docx

AGRICULTURA GENERALA

AGRICULTURA are sarcina de a pune la dispozitia unei tari o gama larga si diversificata de produse care isi gasesc utilitatea in alimentatia oamenilor/animalelor sau pot servi ca materii prime in industria alimentara pentru diferite tehnologii. Rolul deosebit de complex de producer a substantelor organice revine plantelor cultivate si anume plantele folosesc energia pe care o degaja soarele transformand-o din energie cinetica in energie potentiala. Cu ajutorul energiei luminoase , din substantele organice si din apa se formeaza o substanta organic folosita atat in alimentatia oamenilor cat si a animalelor, sub diverse forme .Acest process complex de transformare a energiei solare si de acumulare de catre plante poarta denumirea de fotosinteza . Din cantitatea totala de energie numai o mica parte este folosita in procesul de fotosinteza .S-a demonstrate ca in medie, planta foloseste 1 % din energia luminosasa cu variatii intre 0,5 6 % in functie de specia cultivate , de varsta acesteia ,de natura si intensitatea cu care actioneaza ceilalti factori de mediu.S-a constatat ca daca planta ar folosi 5 % din energia luminoasa ,considerand valoare in kcal a 1 kg de substanta organic egala cu 3500-4000 kcal ar fi posibila obtinerea de substanta organic mai mare de 6- 8 ori fata de productia medie din present. Plantele mai asigura si protein vegetala necesara atat omului cat si animalelor in conditii avantajoase. Calcule facute de specialist in domeniul alimentar considera ca pe 1 ha de teren , pe an se poate asigura prin intermediul animalelor protein animal pentru a hrani un adult timp de 500-600 zile, iar protein vegetala in jur de 5000 de zile. Cauzele care duc la obtinerea unor productii scazute la plantele cultivate sunt destul de variate . Apa este unul din factorii al carui rol este destul de determinant in viata plantelor ,astfel ies in evident o serie de aspecte : Pentru a realize o productie de 5 tone substanta organic la ha se consuma in medie 1700-3500 tone de apa .Consideram perioada de vegetatie egala cu 100-150 de zile,rezulta ca planta acumuleaza zilnic 35 50 de kg de substanta organic la ha consumand 23-25 tone de apa . Bolile,daunatorii Conditii climatic, hrana Pe suprafata Terrei se cultiva intre 1,4 1,5 miliarde de ha cu plante cultivate din care 66% sunt ocupate cu cereale. In tara noastra se cultiva 14 milioane ha unde 9,9 milioane ha cu teren arabil , 3,3 mil. ha cu pasuni ,fanete 200.000 ha ,vita de vie 200.000 ha si cam 200.000 ha pomi si livezi . In statele europene se consuma in medie ingrasamant intre 200 250 kg / ha ,iar in Romania 70 kg/ha . Media subventiilor la nivel european este intre 270 300 Euro/ha ,iar la noi 70-80 Euro / ha .Romania se afla pe pozitia 8 in U.E in functie de fondurile europene atrase in agricultura si anume cu 2 miliarde de Euro ,cei mai mari beneficiari fiind Franta , cu 9 miliarde , Germania cu 7 , Polonia 4 si Grecia 3,5.

ORGANOGRAFIE

La plantele superioare ,partile corpului se diferentiaza, fiecare indeplinind anumite functii si numindu-se organe.Dupa functiile pe care le indeplinesc ,organelle plantelor se grupeaza in doua mari categorii:1. Organe de reproducere (generative) asigura perpetuarea specie prin producerea de ermasi ,cum sunt floarea ,fructul si samanta.2. Organe vegetative radacina , tulpina si frunza RADACINA este un organ axial cu simetrie radial dezvoltata de obicei in partea inferioara a plantei , de forma conica sau cilindro-conica , indeplinind anumite functii principale : Fixarea plantei in sol Absorbtia apei si a substantelor minerale Functii secundare: Depozitarea substantelor de rezerva Regenerarea plantei Stabilirea unor reactii biotic cu ciupercile si bacteriile din sol Respiratia CLASIFICARE: Radacini normale cele dezvoltate din radacina embrionului si care indeplinesc functiile principare de fixare si absorbtie . Radacini adventive care nu provin din embrion ci din alte parti ale plantei .La graminee ,radacinile adventive apar la nodurile subterane ale tulpinilor. Radacini metamorfozate sfecla La majoritata plantelor radacina principal da nastere la ramificatii de ordinal I numite radicele care la randul lor pot da nastere la ramificatii de ordin II si III , totalitatea lor formand sistemul radicular al plantei .

Dupa raportul dintre radicela principala avem trei tipuri de radacini : Pivotanta- radicela principala este bine dezvoltata , iar ramificatiile sunt slab dezvoltate (lucerna) Fasciculare / fibroase radacina principala este dezvoltata slab sau aproape deloc , iar radacinile adventive sunt de marime egala sau foarte multe formand un manunchi / fascicol.Intalnite in general la graminee . Ramuroase se intalnesc la arbori , iar radacina principala are marime egala cu celelalte.TULPINA Indeplineste doua functii principale : de sustinere si de conducere.Mai indeplinesc si functii precum:

Asimilatia clorofilei Inmultire vegetativa Organ de depozitare PARTILE TULPINII : Coletul zona de trecere de la radacina la tulpina. Axa hipocotila portiunea cuprinsa intre colet si cotiledon. Axa epicotila cuprinsa intre cotiledon si primele frunze .Intreaga tulpina este alcatuita dintr-i succesiune de noduri unde se gasesc frunzele , mugurii si internodii .RAMIFICATIILE TULPINII: La unele specii , mai ales la cele cotiledonate , tulpina ramane simpla si este reprezentata dintr-un singur ax , iar la majoritatea ,acesta se ramifica ,intalnindu se trei tipuri de ramificatii :1. Ramificatie dicotomica consta intr-o bifurcare la varful vegetativ , dand nastere la doua ramuri .Este un mod primitiv de ramificare , intalnit in general la plantele inferioare.2. Ramificare monopodiala se caracterizeaza prin existenta unui ax principal mai lung si mai gros care creste continuu prin mugurele terminal , iar ramificatiile laterale sunt mai mici . O astfel de ramificatie o intalnim la conifere.3. Ramificatie simpodiala se caracterizeaza prin disparitia mugurelui terminal , rolul lui fiind preluat de mugurele axial .O intalnim la arbori ,arbusti ,rosii,cartofi,bumbac.Un caz particular de ramificatii este infratirea la graminee care consta in formarea de noi lastari care poarta denumirea de frati sau nodul de infratire .Planta pleaca avand aspect de tufa .CLASIFICARE: Tulpini aeriene : tulpini lemonase (arbusti si semiarbusti ) , ierboase (leguminoase , graminee ) ,

tulpini carnoase. Tulpini subterane : traiesc in acelasi mediu ca si radacinile ,se aseamana cu acestea , dar se deosebesc prin faptul ca au muguri si frunze rudimentare.Ex: Rizomi iris Stolon tuberculi , bulbi . Tulpini acvatice : traiesc in mediul acvatic avand unele adaptari speciale ca reducerea fasciculelor producatoare mai ales a celor lemnoase .FRUNZA limb /lamina partea lata a frunzei ,strabatuta de nervuri teaca partea latita a petionului petziol cilindrica / ascutita

Petiolul (codita ) este cilindrica sau ascutita , indeplineste rol de rezistenta si de protectie impotriva actiunii vantului si a ploii . Teaca este partea mai lata a petiolului ; o frunza care are toate cele trei parti se numeste frunza completa .Unele frunze au numai teaca si limb si se mai numesc frunze sesile . Dupa numarul si dupa dispozitia foliolelor ,avem :1. Frunze penat compuse unde foliolele sunt dispuse perechi2. Paripenat - compuse cu nr par de foliole3. Inparipenat- compuse avand la varf o foliola terminala 4. Palmata compusa , toate foliolele sunt prinse in acelasi punct 5. Trifoliate

ROLUL SI IMPORTANTA PEDOLOGIEI ASUPRA PRODUSELOR AGRICOLE

PEDOLOGIA este stiinta care se ocupa cu studiul solului ( pedo = sol/pamant ; logos = stiinta )SOL = stratul afanat aflat la suprafata litosferei care serveste ca mediu de viata pt plante facand posibila obtinerea de recolte la plantele cultivate . El reprezinta principalul mijloc de productie in agricultura deoarece prin intermediul lui se obtin produse agricole. Spre deosebire de alte mijloace de productie , solul nu se uzeaza , iar printr-o exploatare rationala ,fertilizarea solului poate sa creasca , sporind productia de biomasa vegetala . Calitatea si cantitatea recoltelor mai depind si de alti factori : clima , activitatea omului , rocile ,apa freatica , a caror influenta se manifeste tot prin intermediul solului . Factorii de formare a solului :Pe teritoriul Romaniei avem trei zone de vegetatie : stepa , forestiera si zona aplina . In zona de stepa ,resturile organice ce se acumuleaza in sol provin din masa aeriana a ierburiloe , radacini , iaar ca rezultat in urma actiunii microorganismelor si in special a bacteriilor , se formeaza soluri numite cernoziomuri care au la suprafata un orizont (strat ) amolic , iar in profunzime scade treptat continutul de humus( este bogat in humus ) In zona forestiera ,resturile vegetale (fragmente de scoarta , frunze, fructe, flori ) se acumuleaza la suprafata formand litiera care are o grosime de cativa centimetrii .Fiind soluri bogate in lignina , in timp se formeaza un orizont mai mult sau mai putin bogat in humus , gros de cca 20 cm . Activitatea animalelor este si ea caracteristica solului , au rolul de afanarea solului , amestecarea orizonturilor , aeratia solurilor. Deosebirile mari in ceea ce priveste temperatura si precipitatile din diferite zone climatice duc la producerea unor procese de degradare , alterare , eluviere si iluviere ,toate duc la aparitia unor orizonturi specifice in profilul de sol. Influenta rocilor scoarta terestra cuprinde o diversitate de roci ( sedimentare , magmatice ,metamorfice ) , iar in functie de aceste roci , procesul de solificare decurge diferit .Intalnim roci usor solificabile (loess-urile , tufurile vulcanice ) , roci mijlociu solificabile ( marmele compusa din carbonat de calciu ,sisturile cristaline ) si roci greu solificabile ( cuarturile ) . Intrucat aceste roci alcatuiesc materialul organic al solului in proportie de 80 90 % din masa lui ,au fost numite roci mame sau roci parentale . Importanta lor consta in aceea ca influenteaza ritmul si intensitatea celorlalti factori pedogenetici , acestea fiind profunzimea profilului , continutul in schelet (pietre , pietris ) , reactia solului ( pH-ul), textura , structura si alte proprietati referitoare la structura . Influenta reliefului - modificarile conditiilor de relief determina schimbari in invelisul de sol . Invelisul de sol nefiind uniform , o data cu cresterea altitudinii se schimba si conditiile de clima si vegetatie . Influenta apei freatice si a apelor stagnante . In anumite zone evolutia solului este influentata de apa freatica , care se gaseste la mica adancime , sau de apa acumulata si stagnata la suprafata solului . In astfel de conditii se formeaza soluri cu exces de umiditate . Aceste soluri sunt specifice pt reliefurile joase precum campie si depresiuni . In conditiile tarii noastre , rolul factorilor hidrogeologici inceteaza cand adancimea apei freatice este mai mare de 5- 6 m in zona arida si 4 -5 m in zona umeda . Apa din precipitatii se acumuleaza temporar in exces si stagneaza cand nu are posibilitata sa se infiltreze in profunzime , datorita prezentei unui strat gros permeabil (orizont genetic sau roca parentala). Influenta omului : Pozitiva : aducerea de ingrasaminte , de cele mai multe ori prin amendarea corecta ( se corecteaza pH ul solului ) , prin arat ( se intensifica activitatea microbiologica si biologica din sol),capacitate pentru aer,apa . Negativa : lucrari agrotehnice necorespunzatoare ,procesul de eroziune , folosirea pesticidelor . Influenta timpului procesul de solificare incepe cand asupra rocilor eliberate de sub apa sau gheturi incep sa actioneze factorii pedogenetici .Odata cu aceasta se instaleaza microorganismele ,iar in acest timp se realizeaza profilul de sol care depinde de intensitatea cu care actioneaza ceilalti factori de solificare.Fiecare tip de sol are o anumita varsta absoluta si o varsta relativa .Varsta absoluta est5e determinata de durata procesului de pedogeneza ,iar cea relativa este determinata de durata procesului de pedogeneza dar si de durata cu care actineaza in special clima si vegetatia . Solurile cele mai tinere atat ca varsta absoluta cat si ca varsta relativa sunt solurile din lunci si din delte , dar si cele de pe crestele muntilor .

PROPRIETATILE SOLULUI Particulele minerale de diferite dimensiuni impreuna cu humusul contituie partea sau faza solida a solului .In functie de marimea particulelor , de modul lor de commbinare si grupare in elemente structurale , se formeaza pori de diferite dimensiuni ,care la randul lor sunt ocupate de apa si aer.Datorita modului de alcaturie ,solul este considerat un sistem dispers in care particulele solide constituie faza dispersa, iar apa , aerul ,faza mediul de dispersie . PROPRIETATI FIZICE : In Romania se foloseste urmatorul sistem de fractii granulometrice : bolovani ,pietris,argila,praf,nisipul grosier/fin , praful grosier ,argila fina . Definirea texturii solului se face tinand seama de cele trei principale fractiuni :argila ,praf ,nisil . In functie de acestea ,solurile se numesc : nisipoase , argiloase , lutoase ,argilo- lutoase . SOLURI NISIPOASE au proprietati asemanatoare nisipului deoarece sunt alcatuite aproape in intregime din nisim , cu maximj 5 % argila si 32 % praf . Sunt permeabile pt apa si aer , cu capacitate redusa de retinere a apei si a elementelor nutritive ; nu adera la uneltele agricole ; se incalzesc repede si puternic ,iar textura este grosiera . Solurile nisipo-lutoase-moderat permeabile pentru apa si aer; au capacitate buna de retinere a apei si a elementelor nutritive; nu sunt consistente si nu se lucreaza greu. Textura mijlocie SOLURI LUTO-ARGILOASE au textura fina , permeabilitate redusa pt apa si aer . Au capacitate mare de retinere a apei si a elementelor nutritive .au aderenta puternica la uneltele agricole.Importanta texturii solului consta in aceea ca determina sau influenteaza alte prioritati cum ar fi :corozitatea ,capacitatea de retinere a elementelor nutritive ,drenajul apei ,structura . Tipurile de soluri din tara noastra :CLASA MOLISOLURI : SOLURI BALANE - Dobrogea si paduri din Transilvania .Fertilizarea lor naturala este buna si practic se pot folosi pt toate culturile specifice zonei climatice . pH-ul acestor soluri este 7,5 8,3. CERNOZIOMURI- In Campia Romana , Campia de Vest, Dobrogea, Moldova , Transilvania . Au fertilitate naturala foarte buna , pe langa irigare , mai avem nevoie si de folosirea ingrasamintelor organice cu NPK . pH-ul este de 6,5 7,5 . CERNOZIOMURI CAMBICE se intalnesc in cea mai mare parte in Muntenia , Moldova , Transilvania si Oltenia .Mod de folosire ca cernoziomurile , iar fata de acestea sunt potrivite pentru pomi si pentru vita- de- vie .pH-ul cuprins intre 6 -7 . CERNOZIOMURI ARGILOILUVIALE-sunt soluri cu fertilitate naturala ridicata. Prin irigare si fertilizare dau productii mari(pomicultura+viticultura)

ARGILUVISOLURILE Brun roscate- suprafete mari in Muntenia si Oltenia. Favorabile culturilor de camp, pomi, vita de vie. Productii mari in urma utilizarii unei agrotehnici corecte+ingrasaminte Brune argilo iluviale-specifice regiunilor de deal si podis; se pot cultiva sortimente variate( cereale, plante tehnice, vita de vie) Brune-roscat luvic(podzolite)-pe suprafele mai putin drenate sau in paduri. Identice iluviale Brune alpice PlanasoluriCAMBISOLURI-3 tipuri de sol: brune, rosii, brune-acide

SPODOSOLURI-doua tipuri: brune feri-iluviale(brune podzolite),podzoluri

UMBRISOLURI-negru-acid-andosol

HIDROMORFE-soluri formate si care evolueaza in conditii de exces de umiditate(permanent sau temporar)-lcovisti-gleic-negru de faneata-pseudogleic

HALOMORFE-fertilitate naturala foarte slaba, datorita proprietatilor nefavorabile de prezenta in cantitate mare a sarurilor usor solubile. Necesar complex de masuri speciale, de lunga durata si costisitoare/spalare cu cantitati mari de apa sau fertilizare cu ingrasaminte organice si minerale.

VERTISOLURI-vertisolul-zonele de stepa si silvostepa; in campii inalte/montane

NEEVOLUATE-soluri neevoluate-soluri trunchiate-soluri desfundate

Factorii de vegetatieAgrotehnica ocupa un loc important in cadrul stiintelor agricole pentru cresterea productiei agricole implicit a celei zootehnice si mai duce si la sporirea fertilitatii solului. Agrotehnica studiaza urmatorii factori: Ingrasamintele si amendamentele(imbunatatirea solului) Rotirea culturilorLucrarile solului si rolul lor asupra insusirilor fizice si biologice ale solului.Lucrarile de intretinere a culturilorSamanta si semanatulRecoltarea si pastrarea produselor. Factorii de vegetatie: temperatura, umiditate, fertilitate.Cresterea si dezvoltarea plantelor sunt influentate de factorii de vegetatie care constituie mediul de viata natural al plantelor. Acesti factori sunt caldura, apa, aerul, lumina, elementele nutritive, solul, soiul si hibridul, si electricitatea si radioactivitatea. Lumina si caldura provenite de la soare se numesc factori cosmici, iar ceilalti de origine terestra ( telurici). Caldura ca factor de vegetatie: sursa de caldura principala o constituie energia solara. Din energia produsa de catre soare 40% ramane in spatiul cosmic, 17% e absorbita de atmosfera, 10% se reflecta la suprafata solului , iar restul contribuie la incalzirea solului. Gradul de incalzire al solului depinde de proportia in care se afla aerul si apa din sol. Temperatura solului este in stransa legatura cu temperatura aerului fiind influentata de anotimpuri si altitudine, curentii de aer, zi/noapte. Cerintele plantelor fata de caldura variaza si ele in functie de gradul de fazele de vegetatie, de soi, temperatura minima de germinatie se stabileste epoca de insamantare a culturilor. Fotosinteza se desfasoara normal intre 23-30 de grade, peste 35 de grade aceasta scade brusc iar la temperaturi de 50 grade fotosinteza inceteza. In functie de cerintele plantelor fata de caldura avem plante criofile, microterme( plantele care suporta temperaturi intre 0-15 grade), mezotermele (10-35 grade), plantele termofile. Aerul din sol este necesar pentru respiratia radacinilor, microflorei si microfaunei solului, iar aerul atmosferic conditioneza viata organismelor vegetale prin toate componetele sale. Aerul din sol este mai bogat in amoniac si vapori de apa, in schimb porportia de oxigen este mai mica comparativ cu aerul din atmosfera. Dioxidul de carbon e rezultat din descompunerea substantelor organice, se acumuleza in sol in cantitati mari proportia ajungand de la 0.03% pana la 0.65% . Oxigenul este necesar in procesul de respiratie al organismelor vegetale si animale, nevoia de oxigen, este mai mare la incoltirea semintelor mari comparativ cu semintele mici, in solurile aerate radacinile se dezvolta mai bine cu mai multi peri radiculari in comparatie cu solurile neaerate. Azotul este necesar plantelor pentru sinteza substantelor proteice insa ele nu se pot absorbii in stare gazoasa ci numai sub forma de saruri ale acidului azotic sau sub forma de saruri amoniacale. Satisfacerea nevoilor plantelor in azot se realizeza prin administrarea ingrasamintelor artificiale, in care sursa de azot este din aerul atmosferic. Amoniacul se gaseste in catitati mari atat in aerul din sol cat si in aerul atmosferic datorita descompunerii substanelor organice proteice . O parte din amoniacul din sol trece in atmosfera alta parte se degaja in apa, iar o parte in sol unde formeza saruri amoniacale cu acizii din sol, saruri care sunt folosite in nutritia plantelor. Vaporii de apa din aerul solului nu pot fi folositi de catre plante insa acestia au o mare importanta pentru plante deoarece omogenizeza provizia de apa din sol. Vara in timpul noptii aerul atmosferic incarcat cu vapori patrunde in sol unde se condenseza in roua inferioara care este o sursa inferioara de aprovizionare a solului cu apa. Apa este un factor important in viata plantelor care contribuie la dizolvarea sarurilor nutritive in sol, disocierea si transportul lor. Sarurile nutritive sunt absorbite de catre radacinile plantelor numai in solutii diluate si de aceea cantitarea de apa absorbita si consumata de catre plante este mult mai mare decat cea necesara proceselor de nutritie. Pentru formarea a 3 grame de de substanta uscata planta consuma 1000 g de apa, din care numai 1,5 grame intra in cele 3 grame de substanta uscata, resul se elimina prin transpiratie.- Apa din ploi antreneza si acumuleza in sol compusi cu azot formati in timpul descarcarilor electrice. Pe aceasta cale in sol se acumuleza intre 4 si 10 kg la hectar anual. In functie de cerintele fata de apa avem plante : xerofile (cerinte foarte mici fata de apa si cresc in zonele uscate cu umiditate scazuta), mezofile, mezohidrofile( soluri umede dar nu suporta uscaciunea prelungita), higrofile( plante care cresc pe soluri excesiv ude sau mlastinoase), hidrofile( plantele care cresc in apa).

Lumina ca factor de vegetatie-energia luminoasa solara are un rol deosebit de important in procesul de fotosinteza deoarece, fiind absorbita de clorofila plantelor, contribuie la transformarea Co2 luat din aer si a apei absorbite de radacini in monozaharide.-lumina intensa favorizeaza infratirea, inflorirea, fructificarea, rezistenta la cadere, acumularea hidratilor de carbon, gustul fructelor etc-pt fiecare specie exista o limita maxima a intensitatii luminoase-> saturatie de lumina Dupa intensitatea luminii la care s-au adaptat plantele se impart in:-PLANTE HELIOFILE-adaptate la lumina intensa. Acumuleaza cantitati mari de zahar, amidon, celuloza-> floarea soarelui, sfecla de zahar, cartof, porumb, specii spontane din pajisti de stepa-PLANTE SCIOFILE-adaptate la intensitate mica de lumina. Contin o cantitate mai mare de clorofila-> feriga, muschi, plante erbacee-PLANTE HELIO-SCIOFILE- de lumina intensa, dar suporta si umbra-> buruieni din culturi, specii de talie mica din pajisti(trifoi)-PLANTE DE ZI-LUNGA- secara, ovaz, orz, mazare, lucerna-PLANTE DE ZI SCURTA- apar cand zilele sunt lungi si fructifica toamna, cand zilele sunt scurte-> soia

ELECTRICITATEA SI ELEMENTELE NUTRITIVEElectricitatea influenteaza favorabil cresterea plantelor prin marirea gradului de solubilizare a sarurilor, prin ridicarea tC solului prin scaderea perioadei de vegetatie, marirea rezistentei la boli etc. Toate acestea au loc ca efect al curentilor electrici ce apar datorita diferentei de potential ce exista intre diferite puncte din sol, dar mai ales dintre sol si atmosfera

RADIOACTIVITATEA-substantele radioactivebdin sol care provin din roca mama. Emanatiile radioactive sunt mai puternice pe vreme insorita cu vant si presiune atm scazute.-radiatiile din sol se datoreaza potasiului. Pana la o anumita intensitate are efecte pozitiveELEMENTE NUTRITIVE extrase de plante sub forma de saruri minerale dezvoltate in apa din sol sunt folosite de plante pt crestere-elemente nutritive- pH-> constituent esential al plantelor. Favorizeaza dezvoltarea radacinilor, formarea florilor si semintelor, mareste rezistenta la seceta, la boli si la inghet si scurteaza perioada de vegetatie. In solvse gaseste sub forma de acid fosforic, care constitue o rezerva usor metabolizabila prin mineralizarea lumenului

K->originea in sol, din roca mama, fiind absorbit de plante sub forma de ioni de K. Reduce transpiratia plantelor, mareste rezistenta la seceta, intensifica fotosinteza si acumularea hidratilor de carbon, a substantelor proteice. La plantele meliefere mareste canitatea de nectar-plantele extrag din sol cantitati mari de K-> pajistile-75-115 kg/ha ->porumb-120-125 kg/ha -> sfeclabde zahar-180-185 kg/ha-solurile din Romania conin potasiu de la 0,3-2,5 %

Ca- intra in constitutia membranelor celulare sub forma de pectat de Ca, care favorizeaza dezvoltarea radacinilor si neutralizeaza acizii grasi organici aflati in exces in plante. Solurile din Romania au intre 0,3-2 % oxid de Ca

Mg-> compinent al clorofilei. Participa alaturi de pH la formarea proteinelor. Joaca un rol important in absorbtia pH, in formarea fructelor si seminelor. Furajele au carenta in Mg care produc boli grave la taurine

SULFUL-participa la formarea unor aminoacizi. In lipsa acestuia plantele se ingalbenesc tulpinile se lignifica(mai ales in perioadele de seceta)

Cu, Mn, Zn, Mb, Fe au rol de catalizatori in procesele biochimice din plante. Carenta de Fe si Mn produc diferite stari calorice la plante.La animalele hranite cu aceste furaje apare anamia, mai ales la vacile de lapteBorul-rol in procesul de inflorire si fructificare. Favorizeaza formarea nodozitatilor la plantele leguminoase etc. Principalul mijloc de aprovizionare al plantelor cu elemente nutritive il constituie administrarea ingrasamintelor si amendamentelor.

INGRASAMINTELE

Ingrasamintele: sunt substante care contin anumite elemente strict necesare cresterii plantelor , ele se incorporeza in sol cu scopul imbunatatirii regimului nutritiv al acestuia. Dupa provenieta lor ingrasamintele care se folosesc in agricultura se impart in : ingrasaminte organice, chimice, bacteriene, si amendamente. La folosirea ingrasamintelor trebuie sa cunoastem insusirile solului si anume cantitatea de substante nutritive din sol, cerintele plantelor precum si caracteristicile ingrasamantului pe care vream sa-l folosim. Ingrasamintele organice(naturale) sunt cele mai complete deoarece contin toate substantele nutritive de care plantele au nevoie, acestea se pot aplica pe toate solurile si se pot folosii pentru toate tipurile de plante. Din aceasta grupa fac parte : gunoiul de grajd,mustul de grajd si urina, compostul, mranita, turba, ingrasamintele verzi.Gunoiul de grajd: este compus din materiale folosite ca asternut pentru animale si din dejectiile animalelor. Pregatirea si pastrarea gunoiului se face in platforme amenajate pentru fiecare cap de vita mare. Gunoiul scos zilnic din grajd se omogenizeaza asigurand o umiditate de 70-75% si se aseaza in straturi de 30-40 cm ajungand pana la inaltime de 1.5-2 metri. Turbarea gunoiului dureza 2-3 luni se pastreza acoperit cu scanduri, pamant, si paie pana la 4-5 luni, e bine ca gunoiul sa nu vada lumina soarelui deoarece se ajunge la pierderea apei si a unor cantitati insemnate de elemente nutritive. Cantitatea de gunoi de grajd care se imprastie pe hectar , in functie de sol si planta dandu-se 20-60 tone odata la 2-4 aniMustul de grajd si urina: acestea sunt ingrasaminte lichide care provin din scurgerile de la grajd si din platforma de gunoi, aceste ingrasaminte se colecteza in bazine construite in apropierea grajdului si a platformei scotandu-se intre 1.5 pana la 3 metri cubi pe cap de vita mare anual. Mustul in bazine circa 3-4luni sau mai mult timp in care acesta fermenteza. Se aplica pe pasuni si fanete diluat cu 2-3 parti apa . cantitatea pe hectar este intre 15-30 tone diluat. Se mai poate folosii ca ingrasamant suplimentar si anume fazial in timpul perioadei de vegetatie. Compostul este un ingrasamant organic care se prepara din diferite resturi de natura vegetala, si animala, pentru ca compostul sa fie un ingrasamant cat mai valoros platforma trebuie sa fie desfacuta si refacuta de 2-3 ori pe an . cantitatea care se da la hectar este de 40-60 tone. Compostul se incorporeza in sol prin aratura adanca sau normala la fel se poate aplica fazial la culturile de cereale cat si pe pasuni si fanete. Compostul se mai poate aplica si pe terenurile acoperite cu zapada .Mranita: este un ingrasamant organic pentru rasadnite , este un gunoi de grajd bine fermentat amestecat cu pamantul din rasadnita cantiatea care se da 40-60 tone la hectar. Acest ingrasamant se poate aplica cu rezultate bune in cuiburi la diferite culturi prasitoare in specialcartofi si porumb .Turba este un ingrasamant rezultat din descompunerea vegetatiei ierboase in conditii de umiditate excesiva . ea se aplica atat singura in special pe terenurile alcaline cat si in amestec cu gunoi de grajd si amendamente. Ingrasamintele verzi sunt culturi de plante leguminoase care se incorporeza in sol cu scopul de a imbunatatii proprietatile fizice, chimice si biologice. Acestea se folosesc pe terenurile aflate la distante mari de sediul gospodariei sau atunci cand nu avem alte ingrasaminte organice. Ingrasamintele chimice: ingrasaminte cu azot, fosfor, potasiu, complexe si mixte. Ingrasamintele cu azot amoniacal: amoniacul este un ingrasamant in stare lichida si contine 82% azot, este foarte volatil, si se introduce in sol la o adancime de 10-15 cm. cantitatea recomandata la hectar este de la 50-150 litri. Sulfatul de amoniu: sare alba, care contine 21% azot, 25% amoniac, si sulf. E solubil in apa , iar cantitatea recomandata este de 200-300 kg/ha. Azotatul de sodiu: sare de culoare alba, este higroscopica, 25% azot , iar cantitatea recomandata e de 200-400 kg/ha.Azotatul de potasiu: este usor solubila , contine 13% azot iar cantitatea recomandata e de 200-400 kg/ha. Azotatul de calciu: o sare hidroscopica 12-14% azot, si se poate intre 300-500kg/ha. Cel mai folosit ingrasamant cu fosofor este super fosfatul/fosfat monocalcic, este o sare alba , se da 200-300 kg /ha si nu se recomanda pe solurile cu reactie acida. Termofosfatii: pulberi cenusii, cantitatea recomandata: 150-200kg/ha. Ingrasamintele cu potasiu: cele mai folosite sunt sarea potasica care provine din zacaminte naturale dar e prelucrata, are culoare cenusie, cantitate 50-200kg/ha. Si e folosita mai ales pentru plantele tehnice.Sulfatul de potasiu: substanta de culoare galbuie, se aplica mai ales la cartofi, vita de vie, pomi fructiferi, cantitate 50-150 kg/ha.Ingrasaminte complexe: microfosforul, substanta galbuie,rosie, sub forma de granule, cantitate : 200-400kg/ha. Fosfatul de amoniu: alb, solubile in apa, cantitate: 200-300kg/ha.

Ingrasamintele bacteriene: Ingrasamintele bacteriene sunt substante care contin culturi de microorganisme folositoare plantelor prin actiunea de mobilizare a substantelor din sol. Ingrasamintele bacteriene poarta diferite denumiri in functie de elementul asupra caruia actioneza : nitraginul, azobacterin, fosfobacterin, silicobacterin.Nitraginul: este un ingrasamant cu bacterii fixatoare de azot din genul rizobium care are numeroase forme specifice pentru diferite leguminoase precum soia, lucerna, trifoiul, din acest gen se prepara nitraginul pentru diferite specii. Cu aceasta solutie se trateza samanta iar prin folosirea acestuia se pot obtine sporuri intre 250-400 kg /ha, se prepara 20-40 kg/ha. Azobacterinul traieste liber in sol , are insusirea de a fixa azotul molecular din atmosfera pe care il foloseste pt sistetizarea proteinelor, acest ingrasamant se foloseste pt tratarea tuberculilor de cartofi,diferite seminte, puieti de pomi fructiferi.Fosofobacterinul : are insusirea de a transforam fosforul inaccesibil plantelor din substanele organice in fosfor accesibil. De asemenea el mai stimuleza si activitatea bacteriilor fixatoare de azot, se dilueza cu apa si se foloseste 300g pt tratarea semintelor. Amendamentele sunt substante care se aplica cu scopul de a inbunatatii proprietatile solului. Pentru corectarea reactiei solului se folosesc amendamente cu reactie alcalina care se aplica pe solurile acide si amendamente cu reactie acida pe solurile alcaline. Introducerea amendamentelor in sol se face nu ca sursa nutritiva ci pentru neutralizarea aciditatii/alcalinitatii duntoare plantelor.Din aceasta cauza acestea au o actiune indirecta, comparativ cu ingrasamintele, care au aciune directaAmendamente cu actiune alcalina- piatra de var(CaCO3 )care se gaseste in cantitati mari in tara noastra 75-100% CaCO3 si se aplica 3-5 tone la hectar in functie de pH solului. -Varul ares rezulta din arderea peietrelor de var si contrine 95-100 CA2O3 si se palica 4-5 t /ha.- Varul stins care se obtine prin tratarea CaCO3 cu apa, 2-4 tone la hectar.Marna: argila bogata in CaCO3 contine 25-75%, se aplica 5-8 tone la hectar. Spuma de defecatie este un deseu care rezulta de la fabricile de zahar, ea se prezinta sub forma de pasta iar prin uscare si macinare devine o pulbere foarte fina, 4-6 tone la hectar.Amendament cu reactie alcalina-sulfatul de Ca, se gaseste in zacaminte naturale iar catitatea care se da la hectar este intre 3 -10 tone.Asolamentele si rotatia culturilor: reprezinta mijloacele cele mai la indemana , mai putin costisitoare, pentru a lupta impotriva bolilor, buruienilor, daunatorilor, pentru a realiza o buna rotatie a culturilor e nevoie de 3,4 sau 5 culturi. Cu cat nr de culturi din structura este mai mare cu atat sistemul de rotatie va devenii mai complx iar efectele mai benefice atat asupra productiei cat si asupra calitatii solului.Rotatia culturilor reprezinta modul in care plantele de cultura se succed de-a lungul timpului pe aceeasi parcela sau sola iar asolamentul reprezinta modul de organizare a unei suprafete agricole .Asolamentul poate cuprinde 2,3,4 sau mai multe parcele, nr anilor pe care se fac rotatiile ne arata cat timp trebuie sa treaca pentru ca o planta sa revina pe aceeasi sola. Asolamentele se organizeaza in functie de conditiile naturale , de cerintele fata de clima si sol, de releief, iar plantele alese pt rotatie trebuie sa apartina unor soiuri si hibrizi adaptate conditiilor pedoclimatice specifice zonei in care se organizeza asolamenutl. Asolamentele se pot clasifica dupa tipul culturilor si dupa numarul de sole si ani. Asolamente agricole. Asolamente furajere, asolamente mixte. Asolamente speciale.Asolamentele de camp-se folosesc deobicei in cultura mare, aceste plante se cultiva in general pe suprafete mari , la randul lor pot fi cu sau fara ierburi perene adica se poate include sau nu , se mai numseste si sola saritoare sau sola amelioratoare. Solele cu ierburi perene se introduc acolo unde productia feremei este diversificata in special unde exista productie zootehnica. Asolamentele se realizeza in zonele de campie cu terenuri plane in special unde exista posibilitati de transport in special in cazul productiilor mai usor perisabile.-in exploatatiile bine organizate se practica in general asolamente de 3-6 ani sau de 2 ani in special grau, porumb. Asolamentele de 2 ani sunt destul de eficiente dpdv economic insa favorizeaza si transmiterea unor boli si daunatori. Asolamente furajere- culturi furajere : se aplica in zonele de ses unde pentru cresterea animalelor nu exista alte surse de nutret decat cultura plantelor. Acest tip de asolamente furajere pot cuprinde sole cu ierburi perene. Asolamente speciale-Se organizeza pentru diferite tipuri de culturi care necesita o tehnologie specifica cum ar fi: asolamentele legumicole, asolamentele cu ingrasaminte verzi unde scopul e de a ameliora proprietatile fizice chimice, si biologice ale unor soluri degradate. Asolamente cu plante medicinal , de livada.Asolamentele mixte pot include diverse culturi cum ar fi specii de plante de cultura mare specii furajere, sau horticole, aceste tipuri de asolamnte se pot organiza atat in agricultura durabila cat mai ales in agricultura biologica unde principiile sunt diversitatea productiei agricole.