Alimentatia bolnavului

7/23/2019 Alimentatia bolnavului

1/36

2

ALIMENTATIA

BOLNAVULUI

pRtNctpilLE

GENERALE ALE

ALTMENTAT|Et

BOLNAVTLOR

Una tlin

cele mai importante probleme

a1e

lngrijirii

bolnavului

este

aliment

a\i?..

Asi

gura_rea

ap ortului

ca]o1ic

necesar

i2

entru

susline-

rea

forlelor

tizice

ale

bolnavului,

stabilirea regimului

alimeirtar

adecyat

pentru

asigurarea

conditiilor d"e

vind.ecare

ryi

ad.ministrarea

alimentelor

pe

cale

naturald

sau

artificiald, constituie

sarcini

elementare

a1e

lngrijirii

oricdrui bolnav

spitalizat

sau

tratat la

clomiciliu.

Alimentalia

bolnavului urmd,reqte :

-

-

Sd, acopere

cheltuiolile energetice

de bazd,

ale organismului,

cele necesare

cregterii

(ln

cazul

copiilor),

clt

qi

celo necesaro

refacerii

pierderilor

prin

cheltuieli

exagerate.

-

S5,

asigure

aportul

cle vitamine

qi

sd,ruri

minerale

neoesare

desfdqurd,rii

normale

a

metabolismului,

creqtorii

gi

celorlalte

funclii

ale

organismului.

-

Sd,

tavorizeze cond.iliile

prielnice

procesului

d.e vindecare,

clu.tintl

organele

lmbolnh,vite

gi

asigurtncl

un aport

de substanle

necesare

organismului.

Alimentalia

ralionald,

este

qi

un factor

tera-

peutic

important.

Ea

poate

influenla

tabloul clirlic

al majoritd,lii

bolilor,

caracterul

procesului

patologic

qi

ritmul

evoluliei

abestuia.

-

S5,

prevind,

o evolulie nefavorabilfi,

fur

cazul

unei

lrnbolnd,viri

latente,

sf;,

lmpiclice

transformarea

bolilor

acute

ln

cronice,

precum

qi

aparifia

recidivelor.

-

Se

consolid"eze

rezultatele

terapeutice

oblinute-prin

alte

metode

de

tratament.


2/36

linintt

seama d.e

cele de

mai

sus,

regimul

clietetic al

bolnavilor

tretruie

astfel alcltuit, incit

sd

satisfacS,,

atit necesitililecantita,tive,

clt

qi

pe

cele

calitative

ale

organismului.

ASTGURAREA

NECEStTATtLoR

cANTtrATtvE

ALE

oRGANtsMULUt

Aportul

cantitativ

al substantelor

alinrentare

necesare

orgil

u

i

s

rrnL-

lui este

dirijat

in

stare normalS,

d"e factori fiziologici

ca :

setea,

torr,rnea,

obiqnuinla etc.

In

cazul

bolnavilor,

a,ceqti

facl,ori

nu

sint

totrleu,una

jaloane

destul

de sigure

pentru

dirijarea aportului

alimentar.

int;r-o

serie de

boli,

lipsa

poftei

de mincare

este un sinrptom

pre(,oce

ryi

do-

rninant

sau setea

poate

fi

exageratd in foarte

nrulte

cazwi.

Tlolnl,vii

inconqtien-ti,

comatogi,

preorlrrr

qi

cei somnolenfi

sint

conrplet

liirsil

de senzaliile de

sete

si

foame

;

ei nu-qi

pot

clirija

si asigurir

rrJrortu

necesar

de

alimente.

De

aceea,

personalul care

lngrijeste

lrolnar.ul

are

un

ro1

foarte important

irr

alimentarea lui.

Aportul

de substan{e

alintentar'c

tt'ebuie

asigurat

pe

birzrr

nucesi-

t5,{ilor

reale

de

calorii. In

caz

c5,

rru

se

asiguri,

cantitu,t,t,u

rrt,r,r.rslbr

cle alirnente,

nrganismul

recurge

la

rezeryele

proprii

tisullrrrr.

Nrrccsibi,-

tile

calorice

ale

umri

bolnav

adult

r.ariaz[

intre

2 1100

;i

lt

000

de

calorii

;

dac5,

organisrnul

este

supus

unui regim

de

folnrt,

yil

(ionsu-

tna din

lesuturile

sale

proprii

crirca

1.

kg in 24

de

ore, ceoil

cr.

srr

tra,-

duce

print,r-o

sld,bire rapidd,

in

greututei,

rntrscatd,

evenl

utrl

1u,int,r-o

retenlie

exageratd,

dc

apd.

Necesitd,file calorice

la

bolnal.ul in repaus

absolrrl

[:r

[]i]b

$e

apreciaz5

in

jurul

cifrei

de

25

calorii/kilocorp.

Astfel

un

bolnar-

cu

greutate

corporalS,

de

60

kg

vu,

irvc:r iieyoie

cle I500

de

calorii

in

2-1 de

ore.

Necesit[lile calorice

lukr

copiiior

sint

cu 20

-30%

ntili

rrutri,

i:r,r

ale

b5,trirrilor cu 10

-l"ltt/r,

rnui

rnioi.

Aceastd,

cantitate de

substanle

alimentare

acoperl t.[rt,ll

rrielilo

rri.etil-

bolismului

baz*\. Necesitilile

bobravrrlui

arnbul:lnl,

rrur,i

ales

ilaai,

hcteazil, sint

nrai

mari

in

ra,port

cu

intensita,tca, cfor.l;uhri

pe

care-

d-eprrne.

Astfel,

acelali bolnar',

in

cazul

unei

mrinrri

11;,xr.".

executate

in

stare

sezind, necesitil

2

it00

-

iJ

000

rle calorii,

iirr iu

cazui unei

munci

grele, pini,

la

5

000

-6

000 d.e

calorii.

Necesitd,file

t'a,lorice

ale

bolnavilor felrrili sc

rrrdresc.

nrulb

in

raport

cu rnetabolisrnul.

Distrucfiile

cle

fesutrrli,

pro


3/36


4/36

refac

d.epoz*ele

cle

glicogen

ale

ficatului

gi

asigurS,

astfel

o

bunf,,

funclionare

a

celulei

hepatice

cu

rol

atit d.e

important

in metabo-

lismul

intermediar

qi

in

funclia

de d.ezintoxicare a

organismului.

Aportul

tle

gluciiLe

trebuie

mdrit

in

std,rile

cagectice,

d,enutrifie,

boli

febrile,

afecliuni

hepatico

qi

renale.

b)

S w

b

s t

a

n

a

I

e

p

r

o

t

e

i, c e reprezintd

materialele

plastice

ale

organismului,

ele

inlocuind.

substanlele

d.istruse

prin

:unsra

fizi-

ologicd,

sau

patologic5,.

Substaulele proteice

reprezintd,

ln

acelaqi

timp o

sursi, important5,

d.o

energie

qi

constituie materia

primil

a

fermenlilor

gi

a

hormonilor.

Orice moclificare ln

metabolismul

proteic

survenitd, ln

motl

fizi-

ologic

ca sarcina,

ald,ptarea, sau fur motL

patologic

-

ca in cursul

insuficienfei

hepatice,

tulburH,rilor

de

digestie sau

absorblie,

sau

prin

piercleri patologice

in

arsurile

lntinse,

prin plasmexodie

fur

nefroze,

ln

expectoralii

abundente,

prin

evacuSri

repetate

de

exsudat,

in

hemoragii

precum

qi

i:r

caz d.e ard.eri

exagerate

ln

organism, ca ln

bolile

febrile

-

va

d.etermina

creqterea

necesitdlii organismului

in

proteine.

Bezistenla

orgauismului

fa d,

cle infeclii ilepinrle in

mare m5,sur.d,

cLe

motlu] cum sint

satisfd,cute necesitd,.tile

lui in

proteine.

Substan-

le1e

necesare

procesului

cl-e vindecare,

refacerii

.tesuturilor

d"istruse,

viud.ecirii

p15,gi1or

etc. se

formeazd,

d.e asemenea

pe

seama

protei-

uelor

din

aportul

alimentar.

n'ormarea

1or,

in

caz

de

caren 5

protei-

nicd,,

i:rtirzie

sau

devine

d.eficitarS,

sau

imposibil5,.

Aportul

insuficient

d.e

substanle

proteice

cl,e

lungI,

d-urat5, cleter-

mind,

scdderea

proteinelor

plasmatice,

d"istrugerea

parenchimului

hepatic,

aparilia

unei anemii

qi,

prin

sc5,d.erea

presiunii

coloidos-

motice

a

singelui,

letenlia

apei

in

organism

cu formare de

ed"eme.

Necesitatea

d.e

substanle

proteice

a organismului sd,nitos

este

d.e L

-1,5

g/kilocorp

in 24 de ore.

Astfel,

o

persoani,

cLe

60

kg

necesitd,

zilnic

60

-90

g

proteiae.

Aceastd, cantitate ec}rivaleazd, cu

240

-360

d"e

calorii

qi

reprezintd, 10

-15

o/o

d"in

necesitd,fiIe

totalo

ale

organis-

mului.

fn cazurile d.e

ard.eri

exagerate sau

pierderi

patologice,

nece-

sitillile

de

proteine

se m5,resc

ptnd,

la

2

-3

gftilocorp,

necesitili

care trebuie neapirat

satisfdcute, cilci

1n

caz

contrar organismul

rra

recurge la

rezervele

sale

proprii

qi

fur

primul

rind.

la

lesutul

rnu,s-

cu1ar.

In

caz

d-e

afecliuni

cu

insuficienld,

renald,,

in

vederea

rnenajlrii

rinichiului,

talia

zilnic5,

de

proteine

se

va

reduce vremelnic

clc

exemplu

Ia ll2

gftilocorp.

Necesitd,lile

in

proteine

a1e

organismului

nu

pot

fi

satisfdcute

totd.eauna imed.iat. Important

esto ca

pierd.erile

din

faza acut5,

a

bolii

sd,

fie

compeusate

printr-un

aport mdrit d.up5,

trecerea

acestei

fazel

aceasta deoarece

ln

cazu-I

bolilor

infeclioase

febrile,

cu

toate

arclerile intensificate, nu este oportund, tLepd,qirea

cantitd,lii clo

50

g

,,L9


5/36

proteino

fu.24 t[e

ore,

cd,ci

organismul

nu

o

poate

lutiliza,

deoareco

fermenfii,

seereliile cligestive

qi

energia

necesa,r5,

pentr-u-metaboli-

za,Iea eomplex5,

a

proteirlelor

slnt

parfial

blocate.

Dupd,

primele

zile,

insd,r.clntL

simptomatologia lncepe

sd,

se

reduc5,,

ralia

tl,e

proteine

so

va

md,ri

treptat

in raport cu

necesitilile

fiziologice,

pentru

ca

in

perioada

d.e

reparalie

a bolii

sd, se

completeze

tot

ceda

ce a

fost

i:r

minus

in

perioatla

acutd,,

puttntL

ridica

ralia

zilnicn

pind,

la tz}

-

150

g.

In

alegerea

substanlelor

proteice

se

va

d.a

prioritate

acelora

cq,re

9gp1i1d,

to{i

acizii

aminali

(esenliali).

Din

acest

motiv,

cel

pulin

50

-600/0

tlin

proteinele

consumate,

trebuie

sd fie

tte

origine

animal5,

(laate qi

dgrivaleIe

sale, carne,

ou6, viscere

etc.),

ca,re

contin

plo-

teine

complete

qi

r-estul

tle origine vegetald,

(cereale,

legume'uscate,

fructe,

zatzavatari), caro

conlin

proteine

incomplete.

c)

G

r

d,

s

i,

m, i l,

e

sint substanle

alimentare

cu o va,loa,ro

calo-

ricd, inaltd,,

introclucincL

fur

organism

substanle

cu

valoa,ro

energe-

tic5, mare

iatr-un

volum

mic.

Al5,turi

d.e

rolul

lor

energetio,

ele

mai

int15

qi

tn compozi$ia

lesutului

nervos

qi

a

stromei

eritrocita,re,

ia,r,

lrr form5,

depozrt'atil,

reprezintd,

rezervele

d.e

energie ale

orgauismului

qi

lesutul

d.e

suslinere

pentru

organele inter:re.

Cantitatea

d.e

lipid.e

necesard,

organismului

s5,ndtos

este

d.e

1-2

glkilocorp_.ln

24

de

ore,

cee&

co

reprezintd,

30-40yo

tlin

ralia

energetieS,

totald,

a organismului.

Balia

iie

grdsimi

se va

fed.uce'ln

cazul

tulbur5,tilor

in

metabolismul

gr5,similor,

precum

gi

lrr cazul

insuficien,tei

gland-elor

care

intervin

lu

digestia

qi

metabolizarea lor

(iry_ufieiegfd,

hepatic5,, pancreaticd,,

nefrozd,

lipoidic5,,

ateromatoz6,,

d.iabet zaharat

cu acid.ozd,

etc.,

precum

qi

ln

caz

rle obezitate).

Digestia

qi

metabolizarea

grdsimilor

necesitd,

eforturi din

partea

organismului;

din

acest

motiv,

ln

cursul

bolilor

febrile,

Iipirlele

vor-

fi

administrate

numai

in

cantitdli

necesare

pentru

aportul

vitami-

nelor

liposolubile.

In

unele

cantti,

grdsimile-se

exclu-tl complet

cLin

regimul

d.ietetic

pentru

un anumit interval

cle

timp.

,

Bafia

de

grd,simi

se

mdreqte in

stdri

de

subnutri{ie

gi

ln

cazurile

de

artleri

exagerate din cursul hipertiroidismului.

Aportul

d.e

grdsimi

trebuie

sd,

fie,

attt

de origine

animal6,,

clt

qi

vegetal5,,

pentru

a

asigura

toli

acizii

graqi

necesari organismului.

d)

Ir

1:

I

a

m

i,

n

e

l,

e sint absolut

necesare

pentru

menfinerea

metabolismului

normal al

organismului. Necesitatea

tn

vitamiue

cre,1t9

in

timpul

activitd,fii

celulare

exagerate

din

cursul majorit5,fii

imtrolnflvirilor.

Necesitd,file normale

de

vitamine

in cursul

diferitelbr

boli

pot

ajunge

pin5,

la

150

mg vitamind,

C,

25

mg vitamina

B,

(i

mg

vitamind, Bu,

8 mg

vitamin6 PP

qi

20 mg vitamin5,

K,

ceea

ce se

asigur5,

prin

introducerea fructelor,

sucurilor

d.e

fructe,

salatelol

'233


6/36

qi legumelor

in

ra{ia

z1lnic[,

d,e

alimente qi

prin preparate

de

vitarnine.

e)

Atta

,i

sd,rurile m,in,erale

tretruie

ad.ministrate

in

propor,tia

necesarS, organismului. Stahilirea raliei zilnice

este

deo-

setrit

d"e

importantd,.

In

apd

se

petrec

toate

reacgiile

biochimice

din

organism,

sd,rurile

minerale

fiind.

necesare

ca substanle

structuratre

gi

catalizatoare.

NecesitS,lile

zilnice

de

apd, ale organismului

s5nd,tos

yayiazd,

intre

2

500

-3

000 ml.

Ele

se acoperS,

pe

de

o

parte

prin

lichi-

d"ele

ingerate,

pe

cle

a1t5,

parte

din ard.erea

hidralilor

de carbon

q

a

gr5,similor.

Paralel

cu nevoile d-e

ap5,

se satisfac

qi

nevoile

d.e

sd,rur

minerale.

Organismul

siln5,tos

necesitd

iu 24

de

ore

:

4

g

Na,

3

-4

g

K,

2

g

Ca,

0,15

g

Mg,

precum

qi

o

serie

de alte

substanle

rninerale,

ca:

fier, cupruT

iod.

etc.

Satisfacerea

uevoilor

cle apd,

qi

d.e

siruri

minerale

trebuio

sd,

se

fac5,

in

mod.

proporlional,

altfel,

cu

tot

aportul

d.e

api

qi de

slruri,

d.aci,

acestea

sint

in

proporlii

nead.ecvate,

organismul

r5,nrine

in

dezechilibru

hidro-mineral

(vezi

capitoiul

,,Ilidratarea

organisrnului").

Necesitd,liie

de

ap5,

qi

d-e

siruri

minerale

cresc

in

cursul

picrtle-

rilor exagerate,

ca

:

transpiralii

abund-ente,

perspiralie

exageratd,

(bo1i

febrile),

diaree, vdrs5,turi, aspirafie

intestinald, henroragii

abundente,

plasmoragie (arsuri

intinse),

diurezd

exageratL eta.

DimpotrivS,,

aportul

d.e

lichide

trebuie

redus in

cursul insuficienlei

cardiace,

ln

perioada

de

formare

a

exsudatelor

qi

trilnssudateloi:

(poliserozitd,, cirozd,

hepaticil

etc.).

CantitS,file necesare

de api,

gi

sdruri rninerale

trebuic trine

catrcu-

late

in

cazrtri

patologice,

stabilind

prin

m5,suri,tori

sarr apreoieri

generale,

pierd.erile

ile

lichitle

ale

organisrnului.

Pierderilo

de ap[

prin

vd,rs5,turi,

d.iaree,

hemoragie,

fistulS,

intestinali,,

evaclrzlrea

exsuda-

telor

precum qi prin

aspiratia

conlinutului tubului

rtigestiv

merg

paralel

cu

pierd.erile proporlionale

de

sS,ruri

minerale.

Conrpletarea

pierd.erilor in

aceste cantri

se

va

face

cu

ape minerale,

supe,

solulie

Ringer

sau

alte sotulii

d.e

si,ruri

minerale.

Pierderile

d.e ap5,

prin

perspiralie sau transpiralie

sint

mai

abundente d.eclt

propor$ia

corespunzitoare

d"e

sd,ruri

minerale

pie.rdute

qi

astfel

acestea se

concentreazS,

in

organism. Completarea

pierderilor

in aceste cazur

se

rra

face cu

solulii

zaharate,

siropuri,

sucuri d.e

fructe,

linronatle

sau

prin

solulii

d.e

glucozH,.

in

sfirqit

pierd.e

ile

exagerate

rle sS,ruri

minerale,

fa d, tle

piertlerile

d.e api,

d.in

cursul diurezelor exagerate,

forlate

prin

med.icamente

diuretice,

se completeazS,

prin

solulii

hiper.

tonice

d.e silruri minerale. Calcularea

necesit5lilor

cLe

lichide

esto

prezentat5

Ia

capitolul,,Ilidratarea

qi

mineralizarea

organismului))

(vol.

II).


7/36

Starea de agrega{ie

a

alimentelor.

Dupd,

starea

lor

de

agregalie,

alimentele

pot

fi

lichide,

semilichide

sau

pd,stoase

Ii

solide.

Alimentele

solide

la rindul lor

pot

fi servite trolna'rrului

(,

atare

sau

in

stare

fd,rimifatd,.

Consistenla

lor

poate

fi ttiferitil.

Alimentele solide

cer

un

efort

de digestie

mai

mare.

Din

acest

motiv, la

prescrierea

regimului alimentar,

se

va

line

seama

de starea

organismului

,5i

in

specia,l

a

organelor digestive.

Astfel,

in

faza

acutd,

a

bolilor

fehrile,

cind

toleranla

tubului

digestiv

este

d,e

obicei

scf,zut5,,

se

v()r

recornantla

in special alimentele lichicle;

pe

rnd,surd,

ce

boala

eto)lo.eazd,

spre

vindecare

se va

imtrogS,ti

,si

dieta cu alimente

semi-

lichide

$i

apoi solide.

Afecliunile ulcerative rlureroase

ale

cavitS,lii

bucale,

faringe-

lui,

esofagului,

stomacului

gi

d.uodenului

reclamS,

evitarea alimentelor

solirle.

lferlora,giile t;ubului

digestiv

permit

numai

o alimentalie

licftid5,.

Insuficienla

g{andelor

digestive

qi

tulbur5,rile

cle motricitate

ale

l,utlului

cLigestiv

fac

necesari,

f5,rimilarea

alimentelor

solide

inainte

de

u't;ilizare.

Starea de agregalie a alimentelor

are

o d,eosebitH,

importanli

in

cursul

tratarnentului febrei

tifoide,

ulcerului gastroduodenal

qi

dizenteriei.

Fnegitirea alimentelor. Alimentele

supuse

proceselor

de

pregd,-

tire

(arnestecare,

frd,rnintare, fermentare,

conseryare,

fier-bere,

prd-

jire

etc.)

sufer5,

transform5,ri

calitative

lnsemnate

in

compozi.tia

lor

chimjci,. Alimentele

supuse

proceselor

de

pregd,tire

se d.enatureazd,.

Din

acest

motiv

trebuie

datd,

o

mare

atenlie

mod.ului

d.e

preparare

a

liranei

pentru

bolnavi.

AstfeJ,

prd,jirea

grd,sinrilor

d.e

orice

naturd,

elibereazd,

acizii

graqi

volatili,

greu

suportali

in

afccliunile duod.eno-vezicale

qi

complet

contra,ind.ica,li

in

troal.a

ulceroasil.

Din

acest

motiv

alimentele

prepa-

rate

pril].

Jrrd,jire,

ca

: friptura,

chiftelele,

qnilelul,

preparatele

f5,i-

noaso

lrrrijite

in

grd,sinre,

cleryi tra

a,lirrrente

de

bazd,

ar

fi

permise,

totu.;i

vor fi

excluse din cauza

denaturirii

lor

cu

ocazia

procedeului

de

ptelut'ra're.

Aliment'ele

conservate

prin

afuma're

se

impregneazd'

cu

procluse

de

gudron,

iritante, atit

pentru

mllcoasa tubului d.igestiv,

cit

qi

pentru

celula

hepaticd,.

Carnea fiartd,

pierde

o

serie

de

substanle

organice

si

minerale,

in

schirnb,

proteincle

din interiorul ei se coaguleaz5,

uniform.

Dimpo-

trivi,,

carnea

prriiitS

igi

piistreazS,

toate substanlele componente, cd,ci

prin prljirc

se

coaguleazS, reped.e stratul

exterior,

ceea

ce

impieclic5,

pierderile.

Alimentele

prepara,te

ia

calcl

r[min

mult

mai

sd,race

in

vitamine.


8/36

-

..

Asistenta,,

caya

alimenteazS,

botrav'uI,

trebuie

si, cunoascfl

motli-

ficd,rilepe

cafe

1o

sufer5,

alimentele

ca

ocazia

pqoceselor

d"e

prepararo

gi

va

line

seama

d,e

aceste

motLificdri.

ori

d.e

cite

ori

sint

neiesare

retngf,/lzirea,

conserrrarea

sau

pS,strarea

acestora

sau

in

cazul

accep-

tf,,rii

alimentelol

ad.use

de

familia

bolnarrului.

ALTMENTATTA

DtETETICA

Bolnavii

internali

in

_spitale

primesc tle

multe

ori

un regim

d.ie-

tetic,

acesta,

.relrezentintL

unul

d.in factorii

cei

mai

importanli

ai

tratamentului. Din

acest

motiv,

asistenta

trebuie

s5, cunoascd,

b6,zele

alimonta 1ei

dietetice,

sd,

so

oXienteze

pr-intqe

vatiatele

qi

multiplele

regrmuri

d.e

alimentalio

ryi

-s5,

qtie

sd,

_aplice in

mocL

just

'cunogtiitrete

saIe,.$istfibuind

-corect

alimentele

bolnavilor

pe

bare-i

ingTije$te.

Eegimurilo^-diotetice

slnt

foarte

valiate.

Alcdtuirea

$i

pr6s6ri-

erea

lor

vor

fi

fficute

d.e

medlic,

iar

asistenta

clietetioianf,,

lo

ia

cou-

c_ratizV

pon@u

buodtH,rje.

Acesto

probleme,

tLeqi

aparlin

asisteutei

tliotetieiene,

totuqi asistenta

meclicald,

sau

de

petl.iatrio

trebuie

sd,

1e

ounoascd,

qi

sd, aibe

anumite

jaloane

tlo orientare

pentru

aplicarea

lor

ln

mocL

qtiinlific.

Ee_gimurjle

cliotetice

slnt variate

tn funclie

d.e

calitatea

ryi

canti-

tatea

alimeutelor

po

care

Ie

confin.

Pe

baza criteriilol

cantitative,

regimurilo

pot

fi

hiporcalorice

sau

hipocalorice.

Eegimurile

hipocalorice

slnt

ricomandale

in

caz

d.e

obezitate

sag.plnttu

crylarea

unor

organe

cit

qi

in

caz

de hiper-tensiune a$sria1d,.

Durata

lor

dle

aplicare

este vTemelnic[,

ele

rreasi-

gufuxd.

nocositd,lile

reale ale

organismului.

_

Eegimul hipercalolio

se

aplicd,

bolnavilor

sl5,bi i

qi

ln

toate

cazu-

rile tn

caqe

necesitd,file

organismului

cfesc.

Pentru

fiecare

caz inparte

se

tror

calcula

exact

neoesitdlile organismului

pe

baza

formulelor

ald,tato

_mai

sus,

la

cale se vof

putea

acLH,uga

sau

sc5,cLea

cantitl$iio

cerute

c[e

merlic.

Eegimurile

alcd,tuite

pe

baza criteriilor

calitative

au

o sferd,

mult mai

largd,,

claq

in

aplicarea lor

se

vor lua

tottLeauna

in

consid.e-

rale

ry

criteliile

cantitative.

Se

prescrie

regim

alc5,tuit

pe

criteriu

calitativ fur

cazurile fur

care

se urm5,reryte:

a)

Puuerea

tn

repaus

gi

crularea

unor

organe, aparate

sau sisteme.

Aici_se

lngatlreagd,

regimurilo

de

crufare

a

intestinului

subfire.in

caz defebrd,

tifoittd,,

a

intestinului

gros

in caz

d.e d"izenterie,

a

mucoasei

bucale

1n

caz

d.e

stomatitf,,,

a

stomacului

qi

d.uod.enului tn

caz d.e

gaqtritd,,

duoctenitH,,

uloer

gastro-d.uod-ena1,

a ficatului

1n

caz d.e

hepa-

titd,,

aiioze,

a

funcliei

yezicii

biliare

in

caz cLe

colecistitf,,

a rinichiu-

lui

ln

caz rLe nefrit6,

etc.

Ira

alcd,tuirea

tegimului

d.e

crulare se va

lino


9/36

Beama

de compozilia

chimic5,

a

alimentelor, d.e

modul

d.e

preparare,

precum

qi

d-e

starea

lor

d.e

agregalie.

b) Echilibrarea

unor

funclii

d"oficitare sau exagerate

ale

orga-

nismului.

Astfel,

in

caz

d.e

colitE

d.e

fermenta,tie,

se

Ya

prescrie

un

regim

bogat

in

substanle

proteice;

in

colita

d.e

putrefac-,tie,

dimpo-

triv5,,

se

va

d.a

un

regim

cu

bazd,

d.e

hidrali d.e carbon. In

perioad.a

d"e

formare

a

exsud"atelor,

tn

ciroza

hepaticS, ascitogend,,

precum

qi

in

insuficienla

carcliacd,

se

va

ad.ministra

un

legim

sdrac

ln

lichide.

c) Compensarea

unor

tulburd,ri tezaltat'e

tlin

d-isfuncfia

glan-

d.elor end.ocrine.

Astfol se

va

stabili

toleranla

la

hidralii de

carbon

in

cLiabetul zaharat,

iar

regimul

va

fi

ad.aptat'

la

aceastS,

toieranld,.

In caz d.e hipertileozd,,

regimul

va

fi hipoproteinic, clar

bogat

in

vitamine.

d)

Satisfacerea

unor

necesitdli

exagerate

ale

organismului,

d.e

exemplu

regimul

bogat

ln

vitamine fur cazul

boliior

infeclioase,

regimul

bogat

tn

s5,ruri

d.e

calciu

ln

cursul

unei

imbolnd,viri

osoase

sau

infeclii

tuberculoase,

sau

regimul bogat

i:r

proteine

in

cursul

tratamentului

cu

hormoni

cortioo-suprarenali.

e)

lncLepdrtarea

unor

produso patologice

de

pe perolii

intesti-

nali,

ca

:

puroi,

mucus,

cu

ajutorul regimului

d.e

mere

sau morcovi

raryi.

DupH, stabilirea neoesitd,filor

cantitative

qi

calitative ale

orga-

nismului se

va alcd,tui

lista

alimentelor

cu

care

ele

vor

fi

acoperite

qi

se

va stabili

programul

cle

alimentalie. Pentru

aceasta

se

vor lua

ln

consid.eralie

:

compozilia

chimic5,

a alimentolor,

valoatealor

calo-

ric5,

prefelinlele

bolnavului,

posibilitd,file

tle

prelucrare

a materiilor,

precum

gi

saopul

peutru

care a

fost

presolis

regimul

d.ietetic.

In

vederea

acorcLfi,rii uuei

alimentalii dietetioe

clt

mai

variate

ln

funclie tte

posibilitd,lile

cLe

ad.aptare

momentane

ale

bucd,td,riei,

asistenta trebuie s5,

cunoascd, eohivalenlele

cantitative

qi

calitative

ale

d.iferitelor

principii

alimentare,

pe

baza cd,rora

in anumite

eazrtri

vor

putea

inlooui

unele

alimoute

cu

altele.

Astfel:

J-00

g

hiclrali de

oarbon

pot

fi asigurate

prin

100

g

zabdt,120

g

orez, 135

g

td,i ei,

160

g

fruote

uscate, 200

g ptine,

200

g

legume

uscate, 500

g

cartofi,

650

g

fructe

proaspete.

100

g

substanle

proteice

pot

fi asigurate

prin

2

000

ml lapte,

450

g

carne

albd,

d.e vilel

sau

pasd,re (fdr5,

os),

650

g peqte

sau 400

g

brlnad,.

Proteinele d.o origine

vegetald, fiind.

proteine

incomplete nu

se

iau

in

consid.erafie

la

calcularea

echivalenlelor

cantit5,lii cle

pro-

teine,

ele neputlnd. acoperi

necesitd,lile

organismului;

pe

cle alti,

parte,

d"atorit5, conlinutului

lor

bogat

ln

celulozd',

ar

lncd,rca

prea

mult

tubul

d"igestiv,

tlacd,

pe

lingd,

ralia

d.e

hid"rali

do

carbon,

cea

d.e

pro-

6eine

s-ar

sorvi

bolnavului

tot

sub

formd, d.e alimente

vegetale.

245


10/36

10-0

g

gr5,simi..sin_t

cuprinse

in

aceeaqi

cantitate

d.e

unt,

ulei

vegetal

sau unturS,

de

porc.

NumS,ruI

regimurilor

dietetice

este

foarte

rna

e.

In

cursul

fie-

cd,rei

boli

se

pot

aplica regimuri

dietetice

speciale

qi

chiar

la

aceeaqi

FoSF

alimenta ]a

pgatg

sr

difere

in

funclie

d,e

stacliul

qi

gravitatea

Irclii,.de

posibiiitd,lile

locaie

gi

preferinl'ele

bolnavului.

fn

spitaie

sint fixate un

num5,r

oareca_re

de

regimur.i

tip,

care

sd,

acopere

r-nnjo-

ritatea

necesitf,,lilor,

urmincl

ca

pentru

cazuiire

c&re nu pit

ti

ioca-

drate

in.acest_e

regimuri

s5,

se

piescrie

alimentaf,ia

de

la-caz

la

caz.

_

.triegirnurile

alimentare

tip

-

pot

fi

crasificate

clupd

cornp

ozi\ie,

d-up5,.consistenld,

temperaturd,,

frecvenfd,

de

adminisl;irare,

au$x actril

u.nea_lor-asupra

prr

sanguin,

precum

gi

dirpd,

reziduur.ile

pe

cardle

hsd,.

1.

Dup5,

compozi ,,ia

lor,

regimnr,ile

se

irnpart

in

:

Ilogimul

absolul.

sau

rcginrul

de

foarne.

.Bolnavul

nu

pr,irnegte

pe

calea

loSrrlli digestiv

nici

un

alimentr

organismul

lui

fiinil

ncvoit,

de

a

recurg'e

1a_

r_ezervele

sale

proprii. r\umai ra

indica ,i:r, slrccialfl

dati,

de.medic,

bolnar.'ul

va

putea

primi

api. Regimur

absolui

poate

fi

menlinut

numai

_pe_ntru

un

timp foarte

hmiiat,

in

caz

contrar

orgalismul.trebuie

hidratat

qi

e.r.entual

si alimentat pe

cale

l)rrren-

terald,. Regimul

absolut

se aplici, in

eaz

de

ocluzii inte^stinalc,

i,llrsd,-

turi

incoercibile,

hematemeze,

insuficiente

hepatice

graye,'glome-

rulonefrite

acute,

dup5, intervenlii

chirurgici,le

etc]

.

Regirnul

hidric

este

alcrtuit

din

api,

qi

sr,ruri

minerale.

Bolnavul

primetste

mici

cantit5li

de

ap6,

siforl

ape

minerale

reci

sau mici

b.tt"c5 i

de

ghea 5

ln.

gur5. Regimul

nir

ar.e

nici

o

valoare

ca,loricd,I

qi

in

acest.caz-

organismul recurge

la rezervere

sare

proprii.

Din

acesi

motiv,

regimul

hiclric

se

va

aplica

numa,i pe

un

timp

-foaite

lirnil,rr,t,

sau

se

va

combina

cu

alimentalia parenterald,

a

bolnavului.

stropfl

regimului

hidric

este

-de

a-rnenafu

l,ubul digestiv,

asigurind

lotiuqi

hidratarea

orga.nismului.

El

se

aplicd,

in

aii

de

henrai,enrez.,

vtii-

situri

incoercibilc,

gastrite,

duocle,nite,

hepal,ite,

pancr:eatil,c

iriso{,il,e

de

intoleran^ 5,

gastricS,,

d,upi,

inten,tin ,ii


11/36

indica{ia meclicului, un

interr,-al

de

timp

mai lung. Acest

regim

se

indicS, in

cursul

std,rilor

febrile, in

insuficien 5 renal5

acutd,,

in

insu-

ficienld, cardia,c5,,

colecistite

acute,

crize

d.e

coleliliazd,

apendicitd,

acut5,

inainte

ryi

imediat

dupd,

interventie

etc.

Regirnul

laetat

se

poate prezenta,

ca : regim

strict

lactat,

a1c5,-

tuit

exclusiv

tlin

lapte; regirn lactat

diluat

cu ceaiuri

sau

ape

mine-

rale

alcalinc

l

regim

laetat,

propriu-zis

(lapte

cu

ceai,

lapte cu

cafea,

cu

cacao,

ltr,p1,e

bd,tut, iaurt,

cltefir,

brinzil

de'r.ac5,,

smintinS,,

friqcd).

Con{inuttrl

regimului

poate

fi

imbogifit,

cu

oud,

qi

zahd,r

amestecate

in lapte.

liegirnul

strict

lactat nu

asigurd,

necesitd,file

calorice ale

organis-

rnulrLi

qi

se adurinistreazf

nurnai

pe

tirnp

lirnitrtt.

Bl

se aplic5,

in

cazt-

rile

rle

ulcor

gastro-duodenal

in

perioada

dureloasil, tlupd,

hemoragii

gastlo-duodenale,

precul)l qi

in

unele afecliuni

cardiace.

Regimul

lactat

propriu-zis poa,te

fi

insi

imbogS,lit in

aga fel ca

s5,

satisfacd,

neccsitllile

organisurului.

Sub

acea,st6 formX

va

fi

aplicat

in

perioacla

acut:i a bolilor

infecto-contagioase,

precunr

gi

in

toate

bolile febrile.

Itegimul f[iuos este alcd,tuit

din

produse

f5,inoase,

ca

:

griq,

nlacaroane,

t5,i ei,

orez, fulgi

tle

ov5,z

etc.

Ele

se

prepar5,,

fie

sub

fornril, c1e sup5, de fd,inoase, fie fierte

in

ap5,. Se

indici

in

perioada

de

trtr,nzifie

a

unor enterite,

precum

gi

in colite cle

putrefacfie.

Regimul

laelo-firinos

cuprinde

diferite

prod.use

f[inoase

fiert,e

in

lapte

sau

in

ap5

;i

servite

cu unt

proaspd,t

sau brinzd,

de vaci

I

el

mai

confine

lapte

simplu, czrfea

ryi

cacao.

Iiegirnul

lac,to-f[ino,i

se

reconla,nd5,

in

cnrsul

perioaclei

de

stare

ryi

d.e

con'r,alescen{[

al troli-

lor

febrile,

in

perioada

dureroa,sd,

a

ulcerului

gastro-duodenal

dupii

leginrul la,ctrr,t, in

afecliunile

carcliace,

in

gastrite, precullt qi

in

cursul

icterelor.

in accst c,az,

lalttele

trelluie

degresat.

()onrpletat,

cu

piine

qi

biscui i

forttroazd, regimul

clin

c'ursul

hepatitelor

epiclemice.

Regirnul

lacto-flinos-uegelarian sau

reginurl

t1e

tra,nzi{ie,

pe

Iingd,

preparatele

de

lapte qi

fd,inoase

ariltate

nrai

sus

(regimul lacto-

fi,inos)

tnai

conf,ine

qi

zarzavaturi,

precunr

ryi

fructe

proaspete

sau

fierte.

DI

se rr,plic5

in

perioadtr,

de

convalescenfi,

a afecfiunilor

car-

clit-r,oe,

reni-rle

ryi

hepatice.

DacL fructele

qi

zarzavaturile sint

trecute

prin

sit5,,

regirnul

se

poate recomanda

gi

in

perioada

d.e

convales-

ceir 5,

a

ulcerului

gtr,stro-duodenal.

Begimul

coruplet de

tranzifie,

pe

lingd,

cele de

mai

sus, contine

Ei

carne de

pasdre

fiart5,.

Se

aplicd,

la

bolnavi

in

perioada

de

vinde-

care,

inainte

d.e

a

trece

la

regimul

complet.

Regimul de

erudit[{i

este format din fructe

qi

zarzavaturi

crud.e,

consumate ca atare sau

pregi,tite

cu alte

substan ,e

ca

salate,

fd,r5, a

fi

fost supuse acliunii cilclurii.

Astfel,

regimul de

cruditdli

poate

fi

aplicat sub

formi,

d.e

:

239


12/36

-

sucuri de fructe

qi

de zarzataturi

ln

cantitd,li

cLe 2-B-b

kg

pe

zi;

-

salate

d.e

fructe

crud.e

pregd,-tito

st

zahdr

qi

zeamd,

de

limiie

;

-

salate

de

zayzavatttri preg5,tite

cu uleiuii,

zeamd,

sau

sare

cle l5,miie,

olet etc.

Regimul

de

erudit5{i

este

hipocaloric gi

hipoazotat.

pentru

aceasta,_

la

indicalia

medic-ului,

e1

poate

fi

imboAelit

cu

cantitd,li

mici

d_e

lapte,

brinzd,,

smintln5,,

oud,,

piine,

care

fac

sf,,-i

creascd,

valoa-

rea

caloricS,.,Begimgt

de

crrrditS,li

este

bogat

in

celuloz5 qi

vitamine"

[n

folpa-

lui_inilialf,,

confine

cantit5,fi

r6duse

de

clorurd,

de

sodiu,

in

schimtr

aduce

un

aport mare

d.e'

potasiu.

Din canza

caracterului

lui hipocaloric

qi

hipoproteinic,

regimul

de

crutlitf,,fi

se

recomand.d,

in

obezitate

qi gutd,.

Ilatoritd,

conlinritutui

sd,u

mai

mare

de

celulozf,,

se utilizeaz6 ln

tratamentul

consiipaliitor

_cronice.

prin

conlinutul

sfl1

hipoclorurat

qi

hipoproteic

este

indicat

Ia

^bolnavii

cu

4jperte-nsiune

arteriald,,

iar

aportul

mare do

potasiu

ll

face

foarte

util in

afecliunile

renale gi

card.iace,

insolito

de tdeme.

Regimul

earnat

este

alcfituit

aproape exclusiv

din

carne

d.e

pasd,re,-vit5,,

peqte,

etc.

Se

intlio5,

fur

cursul

diareelor

d.e fermentalie.

B_o-lnavii

sup_ort5, de

obicei

greu

acest

regim.

El

poate

fi

variat

piin

ad5,ugarea

de

bfinzd,

d.e vaci

proasp5,td,.

Regimul

mixt

sau

eomplet.

Este

alc*tuit

in

mod

variat din

toate

principiile

alimentare.

Yaloarea lui

caloricd,

corespund"e

raliei

normale

d.e intre.tinere.

El

se

inctic5,

ln

spital

bolnavilor

ca e nu

trebJlie

llpu$i

gici

Pnei

diete terapeutice

sau

preyentive, precum

qi

insolitorilor

bolnavilor.

.

Dup5,

-consi,sten{a

alimentelor

componente

so d.eosebesc

;

Regimul

liehiil

alcd,tuit tlin lichictele

amintite

anterior:

apd,

ape

minerale, limonarle,

siropuri

de fructe

qi

de zatzavaburi,

ceaiuri

lncluicite

ca

zahd,r,

cafea,

cac,a,o,

cu

sau

fS,rL lapte,

bulion de zarza-

v_aturi

qi

d.e-cereale,

lapte

dulce,

lapte

bd,tut,

lapte

cu

ou,lnghefatd,.

Yaloarea

caloricd, a

acestui

regim

poate

fi

crescutd,

dupd,

proced.eut

obignuit,

prin

atli,ugare

de zahd,r,

oud,,

cacao,

unt.

Regimul

semisolid

cuprind.e

aJimente

de

consistenld,

pdstoasd,,

preparate

sub formd,

d.e

pireur.i

qi

anume

i

orez

gi

fd,in5,

cle

ov5,z fierte

in

lapte, piine prq,jitd,

qi

lnmuiatd,,

unt,

brinzd,

devac5,,

iaur,t,

creme d,e

lapte

cu

ou5,

qi zghd4t

ou5,

cq b1inzf,,, zarzayattti

qi

fructe

fier:te,

coapte

sau

pasate,

imbogillite

caloric

pr,in

zahd,r,

unt

ryi

oud,.

Aliinenttle

tretruie

astfel variate, incit

sd,

se

asigur.e

aportul

necesar, d.e

vitarnine.

Prin

trecerea fructelor

qi

zatzavatur.ilor

prin

siti,

Se

inli,tuld,

o

parto

din

conlinutul

lor in

celuloz5,,

fS,clndu-Ie

absorbabile

1n

cea

mai mare

mH,suld, gi

ld,slncl

foarte

puline

rezid,ur.i.

24A


13/36

Regimul

de

eonvaleseenlr

cuprind.e

alimentele

leEimului

somi-

solicl, Ia

c&l'e se

mai

ad.auge,: tutLinci,

biscuili,

cremeisufleuri,

oud,

fierte moi,

peqte-slab,

carne.de

pasd,re'sau

vitd,'fiartd,

$i

tocatd,r'ficat,

fjelt

sau

fi,ipt

qi

tocat,

creier,

biio"

precum

gi preparate

fdiiroase.

Acest

legim acoperS,

toate necesit5,file

cantitative

si

catitative

ale

orga .ismului

qi

reprezint5,

treeelea ipre

regimul

nor.mal

mixt.

p.

Dupd,

temparaturo

lor,

regimurile

se

clasificd,

ln:

Regimuri

_reci.

(limola{er-

sirgnur-rr_

sucur.i

d.e

fuucte,

ceaiu.i,

compoturi,

tnghelate,

lapte

rlulce,

lapte

bd,tut,

iaurt,

cafea'cu

laptei

cacao).

_

Regimuri

fierbin{i

(ceaiuri,

Iapte

simplu,

ceai

cu

tom,

lapte

cu

oud,,

cafea,

cacao,

supe strecirate

etc.).

_

.

Du,pA,

compozi,li,a

.lor

tm

sd,ruri,

m,,i,nerale

qi

acliunea

asupra

pE

organismului

d.eosebim

:

-

Reqrqu

desodat

es-te

pregd,tit

fd,r.d, sare

sodici,.

poate

fi hipo-

sod.at

cincl bolnayul

_primeqte

pline_ obiqnuitd,-

pregi,titd,

cu

sard

qi

desodat.complelr

cind

so

pregdtegte

bohravului

qi

piine

speciald,

fd,r'r,

sare.

Alimentalia

va

cupr.inde

in

special

orcz,

z6dd,r,

mieie,

fulgi

d.e

ovd,"t,

fructe

crud.e,

nuci

etc.

Acestiegim

se ad-ministi,eazd,

ii ciz

de

insuficienfd,

carrliac5,, hipertensiune

arteriald,

glomeruronefr.it5,

acutd,

etc.

.

Regir-nul

hiperpotasie

este

format

tLin

alimente

cu

conlinut

d.e

potasiu

cit

mai

mare,

care se,rearzeazilprin,

ad"ministrarea

regimului

de.,cruditH,li

sau

d_e lggume qi

fi'ucte uscate.

Begimur

hiperpolasic

se

uLilizeazd'

ln

cazul afec,tiunilor

cardiace gi renale

tnsolite

d.e

ed.eme

qi

fir

cursul tratamentului

cu

cortizon.

.

_

&gi-ql

aeidifiant

are

scopul

de

a

influenla

pII

singelui

in

sens.

acicl.

Este

format

mai

ales d.in

carne,

oud,,

cei'eale

qi pr:eparate

f5i-

noase.

Se

indticd,

in

caz d.e

alca,lozd,,

tetanie,

fosfatur.ie,laliulozf,,

etc.

Eegimul

alealinizant

influenteazf,,

pI[in

sens

alcalin.

Este

format

mai

ales

din

fructe,

zarzava"twi

gilapte.

se

intticd,ln

std,rite

d.e acid.ozd,

ryi

se realizeazd,

prin

intregilea-regimului

de bazd,.

Regimurile

or-ganoterapiee

cu

o cantitate

d.e viscere

sau

glande

p_r'epalate

in

mod

special,.

au

scopur.i substitutive

:

de

exd-rnplu,

alimentalia

cu ficat proaspr,t

iLe

vifel de

porc

cu

tritulat

ar.e

mucdasd,

gastric5,-d.e

pot'c^sau

m5,ttuv5,

roqio fur

anemii hipoerome,

cu

splind,

ln

poliglobulii

ryi

eritremii

etc.

^

Dupd,

clasificarea

Pevzner,

utilizati

ln

unele institufii,

regimur"ile

sint

grupate

pe

tabele

numerotate

de

la

I- la 18,

fiecar"e

h,vfra inai-

calia

lui,

pentru

un

anumit grup

d.e a,fecfiuai

tn

cad,rul fiecd,rui

tabel

exist5,

3

subcl"iviziuni: reglmuli

A,

B,

C, arLaptate

la

faza

evolutivd,

a bolii

respective.

247


14/36

in

cazurile

in

care

este

necesari o

cintdrile

exactf,

a alinrentelor

ad"ministrate

bolnavului,

se

vor

pt'esct'ie

regitnut'i

individuale

(astfel

tn diabetul zahan'at,

insufieien{,a

lenal5).

ln aceste

cazuri, cantitf,,litre

de alirnente

prescliso

,'si

consuruate

de

bolnav,

cit

qi

cantitillilt'

ne-

consumatc,

se

conserntleilzd,

in foaia de

observalie.

Begimul dietetic

tlebuitr

sd

se adapteze

la

stadiui

evolutiv

al

bo1ii.

in

pelioada

acutti

si

in

cur

sul bolilor febrile se

va

prefel'A

l'e-

gimul

dietetic

lichid,

cdci

acestlt supune

olganisurul

la

cel

rttai

mic

efort

qi

suplineqte

pieldelile

dator'ite tr:r,nspiltr,fiei

intense

I

pe

nrd,sut'5,

ce

troala lnainteaz5,

sple

r.indr:r'ale,

se

va

ad5,uga

progresiv

legirnul

cu

alimente sub

foltnf seurilichidi

;i

apoi solid5.

Toleranla

individuzrlir,,

zr,tit cantitatir,S

cit

ryi

calitati'r'i,

este

un

alt factor cale va

fi luat

totdeaunl

in

considera{ie,

de

exeurplu

in

cazul

bolilor

digestive unr:le

ostc

necesAl'sd, se

tatoneze

capa,citatea

de

toleran 5,

a

stomacului

;i

intestinelor',

petrtl'u

ca

t'egimttl

clietetic,

pe de

o

palte,

s5

nu fie

elirrlinat

prin

vi,r'sltuli

sau

cliat'ec,

iar

pe

d.e

a1t5

parte,

sd,

nu

c\agoleze

ercitabilitatea

rnucoasei

rligestive.

Criteliul

de

apreciere

in

gencr':r,l

estr

cletet'minat

de boala


15/36

ALIMENTARFA

EC LNAVULUI

SERVIREA

MESELOR

Ser.vilea, rlesei

bolnavilor

ridici,

multe

pr.oblerne

in

rnunca

asi-

stentei,

c5,ci

mod.ul

in

care

bolnavul

primeqte

alimentele

are

de multe

ori

aceeaqi

impor.tanfd,

ca

qi

regimul propriu-zis. Alimentele

sosesc

do

la

bucd,td,ria

spitalului

in vase

izoter.me

pentr.u

un

num5,r

mar,e de

bolnavi

I

ele tlelruie

s5,

fie distribuite

bolnavilor

pe

porlii

sau

ln

vase

mici inclividuale,

d.acd, bolnavul

se

g5,seqte

la

un r.egim

indiviclual.

Distribuirea

qi

serr,fu'ea

alimentelor

se

cxecut[,

totdeauna de asistcntS,.

Sarcina aceasta,

nu

poate

fi

preclati

nici

infil.rnier,ei nici ingrijitoarelor

de salon.

Servirea mesei

de

cd,tr.e

per,soane

pe

car.e

bolnavul

le-a

v54ut,

curi,l,intl colidoarele

sau closel,ele

-

chiar,

qi

cu

md,nuqi

de

caiucinc

-

consl,il,uie

o

gr.c$eal5,

glosolanS,,

ilcpar.abild, care

foate

sd,

clucd,

bolna,vul

ltl

uh

negativisnr

alirnentar'.

In

legd,tur,L

cu

so,r.ir.ea

rneselor

bolntrvilor,,

asistenta

va

tine

seama

d.e

urmS,toa,r'ckr

:

].

Orarul

;i,

repart,izarea

ut,eselor

au

o deosebitS,

importnnfd,

in

aiimentaf

ia,

bolnavului.

rntervalele

tlintr,e

rneso

trebule

astf'el

stabilito, ca

perioadrr,


16/36

Bolnavii

febrili,

aclinamici,

in stare

gt'avd,

nu

pot

ingera

deotlatS,

cantit5,lile

obignuite

d,e alimente

I

pentru

a

Ie

atlministra totuqi

ralia

zilnicf,,,

ei

vor

fi

aiimentali d.up5,

un

progl'am

special

prin

nrese

mici

d.ar

dese, repartizat'e

in,24

de

ole,

atit ziaa,

cib

qi

noaptea.

Bolna-

vii

carctiaci

qi

cei

cu

sistem

nellros

labil

suportd,,

d.e asemenea,

gt'eu o

tld,mtnzile

mai

lung5,

d.e

6 ore,

ceea

ce

se

Ya

lua

fir

cousicleralie

Ia

stabilirea

orarului

lol

cle

alimentalie.

Oralul

d.e

alimentalie

face

parte

clin

programul

secfiei,

lns5,

nu

poate

fi

aplicat

la

toli

bolnavii.

Asisteuta ttebuie sd,

se

acomodeze

intereselor'reale

ale bolnavilor,

ind.ivid.ualiztntl

la nevoie

orarul

q

repartizarea

meselor. Din

acest

motiv,

ea

trebuie sd,

rezelve,

pentru

botnavii

problemi, alimentele

neces&l'e,

pd,strinclu-le

la

oficiul

de ali-

mente

ln-contLifii

adecvate.

Orarul

d.e

alimeutalie

aI

acestor bolnav

trebuie

consemnat

ln foaia

de

tratameut,

iar cantitd,file consumate

trebuie

notate

aparte.

Mesele

principale

nu

rror

fi

servite niciotlatd,

lnaintea

aplicf,,rii

tratamentului,

Orele

do d.upd,

prlnz

trebuie

rezervate

pentru

oclihn5

cd,ci

ln aceastd,

perioatlS,

procesul

d.e

cligestie blochleazil energia

orga-

nismului,

prin

angpjarea

unei

mari

cantitd,li

cle

slnge

la

nivelul

orga-

nelor

abtlominale.

fn

preajma

intervenliilor

chilulgicale, a tubajelor

gastro-duodenale.

a

d.eterminS,rii

metabolismului

bazal,

lnaintea

[2,1ingoscopiilor,

bronhoscopiilor

qi

a altor

proced.uri

d.e

examinare

qi

tratament,

c,a're

ar

putea

d.eclanqa

vomd,

qi

il

sffu'.it,

lnaintea unor

i'ecolt6ri

de

protluse

biologice

(hemogram5,,

tablou

sanguin, vitezi,

d.e

sedimentare a

hematiiior

etc.),

bolnavul trebuie

s5

ri,min5,

nemincat

Asistenta

trebuie

si, consemneze

acest lucru ln condica de

predare

a

serviciului

gi

sf,,

comunice

verbal,

atlt

bolnavului, clt

qi

asisteute

cal'e

o

schimb5,

din

serviciu.

2. Pregd,tirea

serl)i,ri,i

maselor.

Alimentafia bolnavilor

nu

trebuie

si,

fie

d.eranjati

d.e nirnic;

clin

acest

motiv

activitatea

tlin

seclie

recoltf,,r'ile,

tratamentele,

examin5,rile

medicale

qi

de-

laborator,

'inclusiv

vizita,

trebuie

terminato

plnd,

la

ora

meselor. Se

va

avea

gn'iji

ca

lnainte

de

servirea

meselor

sil nu

se

execute

tratamente

d.uleroase

sau

supd,rd,toare

pentru

bolnav.

Se vor lntlepd,rta

din salon

factorii

d.ezgust5,tot'i.

Pentru

aceasta,

bolnavilor

li

se

va

oferi bazinetul

celpulin

cu

jum5,tate

de ord,

tnaintea

servirii

mesei,

pentru

ca

nu

cumva

sd,

deranjeze

pofta de mincare

a

celorla$i

boli.avi

tocmai

ln

timpul

alimentafiei.

Saloanele

vor i

aerisite,

puse

fir

ordine,

iar

obiectele

caro

ar

pu e4,

d.erania-pofta

d.e

mhcar6

-a

bolnavilovr'ca

:

scuipd,toarele,

urinalele,

t5,vifele

renale

etc.,

vor

fi

acoperite Bau

scoase

din salon.

Bolnavii

cu

aspect nepld,cut

:

arqi,

cu

piodermite

-lntrnse,

ca

q

,cei'care

ar

vd,rsa.intimpul alimenta{iei,

tlaci, nu

pot

fi

izolafiln

rezetve


17/36

yor

fi

rzolatli

d.e

restul

bolnavilor

prin

paravane.

Se va

d,a

posibilitate

bol-navilor

sil-qi

spele

mlinile;

bolnavii Xn

stare

grav5,

voi

fi

ajutali

la

aceasta

d.e asistente

sau

infirmiere.

Asistenta

trebuie

sd,

creeze o atmosferd,

corespunz[,toare

pe[tl'u

selvilea

mesei,

auunflnd,-o

,

pentru

ca

bolnavii

sd,

o aqtepte.

-

Pln5,

la

sosirea alimentelol'

clin

bucd,td,rie

trebuie

pregH,tit

oficiul

d.e

alimcnte.

Se

va

sCoate

rresela

necesar,d,

d.in

tlulapuri, iar

c5,l'uciorul

de

ser.vit

va

fi

tras

in

fala

oficiului.

In

cursul

anotim"

pului

rece, farfuriile

vor

fi

incdl-

zite

pe

masa

cald5,1

sau

ln

lip-

sa

acesteia

ln

ap5, fierbinte

sau

vapoli,

pentru

a

nu

rd,oi

ali-

mentele

servite

(fig.

121). Asis-

tenta

trebuie

sf, aibf,,

grij5,

ca

vesela

sd,

fie

suficientd,

pentru

toate

felurile

de

alimente

pe

care Le

vor

primi

bolnavii.

Ea

lqi

va

calcula

timpul

in

aqa fe1

ca

ln momentul

sosir.ii

aiimen-

teloi'

sd le poatd,

d"istribui

qi

servi imecliat,

f5,rH,

inttrziele,

pentru

a

nu

se

r5,ci

qi

d.enatur.a

si

pentru

a

nu

expune

bot-

navii

la

aqteptdri

inutile,

ceea

cer

pe

de

o

palte,

ar

putea

clea

nemulfumiri,

iar. pe

d.e

altf;,

palte,

ar

pu-tea

d.d,una

conaLili-

ilor

regimului

cle proteclie.

La

sosir.ea

mesei,

asistenta

imbracd,

un

gor.

curat

sau

un

ha.lat

alb

rte

proteclie

peste

uniforma

ei,

igi

spari,

bine

miinile,

imblacd,

ma_nugr

albe

cul'ate qi

iqi

aranj

eazd, boneta

in

aga

fel

ca

pd,rul

sr, nu

carld, la

alimentele

servite

bolnarrului.

3.

Di,stribwiroa

ali,mentelor

trebuie

fd,cutd, curat,

operativ

gi

estetic.

servirea

estetic5,

gi

curatf,,

a

meselor

contribuie la

imbund,t6-

1

Mesele

calde

au

suprafala

confeclionatd

din

metal

in

grosimea

ciruia

sint

irtstalate

dispozitive

de

tnctrlzit

cu aburi

sau curent

electric.

Eleiu'rolul

de

a mentine

Itr

stnre

caldtr

alimentele

bolnavilor

ln

timpul

implrlirii

lor

pe

farfurii.

Fig.

121,

-

tncilzirea

farfuriilor

ln

timpul

anotimpului

rece.


18/36

tir,ea

poftei

de

rnincale

a

bolnavului,

ceea

ce

asigurS,

d.eclangarea

secrel,iei

sucurilor

digestive

qi

pe

cale

psitric5,.

Operativit_atea

lmpietlic5,

denaturarea

si

ld,cir"ea

alimentelor ser"i'ite,

cale

astfel

lqi

pd,streazS,

forma,

aspectul si

valoarea

lor

caloricd,

ini{,ial5,.

Distl'ibuirea

alimentelor

la

trolnavi

se

va

face

pe

baza tabelelor

de

alirnentalie, completate

cu

cererile

suplimentare pentru bolnavii

noi,

modificate

eventual

de

buc5,t5,rie

qi

remise

intr'-un

exemplar

secliei.

in

unele

loculi,

asistentele

dieteticiene

preg5,tesc

fiqe

individuale

de

regim

pentru

fiecale bolnav,

care

se

inmineazS,

bolnavului

impreuni,

cu

masa.

Asistenta

de salon

tletruie

s5, invele bolnavul

si,

string5,

q

sd,

pd,streze

aceste

fiqe,

pentru

ale

:ut;,Jiza

mai

trilziu,

acas5r

dacH,

ar:

trebui

si,

continue

alimentalia

terapeuticd,

qi

dupd,

iegirea

din spital.

Imp5,rlirea

alimentelor

se

v&

face

in oficirll

cle

alimente.

Ali-

menteldvor

fi

duse

pe

c5,t'ucioare

(fig.

12't)

pin5,

ln fala

salonului

q

apoi

pe

tivi

acoper,ite,

Ia

bolnavi.

Ad.ucerea

Yaselol

izoterme

ale

bucd,-

tf,riei

pe

c5,r'ucioare

in

saloane

nu

trebuie

placticat[. Este

foarte im-

nortarit,

ca

fiecare

aliment

sd, fie

setvit

in vase

cot'espunzd,toale.

beaiul

de dimineald,

se

serveqte

in

ceqti,

sub

cal'e

se

va

pune

cite

o

falfurioald

pentru

a

nu

murdd,ri

lenjcria

tlc

pat

sau

felele

4"

p"

noptierd,.

Untul,

rualmelad,a,

salamul

se

Yol

pung.pe

farfnlioalel

pii-nea,

prd,iitura

in

coqule{e.

Nu

se

ad.mite

(,A

a}intent'e cu efec

sapid

iliierit

1ca

salamul

qi

marmelada)

sd,

fie

puse

pe

aceeaqi-falfu-

ridald,

sau

sd,

fie

ser,vite

pe

aceeaqi

felie

de

piine.

DacS

natula

alimen-

tetro1

o

cele,

bolnavul iretruie

sd,

primeascd,

qi

un

culit

pentrlu

a

td,ia

piinezr,

sau

a

intinde

untul

sau

mat'melada.

Alimentele

gitite

trebuie

aqeza|e

pe

fa,r'furii inc-6lzite

-cu.

grijd,

pentru a

p5,st,ra

un

aspect

estetic.

in cazrtl

r,egimurilol

individ"uaie

-cind"

se

a,d"uc in

seclie

porlii

separate,

pentru a

pt'eveni

deformalea,

r'Scilea

qi

denatut'lllea

lor,

transportul

,;i

selvilel

tr9b9i9

s5,

fie

q

rnai

opeiative,

a;aincit

alirnentui

s5,

ajungd,

cle

la

buci,tflt'ie

pe

rnasa

bolnavului

in

decut's

de citeva

ninute.

N1

este

bine

s5,

se

ser,veasc5,

cteodat[

toate

felurile

de alinlente

pe

tavd,

in

fa{,a

bolnavului,

ci

pe

rincl,

in

mS,sura

in

cat'e

cl tclnrini, felu

anter.ior,.

Yesela

ulilizati

tlebuie

imediat

lidicatS,,

cdci

vcrlerea

c

provoac5,

unor

bolnavi

gr.e

a 5.

Nu se aclmite

ca

felut'ile

doi

ryi

l,t

gi

"s5

iie

servite

succctiir,,

pe aceetrgi

farfulie

I

pentru

fiecale

a,litttent;

asis

tenta

va

asigura

fatfut'itt

cutat5,.

Alimentele

mr tr.eblie

atinse

niciodati,

clilect

ctt

ntiniL. carnea,

pr,fliitura,

feliile

r1e

piiue, zzlhS,rul

vor fi

ser'r,ite

cu

ful'cuIi.ta

sau cu

cle,;telc

special

de set'r'it

(fig. 122)

Este

bine

ca

in

oficiul

de alinrente

s5,

existe

unele sutrstanle

pentr,u

colectar.ca

gustului

unol

alimente,

dupd,

preferinle1e

bolna


19/36

vilor'

((o et,

sale,

zahill etc.), cu

cale

asistenta

va servi

bolnavii

dacir, nu

sint

in contrad.iclie

cu

d.ieta

apiicatil.

4.

Ordi,neu, d,e

sera'ire

a mesei bolnaailor.

Aristenta

va distribui

intii

legimnl

colnun, apoi

leginrurile

tip

qi

la

urmd,

va clispune

ad.u-

cerea, r'ogimurilol

intlivirluale

pentlu

bolnavii a ci,r'ol

alinrentagie

I:i11.

l .

-

(llesle

pcrrtrtr

srlr ilt,u

iriinii.

telapeul,ic[

nu sr iuc:r(lr'


20/36

b)

alimentarea

pasivf,,,

cind

sta,r'ea

genera,l5,

a bolnavilor

nu ls

permite

sH,

se alimenteze

singuri

qi

d-eci trebuie sd, fie ajutafi;

c) alimentarea artificiald, cind.

alimentele

trebuie

introcl"use

in

organismul

bolnalrului

prin

mijloace

aa'tificiale.

Alimentarea aetivi.

Bolnavii cu

stare

generald,

relativ bund,

q

cu

digestie

p5,stratd,

se

alimenteaz5,

singuli.

Dacd,

starea,

lor

o

pormite,

ei

se

vor

rid,ica

d.in

pat

qi

se

vor

aqeza

la

masd,

ca oamenii

s5,nd,toryi.

In acest

sens,

unele

secfii

cl.e

spitale

posecld,

sufragerii

pentru

bolnavi.

Crearea unui anturaj

estetic

qi pl5,cut

tr

sufragerie

-

prin

lnzestrarea

ei

cu

mobilier,

flori,

fele

rle mese

alese

cu

gust

-

contribuie

mult

]a

imbund,t5,filea dispozifiei tLe alimentare a

bolnavilor

qi

face

parte

din

principiile

de

bazd,

alo

regimului

terapeutic

de

proteclie.

Bolnavi

vor fi aqezali la mese

mici,

avlntl

g'ijd,

ca

cei

cle

la aceeagi

masd,

sd

md,nilrco

acelaq

regim,

cd,ci consumarea

de o5,tre unii a

alimentelor

interzise

pentru

ceila$i

creeazd' la

acegtia

efecte

secretoare

ned,orite.

Tocmai clin

acest

motiv,

bohnavii

supugi

la

un

regim foarto

sever'

qi

cei

mlncdcioqi nu

trebuie

servifi

tn

sufrageria comun6.

Dacd,

secfia nu

posed.d,

suft'agerie, bolnavii

cale

se

pot

scula

clin

pat

se vor alimenta ln

salon

la

masi, crelndu-se

tot

confortul

necesa,r

pentru

acest

scop.

Boluavii

ca 'e

nu se

pot

scula,

d.ar se

pot

alimenta

singuri,

vor

fi

servili

la

pat.

In

vederea

acestrii

scop,

ei

vor

fi

agezali

ln

pozilie

qezlnd.

sau

semigezfurtl

qi

menfinuli

ln

aceastf,,

pozilie

clt

ma

comoel,

cu

ajutorul rezem5,toarelor

de

pat

ryi

cu

perne.

Masa

so

serveqte

pe

mese

speciale

rulanto

atlaptate

la

patul

bolaavului

(fig.

123),

sprijinite

tLe

suportul

lor

solid

numai

clintr-o

singut'd

parte,

a cd,rei suprafafd,

se

intinde

pe

ld,$imea

patului.

Aceste mese

ofer5

o

suprafald,

cl,estul

de

solittd,

iar

botnavul

se

poate

alimenta

comod

1

In

unele

spitale

existE,

mf,,sule

speciale

d.e

servire, cu

picioare

scut'te

cle 20-30

cm,

care

se

aqazd,

deasupra

plapumei, picioarele

m6,su e

sprijinind.u-so

pe

suprafala

patului

la

sttnga

gi

la

dt'eapta

botravului

(fig.

125),

In

vederea acestui

scop

so

poate

utiliza ou

succes

tava

d.e

servit cu

picioare pliante

(fig.

126),

care,

avtnd

rezemdtoarele

ascunse

sub fala

inferioar5,

a td,vii,

se

utilizeazfi,

ca

orice

t'and',

fd,ltd' sd, ocupe

ln

oficiul

alimentar

un

spaliu

ln

plus.

Picioarelo

pliante

pot

fi

d-eschise

printr-o

singur'5,

miqcare

a

tlegetului metliu

d.o la

ambele

miini,

tava

transformind.u-se

astfel

ilrtr-o

m6suf5,

caro se

poate

ageza

pe

suprafa,ta

patului

qi pe

care

bolnavul

poate

mlnca

comotl.

Aceste

misule,

avtnd.

suprafele utile

cLuble,

cea superioard,

poate

fi

1

Aceste

mese

se

folosesc

gi

pentru

lecturi

qi

scris, aducind suprafafa

lor sau

eventual

numai

o

parte

a

acesteia ln

pozilie

oblic6,

pe

care

bolnavul va ageza

cartea

sau

htrtia

de

scris.


21/36

ritLicatS,

tn

pozilie

oblicd,

pentlu

a

da

posibititate

bolnavului

sd, ci-

teasc6

sau

s[ scrie

in

pat,

fd,rd,

sH,

se

oboseasci.

Dae5,

nu

exist5,

mesele

amintite

mai

Bus,

bolnavul

va

consuma

alimentele

cle

pe

o

lavd,

aryezatd,

pe

genunchi'sau

coapse,

peste

pla-

pum5,,

eeea

ce

scacle

murf

contoitut

alimentaliei.

In adeite

ca*zuri

Fig.

123.

A

qi

B

-

Masa

rulanti

adap_

tabili

la patul

bolnavului.

8e

rra

aqeza-l_a

picio_arele

bolnarnului

o rezemd,toare

pentru

a-i

menline

gglligliilidicali.

Nu

se

va

da nicioctatd

farfuria

ifr.

mha

tiotnavuiuil

cacr

aceasta

creeazd'

multe

inconveniente,

deoarece

el nu

va

putea

utiliza

nici miinile

in

mod

corespunziltor,

murddriud.

in

cele

d.in

urmi,

lenjeria

$9

nat.

De

asemenea,

nu

se

va

servi

masa pe noptierd,,

pentru

i

"I-l

olliga

sd

so lntoarcr, qi

si,

se rdsuceascr,

pedtro

fiecare'Iingurd,

de,mincare,

migcare

cit se._poate

d.e incomodd,

pentru

el.

Lenjeri5,

c1e

pat

q1d3

corp

va

fi apd,rat5,

in

toate

cazurile

criun

gervet

curat.

sornavr

care nu

se

po

rid.ica

din

pozilia

orizontald,

qi

doresc

sii

so

alimenteza

activ,

vo1

ti

intorgi

pe

pirtea

stlngf,,

pd,sirina

mina

rl.capt5,.liber5-;

sub

cap

li

se va aqeza'o pernr,,

ia-r

ii

spate

vor

fi

"1)r'ulnrlr.

(to

alte

perno

sau

suportur.i.

Tava

cu mincare

se

aqazd.

fie

lrrr

rnarginea

patului

pe

un

qervet

c'trat,

fie

pe

o md,su d,

ae

iirettrime

=i

24E


22/36

ad.ecvatd,

tlasd,

lingil

pat.

Bolnavul

putindu-se

servi numai

de

o

sin

gurd,

mind,,

alimentele

soiide

vor

fi

tdiate

cle

asistentd,.

Lichid.ele

vo

fi b5ute

rlin

cd,ni

umplute

pe

jumdtate

sau d.in

cd,ni

speciale,-inchise

pe

jumfi,tate

in

partea

lol

superioar5,

gi

prevd,zute

cu un cioc.

In

lipsa

acestora, lichiclele

pot

fi

aspi-

rate

qi prin

tuburi d"e

sticld

curate qi

fierte.

Alimt'ntarea

pasivl.

Rolna-

vii

in

stare

gravd,,

imobilizali,

paraliza\i,

adinamici,

epuizal

sau

cei cu

l,ulliurd,ri

uqoare

d.e

ciegiuti{,ie

vor

fi

alimentali

de

asistent[. Ei

vor

fi servili

nu-

mai

dup5,

distribuirea

alimente-

lor la restul

bolnavilor,

pentru

ca asistenta

sd,

aibe

timpul

ne

cesar

pentru

aceasta. Bolnavi

care

vor fi alimental,i

pasiv

sln

de

obicoi

ryi

mai

sensibili; din

tr,cest

rnotiv asistenta

nu

tre-

buie

si,

dea

impresia

c5, se

grfi,-

beqte,

o5ci

aceasta le-ar

putea

d,iminua

pofta

de

mincare.

Pe

de a7td,

parte,

aceqti

bolnavi

obosesc

destul

c1e

repede,

de

aceea

ritmul

alimentaliei

tre-

buie

sil,

fic

:lai

incet,

cu

pauze

mai

rnari

lntre felurile

sclvite.

l"ig.

1:lt.

--

C,-urrcior

pontnr


23/36

aceasta c[,

timpul

ei

este

rezervat

numai

pentlu

alimentarea lui. Pentru

a

puteil

lucra

cu

mina

clreaptd,,

asistenta

va

ocupa

loc

totdeauna

in

partea,

drctr,ptd, a bolnavului. Lichidele, inclusiv

supa,

vor fi

admini-

stral,e sub folrn5,

cle

bd,utur'5

d.in vase serrriumplute

(fig.

128)

sau

dacd

bolnilvrrl

rnr sc

poatc

ridiczr,

din

pozilie

olizontal5,

din

c[ni cu ciocuri.

I;itl.

l

)i.

\lirsrrlri

pentrrr

scrvirra

alimentclor la

pn[.

iffi

l,iffi

1?fi.

-

'l'svti

cu

picioate

pliantc

pt'ntrur

selvirel

nlcsri.

251


24/36

I-ia folosirea

acostor

cd,ni, la

bolnavii

adinamic-i,

ln

stare

grav5

asistenta

trebuie sd,

supravegheze

d.ebitul lichidului

care

curge

ln

9u13,

bolnavului,

pentru

a nu-l

tnc[rca

pe

acesta

pesto

posibilitd ile

iui

d"e cteglutilie

gi

a-l lmpiedicain

acelagi

timp

s5,lnghitd,

aer.

Cu

ocazi

tnghilirii lichid.eior',

asistenta

va ridica

uqor cu o mlnd,

capul

bolna-

[fs+r+59

.'t,,#

.I

ff

rtrsil"

..:i'; ..lx

t:t:lil:i+t$

Fig. 12f,

-

Alimentarca

pasivd

a bolnavului

ln stare

grall.

Fig.

128.

-

Alimentarea

bolnavului

cu

lichide

din

pahar.


25/36

vului,

eventual

impreun5,

crl

perrla,

iar

cealaltd, va

line

vasul

din

caro

bea

(fig.

129). Aplecarea

exageratd,

a

capului impiedic5, inghifirea"

Bolnavii

ln

stare

foarte

grav5,, precum

qi

eei

cu

tulburd,ri

de

cleg-

lutilie,

nu se

pot

servi

rici

de vasele de

b5,ut.

In aceste

cazari, aclmi-

nistrarea

lichid.elor

se

va face

cu

lingura

sau

lingurila.

Asistenta"

c1up5,

ee a umplut lingura,

solicitd,

bolnayul

sd, deschid,S,

gura.

In

aceiaqi

timp

sprijin5, virful

lingurii

de buza inferioar5

a bolnavului,

ceea

ce

d.eclanqeazd,

ln

mod

reflex

deschid.erea

cavitd,lii bucale.

In

acest

moment

se

introduce

usor

lingura

d.incolo d.e

arcada.

clentar5

gi

ricticind

concomitent

"o*d.*

ting"urii,

conlinutul se

vars5,

incet

ln

gur5,.

Bolnavii

ln

stare

foarte

grav5,

vor

fi

alimentali

cu

ajutorul

pipetelor.

Ritmul

alimentdrii

trebuio sd,

fie

atlaptat la

starea bolnavului-

Boinavii

epuizafi,

arlinamici vor

fi

l5,sa i

dup5,

2-3

linguri,te

si,

se

odihneasc5,.

Inghiliturile

oferite

s5,

nu

fie

prea

mari,

c5,ci

bolnavul,

neputlnd

sd,Ie lnghitd,,

ar

putea

sd,le

aspire

qi

sd,

prod.uc5,

bronhopne-

umonii

prin

aspiralie. Din

acest

motiv,

la

orice

semn

d"e intoleranld,

respiratorie

ca

tuse, dispnee, se

ya

intrerupe

alimentarea

ryi

se

va

controla

cavitatea bucald,,

golincl-o

lntr-o td,vi]5, renal5.

Inghi]iturile

s5,

nu

fie

ins5,

nici

proa

mici

cd,ci mestecarea qi

lnghilirea

lor

cer cam

Fig.

129.

-

Alimentarea bolnavului

din

cani

cu

cioc.


26/36

pi,tlunde

in

cilile respiratorii,

dind naqtere

la

accidente

sau compli-

calii

grave.

w

Pentru

alimentarea

prin

sond5,

se utilizeazd,

sond.a

gastricd,r

sonda

duodenalS,

Einhorn

sau

sonda intestinald,.

Al5turi

de

sond.ele

vechi

confeclionate

din

cauciuc

semirigid,

azi

se

rtilizeazd,

sond.ele

din polietilen,

care

sint

pulin

mai

tari

decit

sond.a

Einhorn.

_

.y'

Sonda

gastricil

se aplicS,

de

obicei ta

psihopali.

Da

se introduce

clup5,

tehnica

obiqnuit5,,

bolnavul

fiinct

,tinut

imobilizat

cu

mlna

sau

in

cimaqi

tle

proteclie.

La

capiltul

extern al

sond.ei

se

aplicd,

o

pilnie

ln

prelungirea

unui

tub

d"e

cauciuc qi

prin

aceasta

se

introd.uc

deodatd,

200

_--400

pin6

ia

500

ml

tichid.

alimentar.

Soncla

se

spald, apoi,.

troclnd prin

ea

pulind

apfl

qi

se

indepirteazd'ln proxima

alimentare

trebuie procedal,

Ia

fel.

A.cest

procedeu

de alimentare

se mai

utili-

zea.zd'

qi

in cazul

l,uiburi,rilor

de

cleglutilie,

lnso.tito

de

o

hipersecrelie

salivard,,

care

ar

putea

periclita

permeabilitatea

ch,ilor

iesp

iratbri

in

cazul

rd,rninerii

sondei

pe

ioc.

Sonda

d.uod.enalE_

gi

cea,

intestinald,

se

pot

in"troduce

prin

gurd,,

insd,

ele

rlminind

pe

ioc

timp

mai indetrungat,,

este

prefeiabil

se

te

introd.use

prin

una

din

nSrile

bolnavului.

Dacil,

boinavui

leaclioneazd,

prin

reflexe

de

api,rarc

: strdn.ut

etc.,

mucoasa

rlazald,

va fi'an

Alimentatia bolnavului

Documents

Transcript of Alimentatia bolnavului