Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU: Când şi cum aţi devenit cadru didactic universitar ? Prof. Univ. Dr., Dr. H. C. Constantin VASILICĂ:

Înainte de a păşi pragul Almei Mater niciodată nu mi-a trecut prin cap să jinduiesc la o asemenea funcţie, iar după ce am devenit student şi am ascultat cursurile unor dascăli, cred că am considerat că nici n-aş fi putut să visez la aşa ceva. Dovada care atestă această afirmaţie este faptul că, ajuns student în anul III şi fiind ataşat cu întreaga mea fiinţă de colega de an şi de grupă Margareta SAVIN am hotărât să ne căsătorim înainte de a începe ultimul an cu speranţa că în felul acesta vom putea obţine la repartiţie, dacă nu două locuri la aceeaşi unitate măcar la unităţi apropiate. După căsătorie, în aceeaşi vacanţă am vizitat orăşelul Dumbrăveni din Judeţul Sibiu unde funcţiona un liceu agricol renumit a cărui aşezare şi rol ne-a plăcut. Amândoi ne-am spus că bine ar fi să putem ajunge amândoi acolo la sfârşitul facultății. Am început cursurile anului IV la 1 octombrie 1951 şi în a doua zi, într-o pauză, colegul Ioan TEODORESCU, cu un an mai mare care era preparator la discilpina de Fitotehnie, m-a anunţat că la sfârşitul orelor să vin la disciplină la profesorul Neculai ZAMFIRESCU - fără să adauge nimic altceva. M-am prezentat cuprins de sfială şi respect în faţa acestui distins dascăl care fără nici o introducere mi-a spus „S-au înfiinţat

posturi de preparator la mai multe discipline printre care unul şi la Fitotehnie şi m-am gândit să-ţi propun daca vei accepta să vii preparator la Fitotehnie. Rugămintea mea este să-mi dai răspunsul daca nu mâine, atunci în ziua următoare înainte de începerea orelor. Eu voi fi aici începând cu orele 7.00”.

Eu i-am spus: ”Domnule profesor, eu m-am căsătorit în această vară. Discut cu soţia şi mâine vă aduc răspunsul”. „Știu că te-ai căsătorit cu colega dumitale SAVIN Margareta. Nu cred ca ea nu va fi de acord”. I-am mulţumit respectuos și am ieşit mult mai voios decât venisem. Binenţeles că împreună cu soţia ne-am simţit „în al nouălea cer” de această propunere surpriză şi cu totul neaşteptată pentru noi. I-am comunicat a doua zi acceptul profesorului care vazându-mă mai bine dispus decât în ziua precedentă a spus cu un uşor zâmbet „Mă bucur că te-ai înhămat la o muncă dificilă nu numai din punct de vedere intelectual ci şi fizic. Fitotehnia are câmpuri experimentale care nu te lasă să-ţi faci concedii prea lungi. Vei primi în zilele următoare decizia şi vei avea în acest cabinet o masă şi un scaun la care vei veni cât timp ai cursuri şi examene, numai în zilele libere” .

La sfârşitul orelor, în ziua de 5 octombrie 1951 am fost chemat la Serviciul cadre al Facultăţii şi am semnat de primirea deciziilor: eu preparator la disciplina de Fitotehnie, soţia mea la disciplina de Ameliorații Agro silvice. Pentru amândoi numirea ca preparator, fiind încă studenţi, survenită cu totul pe neaşteptate, la numai 48 de zile după căsătorie a fost primul eveniment fericit din viaţa noastră nu numai că a marcat începutul carierei universitare dar ne-a schimbat modul de a gândi viaţa. Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU: Dacă nu aţi fi devenit cadru didactic universitar, ce v-ar fi plăcut să profesaţi ? Prof. Univ. Dr., Dr. H. C. Constantin VASILICĂ: Alegerea profesiunii ca şi alegerea persoanei cu care doreşti să mergi alături toată viaţa, constituie acte vitale care condiţionează în mare măsură fericirea pe această lume. Este binecunoscut faptul că nu poţi trăi normal şi fericit alături de o persoană pe care nu o iubeşti şi nu poţi exercita cu succes o profesiune care nu-ți place. Ambele decizii sunt influenţate de o multitudine de factori. Dacă alegerea de profesiuni preocupă pe majoritatea semenilor încă din anii copilăriei, în anii şcolii primare - mi-am dorit să devin învăţător, dorinţă ce mi-a fost spulberată de respingerea, doi ani la rând la proba eliminatore de muzică vocală. La liceu,

m-a fascinat istoria și mi-ar fi plăcut să mă ocup de cunoaşterea principalelor evenimente care au determinat evoluţia omenirii- dar cunoscând cauzele şi efectele celui de-al doilea război impuse de două minţi scelerate- Hitler şi Stalin, m-am silit să renunţ la dorinţa de a deveni istoric, dar istoria a rămas pentru mine un hobby căruia i-am acordat şi îi acord încă mult din timpul meu aşa zis liber. Distrugerile celui de-al doilea război mondial m-au îndemnat să-mi îndrept gândurile spre profesiunea de inginer constructor unde mi-am depus dosarul de înscriere dar convins de trei colegi de clasă de liceu a doua zi mi-am retras dosarul de la construcţii şi l-am depus la agronomie. Aşadar este foarte dificil să afirm acum ce profesie mi-ar fi plăcut. Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU: Ne puteţi relata un moment fericit şi unul nefericit din cariera dumneavoastră? Prof. Univ. Dr., Dr. H. C. Constantin VASILICĂ: În decursul carierei universitare am avut mai multe momente fericite dar cel mai important a fost momentul surprinzător al numirii despre care am vorbit deja. Între puţinele momente nefericite ale carierei, cel mai puţin plăcut a fost cel în care m-am hotărât să demisionez din funcţia de decan în care fusesem ales în 1990, demisie provocată de dorinţa rectorului de atunci de a coordona pe lăngă căminul agronomiei şi căminul zootehniei de care răspunsese prorecotrul N. PIPERNEA. Eu am refuzat şi rectorul, atunci mi-a spus că nu pot refuza, că el mă obligă. Eu am replicat că dacă mă obligă- începând cu data respectivă nu mai sunt decan şi a doua zi ca să nu provoc nici anchetă, nici scandal, mi-am depus demisia, scrisă invocând motive de sănătate. Rectorul a crezut că eu glumesc dar am rămas ferm pe poziţie. Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU: Se afirmă că sunteţi un model pentru studenţi dar şi pentru unele cadre didactice. Care au fost modele care v-au călăuzit cariera? Prof. Univ. Dr., Dr. H. C. Constantin VASILICĂ: Pe tot parcursul carierei m-am străduit să-mi îndeplinesc cu rigurozitate şi dăruire activitatea didactică, ca nu cumva să prejudiciez prestigiul de care trebuie să se bucure disciplina de Fitotehnie în pregătirea inginerilor agronomi şi horticultori, şi în al doilea rând am crezut şi cred în continuare că orice persoană care activează pe orice treaptă a învăţământului n-are voie să încalce nici una dintre cutumele profesionale, morale şi sociale pe care le implică profesiunea de sfătuitor de caractere. N-am dorit şi n-am urmărit să fiu model pentru alţii.

(continuare în pagina a doua)

”Agricultura reprezintă un nesecat izvor de bogăție ” - interviu cu Prof. Univ. Dr., Dr. H. C. Constantin VASILICĂ -

Publicație lunară a Facultății de Agricultură - USAMV Iași

Agricultura și Viața

Nr. 17

5 februarie—6 martie 2016

Număr omagial dedicat Prof. Univ. Dr. Dr. h. c. Constantin VASILICĂ, la a 90-a aniversare

(continuare din prima pagină) Ca student am fost mai mult decât încântat de felul în care-şi prezentau prelegerile cei câţiva renumiţi dascali de la Agronomie din acei ani: profesorul Ștefan BĂRSÂNESCU la Pedagogie, Constantin VOESCU la Botanică şi Biologie, Neculai ZAMFIRESCU la Fitotehnie, de la care am aflat cele mai multe dintre aşa zisele „Secrete ale succesului unei prelegeri şi cel mai principal este pregătirea ei până la cele mai mici detalii şi să ai todeauna ideile principale scrise te feresc de teama unui lapsus şi îţi întăresc încrederea şi siguranţa predării fără să le consulţi. Probabil că el cunoştea secretul lui Titu MAIORESCU considerat pe drept, unul dintre cei mai mari oratori români care a fost descoperit la aniversarea unei mese rotunde organizate la Iaşi, că venise cu răspunsul dactilografiat de la Bucureşti. Promoţia mea n-a avut şansa să asculte prelegerile strălucitului dascăl Agricala CARDAŞ- dar după ce a fost reintegrat în învăţământ i-am ascultat două admirabile conferinţe şi pe furiș, ca intrus în amfiteatru câteva prelegeri. Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU: Aţi avut examene restante în anii studenţiei ? Prof. Univ. Dr., Dr. H. C. Constantin VASILICĂ: În viaţa de elev am fost corigent la gimnastică în clasa a VII-a fiindcă profesorul obişnuia să pună catalogul pe spatele meu şi la o oră m-am făcut că îmi leg şiretul şi m-am aplecat de tot. El a vrut să mă lovească cu gheata în dos, eu văznd că ridică piciorul am fugit în oraş şi n-am mai venit la ore. Ca student, am avut un singur examen în anul I, Entomologia pe care l-am promovat în toamnă, pentru că în sesiunea din iunie m-am retras de la teză deoarece profesorul se oprise lăngă capătul băncii și-mi ţinea morală fiindcă constatase că nu m-am aşezat pe locul fixat de el în planul făcut de acasă. Un restanţier se interpuse între mine şi colegul meu. El mă acuzare că eu am aranjat schimbarea, deoarece nu ştiam subiectele de la numărul celălalt. Eu tratasem primul subiect de la numărul la care mă aşezasem. Cănd am auzit acuzaţia l-am rugat să-mi dea altă foaie (el dădea pentru scrierea tezei hârtie cu semnătura sa) ca să scriu subiectele pe care el credea că nu le ştiu. Terminasem o pagină de scris din noul subiect dar el continuă cu morala care m-a scos „din pepeni”, am predat hârtia spunând că nu mai pot să mă concentrez în asemenea condiţii. În toamnă am fost ultimul pe listă admis la oral. Teza o scrisesem exact cum predase el. Aveam notiţele foarte complete. Toţi colegii care au dat examenul în toamnă (erau mulţi) au rămas în sală să vadă ce va face profesorul cu mine. Când m-am prezentat în faţa lui, mi-a spus că ar fi bine să parcurgem toată materia. Celorlalţi le-a pus una sau două întrebări din principalii dăunători. Examenul meu oral a durat apropae trei ore, cei din sală au notat că mi-a pus peste 70 de întrebări, cu excepţia la vreo cinci întrebări de pe mijlocul materiei la care n-am vrut să răspund, la celelalte am raspuns exact. În final mi-a spus că trebuie să-mi pună notă de trecere ca să nu-l reclam la UNSR (se înfiinţase atunci Uniunea Naţională a Studenţilor Români la care eu nici n-am fost înscris membru). Profesorul m-a ţinut minte până a ajuns la 90 de ani când ne-am împăcat, eu declarându-i şi atunci că nu i-am purtat ură pentru acuzaţia gratuită. Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU: Ce recomandări aţi putea să le faceţi studenţilor Facultăţii de Agronomie ? Prof. Univ. Dr., Dr. H. C. Constantin VASILICĂ: Studenţilor de la Agronomie care au optat pentru nobila profesiune de inginer agronom şi cu intenţia să practice această breaslă, fără intenţia de a le da sfaturi, cred că ei nu trebuie să uite că

succesul în profesiune, oricât ar fi favorizaţi de soartă, nu surâde decât celor care posedă cunoştinţele de bază ale profesiunii care nu se pot însuşi învăţând numai pentru promovarea examenelor şi obţinerea unei diplome, ci necesită însuşirea temeinică a unor cunoştinţe şi voinţa de a le aplica în activitatea profesională. Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU: Dar cadrelor didactice care fac primii pași în cariera didactică ? Prof. Univ. Dr., Dr. H. C. : Nici cadrelor didactice tinere care nu vor să ilustreze proverbul „fă ce spune popa nu ce face el” nu mă încumet să le dau sfaturi ci să le amintesc că, fără stăpânirea temeinică a tuturor secretelor domeniului căruia s-au consacrat și fără un comportament ireproşabil din toate punctele de vedere nu se poate urca nici în topul dascălilor de prestigiu, nici în topul dascălilor model pentru studenţi. Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU: Care este perspectiva, viitorul învățământului agronomic românesc ? Prof. Univ. Dr., Dr. h. c. Constantin VASILICĂ: Evoluția învățământului agronomic universitar este influențată în mare măsură de sistemul organizatoric al agriculturii din țara noastră și din structura culturilor. Dacă acestea nu vor suferi schimbări semnificative în viitorul apropiat, cifra de școlarizare va rămâne probabil la nivelul actual. Cât privește curricula universitară ea este deja armonizată sistemului de învățământ Bologna. Rămâne să se reclizeze modernizarea și calitatea proceslui de instruire care presupune în primul rând o singură selecție a cadrelor didactice și renunțarea totală la sistemul clientelelor care din păcate s-a practicat la unele discipline în ultimele decenii. Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU: Încotro merge agricultura în lume și la noi în țară ? Prof. Univ. Dr., Dr. H. C. Constantin VASILICĂ: Agricultura reprezintă un nesecat izvor de bogăție pentru orice țară care posedă teren agricol și este menită să asigure hrana omenirii. Globalizarea a determinat în tot mai mare măsură generalizarea chimizării, a mecanizării și a folosirii soiurilor noi cu potențial productiv ridicat, fapt ce a atras după sine învinuirea sistemului de agricultură intensivă folosit în țările cu agricultură avansată, că produsele sale sunt dăunătoare sănătății omului și pe de altă parte chimizarea și mecanizarea aduc grave prejudicii mediului înconjurător. Datorită acestei conjuncturi a apărut și s-a dezvoltat în unele țări agricultura ecologică—sistem de agricultură în care nu se folosesc deloc îngrășăminte și pesticide și nici soiuri intensive, ci numai cele tradiționale. Din păcate, în agricultura ecologică, producțiile sunt mult mai mici și dacă sistemul se va generaliza, criza alimentară va bate la ușă datoriă faptului că rezervele alimentare ale FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite/Food and Agriculture Organization of the United Nations) s-au epuizat. Eu nu cred că apariția unor boli foarte periculoase poate fi pusă exclusiv pe seama agriculturii intensive, ci sunt înclinat să cred că se datorează schimbării modului de viață a omului. În epoca automatizării, oamenii fac mai puțină mișcare, folosind mașina chiar pe distanțe foarte mici și consumă alimente ce deseori sunt chimizate în timpul prelucrării și preparării (cunoscutele E-uri) care schimbă gustul și prelungește durata păstrării. Agricultura sustenabilă care să asigure satisfacerea necesarului de hrană a omenirii în continuă creștere, fără să altereze mediul înconjurător nu poate fi decât o agricultură rațională, care să folosească corect și nu în exces cuceririle științei și să evite sărăcirea pământului.

”Agricultura reprezintă un nesecat izvor de bogăție ” - interviu cu Prof. Univ. Dr., Dr. H. C. Constantin VASILICĂ -

Agricultura și Viața

2

PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN D. VASILICĂ

– OMAGIU ANIVERSAR -

Prof. univ. Dr. Valeriu D. COTEA

- continuare din numărul trecut -

Însă, dintre examenele susţinute de el în timpul studenţiei, cel mai greu de promovat se pare că a fost căsătoria. Începând de prin anul al II-lea, numele lui Constantin VASILICĂ nu-l mai puteam pronunţa separat de cel al bunei noastre colege Margareta SAVIN, fiică de învăţător din Rădăşeni. O colegă admirabilă, dar extrem de sfioasă, încât trebuia să facă un efort considerabil să-şi înfrângă timiditatea. Cum alegerea unui partener de viaţă este o problemă serioasă, care necesită cumpănire, cei doi au înaintat unul spre altul cu prudenţă, întemeind în final un cămin extrem de reuşit, în care dragostea şi preţuirea reciprocă au fost temelia duratei lui până astăzi. Pentru Constantin VASILICĂ, eroul principal al evenimentului de astăzi, Margareta a fost şi este binele cel mai mare de care a avut parte (...). Aducând fiecare tandreţe, lumină şi înţelepciune în viaţa celuilalt, au întemeiat o familie care s-a îmbogăţit mereu spiritual şi material, din care astăzi nimic nu lipseşte, cu toate că, la început, un geamantan obişnuit le-ar fi adăpostit, uşor, întregul lor avut material. Au avut însă marea şansă să se întâlnească. Fitotehnia, apreciată ca un obiect de bază pentru pregătirea inginerului agronom, complexitatea interdisciplinară a acesteia (biologia, fiziologia, matematica, biochimia, pedologia etc.), dar mai ales admiraţia supremă faţă de profesorul Nicolae ZAMFIRESCU, titularul disciplinei, s-au constituit în şansa colegului Constantin VASILICĂ, încă de când era student în anul IV, să fie preferat al maestrului său la Fitotehnie, unde de altfel a şi fost numit preparator. A ales fitotehnia fiindcă, după părerea lui, aici existau condiţii ideale de cercetare şi posibilitatea de a se adapta de minune la spiritul profesiei. Pentru întreţinerea şi sporirea zestrei sale intelectuale s-a ataşat în aceeaşi măsură şi de bibliotecă, fiind cunoscut ca un mare iubitor de carte. Conştient că a păşit pe un drum anevoios şi lung, pe care nu-l poţi parcurge fără pricepere, pasiune, ataşament şi muncă susţinută, Constantin VASILICĂ s-a înhămat la treabă depunând toate eforturile pentru a fi la înălţimea chemării. În cei 66 de ani de când lucrează în cadrul acestei discipline (preparator 1950-1951, asistent 1951-1960, şef de lucrări 1960-1975, conferenţiar 1975-1982, profesor 1982-1996, profesor consultant 1996-prezent) şi în raport de gradul didactic sau funcţia îndeplinită, a participat efectiv şi fără „discontinuităţi“ la toate activităţile ce asigură buna desfăşurare a procesului de învăţământ şi cercetare: dotarea laboratorului cu material didactic, experimental şi expozitiv, îndrumarea proiectelor de an, conducerea practicii agricole şi excursiilor de studii, îndrumarea proiectelor de diplomă; membru în comisii de admitere la facultate, membru în comisii de examen de stat, membru în comisii de doctorat, membru în comisii de acordare a gradelor didactice etc. Realizările obţinute în aceste direcţii n-au fost nici puţine şi nici mărunte. Din lipsă de spaţiu, desprindem pe cele ieşite din obişnuit şi care au reţinut atenţia specialiştilor în fitotehnie, atât din ţară cât şi de peste hotare. Laboratorul de Fitotehnie, iniţiat, realizat şi dotat cu material didactic şi de cercetare, de la Facultatea de Agronomie, devenise atât de apreciat încât orice vizitator din domeniu era „câştigat“ atunci când conducerea Universităţii îi prilejuia cunoaşterea de visu al acestuia. În competiţie cu laboratorul, erau câmpurile didactice şi experimentale fitotehnice coordonate tot de colegul Constantin VASILICĂ. Îmi face plăcere să menţionez că, de când lucrez în această Universitate n-am auzit vreodată spunându-se în vreun an despre câmpurile, surori de la Cultura plantelor furajere, Ameliorare, Îmbunătăţiri funciare etc., că ar ocupa o poziţie mai bună decât cele de Fitotehnie. Toate aceste realizări au fost posibile şi datorită faptului că sărbătoritul de astăzi, paralel cu activităţile sus menţionate, a avut posibilitatea perfecţionării pregătirii profesionale. În acest sens, amintim specializările şi stagiile de documentare efectuate la Institutul de Fizică Atomică – Bucureşti, Institutul Tehnic Agricol al Inului pentru Fibre – Paris, Şcoala Superioară de Agricultură – Praga, Universitatea Leipzig, Universitatea Giessen. În 1974, sub conducerea magistrului său, Nicolae ZAMFIRESCU, îşi susţine doctoratul la Institutul Agronomic Bucureşti, cu aprecieri de excepţie, pentru ca în 1992 să devină conducător de doctorat. Urmare a rezultatelor şi recunoaşterii profesionale, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti i-a conferit, în anul 2007, titlul de Doctor Honoris Causa, eveniment la care au participat numeroşi colegi din alte centre universitare, dovadă a respectului şi admiraţiei colegiale de care se bucură. Se impune a fi subliniată deopotrivă contribuţia profesorului Constantin VASILICĂ la eleborarea celor trei ediţii a manualului universitar de Fitotehnie, redactând de fiecare dată pe lângă altele, una dintre principalele plante din agricultura românească, porumbul care, aşa cum arată profesorul Alexandru SALONTAI de la UŞAMV Cluj, „reprezintă opera sa, constituind un exemplu de originalitate de un înalt conţinut ştiinţific şi tehnologic“. Lucrarea sa, „Tehnologia cultivării inului pentru fibră“, scrisă în colaborare cu C. Grigorescu, este o scriere de căpătâi pentru cultivatorii de in din România, având un vădit caracter monografic. Prelegerile pofesorului Constantin VASILICĂ, atrăgeau participarea majorităţii studenţilor. Substanţa problematicii cursurilor era susţinută de modalitatea prezentării, cu paranteze interesante (adecvate subiectului) ce repauzau expunerea captând atenţia şi menţinând interesul studenţilor pe toată durata prelegerii. Probând a fi un bun vorbitor, absolvenţii multor promoţii l-au invitat să le prezinte prelegerea festivă de încheiere a studiilor. Solicitările diferitelor promoţii continuă şi astăzi pentru cursul festiv prilejuit de întâlnirea acestora, ocazionată de împlinirea unui număr rotund de ani de la absolvire. În ambele situaţii, răspunzând invitaţiilor primite, am participat şi eu la majoritatea dintre ele, constatând de fiecare dată, cu admirativă apreciere, seriozitatea acceptării solicitărilor, diversitatea temelor abordate, alese din varii domenii (social, economic, politic şi din literatură) de fraza lucrată, cizelată, de tonalitatea adecvată momentului în care entuziasmul e întotdeauna bine dozat şi emoţia temperată. Spirit mobil, cu un larg orizont informativ, cu un discurs fluent şi elocvent, profesorul Constantin VASILICĂ este la fel de bine primit şi apreciat în cadrul reuniunilor ştiinţifice din ţară şi străinătate.

(sursa: Lucrări ştiinţifice - vol. 54, Nr. 2/2011, seria Agronomie)

Nr. 17

3

Zile de naștere: 05 februarie – Lect. Dr. MIRELA GOANTA, UAIC, Facultatea de Chimie 06 februarie – Lect. univ. SORINA-LIVIA MARGINEANU, Facultatea de Horticultura 07 februarie – Asist. Univ. STEFAN-GREGORE CIORNEI, Facultatea de Medicina Veterinara 07 februarie - secretar DANIELA-MARGARETA CIOCOIU 08 februarie – Conf. univ. Dr. ELENA-LILIANA CHELARIU, Facultatea de Horticultura 10 februarie – Prof. univ. GHEORGHE PLESU, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” 11 februarie – Prof. univ. ADRIAN IONEL 11 februarie - secretar ELENA BEJENARU, Secretariat Acte de studii 11 februarie - adm.fin. I S GABRIELA-LUMINITA DOMINTE, Promovare și imagine 13 februarie – Prof. LORICA AXINTE 15 februarie - adm.fin .I S CARMEN MASLIN, Achizitii 16 februarie - lect univ. MARINELA BADEANU, Facultatea de Horticultura 17 februarie – Prof. univ. NICOLAE VASILESCU, Facultatea de Agricultura 18 februarie – Prof. ION CRACIUN 21 februarie - Adm. fin. I M MARIA ZAPALII, Financiar 23 februarie – Prof. univ. Dr. EUGEN ULEA, Facultatea de Agricultura 23 februarie – Prof. univ. Dr. NECULAI MUNTEANU, Facultatea de Horti-cultura 24 februarie - chimist AIDA ALBU, Facultatea de Zootehnie 25 februarie – Prof. univ. Dr. ELENA VELESCU, Facultatea de Medicina Vet-erinara 26 februarie – Prof. univ. Dr. TEODOR ROBU, Decan al Facultății de Agricul-tură 26 februarie – Prof. CONSTANTIN IULIAN POPOVICI 27 februarie – Conf. univ. Dr. SILVICA PADUREANU, Facultatea de Agri-cultura 27 februarie – Prof. univ. VASILE COTOFAN, Facultatea de Zootehnie 27 februarie - bibliotecar MATILDA-MARIA MOISA 28 februarie – Lect. univ. CORNELIU LEONTE, Facultatea de Zootehnie 01 martie - Lect. univ. DRAGOS-CONSTANTIN ANITA, Facultatea de Me-dicina Veterinara 01 martie - inginer CONSTANTIN VASUI, Facultatea de Medicina Veterinara 01 martie – Prof. IRINA CARLESCU 02 martie – Lect. univ. Dr. LUCIAN RAUS, Facultatea de Agricultura 02 martie - Asistent universitar RAZVAN-NICOLAE MALANCUS, Facul-tatea de Medicina Veterinara 02 martie - adm.fin.I M FLORIN ZAMURCA, Atelier tamplarie 05 martie - Inginer agronom I S FLORENTINA ACOSTACHIOAIE, Facul-tatea de Agricultura 05 martie – Prof. univ. Dr. RADU-GHEORGHE ROSCA, Facultatea de Agri-cultura 05 martie - Prof. univ. Dr. IOAN ȚENU, Facultatea de Agricultura 05 martie – Ing. MONICA OPREA, Facultatea de Agricultura 05 martie – Conf. Univ. Dr. GEORGE UNGUREANU, Facultatea de Agricul-tura 05 martie - Prof. univ. Dr. NISTOR STAN, Facultatea de Horticultură

Tuturor sărbătoriților acestei perioade, vă

adresăm sincere felicitari, cele mai frumoase gânduri și urări, dorindu-vă să aveți sănătate, multe bucurii și împliniri pe toate planurile.

La mulți ani !

Sărbătoriții perioadei 5 februarie - 6 martie

MESAJ DE FELICITARE din partea Colectivului redacţional al Revistei “Agricultura şi Viaţa” şi al Facultaţii de Agricultură, Decan, Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU

Domnule Profesor Univ. Dr. , Dr. H. C. Constantin VASILICĂ ,

La acest frumos popas aniversar, sărbătorit în ziua de 5 februarie, odată cu împlinirea a 90 ani de viață și 66 ani de carieră, cu deosebit respect şi aleasă prețuire, Vă dorim multă și deplină sănătate, liniște și bucurii.

Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă întărească și să Vă dăruiască multe împliniri alături de toți cei dragi.

La mulţi, sănătoși

şi binecuvântați ani !

http://www.uaiasi.ro/agricultura/

Publicație lunară a Facultății de Agricultură - USAMV Iași

Sponsori:

Agricultura și Viața

SEMNALE EDITORIALE

Gerard Jităreanu - Agrotehnica, Editura “ Ion Ionescu de la Brad” Iaşi,

ISBN 978-973-147-198-3, 392 pag.

Lucrarea prezintă sistemul de lucrări agrotehnice necesar pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului şi pentru crearea condiţiilor pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. Cartea de Agrotehnică se adresează studenţilor de la facultăţile de Agricultură şi Horticultură, specialiştilor din agricultură precum şi tuturor celor care sunt interesaţi de optimizarea factorilor de vegetaţie a plantelor, de sistemele de lucrare a solului, de refacerea fertilităţii solului şi de calitatea lucrărilor de semănat şi de îngrijire a culturilor. La elaborarea lucrării s-au folosit rezultatele din cercetările proprii ale autorului precum şi din literatura de specialitate din ţară şi străinătate iar conţinutul lucrării a fost actualizat şi orientat către preocupările

majore ale agriculturii din Europa şi din lume către factorii de mediu. În primul capitol sunt prezentaţi factorii de vegetaţie şi metodele agrotehnice pentru optimizarea acestora în conformitate cu cerinţele plantelor. Capitolul al doilea cuprinde lucrările solului, diferenţiate în funcţie de însuşirile solului, cerinţele plantelor cultivate şi condiţiile pedoclimatice. Metodele de lucrare a solului au fost dezvoltate în strânsă legătură cu dezvoltarea tehnicii agricole urmărindu-se influenţa agregatelor complexe asupra evoluţiei stării fizico- chimice a solului. În capitolul trei sunt prezentate sistemele de lucrare convenţionale şi neconvenţionale ale solului precum şi a impactului acestora asupra stării fizice şi chimice a solului. Sistemele de lucrări prezentate în lucrare au avut în vedere caracteristicile sistemelor de agricultură durabilă, alternativă, conservativă şi de precizie, pretabile pentru anumite condiţii pedoclimatice. Aspectele practice privind procesele de compactare a solului, măsurile pentru prevenirea şi combaterea acestor procese de degradare sunt prezentate în capitolul IV. Sistemul de lucrare conservativă a solului influenţează agricultura şi viaţa solului pentru ca această ”vieţuitoare superior organizată cu sistem circulator (regimul hidric), sistem respirator (regimul de aer) şi sistem digestiv (descompunerea materiiei organice şi metabolism)” după cum prezenta solul Nicolae Florea în lucrarea ”Solul, partener de existenţă” să rămână o zestre reutilizabilă pentru generaţiile viitoare. Cerinţele agrotehnice ale semănatului şi lucrările de îngrijire a culturilor sunt prezentate în capitolul V. Recomandările privind metodele agrotehnice s-au prezentat prin perspectiva Codurilor de bune practici agricole din fermă şi a diferitelor reglementări din legislaţia internă şi din directivele europene (Directiva Nitraţilor, Apei, Pesticidelor, Protecţia solului). Metodele agrotehnice prezentate urmăresc optimizarea sistemelor de cultură şi aplicarea elementelor de agricultură durabilă în concordanţă cu condiţiile de sol, climă, resursele economice şi cerinţele plantelor cultivate din diferite agroecosisteme.

Prof. univ. Dr. Costică AILINCĂI, USAMV Iaşi

Facultatea de Agricultură USAMV Iași Aleea Mihail Sadoveanu nr.3, Iaşi, 700490 tel./fax: 0232 407 347 Director general: Prof. Dr. Teodor ROBU Director editorial: Prof. Dr. Mihai AXINTE Corector: Conf. Dr. Aglaia MOGÂRZAN Redactor-șef: Vasilica ONOFREI, drd. Fitotehnie, tel. mobil: 0741 706 602, 0761 621 994, e-mail: redactor_sef@yahoo.com Colectiv redacțional: Roxana-Alexandrina CLINCIU-RADU, drd. Fitotehnie, Elena PATROLEA, Costinela PATROLEA, Ramona-Petronela TOMA student TPPA, III, Petru PRICOP-HARABAGIU, student Agricultură, IV

Pentru susţinerea acestei publicaţii, vă rugăm să ne contactați la datele de mai sus în vederea inițierii unei frumoase colaborări.

Puteţi direcţiona 2% din impozitul pe venitul dvs. pentru lucrările şi activităţile pe care le susţine FUSPA

Datele noastre necesare pentru Completarea Formularului 230 sunt: • Numele Asociaţiei: FUSPA • CIF (Codul de Identificare Fiscală): 11609468 • Contul Organizaţiei în format IBAN: RO03BRDE240SV15023262400 •ATENŢIE: La formularul 230 trebuie anexat, în copie, formularul 210 — “Fişa fiscală”, care se

obţine de la angajator. DETALII şi INFORMAŢII: Prof. Univ. Dr. Teodor ROBU, tel./fax: 0232 407 347