Modalitati de apreciere “suficientei” suptului: - comportamentul sugarului dupa supt- aspectul curbei ponderale-criteriul obiectiv cel

mai valoros

- mentinerea starii de sanatate si eutrifie proba suptului – de evitat efectuarea acesteia

 “de rutina”  

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 35/108

Scaunul copilului alimentat natural:

Sugarul poate avea 3-4 scaune sau chiar maimulte ( mai rar 1 scaun/zi sau la 2-3 zile )

 Aspect: - culoare galbena, aspect pastos “ca

 jumara de ou”, cu un miros usor acrisor, saufara miros

- culoare galben-verzuie-ca urmare a unui tranzitintestinal ceva mai alert.

- culoare verzuie- datorita biliverdinei care nu s-atransformat in stercobilina

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 36/108

 Alimentatia mamei in timpulalaptarii:

 Aport alimentar echilibrat in principii nutritive,cat mai variata pentru aportul tuturor factorilornutritivi.

Pregatirea alimentelor sa fie cat mai simpla :

- carne si legume fierte;- salate, fructe Se evita excesul de dulciuri, alimente picante,

grasimi, prajeluri, excesul de sare, ciocolata,

cafeaua, fumatul. Nu se vor consuma alimente ce modifica gustul

laptelui: mustar, usturoi

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 37/108

  Nu se poate alapta in conditiile unei diete de

slabire!

Excesul de proteine nu creste secretia lactata!

Excesul de grasimi pot reduce secretia lactata!

Excesul de lichide poate scadea secretia lactataprin interventia hormonului antidiuretic-cantitatea de lichide la mama care alapteazaeste autoreglata prin senzatia proprie de sete.

Berea si ceaiul nu stimuleaza secretia lactata!

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 38/108

Dificultati si incidente in alimentatianaturala care intereseraza sugarul:

Diminuarea reflexului de supt si eficienteisuptului:

- la prematuri, encefalopat

- malformatii ale gurii si cavitatii bucale

- malformatii viscerale grave

  Se recomanda:- alimentatia prin gavajsau cu lingurita cu lapte de mama muls.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 39/108

  Obstructia nazala: - rinite, adenoidite Se recomanda: - aspiratia secretiilor nazale cu

o para de cauciuc,urmata de instilarea de serfiziologic-cateva picaturi

Regurgitatiile si varsaturile:- eructatie – eliminarea aerului din stomac datorat

aerofagiei

- regurgitatie – eliminarea aerului insotit de micicantitati de lapte

- varsatura – eliminarea de lapte “modificat” incantitate mai mare la un interval de timp dupa

supt. Se recomanda: respectarea unei tehnici de

alaptare corecte

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 40/108

  Colicile abdominale:

- Atentie!: colici + varsaturi – invaginatieintestinala

- Nu se cunosc cu certitudine cauzeleaparitiei colicilor

- Debutul este in primele 15 zile de viatasi dureaza 2-3 luni

-Clinic: agitatie paroxistica care-si freaca

picioarele, aparute dupa supt si dureaza5-20 minute dupa care dispar brusc

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 41/108

  Cauze posibile:

-supraalimentatia, suablimentatia sugarului- aerofagia, aerocolia

- factori constitutionali- caracterul mai

 “dramatic” al colicilor la unii sugari – hipertonie vagala?

- factori materni:-mama cu un gradsuperior de inteligenta

- mame optimiste, stabile, “feminine”  

- consumul de lapte de vaca

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 42/108

  Tratament:- tehnica alimentara corecta cufavorizarea eliminarii aerului inghitit;

- masarea abdomenului;

- comprese calde pe abdomen - uscate

- administrarea unor medicamenteanticolinergice si mai rar medicatiesedativa

- aerisirea camerei copilului

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 43/108

  Diareea postprandiala:

- survine la sugarul alimentat natural inprimele 3-4 luni de viata

- scaunele sunt semilichide, verzi,explozive, uneori cu mucus, insotite de

colici.Recomandari: - respectarea ritmului si

cantitatii de lapte necesar;

- supravegherea starii generale siaspectului curbei ponderale-care estenormala.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 44/108

  Costipatia: - apare mai rar la sugarul

alimentat natural;   - administrarea unui supozitor de

glicerina daca sugarul nu a avut scaun 1-

2 zile;   - atentie la constipatie prin

subalimentare-curba ponderala

nesatisfacatoare!

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 45/108

 Ablactarea si intarcarea

 Ablactarea  presupune inlocuirea treptata acate unui supt cu alimente de diversificare.

Pana la 4-6 luni copilul alimentat naturalprimeste prin laptele de mama toate substantele

nutritive necesare unei cresteri normale. Inlocuirea unei mese la san cu un alt preparat se

va face treptat cu un preparat ales pentrudiversificare. 

 Intarcarea  presupune inlocuirea completa alaptelui de mama cu un alt preparat lactat saunelactat – acesta recomandandu-se in jurulvarstei de 8-9 luni.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 46/108

Regulile intarcarii

principiul progresivitatii, selectivitatii siadaptabilitatii

- se incepe in perioadele de deplina santate acopilului

- intarcarea nu se recomanda in plina vara-inlunile caniculare

- inainte de 3-4 luni intarcarea fortuita-presupune inlocuirea sanului de preferat cu un

preparat de lapte adaptat sau cand nu exista-cuun preparat semiecremat si partial delactozat,care respecta principiu selectivitatii.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 47/108

 Alimentatia mixta:

Prin alimentatia mixta se intelege alimentatiasugarului in primele 4 luni de viata pe langalaptle de mama primeste si un preparat de laptede vaca.

 Alimentatia mixta este superioara alimentatieiartificiale si este indicata in: - hipogalactie materna-reflectata prin aspectul

nesatisfacator al curbei ponderale a sugarului;

- indicatie relativa-cand mama este foarteocupata si nu poate acoperi toate mesele cualimentatie la san;

- in cazul unor sugari distrofici- la care nevoilede proteine sunt crescute

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 48/108

Tehnica alimentatiei mixte:

Metoda complementara:-se completeaza fiecare supt lasan cu un preparat de lapte

  - are avantajul mentinerii unei ritmicitati a secretieilactate materne

  - se prefera administrarea preparatului de lapte culingurita pentru ca sugarul sa nu-si piarda reflexul desupt.

Metoda alternativa: - inlocuirea unuia sau mai multorsupturi cu un alt preparat de lapte;

  - indicata cand mama lipseste de acasa mai mult de3-4 ore;

  - se va respecta tehnica progresivitatii siadaptabilitatii ca si in delactare.

Ali t ti l i t l

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 49/108

 Alimentatia sugarului prematur ladomiciliu:

La prematuri alimentatia ridica unele problemeconcordante cu gradul prematuritatii;

Se recomanda continuarea alimentatiei la domiciliu cuacelasi preparat din maternitate-sub directa

supraveghere a medicului si asistentei de ocrotire.  Alimentul ideal recomandat este laptele de mama-initial

muls. Se va administra imediat si nu se fierbe. Ulterior seva incerca punerea la san pentru cateva minute.

Dupa 1-3 saptamani majoritatea prematurilor se

obisnuiesc cu alimentatia la san (>250gr.) Numarul de mese poate fi de 8-10/zi, iar cantitatea de

lapte poate ajunge la 180-200 ml/kg/zi.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 50/108

  Daca circumstantele impun alimentatia artificialaa prematurului se va folosi un preparat de lapte

adaptat sau semiadaptat cum ar fi: Milumil,Preaptamil, Humana ), Materna ), Robolact sauLacto.

In cazuri extreme cand nu exista posibilitateaprocurarii unuia din preparatele mentionate sepoate folosi laptele de vaca bine fiert in dilutie½ sau 2/3 cu decoct de orez 3%+5% zahar.

Se va acorda o atentie deosebita pentrusuplimentare cu fier, vit. C, calciu, Vit.D

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 51/108

 Alimentatia artificiala

Prin alimentatia artificiala se intelege alimentatiasugarului in primele 6 luni de viata cu un alt lapte decatlaptele uman

Cu toate importantele progrese facute in alimentatiaartificiala, aceasta trebuie sa ramana o exceptie si sa se

administreze numai in cazuri de contraindicatii absoluteprovenite fie de la mama, fie de la nou-nascut. In ultimii 15 ani exista tendinta moderna, fundamentata

stiintific, de revenire progresiva la alimentatia naturala. Industria alimentara a reusit prin tehnologii avansate sa

realizeze formule de lapte dupa standarde care leapropie de compozitia laptelui uman, facand posibilacresterea si dezvoltarea sugarului in conditii normale

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 52/108

 Compozitia laptelui de vaca:

 Analizata prin prisma digestibilitatii siprincipiilor nutritive, compozitia laptelui devaca nemodificat este nesatisfacatoare

sugarului in primele 4 luni de viata. Desi asupra compozitiei laptelui de vaca s-

au prezentat date comparative in raport cu

laptele uman totusi sunt necesare uneleprecizari.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 53/108

Proteinele Laptelui de vaca:

Cantitatea de proteine de 34 g/l este mult mai maredecat in laptele uman suprasolicitand functia renala sihepatica

Calitatea proteinelor este inferioara prin continutul redus

de albumine 6g/l si crescut de cazeina 28g/l ( raportalbumina/cazeina:2/8)

Cazeina laptelui de vaca: - determina precipitarea incheaguri mari, sub actiunea fermentilor gastrici – ceeace detrmina un effort de digestie de 3-4 ori mai mare si

intarzie tranzitul gastric.  Albuminele Laptelui de vaca:- alfalactalbumina este in

concentratie mult mai mica decat βlactoglobulina sianume 1,5g/l fat de 3,7g/l, aceasta din urma avand unefect dergizant – mergand pana la intoleranta laproteinele laptelui de vaca.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 54/108

   Aminoacizii laptelui de vaca: - au o valoare biologicamult mai scazuta decat cei din laptele uman.

Raportul cistina/metionina=1/3 fat de 2/1 in lapteleuman.

- indicele de utilizare proteica este de 78 in laptele de vacafat de 100% in laptele uman

Laptele de vaca nu confera proprietati antiinfectioase.

Efectele adverse ale proteinelor: Laptele de vaca: - efect sensibilizant degizant asupra

mucoasei intestinale

- biodisponibilitate redusa-suprasolicitand functia

digestiva- proprietati antiifectioase - nule

- incarcare azotata – suprasolicitare renala

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 55/108

 Lipidele laptelui de vaca:

Cantitativ – similar laptelui uman 35g/l, au din

punct de vedere calitativ deosebiri esentiale: -ac. grasi nesaturati numai 20% ( fata de 50% inlaptele uman )

- ac. linoleic acopera doar 1% din ratia calorica

fata de 5% in laptel uman- cantitate mare de ac. stearic si palmatic

esterificat in pozitia 1 si 3 determina scaderearatei lor de absorbtie – eliminandu-se in scaun

sub forma de sapunuri de calciu.- favorizeaza riscul hipocalcemiei neonatale si

a rahitismului.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 56/108

 Glucidele laptelui de vaca:  - sunt reduse cantitativ (48g/l), iar calitativ

oligozaharidele sunt absente. - Lactoza laptelui de vaca are o rata crescuta de

absorbtie – prin predominanta izomerului alfa.Rezulta proliferarea florei intestinale califorme. 

Sarurile minerale:  - sunt in cantitate de 4 ori mai mare (7-8g/l) fat

de laptele uman (2g/l) - efect osmotic crescut prin continutul mare de

Na+, K+, Clˉ  - Calciul 1170 mg/l si fosforul 920 mg/l cu raport

Ca/P=1,2-limiteaza absorbtia la calciu

Preparate de lapte de vaca folosite

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 57/108

Preparate de lapte de vaca folositein alimentatia sugarului sanatos

Conform reglementarilor oficialepreparatele de lapte de vaca destinatesugarilor sunt clasificate in doua grupe:

Preparate de inceput – destinatesugarilor 0-4 luni

Preparate de continuare – destinate

sugarilor dupa varsta de 4-6 luni( lapturi de varsta a 2-a).

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 58/108

 Preparatele de inceput In functie de formula chimica mai mult sau

mai putin apropiata de cea a laptelui umanacestea pot fi:

Preparate adaptate – cu o formula chimicaapropiata de cea a laptelui uman.

Exemple: Similac, Humana 1, PreAptomil,SMA1, SNOW P-7, Guigo1.

Preparate partial adaptate – cu o formula chimicaintermediara intre laptele uman si laptele devaca.

Exemple: Aptomil, Milumil, Humana 2,Humana Baby Fit, Robeby A si B, Guigo 2,SMA2, etc.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 59/108

  Se obtin prin: - scaderea cantitatii de prot si electroliti

 Adaos de lactoza

Inlocuirea partiala sau totala a grasimilor cu uleiurivegetale

 Adaos de vitamine ( D, C, A si B )

 Adaos de oligoelemente

Preparatele partial adaptate sunt partial degresate,contin predominant cazeina, au adaos de uleiurivegetale, vitamine si oligoelemente.

Unele fabrici ( care se respecta – ex. Humana 0 aumontat produsele de lapte pe 3 categorii de varsta :-

nou-nascut – Humana )- 5-6 saptamani – Humana 1

- > 4 luni – Humana 2

Compozitie chimica Valoare calorica 640 720 Kcal/l ( lapte uman 650 680)

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 60/108

   Valoare calorica 640-720 Kcal/l ( lapte uman 650-680) Proteine 16g/l-19g/l Glucide: - preparate adaptate contin in exclusivitate

lactoza 54-82g/l - in preparatele partial adaptate – lactoza trebuie sareprezinte cel putin 60% din totalul glucidelor (contin inplus dextrinmaltoza si glucoza)

Lipidele – reprezinta 27-41g/l

- sunt inlocuite in proportie de 20-30% cu uleiurivegetale in formulule europene si in proportie de 100%in formulele SUA

- ac. linoleic asigura 3-6% din aportul caloric total. Sarurile minerale: - Na 3,5g/l

  - raportul Calciu/Fosfor=1,2/2   - Preparatele adoptate contin 450mg Ca/l si 200mg/l-

fosfor   - Fier=12 mg/l  Vitamine: - supliment de vit D, C, B6

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 61/108

 Preparatele de continuare pentru varsta a 2-a

 Au o compozitie chimica intermediara intre laptele de

vaca si laptele adaptat Sunt destinate sugarilor dupa varsta de 6 luni pana la

12 luni

Se folosesc ca parte a unei alimentatii diversificate.

Laptele de vaca nemodificat nu se foloseste inalimentatia sugarului.

Daca din anumite ratiuni se foloseste laptele de vaca,acesta trebuie modificat prin diluare: 2/3 pana la 3luni; ¾ intre 4-5 luni.

De asemenea trebuie zaharat 5%.Cantitatea pe 24 de ore nu trebuie sa depaseasca 750-800

ml/zi

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 62/108

 Compozitia chimica

 Valoare calorica: 680 Kcal/l

Proteine: 24-33g/l

Lipide: 20-40g/l ( maxim 35% din aportulcaloric )

Glucide: 54-80g/l (50% lactoza )

Saruri minerale: 5-6g/

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 63/108

 Tehnica alimentatiei artificiale: Administrare cu biberonul sau lingurita – 

sterilizate prin fierbere Sunt necesare: - 8-10 biberoane

- 10 tetine ( cauciuc, material plastic, silicon )

- un vas emailat- 3 cani emailate pentru pastrarea linguritelorsi prepararea dilutiilor

- o palnie

- o perie pentru spalarea biberoanelor- 2-3 lingurite- tifon steril

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 64/108

  Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte pentrudisparitia mirosului de cauciuc.

 Sunt perforate cu un ac inrosit in 2-3 puncte – asigurandu-se un debit de 20 pic/min (“picaturacu picatura”). 

Laptele trebuie administrat caldut la temperatura

de 38 grade. Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca tetina

sa fie plina tot timpul.

Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie

oblica. Durata mesei 10-15 minute

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 65/108

 Dezavantajele laptelui adaptat fat de laptele uman:

Efecte de lunga durata asupra dezvoltarii

(obezitate, b. cardiovasculoare, sensibilizarealergica la PLV)

 Are o compozitie constanta – standardizata – intimpul suptului.

Folosirea proteinelor din zer – efect alergizant – datorita βlactoglobulinei

Este lipsit de factori antiinfectiosi – risc deinfectii (intestinale)

 Adaosul de fier in preparat (7-10mg%) anuleazaactivitatea lactoferinei

Al i l t i l l t l i d

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 66/108

  Alergia la proteinele laptelui de vaca:

Sunt incriminate: βlactoglobulina, cazeina,alfalactalbumina si serumglobulina bovina.

Imunologic: Permeabilitatea crescuta aintestinului pentru macromolecule heterologeinduce formarea de tip IgG si IgE.

Diagnostic (criteriile lui Goldman): Simptomele dispar dupa excluderea laptelui de

vaca

Simptomele reapar la 48 ore de la un pranz de

proba cu lapte de vaca. Trei probe de provocare pozitive cu manifestari

similare.

DIVERSIFICAREA

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 67/108

DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI SUGARULUI

Diversificarea inseamna introducerea treptat inalimentatia sugarului a altor alimente decat laptele,concomitent cu maturarea enzimelor digestive sicresterea nevoilor nutritionale ale sugarului.

Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepedupa 5-6 luni (mai precoce –4 luni- pentru cei alimentatiartificial si mai tarziu-5-6 luni- pentru cei alimentatinatural)

 Aparitia etapei de semidiversificare – introducerea intre 3

si 4 luni a unui fainos fara gluten-ca supliment inalimentatia artificiala.

Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier siamidon predigerat.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 68/108

 Reguli (recomandari) in diversificarea alimentatiei:

Orice aliment nou se va introduce cand sugarul estesanatos

Introducerea alimentului nou se va face progresiv

 Administrarea alimentului nou inaintea celui care eraobisnuit

 Administrarea alimentului de diversificare se va face cu

lingurita (de preferinta) Nu se introduc doua alimente noi simultan – de preferat

introducerea unui singur aliment pe saptamana.

La primele semne de intoleranta – varsaturi sau diaree – 

se intrerupe temporar alimentul nou introdus – si se reiaadministrarea lui la cateva zile de la normalizareatolerantei digestive.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 69/108

  Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga

ratie oferita pentru a nu detrmina instalareaanorexiei psihogene.

 ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS SI NUIMPUS!

 Alimentul preferat ne trebuie generalizat la amimulte mese.

Sucul de fructe – administrat in cantiate de 30-

60 ml – dupa 6-8 saptamani de viata – nureprezinta un aliment de diversificare – locul luifiind luat de suc de fructe dupa 4 ½ luni.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 70/108

  Alimente folosite in alimentatia diversificata asugarului-ordinea introducerii lor:

  Dupa 5-6 luni alimentatia sugarului secompune in afara de lapte partial adaptat saualimentatie la san si din alimente de diversificarecare fac trecerea spre alimentatia adultului,preparate dietetic.

Ordinea introducerii alimentelor de diversificarein alimentatia sugarilor eutrofici esteurmatoarea:

Supa de legume

Carne Fructe Fainos cu lapte

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 71/108

 Supa de legume: - se introduce in jurul varstei de 4 ½ - 5luni;

- initial se va introduce morcov pasat diluat in partiegale cu apa fierbinte, iar ulterior se vor pasa si altezarzavaturi (cartofi, pastarnac, patrunjel, telina)

- ulterior supa va fi imbogatita cu ulei de floarea

soarelui sau porumb, sau unt (5g) de buna calitate   - valoarea calorica se va imbogati cu

fainoase sub forma de

zeamil (3%), faina de orez sau fainuri industrialeimbogatite in vitamine si fier.

Carnea (pasare, vita) fiarta separat si tocata se va asociacu supa sau pireu.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 72/108

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 73/108

 Supa de carne de pasare sau vita si de oase se poate folosiprin alternanta cu supa de zarzavat de la 6 luni.

Iaurtul proaspat se poate folosi dupa 6 luni. Dupa varsta de 8-9 luni se pot introduce   - perisoare de carne, papanasi;   - paine alba, mamaliguta cu branza si smantana   - prajituri de casa, budinci de fainoase cu lapte,

crème, dulceata.In afara alimentelor pregatite in casa se pot folosi siunele preparate cu o compozitie similara, obtinute prinprocedee industriale sub forma de fulgi sau fainuri decereale – in amestec cu lapte, proteine, fructe saulegume.

  Fructele si legumele se pot gasi conservate subforma de pireuri, gemuri, sau in amestec cu carne, lapte,faina, ulei, zahar

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 74/108

  Exista preparate: - omogenizate destinate

sugarilor pana la varsta de 8-9 luni care senumesc produse “baby-food”  

- grosiere (bucatele) destinate sugaruluipeste 9 luni care a invatat sa mestece si se

numesc produse “junior food”   - forme instant – dizolvate in lapte sau cu apa

cum ar fi fainurile de cereale (“Remedia”)imbogatite cu vitamine, calciu si fier.

Se folosesc in 2-3 pranzuri, asociate la meselede lapte praf sau lapte uman

Exemple de meniuri folosite in

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 75/108

Exemple de meniuri folosite inalimentatia sugarilor intre 4-12 luni: Luna a 4-a (5 mese a 160-180 ml) Ora 6.00 – lapte uman sau lapte partial adaptat sau

integral

Ora 10.00 – ca la ora 6.00, plus 50-60 ml suc de fructe

Ora 13.00 – supa de legume cu pireu de legume la carese adauga 3%

faina de orez sau zeamil

  Ora 18.00 – lapte de mama sau lapte praf

  Ora 22.00 – ca la ora 6.00 si 18.00 – in cazulalimentatiei cu lapte praf integral se poate asocia cu 3-5% faina de orez sau zeamil

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 76/108

 Luna a 5-a (5 mese a 170 – 180 ml): Ora 6.00 – lapte uman, lapte praf sau lapte de

vaca Ora 10.00 – masa de fructe (150gt mere rase +

50g orez pasat + 5% zahar Ora 13.00(14.00) – supa de legume: - 150 ml

supa 50-100 g pireu de legume 20g carne 3-5% ulei de porumb sau floarea soarelui   Ora 18.00 – ca la ora 6.00   Ora 22.00 – lapte uman sau lapte praf

(eventual asociat cu fainuri fara gluten)

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 77/108

 Luna a 6-a (5 mese a 180 – 200 ml):

Ora 6.00: - masa de lapte (ca la 4 luni)

Ora 10.00:- masa de fructe ca la 5 luni

Ora 14.00: - supa de legume cu carne, galbenusde ou, branza de vaci

Ora 18.00: - orez cu lapte si 5% zahar sau orezpasat 10% cu branza de vaci si 5% zahar.

Iaurt cu 1-2 biscuiti

Ora 22.00: - masa de lapte sau lapte praf cu 5%

fainos

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 78/108

 

Luna a 7-a si a 8-a (5 mese a 180-200 ml):

Ora 6.00-7.00: - lapte praf (semiadaptatsau integral 12,5%)

Ora 9.00-10.00:- piure de mere cu biscuitisau orez + 5% zahar

Ora 13.00-14.00: - ca la 6 luni

Ora 17.00-18.00: - ca la 6 luni

Ora 21.00-22.00:- ca la ora 6.00

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 79/108

 Luna a 8-a si a 9-a (5 mese a 200g sau 4 mese a250g):

Ora 7.00: - lapte praf + 5% zahar Ora 9 ½ - 10.00: mere rase cu biscuiti sau orezzaharate 5%

Ora 12.30-13.00: masa de supa de legume,pireu de legume, faina de orez ,3-5% uleivegetal 2-3% si carne (sau alte proteineanimale)

Ora 17.00-18.00: orez pasat cu branza de vacizaharat 5%

  iaurt cu biscuiti sau masa de fructe (dacanu se administreaza la ora 10.00)

  Ora 21.00: - ca la ora 7.00

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 80/108

 Luna a 10-a – a 12-a (4 mese a 250g):

Ora 7.00: - lapte cu 5% zahar

- sau lapte cu cafea de malt cu paine Ora 13.00: - supa sau bors cu zarzavat, carne, orez,

galuste, taitei, paine

- pireu de legume (100g cu 3% unt sau ulei vegetal -galbenus de ou ( 3/saptamana ) sau carne tocata

- zilnic un mar crud ras. Ora 17.00: - 150g mere rase cu 2 biscuiti si 1-2 lingurite

zahar

- sau rosii cu branza de vaci, budinci cu branza,

papanasi   - sau cozonac cu lapte

  - sau iaurt cu biscuiti.

Ora 21.00: - lapte cu 5% fainos si 5% zahar.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 81/108

 Recomandari

 Vor fi evitate: - mazarea; fasolea uscata- visinile, ciresele, prunele

 Apa fiarta si racita poate fi folosita dupa meselebogate in proteine si sare.

Trebuie incurajata autoalimentarea care incepecu prehensiunea unei bucati de biscuit saupaine.

Se recomanda ca mama sa dea dovada derabdare, intelegere si permite in confruntarea eicu “personalitatea”sugarului 

Reguli de igiena alimentara

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 82/108

 Reguli de igiena alimentara

  Mama trebuie sa cunoasca si sa respecteurmatoarele reguli de igiena alimentara:

Locul de pregatire (bucataria)-tinut in conditii deperfecta curatenie:

- alimentele murdare (zarzavaturile) sa nu fie pusealaturi de cele deja pregatite

- sa nu existe gandaci sau muste. Toate alimentele preparate se vor tine acoperite sau in

pungi de plastic la frigider

 Vasele necesare pregatirii alimentelor pentru sugar vor fifolosite numai in acest scop.

Se vor folosi, pe cat posibil, numai alimentele proaspete.Pentru alimentele peambalate se va verifica aspectul,mirosul, gustul si eticheta cu data valabilitatii si modul defolosire

C ati ea spala ea leg melo si f ctelo se a face c

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 83/108

  Curatirea-spalarea legumelor si fructelor se va face cuputin timp inainte de folosire.

Spalarea se va face sub jet de apa rece de mai multe

ori pentru indepartarea substantelor organice, oua deparaziti, substante insectofungicide.

Respectarea cantitatilor necesare pentru pregatireamesei.

 Aprecierea “dupa ochi” poate duce la greseli desubdozare sau supradozare. Se vor folosi obiectespeciale de masurat (cantar, pahar gradat, masuripentru lapte, biberon).

 In lipsa acestora se pot face masurari aproximative

folosind obiecte de masurat: lingurita, lingura, ceascade cafea (vezi tabelul):

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 84/108

 Masura  L.praf

(gr.)  Faina

(gr.)  Orez

(gr.)  Gris

(gr.)  Zahar

(gr.)  Sare

(gr.)  Ceai

(gr.) 

1 lingurita  2,5-3  3-4  5  5  5  3  5 

1 lingura  10  10  15  15  15-20  -  20 

1 ceasca de cafea  150  200  200  200  200  -  250 

P li li l f i

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 85/108

 Prepararea culinara a alimentelor se va face prin trataretermica:

- fierbere in apa la 100 grade C sau inabusit in vapori

- coacere la cuptor sau in baie de apa pentru budinci,biscuiti

Nu se va folosi ca mod de preparare pentru sugariprajirea , intru-cat descompunerea grasimilor are efect

hepatotoxic si iritant gastric. Pentru ca alimentele sa fie bine digerate este necesara

maruntirea lor prin: mixare, tocare, date prinrazatoare, pasate.

Este bine sa se pastreze gustul natural al alimentelor,indulcireasau sararea excesiva creaza deprinderinesanatoas

Ali t ti il l i d t d 1

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 86/108

  Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an Dupa varsta de 1 an copilul poate consuma si

digera cea mai mare parte a alimentelor – toleranta sa digestiva fiind apropiata de cea aadultilor.

Este necesara asigurarea unei alimentatiiechilibrate caloric si nutritiv, diferentiate in

functie de varsta ( vezi tabelele ). Ratiile propuse au un caracter orientativ si

trebuie sa reflecte traditiile si posibilitatile deprocurare a limentelor din regiunile respective.

Medicul pediatru trebuie sa cunoasca continutulin factori nutritivi si aport energetic a diferiteloralimente in dieta copilului

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 87/108

  Participarea factorilor nutritivi de baza la

asigurarea aportului energetic total intr-o dietaechilibrata la copilul peste 1 an este urmatoarea:

- proteine: 13-16% din aportul caloric total - dincare 60-80% proteine naturale;

- grasimi: 30-35% din aportul caloric total - dincare 25% de origine animala si 75% de originevegetala;

- glucide: 50-55% din aportul caloric total - dincare 25% zahar rafinat si 75% zaharuri naturale.

Ne oi n t iti e

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 88/108

 Nevoi nutritive: Copil 1-3 ani: - 100 Kcal/kg/zi

  - lichide 125 ml/kg/zi   - glucide 12g/kg/zi   - lipide 4-5g/kg/zi   - proteine: 2,5-3g/kg/zi

  - saruri minerale si vitamine ca lavarsta de 1 an. Copil 3-6 ani: - 80 Kcal/kg/zi   - lichide 70-90 ml/kg/zi

  - glucide 10g/kg/zi   - lipide 3g/kg/zi   - proteine: 2g/kg/zi ( vezi tabelul ).

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 89/108

 

Pentru a se face o recomandare dieteticacorecta, trebuie facut mai intai istoriculalimentar al copilului – ancheta alimentara

pentru a putea evalua in ce masuraaceasta a fost corecta sau nu atat dinpunct de vedre cantitativ cat si calitativ

Nevoile de proteine (RDR pentru aportul proteic)

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 90/108

Nevoile de proteine (RDR pentru aportul proteic)raportate la varsta, greutate si inaltime

Varsta ( ani )  Greutate (kg)  Inaltime (mm)  Aport proteic necesar (gr) 

Sugar   0-0,5  6  60  2,2/kg/zi 0,5-1  9  71  2/kg/zi 

Copil  1-3  13  90  23/zi 4-6  20  112  30/zi 

7-10  28  132  34/zi 

Baiat  11-14  45  157  45/zi 15-18  66  176  56/zi 

Fata  11-14  46  157  46/zi 

15-18 

53 

163 

46/zi 

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 91/108

 Varsta ( ani )  Greut

ate  Inalti

m

e  Nevoi energetice Kcal  Megajo

uli 

Medii  Limite Sugar   0-0,5  6  60  115/kg

/zi  95-

145/k 

g/zi 0,48/kg

/zi 0,5-1  9  71  105/kg

/zi 80-

135/k g/zi 

0,44/kg

/zi Copil  1-3  13  90  1300/z

i  900-

1800/

zi 5,5/zi 

4-6 

20 

112 

1700/zi  1300-2300/

zi 7,1/zi

 

7-10  28  132  2400/z

i  1650-

3300/

zi 10,1/zi 

Baiat  11-14  45  157  2700/z 200- 11,3/zi 

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 92/108

  Alimentatia copilului mic (1-3 ani) Dupa varsta de 1 an se dezvolta predominant

apetitul selectiv paralel cu dezvoltareapsihomotorie si a dentitiei Se va insista asupra realizarii unor deprinderi

alimentare sanatoase cum ar fi:

Un program regulat al meselor care se vor servicat mai estetic si in conditii de igiena; Intreruperea alimentatiei cu biberonul Dulciurile vor fi servite de 2 ori pe zi la sfarsitul

meselor si nu inainte de masa; Evitarea fortarii copilului sa manance – risc de

anorexie psihogena

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 93/108

  Evitarea stimularii copilului sa manance prindiferite “distractii” pentru a aceepta alimentele;

Se va permite copilului sa-si selectezealimentele avand grija sa fie asigurata oalimentatie echilibrata;

Daca copilul refuza sistematic un aliment se va

incerca administrarea lui sub o alta forma; Copilul va fi invatat sa manance singur la

masa.

Copilul va consuma zilnic 400-500 ml lapte, 1ou la 2-3 zile, 40g carne de pasare, de vita saupeste zilnic sau cel putin de 4 ori/saptamana

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 94/108

  Se vor da grasimi sub forma de unt, ulei vegetal,smantana; Sunt interzise untura, slanina si seul.

Legumele recomandate: - cartofi, radacinoase,fasole verde;   - conopida, dovlecei, spanac;   - tomate, ardei gras.

Fainoasele: - paine, gris, mamaliga, zeamil,orez, paste fainoase, prajituri de casa   - fainuri industriale imbogatite caloric, cu

adaos de oligoelemente si vitamine.

Fructele se vor administra zilnic Apa sau alte lichide se vor administra de

preferinta dupa mese

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 95/108

 Intre 1-3 ani sunt recomandate 3 mese principalesi 2 gustari:

Dimineata: - lapte simplu sau caco cu lapte

- paine cu unt si ceai

- branza, gem

Gustare la orele 10-11: - fructe cu biscuiti   - paine cu unt

  - cascaval

  - iaurt cu paine- branza cu rosii si paine ( la alegere )

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 96/108

 La pranz va primi

3 feluri de mancare: - o supa (ciorba) de pasare cu

galuste sau taitei de casa   - carne cu legume, paste fainoase

sau pilaf de orez

  - spanac cu ochiuri

  - sufle de legume cu branza si salata   - ca desert: compot de fructe, fructe

crude, prajituri decasa

Gustare la orele 16-17: - o tartina cu unt si branza

  - iaurt cu paine   - fructe

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 97/108

 Seara: - lapte cu paine si unt

  - orez cu lapte   - papanasi

  - clatite

  - mamaliguta cu branza si smantana   - budinci

Se va evita: - atmosfera stresanta in

timpul mesei

- excesul de dulciuri si fainoase

Alimentatia copilului prescolar

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 98/108

  Alimentatia copilului prescolar In general alimentatia copilului prescolar este

asemanatoare cu cea a adultului difera - prinmodul de preparare ( mai dietetic ).

- prin interdictia excesului de sare, alcondimentelor si a unor mezeluri

Consistenta alimentelor va fi mai mare iar

cantitatea pe masa poate fi sporita Copilul prescolar este capricios in alegerea

alimentelor existand riscul instalarii unor deficitenutritionale

 Activitatea fizica in aer liber favorizeaza apetitul Prezenta altor copii in anturaj reprezinta un

stimulent pentru apetitul copilului

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 99/108

 In ratia zilnica a copilului prescolar vor fi incluse:

- 400-500 ml lapte, 20g branza de vaci

- 60-70g carne, un ou la 2-3 zile

- paine intermediara ( de preferat )

- grasimi: unt, ulei vegetal, frisca, slanina,

untura. Copilul prescolar va primi 3 mese principale si 2

gustari:

Masa de pranz va reprezenta 35-40% din

aportul caloric zilnic, iar mesele de dimineata siseara 15-20%; gustarile vor insemna 10-15%din caloriile totale zilnice.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 100/108

 Dieta va fi cat mai variata – echilibrata infactori nutritivi.

Se vor crea unele deprinderi: - spalatul pemaini

- spalatul pe dinti (obligatoriu) Masa se va servi in comun cu parintii sau

ceilalati frati

Este interzisa distragerea atentiei in timpulmesei ( povestiri, joaca, vizionareaconcomitenta la TV ).

Ali t ti l l i

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 101/108

  Alimentatia scolarului In perioada 6-12 ani se recomanda o anumita

independenta a copilului cu un stil de sevire amesei – propriu Complexitatea activitatilor sociale ale copilului

poate crea unele perturbari ce pot daunaalimentatiei echilibrate:

- micul dejun sa fie luat in fuga sau chiar “sarit”   - inlocuirea unor mese principale cu mici gustari

datorita programului scolar - lipsa parintilor la ora pranzului detrmina

tendinta copilului de a-si potoli foamea cu cea cegaseste la indemana.

l l l

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 102/108

 Ratia alimentara a scolarului este in stransalegatura cu nevoile metabolice amplificate de

feortul fizic si scolar precum si de necesitatile decrestere ale acestuia.

Proteinele: - cu scor ridicat trebuie sa reprezinte55-60% din de proteine.

- vor fi reprezentate de 100 – 150g carne pe zi   50 ml lapte zilnic

  30-40g branzeturi

  un ou la 2 zile Grasimile de origine animala se recomanda in

proportie de 50% de cele de origine vegetala.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 103/108

 Glucidele vor proveni din paine, legume,

cartofi, paste fainoase, orez, dulciuri. Se vor evita condimentele si prajelile.

Conduita igienica, civilizata in timpul mesei

 Alimentatia zilnica a copilului scolar va fireprezentata de 3 mese principale si 2gustari.

 Alimentele vor fi pregatite cat mai gustosprin adaosul de patrunjel, leustean,cimbru, suc de rosii, telina, usturoi, ceapa.

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 104/108

  Patologia nutritionala la varsta scolara

poate cuprinde deficite nutritionalemarginale:

 - de vitamine;

  - anemie feripriva;   - hipotrofie ponderala sau obe4zitate

  - gastrita sau alte afectiuni digestive – 

prin nerespectarea orarului meselor

Alimentatia adolescentului

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 105/108

  Alimentatia adolescentului Ritmul accelerat de crestere din timpul

adolescentei determina cresterea nevoilornutritionale care sunt mai mari decat in oricealta perioada a vietii

Perioada pubertatii este marcata de o crestererapida in inaltime si greutate.

Puseul cresterii lineare incepe la baieti intre 12 si14 ani, iar la fete intre 10-12 ani.

Baietii cresc in greutate mai rapid decat feteledar in timp ce la baieti creste masa musculara si

scade grasimea subcutanata, la fete creste atattesutul muscular cat si cel adipos.

 Aceste deosebiri duc la diferentieri in necesarulti i t i i t b i tii i f t l d

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 106/108

 energetic si proteic intre baietii si fetele deaceeasi varsta.

Necesarul energetic creste la baieti in modconstant pana la varsta de 16-17 ani, in timp cela fete necesarul energetic creste de la 12-14 anipentru ca apoi sa scada.

La varsta pubertara si adolescenta necesarul deproteine si elemente minerale este mai mare( calciu, fier, zinc ) Aportul zilnic - de calciu: - 300 – 400 mg

- de fier: 12-28 mg Nevoile de vitamine sunt mai mari la varstaadolescentei fiind necesar un surplus devitamine din grupul B si vitamina A

Nevoile nutritionale pentru aceasta perioada de

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 107/108

 Nevoile nutritionale pentru aceasta perioada deviata sunt:

- nevoi energetice: - 2700 – 2800 Kcal/zi – la baieti- 2100 – 2200 Kcal/zi – la fete - nevoile de proteine cu scor biologic mare

trebuie sa reprezinte 55-60% din aportul deproteine (30g/zi)

- lipidele de origine animala vor reprezenta 50%din lipidele totale

- glucidele vor fi furnizate din fainoase, paine,dulciuri.

 Adolescentul va primi 3 mese principale si 2gustari. Mesele vor fi pe cat posibil luate la oreregulate

7/18/2019 ALIMENTATIA SUGARULUI 2010

http://slidepdf.com/reader/full/alimentatia-sugarului-2010 108/108

 

Tulburarile nutritionale intalnite mai frecvent lavarsta pubertatii sunt:

- deficitul de calciu si fier;

- obezitatea - subnutritia

- anorexia psihogena ( mai frecventa la fete )

Pentru evitarea acestor patologii, se va incercasa se obtina cointeresarea adolescentului pentruo alimentatie rationala.