REFLEXELE DE BAZĂ ALE SUGARULUI

ROLUL BIOLOGIC ŞI SOCIAL AL LAPTELUI UMAN:

Factorul alimentar Factor imunologic al

laptelui matern Factor reglator al

funcţiilor specifice umane la nou-născuţi

Factor de comportament psihoemoţional

Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004

Rezultatele unei poziţionări incorecteDureri şi vătămarea mameloanelor Dureri în mamelon

Fisuri

Laptele nu este extras eficient Obstruare

Copilul e nesatisfăcut.

Vrea din ce în ce mai mult lapte.

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e stângenit. Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte Copilul nu reuşeşte să

sporească în greutate. .

CARE SUNT SEMNELE CE INDICA CA COPILUL NU PRIMESTE INDEAJUNS LAPTE ?

CARE SUNT SEMNELE CE INDICĂ CĂ SUGARUL NU PRIMEŞTE DESTUL LAPTE?

SEMNE POSIBILE sugar care plânge frecvent sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului mese foarte frecvente mese foarte lungi sugar care refuză sânul sugar cu scaune tari, uscate sau verzui sugar cu scaune rare, în cantitate mică la stoarcerea sânului nu vine nici o picătură

de lapte sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul

sarcinii) lactaţia nu s-a instalat (după naştere)

SEMNE SIGURE Creştere în greutate

nesatisfăcătoare

sub 500 grame/lună greutatea mai mică decât la

naştere după 2 săptămâni de viaţă

sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi puternic mirositoare

Urină concentrată, în cantitate mică

Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004

CUM SA AJUTAM MAMA A CARUI COPIL NU PRIMESTE DESTUL LAPTE?

CUM SĂ AJUTĂM MAMA AL CĂRUI COPIL NU PRIMEŞTE DESTUL LAPTE?

Găsiţi cauzaEtapele necesare Ce putem afla: Ascultaţi şi aflaţi Factorii psihologici, ce simte mama Faceţi anamneza Desfăşurarea alăptării, medicaţia mamei Evaluaţi o alăptare Prinderea sânului, capacitatea

copilului de a suge, legătura emoţional-afectivă mamă-copil

Examinaţi sugarul Semne de boală, malformaţii, curba de creştere Examinaţi mama şi copilul Starea de sănătate, nutriţie, patologia mamară insuflaţi mamei încredere şi asiguraţi-o de sprijinul dumneavoastră Sugeraţi soluţiile potrivite: alăptaţi copilul mai mult şi mai frecvent în timpul nopţii opriţi utilizarea biberonului şi a tetinei (folosiţi metoda “tubului” când e necesar) reduceţi sau opriţi alte alimente (dacă sugarul are mai puţin de 6 luni) reduceţi stresul şi anxietateaOferiţi-vă să discutaţi cu familia Rezolvaţi cazurile mai rare de patologie a mamei şi sugarului, supravegheaţi cuplul mamă-

copil zilnic, apoi săptămânal, până când copilul creşte în greutate şi mama are încredere că poate oferi suficient lapte copilului ei.

Dificultăţi de alimentare

Dificultăţile sunt mai frecvente la copii în primele zile ale vieţii ,asociate cu

tehnica incorectă de alăptare, greutatea mică sau boala.

.

Contraindicaţiile alimentaţiei la sân:

Contraindicaţiile alimentaţiei la sân: Din partea mamei: Absolute Infectarea cu HIV temporare Patologia infecţioasă

(herpes,tuberculoza,hepatita..) perioada acută. Decompensarea maladiilor somatice ale mamei- Cancer la mamă şi mama primeşte citostatice. Diabet zaharat cu întrebuinţarea antidiabeticelor

orale. Boli psihice la mamă în acutizare. Candidoza mamelonului şi areolei.

din partea copilului: absolute: erori de metabolism ( fenilcetonuria,

galactozemia, ) temporare: afecţiunele grava a nou-născutului ce necesită

ventilaţie artificială şi alimentaţie parenterală

din partea copilului:absolute:erori de metabolism ( fenilcetonuria, galactozemia, )temporare:afecţiunele grava a nou-născutului ce necesită ventilaţie artificială şi alimentaţie parenterală

S T O P !

I N S A ! CE E MAI BUN PENTRU BEBELUS?

NB! LAPTELE MATERN – ESTE “ GINGĂŞIA” MATERIALIZATĂ A MAMEI FAŢĂ DE COPILNB! Laptele şi dragostea sunt de neînlocuit

CARE SUNT DEZAVANTAJELE ALIMANTATIEI ARTIFICIALE?

Dezavantajele alimentaţiei artificiale:

Prejudiciază legătura mamă - copil Diaree şi infecţii respiratorii

frecvente Diaree persisetntă Malnutriţie Lipsă de vitamina A Probabilitate mai mare de deces Alergie şi intoleranţa florii lactante Risc sporit de maladii cronice Greutate sporită Scor mic la testele de inteligenţă Risc sporit de criminalitate,

abandonarea copiilor şi maltratarea copiilor în viitor

CARE PRODUSE SUNT MAI BENEFICE?

Care produse sunt mai benefice?Pieptul mamei-bucatarie fara gres

Dar in lipsa laptelui matern?NAN1-OPTI PRO - dotat cu: lactalbumina,>cresterea

bifidobacteriilor,↓pressingul metabolic; DHA/ARA –AGN –p-ru raspuns imun adecvat,dezv.creierului,vazului; imunonutrienti(Fe,Zn.Se,nucleotide),intretin imunitatea in intestin.

NAN2-la etapa diversificarii- dotat cu: bifido si lactobacterii BL,(flora intestinala,imunitatea,↓riscul diareei ) grasimi ω-3 si ω-6,inclusiv DHA imunonutrienti protectivi

NAN3-la etapa cognitiva,- dotat cu: grasimi ω-3 si ω6,inclusiv DHA; bifido si lactobacterii BL; micronutrienti protectori

SEMNE ce permit introducerea complementuluiDezvoltarea neuromusculara satisfacatoare,tubul

digestiv,sistemul de protectie,digestia si asimilarea hranei sunt maturizate (≈4-6 luni)

Copilul tine capul si trunchiul bine,coordoneaza miscarile,prezinta interes catre alta hrana.

Copilul este alimentat la san frecvent,dar repede flamanzeste si are varsta mai mare de 6luni

Nu adaoge necesarul de greutate (< 500 gr. Lunar ) si are varsta mai mare de 6 luni; Complim.feedingof young a review of current scientific knoeledge,WHO,2007

Recomandările practice referitor la complement:Perioada incipientă –începutul lunii a 6+7

Scopul: de a deprinde copilul să se alimenteze cu linguriţa:

Se începe de la câteva picături până la câteva linguriţe de pireu de fructe apoi legume, dar hrana de bază rămâne

laptele matern sau amestecul adaptat .Produsele propuse copilului vor avea o consistenţă moale

omogenă şi gust fin.Primele complemente sunt terciurile ori pireul. Terciul

trebuie să fie dens. N.B. La copilul normo şi subponderal I complement va fi:

terciul, la copilul paratrofic, anemic va fi pireul de legume. Copilul se învaţă să manipuleze cu buzele pentru a lua hrana din linguriţă, şi a o înghiţi. Apoi se introduc hrana acidulată comercială (narină, bifidoc, acidofilin, deliciu, iaurturi fără conservanţi şi aromatizanţi ş.a) fructele,

carnea şi cereale.

Etapa II – 8-9 luni.Complementul devine baza raţiei alimentare cu

micşorarea aportului de lapte matern, care devine sursa de bază în substanţe nutritive şi energetice.

Copilul face încercări de a lua hrana cu mâna şi de a o duce la gură. Este necesar de a încuraja aceste

încercări. Hrana trebuie să fie moale, de consistenţa bolului. De exemplu pireul din cartofi, legumele trebuie să fie fierte, iar carnea trebuie tocată. La o masă trebuie

incluse fructe, legume, boboase (preparate prin 3 ape fierte), felii de caşcaval, iaurt, ou, carne, zilnic brânză.

Etapa a III – 9-12 luni.Regimul alimentar constă din 5-6 prize din care trei de bază ce se succed cu 2-3 gustări uşoare pe zi.

Laptele matern rămâne un component important al raţiei şi serveşte ca lichid de bază.

Hrana este mărunţită, carnea tocată. În alimentaţie se includ fructe, legume, caşcaval tăiate cuburi mici pentru a fi uşor luate cu mâna

copilului. În timpul mesei copilul este supravegheat.

Hrana ideală pentru complement şi criteriile de apreciere a calităţii:

Sunt alimentele admisibile după preţ şi sunt caracteristice pieţei autohtone

Sunt bogate în substanţe energetice şi nutritiveSunt curate şi inofensive

Sunt uşor asimilabileSunt pe plac copilului

Se prepară uşorCa alimente de bază pentru complement servesc produsele cerealiere şi cartofii din regiunea dată.

Însă terciurile exclusiv din cereale sunt puţin calorice şi apoase cu conţinut nutritiv jos. Pentru

îmbunătăţirea proprietăţilor calorice şi densităţii a terciului este recomandat:

Prepararea terciului cu o consistenţă mai densăComplim.feeding of young children in develop.countries ,a review of

current sciantific knoeledge,WHO,2007

NAN 2 Protect Plus- Majorează imunitatea în perioada importantă întroducerii complementului

Complexul probiotic unical Bl :- Asigură predominarea bifidobacteriilor în flora

intestinală- Majorează imunitatea- Micşorează frecvenţa diareeiAcizii graşi nesaturat cu lanţul lung contribuie

la formarea răspunsului imun adecuat

Opti-pro2 –

componentul proteic unical îmbogăţit cu alfa-lacto-albumin asigură saturaţia bună şi asimilarea proetică completă

Chişinău 2008

Alăptarea la sân – copil sănătospsihomotor şi intelectual ideal dezvoltat cu comportament psihoemoţional echilibrat

CARE SUNT PARTICULARITATILE VARSTEI?

Alimentarea copilului de 1-3 ani

Alimentarea copilului de 1-3 ani

particularitatile varstei 1an-≈7kg ;24cm.

2ani-2,65kg.;12cm. 3ani- ≈2,25kg;9cm Dezvolt.activa a

creierului(mielinizarea fibrelor nerv.,multiplic.sinapselor,creste nivelulDHA-componenta a sinapselor)

Dezvolt rapida af-tiilor psihomotorii (mersull,urcatul pe scari,fuga, gandirea,independenta ,orientarea in spatiu si timp)

Formarea deprinderilor pozitive si negative

Stiti erorile cotidiene in alimentatia copilului de v.frageda?

Trecerea la “masa comuna” din familie Care sunt consecintele?Aport redus de componenti nutritivi

esentiali-K.Fe,Zn,Vit.C,VitE si a..Trecerea la laptele de vaci este benefica?↓aportul de grasimi nesaturate,(33%),Fe

cu 3mg/zi,Zn.,Mg,Se,I,Ca ionizatIncarcatura digestiva sporita

ROLUL LAPTELUI in viata copilului mai mare de 1 an

Ce -i putem propune ?

LAPTE JUNIOR cu bifidusBl,iod,fier,calciu,vitamine A-C-D-E

2 mese de NESTLE lapte Junior acopera in mare parte necesarul zilnic de substante nutritive

3 mese cu produse de la masa comuna,inclusiv fructe,legume,pomusoare

i

Care sunt argumentele de a cauta produse adaptate acestei varste?с

Alimentarea copilului mai mare de 1 an

Necesitati mari in proteina,energie,micro- si macronutrienti

Lactatele raman componenta esentiala a ratiei alimentare

Actualitatea mentinerii componentei optime a florei intestinale

Irationalitatea utilizarii altor specii de lapte: - continut sporit de proteine - deficit enorm de microelemente -

componenta lipidica dezechilibrata induce dezechilibru al microbiocinozei

Este binevenita includerea componentului lactat in forma de – lapte pentru copii NESTLE.

Ce nu-i putem propune ?

LAPTE de vaci nemodificat

CHEFIR si alte produse lactate neajustate la digestia copilului

Preparate comerciale cu continut de “E”,aperitive,marinade

Sa CRESTI MARE!

Alimentatia copilului prescolar

Este un copil de 3-6 ani un simplu omulet?CARE sunt RISCURILE alimentarii incorecte?-formarea emotiilor negative ,retinerea

dezv.concentrarii,afectarea socializarii-retinerea mielinizarii neuronilor corticali→ reduce

perceptia,atentia,verbalizarea, formarea simbolurilor,etaloanelor (la 5-6 ani posibilitatea de a cunoaste un obiect =100%). -reduce interesul p-ru ceva nou si formarea simbolurolor abstracte

Care sunt necesitatile nutritive zilnice a unui prescolar?(WHO,Regional Publ.,European series,,2000.)Produs-greutate comerciala (gr.)

1-3 ani 4-6 ani

carne 60 80lapte 600 600branza 20 25oua 25 30 unt 15 20 ulei 10 15pâine 70 130Derivate de cereale 40 50Legume uscate 5 5

cartofi 100 130

Alte legume 120 200

fructe 150 200

Zahar si zaharoza 30 40

CARE SUNT NECESITATILE ZILNICE ale elevului in produsele de baza?

Care sunt necesitatile zilnice ale elevului in produsele de baza?7-12 ani—carne-130,lapte-500,unt-30,ou-

50,ulei-20,paine-225,cereale-50,cartofi-200,alte legume-300,fructe-250,zahar-55

13-18 ani(b)—carne225,lapte-500,unt-30,ou-50,ulei-25,paine-450,cereale-60,cartofi-300,alte legume-450,fructe-350,zahar-70

13-18 ani(f.)aceleasi cantitati cu exceptia: paine-300 si zaharul-60. {Normele fiziologice de principii nutritive pentru copii si adolescenti(11 grupe) si adulti(5 grupe),gravide(ord.MS RM nr.232 din1992}

Care sunt necesitatile zilnice a elevilor in factori nutritivi esentiali ?

RATIA CALORICA pentru elevi

50-60 kcal/kgcorp/ziProteine- 2 g/kgcorp/zi (la 50% proteine

animale)Glucide-8g/kgcorp/zi (paine intermediara

si produse de patiserie ,cartofi, orez, legume,fructe,produse zaharoase)

Lipide-2-3g/kgcorp/zi(unt,smantana,uleiuri vegetale,frisca)

Necesitati zilnice(vitamine)V/S C mg A μg E mg Dμg B-

6mgB-12μg

6ani

50 5oo 7 2,5 1,3 1,5

6 El. 60 500 10 2,5 1,3 1,57 10

a.60 700 10 2,5 1,6 2,0

11 13ani(b)

70 1000 12 2,5 1,8 3,0

Ad.b. 70 1000 15 2,5 2,0 3,0Ad.f. 70 800 12 2,5 1,6 3,0

Care sunt manifestarile insuficientei de componenti nutritivi la elevi?

Tulburarile nutritionale la adolescenti

Carenta de calciu induce ↓ absorbtiei calciului in tubul digestiv →hipocalciemie→activarea PTH ↑rezorbtiei oaselor →mobilizarea calciului din oase in plasma sanguina →scaderea masei osoase(osteopenia) → osteoporoza

Carenta de proteina si AGNS → dereglari de crestere si dezvoltare: subnutritie,malnutritie,imunodeficiente,anemii etc.

Carenta de zinc

Dereglari de crestere(in special talia)Modificari de par(alopetie),piele,unghiiImunodeficienta severaMaturatie sexuala retardataReducerea functiei reproductivePatologia pancreasuluiStare depresivaAfectiuni ale mucoaselor:ulceratii,gingivite,heiliteDermatite,acnee,epitelizare tardiva a plagilorHipercolesterolemie,boala ischemica

CARENTA de IOD

Hipotiroidie mascata sau pronuntata,gusa endemica

Dereglari ale maturatiei sexuale,inclusiv stagnarea ei (18,7%)

Sindrom hipomenstrualAmenoreeHemoragii juvenile severeModificari a IMC (talia ↑,greutatea↓)

continuare

Salt de crestere la 10 aniReducerea suprafetei corpuluiCresterea morbiditatii la 11-13 ani : bolilor

digestive(85,3%-65,3%),dereglarilor functionale SCV(33,2%-24%),alergiilor (44,1%-38%)

Carenta de magniu(depozitat intracelular in oase)

Spazme vasculare,hipertensiuneInsuficienta suprarenalelorPatologia miocarduluiNefrolitiaza,nefropatii dismetaboliceColelitiaza,disfunctii biliareHipertiroidizm ↓sintezei de insulina

CUNOASTATI PATOLOGIILE LEGATE DE RATIA SI REGIMUL ALIMENTAR?

Bolile legate de regimul alimentar

Diabetul Obezitatea Cariile dentareHipertensiunea arterialaInfarctul miocardicCancerul (de san,colon,stomac etc.)Accidentele vasculare cerebrale

Memorizati! Noi suntem prea necesare