Albumul Heraldic Al U.A.T.

32
Atlas ul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu www.ar mer ii.r o 10 Judeţul Alba Municipii: Oraşe: 1. Alba-Iulia -reşedinĠa judeĠului 1. Abrud 2. Aiud 2. Baia de Arieş stema nu este adoptată 3. Blaj 3. Câmpeni 4. Cugir 5. Ocna Mureş stema nu este adoptată stema nu este adoptată 4. Sebeş 6. Teiuş 7. Zlatna stema nu este adoptată

description

album heraldic

Transcript of Albumul Heraldic Al U.A.T.

Page 1: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 10

Judeţul Alba

Municipii: Oraşe:

1. Alba-Iulia -reşedin a jude ului

1. Abrud

2. Aiud 2. Baia de Arieş

stema nu este adoptată

3. Blaj 3. Câmpeni 4. Cugir 5. Ocna Mureş

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

4. Sebeş 6. Teiuş 7. Zlatna

stema nu este adoptată

Page 2: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 11

stema judeţului Alba -aprobată prin HG nr. 645 din 26.11.1993 publicată în Monitorul Oficial nr. 282 din 03.12.1993

Descriere Stema se compune dintr-un scut cu baza curbată, despicat. În primul cartier, pe albastru, are un legionar roman de argint, stând în picioare spre stânga, inând în mâna dreaptă o lance de argint, iar în stânga, un scut negru, cu inscrip ia V.R.R. Cartierul secund, tăiat, are în partea de sus, pe roşu, o poartă de cetate, arcuită, de argint, cu două turnuri crenelate, având în intrare stema Moldovei, iar în partea inferioară, pe aur, are sigiliul lui Avram Iancu, constând dintr-un brad verde, încadrat de inscrip ia "SIGILLU PRAEFACTUREI AURARIEI GEMINE". Semnificaţii -legionarul roman aminteşte de intensul proces de romanizare care s-a desfăşurat în antichitate; -poarta de cetate evocă legăturile inutului cu voievozii Moldovei; -sigiuliul oval aminteşte de Revolu ia de la 1848, în cadrul căreia s-a distins legiunea condusă de Avram Iancu.

stemele municipiilor

1. Alba-Iulia -aprobată prin HG nr. 1604 din 23.12.2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 58 din 23.01.2004

Descriere Stema se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă şi în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a ării Româneşti, de aur, înso ită de soare în dreapta şi de lună în stânga, tot de aur. În cartierul doi, în câmp roşu, este reprezentat capul de bour al Moldovei, de argint, înso it în dreapta de o rază luminoasă şi în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze. În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din şapte dealuri, se află doi lei rampan i, afronta i, de culoare roşie, inând între labe o spadă neagră.

În şef, în câmp de hermină, se regăseşte coroana de o el a României, în culoare naturală. Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieşind. Semnificaţii Coroana din şef, plasată pe hermină, este coroana României. Ea aminteşte atât de independen a României, ob inută în anul 1877, cât şi de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918. Acvila cruciată, capul de bour şi leii rampan i sunt simbolurile tradi ionale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârşit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul şi este semnul distinctiv adoptat pentru toate localită ile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reşedin ă de jude . 2. Aiud -aprobată prin HG nr. 685 din 30.09.1998 publicată în Monitorul Oficial nr. 390 din 15.10.1998 Descriere Stema se compune dintr-un scut tăiat, având partea superioară despicată; în primul cartier, pe câmp roşu, se află o poartă de aur dotată cu o cruce şi cu două medalioane cuprinzând motive populare, de aur; în spa iul deschis al por ii se zăresc un

ciorchine de strugure şi o frunză de vi ă de vie, de asemenea, de aur; în cartierul secund, pe câmp de azur, un grifon de argint, limbat roşu, inând cu gheara dreaptă o spadă, iar cu cea stângă, o balan ă, ambele din acelaşi metal. În partea inferioară, pe fond de aur, o carte deschisă, naturală. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificaţii -poarta relevă valoarea crea iei folclorice; -strugurii, ponderea pe care a avut-o în trecut viticultura; -sabia, participarea locuitorilor la lupta de apărare; -balan a, atributul organului administrativ orăşenesc; -cartea deschisă aminteşte importantele institu ii culturale existente în această urbe (Biblioteca Bethlen, constituită în anul 1662, şi Muzeul de Ştiin e Naturale, în anul 1796). 3. Blaj -stema municipiului nu este adoptată legal

4. Sebeş -aprobată prin HG nr. 1369 din 10.11.2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 1019 din 17.11.2005 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roşu se află un leu rampant, de aur, cu capul şi trupul în profil, ridicat pe labele din spate. Leul poartă o coroană foliată, numită în heraldica transilvăneană Corona Regia. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate. Semnificaţii Smal ul roşu al scutului simbolizează autonomia locală constitu ională. Leul de aur reprezintă puterea, îndrăzneala, generozitatea şi independen a. Coroana foliată semnifică statutul de oraş liber regal. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.

Page 3: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 12

stemele oraşelor

1. Abrud -aprobată prin HG nr. 509 din 30.05.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 386 din 07.06.2007 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmpul scutului, pe fond albastru, se află un animal fantastic denumit grifon, de aur, cu cap de pasăre, limbă roşie şi aripile desfăcute, inând în gheare două ciocane de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificaţii Elementele stemei sunt preluate din vechea stemă a oraşului, care era cunoscut încă din antichitate ca un important bazin minier aurifer. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. 2. Baia de Arieş -stema oraşului nu este adoptată legal

3. Câmpeni -stema oraşului nu este adoptată legal

4. Cugir -aprobată prin HG nr. 61 din 19.01.2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 87 din 31.01.2006 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, pe fond albastru, împăr it în două de un brâu undat, de aur. În câmpul superior se află un cap de cerb, de aur, îngulerat cu o roată din ată de culoare neagră. În câmpul inferior se află două pumnale dacice (sica) încrucişate, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificaţii Capul de cerb simbolizează fauna zonei. Roata din ată semnifică tradi ia locuitorilor în prelucrarea metalelor. Pumnalele încrucişate reprezintă arme de luptă (sica) cu care era înzestrat luptătorul dacic, descoperit în mormântul de pe Dealul Cetă ii. Brâul undat reprezintă râul Cugir. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

5. Ocna Mureş -aprobată prin HG nr. 509 din 30.05.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 386 din 07.06.2007 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat, compus din 3 parti ii. În parti ia I, în câmp roşu, se află un coif de soldat roman, de argint, conturat cu negru. În parti ia II, în câmp verde, se află o gură neagră de intrare într-o mină de sare, peste care broşează două ciocane de minerit, mărginită cu o bordură de piatră argintie. În parti ia III, în câmp albastru, se află două valuri de argint undate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificaţii Coiful de soldat roman semnifică prezen a veche a civiliza iei romane din această zonă. Gura de mină reprezintă intrarea în ocna de sare, ocupa ia de bază a locuitorilor, respectiv mineritul prin exploatarea sării. Brâurile undate simbolizează râul Mureş care străbate aşezarea. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. 6. Teiuş -aprobată prin HG nr. 792 din 27.09.1999 publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 12.10.1999 Descriere Stema se compune dintr-un scut despicat. În prima parte, pe câmp roşu, o construc ie religioasă monumentală, cu trei turle terminate fiecare cu câte o cruce, totul de aur. Partea a doua este tăiată. În cartierul superior, pe fond albastru, un steag având flamura prinsă de o hampă plasată în bandă, peste care broşează două săbii încrucişate, cu lamelă în sus, totul de argint. În partea inferioară, pe fond de aur, un caduceu negru. La baza scutului, broşând peste linia despăr itoare, o eşarfă albastră pe care s-a scris, cu argint, cifra 1290. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificaţii -edificiul religios evocă credin a păstrată cu stăruin ă de localnici, precum şi edificiile de acest fel existente în localitate; -steagul şi armele amintesc participarea locuitorilor la evenimentele cruciale ale istoriei neamului; -caduceul evocă activitatea comercială; -eşarfa cu cifra 1290 marchează data primei atestări documentare a aşezării. 7. Zlatna -stema oraşului nu este adoptată legal

Page 4: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 13

Comune: 1. Albac 2. Almaşu Mare 3. Arieşeni 4. Avram Iancu 5. Berghin

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

6. Bistra 7. Blandiana 8. Bucerdea Grânoasă

9. Bucium 10. Câlnic

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

11. Cenade 12. Cergău 13. Ceru- Băcăinţi

14. Cetatea de Baltă

15. Ciugud

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

16. Ciuruleasa 17. Crăciunelu de Jos

18. Cricău 19. Cut 20. Daia Română

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

Page 5: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 14

21. Dostat 22. Fărău 23. Galda de Jos 24. Gârda de Sus

25. Gârbova

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

26. Hopârta 27. Horea 28. Ighiu 29. Întregalde 30. Jidvei

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

31. Livezile 32. Lupşa 33. Lopadea Nouă

34. Lunca Mureşului

35. Meteş

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

36. Mihalţ 37. Mirăslău 38. Mogoş 39. Noşlac 40. Ocoliş

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

41. Ohaba 42. Pianu 43. Poiana Vadului

44. Ponor 45. Poşaga

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

Page 6: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 15

stemele comunelor

Bistra -aprobată prin HG nr. 1192 din 4.10.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 691 din 11.10.2007 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, pe fond albastru, se află un vultur cu crucea în cioc, de aur. În partea inferioară, pe fond roşu, se află un brad cu rădăcină, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Vulturul cu crucea în cioc reprezintă un element component din blazonul familiei Petru Pavel Aron de Bistra. Brâul undat semnifică râul Arieş care străbate localitatea. Bradul simbolizează bogă ia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Cetatea de Baltă -aprobată prin HG nr. 321 din 18.03.2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 203 din 31.03.2009 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioara, in camp rosu, se afla un cap de bour, flancat dreapta-stanga de soare si de luna, iar intre coarnele acestuia se afla o stea cu cinci colturi. În varful scutului, in camp albastru, se afla o cetate de argint cu trei turnuri. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Capul de bour, luna, soarele si steaua atesta ca localitatea a fost domeniul lui Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei, fiind oferita in dar, la aceea vreme, de Matei Corvin, regele Ungariei. Cetatea da denumirea localitatii si simbolizeaza prezenta castelului nobiliar aflat aici inca din secolul al XVII-lea. Coroana murala cu un turn crenelat semnifica faptul ca localitatea are rangul de comuna. Cricău -aprobată prin HG nr. 1192 din 4.10.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 691 din 11.10.2007 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile tăiate rotunjit. În partea superioară, pe fond albastru, se află un steag dacic, de aur. În vârful scutului, pe fond roşu, se află un ciorchine cu struguri cu două frunze, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Steagul dacic simbolizează existen a în zonă a unei cetă i dacice - Piatra Craivei. Ciorchinele cu struguri semnifică bogă ia viticolă a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Dostat -aprobată prin HG nr. 1192 din 4.10.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 691 din 11.10.2007 Descriere

Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu un câmp de culoare roşie şi bordură de aur. În câmpul roşu al scutului se află o cetate de argint, care are deasupra cinci frunze de stejar cu ghinde de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Cetatea atestă vechimea localită ii, iar frunzele de stejar simbolizează bogă ia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Galda de Jos -aprobată prin HG nr. 1033 din 28.08.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 616 din 06.09.2007 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile tăiate rotunjit. În partea superioară, în câmp roşu, se află o biserică de lemn cu un turn, văzută dinspre altar, cu intrarea în lateral şi cu 5 ferestre. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o stâncă de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Biserica de lemn cu un turn este veche din secolul al XV-lea şi face parte din patrimoniul cultural na ional. Stânca, declarată monument al naturii, se numeşte Piatra Cetii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Hopârta -aprobată prin HG nr. 436 din 04.07.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 08.07.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dreapta, în câmp roşu, se află un ciocan negru de argint şi o nicovală de argint, armate cu negru. În stânga, în câmp albastru, se află o creangă cu două frunze şi două ghinde de stejar armate cu negru, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Ciocanul cu nicovală reprezintă una din ocupa iile locuitorilor, aceea de fierar, care a fost practicată din cele mai vechi timpuri, aducându-le faima de buni meseriaşi. Ramura cu frunze şi ghinde reprezintă bogă ia silvică a zonei. Horea -aprobată prin HG nr. 436 din 04.07.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 08.07.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În dreapta, în câmp argintiu, se află trei dealuri verzi, fiecare având câte o flacără roşie. În partea inferioară, în câmp roşu, se află efigia de argint a unui personaj masculin cu fruntea înaltă, purtând părul prins în cozi şi musta ă, conform portului tradi ional al mo ilor. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii

Page 7: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 16

46. Rădeşti 47. Râmeţ 48. Rimetea 49. Roşia de Secaş

50. Roşia Montană

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

51. Sălciua 52. Săliştea 53. Săsciori 54. Sâncel 55. Sântimbru

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

56. Scărişoara 57. Sohodol 58. Stremţ 59. Şibot 60. Şona

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

61. Şpring 62. Şugag 63. Unirea 64. Vadu Moţilor

65. Valea Lungă

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

66. Vidra 67. Vinţu de Jos

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

Page 8: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 17

Personajul reprezentat în efigie este Horea, figură emblematică a mo ilor şi a ărănimii din Transilvania, născut pe teritoriul comunei, al cărui nume îl poartă. Flăcările de pe cele trei dealuri reprezintă luptele pentru libertate care s-au dat în Mun ii Apuseni. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Jidvei -aprobată prin HG nr. 1192 din 4.10.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 691 din 11.10.2007 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În interiorul scutului, pe fond albastru, se află un ciorchine cu struguri cu două frunze, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Strugurele semnifică bogă ia viticolă a zonei şi renumele produselor marca Jidvei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Ponor -aprobată prin HG nr. 1192 din 4.10.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 691 din 11.10.2007 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu un singur câmp de azur, în care se află un vultur, de aur, cu aripile deschise şi picioarele îndepărtate.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Vulturul simbolizează un sigiliu vechi, reprezentând puterea şi apărarea ce veghează asupra zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Sântimbru -aprobată prin HG nr. 1034 din 28.08.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 616.09.2007 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă. În partea superioară, în câmp roşu, se află 5 spice de grâu de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un turn cu acoperişul în două ape si pridvor sub acoperiş. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Cele 5 spice de grâu atestă ocupa ia de bază a locuitorilor, agricultura. Banda undată de argint, în diagonală, reprezintă râul Mureş. Turnul semnifică imaginea bisericii în stil romanic şi gotic din secolul al XVIII-lea, ce atestă vechimea localită ii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Page 9: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 18

Judeţul Arad

Municipii: Oraşe: Arad

-reşedinţa judeţului 1. Chişineu-Criş

2. Curtici

3. Ineu 4. Lipova 5. Nădlac 6. Pâncota

stema nu este adoptată

7. Pecica 8. Sântana 9. Sebiş

stema nu este adoptată

Page 10: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 19

stema judeţului Arad -aprobată prin HG nr. 842 din 28.07.2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 708 din 05.08.2005

Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp roşu, se află o cruce de argint cu braţele treflate, înconjurată de două ramuri de stejar, cu frunze şi ghinde de aur. În partea superioară, în cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află o cetate de argint cu trei turnuri, cu acoperiş conic şi având o poartă deschisă. În partea inferioară, în cartierul din stânga, pe fond auriu, se află două benzi undate, de culoare albastră. În partea inferioară, în cartierul din dreapta, pe fond roşu, se află un ciorchine de strugure cu boabele de aur şi o frunză de viţă-de-vie de argint. Semnificaţii Cetatea evocă rolul pe care l-au avut fortificaţiile în luptele de apărare. Crucea treflată aminteşte de edificiile religioase existente de-a lungul secolelor pe aceste meleaguri, evidenţiind credinţa străbună şi contribuţia ei la lupta pentru unitate naţională. Ciorchinele de strugure împreună cu frunza de viţă-de-vie semnifică vechea podgorie a Aradului, iar fasciile undate simbolizează râurile ce străbat teritoriul judeţului, şi anume Mureşul şi Crişul Alb.

stema municipiului

Arad -aprobată prin HG nr. 790 din 27.09.1999 publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 12.10.1999

Descriere Stema se compune dintr-un scut tăiat de un brâu îngust, undat, de argint. În partea superioară, pe fond de azur, două cetăţi crenelate, de argint, iar deasupra acestora un braţ în armură ţinând în mână o sabie, toate din acelaşi metal. În partea superioară, pe o eşarfă albă, s-a scris cu litere negre deviza "VIA VERITAS VITA". În câmpul inferior, pe fond roşu, însemnele Episcopatului: mitra şi crucea încrucişate cu cârje; de sub mitră ies două omofoare de argint. Totul este profilat pe conturul unei cărţi deschise. Scutul este timbrat de o coloană murală de argint formată din şapte turnuri crenelate. Semnificaţii -compoziţia evocă istoria aşezării, precum şi faptul că vestigiile arheologice dovedesc existenţa ei anterior atestării documentare (secolul XIII); -construcţiile atestă permanenta luptă de apărare; -elementele din câmpul inferior relevă rolul Episcopiei Ortodoxe din Arad în lupta de emancipare naţională.

stemele oraşelor

1. Chişineu-Criş -aprobată prin HG nr. 106 din 20.03.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 170 din 29.03.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint şi despicat în partea superioară. În partea superioară, în câmp albastru, se află o biserică de aur, terminată cu o cruce. Văzută din faţă, biserica este alcătuită din două abside laterale poligonale, o poartă închisă şi o turlă cu 3 ferestre, cea de jos dreptunghiulară, iar cele două de sus semicirculare, interpuse de un acoperiş piramidal cu bulb turtit. În partea superioară, în câmp roşu, se află o roată dinţată de aur, flancată, stânga - dreapta, de câte un spic de grâu din acelaşi metal, fiind alcătuită din jumătate de roată de moară de apă, la dreapta, şi din jumătate de roată industrială, la stânga. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o liră de argint suprapusă de două ramuri de laur din acelaşi metal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificaţii Biserica face referire la credinţa păstrată de localnici şi la edificiile monahale existente în localitate. Fascia undată simbolizează râul Crişul Alb, care străbate oraşul. Jumătatea de roată de moară de apă aminteşte de morile de apă existente odinioară pe râul Crişul Alb şi pe Canalul

Morilor, iar jumătatea de roată industrială semnifică industria constructoare de maşini agricole şi cea a prelucrării metalelor din zonă. Spicele de grâu simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura, şi valorificarea produselor agricole. Lira cu ramurile de laur semnifică viaţa culturală şi artistică, amintind de Reuniunea corală "Lyra", înfiinţată în anul 1931. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. 2. Curtici -aprobată prin HG nr. 1124 din 9.11.2011 publicată în Monitorul Oficial nr. 832 din 24.11.2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un snop de grâu, de aur, iar în stânga, în câmp argintiu, se află o roată de cale ferată cu două aripi, de culoare neagră. În vârful scutului, în câmp roşu, se află o bornă de culoare argintie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificaţii Snopul simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Roata cu două aripi şi borna semnifică faptul că localitatea este cel mai important punct de trecere, pe calea ferată, a frontierei de

Page 11: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 20

vest a României. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. 3. Ineu -aprobată prin HG nr. 336 din 18.04.2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 280 din 27.04.2012 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, de aur, partea superioară fiind despicată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o poartă de cetate de argint cu creneluri, zidită negru, având în poarta deschisă o cruce de aur asuprind o semilună de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un butuc de viţă-de-vie, cu 2 struguri, prins pe un arac, de aur. În vârful scutului, în câmp roşu, se află un izvor de apă minerală care iese dintr-o construcţie de argint, zidită negru, având forma unei sticle. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificaţii Poarta de cetate simbolizează cetatea localităţii. Crucea şi semiluna semnifică luptele de apărare duse împotriva otomanilor. Viţa-de-vie reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, viticultura. Construcţia zidită în formă de sticlă reprezintă izvorul de apă minerală de la Mocrea, care se află în apropierea localităţii. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. 4. Lipova -aprobată prin HG nr. 336 din 18.04.2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 280 din 27.04.2012 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, partajat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o cetate de argint, crenelată, zidită negru, cu două turnuri, 3 ferestre negre şi o poartă, cu grilajul de argint semiridicat. Deasupra cetăţii se află o cruce treflată şi o cârjă episcopală, încrucişate, de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o fântână de apă minerală, de argint, cu două jeturi, care ţâşnesc în afară, despărţite de o coloană de bule de gaze, toate de argint. În vârful scutului, în câmp auriu, se află o corabie neagră cu catarg, având în vârf un fanion albastru, plutind pe apa de culoare albastră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificaţii Cetatea evocă cetatea medievală a Lipovei, iar crucea şi cârja reprezintă vechea reşedinţă episcopală. Fântâna semnifică izvoarele de ape minerale din zonă. Corabia aminteşte de transporturile pe râul Mureş în Evul Mediu şi de comerţul cu sare, Lipova fiind un important port şi o vamă pentru acest produs. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. 5. Nădlac -stema oraşului nu este adoptată legal 6. Pâncota -aprobată prin HG nr. 128 din 06.03.2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 178 din 20.03. 2012

Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roşu, se află o cetate, de argint, zidită negru, crenelată, cu două turnuri dreptunghiulare laterale, având două ferestre. În bolta porţii deschise s-a plasat o cruce de aur care asupreşte o semilună, de argint. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un pal, de argint, încărcat cu un caduceu, negru, flancat dreapta-stânga de câte un butuc de viţă-de-vie cu frunze şi struguri, încolăcit pe un arac, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificaţii Poarta de cetate simbolizează cetatea Pâncotei, construită în secolul al XIV-lea. Crucea şi semiluna semnifică luptele de apărare duse împotriva otomanilor, care au avut loc în zonă, în secolul al XVI-lea. Caduceul semnifică activitatea comercială desfăşurată în oraş. Viţa-de-vie reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, viticultura. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. 7. Pecica -aprobată prin HG nr. 273 din 15.05. 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 308 din 29.05. 2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de argint, se află un zid de cetate, peste care broşează un stindard dacic, de culoare neagră. În partea inferioară, scutul este reprezentat tripartit în pal; în dextra, în câmp albastru, se află un braţ înarmat cu un sceptru, totul de argint; în senestra, în câmp albastru, se află două cruci încrucişate, una ortodoxă şi alta latină, ambele de aur; în vârf, în câmp verde, se află o pâine de aur şi o fascie undată de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificaţii Zidul de argint şi stindardul dacic amintesc de cetatea dacică Ziridava, localizată ipotetic în zonă. Braţul înarmat cu un sceptru se referă la răscoala condusă de Petre Seghedinaţ. Cele două cruci semnifică credinţa locuitorilor, iar pâinea reprezintă răspândirea faimei acestui produs pentru calitatea sa, renumita "Pâine de Pecica". Fascia undată simbolizează râul Mureş, care străbate oraşul. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. 8. Sântana -aprobată prin HG nr. 128 din 06.03.2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 178 din 20.03.2012 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, având un personaj, de aur, cu capul nimbat, privind din faţă, purtând veşminte specifice. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificaţii Personajul stilizat o reprezintă pe Sfânta Ana, care dă denumirea localităţii. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

9. Sebiş -stema oraşului nu este adoptată legal

Page 12: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 21

Comune:

1. Almaş 2. Apateu 3. Archiş 4. Bata 5. Bârsa

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

6. Bârzava 7. Beliu 8. Birchiş 9. Bocsig 10. Brazii

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

11. Buteni 12. Cărand 13. Cermei 14. Chişindia 15. Conop

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

16. Covăsânţ 17. Craiva 18. Desna 19. Dieci 20. Dorobanţi

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

21. Fântânele 22. Felnac 23. Frumuşeni 24. Ghioroc 25. Grăniceri

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

Page 13: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 22

26. Gurahonţ 27. Hălmagiu 28. Hălmăgel 29. Hăşmaş 30. Igneşti

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

31. Iratoşu 32. Livada 33. Macea 34. Mişca 35. Moneasa

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

36. Olari 37. Păuliş 38. Peregu Mare 39. Petriş 40. Pilu

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

41. Pleşcuţa 42. Săvârşin 43. Secusigiu 44. Seleuş 45. Semlac

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

46. Sintea Mare 47. Socodor 48. Şagu 49. Şeitin 50. Şepreuş

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

Page 14: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 23

stemele comunelor

Birchiş -aprobată prin HG nr. 1265 din 21.12.2011 publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2012 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roşu se află silueta clădirii unui castel de argint, văzută din faţă, cu un fronton central, cu acoperiş plat, cu patru coloane, între care se află două ferestre şi o uşă; în flancuri se află două ferestre. Toate sunt surmontate de ornamente triunghiulare şi de un rând de cinci ferestre negre mici pătrate. În vârful scutului, sub castel, se află un brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Castelul reprezintă Castelul Mocioni din zonă, construcţie impunătoare cu mare valoare arhitectonică şi istorică, denumit şi „Micul Trianon“. Brâul undat semnifică râul Mureş, care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Buteni -aprobată prin HG nr. 129 din 06.03.2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 178 din 20.03.2012 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat, tăiat de o fascie undată, de argint. În partea superioară, în cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află un stejar, de aur, cu ghinde, dezrădăcinat. În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp roşu, se află un corn, de aur. În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp roşu, se află un brăzdar de plug, aşezat în bandă, de aur. În vârful scutului, în partea stângă, în câmp albastru, se află o fructieră dacică, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Stejarul simbolizează bogăţia silvică a zonei. Cornul şi brăzdarul de plug reprezintă principalele ocupaţii de bază ale locuitorilor, zootehnia şi agricultura. Fructiera dacică se referă la istoria comunei şi descoperirile arheologice din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Cermei -aprobată prin HG nr. 1265 din 21.12.2011 publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2012 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o carte de argint, flancată dreapta-stânga de câte o frunză de aur. În vârful scutului, în câmp roşu, se află două spice de grâu, încrucişate, de aur, având deasupra o cruce de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Frunzele de stejar semnifică bogăţia silvică a zonei, iar spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Cartea reprezintă circulaţia de carte veche românească în zona Cermeiului. Crucea simbolizează existenţa unei parohii încă din Evul Mediu. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conop -aprobată prin HG nr. 116 din 20.03.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 193 din 05.04. 2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat. În interiorul scutului se află o frunză de stejar verde cu 3 ghinde de aur. În partea superioară, în câmp roşu, se află un cerb de argint stând spre dreapta. În vârful scutului, în câmp albastru, se află 3 spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Frunza de stejar şi cerbul reprezintă bogăţia silvică şi cinegetică, precum şi una dintre ocupaţiile locuitorilor, prelucrarea lemnului. Spicele de grâu simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Frumuşeni -aprobată prin HG nr. 116 din 20.03. 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 193 din 05.04.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În interiorul scutului se află un mozaic medieval pe fond negru, compus din 4 elemente vegetale roşii suprapuse de o floare cu petale în formă de cruce, de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o fascie undată de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Mozaicul reprezintă una dintre descoperirile arheologice din interiorul bisericii mănăstirii Bizere, aflată în apropierea localităţii. Fascia undată simbolizează râul Mureş, care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Hălmagiu -aprobată prin HG nr. 116 din 20.03.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 193 din 05.04. 2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în partea superioară şi despicat. În interiorul scutului se află o biserică de argint, văzută din faţă. În partea superioară, în stânga, în câmp auriu, se află un brad verde dezrădăcinat. În partea inferioară, în câmp roşu, pe o terasă verde, se află un călăreţ cu armură, care ţine în mâna dreaptă o suliţă, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn

Page 15: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 24

51. Şicula 52. Şilindia 53. Şimand 54. Şiria 55. Şiştarovăţ

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

56. Şofronea 57. Tauţ 58. Târnova 59. Ususău 60. Vărădia de Mureş

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

61. Vârfurile 62. Vinga 63.Vladimirescu 64. Zăbrani 65. Zădăreni

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

66. Zărand 67. Zerind 68. Zimandu

Nou

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

Page 16: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 25

crenelat. Semnificaţii Construcţia de argint simbolizează biserica voievodală din secolul XIV. Bradul reprezintă bogăţia silvică a zonei. Călăreţul simbolizează participarea oastei româneşti, condusă de voievodul Moga şi fiii săi, la lupta împotriva turcilor din Câmpia Mierlei, din anul 1448. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Hăşmaş -aprobată prin HG nr. 199 din 23.04.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 09.05.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o ladă de zestre de aur, decorată cu motive geometrice. În vârful scutului, în câmp auriu, se află un stejar dezrădăcinat, în culori naturale. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Lada de zestre aminteşte de una din îndeletnicirile de odinioară ale locuitorilor. Stejarul simbolizează bogăţia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Olari -aprobată prin HG nr. 116 din 20.03.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 193 din 05.04.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În interiorul scutului, în câmp auriu, se află două brăzdare negre, aşezate în pal. În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află 3 spice de aur, aşezate în pal. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un căprior de aur, alergând spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Spicele de grâu şi brăzdarele reprezintă una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura. Căpriorul simbolizează bogăţia cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Peregu Mare -aprobată prin HG nr. 450 din 10.07.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 445 din 22.07.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un zid de cetate cu trei ferestre negre şi două turnuri; fiecare turn are câte o fereastră şi o poartă de culoare neagră. Deasupra zidului se află un braţ în armură, de argint, cu mâna de aur, ce ţine o sabie de argint. În vârful scutului, în câmp roşu, se află o tulpină de porumb cu ştiulete, flancată de două spice de grâu, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii

Zidul de cetate, braţul înarmat şi sabia semnifică luptele de apărare ale locuitorilor în timpul invaziei mongolilor din anul 1241. Ştiuletele de porumb şi spicele reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Petriş -aprobată prin HG nr. 199 din 23.04.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 09.05.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp auriu, se află două crenguţe de salcâm roşii cu câte 3 frunze. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un stup de argint, flancat simetric, dreapta-stânga, de câte o albină de aur, aflată în zbor. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Frunzele crenguţelor de salcâm reprezintă numărul satelor componente ale localităţii. Albinele şi stupul simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, apicultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Socodor -aprobată prin HG nr. 199 din 23.04.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 9.05. 2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un cerb lopătar de argint. În partea superioară, în câmp roşu, se află o crenguţă cu floare de soc şi 5 frunze, totul de aur. În partea inferioară, în câmp roşu, se află o varză de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un caduceu de argint flancat de două spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Cerbul lopătar reprezintă bogăţia cinegetică a zonei. Floarea de soc dă denumirea localităţii. Varza şi spicele de grâu simbolizează principalele ocupaţii de bază ale locuitorilor, legumicultura şi agricultura. Caduceul semnifică faptul că este o localitate de frontieră, aflându-se la 12 km de graniţa cu Ungaria. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Şepreuş -aprobată prin HG nr. 129 din 06.03. 2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 178 din 20.03.2012 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, albastră. În partea superioară, este reprezentată o construcţie, de argint, cu o uşă de intrare, flancată de patru ferestre şi douaă turnuri cu acoperiş trapezoidal. În vârful scutului, pe un postament îngust, se află o troiţă atipică, de argint, compusă din două coloane care se unesc în semicerc, în partea de sus, suprapuse de o cruce cu trei braţe. De o parte şi de alta a postamentului se află două plăci, de argint, cu câte un text.

Page 17: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 26

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Construcţia monumentală ridicată în secolul al XIX-lea evocă unul dintre cele patru castele ale familiei armene Czaran din localitate. Troiţa aminteşte de participarea locuitorilor la revolta anticomunistă din perioada 31 iulie-1 august 1949. Fascia undată simbolizează râul Şepreuş, care dă denumirea localităţii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Şimand -aprobată prin HG nr. 337 din 18.04.2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 280 din 27.04.2012 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat, cu partea din dreapta tăiată. În partea superioară, în partea dreaptă, în câmp albastru, se află un colan dacic de argint. În partea stângă, în câmp roşu, se află două spice de grâu de aur, încrucişate. În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp auriu, se află două brăzdare de plug negre, aşezate în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Colanul simbolizează descoperirile arheologice din zonă. Brăzdarele de plug şi spicele de grâu semnifică una dintre principalele ocupaţii ale locuitorilor din zonă, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Şiria -aprobată prin HG nr. 116 din 20.03.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 193 din 05.04.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o linie crenelată. În interiorul scutului, în câmp albastru, se află un ciorchine de struguri de aur, cu două frunze argintii, flancat la dreapta de o sabie cu lama de argint şi garda de aur, cu vârful în jos, iar la stânga de o pană de gâscă de argint. Linia crenelată separă câmpul albastru de cel argintiu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Linia crenelată simbolizează cetatea medievală a Şiriei.

Ciorchinele de struguri reprezintă bogăţia viticolă a zonei. Sabia simbolizează actul istoric al capitulării armatei revoluţionare în faţa trupelor ţariste în anul 1849. Pana aminteşte de fiul comunei, scriitorul Ioan Slavici. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Şiştarovăţ -aprobată prin HG nr. 980 din 05.10.2011 publicată în Monitorul Oficial nr. 747 din 25.10.2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, pe o terasă verde, se află o biserică de lemn, privită din faţă, cu o turlă cu acoperiş ascuţit, terminat cu o cruce, totul de argint. În vârful scutului, în câmp roşu, se află un cuptor de var, de argint, în funcţiune. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Biserica simbolizează bisericile de lemn din satele componente ale comunei şi credinţa străbună a locuitorilor ei. Cuptorul de var reprezintă una dintre îndeletnicirile locuitorilor din zonă, arderea pietrei de var, îndeosebi în satul Varniţa. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Zerind -aprobată prin HG nr. 116 din 20.03.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 193 din 5.04.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat în 3 câmpuri, două verzi şi unul roşu. În interiorul scutului, în fiecare câmp verde, se află un spic de grâu şi un brâu albastru. În câmp roşu se află o biserică de argint, văzută din faţă, cu turlă ascuţită, terminată cu o stea. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţii Biserica reprezintă credinţa seculară a locuitorilor. Spicele de grâu reprezintă una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura. Brâurile albastre simbolizează faptul că localitatea este aşezată între Crişul Alb şi Crişul Negru. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Page 18: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 27

Page 19: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 28

Jude ul Argeş

Municipii: Oraşe: 1. Piteşti

-reşedin a jude ului 1. Costeşti

2. Cîmpulung 2. Mioveni

stema nu este adoptată

3. Curtea de

Argeş 3. Topoloveni 4. Ştefăneşti

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

Comune:

1. Albeştii de

Argeş

2. Albeştii de Muscel

3. Albota 4. Aninoasa 5. Arefu

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

Page 20: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 29

stema judeţului Argeş -aprobată prin HG nr. 462 din 16.05.2002 publicată în Monitorul Oficial nr. 385 din 06.06.2002

Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular, având câmpul albastru încărcat cu o acvilă de aur, cu ciocul şi ghearele roşii, care îşi ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În câmpul superior, o fascie de culoare roşie, pe care sunt amplasate simbolurile electricită ii şi atomului. Semnifica ii Acvila simbolizează demnitate, curaj, măre ie şi suveranitate; atestă faptul că în această zonă şi-au avut reşedin a primii domni ai ării Româneşti şi evocă întinderea stăpânirii voievozilor de la Argeş. Simbolurile electricită ii şi atomului exprimă dezvoltarea energeticii şi cercetării ştiin ifice în domeniul fizicii atomice. Cele trei piscuri de munte semnifică formele de relief, care cuprind cei mai înal i mun i din ară.

stemele municipiilor

1. Piteşti -aprobată prin HG nr. 991 din 22.08.2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 633 din 04.09.2003 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat şi tăiat, având în primul câmp, roşu, un caduceu de aur. În câmpul doi, de aur, se află o lalea roşie naturală. În câmpul trei, de azur, un vultur de aur privind spre dreapta, armat cu roşu, inând în gheară o creangă de stejar cu trei ghinde de aur, orientate spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu şapte turnuri crenelate. Semnifica ii Caduceul este simbolul activită ilor comerciale, localitatea fiind atestată în Evul Mediu ca un important centru comercial şi de tranzit, pe drumul ce lega ara Românească de oraşele din Transilvania.

Laleaua este un simbol al vie ii social-culturale moderne, făcând trimitere la expozi ia dendro-floricolă (simfonia lalelelor) ini iată în anul 1977. Vulturul este elementul heraldic tradi ional din perioada interbelică şi este un simbol al virtu ilor locuitorilor acestor meleaguri şi al tradi iei istorice legate de primele începuturi ale statului medieval muntean, făcând trimitere la vechiul însemn de stat, acvila cruciată a ării Româneşti. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate arată că localitatea are rang de municipiu reşedin ă de jude . 2. Câmpulung -stema municipiului nu este adoptată legal

3. Curtea de Argeş -stema municipiului nu este adoptată legal

stemele oraşelor

1. Costeşti -aprobată prin HG nr. 552 din 30.07.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 14.08.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp verde, deasupra unor nori de argint, se află un car alegoric de aur, din ale cărui ro i ies flăcări roşii în partea de jos, fiind tras de 2 cai de argint, afla i în salt, cu harnaşament negru; în car stă în picioare Sfântul Ilie, purtând părul lung până la umeri, musta ă şi barbă de argint, veşminte lungi albastre, încins la mijloc cu un lan negru, nimbat de aur, inând cu mâna dreaptă frâiele cailor, iar în mâna stângă flexată din cot un bici care are cureaua de aur, triplu ondulata spre stânga şi legată de un bă negru pozi ionat în bandă. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un snop despice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnifica ii Sfântul Ilie face referire la catedrala cu acelaşi hram de pe teritoriul localită ii. Carul şi caii de foc sunt specifice vie ii Sfântului Ilie, fapt relatat şi îh Scriptura Vechiului Testament. Snopul cu spicele de grâu simbolizează ocupa ia principală a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

2. Mioveni -aprobată prin HG nr. 1479 din 19.11.2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 811 din 4.12.2008 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În cartierul 1, pe fond roşu, se află o roată crenelată de argint. În cartierul 2, pe fond albastru, se află un atom de argint. În cartierul 3, pe fond albastru, se află un spic de grâu şi o ramură de stejar, ambele de aur, aşezate încrucişat. În cartierul 4, pe fond roşu, se află un leu încoronat de aur, inând în laba dreaptă anterioară o sabie de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnifica ii Roata din ată semnifică industria constructoare de maşini din zonă - Uzinele Dacia, înfiin ată în anul 1966. Atomul simbolizează Institutul de Cercetări Nucleare, înfiin at în anul 1971. Spicul de grâu şi ramura de stejar reprezintă agricultura şi bogă ia silvică a zonei. Leul este parte componentă din blazonul familiei Golescu. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. 3. Topoloveni -aprobată prin HG nr. 552 din 30.07.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 14.08.2013 Descriere

Page 21: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 30

6. Băbana 7. Băiculeşti 8. Bălileşti 9. Bîrla 10. Bascov

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

11. Bele i- Negreşti

12. Berevoieşti 13. Boga i 14. Boteni 15. Bo eşti

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

16. Bradu 17. Brădule 18. Budeasa 19. Bughea de

Jos

20. Bughea de

Sus

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

21. Buzoeşti 22. Căldăraru 23. Călineşti 24. Căteasca 25. Cepari

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

Page 22: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 31

Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat în roată din ată neagră. În partea superioară, în câmp albastru, în dreapta, se află o ie de argint, iar în partea stângă se află un coş cu prune şi struguri de aur. În vârful scutului, în câmp auriu, se află o creangă de plop cu mâ işori. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu 3 turnuri crenelate. Semnifica ii Creanga de plop dă denumirea localită ii, care provine de la cuvântul slav „topola".

Roata din ată indică prezen a industriei constructoare de maşini. Coşul de fructe reprezintă produsele naturale care poartă marca înregistrată Topoloveni. Ia simbolizează meşteşugul popular şi artizanal. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. 4. Ştefăneşti -stema oraşului nu este adoptată legal

stemele comunelor

1. Albeştii de Argeş -stema aprobată prin H.G. nr. 524 din 2 iunie 2010 publicată în M.Of. nr. 395 din 15 iunie 2010 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În cartierul 1, în partea dreaptă, în cîmp roşu, se află 7 frunze de stejar, de aur, dispuse de sus în jos, 2:2:2:1. În cartierul 2, în partea stîngă, în cîmp argintiu, se află o capşună. În cartierul 3, în vîrful scutului, în cîmp albastru, se află o fascie undată, din care iese, pe jumătate, o roată de moară. Această compozi ie este de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Frunzele de stejar fac referire la bogă ia silvică a zonei şi indică numărul satelor care alcătuiesc comuna Albeştii de Argeş, iar căpşuna reprezintă culturile de căpşuni. Fascia undată şi roata de moară semnifică lacul de acumulare, respectiv hidrocentrala de la Cerbureni. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 2. Albeştii de Muscel -stema comunei nu este adoptată legal

3. Albota -stema aprobată prin H.G. nr. 833 din 17.08.2011 publicată în M.Of. nr. 641 din 08 septembrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în câmp auriu, se află 5 ramuri de stejar, cu câte 3 frunze şi două ghinde dispuse 2: 2: 1. În partea superioară, în cartierul 2, în câmp albastru, se află un uliu în zbor, de aur. În vârful scutului, în câmp roşu, se află un cap de cerb de aur, privit din fa ă. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Ramurile de stejar, uliul şi capul de cerb semnifică bogă ia silvică şi cinegetică a zonei, iar numărul ramurilor de stejar reprezintă numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 4. Aninoasa -stema comunei nu este adoptată legal

5. Arefu -stema aprobată prin H.G. nr. 524 din 2 iunie 2010 publicată în M.Of. nr. 395 din 15 iunie 2010 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În cartierul 1, în partea dreaptă, în cîmp roşu, se află o floare de col , de argint. În cartierul 2, în partea stîngă, în cîmp argintiu, se află o capră neagră. În cartierul 3, în vîrful scutului, în cîmp albastru, se află o fascie undată, din care iese, pe jumătate, o roată de moară. Această compozi ie este de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Floarea de col şi capra neagră reprezintă flora, respectiv fauna zonei, ambele simboluri fiind declarate monumente ale naturii. Fascia undată şi roata de moară semnifică lacul de acumulare, respectiv hidrocentrala de la Vidraru. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 6. Băbana -stema comunei nu este adoptată legal

7. Băiculeşti -aprobată prin HG nr. 105 din 20 martie 2013 publicată în M.Of. nr. 170 din 29 martie 2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În interiorul scutului, în cartierul 1, în câmp roşu, se află o cruce latină de aur. În partea superioară, în cartierul 2, în câmp argintiu, se află două ramuri de stejar, fiecare cu câte 9 frunze şi 5 ghinde, care se încrucişează în săritoare. În partea inferioară, în cartierul 3, în câmp albastru, se află o roată de moară, care iese din fascia undată aflată în vârful scutului. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Crucea aminteşte de mănăstirea Tutana, declarată monument istoric. Ramurile de stejar simbolizează bogă ia silvică a zonei, iar numărul ghindelor de pe ramuri reprezintă numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Fascia undată aflată în vârful scutului reprezintă râul Argeş, care străbate localitatea, iar roata de moară simbolizează cele 3 hidrocentrale de la Zigoneni, Argeşani şi Măniceşti. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Page 23: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 32

8. Bălileşti; 9. Bîrla -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal

10. Bascov -stema aprobată prin H.G. nr. 524 din 2 iunie 2010 publicată în M.Of. nr. 395 din 15 iunie 2010 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite. În vîrful scutului se află o fascie undată din care iese, pe jumătate, o roată de moară. Această compozi ie este de argint. Deasupra ro ii se află două ramuri de stejar, fiecare cu cîte 4 ghinde, care se întretaie în partea inferioară. Această compozi ie este de aur. În partea superioară a scutului se află un cap de urs, de argint, văzut din fa ă. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Fascia undată şi roata de moară semnifică lacul de acumulare, respectiv hidrocentrala de la Bascov-Budeasa. Ramurile de stejar şi ursul reprezintă bogă ia silvică şi cinegetică a zonei, amintind de vechea denumire a localită ii (Valea Ursului), iar numărul de ghinde semnifică numărul satelor care alcătuiesc comuna Bascov. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 11. Beleţi-Negreşti; 12. Berevoieşti -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal 13. Bogaţi -stema aprobată prin H.G. nr. 592 din 14.08.2013 publicată în M.Of. nr. 544 din 28.08.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află cornul abunden ei din care se revarsă 3 praji, o elină cu frunză, un măr, o pară, un dovleac, un ciorchine de strugure cu frunză, un ardei gras, o gutuie, un cartof, 2 ştiule i de porumb depănuşa i, o vânătă şi un pepene, totul de aur. În vârful scutului se află o sondă de extrac ie de aur, aflată în mişcare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Cornul abunden ei reprezintă ocupa iile de bază ale locuitorilor: agricultura, legumicultura şi pomicultura, dând denumirea localită ii. Brâul undat reprezintă cele 3 văi care străbat localitatea: Glâmboc, Glâmbocel şi Strâmbului. Sonda simbolizează activitatea de extrac ie a i eiului din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 14. Boteni; 15. Boţeşti; 16. Bradu; 17. Brăduleţ -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal

18. Budeasa -stema aprobată prin H.G. nr. 1557 din 9 decembrie 2009 publicată în M.Of. nr. 22 decembrie 2009 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, având câmpul albastru.

În vârful scutului, pe un brâu undat, de argint, pluteşte o barcă, de asemenea din argint, având în partea superioară o pasăre răpitoare, de culoare neagră, flancată de două ramuri de stejar, fiecare cu câte 3 ghinde de aur, care se întretaie în partea de jos. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Brâul undat semnifică lacurile de acumulare Budeasa şi Bascov, iar barca reprezintă poten ialul turistic şi practicarea sporturilor nautice pe aceste lacuri. Ramurile de stejar şi pasărea răpitoare reprezintă bogă ia silvică şi cinegetică a zonei, iar ghindele semnifică numărul satelor care compun localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 19. Bughea de Jos -aprobată prin HG nr. 105 din 20 martie 2013 publicată în M.Of. nr. 170 din 29 martie 2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, având în vârf 3 dealuri verzi, cel din mijloc fiind mai înalt, tăiat de un pal ondulat de argint. În interiorul scutului se află o cruce treflată de argint şi un brad dezrădăcinat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Crucea reprezintă mănăstirea Ciocanul, aflată pe teritoriul localită ii. Palul undat simbolizează râul Bughea, care traversează localitatea de la nord la sud. Bradul semnifică bogă ia silvică a zonei. Cele 3 dealuri fac referire la relieful predominant în localitate, reprezentative fiind dealurile Grui, Ureanca şi Ciocanul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 20. Bughea de Sus; 21. Buzoeşti; 22. Căldăraru; 23. Călineşti; 24, Căteasca -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal

25. Cepari -stema aprobată prin H.G. nr. 964 din 28 septembrie 2011 publicată în M.Of. nr. 718 din 12 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brîu undat, de argint. În partea superioară se află două ramuri de stejar, fiecare cu cîte 4 ghinde, care se întretaie în săritoare. În vîrful scutului se află un măr de culoare roşie, cu codi ă şi două frunze verzi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Mărul şi ramurile de stejar semnifică bogă ia pomicolă şi silvică a zonei, iar numărul ghindelor simbolizează numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Brîul undat reprezintă rîul Topolog, care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 26. Cetăţeni -stema comunei nu este adoptată legal

Page 24: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 33

27. Cicăneşti -stema aprobată prin H.G. nr. 964 din 28 septembrie 2011 publicată în M.Of. nr. 718 din 12 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în cîmp auriu, se află 4 ramuri de fag verzi. În partea superioară, în cartierul 2, în cîmp verde, se află un cap de căprioară de aur. În vîrful scutului, în cîmp albastru, se află un uliu de argint în zbor. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Căprioara, uliul şi ramurile de fag simbolizează bogă ia cinegetică şi silvică a zonei. Numărul ramurilor de fag reprezintă numărul satelor care alcătuiesc localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

28. Ciofrîngeni -stema comunei nu este adoptată legal 29. Ciomăgeşti -aprobată prin HG nr. 768 din 16.07.2008 publicată în M.Of. nr. 560 din 24.07.2008 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În câmp de argint se află cinci prune dispuse 2:1:2. În câmp roşu se află cinci albine de aur dispuse 2:1:2. În câmp albastru se află o bovină de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Prunele, albinele şi bovina semnifică ocupa iile de bază ale locuitorilor din zonă, şi anume pomicultura, apicultura şi creşterea animalelor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 30. Cocu -stema aprobată prin H.G. nr. 524 din 2 iunie 2010 publicată în M.Of. nr. 395 din 15 iunie 2010 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint. În partea superioară se află un cap de cerb de aur. În vîrful scutului se află două ramuri de stejar cu ghinde, care se întretaie în partea inferioară. Această compozi ie este de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Fascia undată face referire la rîul Cotmeana, care traversează localitatea. Ramurile de stejar şi capul de cerb reprezintă bogă ia silvică, respectiv cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 31. Corbeni -stema aprobată prin H.G. nr. 1557 din 09.12.2009 publicată în M.Of. nr. 22.12.2009 Descriere

Stema se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, avînd cîmpul albastru, tăiat de o fascie undată, de argint, din care iese un peşte de argint, înotînd spre dreapta. În cartierul superior se află o pasăre răpitoare de argint. În cartierul inferior, în vîrful scutului, se află o ramură de brad şi o ramură de plop, ambele de culoare verde, care se întretaie în partea de jos. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Fascia undată semnifică rîul Argeş, care străbate localitatea. Ramurile de brad şi plop, pasărea răpitoare şi peştele reprezintă bogă ia silvică, cinegetică şi piscicolă a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 32. Corbi; 33. Coşeşti -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal 34. Cotmeana -aprobată prin HG nr. 1530 din 25 noiembrie 2008 publicată în M.Of. nr. 811 din 4 decembrie 2008 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru se află o cruce treflată, de argint, flancată de două ramuri de stejar cu ghinde, de aur, care se întretaie în partea de jos. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Crucea treflată simbolizează mănăstirea Cotmeana. Ramurile de stejar reprezintă bogă ia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 35. Cuca; 36. Davideşti; 37. Dîmbovicioara; 38. Dîrmăneşti; 39. Dobreşti; 40. Domneşti; 41. Drăganu; 42. Dragoslavele -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal 43. Godeni -stema aprobată prin H.G. nr. 964 din 28 septembrie 2011 publicată în M.Of. nr. 718 din 12 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu mar-ginile rotunjite, tăiat de un brîu undat, de argint. În partea superioară se află o gură de mină de argint, ajurată negru, peste care broşează două ciocane de minerit, de argint, încrucişate în săritoare. În vîrful scutului se află o pană de scris de argint, pozi ionată în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Gura de mină şi ciocanele fac referire la activitatea minieră din zonă. Brîul undat reprezintă rîul Bughea, care străbate localitatea. Pana de scris evocă personalită ile importante care provin din localitate: prof. dr. Eugen Proca, academician, membru de onoare al Academiei Române, fondator al Societă ii Române de Urologie, realizatorul primului transplant renal din România; poeta Ileana Mălăncioiu. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Page 25: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 34

26. Cetă eni 27. Cicăneşti 28. Ciofrîngeni 29. Ciomăgeşti 30. Cocu

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

31. Corbeni 32. Corbi 33. Coşeşti 34. Cotmeana 35. Cuca

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

36. Davideşti 37. Dîmbovicioara

38. Dîrmăneşti 39. Dobreşti 40. Domneşti

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

41. Drăganu 42. Dragoslavele 43. Godeni 44. Hîrseşti 45. Hîrtieşti

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

46. Izvoru 47. Leordeni 48. Lereşti 49. Lunca

Corbului

50. Mălureni

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

stema nu este

adoptată

Page 26: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 35

44. Hîrseşti; 45. Hîrtieşti; 46. Izvoru; 47. Leordeni; 48. Lereşti; 49. Lunca Corbului; 50. Mălureni; 51. Mărăcineni -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal 52. Merişani -stema aprobată prin H.G. nr. 964 din 28 septembrie 2011 publicată în M.Of. nr. 718 din 12 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în cîmp argintiu, se află 9 ramuri de stejar, cu cîte 3 frunze şi două ghinde, pozi ionate 3: 3: 3. În partea superioară, în cartierul 2, în cîmp roşu, se află o sondă de extrac ie de argint. În vîrful scutului, în cîmp albastru, din brîul undat iese o jumătate de roată de moară, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Ramurile de stejar simbolizează bogă ia silvică a zonei, iar numărul ramurilor semnifică numărul satelor care alcătuiesc localitatea. Sonda reprezintă zăcămintele de petrol din zonă. Brîul undat simbolizează rîul Argeş, iar roata de moară aminteşte de hidrocentrala din localitate. 53. Miceşti; 54. Mihăeşti; 55. Mioarele -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal

56. Miroşi -stema aprobată prin H.G. nr. 984 din 5 octombrie 2011 publicată în M.Of. nr. 747 din 25 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brîu undat de argint. În partea superioară se află două spice de grîu de aur, dispuse în pal. În vîrful scutului se află un cap de bovină de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Spicele de grîu şi capul de bovină reprezintă ocupa iile de bază ale locuitorilor, agricultura şi zootehnia. Numărul de spice semnifică numărul satelor care alcătuiesc localitatea. Brîul undat simbolizează rîul Burdea care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 57. Morăreşti; 58. Moşoaia -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal

59. Mozăceni -stema aprobată prin H.G. nr. 833 din 17.08.2011 publicată în M.Of. nr. 641 din 08.09.2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de două brîuri undate, de argint. În partea superioară se află 3 spice de grîu, încrucişate, de aur. În vârful scutului se află o acvilă de aur, cu aripile desfăcute, cu capul conturnat, stînd pe un zid de argint, compus din 3 rînduri de cărămizi, rostuit negru.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Spicele de grîu reprezintă ocupa ia de bază a locuitorilor, agricultura şi numărul satelor ce alcătuiesc localitatea. Acvila semnifică bogă ia cinegetică a zonei. Brâurile undate simbolizează râurile Mozacu şi Dâmbovnic care străbat localitatea. Zidul face referire la descoperirile arheologice din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 60. Muşăteşti -stema comunei nu este adoptată legal

61. Negraşi -stema aprobată prin H.G. nr. 198 din 23 aprilie 2013 publicată în M.Of. nr. 257 din 9 mai 2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În interiorul scutului, în partea superioară, se află o cruce treflată flancată de două narcise, care se întretaie în partea inferioară, toate de aur. În vârful scutului se află un mănunchi cu 4 spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Crucea treflată reprezintă biserica Cuvioasa Parascheva, declarată monument istoric. Narcisele simbolizează obiectivul turistic "Poiana Narciselor". Brâul undat reprezintă râul Dâmbovnic, care străbate localitatea. Spicele de grâu fac referire la ocupa ia de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 62. Nucşoara; 63. Oarja; 64. Pietroşani; 65. Poiana Lacului; 66. Poienarii de Argeş -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal

67. Poienarii de Muscel -aprobată prin HG nr. 105 din 20 martie 2013 publicată în M.Of. nr. 170 din 29 martie 2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut scartelat. În interiorul scutului, în câmp albastru, se află un munte de argint cu o intrare în mină, cu fundal negru. În partea superioară, în câmp verde, se află 5 ramuri de fag, cu câte 4 frunze şi două ghinde, pozi ionate 2:1:2, toate de aur. În vârful scutului, în câmp verde, se află un clopot de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cap de căprioară de argint, văzut din fa ă. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Muntele cu gura de mină face referire la mineritul care s-a practicat în zonă. Ramura de fag şi capul de căprioară simbolizează bogă ia silvică şi cinegetică a zonei. Clopotul semnifică biserica din satul Jugur, declarată monument istoric.

68. Popeşti -stema acestei comune nu este adoptată legal

Page 27: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 36

51. Mărăcineni 52. Merişani 53. Miceşti 54. Mihăeşti 55. Mioarele

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

56. Miroşi 57. Morăreşti 58. Moşoaia 59. Mozăceni 60. Muşăteşti

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

61. Negraşi 62. Nucşoara 63. Oarja 64. Pietroşani 65. Poiana

Lacului

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

66. Poienarii de

Argeş

67. Poienarii de

Muscel

68. Popeşti 69. Priboieni 70. Rîca

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

Page 28: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 37

69. Priboieni -stema aprobată prin H.G. nr. 592 din 14.08.2013 publicată în M.Of. nr. 544 din 28.08.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu bordură roşie, încărcată cu 8 ghinde de aur, dispuse în mod egal. În centrul scutului, în câmp albastru, se află o roată de căru ă cu 8 spi e de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Roata de căru ă reprezintă una dintre ocupa iile de bază ale locuitorilor, rotăria. Ghindele reprezintă pădurile de stejar din zonă, iar numărul lor indică numărul satelor care alcătuiesc comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 70. Rîca -stema aprobată prin H.G. nr. 592 din 14.08.2013 publicată în M.Of. nr. 544 din 28.08.2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite. În centrul scutului se află un mănunchi cu 3 spice de aur. În vârful scutului se află un brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Spicele de grâu reprezintă una dintre ocupa iile de bază ale locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor care alcătuiesc comuna. Brâul undat simbolizează râul Teleorman. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 71. Răteşti -stema aprobată prin H.G. nr. 964 din 28 septembrie 2011 publicată în M.Of. nr. 718 din 12 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în cartierul 1, în cîmp albastru, se află 7 spice de grîu de aur, legate cu o panglică de acelaşi metal. În partea superioară, în cartierul 2, în cîmp roşu, se află o balan ă de aur, cu talgerele în echilibru. În partea inferioară, în cartierul 3, în cîmp roşu, se află două benzi ondulate, de argint. În partea inferioarã, în cartierul 4, în cîmp albastru, se află o cruce treflată de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Spicele de grîu reprezintă ocupa ia de bază a locuitorilor, agricultura, şi numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Balan a face aluzie la familia Brătianu, care a de inut terenuri în zonă. Cele două benzi ondulate semnifică râurile Argeş şi Neajlov, care străbat localitatea. Crucea simbolizează mănăstirea Robaia şi monumentul de piatră de la Mavrodolu, ce datează din anul 1580. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 72. Recea; 73. Rociu; 74. Rucăr; 75. Sălătrucu; 76. Săpata -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal

77. Schitu Goleşti -stema aprobată prin H.G. nr. 964 din 28 septembrie 2011 publicată în M.Of. nr. 718 din 12 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În partea superioară, în cartierul 1, în cîmp auriu, se află două ramuri de stejar, cu cîte 3 frunze şi 3 ghinde, care se întretaie, în săritoare, în partea de jos. În partea dreaptă, în cartierul 2, în cîmp albastru, se află o cruce treflată de aur. În partea stîngã, în cartierul 3, în cîmp roşu, se află o roată de argint, cu crenelurile dispuse oblic şi în sens invers acelor de ceasornic. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Ramurile de stejar simbolizează bogă ia silvică a zonei, iar numărul frunzelor sau ghindelor reprezintă numărul satelor care alcătuiesc localitatea. Crucea treflată se referă la schitul de călugări construit în secolul al XVII-lea şi dă denumirea localită ii. Roata crenelată evocă industria extractivă şi fabrica de componente auto din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 78. Slobozia -stema comunei nu este adoptată legal 79. Stîlpeni -stema aprobată prin H.G. nr. 371 din 06.04. 2011 publicată în M.Of. nr. 272 din 19.04.2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în cîmp roşu, se află un stîlp de argint, ieşind, aşezat în pal, tăiat în partea superioară, sec ionat sus de o lamă de ferăstrău de argint, pozi ionată în fascie, care intră 2/3 în el. În partea superioară, în cartierul 2, în cîmp auriu, se află şapte mere verzi, dispuse 3:3:1. În vîrful scutului, în cîmp albastru, se află un cap de căprioară de aur, privit din fa ă. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Stîlpul şi lama de ferăstrău semnifică prelucrarea stîlpilor prin tăiere, dînd şi denumirea localită ii. Merele evocă culturile de pomi fructiferi din zonă, iar numărul acestora simbolizează numărul satelor ce alcătuiesc localitatea. Căprioara reprezintă bogă ia cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 80. Ştefan cel Mare -stema comunei nu este adoptată legal 81. Stoeneşti -stema aprobată prin H.G. nr. 984 din 5 octombrie 2011 publicată în M.Of. nr. 747 din 25 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brîu undat de argint. În partea superioară se află o cruce treflată, de aur. În vîrful scutului se află un brad de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Page 29: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 38

71. Răteşti 72. Recea 73. Rociu 74. Rucăr 75. Sălătrucu

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

76. Săpata 77. Schitu

Goleşti 78. Slobozia 79. Stîlpeni 80. Ştefan cel

Mare

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

81. Stoeneşti 82. Stolnici 83. Şuici 84. Suseni 85. Teiu

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

86. Tigveni 87. i eşti 88. Uda 89. Ungheni 90. Valea

Danului

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

stema nu este adoptată

Page 30: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 39

91. Valea Iaşului 92. Valea Mare-

Pravă

93. Vedea 94. Vlădeşti 95. Vultureşti

Semnifica ii Crucea semnifică edificiile de cult din localitate, precum şi crucea de piatră, ce datează din timpul lui Mihai Viteazu. Brîul undat reprezintă rîul Dîmbovi a. Bradul simbolizează bogă ia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

82. Stolnici -aprobată prin HG nr. 105 din 20 martie 2013 publicată în M.Of. nr. 170 din 29 martie 2013 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu 3 săge i de argint, pozi ionate două în săritoare, cea din mijloc în pal şi cu vârfurile în jos, flancate de două spice de grâu de aur, care se întretaie în vârf. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Săge ile reprezintă armele familiei Bălăcenilor, aici fiind unul dintre principalele lor domenii. Spicele de grâu simbolizează bogă ia pământului şi ocupa ia de bază a locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 83. Şuici -stema comunei nu este adoptată legal

84. Suseni -stema aprobată prin H.G. nr. 964 din 28 septembrie 2011 publicată în M.Of. nr. 718 din 12 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu o bandă undată de argint. În partea superioară, în stînga, se află o ramură de stejar de aur, cu două frunze şi o ghindă. În partea inferioară, în dreapta, se află un snop de spice de grîu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Ramura de stejar şi snopul de grîu simbolizeazã bogă ia silvică a zonei şi ocupa ia de bază a locuitorilor, agricultura. Banda undată reprezintă rîul Dâmbovnic, care străbate localitatea.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 85. Teiu -stema comunei nu este adoptată legal 86. Tigveni -stema aprobată prin H.G. nr. 964 din 28 septembrie 2011 publicată în M.Of. nr. 718 din 12 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcã răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în cîmp roşu, se află o clădire de argint, cu un acoperiş rectangular, cu igle, pozi ionat mai sus de bază, deasupra căruia se află două ferestre ajurate negru, pozi ionate vertical şi pe acelaşi nivel; mai sus, se află încă o fereastră rotundă, neagră, înconjurată de un cerc de aceeaşi culoare, deasupra căreia se află partea de sus a clădirii, mai lată, sprijinindu-se pe 4 console, avînd alte două ferestre, dreptunghiulare, dispuse orizontal şi pe acelaşi nivel, cu acoperiş triunghiular cu igle, avînd la mijloc o fereastră triunghiulară, ajurată negru şi cu margini argintii; deasupra acesteia se află o sferă terminată în vîrf de suli ă. În partea superioară, în cartierul 2, în cîmp albastru, se află o acvilă de aur, cu aripile deschise, văzută din fa ă, cu capul spre dreapta. În vîrful scutului, în cîmp auriu, se află două ramuri de măr cu frunze verzi, încrucişate în săritoare, fiecare avînd cîte 4 mere roşii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Clădirea este emblematică şi reprezintă un turn de apă realizat în anul 1938 cu sprijinul prefectului Bucureştiului, Gheorghe Marinescu, originar din zonă, care a construit sistemul de alimentare cu apă a localită ii. Acvila şi ramurile de măr simbolizează bogă ia cinegetică şi pomicolă a zonei, iar numărul merelor reprezintă numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 87. Titeşti; 88. Uda; 89. Ungheni; 90. Valea Danului -stemele acestor comune nu sunt adoptate legal

Page 31: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 40

91. Valea Iaşului -stema aprobată prin H.G. nr. 371 din 06.04. 2011 publicată în M.Of. nr. 272 din 19.04.2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în cîmp albastru, se află un cap de cerb, de aur, privit din fa ă. În partea superioară, în cartierul 2, în cîmp roşu, se află o acvilă de argint, în zbor. În vîrful scutului, în cîmp auriu, se află două ramuri de fag în culori naturale, cu nouă frunze şi nouă fructe care se încrucişează în partea de jos, în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Cerbul, acvila şi ramurile de fag simbolizează bogă ia cinegetică şi silvică a zonei. Numărul frunzelor şi fructelor din ramurile de fag reprezintă numărul satelor care alcătuiesc localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 92. Valea Mare-Pravăţ -stema aprobată prin H.G. nr. 833 din 17.08.2011 publicată în M.Of. nr. 641 din 08.09.2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în cîmp auriu, se află o ramură de brad verde. În partea superioară, în cartierul 2, în cîmp albastru, deasupra unei cîmpii verzi, se află un aşezămînt religios săpat în stîncă, totul de argint. În vîrful scutului, în cîmp roşu, se află un munte de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Ramura de brad simbolizează bogă ia cinegetică a zonei. Aşezământul religios semnifică schitul rupestru de la Nămăeşti. Muntele reprezintă forma de relief predominantă din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 93. Vedea -stema aprobată prin H.G. nr. 1557 din 09.12.2009 publicată în M.Of. nr. 22.12.2009 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în cîmp albastru, se află o prună flancată de două spice de grîu de aur. În partea superioară, în stînga, în cîmp roşu, se află o sondă de petrol de argint. În vîrful scutului, în dreapta, în cîmp roşu, se află un cap de bovină de argint redat din profil.

În vîrful scutului, în stînga, în cîmp albastru, se află două ramuri de stejar de aur, care se întretaie în partea de jos. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Sonda semnifică activitatea de extragere a i eiului în zonă. Spicele de grîu, pruna şi capul de bovină reprezintă ocupa iile de bază ale locuitorilor: agricultura, pomicultura şi zootehnia. Ramurile de stejar reprezintă bogă ia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 94. Vlădeşti -stema aprobată prin H.G. nr. 964 din 28 septembrie 2011 publicată în M.Of. nr. 718 din 12 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În interiorul scutului, în partea superioară, în câmp roşu, se află două ramuri de stejar cu câte două frunze şi două ghinde, încrucişate în săritoare. În vârful scutului, în câmp auriu, se află 4 mere roşii, pozi ionate 1:2:1, având fiecare câte o codi ă şi două frunze verzi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Ramurile de stejar şi merele reprezintă bogă ia silvică şi pomicolă a zonei, iar numărul frunzelor de stejar, al ghindelor şi al merelor reprezintă numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Urciorul simbolizează tradi ia în ceramică şi ocupa ia locuitorilor, olăritul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 95. Vultureşti -stema aprobată prin H.G. nr. 964 din 28 septembrie 2011 publicată în M.Of. nr. 718 din 12 octombrie 2011 Descriere Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în cîmp albastru, se află un vultur zburînd, de aur. În partea superioară, în cartierul 2, în cîmp roşu, se află o construc ie cu acoperiş din igle trapezoidal, terminată cu cruce treflată, totul de argint. În vîrful scutului, în cîmp auriu, se află două ramuri de fag, cu cîte 4 frunze şi 4 fructe şi care se încrucişează în partea de jos, în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnifica ii Vulturul dă denumirea localită ii, iar construc ia de argint semnifică fîntînile din localitate. Ramurile de fag simbolizează bogă ia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Page 32: Albumul Heraldic Al U.A.T.

Atlasul heraldic al unităţilor administrativ-teritoriale Eugen-Florin Vasiliu

www.ar mer ii.r o 41