Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu Catre, · Catre, Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu S...
Transcript of Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu Catre, · Catre, Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu S...
Catre,
Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu
SC STONEBORN SRL cu sediul in Selimbar, str. Mihai Viteazu, nr. 104, judetul Sibiu inaintam
alaturat Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul: “Decolmatare raul Olt prin
exploatare nisip ” propusa a fi amplasat in localitatea Colun, extravilan, nr. CAD VIII – 1 km. 3440-
3468, jud. Sibiu;
Data:
23.04.2020
tel: 0740208538
email: [email protected]
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personaleNume / Prenume Popovici Anisoara
Adresă(e) Str. Zavoi, nr. 84H, judetul Sibiu, Romania
Telefon(oane) 0740208538
Fax(uri) -
E-mail(uri) [email protected]
Naţionalitate(-tăţi) Romana
Data naşterii 08.04.1986
Sex Feminin
Locul de muncă vizat /Domeniul ocupaţional
(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Experienţa profesională
Perioada 2012 - prezent
Funcţia sau postul ocupat Desfasurarea activitatii – COD CAEN 7490 – Alte activitati profesionale, stintifice si tehnice, n.a (consultanta in probleme de mediu)
Activităţi şi responsabilităţi principale Intocmire documentatiii in vederea obtinerii avizelor, acordului si autorizatiei de mediu pentru diverse proiecte si activitati.Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului „ Exploatare roca metamorfica, gnais, din cariera Valea Rece, Dealul Furcilor, judetul Sibiu”Studiu de evaluare adecvata pentru proiectul „Infintare ferma horticola Negoiu, judetul Sibiu”Studiu de evaluare adecvata pentru PUZ _ Valea Almaselului – Zam, judetul Hunedoara”Raport de mediu PUZ – Cariera de piatra Valea Almaselului – Zam, judetul Hunedoara;Monitarizarea vegetatiei ripariene si a mamiferelor mari de interes conservativ pe o perioada de 3 ani pentru : Amenajarea hidroenergetica pe raul Mare, judetul Sibiu
Numele şi adresa angajatorului SC ASSA GRUP SRL
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Consultanta in probleme de mediu
2009 – 2010EcologIntocmire documentatiii in vederea obtinerii acordului sii autorizatiei de mediu pentru diverse proiecte si activitati;ASSA GRUP SRLConsultanta in probleme de mediu
Educaţie şi formare
Perioada 2014, 2016, 2018, 2019.
Calificarea / diploma obţinută Certificat de Inregistrare
Disciplinele principale studiate /competenţe profesionale dobândite
Elaborator studii pentru protectia mediului (temporar)
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare
Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice Romania
2009 - 2010
Curs calificare tehnician silvic – Grupul Scolar Silvic Timisoara
2008
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUICurs calculatoare Certificat de absolvire / Operator introducere, validare şi prelucrare date
2004 – 2008
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢEDiploma de licenţă domeniul Biologie , specializarea Ecologie şi Protecţia Mediului
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢEDiploma de licenţă domeniul Biologie , specializarea Biologie
2000 – 2004
COLEGIUL AGRICOL DANIIL POPOVICI BARCIANU SIBIUDiplomă de bacalaureat / Resurse naturale şi protecţia mediului
Aptitudini şi competenţepersonale
Limba(i) maternă(e) Romana
Limba(i) străină(e) cunoscută(e) Engleza;
Autoevaluare Înţelegere Vorbire ScriereNivel european (*) Ascultare Citire Participare la
conversaţieDiscurs oral Exprimare scrisă
Limba 1. mediu mediu mediu mediu mediu
Limba(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi sociale Aptitudini de cooperare, comunicare eficientă, empatie, responsabilitate, disponibilitate pentru lucrul înechipă, adaptabilitate la situaţii noi.
Competenţe şi aptitudiniorganizatorice
Capacitate de coordonare, organizare şi planificare
Competenţe şi aptitudini tehnice Utilizarea calculatorului.
Permis(e) de conducere Posesoare permis conducere categoria B din anul 2007
pentru proiectul
DECOLMATARE RAUL OLT PRIN
EXPLOATARE NISIP SI PIETRIS
Evaluator de mediu: ecolog Anisoara Popovici
in colaborare cu
SC ECO BIODIVERSITY SRL
2020
SC STONEBORN SRL
RAPORT LA STUDIUL DE
EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
2 | P a g e
INTRODUCERE ............................................................................................................................................ 4 CAPITOLUL I ................................................................................................................................................ 6 1.DESCRIEREA PROIECTULUI ....................................................................................................................... 6 1.1. Denumirea proiectului proiectul ce urmeaza a fi implementat: ............................................................ 6 1.2. Amplasamentul proiectului .................................................................................................................. 6 1.3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI ................................................................ 10 1.3.1. Justificarea necesității proiectului: .................................................................................................. 10 1.3.2. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea:........................................................................... 12 1.4. PRINCIPALELE CARACTEREISTICI ALE ETAPEI DE FUNCŢIONARE A PROIECTULUI ................................. 21 1.4.1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice ........................................................ 21 1.5 ESTIMAREA TIPULUI ŞI CANTITĂŢILOR DE EMISII ŞI DEŞEURI ............................................................... 25 1.5.1 Emisii atmosferice: ........................................................................................................................... 25 1.5.2. Emisii de poluanţi în mediu acvatic ................................................................................................. 26 1.5.3 Contaminarea solului şi a subsolului ................................................................................................ 27 1.5.3 Zgomot și vibrații, cuantificare și estimare ....................................................................................... 28 1.5.4 Deşeuri ............................................................................................................................................ 31 CAPITOLUL II ............................................................................................................................................. 33 2. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR REALIZABILE ......................................................................................... 33 2.1 Principalele alternative analizate: ..................................................................................................... 33 2.2 Impactul alternativelor asupra factorilor de mediu ............................................................................. 35 Capitolul III ............................................................................................................................................... 37 3. DESCRIEREA ASPECTELOR RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI .............................................. 37 3.1.CLIMA ................................................................................................................................................. 37 3.2. APA .................................................................................................................................................... 38 3.3 AER ..................................................................................................................................................... 39 3.4. SOL şi SUBSOL .................................................................................................................................... 41 3.5. Descrierea cadrului natural din zona perimetrului ............................................................................. 41 3.6. Date geologice generale privind regiunea .......................................................................................... 42 3.6.1. Geologia zacamintului ..................................................................................................................... 44 3.7. Biodiversitatea ................................................................................................................................... 46 3.6. Evoluţia probabilă a stării factorilor de mediu în cazul in care proiectul nu este implementat ........... 77 CAPITOLUL IV............................................................................................................................................ 77 4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI .................................................................................................. 77 4.1. Impactul proiectului asupra componentei de mediu AER ................................................................... 82 4.1.2. Expunerea zonei proiectului la schimbări climatice ......................................................................... 83 4.1.3 Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi ecologizare: ........................ 83 4.1.4 Prognoza poluării aerului ................................................................................................................. 86 4.1.5. Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu AER ............................................... 87 4.2 Impactul proiectului asupra componentei de mediu APA .................................................................... 88 4.2.1 Caracterizarea hidrologică a zonei studiate localizare în raport cu bazinul hidrografic ..................... 88 4.2.2. Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi ecologizare: ....................... 88 4.2.4 Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu APĂ ................................................ 91 4.3 Impactul proiectului asupra componentei de mediu SOL şi SUBSOL ................................................... 92 4.3.1 Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi ecologizare: ........................ 93 4.3.4 Analiza impactului potențial asupra factorului de mediu SOL şi SUBSOL .......................................... 94 4.3.5 Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu SOL şi SUBSOL ................................. 95 4.4 Impactul proiectului asupra BIODIVERSITĂŢII ..................................................................................... 96 4.4.1 Caracterizarea siturilor Natura 2000 cu care se suprapune proiectul propus .................................... 96
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
3 | P a g e
4.4.2. Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi ecologizare: ....................... 99 4.4.3 Evaluarea semnificației impactului asupra biodiversitatii ............................................................... 106 4.5 Impactul proiectului asupra PEISAJULUI ............................................................................................ 107 4.5.1 Impactul potential în timpul operaţiilor de pregătire, exploatare, închidere şi ecologizare ............ 107 4.5.3 Evaluarea semnificației impactului asupra peisajului ...................................................................... 107 4.6 Impactul asupra populației, sănătății umane, în timpul pregătirii, exploatării şi închiderii:................ 108 4.7 Impact transfrontalier ....................................................................................................................... 108 CAPITOLUL V........................................................................................................................................... 109 5. DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE PE CARE PROIECTUL LE POATE AVEA ASUPRA MEDIULUI .... 109 5.1 Lucrări de pregătire, de exploatare, închidere şi ecologizare ............................................................. 109 5.2 Utilizarea resurselor naturale ............................................................................................................ 110 5.3. Emisii de poluanţi, zgomot, vibraţii,lumină, căldură şi radiaţii; crearea de efecte negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului. ............................................................................................................................................................... 111 5.4.Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu ............................ 112 5.5 Cumularea efectelor cu cele ale proiectelor existente şi/sau aprobate ............................................. 115 5.6 Impactul proiectului asupra climei – natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră, vulnerabilitatea proiectului la schimările climatice ................................................................................. 117 5.7 Descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor de meidu efectele directe și eventualele efecte indirecte, secundare, cumulative, transfrontaliere, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și negative ale proiectului. ............................................................... 118 CAPITOLUL VI.......................................................................................................................................... 126 6. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .............................................................................................................. 126 CAPITOLUL VII ......................................................................................................................................... 127 7. MĂSURI AVUTE ÎN VEDERE PE FACTORI DE MEDIU, PENTRU EVITAREA, REDUCEREA, COMPENSAREA ORICĂROR EFECTE NEGATIVE SEMINIFICATIVE ŞI PROGRAM DE MONITORIZARE PROPUS ..................... 127 7.1 Măsuri de diminuare a impactului produs asupra AERULUI .............................................................. 127 7.2 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorului de mediu APĂ ................................... 127 7.3 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu SOL şi SUBSOL ................... 129 7.4 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra BIODIVERSITĂŢII ............................................... 129 7.5. Plan de monitorizare propus ............................................................................................................ 133 CAPITOLUL VIII ........................................................................................................................................ 136 8. RISCURILE DE ACCIDENTE GENERATE DE DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR ÎN CADRUL PROIECTULUI ...... 136 CAPITOLUL IX .......................................................................................................................................... 140 10.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ................................................................................................... 140 1.DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................................................... 140 1.2. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI .............................................................. 144 1.2.1. Justificarea necesității proiectului: ................................................................................................ 144 1.2.2. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea:......................................................................... 146 1.3.IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ................................................................................................ 155 1.4. MĂSURI AVUTE ÎN VEDERE PE FACTORI DE MEDIU, PENTRU EVITAREA, REDUCEREA, COMPENSAREA ORICĂROR EFECTE NEGATIVE SEMINIFICATIVE ŞI PROGRAM DE MONITORIZARE PROPUS ..................... 160 1.4.1 Măsuri de diminuare a impactului produs asupra AERULUI ........................................................... 160 1.4.2. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorului de mediu APĂ ............................... 160 1.4.3. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu SOL şi SUBSOL ............... 162 1.4.4. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra BIODIVERSITĂŢII ........................................... 162 BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................... 167
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
4 | P a g e
INTRODUCERE
Prezentul Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) s-a intocmit
conform cerintelor legale in vigoare pentru proiectul de Decolmatare raul Olt prin
exploatare nisip si pietris, extravilan sat Colun , comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu
şi are drept scop evaluarea impactului asupra mediului ca un instrument de bază în
identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate
activităţiilor antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu,
în scopul dezvoltării durabile.
Titularul proiectului : S.C. STONEBORN S.R.L cu sediul social in Șelimbăr, strada Mihai
Viteazu, nr. 104, județul Sibiu, Certificat de inregistrare la Registrul Oficiului Comerţului
J32/811/2011, CUI RO29027519 reprezentata prin Vasiu Adrian Stefan Horea;
Evaluarea impactului asupra mediului, utilizată în acest studiu, respectă prevederile
următoarelor acte normative, în vigoare la data elaborării: OUG 195/2005 privind
protectia mediului cu modificarile si completarile ulterioare, Legea 292/2018, privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, Ordinul
863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii
cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
Urmare a realizarii evaluarii rezulta recomandări pentru diminuarea impactului asupra
mediului, necesare pentru a se implementa în vederea realizarii proiectului propus.
Titularul proiectului trebuie sa respecte şi să aplice masurile impuse prin prezentul
studiu, astfel încat impactul proiectului asupra factorilor de mediu sa fie redus.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
5 | P a g e
Informatii despre titularul proiectului
Titularul proiectului: S.C. STONEBORN S.R.L
Sediul social: Șelimbăr, strada Mihai Viteazu, nr. 104, județul Sibiu.
Certificat de inregistrare la Registrul Oficiului Comerţului nr.
J32/811/2011, CUI RO29027519
reprezentant Vasiu Adrian Stefan Horea
reprezentant pt. comunicare: ecolog Popovici Anisoara, tel: 0740208538
Informatii despre proiectantul lucrărilor
Proiectantul lucrărilor: SC A1 CONSTRUCT MANAGER SRL
Verificator de proiect: Rusu Gh Gheorghe
Informatii despre elaboratorul Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului
Autorul Raportului la studiul de evaluarea a impactului asupra mediului - evaluator de
mediu: ecolog Anişoara Popovici - inscrisa in Registrul national al elaboratorilor de
studii pentru protectia mediului la pozitia 618 in colaborare cu: S.C. ECO BIODIVERSITY
S.R.L.
Adresa: municipiul Sibiu, str. Dorului, nr. 20, judetul Sibiu
Telefon: 0740208538
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
6 | P a g e
CAPITOLUL I
1.DESCRIEREA PROIECTULUI
1.1. Denumirea proiectului proiectul ce urmeaza a fi implementat:
Decolmatare râul Olt prin exploatare nisip și pietriș
1.2. Amplasamentul proiectului
a. localizarea amplasamentului din punct de vedere administrativ
Fig. 1 Amplasamentul proiectului propus;
Perimetrul studiat pentru decolmatare albiei raului Olt prin exploatarea agregatelor
minerale este amplasat in cuveta lacului de acumulare Avrig hm 3440-3468, la 8200 m
amonte de CHE Avrig , 3800 m aval de CHE Scoreiu, 60 m fata de dig mal stang
acumulare Avrig si 125 m fata de dig mal drept al acumularii Avrig, in extravilanul
satului Colun , comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu
Suprafața propusă pentru decolamtarea albiei râului Olt, zona Colun, are suprafața de
286.000 mp (L = 1500 m, l med. = 190m) și aparține domeniului public și se află în
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
7 | P a g e
gestiunea Administrației Naționale „Apele Române” şi este delimitat de următoarele
puncte de coordonate STEREO 70:
Nr. punct X(Nord) Y(Est)
1 475066.466 458876.838
2 475136.026 458990.123
3 475194.511 459070.812
4 475246.202 459183.811
5 475268.781 459272.388
6 475292.907 459435.022
7 475292.430 459574.138
8 475281.822 459712.144
9 475228.789 459861.940
10 475170.431 459979.932
11 475150.166 460078.853
12 475109.819 460180.158
13 475057.363 460231.752
14 474952.174 460189.109
15 474776.591 460167.906
16 474803.314 460091.616
17 474866.582 460050.830
18 474909.807 460017.301
19 474966.141 459962.487
20 475017.472 459901.007
21 475078.401 459793.672
22 475121.617 459676.431
23 475136.708 459.576.379
24 475126.044 459471.382
25 475079.779 459342.145
26 474872.390 458873.781
27 475008.259 458820.689
Suprafața totală măsurată 286 000 mp.
b. localizarea amplasamentului în raport cu Situl Natura 2000
Amplasamentul analizat este situat în interiorul siturilor Natura 2000 ROSPA0003 Avrig-
Scorei-Făgăraș și ROSCI00123 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
8 | P a g e
c. localizarea amplasamentului în raport cu bazinul hidrografic
Din punct de vedere al localizări proiectul propus face parte din Bazinul Hidrografic Olt
(BHO)
Suprafaţa totală a BHO – 25.387,89 km2
Ocupă 10,65% din suprafaţa totală a ţări
Lungimea totală a reţelei hidrografice – 9,872 km
Caracteristicile regimului hidrologic
Rîul Staţia
Hidrom
etrică
Lungimea
rîului km
Suprafaţ
a km
Altitude
nea
mdM
Debit
mediu
multian
ual mc/s
Debit lunar cu asigurare
mc/s
Qm/QM
80% 90% 95%
Olt Sebeş
Olt
324 10850 364 79.9 22.4 18.6 15.9 1/307
Olt Cornet 359 13835 312 112 34.0 28.8 25.0 1/210
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
9 | P a g e
Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt
Acumulările permanente din bazin sunt în număr de 62, din care cu suprafaţa mai mare
de 0,5 km2 sunt în numar de 33 şi au ca folosinţa principală apărarea de inundaţii şi
energetic. Pe râul Olt sunt în funcţiune 25 de acumulări în cascadă, cu scop principal
energetic, care pot fi grupate funcţie de amplasament, în cascada Oltului mijlociu
(acumularile Voila, Viştea, Scorei, Arpaş, Avrig) şi cascada Oltului inferior (Cornetu,
Gura 22 Râului, Turnu, Calimaneşti, Dăeşti, Rm.Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni,
Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani, Strejesti, Arceşti, Slatina, Ipoteşti, Drăgăneşti Olt, Frunzaru,
Rusăneşti, Izbiceni). Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt
Zona de excavație se află la 124 -150 m față de digul mal drept și malul înalt care
delimitează lacul de acumulare și la cca. 60 m față de digul mal stâng al acumulării
Avrig. Distanța amonte față de CHE Avrig este de 8200 m, iar aval față de CHE Scorei
este de 3800 m.
d. localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural
Pe amplasament sau în imediata vecinătate nu sunt monumente istorice specificate în
Lista monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul M.C..C. nr. 2.314/2004,
cu modificările ulterioare sau în Repertoriului arheologic național prevăzut de O.G.
nr.43/2000 modificările și completările ulterioare.
e. localizarea amplasamentului în raport cu aşezările umane
Aşezările umane cele mai apropiate de amplasamentul obiectivului propus sunt:
Cea mai apropiată localitate este satul Colun (la cca. 1300 m NE ):
Perimetrul are următoarele vecinătăţi:
Localitatea Colun – 1300 m amonte;
DN 1 Brasov – Sibiu la 2.4 km nord de perimetru;
Calea ferata Brasov – Sibiu la 500m S ;
f. alte obiective din zonă
Amplasamentul studiat se afla situat amonte față de Centrala hidroenergetica Avrig la o
distanta de 8200 m, iar aval față de Centrala hidroenergetica Scorei la o distanta de
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
10 | P a g e
3800 m si de aprox. 2000 m fata de statia de o sortare agregate minerale care isi
desfasoara activitatea pe partea stanga a malului raului Olt in afara siturilor Natura 2000;
• Informații privind folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe
amplasament, cât și pe zone adiacente acestuia;
Conform Certificatului de Urbanism nr. 30 din 27.08.2018 emis de Primaria comunei
Porumbacu de Jos terenul propus pentru realizarea proiectului propus are regimul juridic
de teren extravilan, concesionat in favoarea SPEEH HIDROELECTRICA SA care a emis
pentru realizarea proiectului „ Decolmatare raul Olt prin exploatare nisip si pietris” avizul
favorabil nr. 157/2017, in calitate de beneficiar al folosintei hidrotehnice; Folosinta
actuala a terenului este:– lacul de acumulare al centralei hidroenergetice CHE Avrig;
Perimetrul propus pentru lucrările de decolmatare este amplasat în lacul de acumulare al
A.H.E. Avrig, in urma desfasurarii proiectului propus folosinta actuala a
amplasamentului – lac de acumulare - nu va fi modificata. Prin decolmatarea materialului
aluvionar pe tronsonul r. Olt, se va realiza degajarea albiei de materialul aluvionar
acumulat şi corectarea secţiunii de scurgere a debitelor, avînd ca efect normalizarea
condiţiilor hidrodinamice. Concomitent se va reduce acţiunea erozivă exercitată de apă
asupra malului drept şi a terenurilor riverane.
Suprafața propusă pentru decolamtarea albiei râului Olt, zona Colun, are suprafața de
286.000 mp (L = 1500 m, l med. = 190m) și aparține domeniului public și se află în
gestiunea Administrației Naționale „Apele Române”, proiectul fiind reglementat din
punct de vedere a gospodaririi apelor prin avizul nr. 30 din 27.05.2019 emis de
Administratia Nationala a Apelor Romane – Administratia Bazinala de Apa Olt.
1.3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI
1.3.1. Justificarea necesității proiectului:
Perimetrul studiat pentru decolmatare albiei raului Olt prin exploatarea agregatelor
minerale este amplasat in cuveta lacului de acumulare Avrig hm 3440-3468, la 8200 m
amonte de CHE Avrig , 3800 m aval de CHE Scoreiu, 60 m fata de dig mal stang
acumulare Avrig si 125 m fata de dig mal drept al acumularii Avrig, in extravilanul
satului Colun, comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu, obiectivul exploatarii agregatelor
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
11 | P a g e
minerale care constituie plajele emerse si submerse este decolmatarea si reealibrarea
albiei, valorificarea resursei de nisip si pietris ca material de constructie, reprezentand
totodata o solutie pentru aducerea albie la parametri hidrauluici de scurgere normal , cu
reducerea presiunii erozive asupra malurilor cu efect benefic asupra lucrarilor
hidrotehnice;
Investitia vine in intimpinarea politicii de dezvoltare a zonei si de promovare a
activitatilor economice de tip nepoluant.
Prin executarea lucrarilor de decolmatare vor rezulta cantitati de balast care vor fi folosite
in lucrarile de constructii si infrastructura iar prin natura sa se vor crea locuri de munca.
In conformitate cu viziunea Strategiei Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva
anului 2050 si anume creșterea sectorului energetic în condiții de sustenabilitate
dezvoltarea sectorului energetic este parte a procesului de dezvoltare a României,
creșterea sistemului energetic înseamnă: construirea de noi capacități, retehnologizarea și
modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de energie, încurajarea
creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică, export. Obiectivul general
al Strategiei îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât pe termen scurt, cât și pe
termen mediu și lung, adecvat unei economii moderne și unui standard de viață crescut,
cu respectarea reperelor naționale, europene și globale care influențează și determinările
politice și deciziile în domeniul energetic. Proiectul propus vine in intampinararea
obiectivelor strategiei energetice prin realizarea acestuia asigurandu-se curgerea optima a
raului Olt si buna functionarea in paramerii aprobati ai celor doua centrale
hidroenergetice, amonte CHE Avrig si aval CHE Scorei;
Conform Ghidului privind cerințele pentru producția de energie hidroelectrică în
contextul legislației UE privind natura “Intr-un lac de acumulare sau în porțiuni de râu
îndiguite, reducerea capacității de transport a sedimentelor determină acumularea
acestora, ceea ce poate avea un efect negativ atât asupra speciilor, cât și asupra
habitatelor, de exemplu prin favorizarea proliferării algelor și a altor buruieni acvatice
care îndepărtează speciile protejate. Acumularea de pietriș sau de sedimente nămoloase în
albia râului sau în coloana de apă poate fi deosebit de dăunătoare pentru speciile litofile,
care folosesc aceste zone drept areal de reproducere, sau pentru scoicile de perle de apă
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
12 | P a g e
dulce (Margaritifera margaritifera) și scoicile mici de râu (Unio crassus). Fenomenul este
dăunător și speciilor de păsări care utilizează bancurile de pietriș uscat ca locuri de
cuibărit, precum fluierarul sau nisiparul;
1.3.2. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de
specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea:
Perimetrul studiat pentru decolmatare albiei raului Olt prin exploatarea agregatelor
minerale este amplasat in cuveta lacului de acumulare Avrig hm 3440-3468, la 8200 m
amonte de CHE Avrig , 3800 m aval de CHE Scoreiu, 60 m fata de dig mal stang
acumulare Avrig si 125 m fata de dig mal drept al acumularii Avrig, in extravilanul
satului Colun , comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu.
Caracterizarea zacamintului (conform studiilor de specialitate)
▪ lungimea totală în sensul de curgere al râului Olt, conform profilului longitudinal
este de 1500 m între punctele A și B;
▪ lăţimea medie este de aproximativ 190 m;
▪ adâncimea maximă de excavare este la cota talvegului râului Olt din zonă, care
variază de la +381,88 (în amonte), la +381,43 (în aval);
▪ volumul total de material exploatabil aferent perimetrului este de 505.422 m3;
▪ volumul de agregate minerale solicitat de beneficiar este repartizat pe trimestre
şi luni conform graficului de eşalonare prezentat în documentaţie;
▪ suprafaţa totală a balastierei este de 28.6 ha
Pentru reprofilarea albiei se vor respecta următorii pilierii de siguranța:
- 3800,00 m în aval de barajul A.H.E. Scorei;
- 8200,00 m în amonte de barajul A.H.E. Avrig;
- 60 m distanță de dig mal stâng A.H.E. Avrig (11,84 km);
- 125 m distanță de dig mal drept A.H.E. Avrig (9,00 km).
Acumularea de nisipuri și pietrișuri pe râul Olt, zona Colun, prezintă o structură simplă,
depunerile fiind practice; Din punct de vedere granulometric predomină fracțiile
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
13 | P a g e
grosiere (nisip și pietriș) încadrate în sorturile 3 – 7 mm, 7 – 15 mm, 15 – 30 mm,
precum și fracțiile mici (nisip sub 3 mm). Diagrama de distribuție granulometrică
efectuată pe probele extrase din zona de exploatare se prezintă astfel: Nisip – 15 – 18
%; Pietriș 33 – 35 %;
Activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul propus este "extractia nisipului şi
pietrişului - cod CAEN 0812" .
- capacitatea de producţie programată:
Producţia programată de beneficiar pentru perioada unui an contractual care începe de
la data autorizării lucrărilor, este următoarea:
Volumele de resurse ce se vor extrage pe perioada pentru care se acordă permisul
temporar de exploatare sunt:
RESURSE
EXPLOATATE
Coeficient
transformare
RESURSE
EXPLOATATE
mc mc
514500 98 504200
Volumele de rezerve de nisip şi pietriş ce se vor extrage din zăcământ, pe
perioada pentru care se acordă permisul temporar de exploatare, sunt prezentate în
tabelul următor:
Anul Trimestrul
Volum
rezerve
exploatate
Pierderi de
exploatare și
transport
Volum
rezerve
extrase
Grad de
recuperare
exploatare
mc mc % mc %
2020-
2021
I 128.625 2575 2 126.050 98%
II 128.625 2575 2 126.050 98%
III 128.625 2575 2 126.050 98%
IV 128.625 2575 2 126.050 98%
T O T A L 514.500 10300 504.200 98%
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
14 | P a g e
Balastiera este dotata cu utilaje si echipamente specifice :
Consum motorina este de cca. 400-500/ zi , variatie functie de cerintele beneficiarilor.
Procesul tehnologic:
Amenajarea accesului in perimetrul de exploatare
Accesul în perimetru este posibil direct de pe drumul DC50 Colun – Sărata cu
tranzitarea digului de protectie a amenajarii din care se vor face doua rampe de acces mal
– albie , care vor ajunge pe cele doua insule ce formeaza perimetru de decolmatat.
Rampele vor avea o lungime de cca. 60m , o panta de maxim 12% , si o latime de minim
4m , fiind construite din refuzul de ciur de la statia de prelucrare a firmei Malidcom.
Aceste rampe se vor prelungii cu doua drumuri ce vor ajunge pe insule , lungimea
maxima a drumurilor fiind de cca.950m( zona aval ) . Traversarea apei pe insule, se va
face peste doua podete construite din tuburi de beton cu diametru de 1500mm .
Nisipul si pietrisul se livreaza in stare bruta din balastiera , acestea fiind concasate –
sortate in statia de prelucrare situata la 1500 m N de perimetru.
Lucrarile de pregatire
Sunt necesare lucrari de taiere a vegetatiei crescute pe insule si lucrari de decopertare a
solului vegetal acolo unde acesta exista . Decopertarea se va face cu un excavator si
adunarea solului in gramezi de unde este incarcat in autobasculante cu un incarcator
frontal sau cu excavatorul si este depus pe pilierul de 60m de la dig. Suprafata acoperita
cu vegetatie este de aproximativ 3.5 ha.
Tip utilaj Capacitate Productivitate Consum
ulei
Consum
motorină
Excavator PC 290 sau draglina cu
cupa de 2mc 2.4 mc 200 mc/ora
0,5 l/ora 24 l/oră
Autocamion Volvo 8x4 18 mc 67 mc/ora 0,25 l/ora 25 l/oră
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
15 | P a g e
Lucrarile de prospectiune/explorare/ exploatare
Denumirea metodei de exploatare este următoarea : ,, Metoda de exploatare în
balastieră cu trepte descendente, derocare mecanică cu excavatorul, în felii paralele
cu haldarea materialului steril in exteriorul perimetrului ”.
Pe perioada permisului temporar de exploatare, din perimetrul Decolmatare
Colun se vor extrage cca 514500 mc de nisip şi pietriş .
Tehnologia de exploatare consta în:
• excavarea utilului din albia minora cu o draglina cu cupa de 2 mc sau/şi
excavator cu cupa de 2.4mc ;
• incarcarea si transportul materialului extras cu doua autobasculante de 28
tone.
Exploatarea se va efectua în urmatoarele conditii:
• -pilier de protectie dig stanga a amenajarii Avrig minim 60m conform avizului ;
• -taluz la limita dinspre apa a pilierului - definit de raportul 1: 2 pt a asigura
stabilitatea acestuia;
Exploatarea se va efectua din aval spre amonte incepand cu insula vestica , în faşii
transversale dinspre NV spre SE ( prima parte ) , avand lungimea echivalenta cu
lungimea obiectivului de exploatat (plaja submersa ) cu retragere din aval inspre
amonte si de la firul apei ( ax ) catre malul stang ( sudic ).
Latimea fasiilor depinde de posibilitatile utilajului de excavare – draglina/ excavator :
10-18 m.
Adancimea de extractie - talvegul raiului Olt dar nu mai mult de 3.50 m sub apa cand
adancimea albiei este mai mare de 2 m .
Mentionam:
• in exploatare nu se foloseste apa în scop industrial;
• nu se folosesc substante straine de albia raului în procesul tehnologic;
• nu se fac gropi în albie prin exploatare;
• nu se fac depozite de agregate in albie sau in zona de protectie a malului;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
16 | P a g e
• activitatea de exploatare este intrerupta in perioadele de viituri, inghet dezghet,
conditii meteo deosebite;
Agregatele minerale sunt incarcate direct de draglina/ excavator în autobasculante,
care le transporta la statia de concasare sortare din amonte cca. 1500m .
Programul de exploatare se va desfasura 8 ore/zi, 5 zile/saptamana, 12luni/an, cca.
270zile /an cu mentiunea respectarii conditiilor din actele de reglementare ;
Utilajele folosite in activitatea de extractie sunt:
• -draglina cu cupa de 1,5-2 mc si un excavator cu cupa de 2.4mc
• -2 autobasculanta de 28 t;
Utilul extras din treapta submersă poate fi depozitat temporar, pentru scurgerea
apei, în grămezi, în apropierea frontului de lucru, apoi transportat la statia de concasare
din imediata apropiere.
În tabelul următor, sunt prezentate caracteristicile tehnice ale utilajelor utilizate
pentru extracţia balastului și realizarea decopertei:
Extracţia nisipului şi pietrişului se va realiza pe trepte cu următoarele
caracteristici:
• înălţime medie treaptă submersă = cca 3.5 m sub NH ;
• unghi taluz de lucru = 45;
• unghi de taluz de lungă durată = 26;
• berma de lucru = 10-18m;
• pilier mal = min. 60 m;
Pentru protecţia zăcămîntului împotriva degradării, se vor avea în vedere
următoarele:
Tip utilaj Capacitate Productivitate Consum
ulei
Consum
motorină
Excavator EC 290 sau draglina
cu cupa de 2mc 2.4 mc 200 mc/ora
0,5 l/ora 24 l/oră
Autocamion Volvo 8x4 18 mc 67 mc/ora 0,25 l/ora 25 l/oră
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
17 | P a g e
• exploatarea se va realiza conform tehnologiei prezentate ;
• excavarea se va realiza pe suprafaţa inscrisa in perimetrul de exploatare
aprobat evitandu-se formarea de gropi sau praguri;
Directia de exploatare este de la V spre E in cadrul feliei si de la N la S pe
fasiile de exploatare in retaragere .
Încărcarea nisipului și pietrișului se realizează fie direct cu excavatorul și/sau
draglina (treapta submersă), fie cu încărcătorul frontal din stocul temporar, amenajat în
apropierea frontului de lucru.
Transportul
În balastieră, transportul va avea două componente:
• utilul extras se încarcă şi se transportă la beneficiari, sau la statia de
spalare sortare a societatii Malidcom cu mijloacele auto ale firmei ;
• sol vegetal va fi dus pe zona pilerului la dig din partea de S a
perimetrului ;
Transportul în balastieră se realizează pe drumurile de acces ( cele doua rampe de acces
ce se desprind de pe digul ACH continuate cu drumurile de exploatare ) balastate,
nivelate si compactate .
Haldarea materialului steril
Din balastiera nu vor rezulta sterile, singurul material care se depoziteaza temporar, pina
la executia lucrarilor de refacerea mediului este solul vegetal .
Solul vegetal se va depune temporar pe pilierul de 60m. Volumul solului depus pe pilier
si in gropile de pe acesta , este de 20460 mc cca. 24552 mc afanat. Intr-o prima faza solul
vegetal se va bascula gramada langa gramada , pe zona gropilor si pe pilierul la dig , dupa
care acesta va fi nivelat ;
Protecţia zãcãmântului
In balastieră se va ţine evidenţa, într-un registru special, cantităţilor de agregate minerale
extrase şi transportate, la finalul permisului de exploatare cantitatea urmind a fi verificata
prin masuratori topografice.
Măsurile de protecţie a zăcământului se referă la asigurarea conservării resurselor
împotriva alunecărilor de teren, ocupării cu lucrări, construcţii, instalaţii care să blocheze
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
18 | P a g e
temporar sau definitiv resursele.
Principalele măsuri pentru protecţia zăcământului sunt:
➢ marcarea perimetrului de exploatare instituit ( daca este posibil cu marcarea
pe pilierul de 60m la dig , a limitelor aval si amonte ) ;
➢ exploatarea se va realiza conform tehnologiei prezentate anterior ;
➢ excavarea se va realiza pe suprafaţa perimetrului de exploatare temporara
aprobata prin permis, evitându-se formarea de gropi sau pinteni ;
➢ controlul şi respectarea dimensiunilor geometrice ale fâşiilor de exploatare;
➢ asigurarea unei evidenţe stricte a volumelor de resurse extrase.
➢ nu se vor efectua depozitãri intermediare de substanţã utilã, pe maluri sau în
zona de protecţie ;
S-a asigurat un pilier de siguranţă de minim 60 de metri faţă de digul ACH .
➢ Lucrari pentru refacerea mediului
Programul de refacere a mediului la inchiderea exploatarii consta din urmatoarele
operatiuni :- transportul utilajelor in afara incintei , curatarea de deseuri a incintei
miniere, a drumurilor de acces; refacerea malului, nivelarea solului vagetal pe pilierul la
dig, însamantarea de iarba si plantarea de salcii.
Lucrările de refacere a mediului se vor face atat in timpul permisului cat si in
primele 90 zile de la terminarea permisului .
Garantia de refacerea mediului ce se va constituii pentru aceste lucrari , a fost
calculata conform Devizului General care a fost întocmit in concordanta cu prevederile
ord. 202/2014.
Valoarea totala a lucrarilor de refacerea mediului conform Devizul General, este de
47948lei .
Lucrari pentru stabilizarea versantilor naturali a taluzurilor :
Stabilitatea suprafetei terenurilor adiacente nu poate fi afectata, daca se respecta
pilierul de protectie.
De asemenea nu avem taluze de halda sau de cariera. Elementul a cărui stabilitate
poate fi afectata accidental , este malul Oltului.
Cauzele afectarii malului pe care se executa exploatarea pot fi:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
19 | P a g e
• nerespectarea tehnologiei de exploatare prezentata anterior;
• nerespectarea pilierului de protectie a digului lucrari hidrotehnice ;
• nerespectarea unghiului de taluz a malului , spre cursul apei.
Propunem ca lucrare de mediu - refacerea si dimensionarea taluzelor si
intretinerea drumului de acces, nivelarea solului vegetal pe pilierul de 60m.
Mecanicii de pe utilajele de exploatare vor fi instruiti astfel ca atunci cand
exploatarea ajunge in zona de taluz, sa execute taluzarea la panta de 1 :3. Astfel ca, odata
cu avansarea spre amonte a decolmatarii/exploatarii , sa se finalizeze si taluzele emerse si
submerse .
Lucrari de resolidificare a terenurilor
Se vor resolifica malul stang si pilierul la dig, cu solul vegetal din coperta
zacamantului.
Etapele de realizare a lucrarilor de refacere a mediului
Lucrãrile de mediu se vor realiza în perioada postinchidere în maxim 90 zile de la sistarea
activitãţilor de exploatare, indiferent de motivul sistãrii acestora.
• Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si in apropierea malului stang a
Oltului ;
• Lucrari de geometrizare taluz aducerea la o panta de 1 :3 .
• Lucrari de plantare a semintelor de graminee cu discuire si semanare;
Nr.
crt. Specificaţie UM Cantitate
Anul 1 permis
Luna
1 2 3 4 5 6 7-
12
1 Lucrari executate in zona afectata de exploatare
1.1 Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si
in apropierea malului stang a Oltului mp 69986
1.2 Lucrari de geometrizare taluz aducerea la o
panta de 1 :2 . mc 14850
1,3 Lucrari de plantare a semintelor de graminee
cu discuire si semanare; mc 69986
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
20 | P a g e
2. Cheltuieli pentru monitorizare postînchidere
2,1 Monitorizare stabilitate taluzuri si a evolutiei
vegetarii vizite 12
Volumele fizice rezultat a antemasuratorilor:
Nr. Lucrari de reconstructie ecologica planificate Suprafata
(mp)
Volum
mc
1. Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si in apropierea malului stang
a Oltului ( strat de 0.20m grosime ) 69986 14000
2. Lucrari de geometrizare mal raul Olt 10m x
1485m 7425
3. Lucrari de plantare a semintelor de graminee 69986
➢ Organizarea de şantier:
a. Localizarea organizarii de santier
Exploatarea agregatelor din perimetrul propus foloseste organizarea de santier din
statia de sortare care este amplasata in apropierea amplasamentului;
b. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier. Lucrarile necesare organizarii de
santier sunt: intretinerea drumului tehnologic de acces si exploatare din cadrul
perimetrului, dotarea cu o toaleta ecologica. Organizarea de santier va fi localizata in
interiorul statiei de sortare, proprietate a beneficiarului, aflata in imediata apropiere.
Lucrarile organizarii de santier nu vor avea un impact vizual, asupra mediului, prin
aparitia utilajelor din dotare, necesare realizarii investitiei, tinand cont de faptul ca pe
acelasi amplasament se desfasoara deja activitatea de sortare a agregatelor minerale. In
timpul organizarii de santier sursele de poluanti nu vor fi decat emisiile de esapament
de la utilajele din dotare si praful rezultat in urma activitatii. Acestea se vor exploata la
parametrii impusi prin cartile tehnice. Utilajele folosite la exploatare se vor parca după
încetarea lucrului în afara albiei minore pe platforma balastată ,pe amplasamentul
staţiei de sortare - spălare, cu respectarea prevederilor specifice referitoare la aceasta
(cupa excavatorului sau a autoâncărcătorului să fie sprijinită de sol, utilajele să fie
asigurate împotriva deplasării involuntare şi a unor eventuale viituri, etc).
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
21 | P a g e
➢ LUCRĂRI DE DEMOLARE – nu este cazul.
➢ LUCRĂRI DE DEZAFECTARE
Inchidere activitatii , lucrari de dezafectare
Activitatea in balastiera va inceta la terminarea permisului prin epuizarea resursei si
depunerea solului vegetal pe maluri / pilier in vederea geometrizarii acestora , respectiv
nivelarea lui.
Nu sunt prevazute lucrari de dezafectare, deoarece nu se vor executa constructii fixe,
toate echipamentele sunt mobile, acestea la final fiind relocate in alte perimetre de
exploatare ale societatii;
Tuburile de beton pentru podete cu diametrul de 1500m, se vor scoate si se vor depozita
in cadrul statiei de prelucrare a SC Malidcom SRL , in vedera reutilizarii pentru alte
balastiere .
1.4. PRINCIPALELE CARACTEREISTICI ALE ETAPEI DE FUNCŢIONARE A PROIECTULUI
1.4.1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Produse şi subproduse obţinute:
produse: nisip şi pietriş
Volumele de resurse ce se vor extrage pe perioada pentru care se acordă permisul
temporar de exploatare sunt:
RESURSE
EXPLOATATE
Coeficient
transformare
RESURSE
EXPLOATATE
mc mc
514500 98 504200
Volumele de rezerve de nisip şi pietriş ce se vor extrage din zăcământ, pe
perioada pentru care se acordă permisul temporar de exploatare, sunt prezentate în
tabelul următor:
Anul Trimestrul
Volum
rezerve
exploatate
Pierderi de
exploatare și
transport
Volum
rezerve
extrase
Grad de
recuperare
exploatare
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
22 | P a g e
mc mc % mc %
2020-
2021
I 128.625 2575 2 126.050 98%
II 128.625 2575 2 126.050 98%
III 128.625 2575 2 126.050 98%
IV 128.625 2575 2 126.050 98%
T O T A L 514.500 10300 504.200 98%
- subproduse: nu se obţin.
a. resursele naturale folosite în construcție și funcționare:
- resursele naturale folosite sunt reprezentate de nisipul şi pietrişul aluvionar
cantonat în lacul de acumulare a CHE Avrig situat pe r. Olt care se vor exploata
prin lucrări de excavare; nu se vor utiliza alte resurse naturale.
b. materiile prime şi auxiliare, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a
acestora;
▪ materii prime: Materia primă este reprezentată de agregatele minerale (nisip şi pietriş)
cantonate în limitele perimetrului propus, în volum total de preconizat estimativ de
504.200 m3;
materii auxiliare
materii auxiliare în procesul de producţie se vor utiliza:
➢ Materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare, pentru a putea asigura o
intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi
şi/sau lubrifianţi - 10 kg;
- piese de schimb: se vor asigura piesele de schimb uzuale, necesare pentru diferite mici
reparaţii/inlocuiri care se pot efectua loco, pe amplasamentul staţiei de sortare spălare
aflată in apropierea perimetrului de exploatare, aprox. 1500 m;
- combustibilii: sunt reprezentaţi de motorina folosită pentru alimentarea utilajelor de
excavare şi transport.
Consumurile specifice de combustibil preconizate sunt următoarele:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
23 | P a g e
Pentru activitatea de extragere a agregatelor minerale sunt utilizate mijloace mecanice
(utilaje) specifice acestor tipuri de lucrări. Acestea folosesc drept combustibil motorina.
S-a calculat volumul mediu utilizat în decursul unui an, dacă se ia în considerare că
activitatea de desfășoară doar în perioade favorabile, fiind excluse zilele cu îngheț, au
rămas pentru activitate cca. 220 zile, fiind excluse și zilele de sărbători legale. În 220 de
zile, s-a apreciat consumul de motorină pentru toate utilajele, la cca. 44 t/an.
Modul de asigurare cu uleiuri şi combustibili (motorină)
Aprovizionarea cu combustibil se va realiza pe baze contractuale de la o staţie de
distribuţie autorizată, situată în exteriorul obiectivului.
Pe amplasament nu se vor alimenta cu motorină utilajele ; Alimentarea acestora se va
face inaintea programului de lucru in cadrul organziarii de santier localizata in cadrul
statiei de prelucrare agregate minerale ; Autobasculantele folosite la transport se vor
alimenta individual prin deplasare la staţii de combustibil autorizate.
Furnizorul combustibilului va asigura alimentarea loco a excavatoarelor cu mijloace auto
destinate transportului de carburanţi în zone izolate, pe amplasamentul statiei de
sortare inaintea inceperii programului de lucru, dotate cu sistem propriu de transvazare
a combustibilului în rezervorul utilajului care se alimentează.
Transvazarea motorinei în rezervorul utilajelor de excavare se va face într-un loc special
amenajat în acest scop, balastat și dotat cu tăvi metalice de retenţie şi materiale
absorbante in cadrul organizarii de santier;
Operaţia de alimentare a utilajelor se va face numai de către personalul deservent al
mijlocului auto pentru transportul motorinei, instruit în acest scop. Colectarea şi
Tip utilaj Capacitate Productivitate Consum
ulei
Consum
motorină
Excavator EC 290 sau draglina cu
cupa de 2mc 2.4 mc 200 mc/ora
0,5 l/ora 24 l/oră
Autocamion Volvo 8x4 18 mc 67 mc/ora 0,25 l/ora 25 l/oră
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
24 | P a g e
îndepărtarea eventualelor pete de motorină se va face cu materiale absorbante de către
personalul deservent al autospecialei de aprovizionarea cu carburant .
Pentru autobasculante completarea cu uleiuri se va face prin deplasarea lor la ateliere
specializate sau în incinta unei stații de distribuție combustibili și uleiuri prevăzută cu
dotările necesare.
Pe amplasamentul perimetrului de exploatare nu se vor face schimburi de uleiuri,
acestea fiind făcute în perioadele de revizii generale şi reparaţii capitale când utilajele
vor fi deplasate la unităţi specializate.
➢ Informații privind substanțele sau preparatele chimice
Având în vedere natura activității nu se utilizarea preparate chimice periculoase. Pentru
activitatea de exploatare a agregatelor minerale sunt utilizate miloace de exploatare
specifice acestor lucrări (excavator, autobasculantă), acestea utilizând drept combustibil,
motorina ;
Denumire Starea
fizică
Cantitate/an Fraze de risc conf. Regulament CE1272/2008 depozitare
Motorina lichid 44 t/an H
226
H315
H332
H304
H351
H373
H411
Lichid extrem de inflamabil
Provoacă iritarea pieliI
Periculos daca e inhalat
Poate fi mortal în caz de înghiţire şi
de pătrundere în căile respiratorii
Poate provoca cancer.
Toxic pentru mediul acvatic cu efecte
pe termen lung
in rezervoarele
utilajelor
➢ Asigurarea utilităților:
- alimentarea cu apă potabilă: personalul angajat va consuma apă îmbuteliată;
- apa menajeră: nu este necesară; pentru nevoile personalului se va amenaja un
refugiu dotat cu WC ecologic care se va întreține de un prestator specializat, pe
baze contractuale.
- evacuarea apelor uzate - din activitate nu rezultă ape uzate.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
25 | P a g e
- evacuarea apelor pluviale: apele pluviale se vor infiltra în teren şi se vor
scurge liber în râul Olt;
- telefonie: se va utiliza sistemul de telefonie mobilă.
- energie electrică: nu este cazul, se va lucra pe timp de zi;
- gaz metan : nu este cazul.
1.5 ESTIMAREA TIPULUI ŞI CANTITĂŢILOR DE EMISII ŞI DEŞEURI
1.5.1 Emisii atmosferice:
În perioada de execuţie a lucrărilor necesare realizării proiectului, principalele surse de
emisii atmosferice vor fi reprezentate de:
- motoarele termice ale utilajelor de încărcare şi transport care generează
noxe (gaze de eşapament) ce conţin substanţe poluante de tip CO, NOx ,
SOx, hidrocarburi nearse, aldehide.
- dumul de acces în perimetrul de exploatare.
În perioada de operare a obiectivului, sursele de poluanţi atmosferici vor fi mobile,
reprezentate în principal de utilajele şi mijloacele de transport utilizate în desfăşurarea
activităţii.
Conform ghidului EMEP/EEA Corine Air 2016, principalii poluanţi emişi de către
traficul rutier sunt:
- precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC);
- gaze cu efect de seră (CO2 , CH4 , N2O);
- substanţe acidifiante (NH3 , SO2);
- particule în suspensie (PM); substanţe cancerigene (HAP şi POP);
- substanţe toxice (dioxine şi furani);
- metale grele.
De menţionat faptul că exploatarea agregatelor se realizează în mediu umed, astfel că
urmare a desfăşurării aceste operaţiuni, nu sunt generate emisii în atmosferă.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
26 | P a g e
1.5.2. Emisii de poluanţi în mediu acvatic
“Metoda de exploatare în balastieră cu trepte descendente, derocare mecanică cu
excavatorul/draglina, în felii paralele cu depozitarea solului vegetal in exteriorul
perimetrului ”.
Excavarea se realizează în condiții umede, cu ajutorul excavatorului. Balastul extras va fi
încărcat în autobasculante și transporat către stații de sortare-spălare sau valorificat în
stare brută.
Sursele de poluare a apelor în această etapă sunt următoarele:
- utilajele de execuție a lucrărilor și mijloacele de transport;
- tehnologia de exploatare a nisipului și pietrişuli;
- prezența factorului uman;
a. Utilajele de execuție a lucrărilor și mijloacele de transport: în timpul lucrărilor de
execuție, utilajele și mijloacele de transport și starea acestora pot provoca scurgeri
accidentale de combustibil și lichide de motor. Principalii poluanți în acest caz vor fi
motorina, uleiuri și alte lichide de motor, care pot să afecteze calitatea apei din
următoarele motive:
- alimentarea cu motorină a a utilajelor utilizate în procesul de extracţie a
agregatelor minerale in afara organizarii de santier;
- starea tehnică improprie a utilajelor și mijloacelor de transport;
- executarea de reparații a utilajelor și mijloacelor de transport pe suprafețe
neamenajate și în condiții improprii;
- la nivelul perimetrului de exploatare pot să apară numai poluări accidentale
ale factorului de mediu apă ca urmare a descărcării accidentale în mediu
acvatic de uleiuri minerale și/sau hidrocarburi datorate defectării utilajelor
folosite în exploatarea agregatelor de balastieră.
b. Tehnologia de exploatare a nisipului și pietrişului conduce la:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
27 | P a g e
- mărirea locală a turbidităţii apei datorită deplasării în timpul excavării a
materialului fin, nisipos, sub formă de suspensii, manifestându-se printr-o
tulburare temporară a apei;
- creşterea capacităţii de transport a râului în secţiunile din zona balastierei;
- reducerea vitezei de curgere a apei în albia râului, cu efect pozitiv asupra
intensităţii proceselor de eroziune ale talvegului;
c. Prezenţa facorului uman:
- angajații pot genera poluanți cu impact asupra apelor în cazul gestiunii
improprii a deșeurilor menajere care, depozitate în locuri
necorespunzătoare pot fi antrenate de ape.
- Nu se vor produce evacuări de ape menajere în organizarea de șantier.
Pentru angajați va fi instalat un WC ecologic care va fi vindanjat periodic
prin firma specializata in acest sens și europubele pentru colectarea
deșeurilor menajere în organizarea de șantier.
1.5.3 Contaminarea solului şi a subsolului
În perioada de exploatare agregatelor minerale sursele de poluare a solului sunt
reprezentate de:
- circulaţia utilajelor grele și mijloacelor de transport dinspre și în zona
perimetrului de extracţie a agregatelor minerale, organizările de şantier.
Rezultă poluanţi atât de la arderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cât
și de la funcţionarea utilajelor în fronturile de lucru (NOx, SO2, CO, Pb, pulberi),
poluanţi care prin intermediul mediilor de dispersie, în special prin
sedimentarea poluanţilor din aer, se pot depune pe suprafaţa solului;
- defecţiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu carburanţi, reparaţii utilaje,
accidente pot genera scurgeri de combustibili și ulei care se pot depune în sol;
- deşeurile rezultate atât în procesele tehnologice de construcție, cât și
deşeurile menajare prin depunerea pe suprafaţa solului pot conduce la
contaminarea acestuia;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
28 | P a g e
- apele pluviale care spală platforma organizării de şantier şi a drumului;
1.5.3 Zgomot și vibrații, cuantificare și estimare
Aşa cum a fost precizat anterior, pentru realizarea proiectului propus se folosesc o serie
de utilaje: excavator, autoîncărcător, autobasculante Toate acestea reprezintă o primă
sursă de zgomot şi vibraţii în zona amplasamentului.
Impactul potenţial al zgomotelor şi vibraţiilor asociate lucrărilor necesare a se reliza în
vederea implementării proiectului
Excavarea materialului mineral:presupune operaţii care produc niveluri de
zgomote şi vibraţii relativ ridicate, cauzate de impactul elementelor metalice ale
utilajelor şi a functionarii motoarelor.
Referitor la execuţia lucrărilor se precizează că zona va fi dominată de un zgomot
de fond cu creşteri ale nivelului de zgomot şi vibraţii. Prin lucrările de excavare apar
situaţii concrete de zgomot tipic industrial, care conţine perioade fluctuante de zgomot
intens sau mai scăzut. Variaţii ale nivelului de zgomot în zonă apar cu intermitenţă pe
toată durata lucrărilor din cauza funcţionării utilajelor.
Raportat la limita maximă admisă zgomotul poate atinge următoarele niveluri:
- pe perioada executiei lucrărilor se preconizează că vor fi situaţii în care se pot
înregistra depăşiri ale limitei maxime admise de zgomot – 65 dB (A) conform
STAS 10009/2017.
Din punct de vedere al zgomotului produs de aceste operaţii, în timp şi în diferite cazuri,
s-a observat că situaţia meteorologică are un efect considerabil asupra intensităţii
percepute, deşi efectele de amplificare în foarte mare măsură depind de condiţii
specifice ale fiecărui amplasament.
Se cunoaşte faptul că inversiunea termică intensifică nivelul de zgomot la o
distanţă considerabilă de sursă, iar majoritatea inversiunilor se produc noapte, de accea
lucrările desfăşurate în perioada nopţii sporesc potenţialul de zgomot. Din acest
considerent este interzis desfăşurarea lucrărilor propuse prin acest proiect pe perioada
nopţi.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
29 | P a g e
Nivelul de zgomot generat de utiliajele ce vor fi folosite în realizarea lucrării
Utilaje şi mijloace de transport Puterea acustică(dB)
excavator 80 - 110
autobasculantă 75 - 95
Pe baza datelor din tabelul anterior și pe baza relației prezentate mai jos,
prevazută în cadrul Ordinului nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidul privind realizarea,
analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se pot determina nivelele de
zgomot rezultate de la utilajele și mijloacele de transport folosite în în vederea realizării
proiectului. În cadrul Ordinului nr. 1830/2007 se specifică următoarea relație pentru
estimarea zgomotului provenit în acest caz:
Lp = Lw - 10 x log(r2 ) - 8
unde: Lp - nivelul de zgomot Lw - puterea acustică r - distanța față de sursa de zgomot
(se utilizează în cazul propagării zgomotului de la o sursă punctiformă pe un teren plat)1
În aceste condiții, considerând cel mai defavorabil scenariu - când utilajele sunt
folosite la capacitate maximă, vom avea următoarele valori pentru nivelul de zgomot
înregistrat pe măsură ce receptorul se îndepărtează de sursă:
Nivelul de zgomot în funcție de utilaje și distanță
Distanţa faţă de sursa de zgomot Excavator Autobasculantă
0 102 87
10 82 67
20 76 61
50 68 53
100 62 47
200 56 41
300 52 38
Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor și mijloacelor de transport
menționate mai sus, se estimează că în condiții normale de funcționare se poate
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
30 | P a g e
constata că, de ficare dată când se dublează distanța de la sursa punctiformă de zgomot,
nivelul de presiune acustică scade cu 6 dB.
Întotdeauna nivelul zgomotului variază puternic, depinzând mult de mediul de
propagare (condițiile locale - obstacole). Cu cât receptorul este mai îndepărtat de sursa
de zgomot, cu atât intervin mai mulți factori care schimbă modul de propagare al
acestuia (caracteristicle vântului; gradul de absorbție al aerului depinzând de presiune,
temperatură, topografia locală, tipul de vegetație etc.).
Conform STAT 10009/2017 limita admisă pentru incintele industriale este de 65
db(A). Raportat la această limită și la datele din tabelul de mai sus considerăm că în
timpul efectuării operațiunilor proiectului vor exista lucrări care vor depăși limita
maximă admisă de zgomot. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depășește limita
de 80 dB ca intensitate sau dacă presiunea acustică instantanee nepoderată este mai
mare de 112 Pa, angajatorul trebuie să asigure măsuri de protecție a angajaților. În acest
sens propunem următoarele măsuri de diminuare a impactului asupra personalului
implicat în desfăşurarea lucrărilor:
- executantul lucrărilor trebuie să ofere pentru angajați informații adecvate,
prin instruire, asupra riscurilor potențiale pentru auz, datorită expunerii la
zgomot;
- dotarea cu echipamente de protecție corespunzătoare pentru muncitori (căști
antifonice etc.), având în vedere că pe amplasament se va depăși nivelul de
zgomot legal;
- utilizarea de mijloace de transport performante, conforme din punct de
vedere tehnic;
Vibratiile sunt generate în general de utilajele cu masă mare și reglementarea specifică
este asigurată prin SR 12025/2-94 „Acustica în construcții: Efectele vibrațiilor asupra
clădirilor sau părților de clădiri” unde sunt stabilite limitele admisibile pentru locuințe și
clădiri socio-culturale și pentru ocupanții acestora. Ca și măsuri de diminuare a acestui
impact sunt valabile aceleași ca și în cazul zgomotelor.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
31 | P a g e
Măsurile care se impun în domeniul traficului greu sunt:
- managamentul transporturilor – optimizarea traseelor;
- utilizarea de mijloace de transport performante, conforme din punct de
vedere tehnic;
1.5.4 Deşeuri
Realizarea lucrărilor de extracția agregatelor minerale implică generarea mai multor
tipuri de deșeuri. În acest caz se va pune accent pe sortarea deșeurilor, asigurarea
zonelor de depozitare și eliminarea și/sau valorificarea lor, în conformitate cu legislația
în vigoare și principiile dezvoltării durabile.
Din cadrul activității de realizare și funcționare a investiției vor rezulta o serie de deșeuri
care conform H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru
aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase - Anexa 2, sunt
condificate după cum urmează:
Deșeurile rezultate în timpul lucrărilor de execuție vor fi:
Denumirea
deseului
Cantitatea
prevazuta a fi
generata
Starea
fizica
Codul
deseului
Codul privind
principala
proprietate
periculoasa
Valorificata
Coperta (sol
vegetal ) 20460 mc solida 01 01 02 - 20460mc
Resturi
vegetale 1tona solida 02 01 07 1tona
Deseuri
municipale 1t solida 20 03 01 - 1t
Gestionarea deşeurilor miniere si industriale reciclabile trebuie făcută cu
respectarea prevederilor OUG nr. 16/2001 conform căreia deţinătorii acestor tipuri de
deşeuri sunt obligaţi să asigure strângerea, sortarea şi depozitarea lor temporară.
În cadrul balastierei grupele de deşeuri identificate sunt:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
32 | P a g e
deseuri miniere sol vegetal cod 01.01.02.
Solul vegetal de pe peninsule, se va impinge pe pilierul digului unde se vor nivela
gropile existente sau se va utiliza pt. refacerea taluzelor finalizate .
deşeuri reciclabile:
- resturi vegetale Cod: 02 01 07;
- municipale Cod 20.03.01;
Resturile vegetale rezultate din lucrarile de taiare a vegetatie , lemnul va fi valoridficat ca
lemn de foc de catre societate;
Deseurile menajere va fi colectate selectiv în pubele sau saci menajeri şi transportat la
statia de sortare de unde vor ajunge la cea mai apropiată unitate de salubritate.
Prevederi ale HG 856/2008 gestiunea deseurilor miniere
Singurul asa zis deseu miner, este solul vegetal care va fi depozitat temporar pe
pilierul de 60m la dig, urmand a fi eliminat prin resolificarea pilierului si a malului
stang; Solul vegetal va fi îndepărtat cu ajutorul excavatorului, după care se încarcă în
autobasculante, se transportă şi se depozitează pe pilier, urmând a fi utilizat pentru
ecologizarea terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului.
Cantitatea de sol vegetal depozitată temporar va fi de cca. 20460 m3.
Pentru asigurarea unui nivel de protecție adecvat pentru om și mediu, reviziile
tehnice ale utilajelor și mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire se vor
executa în ateliere service specializate, autorizate (schimburile de ulei de motor,
transmisie și de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea
filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzați – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea
anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frâna – cod 16 01 13*, fluide antigel
– cod 16 01 14*; 16 01 15*).
Aceste deşeuri nu au fost evidențiate ca și deșeuri generate pe amplasament,
având în vedere că operaţiunile în urma cărora ar rezulta aceste tipuri de deşeuri nu se
vor desfăşura pe amplasamentul proiectului, ci în service – uri autorizate în acest sens.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
33 | P a g e
CAPITOLUL II
2. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR REALIZABILE
Analiza alternativelor, in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si monitorizarea
unei investitii din punct de vedere al protectiei mediului, se poate referi la urmatoarele
elemente:
- un amplasament alternativ;
- alt moment de demarare a proiectului;
- masuri de ameliorare a impactului.
- cai de acces, depozitare si manipulare;
refacerea ecologica a zonei afectate, dupa incetarea activitatii.
Solutiile de tehnologie sunt la nivelul unor bune tehnici in domeniu, sunt solutii
asemanatoare generale pentru toate obiectivele de acest gen, oriunde s-ar afla, sunt
solutii implementate de titularul proiectului din considerente economice, vizand implicit
protectia mediului.
In stabilirea solutiilor constructive pentru lucrarile propuse s-au avut la baza
urmatoarele principii:
- alegerea solutiilor tehnico-economice, cu tehnologii si materiale adecvate pentru
fiecare obiectiv in parte;
- incadrarea lucrarilor in prevederile legislative, standardele si normativele in vigoare,
pentru asigurarea exigentelor de calitate a constructiilor, pe toata durata de existenta a
acestora.
2.1 Principalele alternative analizate:
Alternativa 0 – menținerea amplasamentului în stadiul de folosință actuală;
Alternativa I – implementarea proiectului pe un alt amplasament.
Alternativa II – implementarea proiectului pe amplasamentul prezentat.
alternativa 0 - menţinerea amplasamentului în stadiul de folosinţă actual
Prin alternativa 0, amplasamentul selectat pentru investiție nu va suferi nici o
modificare. Nu va fi modificată nici o componentă a mediului.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
34 | P a g e
Această alternativă va duce la:
- pierderea oportunităților pentru valorificarea resursei minerale existente pe
amplasament;
- pierderea unui număr posibil de locuri de muncă pe plan local;
- pierdere unor investiții în sprijinul economiei locale;
- nu ar avea loc optimizarea parametrilor hidrodinamici ai scurgerii debitelor r. Olt
si asigurarea functionarii la parametrii optimi ai CHE Avirg, concomitent cu
afectarea terenurilor riverane.
- Colmatare continua si presiunea apei prin erodarea malurilor;
alternativa 1: implementarea proiectului pe un alt amplasament.
Această alternativă este dificil de realizat pe râul Olt datorită pe de-o parte condiţiilor
naturale care nu oferă oriunde posibilităţi de dezvoltare a proiectelor de acest gen, iar
pe de altă parte, proiectul devine nerentabil economic din cauza distanțelor mari de
transport, a accesului dificil sau imposibil;
alternativa 2: implementarea proiectului pe amplasamentul prezentat, datorită
următoarelor motive:
Amplasamentul si soluţia tehnică propuse pentru analiză şi avizare a tinut cont de o
serie de factori:
− Valorificarea durabilă a terenului prin realizarea unui drenaj bun al acviferului;
− Valorificarea resurselor naturale ale terenului pentru lucrarile de aparare impotriva
erodarilor;
- acordul titularului CHE Avrig si CHE Scoreiu - Hidroelectrica SA;
- existenta in apropierea amplasamentului a intregii infrastructuri necesare
transportului si prelucrarii materiei prime;
- accesul in zona se realizeaza cu usurinta;
- impact pozitiv asupra domeniului socio-economic al unitatii administrative -
teritoriale in care urmeaza sa se implementeze exprimat sintetic prin crearea
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
35 | P a g e
cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii locale prin crearea de locuri de
munca si contributiile la bugetul local;
2.2 Impactul alternativelor asupra factorilor de mediu
Obiective de
mediu
Alternativa 0 Alternativa I Alternativa II
AERUL În prezent pe
suprafața de teren
studiată nu există
surse de poluare
asupra aerului
Emisii de la mijloacele
de transport din cauza
distanțelor mari de
transport
Față de alternativa I, cantitatea
de noxe generată va fi mai mică,
apr. înjumătățită
APA În prezent pe
suprafața de teren
studiată nu există
surse de poluare
asupra apei
Pot apărea poluări
accidentale ale apei de
suprafaţă şi subterane
datorită rutei de
transport mai mare
Pot apărea poluări accidentale ale
apei de suprafaţă dar pe o zonă
mai restrînsă comparativ cu
Alternativa I
SOLUL/SUBSOL Nu există surse de
impact sau poluare în
prezent
Modificări definitive în
structura fizico-chimică
a solului.
Modificări definitive în structura
fizico-chimică a solului.
BIODIVERSITATEA Nu există surse de
impact asupra
biodiversității
Deranj, zgomot și
vibrații pe pe o
perioada mai lunga de
timp ;
Deranj, zgomot și vibrații pe
perioada lucrărilor.
PEISAJUL Nu există surse de
impact asupra
peisajului
Impact semnificativ
asupra peisajului in
cazul in care nu exista
infrastructura de
transport si prelucrare
a materiei prime ;
Impact asupra peisajului generat
de lucrări, pe perioada de
executie ;
Mediul social și
economic
Zona nu contribuie la
dezvoltarea
economică a zonei
proiectul devine
nerentabil economic
din cauza distanțelor
mari de transport, a
există posibilitatea realizării unui
acces simplu şi durabil care poate
fi executat cu un minim de lucrări
fără ca vecinătățile să fie
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
36 | P a g e
accesului dificil sau
imposibil
deranjate sau afectate;
distanţele faţă de staţia de
prelucrareagregate minerale fiind
de aprox. 2000 m;
proiectul contribuie la
dezvoltarea economica a unitatii
administrative teritoriale;
POPULAȚIA Nu există un impact
asupra populației în
prezent
Poate exista un impact
asupra populației din
zonele rezidențiale.
Nu va exista un impact asupra
populației din zonele rezidențiale.
Aceastea nu se află în raza de
acțiune a impactului, în special
zgomot, vibrații, emisii de noxe și
praf.
Din prezentarea pe scurt a altenativelor și a analizei sumare a impactului acestora
asupra factorilor de mediu, rezultă că Altenrativa II este cea mai eficientă din punct de
vedere economic, cât și a protecției mediului, iar impactul va fi unul temporar negativ
nesemnificativ (pe perioada execuției lucrărilor), avînd în vedere că vor fi luate măsuri
de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu în perioada de execuţie ;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
37 | P a g e
Capitolul III
3. DESCRIEREA ASPECTELOR RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI
Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informaţiilor şi a datelor disponibile
în momentul elaborării Raportului privind Impactul asupra Mediului factorii de mediu
care sunt avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu biodiversitatea, populaţia,
sănătatea umană, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici,
valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul,
gestionarea deşeurilor.
3.1.CLIMA
Clima si calitatea aerului
Datoritã tocaţiei şi reliefului sãu, judeţul Sibiu are un climat continental rnoderat, cu
influenţe montane, având diferenţe de temperaturi între zonele muntoase înalte şi zona
depresionarã, iernile sunt moderate şi verile rãcoroase.
Temperatura medie anualã variazã de la 0°C în munţi, la 90C în depresiuni. Direcţiile
predominante a vânturilor este cea esticã (21,2 %) şi vesticã (16,3 %).
Arealul Sibiu - Racoviţa este caracterizat de un climat continental, având temperaturi
medii anuale, ce variazã între 7,5°C şi 8,50C, cu valori maxime în iuna iulie şi minime în
februarie.
Regimul precipitaţiilor se înscrie în limitele medii de 450 - 550 mn/an.
Primele ninsori pot sã cadã în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie.
Stratul de zãpadã se menţine 50 - 60 zile, în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 zile.
Numãrul mediu al zilelor cu cer acoperit, oscileazã între 140 în depresiuni şi 170 la
munte. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme Ia munte, încã din luna septernbrie.
Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc la munte pânã în luna mai.
Configuraţia reliefului şi diferenţele altitudinale, imprimã etajarea clarã a vegetaţiei
(etajul de foioase, etajul pãdurilor de molid, etajul subalpin şi etajul alpin). De
asemenea, se întâlneşte şi vegetaţie azonalã (vegetaţie de luncã dezvoltatã în Lunca
Oltului, Hârtibaciului, Cibinului, Secaşelor şi Târnavelor).
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
38 | P a g e
Fragmentarea puternicã a reliefuiui, precum şi diversitatea acestuia (munte, dealuri, arii
depresionare, culoare de vãi), la care se adaugã condiţiile variate de climã şi vegetaţie,
au dus la forrnarea unei game largi de soluri.
3.2. APA
Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilăşi limitată, element
indispensabil pentru viaţăşi pentru societate, materie primă pentru activităţi
productive, sursa de energie şi cale de transport, factor determinant in menţinerea
echilibrului ecologic. Apele fac parte integrantă din patrimoniu public. Protecţia,
punerea in valoare şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de
interes general.
Din puct de vedere al localizări amplasamentul face parte din:
Bazinul Hidrografic Olt (BHO)
Suprafaţa totală a BHO – 25.387,89 km2
Ocupă 10,65% din suprafaţa totală a ţări
Lungimea totală a reţelei hidrografice – 9,872 km
Hartă preluată din SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT ACTUALIZATE LA NIVEL DE BAZINE
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
39 | P a g e
Caracteristicile regimului hidrologic
Rîul Staţia
Hidrom
etrică
Lungime
a rîului
km
Supraf
aţa km
Altitud
enea
mdM
Debit
mediu
multian
ual
mc/s
Debit lunar cu
asigurare mc/s Qm/QM
80% 90% 95%
Olt Sebeş
Olt
324 10850 364 79.9 22.4 18.6 15.9 1/307
Olt Cornet 359 13835 312 112 34.0 28.8 25.0 1/210
Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt
Acumulările permanente din bazin sunt în număr de 62, din care cu suprafaţa mai
mare de 0,5 km2 sunt în numar de 33 şi au ca folosinţa principală apărarea de
inundaţii şi energetic. Pe râul Olt sunt în funcţiune 25 de acumulări în cascadă, cu
scop principal energetic, care pot fi grupate funcţie de amplasament, în cascada
Oltului mijlociu (acumularile Voila, Viştea, Scorei, Arpaş, Avrig) şi cascada Oltului
inferior (Cornetu, Gura 22 Râului, Turnu, Calimaneşti, Dăeşti, Rm.Vâlcea, Râureni,
Govora, Băbeni, Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani, Strejesti, Arceşti, Slatina, Ipoteşti,
Drăgăneşti Olt, Frunzaru, Rusăneşti, Izbiceni).
Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt
3.3 AER
Aerul este una dintre cele mai importante resurse naturale de care depinde viaţa pe
planetă noastră. Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel mai
rapid al poluanţilor în mediul înconjurator, ale caror efecte sunt resimţite în mod direct
şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, prevenirea poluării
atmosferei reprezintă problemă de interes public,naţional şi internaţional.
Surse de poluare a atmosferei sunt:
• naturale: solul lipsit de vegetaţie, reziduurile vegetale şi animale care degajă în
urma descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante. Polenul sau fungii
pot constitui aerosoli naturali care să influenţeze negativ sănătatea populaţiei
umane;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
40 | P a g e
• antropice.
(.......) Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului se compune din 4 staţii automate cu
transmitere online a datelor de monitorizare. Funcţionarea celor patru staţii este
continuă, 24 ore din 24, şapte zile pe săptămână;
cele patru staţii sunt amplasate în:
- municipiul Sibiu (SB1şi SB2);
- Copşa Mică (SB3);
- Mediaş (SB4);
SB1 - Sibiu, staţie de fond urban, indicatori monitorizaţi: SO2 , NO, NO2 , NOx, CO, O3 ,
PM2,5 , PM10, BTEX., Pb, Cd.
SB2 - Sibiu, staţie industrială, indicatori monitorizaţi: SO2 , NO, NO2 , NOx, CO, O3 ,
PM10, BTEX.
SB3 - Copşa Mică, staţie industrială, indicatori monitorizaţi: SO2 , NO, NO2 , NOx, CO,
O3 , PM10, Pb, Cd, As, Ni.
SB4 - Mediaş, staţie industrială, indicatori monitorizaţi: SO2 , NO, NO2 , NOx, CO, O3 ,
PM10, Pb, Cd, As, Ni.
În luna decembrie 2019, în urma monitorizării poluanţilor gazoşi şi a pulberilor, s-a
înregistrat o depăşire a valorii limită/poluant, conform Legii 104/2011, valoarea limită
zilnică pentru pulberi în suspensie PM10 automat ( la staţia SB3 – amplasată în Copşa
Mică).
La staţia SB3 în luna decembrie 2019 nu s-au înregistrat depăşiri la pulberi în suspensie
PM10 determinare gravimetrică, concentraţia medie înregistrată a fost 19,37 µg/m3 , iar
concentrația maximă a fost de 49,97 µg/m3.
La staţia SB4 în luna decembrie 2019 s-au înregistrat 11 depăşiri la pulberi în suspensie
PM10 determinare gravimetrică, concentraţia medie înregistrată a fost 38,06 µg/m3 , iar
concentrația maximă a fost de 89,38 µg/m3.(......)
Sursa Raport de sinteza privind starea mediului în judeţul Sibiu, luna Decembrie 2019,
http://apmsb.anpm.ro/
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
41 | P a g e
3.4. SOL şi SUBSOL
Solul din zona este un sol care face parte din clasa cambisolurilor ( soluri brune eu-
mezobazice , brun acide si brun luvice ) hidromorfe ( lacovisti ) si evoluate / trunchiate (
soluri aluviale si protosoluri aluviale ), dar asa cum am mentionat anterior pe zona
insulelor solul are o grosime medie de cca. 0.30m.
Nivelul hidrostatic al stratului acvifer este in corelaţie cu nivelul apelor raului Olt.
Nivelul hidrostatic al primului nivel freatic din zonã apare la adancimi variabile, in medie
-3.275m mãsurat de la suprafaţa terenului.
Perimetrul de exploatare, se afla amplasat în albia minora a raului Olt care pe acest
tronson are un curs meandrat , de la E la V .
3.5. Descrierea cadrului natural din zona perimetrului
Aspectul general al zonei perimetrului este cel de platou, cu energie de relief mica.
Altitudinea variază între cotele + 380 m, în partea vestică a perimetrului şi + 385 m pe
estică a perimetrului.
Perimetrul este amplasat aval de confluenta dintre Olt si p. Scoreiu . Pe celelalte laturi
perimetrul se învecinează cu teren ocupat de iazul piscicol ( perimetrul Decolmatare
Colun Extindere - latura sud - estica ) si cu pilierul de protectie a digului lucrarii
hidroenergetice Scoreiu..
Geomorfologic perimetrul este situat in zona de contact dintre depresiunea Fagaraşului
la sud, depresiunea Sibiului la vest şi podişul Hartibaciului la nord.
Perimetrul de exploatare are urmatoarele dimensiuni:
Lungime maxima 1500 m;
Latime medie – 190 m;
Suprafata - 286468 mp.
Malurile raului in zona perimetrului se prezinta astfel:
Malul drept are inaltimea de 3-4 m şi este inierbat şi impadurit cu arbori şi arbusti.
Modul de prezentare al malului drept, abrupt, indica o presiune a apei mai accentuata
asupra acestuia, datorita reducerii sectiuni de curgere a apei in zona insulelor.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
42 | P a g e
Malul stang din zona perimetrului de exploatare are inaltimea de 3 m şi este este
protejat de un dig ce are pe latura nordica ( catre perimetru ) un pereu din dale de
beton ce se sprijina pe o grinda de beton incastrata
Adancimea albiei este variabila ajungan pina la 3.5m în unele zone .
3.6. Date geologice generale privind regiunea
Din punct de vedere geostructural perimetrul aparţine Bazinului Transilvaniei, fiind
situat pe bordura sudica a acestuia, la nord de contactul cu Panza Getica (unitate
structurala de baza, reprezentată în regiune de masivele muntoase Lotru – Cibin – Sebes
– Făgăraş).
Geomorfologic perimetrul este situat în zona de contact dintre depresiunea Făgăraşului
la est si Depresiunea Sibiului la vest şi Podişul Hartibaciului la nord.
Litofacial, în regiunea ce include perimetrul, se întâlnesc formaţiuni ale fundamentului
cristalin al zonei marginale (de bordură) a depresiunii Transilvaniei, depozite
sedimentare aparţinând Neozoicului, prezent prin Terţiar (paleogen şi neogen) şi
depozite cuaternare (pleistocen si holocen).
Depozitele tertiare ale Depresiunii Transilvaniei, care constituie umplutura bazinului,
sunt reprezentate în principal prin roci neconsolidate răspândite pe arii largi în zona
Sibiu – Avrig – Talmaciu şi indică sedimentarea progresivă de la faciesul de mare
adâncime la cel lacustru.
Paleogenul este reprezentat prin eocen (depozite lagunare caracterizate prin prezenţa
calcarelor, conglomeratelor si gresiilor) şi oligocen (facies flişoid , reprezentat prin şisturi
argiloase bituminoase, şisturi argiloase nisipoase şi gresii cuarţitice).
Neogenul este reprezentat prin :
▪ Badenian (faciesul marnelor cu globigerine, faciesul recifal din conglomerate
poligene, pietrişuri cuarţitice, tufuri dacitice şi marnocalcare);
▪ Sarmatian (depozite detritice, pietrişuri, nisipuri micacee, gresii micacee,
microconglomerate, conglomerate, concretiuni grezoase) ;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
43 | P a g e
▪ Pontian (pietrisuri, nisipuri micacee, concreţiuni grezoase, microconglomerate şi
argile marnoase); Dacian (nisipuri, pietrisuri, argile nisipoase, argile cenuşii –
negricioase, argile cărămizii) ;
Pleistocenul cuprinde depozite proluviale constituite din pietrişuri, nisipuri şi
bolovanişuri fără stratificaţie, formate ca urmare a regimului continental instalat după
retragerea mării sarmatice. Datorită diferenţei de altitudine dintre munţii ce bordau
bazinul de sedimentare si acesta, pe versanţii munţilor se formează numeroase conuri
de dejecţie şi depozite morenice care se constituie în terasele medii şi superioare ale
râurilor actuale şi afluenţilor acestora (Olt, Cibin, Sadu).
Holocenul prin depozitele formate reprezintă terasele inferioare ale râurilor actuale
şi ale afluenţilor acestora şi sânt constituite din nisipuri, pietrişuri şi bolovanişuri
acoperite de un strat de argilă gălbuie.
Geologia zonei perimetrului de exploatare Decolmatare Colun
Dupa Harta Geologica a Romaniei
scara 1:200000
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
44 | P a g e
3.6.1. Geologia zacamintului
In zona Porumbacu formatiunile geologice cu mare dezvoltare la suprafaţă sunt cele
cuaternare, reprezentate prin pietrişuri şi nisipuri depuse sub forma unor terase ce
flanchează cursul râului Olt.
Complexul psamito – psefitic din zona Porumbacu – Scoreiu , specific terasei şi albiei
minore a râului Olt, este format din fragmente de roci apartinand formatiunilor
geologice ale zonelor străbătute de râul Olt.
Resursa minerală prezentă în limitele perimetrului Decolmatare Colun este de natură
sedimentar – aluvionară, formată în urma proceselor de eroziune, transport şi depunere,
şi constă dintr – o acumulare naturală de nisipuri şi pietrişuri cantonate în albia minora a
raului Olt.
Din punct de vedere stratigrafic resursa minerală aparţine formaţiunilor sedimentare
cuaternare (holocen superior). Rocile din bază, peste care s – a depus materialul
aluvionar cuaternar sunt reprezentate prin depozite neogene, constituite dintr-un
complex heterogen de marne argiloase cenusii - albăstrui.
Din punct de vedere litologic, formatiunile sunt reprezentate de un amestec
neconsolidat de material detritic format din: nisip, nisip cu pietris, cu granule rulate şi
aplatizate cu dimensiuni cuprinse între 0-63 mm precum si elemente de bolovanis cu
dimensiuni de pana la 200 mm.
Nisipurile si pietrisurile holocen superioare, situate in albia Oltului pot fi asociate cu
structuri ce caracterizeaza un sistem depozitional fluviatil, corespunzator raului
meandrat, cu formarea depozitelor prin migrarea laterală a meandrului. Aceste structuri
se caracterizeaza prin granoclasare normala (incep din baza cu elemente grosiere şi se
termina la partea superioara cu o fractie fina).
Granulometric, incadrarea materialului detritic la o categoric sau alta se face pc baza
procentelor dominante de nisip sau pietris.
Granulometric substanta minerala utila în perimetrul Decolmatare Colun se prezinta
astfel :
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
45 | P a g e
0 – 4 mm……………..39 %
4 – 8 mm……………..17%
8 – 16 mm……………21 %
16 – 31,5 mm……….....14 %
> 31,5 mm………….. .....8 %
Petrografic, elementele ce alcatuiesc depozitul aluvionar sunt reprezentate prin
fragmente si galeti de roci metamorfice (cuartite, roci cuarto – feldspatice, gnaise,
micasisturi, sisturi sericito – cloritoase, sisturi grafitoase, menilite) şi subordonat
sedimentare (microconglomerate, gresii, argilite).
Acumularea de nisipuri si pietrişuri din albia Oltului prezintă o structură simplă,
depunerile fiind practic orizontale, cu o textură neomogenă, sugerând o sedimentare
încrucişată ca urmare a viiturilor periodice care au avut loc pe parcursul sedimentarii. Se
întâlnesc şi intercalaţii decimetrice de argile nisipoase, cu aspect lentiliform.
Caracteristicle fizico – mecanice, recomanda utilizarea agregatelor de râu, din zona
Colun, la mortare, betoane şi lucrări de drumuri.
Grosimea depozitului aluvionar de nisipuri şi pietrişuri este variabilă, fiind cuprinsă între
3.65m si 4.60m, chiar mai mare . Petrografic, elementele ce alcătuiesc depozitul
aluvionar sunt reprezentate prin fragmente şi galeţi de roci metamorfice (gnaise,
paragnaise, micaşisturi, amfibolite, cuarţite) si subordonat sedimentare (gresii, marne).
In zona, coperta este inexistenta , iar adancimea formatiunii marnoase albastrui nu a
putut fi determinata, deoarece in balast s-au oprit toate sondajele si excavatiile din
zona..
Observaţiile facute in cele doua foraje au relevat urmatoarea litologie:
Sol vegetal cu grosimea medie de 0.30m;
Nisip si pietris, grosimea exploatabila prin permis maxim 4.80m;
Fundamentul de argile marnoase gri a fost interceptat in foraje incepand de la o
adancime minima de 3.90m .
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
46 | P a g e
Nivelul hidrostatic al primului nivel freatic din zonã apare la adancimea de 2.90-3.65m
mãsurat de la suprafaţa terenului.
Tectonica depozitelor aluvionare holocene, care fac obiectul prezentului studiu, din
datele de observare directă, este simplă, fără discontinuităţi.
Pe baza factorilor naturali, zăcământul de nisip și pietriș Decolmatare Colun se înscrie în
clasa I de complexitate.
3.7. Biodiversitatea
Amplasamentul analizat este situat în interiorul siturilor Natura 2000 ROSPA0003 Avrig-
Scorei-Făgăraș și ROSCI00123 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu, conform hărții de mai
jos.
Fig. 2. Relația amplasamentului cu siturile Natura 2000
a) Descrierea generală a siturilor Natura 2000 ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș și
ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin-Hârtibaciu
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
47 | P a g e
• Ariei de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș:
Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraș, în suprafață
de 2.943 ha, se întinde pe teritoriul administrativ al județelor Sibiu şi Brașov şi a fost
desemnat în vederea conservării a 25 de specii de păsări de importantă comunitară.
La nivel de peisaj situl ROSPA 0003 Avrig- Scorei - Făgăraș este dominat de zone umede,
terenuri agricole şi pajiști, în timp ce vegetația lemnoasă arborescentă ocupă numai
suprafețe mici şi insulare în sit.
Principalele habitate ale sitului sunt: suprafața de apă liberă, vegetația emersă şi
stufărișul din tipurile de vegetație: Typhaetum – Phragmitetum unde predomină stuful –
Phragmites australis şi papura – Typha sp., dar şi alte plante precum Phalaris
arundinacea, Glyceria maxima, etc.
De asemenea, există şi câteva suprafețe ocupate de mlaștini eutrofie şi turbării înstărite,
unde predomină în prezent stuful. Alte habitate importante sunt: trupuri mici de pădure,
plantații de arbori şi arbuști pe versant, tufișuri, terenuri degradate, râpe, pășuni.
Vegetația submerse şi natantă, formată din specii precum: Elodea canadensis,
Ceratophyllum demersus, Potamogeton spp., Hydrocaris morsus – raene, Myrriophyllum
spicatum, etc. se dezvoltă pe suprafața lacurilor.
Speciile lemnoase de plante sunt reprezentate de Salix sp., şi de Alnus sp., sub formă de
arbori izolați sau grupuri, mai ales pe insulele formate pe lacurile de acumulare, dar şi pe
malurile Oltului sau pe brațele „moarte”.
În cadrul sitului sunt bine reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare, cât și cele de
pasaj și oaspeții de iarnă.
Dintre speciile cuibăritoare, importante pentru acest sit sunt: Ixobrychus minutus, Crex
crex, Alcedo atthis etc. Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale,
formate din mlaștini, canale, fânețe umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea
acestora. Dintre speciile de pasaj sau care iernează în zonă, sunt reprezentative: Mergus
albellus, Mergus merganser, Bucephala clangula etc. În perioadele de migrație de
toamna și primăvara şi în perioadele când păsările de apă iernează aici (în porțiuni de
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
48 | P a g e
apă liberă neînghețată), populația totală a păsărilor acvatice depășește 30.000 – 40.000
de exemplare anual. Lacurile şi zonele umede adiacente reprezintă astfel puncte de
maximă concentrare pentru păsările de apă, mai ales pentru palmipede (rate, lișițe).
Suprafețele care rămân neînghețate anumite perioade din timpul iernii reprezintă cele
mai importante arii de iernare din partea sudică şi sud – estică a Transilvaniei.
În tabelul de mai jos sunt enumerate speciile de importanță comunitară din cadrul
sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș conform datelor din Formularul standard Natura
2000.
Tabel nr. 2. Lista speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnat
situl ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș
Cod
N200
0
Denumire specie Populație
rezidentă
Cuibărit Iernat Pasaj
Specii de păsări de interes comunitar menționate pe Anexa I a Directivei Păsări
A320 Ficedula parva – muscar mic R
A022 Ixobrychus minutus – stârc pitic 40 p
A339 Lanius minor- sfrâncioc cu fruntea neagră RC
A246 Lullula arborea – ciocârlie de pădure RC
A068 Mergus albellus – ferăstraș mic 10-15 i RC
A094 Pandion haliaetus – uligan pescar 10 i
A151 Philomachus pugnax – bătăuș RC
A234 Picus canus – ghionoaie sură 10-20 p
A307 Sylvia nisoria – silvie porumbacă 20-30 p
A229 Alcedo atthis – pescărel albastru 40 p
A255 Anthus campestris - fâsă de câmp R
A091 Aquila chrysaetos – acvila de munte 4i
A222 Asio flammeus – ciuf de câmp R
A224 Caprimulgus europaeus - caprimulg 60 p
A081 Circus aeruginosus - erete de stuf 1-2 p
A082 Circus cyaneus - erete vânăt 40 i
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
49 | P a g e
A122 Crex crex – cristel de câmp 80 – 160
p
A238 Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar 10 – 12 p
A429 Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini 10 – 20 p
A236 Dryocopus martius – ciocănitoare neagră 7 – 10 p
A379 Emberiza hortulana - presură de grădină 1-2 p
A103 Falco peregrinus –șoim călător 2 i
A097 Falco vespertinus –vânturel de seară 40 i
A321 Ficedula albicollis – muscar gulerat RC
A031 Ciconia ciconia – barza albă 120 – 140
p
Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
A086 Accipiter nisus - uliu păsărar C
A298 Acrocephalus arundinaceus – lăcar mare C
A296 Acrocephalus palustris – lăcar de mlaștină R
A297 Acrocephalus scirpaceus – lăcar de stuf C
A295 Acrocephalus schoenobaenus - lăcar mic C
A168 Actitis hypoleucos – fluierar de munte RC
A247 Alauda arvensis – ciocârlie C
A054 Anas acuta – rață sulițar RC
A056 Anas clypeata – rața lingurar RC
A052 Anas crecca – rața mică 20-60 i RC
A053 Anas platyrhynchos – rața mare 60-70 p 300 –
1000 i
RC
A055 Anas querquedula – rața cârâitoare 1-2 p RC
A051 Anas strepera – rața pestriță RC
A257 Anthus pratensis – fâsă de luncă RC
A259 Anthus spinoletta – fâsă de munte C
A256 Anthus trivialis fâsă de pădure C
A226 Apus apus - drepnea neagră RC
A028 Ardea cinerea – stârc cenușiu RC
A221 Asio otus – ciuf de pădure RC
A061 Aythya fuligula – rață moțată 2-5 p RC
A067 Bucephala clangula rață sunătoare 20 – 40 RC
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
50 | P a g e
A 087 Buteo buteo - șoricar comun P
A366 Carduelis cannabina – cânepar RC C
A364 Carduelis carduelis - sticlete RC C
A363 Carduelis chloris - florinte RC C
A365 Carduelis spinus – scatiu RC C
A373 Coccothraustes coccothraustes - botgros C
A207 Columba oenas - porumbel de scorbură RC
A208 Columba palumbus – porumbel gulerat RC
A113 Coturnix coturnix – prepeliță C
A212 Cuculus canorus - cuc C
A253 Delichon urbica – lăstun de casă C C
A269 Erithacus rubecula – măcăleandru C
A292 Locustella luscinioides – grelușel de stuf RC
A273 Phoenicurus ochruros - codroș de munte RC
A274 Phoenicurus phoenicurus – codroș de pădure RC
A275 Saxicola rubetra - mărăcinar mare C
A276 Saxicola torquata – mărăcinar negru C
A277 Oenanthe oenanthe – pietrar RC
A283 Turdus merula – mierlă C P
A284 Turdus pilaris – cocoșar
A285 Turdus philomelos - struz cântător C
A286 Turdus iliacus – sturzul viilor R
A287 Turdus viscivorus – struz de vâsc R
A291 Locustella fluviatilis – grelușelul de zăvoi R
A232 Upupa epops – pupăza C
A459 Larus cachinnans – pescăruș mediteranean 5-10p
A099 Falco subbuteo - șoimul rândunelelor R
A096 Falco tinnunculus - vânturel roșu R
A359 Fringilla coelebs – cinteză C
A360 Fringilla montifringilla – cinteză de iarnă RC
A125 Fulica atra - lișiță V
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
51 | P a g e
A253 Gallinago gallinago – becațină comună RC
A251 Hirundo rustica - rândunică P C
A233 Jynx torquilla – capîntortură R
A340 Lanius excubitor – sfrâncioc mare R C
A182 Larus canus - pescăruș sur RC
A179 Larus ridibundus - pescăruș râzător RC
A270 Luscinia luscinia – privighitoare de zăvoi RC
A070 Mergus merganser – ferestraș mare 5-10 i RC
A230 Merops apiaster – prigorie RC
A383 Miliaria calandra – presură de câmp C
A262 Motacilla alba – codobatură albă C C
A261 Motacilla cinerea – codobatură de munte R
A260 Motacilla flava – codobatură galbenă C C
A337 Oriolus oriolus - grangur C
A214 Otus scops – ciuș R
A017 Phalacrocorax carbo – cormoran mare RC
A315 Phylloscopus collybita – pituluce mică C
A314 Phylloscopus sibilatrix – pitulice sfârâitoare C
A316 Phylloscopus trochilus – pitulice fluierătoare RC
A005 Podiceps cristatus – corcodel mare RC
A006 Podiceps grisegena – corcodel cu gât roșu RC
A008 Podiceps nigricollis – corcodel cu gât negru RC
A266 Prunella modularis – brumăriță de pădure C
A372 Pyrrhula pyrrhula – mugurar C
A317 Regulus regulus – aușel RC
A249 Riparia riparia – lăstun de mal RC
A210 Streptopelia turtur – turturică C
A351 Sturnus vulgaris – graur C
A331 Sylvia atricapilla – silvie cu cap negru C
A310 Sylvia borin – silvie de zăvăoi C
A309 Sylvia communis – silvie de câmp C
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
52 | P a g e
A308 Sylvia curruca - silvie mică C
A004 Tachybaptus ruficollis – corcodel mic 10-20 p RC
A165 Tringa ochropus – fluierar de zăvoi RC
• Situl de Importanță Comunitară ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin - Hârtibaciu
Situl Natura 2000 ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu este reprezentat de
sectorul Oltului cuprins între barajul de acumulare de la Avrig şi până la nivelul localității
Racovița, județul Vâlcea. Situl mai include şi afluentul de dreapta Râul Cibin împreună cu
afluentul de ordinul II, Râul Hârtibaciu. La acestea se mai adaugă şi pădurea Tufarilor
prinsă în vederea conservării gastropodului terestru Chilostoma banaticum.
Zona este importantă pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum
și Rhodeus sericeus amarus. Deși aria reflecta efectele impactului antropic îndelungat,
manifestat în perioada anilor 70-90 ai sec. XX, există încă unele zone umede care și-au
păstrat aspectul și comunitățile remanente, fragmente, ale structurilor originare.
Numeroase populații au fost izolate în aceste arii, formând într-un sens restrictiv
metapopulatii și metacomunităti. Deși de dimensiuni mici, aceste populații sunt surse
potențiale de regenerare și martori ai diversității specifice de odinioară, entități
reprezentative pentru flora, fauna și peisajul ardelenesc.
Situl se suprapune peste porțiuni din văile Oltului, Cibinului și Hârtibaciului cu altitudini
cuprinse între 300 și 600 m. În sit predomină nisipurile, pietrișurile, argilele și marnele,
dar apar și roci dure, cum sunt șisturile cristaline prezentate în Defileul Oltului între
Cozia și Turnu Roșu.
Vulnerabilitatea sitului Natura 2000 se datorează în cea mai mare măsură construcțiilor
hidrotehnice (în special îndiguirile) care sunt principala cauza a degradării/pierderii
habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impact antropic la care zona este
vulnerabila sunt: poluarea, distrugerea zonelor umede, defrișările şi agricultura
intensivă.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
53 | P a g e
ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu a fost desemnat pentru protecția a două
tipuri de habitate de interes comunitar și a 2 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni,
10 specii de pești și 4 specii de nevertebrate, care sunt enumerate în tabelele de mai jos.
Tabelul 3. Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului în cea ce le privește
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global
4060 Tufărișuri alpine și boreale 0,001 C C C C
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2 C C C C
Tabel 4. Specii de faună de importanță comunitară pentru care a fost desemnat situl
Cod
Natura
2000
Nume specie/habitat Denumire populară Populaţie
rezidentă
Populaţie Conserv
are
Izolare Evaluare
globală
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1337 Castor fiber Castor P C B C B
1355 Lutra lutra Vidra 40-60 i C B C B
Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1220 Emys orbicularis Broască țestoasă de
apă
P C B C B
1166 Triturus cristatus Triton cu creastă P C B C B
Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1138 Barbus meridionalis Mreană vânătă C C B C B
1149 Cobitis taenia Zvârlugă C C B C B
2511 Gobio kessleri Porcuşor de nisip P?
2522 Pelecus cultratus Săbioară R C B C C
1134 Rhodeus sericeus
amarus
Boarţă RC C B C B
1146 Sabanejewia aurata Nisipariţă C C B C B
1160 Zingel streber Fusar P?
1159 Zingel zingel Pietrar P?
1130 Aspius aspius Avat P C C C C
1222 Gobio uranoscopus Porcușor de vad P C C C C
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
4056 Anisus vorticulus - R D
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
54 | P a g e
4057 Chilostoma
banaticum
Melc dobrogean C A B A B
1032 Unio crassus Scoică mică de râu P A C C B
1037 Ophiogomphus
cecilia
P B B C B
b) Prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes
comunitar din zona proiectului
În urma consultării literaturii de specialitate, a planului de management al sitului
ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș a planului de management al ariilor naturale protejate
ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului, ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare, ROSCI0144
Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul Purcăretului, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-
Hârtibaciu, ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est, ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest, Rezervația
naturală „Stejarii seculari de la Breite, Municipiul Sighișoara”, Rezervația „Canionul
Mihăileni”, „Rezervația de stejar pufos” Sat Criș (denumită în continuare Aria Protejată)
şi în urma vizitelor în teren se pot trage următoarele concluzii referitoare la
prezența/absența anumitor habitate/specii pe şi în vecinătatea suprafeței analizate:
Habitate din situl ROSCI0132 Oltul Mijlociu –Cibin - Hârtibaciu
Habitatul 4060 Tufărișuri alpine și boreale
Fitocenozele caracteristice acestui tip de habitat sunt constituite din formațiuni
arbustive scunde, pitice sau prostrate din etajele alpin și subaplin ale Carpaților,
dominate de ericacee, Dryas octopetala, ienuperi pitic, specii de drob și grozamă
(Cystisus spp., Genista spp.). Habitatul 4060 nu este prezent pe amplasamentul analizat,
care este localizat în zonă colinară.
Habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
În România, acest tip de habitat este constituit din făgete acidofile, făgeto- molidete
acidofile, făgeto-brădete acidofile şi amestecuri de fag, molid şi brad acidofile. În
stratul arborescent al fitocenozei specia edificatoare dominantă este fagul (Fagus
sylvatica), alături de care apar în diverse proporţii (10-60%), în regiunea montană,
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
55 | P a g e
molidul (Picea abies), bradul ( Abies alba), iar în regiunea colinară gorunul (Quercus
petraea), iar în anumite cazuri cerul (Q. cerris) sau chiar stejarul (Quercus robur). Stratul
ierbos are o dezvoltare variabilă, în funcţie de gradul de închidere al coronamentului
arboretului, şi este reprezentat de specii acidofile: Hieracium rotundatum,
Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus, Deschampsia
flexuosa etc. În urma vizitelor de teren s-a constatat că structura vegetației de pe
amplasament nu este specifică habitatului 9110, ci mai degrabă aceasta aparține
habitatului 91E0 .
In partea de vest a amplasamentului propus vegetatia lemnoasă este reprezentată
predominant de către vegetația arbustivă și de arbori tineri (stadiul de nuieliș/prăjiniș).
Sunt prezente exemplare de sălcii, plop, mesteacăn, arin acestea avand o distributie
neregulata si punctiforma. În partea de est vegetația este reprezentată de exemplare de
arbori tineri izolați care alterneză cu zone de nuielișuri și pâlcuri izolate de stuf.
Ilustratii privind aspecte ale vegetatiei amplasamentului propus:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
56 | P a g e
Specii de mamifere de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0132 Oltul Mijlociu –
Cibin - Hârtibaciu
Lutra lutra - Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Ocupă țărmurile
împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie de munte sau de șes. Are nevoie de
adăpost (pădure sau stuf). Consumă, în principal, pești și raci. Dintre speciile de pești
preferă păstrăvul, lipanul și crapul. Proiectul propus se afla situat in cuveta lacului de
acumulare a hidrocentralei Avrig. Specia nu a fost observată pe amplasament. Este
posibilă prezența speciei pe cursul râului Olt. Malul stang al raului Olt, pe unde se va
realiza si accesul pentru proiectul propus este indiguit, lucrare realizata in vederea
realizarii lacului de acumulare CHE Avrig;
Castor fiber - Castorul este cel mai mare mamifer rozător din Europa. Preferă habitatele
cu ape nepoluate, lin-curgătoare, cu maluri meandrare şi adâncimea în permanentă peste
40 cm. Este o specie ierbivoră, iarna hrănindu-se în special cu vegetație lemnoasă
(preferă salcia, plopul, mesteacănul cu diametrul sub 10 cm), pe care o adună în
cantități mari toamna și o depozitează în apă.
În cadrul planului de management al sitului nu se regăsesc date privind distribuția și
populația speciei în sit. În cadrul deplasărilor în teren nu fost observate urme ale
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
57 | P a g e
castorului pe suprafața amplasamentului. Amplasamentul nu constituie un habitat
optim pentru aceasta specie; În urma vizitelor de teren in perioada ianuarie – aprilie
folosind metoda transectelor vizuale s-a observat prezenta speciei in capatul canalului
colector al CHE Avrig si de a lungul acestuia specia folosind zona ca si habitat de hranire,
urmele de hranire fiind observate si in zona nodului hidrotehnic Scoreiu in afara sitului
de importanta comunitara ROSCI0132 Oltul Mijlociu Cibin Hartibaciu. S-a constat ca
prezenta digului mal stang, parte componenta a amenajarii CHE Avrig face putin
probabila transversarea acestuia de catre specie spre cursul de apa al r. Olt;
În urma vizitelor de teren au fost identificate doar urme de rosături. Nu au fost
identificate galerii sau baraje. Prezența speciei în apropierea amplasamentului se
datorează pârâului Scorei care se varsă în brațul mort al Oltului. Totodată deplasarea
speciei de-a lungul canalului colector al amenajarii hidrotehnice Avrig se datorează
disponibilității și diversității hranei (spre exemplu terenuri agricole din vecinătate fiind
anul trecut cultivate cu porumb, iar anul acesta cu lucernă. Lucrările investiției nu vor
avea un impact direct asupra speciei, având în vedere zona de prezență a speciei În
concluzie impactul investiției asupra speciei Castor fiber va fi neutru.
Prin implamentarea proiectului nu se va fi afectata integritatea speciei in situl de
importanta comunitara;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
58 | P a g e
Sistem de coordonate stereo 70 X 460 298 X 460 370
Y 474 279 Y 474 229
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
59 | P a g e
Sistem de coordonate STEREO 70
X 462 308 Y 474 934
X 462 311 Y 474 934
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
60 | P a g e
Specii de amfibieni de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0132 Oltul Mijlociu –
Cibin - Hârtibaciu prezente/potential prezente pe amplasament:
Triturus cristatus - triton cu creastă
Este o specie de triton de dimensiuni mari, având până la 16 cm. Preferă ape stagnante
mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, de obicei fără pești (în special răpitori).
Este frecvent în iazuri, șanțuri, bălți, canale cu scuregere lină, mai ales dacă exsită
vegetație acvatică în care se poate ascunde.
În Aria Protejată specia a fost identificată în 97 de puncte, în cele mai diverse peisaje. În
cadrul planului de management nu există o hartă a distribuției speciei. La o primă
evaluarea s-a constatat că habitatele din cadrul amplasamentului nu intrunesc toate
caracteristicile unui habitat propice speciei. Specia nu a fost obeservata, insa canalul
colector al amenajarii hidrotenice poate constitui habitat havorabil pentru specie.
Proiectul propus nu va avea un impact negativ asupra speciei;
Emis orbicularis - țestoasa de apă
Țestoasa de apă preferă habitatele acvatice precum: bălți, heleșteie, lacuri, râuri cu
cursul lin din zonele de câmpie și de deal, cu vegetație ierboasă și arbustivă pe mal, cu
vegetație acvatică și cu populații importante de pești și nevertebrate acvatice. Este
sensibilă la calitatea apei, nefiind întâlnită în apele poluate.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
61 | P a g e
În Aria Protejată specia are o distribuție insulară, cu populații foarte mici. Specia nu a
fost observata pe amplasament.
Specii de peşti de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0132 Oltul Mijloci –Cibin -
Hârtibaciu prezente/potential prezente pe amplasament
Notă: informațiile privind speciile de pești se bazează pe literatura de specialitate, planul
de management al sitului, informatii din teren privind caracteisticile amplasamentului
proiectului;
Barbus meridionalis - mreană vânătă, moioagă
Este un ciprinid de talie mică-medie (15 – 28 cm, rar 30 – 35 cm), cu corp fusiform, puțin
comprimat lateral. Este prezentă în apele curgătoare (specie reofilă) din regiunile
muntoase și colinare (în aval de zona păstrăvului), situate la o altitudine cuprinsă între
400 – 2000 m.
Conform datelor din planul de management al Ariei Protejate specia este prezentă în
râurile Olt, Cibin, Hârtibaciu, Târnava Mare, Șapartoc, Scroafa de Șes, Laslea, Biertan,
Valchid. Efectivul populațional la nivelul Ariei protejate estimat la > 10.000 ind.
Conform datelor disponibile de specialitate, in bazinul Oltului, specia a fost identificată
în râul Cerna, între Roești și Măciuca. Este posibil ca specia sa apara in vecinatea
amplasamentului propus;
Cobitis taenia - zvârluga
Trăiește atât în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros, cât şi
în ape stătătoare, evitându-le însă în general pe cele nămoloase. În bălți se întâlnește
mai ales pe fundul tare nisipos sau argilos. Adesea se îngroapă complet în mâl sau în
nisip. După hrană umblă mai mult noaptea. Specie destul de răspândită la nivel național.
Conform datelor disponibile specia poate fi întâlnită în iazurile piscicole existente și în
râul Olt. Populația este estimată la > 5000 ind. Amplasamnetul propus nu constituie
habitat propice pentru aceasta specie;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
62 | P a g e
Gobio kessleri - petroc, porcușor de nisip
Este un ciprinid de talie mică (până la 10 cm), cu corp fusiform, ușor comprimat lateral.
Preferă apele curgătoare (specie reofilă) cu fund nisipos din parte inferioară a scobarului
și ajunge până în zona crapului, zona în care este întâlnit mai frecvemt; trăiesc în cârduri.
În bazinul Oltului specia a fost identificată în râul Cerna, între Roești și Măciuca este
posibil ca specia sa apara in zona amplasamentului propus;
Pelecus cultratus - sabiță
Ciprinid de talie medie (25 – 35 cm, rar 50 cm), cu corp alungit și mult comprimat lateral.
Preferă apele stătătoare și curgătoare (specie reofil-stagnofilă). Au nevoie de ape
nepoluate.
Specia este prezentă extrem de rar în râul Olt. Populația sa este < 100 indivizi, având o
stare de conservare nefavorabilă.
Rhodeus sericeus amarus - boarță
Specie de talie mică (4-7 cm, rar 11 cm), corp înalt și comprimat lateral. Preferă apele
stătătoare sau lin curgătoare, dar este întâlnită frecvent și în plin curent, ajungând chiar
până în zona păstrăvului (zona montană). Adulții au nveoie în general de sectoare de
râuri cu apă de mică adâncime, cu fund mâlos.
În cadrul planul de management al Ariei Protejate se specifică prezența speciei în râurile
Olt, Cibin, Hârtibaciu, Târnava Mare, Șapartoc și Valea Dăii. Populația estimată în aria
protejată este > 2000 indivizi. Statutul de conservare este sigur. Specia a fost identificată
pe râul Negru, de la Lemnia până la confluența cu râul Olt, deci mai jos față de zona
analizată.
Sabanejewia aurata - dunariță, zvârluga aurie
Spre deosebire de celelalte specii, dunariţa este o formă proprie râurilor adânci de șes. În
Dunăre se întâlnește atât în biotopul pietros (în parte stâncos, la Cazane), cât şi în cel nisipos.
În râuri trăiește numai în cursul inferior, pe fund de nisip fin (adesea îngropată în nisip) şi
sub malurile argiloase, la rădăcinile sălciilor. Este întâlnită în Dunăre de la Bratislava (sau
probabil din Austria) până la vărsare, în Tisa de la confluența cu Someșul în aval, probabil şi
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
63 | P a g e
în Sava şi pe cursul inferior al afluenților. Mai este prezentă în Mureș la Periam, pe Bega la
Timișoara, pe Cerna la Orșova, pe Argeș (de la București până la vărsare), posibil în Jiu, Siret,
Prut. Amplasamentul proiectului propus nu intruneste conditiile de habitat necesare
speciei.
Zingel streber - fusar
Fusarul este un percid de talie mică, cu o lungimr mediue de cca. 12 – 14 cm. Este o
specie dulcicolă, reofilă, populând râruri mai mici sau mai mari, dar cu apă adâncă,
limpede și curent puternic. Preferă zonele cu substrat tare, nisipos și pietros. Fusarul
este bentonic, fiind gădit de obicei printre pietre sau parțial îngropat în nisip.
Specia nu a fost identificată în sit în timpul studiilor/cercetărilor realizate pentru
întocmirea planului de management al Ariei Protejate.
Zingel zingel - pietrar
Pietrarul este un percid de talie mică spre mijlocie, cu un corp fusiform alungit și gros, a
cărui lungime medie este de cca. 15 cm, dar s-au înregistrat și capturi de pietrari cu o
lungime standard de 48 cm. Este o specie dulcicolă, reofilă, populând cursul principal al
unor râuri mari, unde găsește substrat tare, nisipos sau pietros. Preferă zonele cu apă
adâncă, limpede și curent puternic. Pietrarul este bentonic, fiind găsit de obicei printre
pietre. Specia este slab reprezentată în sit, având o populație < 100 indivizi. Specia este
prezentă la confluența Oltului cu Dunărea.
Aspius aspius - avat
Este singurul pește răpitor din familia ciprinide, are corpul lungit, fusiform, comprimat
lateral, zvelt, acoperit cu solzi cicloizi mici. Specie ducilcolă reofil-stagnofilă, întâlnită
frecvent în râurile de șes până în zona colinară, bălți, lacuri dulcicole sau salmastre.
Specia nu a fost identificată în sit în timpul studiilor/cercetărilor realizate pentru
întocmirea planului de management.
Gobio uranoscopus – petroc, porcușorul de vad
Porcușorul de vad este un ciprinid de talie mică (până la 13 cm), cu corp fusiform, ușor
comprimat lateral. Trăiește pe fundul apelor curgătoare (specie reofilă și bentofagă) din
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
64 | P a g e
zona montană, respectiv colinară. Specia nu a fost identificată în sit în timpul
studiilor/cercetărilor realizate pentru întocmirea planului de management.
In urma discutiilor cu pescarii din zona amplasamentului, in lacul de acumlare se gasesc
urmatoarele specii de pesti: clean, crap, stiuca, salau, somn, caras, biban, platica;
Implementarea proiectului propus prin respectarea masurilor de reducere a impactului
nu va avea un impact negativ semnificativ asupra faunei acvatice din lacul de acumulare
al centralei hidrotehnice Avrig;
Specii de nevertebrate de interes comunitar din cadrul sitului ROSC0132 Oltul Mijlociu
–Cibin-Hârtibaciu prezente/potential prezente pe amplasament
Anisus (Disculifer) vorticulus - melc cu cârlig
Specia trăiește în ape stagnante, bogate în vegetație, gropi, canale, iazuri, mlaștini, iazuri,
mlaștini, cursuri de ape părăsite, dar și ape încet curgătoare mai ales în zone de câmpie,
bogate în floră acvatică și palustră, fixată pe părțile submerse dure ale florei sau pe
diferite substraturi (predominant macrofitofilă).
Specia nu a fost identificată în timpul studiilor/cercetărilor realizate pentru întocmirea
planului de management al Ariei Protejate.
Drobacia (Chilostoma) banatica - melc bănățean carenat
În țară la noi, specia are valențe ecologice destul de largi, fiind prezentă în special de-a
lungul văilor din zona montană până la câmpie, preferând altidudini medii. Este o specie
higrofilă, preferă arii împădurite sau cel puțin cu vegetație abundentă. Se găsește pe sub
pietre, pintre lemne putrede, bușteni, pe stânci, pe plante, în frunzar pe sol, în păduri,
tufărișuri, formațiuni vegetale dintre cele mai diverse, inclusiv parcuri și grădini, la
marginea drumurilor, în locuri umbrite și umede, deseori în apropierea apelor.
Conform datelor preexistente planului de management al Ariei Protejate specia se găsea
în pădureaTufanilor, prinsă în cadrul sitului ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu
în vederea conservării acestui gastropod terestru.
Specia nu a fost identificată în timpul studiilor/cercetărilor realizate pentru întocmirea
planului de management al ariei protejate.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
65 | P a g e
Unio crassus - scoică mică de râu
În România populează pâraie, mai rar fluvii, fiind mai frecventă în apele din sectorul
colinar și de podiș, decât în cel de câmpie. Este o specie pretențioasă sub aspectul
condițiilor de calitate a apei, necesitând ape curgătoare, bine oxigenate și sedimente
curate, substrat nisipos sau moderat mâlos, cu salinitate sub 5‰. Are o importanță
deosebită în epurarea apelor deoarece filtrează și digeră organismele și materialele
organice microsopice, fiind un bioindicator al gradului de calitate al apei.
În cadrul Ariei Protejată populația speciei este evaluată la aproximativ 100 indivizi.
Conform datelor din planul de management specia este prezentă pe pârâul Tocile, râul
Hârtibaciu și pârâul Scoafa.
Confom datelor din planul de management specia nu este prezentă pe râul Olt, pe
sectorul unde este situat amplasamentul analizat.
Ophiogomphus cecilia
Este o libelulă de dimensiuni medii, cu o lungime a corpului de 50 – 60 mm. Este o
specie stenotopă, trâind pe lângă apele curgătoare de munte sau ape mari de șes, cu
substrat nisipos, limpezi, nepoluate și cu debit lent. Larvele preferă zonele nisipoase sau
cu pietriș unde se pot ascunde. Conform datelor din planul de management specia nu
este prezentă pe amplasament.
Specii de păsări de interes comunitar din cadrul ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș :
Ficedula parva - muscar mic
Specia preferă pădurile de peste 100 de ani, care au cantitate mare de lemn mort și un
strat de arbuști redus. Specia evită pădurile tinere de sub 44 de ani. În România specia
cuibărește în regiunile mai înalte ale munților Carpați, unde preferă pădurile de foioase
sau de amestec, în zonele umbroase, puțin umede. În cadrul sitului Natura 2000 specie
observată doar în perioada pasajului. Efectivul de pasaj estimat este de aproximativ
2100 – 2500 indivizi (la nivelul anului 2007).
Amplasamentul proiectului propus nu constitule habitat preferat pentru aceasta specie;
Ficedula albicollis - muscar gulerat
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
66 | P a g e
Preferă pădurile de foioase, în special cele de stejar, cu strat arbustiv bogat, cuibărește
în scorburi, unde își construiește cuibul. Este prezentă în regiunea colinară și montană.
Specia poate cuibări și în grădini, livezi și parcuri. În cadrul sitului Natura 2000 poate fi
observată în timpul pasajului. Nu există date privind datele populaționale din sit.
Amplasamentul proiectului propus nu constitule habitat preferat pentru aceasta specie;
Ixobrychus minutus - stârc pitic
Specie sfioasă, stârcul pitic poate fi observat în habitate specifice zonelor umede, cu
stufăriș și luciu de apă, fiind întâlnit cu predominanță în zone cu multă vegetație
higrofilă, precum stuful, Typha sp., trestia, Phragmites sp. sau orice altă vegetație
acvatică densă, care formează pâlcuri compacte. Conform planului de managament al
sitului..........” - Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al
perspectivelor acesteia - Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările
viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, viabilitatea
pe termen lung a speciei este asigurată”
Amplasamentul proiectului prezintă condiții favorabile pentru specie, pentru hrană, nu
au fost observate cuiburi ale speciei pe amplasament, tinanad cont de aerealul de
distribuitie a speciei consideram ca proiectul propus nu are un impact negativ
semnificativ asupra acesteia;
Lanius minor - sfrâncioc cu fruntea neagră
Cuibărește în pajiști colinare și de șes, în regiuni deschise, cu copaci și tufărișuri izolate,
lângă terenurile agricole cu parcele mici, în arborii aflați de-a lungul drumurilor, de
obicei în habitate mai uscate decât celelalte specii de sfrâncioci, în special în zonele cu
măceși, porumbari, cacadâri deoarece își înfige prada în spinii acestora pentru rezerva
de hrană.
Amplasamentul propus nu prezintă condiții optime pentru cuibăritul și hrănirea speciei.
Lullula arborea - ciocârlia de pădure
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
67 | P a g e
Preferă marginea pădurilor de foioase, liziere şi zone cu pășuni. Importante sunt
prezența ierbii scurte şi zonelor lipsite de vegetație. Amplasamentului proiectului
propusnu prezintă habitate optime pentru specie.
Mergus albellus - ferăstraș mic
Folosește în special lacurile de acumulare pentru a se hrăni. Este o specie scufundătoare
ce preferă mai mult apa dulce, însă în cartierele de iernare este observată după ce
lacurile îngheață și de-a lungul coastelor marine. Se hrănește în grupuri și se scufundă
rapid și aproape vertical. Populaţie nerezidentă cuibăritoare care utilizează aria naturală
protejată pentru reproducere. Specia nu a fost identificata pe amplasament, este
posibila aparatia ei tinad cont de habitatul preferat pentru hranire.
Pandion haliaetus - uligan pescar
Specie caracteristică regiunilor cu ape permanente, stătătoare sau cu un curs lent, dulci
sau sărate. Hrana constă în special din pește, dar și mamifere mici, păsări rănite și
broaște. În cadrul sitului specia poate fi observată în pasaj. Conform datelor din
Formularul standard Natura 2000 în cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș în
timpul pasajului pot fi observați până la 10 indivizi de uligan pescar. In cadrul planului de
management al sitului Avrig-Scorei-Făgăraș se specifică faptul că situl oferă condiții
bune pentru această specie, fiind o specie nerezidenta aflata in pasaj, intreaga suprafata
a ariei protejate constituind habitat optim.
Philomachus pugnax - bătăuș
Este caracteristic mlaștinilor, bălților şi pășunilor umede, în special din tundra arctică. În
migrație este comun pe țărmuri, pajiști umede, terenuri mlăștinoase şi arabile. Se
hrănește cu insecte, moluște, păianjeni, broaște, pești mici, plante acvatice şi semințe
de cereale. Amplasamentul analizat nu prezintă zone propice pentru hrănirea speciei.
Picus canus - ghionoaie sură
Este o specie sedentară care preferă pădurile mai umede, în special cele de plop și
salcie, dar populează și pădurile de foioase rare, zăvoaiele, livezile, parcurile și grădinile
cu arbori bătrâni în perioada eratismului postnupțial. Poate fi observată și în lizierele
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
68 | P a g e
pădurilor de conifere. Amplasamentul proiectului nu prezintă condiții optime pentru
specie.
Sylvia nisoria - silvie porumbacă
Este o specie caracteristică zonelor deschise cu tufărișuri și copaci izolați, putând fi
întâlnită și în pădurile rare și poienele cu tufe și lăstărișuri, de la nivelul mării până la
zonele montane. Habitatele de pe amplasament nu sunt specifice speciei.
Alcedo atthis - pescărel albastru
Este o specie caracteristică zonelor umede, reprezentate de râuri, canale, lacuri cu apă
dulce și zonelor de coastă cu apă salmastră. De obicei, apare acolo unde apa este curată
și asigură o vizibilitate bună asupra peștilor, fiind o specie indicatoare a calității apei.
Vânează stând pe ramurile tufișurilor sau copacilor ce atârnă deasupra apei și plonjează
prinzându-și prada și zboară la distantă mică de suprafața apei.
Există posibilitatea ca specia să foloseasca amplasamentul propus pentru hranire si
malurile mai ridicate din vecinătatea amplasamentului propus pentru cuibarire.
Anthus campestris – fâsă de câmp
Fâsa de câmp este caracteristică zonelor deschise și aride nisipoase cu vegetație joasă.
Apare și în zone artificiale cum sunt carierele, alteori fiind alese teritorii cu tufișuri și
copaci de care cântă, pentru a atrage femela. Petrece cea mai parte a timpului pe sol.
Specia nu are condiții optime de hrănire pe amplasament.
Asio flammeus - ciuf de câmp
Este o specie caracteristică zonelor deschise reprezentate de pășuni, stufărișuri, mlaștini,
terenuri agricole și dune de nisip. Hrana constă din rozătoare, iepuri, lilieci, păsări și
insecte. Este o specie activă noaptea, la crepuscul și dimineața, când poate fi văzut
zburând la înălțimi mici în căutarea de hrană.
Habitatul de pe amplasamentul investiției nu prezintă condiții de hrănire optime pentru
specie, având in vedere cerințele ecologice ale specii, descrise mai sus.
Caprimulgus europaeus - caprimulg
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
69 | P a g e
Este o specie nocturnă, greu de observat. Preferă zonele uscate şi deschise. Pădurile
trebuie să prezinte poieni şi rariști. Se hrănesc cu insecte nocturne, mai ales lepidoptere,
capturate în zbor. Specie activă la crepuscul și în timpul nopții, ceea ce o face greu de
detectat. Preferă să stea pe sol sau de-a lungul unor crengi groase.
Habitatul de pe amplasamentul investiției nu prezintă condiții de hrănire sau cuibărit
pentru specie.
Circus aeruginosus - erete de stuf
Eretele de stuf preferă zonele umede, deschise, bogate în stuf. Își construiește cuibul pe
sol în stuf. Hrana constă din păsări, ouă, pui de păsări, mamifere mici, broaște, șerpi,
rareori pește.
Habitatul de pe amplasamentul investiției prezintă condiții de hrănire pentru specie. De
asemenea, se poate hrăni și în vecinătatea imediată a proiectului. Specia nu a fost
identificata pe amplasament;
Cicrus cyaneus - erete vânăt
Specia nu cuibărește în România, dar poate fi observată în perioada pasajului și iarna.
Hrana speciei constă din păsărele, micromamifere, insecte, șopârle și broaște, care le
găsește în zone deschise, precum mlaștinile, stufărișurile, pajiștile umede, terenuri
agricole.
Habitatul de pe amplasamentul investiției prezintă condiții de hrănire pentru specie în
partea sudică a acestuia. Specia nu a fost identificata pe amplasament;
Crex crex - cristelul de câmp
Aspecte privind ecologia speciei: preferă habitate deschise ori semideschise, în general în
lunci, fânațe și habitate relativ umede, cu vegetație înaltă, adeseori în lanuri de cereale
păioase. Hrana constă din diverse nevertebrate, insecte de pe sol ori de pe plante,
păianjeni, viermi, etc. Specie migratoare, oaspe de vară la noi în țară. După ce ajunge în
teritoriul de cuibărit masculul începe să cânte ore întregi pentru a atrage femela. Cuibul
este construit pe sol, din bețe și tulpini moarte, de obicei în tufe de urzici, ori alte plante
înalte. După ce femela depune o pontă formată din 8 -12 ouă, masculul va părăsi femela
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
70 | P a g e
imediat, pentru a atrage altă femelă. Astfel teritoriul unui mascul poate avea mai multe
cuiburi. În general, femela depune o a doua pontă la începutul lunii iulie. În afara sezonului
de cuibărit este solitar, un individ deținând un teritoriu de 4-9 ha.
Conform planului de management al sitului “.......În formularul standard al sitului
ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş s-a menţionat prezenţa a 80-160 de perechi de Crex
crex. Tot în această sursă se specifică faptul că 7% din 50 suprafaţa ariei naturale
protejate, ceea ce înseamnă că aproximativ 212 hectare sunt păşune, iar 20% respectiv
605 hectare teren agricol. Astfel, toată populaţia de Crex crex estimată ar ocupa aceste
două tipuri de habitate. Dar, din observaţiile noastre, după estimarea suprafeţelor de
teren, toată păşunea prezentă în zonă este o păşune uscată nespecifică cerinţelor
ecologice ale speciei. În acest caz, dacă la momentul evaluării prezentate în listă,
păşunea avea acelaşi caracter ca şi în observaţiile noastre atunci toată populaţia de 80-
160 de perechi de Crex crex trebuia să fie prezentă în terenurile agricole.....”
Tinand cont de preferintele speciei consideram ca amplasamentul proiectului propus nu
constituie habitat optim pentru aceasta. Specia nu a fost vazuta sau auzita pe
amplasamentul proiectului propus.
Dendrocopos medius - ciocănitoare de stejar
Specia preferă pădurile mature cu frunze căzătoare, în special de stejar şi amestecuri de
cvercinee. Preferă arbori de peste 100 de ani deși proporția acestora este mică pe tot
cuprinsul Europei. Se hrănesc cu insecte culese din crăpăturile scoarțelor şi a
trunchiurilor. Hrana este suplimentată cu fructe, semințe şi seva copacilor.
Habitatul de pe amplasamentul investiției și din vecinătatea acestuia nu prezintă condiții
de cuibărit și hrană pentru specie.
Dendrocopos syriacus - ciocănitoare de grădini
Este o specie sedentară care preferă mai ales grădinile, livezile, aleile cu plopi, parcurile,
preferând localitățile, dar poate fi întâlnită și în pădurisau pășuni împădurite.
Amplasamentul investiției nu prezintă condiții optime de cuibărit și hrănire.
Dryocopus martius - ciocănitoarea neagră
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
71 | P a g e
Specie larg răspândită în pădurile bătrâne, de foioase, mixte şi de conifere. În lipsa
pădurilor poate cuibări în copaci izolați, precum plopul, salcia, nucul etc., cu condiția ca
aceștia să fie bătrâni. Se hrănește cu nimfe de furnici şi larve ale acestora şi a altor specii
în căutarea cărora excavează găuri mari în copacii bătrâni, în special în partea mai joasă
a acestora; își pot căuta hrana şi pe sol.
Habitatul de pe amplasamentul investiției nu este optim pentru ciocănitoarea neagră.
Emberiza hortulana - presură de grădină
Specia preferă zonele calde, cu mult soare și proximitatea copacilor: vii, livezi, marginile
pădurilor, unde găsește zone deschise, agricole pentru căutarea hranei.
Pe amplasamentul investiției nu este prezent habitatul optim pentru cuibărit și hrană
pentru specie. Specia poate fi prezentă în vecinătatea proiectului
Falco peregrinus - șoimul călător
Este o specie caracteristică zonelor deschise, stâncoase, din tundră, pășuni, stepa cu
pâlcuri de pădure și coaste marine. Se hrănește cu păsări, mamifere mici, reptile și
insecte, folosind mai multe metode de vânătoare.
Specia nu a fost identificata in zona amplasamentului propus.
Falco vespertinus - vânturelul de seară
Specia preferă zonele cu arbori rari și mai ales unde sunt colonii de ciori, ocupând
pentru cuibărit cuiburile părăsite, uneori chiar la marginea coloniilor de cioară de
semănătură.
Pe amplasamentul investiției nu sunt prezente condiții optime pentru specie.
Ciconia ciconia - barza albă
Este o specie caracteristică pășunilor umede și zonelor mlăștinoase. Pentru cuibărit
preferă localitățile, construindu-și cuibul pe stâlpi sau acoperișul caselor. Se hrănește cu
broaște, șoareci, insecte, cârtite, pui de păsări și de iepuri, melci, șerpi și șopârle.
Pe amplasamentul investiției sunt prezente condiții optime de hrănire sau cuibarire.
Specia nu a fost identificata pe amplasament.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
72 | P a g e
In urma vizitelor in amplasament dintre speciile migratoare a fost observata prezenta
speciei de rata mare, starcul cenusiu, cormoran mare, lisita;
Fulica atra - lișiță
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
73 | P a g e
Anas platyrhynchos – rața mare
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
74 | P a g e
Phalacrocorax carbo – cormoran mare Pica pica - cotofana
Ardea cinerea – stârc cenușiu
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
75 | P a g e
În baza analizei de mai sus prezentăm în tabelul urmator speciile și habitatele de interes
comunitar prezente si posibile a fi prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a
proiectului, în baza datelor colectate din teren, a analizei habitatelor specifice speciilor
și a informațiilor din disponibile in literatura de specialitate;
Tabelul nr. 5 Analiza posibilei prezenței/absenței speciilor și habitatelor de interes
comunitar pe suprafața și în imediata vecinătate a proiectului
Nr.
crt.
Denumirea speciei/habitatului Prezența în
perimetrul
investiției
Prezența în
vecinătatea
investiției
1 Habitat 4060 Tufărișuri alpine și boreale A A
2 Habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-
Fagetum
A A
Specii de mamifere
1 Lutra lutra - vidra A PP
2 Castor fiber - castorul A P
Specii de amfibieni și reptile
1 Triturus cristatus – triton cu creastă A PP
2 Emys orbiculari – țestoasa de apă A A
Specii de pești
1 Barbus meridionalis – mreana vânătă PP PP
2 Cobitis taenia zvârluga A A
3 Gobio kessleri - petroc A A
4 Pelecus culturatus - sabiță A A
5 Rhodeus sericeus amarus - boarță A PP
6 Sabanejewia aurata - dunariță A A
7 Zingel streber - fusar A A
8 Zingel zingel - pietrar A A
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
76 | P a g e
9 Aspius aspius - avat A A
10 Gobio uranoscopus - petroc A A
Specii de nevertebrate
1 Anisus (Disculifer) vorticulus – melc cu cârlig A A
2 Drobacia (Chilostoma) banaticum – melc
bănățean carenat
A A
3 Unio crassus - scoică mică de râu A A
4 Ophiogomphus cecilia - libelulă A A
Specii de pasari
1. Ficedula parva – muscar mic A PP
Ficedula albicollis – muscar gulerat A PP
2. Ixobrychus minutus – stârc pitic PP PP
3. Lanius minor – sfrâncioc cu frunte neagră A PP
4 Lullula arborea - ciocârlie de pădure A A
5 Mergus albellus – ferăstraș mic PP PP
6 Pandion haliaetus –uligan pescar PP PP
7 Philomachus pugnax - bătăuș A A
8 Picus canus - ghionoaie sură A PP
9 Sylvia nisoria - silvie porumbacă A PP
10 Alcedo atthis - pescărel albastru PP PP
11 Anthus campestris – fâsa de câmp A A
12 Aquila chrysaetos A A
13 Asio flammeus – ciuf de câmp A A
14 Caprimulgus europaeus - caprimulg A A
15 Circus aeruginosus - erete de stuf PP PP
16 Circus cyaneus – erete vânăt A PP
17 Crex crex – cristel de câmp A PP
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
77 | P a g e
18 Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar A A
19 Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de
grădini
A PP
20 Dryocopus martius – ciocănitoare neagră A PP
21 Emberiza hortulana - presură de grădină A P
22 Falco peregrinus – șoimul călător A A
23 Falco vespertinus - vânturel de seară A A
24 Ciconia ciconia – barza albă A PP
25 Anas platyrhynchos – rața mare P P
26 Ardea cinerea – stârc cenușiu P P
27 Phalacrocorax carbo – cormoran mare P P
3.6. Evoluţia probabilă a stării factorilor de mediu în cazul in care proiectul nu este
implementat
Implementarea proiectului nu afectează factori de mediu la nivelul judeţului Sibiu.
Dacă proiectul nu ar fi implementat nu se poate vorbi de o stagnare a parametrilor
masurabili prezentaţi în expunerea stării actuale a factorilor de mediu. Implementarea
proiectului nu produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu din
zona amplasamentului, cu respectarea masurilor de reducere a impactului;
CAPITOLUL IV
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
Metodologia propusă în cadrul prezentului raport propune o diferenţiere între
conceptul de „efect” şi cel de „impact”. Efectele se referă la modificările cauzate
mediului fizic ca o consecinţă directă a cauzelor (modificărilor) generate de proiect (atât
în etapa de construcţie cât şi în cea de operare). Efectele includ în principal: modificarea
topografiei, emisii de poluanţi, deşeuri.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
78 | P a g e
Identificarea efectelor a presupus parcurgerea următorilor paşi: analiza tuturor
intervenţiilor propuse în cadrul proiectului; Identificarea tuturor activităţilor ce rezultă
din construcţia şi operarea investiţiilor; Identificarea tuturor modificărilor (efectelor) ce
au loc în mediul fizic şi socio-economic ca urmare a realizării şi operării intervenţiilor.
Interes pentru evaluare prezintă acele efecte care pot fi cuantificate şi care conduc cu
certitudine la apariţia unei forme de impact.
Identificarea efectelor s-a realizat cu ajutorul unei matrice ce a permis analizarea
etapelor şi activităţilor corespunzătoare fiecăruia dintre obiectivele de investiţii propuse
în cadrul proiectului.
Evaluarea impactului s-a făcut luând în considerare amplasamentul investiției și
vecinătatea acestuia. De asemenea, pentru fiecare factor de mediu analizat s-a luat în
considerare suprafețele afectate atât definitiv, cât și temporar în perioada de
construcție și operare a investiției.
Mai jos se redă schematic modul de atribuire a punctajelor pentru criteriile considerate
în evaluarea impactului.
PUNCTAJ PROBABILITATE A
APARIȚIEI [P]
CONSECINȚE
PROBABILE [C]
ÎNTINDERE
SPAȚIALĂ [S]
SENSIBILITATE [Sb]
5 apariție continuuă
sau în majoritatea
timpului
impact major legat de
principalele aspecte
globale de mediu (ex:
climatice, dezvoltare
durabilă, conservarea
biodiversității)schimbări
internațional reacție extrem de
puternică pro sau
contra publicului
susținere/reticență
probabilă din
partea autorităților
mediatizare
puternică implicații
majore asupra
reușitei/nereușitei
proiectului
4 apariție regulată impact major asupra
unor factori de mediu
național reacție importantă
pro sau contra a
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
79 | P a g e
cheie (calitatea aerului,
calitatea apei, resurse
naturale, specii
amenințate)
publicului
susținere/reticență
posibilă din partea
autorităților
mediatizare
posibilă implicații
asupra
reușitei/nereușitei
proiectului
3 apariție periodică impact moderat legat
de principalele aspecte
globale de mediu (ex:
schimbări climatice,
dezvoltare durabilă,
conservarea
biodiversității)
regional - reacție posibilă
pro sau contra din
partea unei
categorii a
publicului -
implicare posibilă
din partea
autorităților -
mediatizare
probabilă -
implicații asupra
reușitei/nereușitei
proiectului/planului
apariție puțin
probabilă
impact moderat asupra
unor factori de mediu
cheie (calitatea aerului,
calitatea apei, resurse
naturale, specii
amenințate)
zonal - reacție posibilă
pro sau contra din
partea unei
categorii a
publicului -
implicare posibilă
din partea
autorităților -
mediatizare
probabilă -
implicații asupra
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
80 | P a g e
reușitei/nereușitei
proiectului/planului
1 apariție rară sau
deloc
impact minor asupra
factorilor de mediu
locali
local fără interes din
partea - publicului -
a autorităților - a
masmediei
Irelevant pentru
succesul
proiectului/planului
Scorul acordat fiecărui impact se obține ca rezultat al relației P x (C+S+Sb),
unde:
P = punctaj acordat pentru criteriul probabilitatea apariției impactului
C = punctaj acordat pentru criteriul consecințe în cazul apariției impactului
S = punctaj acordat pentru criteriul întinderea spațială a impactului
Sb = punctaj acordat pentru criteriul sensibilitate vis a vis de factorii de interes
E v a l u a r e a i m p a c t u l u i - s e m n i f i c a ţ i e
SCOR CATEGORIE IMPACT SEMNIFICAȚIE IMPACT
< 3 fără impact cuantificabil; impact
nesemnificativ
prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa nu are
capacitatea de alterare a calității
unui factor de mediu
3-14 impact slab prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa alterează slab
calitatea unui factor de mediu
15-24 impact mediu prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa alterează slab
calitatea unui factor de mediu
25-39 impact important prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa alterează slab
calitatea unui factor de mediu
>39 impact puternic induce schimbări definitive sau
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
81 | P a g e
cel puțin pe o perioadă
îndelungată (posibil zeci de ani)
asupra unor factori de mediu sau
de interes protectiv considerați
Fiecare scor obținut este marcat cu „+” sau „-” în funcție de tipul de impact punctat
(pozitiv sau negativ). După analizarea fiecărui factor de mediu în parte sub aspectul
impactului posibil a apărea, se corectează scorurile obținute considerând măsurile
propuse (de proiectant și de evaluator), impactul rezidual fiind prezentat sintetic pe
fiecare factor de mediu în cadrul unei matrici finale de evaluare a impactului
implementării proiectului asupra mediului.
Impactul rezidual este definit ca acel impact care apare la implementarea unui proiect
după ce au fost luate toate măsurile posibile de evitare sau reducere pentru fiecare
activitate propusă. Singura cale de contrabalansare a acestui impact o reprezintă
aplicarea unor măsuri compensatorii (unde este cazul) solicitate de către autoritățile
competente în baza legilsației specifice în vigoare.
Impactul direct şi indirect
Impactul direct vizează activităţile privind organizarea de şantier, activităţile de extracţie
şi transport a resursei minerale (extrasului geologic), respectiv lucrările de amenajare a
balastierei. Impactul indirect vizează funcţionarea utilajelor în zona frontului de lucru şi
implicit eliminarea unor noxe (suspensii, gaze de eşapament, zgomot etc.).
Exploatarea deponiei situate în lacul de acumulare CHE Avrig, pe cursul r. Olt poate
duce la creşterea temporară a turbidităţii apei, ceea ce presupune transportul
agregatelor minerale excavate prin apă, afectând în mod negativ populaţiile de peşti
situate în aval de zona amplasamentului. Zgomotul produs de activitatea de exploatare
va produce un disconfort speciilor de pasari pe durata zile timp de 8 ore/zi;
Impactul indirect este datorat creşterii turbidităţii apei pe perioada exploatării şi are
efecte asupra speciilor acvatice.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
82 | P a g e
Impactul pe termen scurt sau lung Impactul activității este unul pe termen scurt, avînd
în vedere perioada de realizare a lucrărilor, pe perioada de exploatare a resurselor
naturale regenerabile. După această perioadă, datorită dinamicii naturale a cursului de
apă, zona tinde să se refacă.
Impactul pe termen scurt se manifestă doar în perioadele de activitate a balastierei şi
exclusiv în zona fronturilor de lucru. Perioada de manifestare a acestui tip de impact se
referă la programul din balastieră exclusiv pe timp de zi, estimat la o durată de 8 ore/zi.
Impactul din faza de construire, de operare şi de dezafectare
Impactul prognozat de implementarea acestui proiect se manifesta exclusiv în faza de
operare, datorită faptului că drumul de acces este deja construit. Acest impact se va
manifestă indirect asupra speciilor de animale acvatice. Impactul din fază de construcţie,
de operare şi de dezafectare se întrepătrunde cu impactul direct şi indirect şi vizează în
special starea tehnică a utilajelor şi inspecţiile tehnice ale acestora la zi. In
amplasamentul balastierei nu se pune problema unor construcţii sau demolări.
Impact transfrontarier: nu este cazul
4.1. Impactul proiectului asupra componentei de mediu AER
Datoritã tocaţiei şi reliefului sãu, judeţul Sibiu are un climat continental rnoderat, cu
influenţe montane, având diferenţe de temperaturi între zonele muntoase înalte şi zona
depresionarã, iernile sunt moderate şi verile rãcoroase.
Temperatura medie anualã variazã de la 0°C în munţi, la 90C în depresiuni. Direcţiile
predominante a vânturilor este cea esticã (21,2 %) şi vesticã (16,3 %).
Arealul Sibiu - Racoviţa este caracterizat de un climat continental, având temperaturi
medii anuale, ce variazã între 7,5°C şi 8,50C, cu valori maxime în iuna iulie şi minime în
februarie.
Regimul precipitaţiilor se înscrie în limitele medii de 450 - 550 mn/an.
Primele ninsori pot sã cadã în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie.
Stratul de zãpadã se menţine 50 - 60 zile, în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 zile.
Numãrul mediu al zilelor cu cer acoperit, oscileazã între 140 în depresiuni şi 170 la
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
83 | P a g e
munte. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme Ia munte, încã din luna septernbrie.
Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc la munte pânã în luna mai.
4.1.2. Expunerea zonei proiectului la schimbări climatice
În vederea evaluării expunerii zonei de implementare a proiectului (fără a ţine cont de
proiect) au fost utilizate date publice privind temperatura, căderile de precipitaţii, viteza
vântului, eroziunea solului, incendii de vegetaţie, perioade cu temperaturi foarte
scăzute, îngheţ - dezgheţ, ceaţă. Variabilele climatice includ atât efectele primare ale
schimbărilor climatice, cât şi efectele secundare direct dependente de efectele primare.
La rândul lor, componentele unui proiect sunt interdependente, astfel încât afectarea
unor componente poate avea consecinţe asupra altor componente. De exemplu,
afectarea unor legături de transport de către fenomenele generate de schimbări
climatice pot conduce la întreruperea traficului rutier şi a celui feroviar, la creşterea
timpului de deplasare şi la generarea unor costuri superioare de transport. Pe baza
informaţiilor disponibile privind schimbările climatice din zona proiectului, a fost
identificată o tendinţă de creştere a temperaturilor medii anuale, a temperaturilor
maxime şi a precipitaţiilor extreme, precum şi tendinţa de scădere a precipitaţiilor medii
anuale şi a vitezei vântului. Astfel, din punct de vedere al expunerii la condiţiilor viitoare,
a fost identificată o tendinţă de creştere a temperaturii maxime din iulie cu valori
cuprinse între 5 şi 7 ° C, precum şi creşterea duratei şi a frecvenţei valurilor de căldură.
Numărul mediu anual de zile cu episoade de valuri de căldură în perioada 2021-2050,
comparativ cu 1971-2000, va fi cu 0,5-1 zile mai lung. Din punct de vedere al cantităţilor
anuale de precipitaţii vorbim despre o tendinţă generală de scădere;
4.1.3 Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi
ecologizare:
Surse de poluare ale aerului în etapa de pregătire:
- amenajarea accesului la punctul de exploatare: accesul în perimetru este posibil
direct de pe drumul DC50 Colun – Sărata cu tranzitarea digului de protectie a amenajarii
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
84 | P a g e
din care se vor face doua rampe de acces mal – albie , care vor ajunge pe cele doua
insule ce formeaza perimetru de decolmatat.
Rampele vor avea o lungime de cca. 60m , o panta de maxim 12% , si o latime de minim
4m , fiind construite din refuzul de ciur de la statia de prelucrare a firmei Malidcom.
Aceste rampe se vor prelungii cu doua drumuri ce vor ajunge pe insule , lungimea
maxima a drumurilor fiind de cca.950m( zona aval ) . Traversarea apei pe insule, se va
face peste doua podete construite din tuburi de beton cu diametru de 1500mm .
- decopertarea - stratul de sol și mâluri aluviale se vor îndepărta din zona în care se
dezvoltă cu ajutorul unui buldozer concomitent îndepărtându-se și vegetația prin
dezrădăcinare. Materialul rezultat se va evacua de pe amplasament fiind depus pe
pilierul de 60m de la dig.
Astfel în etapa de pregătire materialele fine sau ușoare (praful), pot fi antrenate de vânt,
de asemenea şi gazele de eşament de la motoarele utilajelor folosite la pregătirea
amplasamentului pot fi considerate posibile surse de poluare a aerului.
Surse de poluare ale aerului în etapa de exploatare:
Sursele de poluare ale atmosferei sunt constituite din surse fixe, precum şi din surse
mobile, respectiv autovehiculele înscrise în circulaţia rutieră şi utilajele de excavare-
încărcare. Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de extracţie a
agregatelor minerale sunt reprezentate de:
- pulberi din activitatea de excavare;
- gaze de eşapament de la motoarele utilajelor și mijloacelor de transport, care
vor extrage și transporta agregatele minerale;
In zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului.
Emisia de praf la deplasarea pe drumul de acces la perimetrul de exploatare va fi
influenţată de:
- viteza de deplasare a mijlocului de transport, greutatea medie, numărul mediu
de roți al vehiculului, textura suprafeţei drumului, respectiv, umiditatea acestuia
etc.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
85 | P a g e
Poluarea specifică activității utilajelor și echipamentelor se apreciază după consumul de
carburanţi care generează poluanți precum: NOx, CO, COV, particule în suspensie și
sedimentabile.
Factorii de emisie pentru gazele de eşapament ale motoarelor tip Diesel, prezentaţi de
metodologia Corinair, sunt următorii:
pulberi = 4,30g/l; SOX = 10,00 g/l; CO = 16,00 g/l; CH4 = 0,17 g/l; NOx = 32,70 g/l
La consumurile programate = 110 l motorină/oră, poluanţii şi debitele masice sunt:
POLUANT Consum
combustibil
debit masic
poluant
debit masic
conf. O. 462/93
denumire concentratia - g/l - l/oră g/h g/h
pulberi 4,30
110,0
473,0 500
SOX 10,00 1 100,0 5 000
CO 16,0 1 760,0
CH4 0,17 18,70
NOx 32,70 3 597,0 5.000
Calculul debitelor de poluanţi s-a efectuat în ipoteza cea mai dezavantajoasă, de
funcţionare concomitentă a tuturor utilajelor pe amplasament, inclusiv a
autobasculantelor de transport.
Din calculul teoretic se observă faptul că debitele masice de poluanţi rezultati din
funcţionarea motoarelor utilajelor se vor situa sub limitele admise de ord.462/1992.
Controlul şi supravegherea emisiilor de noxe revine unităţii titulare astfel încît acestea
să se încadreze în limitele admise de STAS 12574/87 şi în prevederile Ordinului 462/
1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse
stationare
Din procesul tehnologic de exploatare nu rezultă pulberi solide deoarece activitatea se
desfăşoară în mediu excesiv umed.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
86 | P a g e
Surse de poluare ale aerului în etapa de îchidere şi refacere ecologică:
Sursele de poluare ale aerului în perioada de închidere şi refacere ecologică pot fi
constituite în general de gazele de eşapament de la motoarele utilajelor folosite pentru
a realiza lucrările de închidere;
Instalații pentru reținerea și dispersia poluanților în atmosferă
Tipul surselor de poluare nu necesită instalații pentru reținerea și dispersia poluanților
în atmosferă.
Protecția calității aerului se va realiza prin următoarele măsuri:
- stropirea drumurilor de transport şi circulaţie din perimetrul de exploatare;
- reducerea vitezei autobasculantelor;
- efectuarea periodică a reviziilor motoarelor utilajelor în ateliere specializate;
4.1.4 Prognoza poluării aerului
Pentru calculul concentraţiilor de poluanţi s-a folosit „Matricea de evaluare a
impactului”. Datele de intrare in model sunt posibilele emisii de noxe din arderea
carburanţilor auto (oxizii de carbon, oxizii de sulf, oxizii de azot, hidrocarburi, pulberi în
suspensie). Având în vedere cantitățile mici de gaze eliminate în atmosferă de sursele
mobile, atât în timpul
execuţiei lucrărilor cât şi în timpul exploatării, fiind un trafic redus, se consideră ca
acestea nu constituie un pericol pentru populație (zona nu este populată).
Emisiile de poluanţi (gaze şi pulberi) rezultate din activitatea obiectivului nu vor genera
un impact semnificativ asupra calităţii aerului din următoarele considerente:
- emisiile de pulberii datorate activităţii de transport pe drumul de acces în
perimetrul de exploatare, va fi substanţial redusă prin stropirea suprafeţelor de
rulare cu ajutorul autocisternei. În aceste condiţii debitul masic al pulberilor
rezultate se va situa sub 0,5 kg/h, limita maximă prevăzută de Ordinul 462/93,
pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
87 | P a g e
- emisiile de noxe din gazele de eşapament ale utilajelor şi autobasculantelor se
situează sub valorile maxime admisibile ale Ordinului 462/93, pentru aprobarea,
Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.
În aceste condiţii impactul activităţii obiectivului asupra aerului se va situa în limitele
admisibile.
Intensificarea traficului greu nu va provoca disconfort locuitorilor din zonă datorită
zgomotului şi vibraţiilor produse.
4.1.5. Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu AER
Acţiune Impact punctaj
P C S Sb Sc Sr
Perioada de construire
Funcţionarea utilajelor şi
mijloacelor de transport
Poluare (particule, NOx, SOx,
COx, COVx)
3 1 2 1 -12 -12
anumite lucrări specifice ce se
vor executa și care implică
inerente emisii de praf
Emisii de praf 3 1 1 1 -9 -6
Legendă
P C S Sb Sc Sr
Probabilitate
de apariţie
consecinţe Intindere
spaţială
sensibilitate Scor specific Scor specific
impact rezidual
Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu aer:
În perioada de execuție a lucărilor se constată un impact slab, temporar și negativ
neseminificativ ca urmare a noxelor ce vor proveni de la utilajele de lucru, precum și a
emisiilor de praf provenite de la lucrările propriu-zise;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
88 | P a g e
4.2 Impactul proiectului asupra componentei de mediu APA
4.2.1 Caracterizarea hidrologică a zonei studiate localizare în raport cu bazinul
hidrografic
Perimetrul de exploatare este amplasat în bazinul hidrografic Olt, A.H.E. Avrig,
cursul de apa Olt, Cod cadastral VIII.I., Hm 3440 – 3468, comuna Porumbacu de
Jos, satul Colun, județul Sibiu.
4.2.2. Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi
ecologizare:
etapa de pregătire a amplasamentului,
- amenajarea accesului la punctul de exploatare: accesul în perimetru este posibil
direct de pe drumul DC50 Colun – Sărata cu tranzitarea digului de protectie a amenajarii
din care se vor face doua rampe de acces mal – albie , care vor ajunge pe cele doua
insule ce formeaza perimetru de decolmatat.
Rampele vor avea o lungime de cca. 60m , o panta de maxim 12% , si o latime de minim
4m , fiind construite din refuzul de ciur de la statia de prelucrare a firmei Malidcom.
Aceste rampe se vor prelungii cu doua drumuri ce vor ajunge pe insule , lungimea
maxima a drumurilor fiind de cca.950m( zona aval ) . Traversarea apei pe insule, se va
face peste doua podete construite din tuburi de beton cu diametru de 1500mm .
- decopertarea - stratul de sol și mâluri aluviale se vor îndepărta din zona în care se
dezvoltă cu ajutorul unui buldozer concomitent îndepărtându-se și vegetația prin
dezrădăcinare. Materialul rezultat se va evacua de pe amplasament fiind depus pe
pilierul de 60m de la dig.
Astfel în etapa de pregătire materialele fine sau ușoare (praful) din depuneri, pot fi
antrenate de vânt și pot ajunge pe cursul de apă, ducând la încărcarea acestora cu
materii în suspensie, prin decoperta producandu-se temporar
Etapa de execuţie a lucrărilor :
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
89 | P a g e
- va fi afectată temporar și local datorită turbionării materialului fin care se
produce în timpul excavării, afectarea manifestându-se ca tulburare locală și
temporară. Suspensiile turbionate se depun imediat în aval față de locul
excavării fără a afecta semnificativ sau pe termen lung calitatea apei.
- suspensiile nisipoase deplasate în timpul excavării agregatelor minerale vor fi în
cantitate redusă, obişnuită pentru acest tip de operaţii şi vor avea o durată
scurtă astfel încât, tulburarea locală a apei nu va avea efecte negative
semnificative.
concentraţia de aluviuni în suspensie - determinarea se face conform STAS 3061-74
„Hidraulica” cu formulele: s = G / Q, şi c = Qs / Q ,unde:
- s = turbiditatea [kg/mc];
- c = concentratia aluviunilor in suspensie, termen adimensional;
- G = cantitatea de aluviuni în suspensie [kg] = Qs γ
- Qs = volumul materialului detritic deplasat în suspensie in unitatea de timp
[mc/sec];
cantitativ se apreciază la 2 550 mc/an, fiind reprezentat de materialul antrenat de apă
în timpul extracţiei = 5% din volumul total excavat (pierderi de exploatare).
Qs = 22 300 mc/an x 0,05 = 1115 mc/an
anul efectiv de lucru este de 250 zile/an x 8 ore/zi = 2 000ore = 7 200 000 sec,
✓ rezulta Qs (sec) = 1115 mc/an : 7 200 000sec /an = 0,00015 mc/sec
- γ = greutate volumetrica nisip şi pietriş =1 600kg/mc
- G = 0,00015 mc/sec x 1 600 kg/mc = 0,24 kg/sec
- Q = debitul mediu multianual al râului Mureş [mc/sec] ≈ 14,5 mc/sec
➢ Rezultă:
- Turbiditatea: s = 0,24 kg/sec / 14,5 mc/sec = 0,0016 kg/sec
- Concentraţia: c = Qs / Q = 0,0016 mc/ sec / 150 mc/sec = 1,1
Din determinările teoretice prezentate rezultă faptul că debitul de material detritic
deplasat în timpul operaţiei de extracţie este foarte mic, iar valorile foarte reduse ale
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
90 | P a g e
turbidităţii şi concentraţiei indică faptul că apa rîului Olt nu va fi afectată calitativ de
extracţia nisipului şi pietrişului.
Utilajele de execuție a lucrărilor și mijloacele de transport
În timpul lucrărilor de execuție, utilajele și mijloacele de transport și starea acestora pot
provoca scurgeri accidentale de combustibil și lichide de motor. Principalii poluanți în
acest caz vor fi motorina, uleiuri și alte lichide de motor, care pot să afecteze calitatea
apei din următoarele motive:
- alimentarea cu motorină şi completarea cu ulei hidraulic a utilajelor în afara
organizarii de santier;
- starea tehnică improprie a utilajelor și mijloacelor de transport;
- executarea de reparații a utilajelor pe suprafețe neamenajate și în condiții
improprii;
Conform datelor tehnice se vor impune urmatoarele masuri:
- aprovizionarea cu combustibil şi uleiuri se va realiza pe baze contractuale de la o
staţie de distribuţie autorizată, situată în exteriorul obiectivului.
- utilajele folosite la extracţia agregatelor minerale (excavatoarele) se vor alimenta
in cadrul organizarii de santier, furnizorul combustibilului va asigura transportul
şi alimentarea loco a excavatoarelor cu mijloace auto destinate transportului de
carburanţi în zone izolate, dotate cu sistem propriu de transvazare a
combustibilului în rezervorul utilajului care se alimentează.
- autobasculantele folosite la transport se vor alimenta individual prin deplasare
la staţii de combustibil autorizate.
- transvazarea motorinei în rezervorul utilajelor de excavare se va face într-un loc
special amenajat în acest scop, balastat și dotat cu tăvi metalice de retenţie şi
materiale absorbante (pe amplasamentul staţiei de sortare spălare).
Având în vedere aspecte enumerate mai sus probabilitatea de poluare a apei
subterane din cauza unor eventuale scurgeri de motorină sau lichide de la motor este
foarte scăzută.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
91 | P a g e
Prezența factorului uman.
Angajații pot genera poluanți cu impact asupra apelor în cazul gestiunii improprii a
deșeurilor menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate de
ape. Pentru angajați va fi instalat un WC ecologic și europubele pentru colectarea
deșeurilor menajere în organizarea de șantier, pe amplasamentul staţiei de sortare
spălare.
Surse de poluare ale apei în etapa de îchidere şi refacere ecologică:
Sursele de poluare ale apei în perioada de închidere şi refacere ecologică pot fi
constituite în general de utilajele folosite la executarea lucrărilor prin scăpări
accidentale de carburant sau uleiuri de motor;
4.2.4 Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu APĂ
Acţiune Impact punctaj
P C S Sb Sc Sr
Perioada de construire
Tehnologiile de execuție
propriu-zise;
Creșterea turbidității apei;
Antrenarea materialelor fine
prin acțiunea de decopertare si
extractie rezultând încărcarea
apelor cu materii în suspensii;
3 1 1 2 -12 -12
Utilajele de execuție/mijloace
de transport
posibilitatea poluării
accidentale cu produse
petroliere, uleuri de motor
2 1 1 1 -6 -3
Prezența factorului uman Depozitare necontrolată de
deşeuri
2 1 1 1 -6 -3
Legendă
P C S Sb Sc Sr
Probabilitate
de apariţie
consecinţe Intindere
spaţială
sensibilitate Scor specific Scor specific
impact rezidual
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
92 | P a g e
Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu APĂ:
Se va constata un impact slab negativ (nesemnificativ), direct și temporar asupra calității
apei subterane şi de suprafaţă, ca urmare a lucrărilor de execuție propriu-zise. Prin
respectarea tuturor măsurilor de reducere a impactului propuse pentru factorul de
mediu apă, considerăm că impactul va fi nesemnificativ;
4.3 Impactul proiectului asupra componentei de mediu SOL şi SUBSOL
Solul din zona este un sol care face parte din clasa cambisolurilor ( soluri brune eu-
mezobazice , brun acide si brun luvice ) hidromorfe ( lacovisti ) si evoluate / trunchiate
( soluri aluviale si protosoluri aluviale ), dar asa cum am mentionat anterior pe zona
insulelor solul are o grosime medie de cca. 0.30m.
Nivelul hidrostatic al stratului acvifer este in corelaţie cu nivelul apelor raului Olt. Nivelul
hidrostatic al primului nivel freatic din zonã apare la adancimi variabile, in medie -
3.275m mãsurat de la suprafaţa terenului.
Perimetrul de exploatare, se afla amplasat în albia minora a raului Olt care pe acest
tronson are un curs meandrat , de la E la V .
Complexul psamito – psefitic din zona Porumbacu – Scoreiu , specific terasei şi albiei
minore a râului Olt, este format din fragmente de roci apartinand formatiunilor
geologice ale zonelor străbătute de râul Olt.
Resursa minerală prezentă în limitele perimetrului Decolmatare Colun este de natură
sedimentar – aluvionară, formată în urma proceselor de eroziune, transport şi depunere,
şi constă dintr – o acumulare naturală de nisipuri şi pietrişuri cantonate în albia minora a
raului Olt.
Din punct de vedere stratigrafic resursa minerală aparţine formaţiunilor sedimentare
cuaternare (holocen superior). Rocile din bază, peste care s – a depus materialul
aluvionar cuaternar sunt reprezentate prin depozite neogene, constituite dintr-un
complex heterogen de marne argiloase cenusii - albăstrui.
Din punct de vedere litologic, formatiunile sunt reprezentate de un amestec
neconsolidat de material detritic format din: nisip, nisip cu pietris, cu granule rulate şi
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
93 | P a g e
aplatizate cu dimensiuni cuprinse între 0-63 mm precum si elemente de bolovanis cu
dimensiuni de pana la 200 mm.
Nisipurile si pietrisurile holocen superioare, situate in albia Oltului pot fi asociate cu
structuri ce caracterizeaza un sistem depozitional fluviatil, corespunzator raului
meandrat, cu formarea depozitelor prin migrarea laterală a meandrului. Aceste structuri
se caracterizeaza prin granoclasare normala (incep din baza cu elemente grosiere şi se
termina la partea superioara cu o fractie fina).
Granulometric, incadrarea materialului detritic la o categoric sau alta se face pc baza
procentelor dominante de nisip sau pietris.
Granulometric substanta minerala utila în perimetrul Decolmatare Colun se prezinta
astfel :
0 – 4 mm……………..39 %
4 – 8 mm……………..17%
8 – 16 mm……………21 %
16 – 31,5 mm……….....14 %
> 31,5 mm………….. .....8 %
4.3.1 Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi
ecologizare:
etapa de pregătire a amplasamentului,
- decopertarea - stratul de sol și mâluri aluviale se vor îndepărta din zona în care se
dezvoltă cu ajutorul unui buldozer concomitent îndepărtându-se și vegetația prin
dezrădăcinare, gestionarea incorectă a decoperte poate constitui o sursă de poluare a
solului
Etapa de exploatare a agregatelor minerale
Surse de poluare a solului în perioada desfăşurării lucrărilor de exploatare agregate
minerale sunt reprezentate de:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
94 | P a g e
- scurgeri accidentale de carburanți sau lubrefianți datorită defecțiunilor tehnice a
utilajelor specifice, datorită manipulărilor neglijente în timpul alimentării sau
datorită depozitărilor necorespunzătoare;
- emisii de poluanți provenite de la sursele fixe și mobile. Emisiile mobile
provenite de la activitatea utilajelor (NOx, SO2, CO, pulberi) prin sedimentare la
nivelul solului, cu posibila afectare a calității acestuia;
- depozitări necorespunzătoare a deșeurilor rezultate în timpul lucrărilor de
execuție;
- apele pluviale care spală platforma drumului;
Etapa de închidere a lucrărilor şirefacere ecologică
Sursele de poluare ale apei în perioada de închidere şi refacere ecologică pot fi
constituite în general de utilajele folosite la executarea lucrărilor prin scăpări
accidentale de carburant sau uleiuri de motor;
4.3.4 Analiza impactului potențial asupra factorului de mediu SOL şi SUBSOL
În etapa de execuție a lucrărilor se vor realiza elementele proiectului descrise la
capitolul tehnic. Lucrările prevăzute se vor materializa etapizat, în baza unui grafic de
derulare a execuției lucrărilor.
În faza de execuție se vor realiza lucrări de decopertare care vor produce deranjarea
stratului de sol. Acest impact negativ asupra solului este inevitabil având în vedere
specificul investiției. Prin excavarea materialului mineral se va interveni în structura
naturală a solului și calitatea acestuia.
Modificările vor consta:
- modificarea proceselor pedogentice prin întreruperea ciclurilor de viață ale
vegetaței;
- modificarea proprietăților fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare,
coeziunea, frecare internă;
- modificarea proprietăților hidrofizice, de aerare și termice.
Masuri de diminuare a impactului asupra solului:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
95 | P a g e
Stratul de sol decopertat și mâluri aluviale se vor îndepărta din zona în care se dezvoltă
cu ajutorul unui excavator concomitent îndepărtându-se și vegetația prin dezrădăcinare.
Materialul rezultat se va aduna in gramezi de unde este incarcat in autobasculante cu un
incarcator frontal sau cu excavatorul si este depus pe pilierul de 60m de la dig.
- deseurilor menajere vor fi colectate in saci menajeri şi transportate in cadrul
organizarii de santier depozitate in pubele si eliminate prin firma specializata in acest
sens;
- reviziile tehnice ale utilajelor se vor face in unitati specializate in acest sens;
- se vor repecta panta taluzelor, adancimea de exploatare si pilierii de siguranta;
- unitatea va fi dotata cu materiale absorbante pentru a putea intervenii in cazul
scurgeriilor accidentale de carburanti si/sau uleiuri de la utilaje;
4.3.5 Evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu SOL şi SUBSOL
Acţiune Impact punctaj
P C S Sb Sc Sr
Perioada de construire
Lucrări de decopertare - modificări în structura
naturală a solului
5 1 1 1 -15 -15
Scurgeri accidentale de
carburanți sau lubrifianți
datorită defecțiunilor tehnice a
utilajelor specifice de execuție a
lucrărilor
posibilitatea poluării
accidentale cu produse
petroliere, uleuri de motor
2 1 1 1 -6 -3
Activitatea de transport și a
utilajelor în frontul de lucru
- emisii de noxe (pulberilor
sedimentabile, metale etc.)
3 1 1 1 -9 -9
Depozitări necorespunzătoare
de deșeuri
- risc de poluare 3 1 1 1 -9 3
Legendă
P C S Sb Sc Sr
Probabilitate
de apariţie
consecinţe Intindere
spaţială
sensibilitate Scor specific Scor specific
impact rezidual
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
96 | P a g e
Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorilor de mediu sol şi
subsol:
În perioada de construcție se constata un impact negativ semnificativ asupra solului prin
lucrările decopertare; Prin realizarea investiției nu se va schimba insa destinația
terenului – lac de acumulare. Prin respectarea măsurilor de reducere propuse mai sus
impactul asupra solului va fi negativ nesemnificativ;
4.4 Impactul proiectului asupra BIODIVERSITĂŢII
4.4.1 Caracterizarea siturilor Natura 2000 cu care se suprapune proiectul propus
Amplasamentul analizat este situat în interiorul siturilor Natura 2000 ROSPA0003
Avrig-Scorei-Făgăraș și ROSCI00123 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu, conform hărții de
mai jos.
Fig. 1. Relația amplasamentului cu siturile Natura 2000
Descrierea generală a siturilor Natura 2000 ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș și
ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin-Hârtibaciu
a) Descrierea generală a Ariei de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0003
Avrig-Scorei-Făgăraș:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
97 | P a g e
Aria Specială de Protecție Avifaunistică ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraș, în
suprafață de 2.943 ha, se întinde pe teritoriul administrativ al județelor Sibiu şi Brașov şi
a fost desemnat în vederea conservării a 25 de specii de păsări de importantă
comunitară. La nivel de peisaj situl ROSPA 0003 Avrig- Scorei - Făgăraș este dominat de
zone umede, terenuri agricole şi pajiști, în timp ce vegetația lemnoasă arborescentă
ocupă numai suprafețe mici şi insulare în sit.
Principalele habitate ale sitului sunt: suprafața de apă liberă, vegetația emersă şi
stufărișul din tipurile de vegetație: Typhaetum – Phragmitetum unde predomină stuful –
Phragmites australis şi papura – Typha sp., dar şi alte plante precum Phalaris
arundinacea, Glyceria maxima, etc.
De asemenea, există şi câteva suprafețe ocupate de mlaștini eutrofie şi turbării înstărite,
unde predomină în prezent stuful. Alte habitate importante sunt: trupuri mici de
pădure, plantații de arbori şi arbuști pe versant, tufișuri, terenuri degradate, râpe,
pășuni.
Vegetația submerse şi natantă, formată din specii precum: Elodea canadensis,
Ceratophyllum demersus, Potamogeton spp., Hydrocaris morsus – raene, Myrriophyllum
spicatum, etc. se dezvoltă pe suprafața lacurilor.
Speciile lemnoase de plante sunt reprezentate de Salix sp., şi de Alnus sp., sub formă de
arbori izolați sau grupuri, mai ale pe insulele formate pe lacurile de acumulare, dar şi pe
malurile Oltului sau pe brațele „moarte”.
În cadrul sitului sunt bine reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare, cât și cele de
pasaj și oaspeții de iarnă.
Dintre speciile cuibăritoare, importante pentru acest sit sunt: Ixobrychus minutus, Crex
crex, Alcedo atthis etc. Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale,
formate din mlaștini, canale, fânețe umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea
acestora. Dintre speciile de pasaj sau care iernează în zonă, sunt reprezentative: Mergus
albellus, Mergus merganser, Bucephala clangula etc. În perioadele de migrație de
toamna și primăvara şi în perioadele când păsările de apă iernează aici (în porțiuni de
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
98 | P a g e
apă liberă neînghețată), populația totală a păsărilor acvatice depășește 30.000 – 40.000
de exemplare anual. Lacurile şi zonele umede adiacente reprezintă astfel puncte de
maximă concentrare pentru păsările de apă, mai ales pentru palmipede (rate, lișițe).
Suprafețele care rămân neînghețate anumite perioade din timpul iernii reprezintă cele
mai importante arii de iernare din partea sudică şi sud – estică a Transilvaniei.
b) Descrierea generală a Sitului de Importanță Comunitară ROSCI0132 Oltul Mijlociu
– Cibin - Hârtibaciu
Situl Natura 2000 ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu este reprezentat de
sectorul Oltului cuprins între barajul de acumulare de la Avrig şi până la nivelul localității
Racovița, județul Vâlcea. Situl mai include şi afluentul de dreapta Râul Cibin împreună cu
afluentul de ordinul II, Râul Hârtibaciu. La acestea se mai adaugă şi pădurea Tufarilor
prinsă în vederea conservării gastropodului terestru Chilostoma banaticum.
Zona este importantă pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum
și Rhodeus sericeus amarus. Deși aria reflecta efectele impactului antropic îndelungat,
manifestat în perioada anilor 70-90 ai sec. XX, există încă unele zone umede care și-au
păstrat aspectul și comunitățile remanente, fragmente, ale structurilor originare.
Numeroase populații au fost izolate în aceste arii, formând într-un sens restrictiv
metapopulatii și metacomunităti. Deși de dimensiuni mici, aceste populații sunt surse
potențiale de regenerare și martori ai diversității specifice de odinioară, entități
reprezentative pentru flora, fauna și peisajul ardelenesc.
Situl se suprapune peste porțiuni din văile Oltului, Cibinului și Hârtibaciului cu altitudini
cuprinse între 300 și 600 m. În sit predomină nisipurile, pietrișurile, argilele și marnele,
dar apar și roci dure, cum sunt șisturile cristaline prezentate în Defileul Oltului între
Cozia și Turnu Roșu.
Vulnerabilitatea sitului Natura 2000 se datorează în cea mai mare măsură construcțiilor
hidrotehnice (în special îndiguirile) care sunt principala cauza a degradării/pierderii
habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impact antropic la care zona este
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
99 | P a g e
vulnerabila sunt: poluarea, distrugerea zonelor umede, defrișările şi agricultura
intensivă.
ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu a fost desemnat pentru protecția a două
tipuri de habitate de interes comunitar și a 2 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni,
10 specii de pești și 4 specii de nevertebrate;
4.4.2. Impactul proiectului în perioada de pregătire, exploatare, închidere şi
ecologizare:
a) Impactul potențial al proiectului asupra habitatelor de interes comunitar din
situl ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu
In partea de vest a amplasamentului propus vegetatia lemnoasă este reprezentată
predominant de către vegetația arbustivă și de arbori tineri (stadiul de nuieliș/prăjiniș).
Sunt prezente exemplare de sălcii, plop, mesteacăn, arin acestea avand o distributie
neregulata si punctiforma. În partea de est vegetația este reprezentată de exemplare de
arbori tineri izolați care alterneză cu zone de nuielișuri și pâlcuri izolate de stuf.
Implementarea proiectului propus nu are un impact negativ asupra habiatelor pentru
care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI0132 Oltul Mijlociu Cibin
Hartibaciu;
b) Impactul asupra speciilor de păsări de interes comunitar din cadrul sitului
ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș
Analiza impactului investiției se va face asupra speciilor de pasari potential
pezente si prezente in zona amplasamentuli propus: : Ixobrychus minutus, Alcedo atthis ,
Mergus albellus, Pandion haliaetus, Circus aeruginosus, Anas platyrhynchos,
Phalacrocorax carbo, Ardea cinereal, Fulica atra ; Circus aeruginosus - erete de stuf;
Asupra avifaunei de interes conservativ din cadrul ariei protejate și din vecinătatea
acesteia se vor genera următoarele impacturi:
a) impact generat de zgomotul personalului, utilajelor de construcție și a lucrărilor de
executie;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
100 | P a g e
a) impact generat de zgomotul personalului, utilajelor de construcție și a
lucrărilor asupra speciilor de păsări de interes conservativ
Speciile prezente si potential prezente pe amplasamentul proiectului
propus:
Specie Suprafaţa habitatului
speciei în aria naturală
protejată
Prezența pe amplasament
cuibărit hrănire
Ixobrychus minutus 543,12 ha, - x pasaj
Mergus albellus toata suprafata sitului - x pasaj
Pandion halaetus 3028 hectare - x pasaj
Alcedo attis toata suprafata sitului - x
Circus aeruginosus -
erete de stuf
543,12 ha, x x
Anas platyrhynchos - x x
Phalacrocorax carbo - - x pasaj
Ardea cinerea - - x pasaj
Fulica atra - x x
În perioada de construcție considerăm că speciile analizate nu vor mai folosi zona
amplasamentului ca teritoriul de hrănire, ca urmare a zgomotului produs de lucrări și de
utilaje. Disturbarea fonică va avea loc pe perioada de realizare a investiției. Odată
finalizate lucrările distrubarea fonică va dispărea.
Pentru a determina semnificația impactul zgomotului asupra acestor specii am analizat
aspectele ecologice și comportamentale ale acestora, astfel ajungând la următoarele
concluzii: toate speciile potential prezente au un teritoriu mare de hranire in cadrul
sitului, starea lor de consevare este favorabila, realizarea proiectului propus nu are
impact negativ semnificativ asupra acestora;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
101 | P a g e
Disturbarea fonică va dura doar pe perioada de realizare a investiției considerăm că
impactul va fi unul negativ nesemnificativ pe termen scurt și nu va duce la modificări
în statutul de conservare a speciilor.
b) impact asupra speciilor de păsări de interes conservativ prin degradarea
habitatului de cuibărit sau hrănire;
Conform datelor analizate, speciile de păsări de interes conservativ potential prezente pe
amplasament, conform datelor disponibile si literaturii de specialitate posibil a fi afectate
prin degradarea habitatului de hrănire sunt: Mergus albellus și Alcedo atthis. La o prima
observatie in teren nu s-a constatat cuibărirea pe amplasament a nici uneia dintre speciile
menționate, insa caracteristicile acestuia poate fi considerat ca si habitat favorabil pentru
cele trei specii:
Specie Habitat
utilizat
pentru
hranire
Habitat de
odihna
Habitate
preferate
pentru
cuibarit
Perioada
de
cuibarit
Prezenta
in zona
amplasae
mntului
Deranjul cauzat
de activitatile
proiectului
Alcedo
athis
Zonele
umede,
mediul
acvatic
zavoaiele
situate in
imediata
vecinatea apei
galerii in
malurile
abrupte
aprilie-
mai
0 temporar
Mergus
albellu
s
ape maluri cu
vegetatie
maluri cu
vegetatie
- 0 temporar
Circus
aerugi
nosus
Terenu
ri
agricol
e,
uneori
apa
stufaris stufaris - 0 temporar
În ceea ce privește impactul creat pin realizarea investiției considerăm că va exista un
impact direct în perioadele în care se vor executa lucările prin exploatarea balastului de
pe amplasament. Impactul se va manifesta prin evitarea zonei pentru activitățile de
hrănire, în special datorită zgomotului chiar dacă lucrările se vor executa pe tronsoane
scurte. La finalizarea lucrarilor zona va fi folosită pentru hrănire de către specii;
Astfel concluzionăm că:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
102 | P a g e
Pe perioada de executie a lucrarilor va exista un impact negativ nesemnificativ asupra
habitatului favorabil speciilor, având în vedere că teritoriul de hrănire al acestora la
nivelul sitului ROSPA0003 AvrigScorei-Făgăraș este foarte mare;
Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari :
Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:
• uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din
natură;
• culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de
migraţie;
• deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
• comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare
vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
• Limitarea extragerii agregatelor minerale în perimetrul sitului în intervalul anual
corespunzător perioadei de cuibărire a păsărilor, 15 – martie – 15 august;
• Este interzisa taierea portiunii de stuf de pe malul dig stang al r. Olt, asa cum este
indicat in harta de mai jos, delimitat de urmatoarele coordonate stereo 70:
Nr. crt X Y
1 458 862 474 938
2 458 889 474 894
3 458 934 474 855
4 458 745 474 869
5 458 761 474 779
6 458 596 474 733
7 458 420 474 651
8 458 245 474 590
9 458 094 474 492
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
103 | P a g e
10 457 972 474 587
Este recomandata pastrarea unei suprafete de 10.800 mp de stufaris localizata in partea
vestica a perimetrului proiectului, delimitate de urmatoarele coordonate STERE 70:
Nr. crt X Y
1 458 911 475 078
2 458 938 474 993
3 458 846 474 967
4 458 820 475 023
Impactul asupra speciilor de interes comunitar din cadrul sitului ROSCI0132 Oltul
Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu
a) Impactul potențial al proiectului asupra speciilor de peşti de interes comunitar
(pentru evaluarea speciilor de pești s-au folosit datele din literatura de specialitate)
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
104 | P a g e
Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului : Decolmatare raul Olt, prin exploatare
nisip si pietris, extravilan , sat Colun, comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu, in
acumularea AHC Avrig nu constituie habitat optim pentru speciile de pesti listate in
formularul standard al sitului ROSCI0132 Oltum Mijlociu – Cibin – Hartibaciu, insa pot fi
specii potential prezente in functie de preferintele de habitat precum: Barbus meridionalis si
Rhodeus sericeus amarus, a caror stare de conservare este favorabila, asa cum arata
formularul standar al sitului. Realizarea proiectului nu va avea un impact negativ
semnificativ asupra starii de conservare a speciilor de pesti, cu respectarea masurile
identificate:
Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari pentru care a fost declarat
situl Natura 2000 ROSCI. ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu
- se recomanda efectuarea lucrarilor de decolmatare in fasi longitudinale dinspre
amonte spre aval;
- perioada optima pentru efectuarea lucrarilor de decolmatare este septembrie –
martie;
Masuri generale de diminuare a impactului asupra speciilor din cadrul celor doua situri
− Respectarea întocmai a proiectului tehnic;
− Antreprenorul va delimita zona de lucru;
− Se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de
desfășurare a proiectului, a altor suprafețe decât cele pentru care a fost întocmit
prezentul studiu.
− Activitatea de excavare/săpături va fi supravegheată atent, astfel încât să se
asigure că lucrările de excavare nu depășesc suprafața propusă a proiectului
− Limitarea timpului de funcționare a utilajelor de construcție și transport în
anumite perioade ale anului;
− Utilizarea în execuție a utilajelor și mijloacelor de transport cu emisii reduse de
poluanți atmosferici; respectarea termenilor de revizie tehnică periodică.
− Spălările de utilaje și mijloace de transport ale șantierului se vor face obligatoriu
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
105 | P a g e
în spații special amenajate pentru astfel de operațiuni (în afara zonei protejate).
− Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice. Nu se vor accepta fose
vidanjabile, întrucât la terminarea lucrărilor vor fi foarte greu de dezafectat, iar
normele europene interzic construcția acestora.
− Deșeurile rezultate de pe șantier for fi colectate și transportate în locuri special
amenajate.
− Agregatele minerale existente ce vor fi extrase și transportate la stația de sortare ;
− Se vor utiliza numai utilaje de transport al materialelor de construcție, dotate cu
mijloace de protecție împotriva împrăștierii încărcăturii pe traseele de circulație;
− Eliminarea deșeurilor de pe amplasament se va face în baza unui contract cu o
societate autorizată specializată, ţinându-se strict evidența acestor deșeuri.
− Întreţinerea utilajelor și a mașinilor în stare optimă de funcționare prevăzută de
normativele și legislația în vigoare .
− pentru a minimiza disturbarea păsărilor in zonă, este recomandabil ca lucrările se
efectueze pe tronsoane scurte;
− În timpul realizarii fazelor tehnologice ale proiectului, dacă se va constata
cuibărirea speciei Mergus albellus pe teritoriul amplasamentului, se vor întrerupe
activitățile de extragerea a materialului aluvionar în perioada de cuibărit a speciei
– mai – mijlocul lunii iunie, prin stoparea lucrarilor de extractie, prin retragerea
utilajelor si oprirea lucrarilor de extractiea materialului nisip si pietris;
− Se va realiza instruirea personalului (în cadrul activităţii de protecţie a muncii) şi
în ceea ce priveşte protecţia mediului;
− Se recomanda sistarea sistarea lucrărilor în perioada de reproducere a speciilor
de pești. Având în vedere perioadele de reproducere a speciilor protejate,
lucrările de exploatare trebuie sistate în perioada 01 aprilie – 30 august;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
106 | P a g e
4.4.3 Evaluarea semnificației impactului asupra biodiversitatii
Acţiune Impact punctaj
P C S Sb Sc Sr
Perioada de construire
Tehnologiile de execuție propriu-
zise;
-disturbarea speciilor din cauza
zgomotului produs in timpul
lucrarilor precum si creșterea
turbidității apei; Antrenarea
materialelor fine prin acțiunea
de decopertare si extractie
rezultând încărcarea apelor cu
materii în suspensii;
3 1 1 2 -12 -12
Lucrări de decopertare - modificări în structura
naturală a solului
5 1 1 1 -15 -15
Scurgeri accidentale de
carburanți sau lubrifianți datorită
defecțiunilor tehnice a utilajelor
specifice de execuție a lucrărilor
posibilitatea poluării
accidentale cu produse
petroliere, uleuri de motor
2 1 1 1 -6 -3
Depozitări necorespunzătoare de
deșeuri
- risc de poluare 3 1 1 1 -9 3
Legendă
P C S Sb Sc Sr
Probabilitate
de apariţie
consecinţe Intindere
spaţială
sensibilitate Scor specific Scor specific
impact rezidual
Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra biodiversitatii:
În perioada de execuție a lucărilor se constată un impact slab, temporar și negativ
neseminificativ ca urmare a lucrarilor propriu zise, rezultand o retragere a speciilor de
fauna acvatica si avifauna in afara perimetrului de lucru;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
107 | P a g e
4.5 Impactul proiectului asupra PEISAJULUI
Peisajul zonei este specific zonei r. Olt, in perimetrul studiat aflandu-se cuveta lacului de
acumulare CHE Avrig iar amonte nordul hidrotehnic CHE Scorei;
O contributie importanta in aspectul luncii raului Olt o au frecventele inundatii si
colmatari; Habitatele de interes comunitar mentionate in formularele standard al celor
doua situri Natura 2000 nu au fost identificate pe amplasamentul propus;
4.5.1 Impactul potential în timpul operaţiilor de pregătire, exploatare, închidere şi
ecologizare
Impactul se manifesta prin:
- afectarea morfologiei zonei;
- transformarea peisajului prin prezenta utilajelor si desfasurarea activitatii
exclusiv pe durata executiei lucrarilor.
Vorbim de o disturbare temporara a aspectului peisagistic care se va remedia dupa
executia lucrarilor de refacere a mediului.
Masuri de diminuare
Masuri de diminuare a impactului: impactul asupra peisajului se va mentine redus prin
respectarea masurilor de protectie a zonei.
- depozitele de nisip si pietris vor fi facute doar pe pilierul de 60m de la dig;
- limita de extracţie în adâncime nu va depăşi cota talvegului râului Olt;
4.5.3 Evaluarea semnificației impactului asupra peisajului
Acţiune Impact punctaj
P C S Sb Sc Sr
Perioada de construire
Lucrările propriu-zise de
execuție a investiției.
Modificarea topografiei și
piesajului zonei
3 1 1 1 -9 -9
Organizarea de șantier Aspect de zonă
„industrială”
3 1 1 1 -9 -9
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
108 | P a g e
Lucrări de refacere a
mediului la finalizarea
lucrărilor
Refacerea zonelor
afectate de lucrări
5 1 1 1 +15 +1
5
Legendă
P C S Sb Sc Sr
Probabilitate
de apariţie
consecinţe Intindere
spaţială
sensibilitate Scor specific Scor specific
impact rezidual
Concluzii: in timpul lucrarilor de extracţie a agregatelor minerale peisajul zonei va fi
disturbat, insa se poate afirma, ca dupa finalizarea lucrarilor de amenajare si dupa
lucrarile de reconstructie ecologica, impactul asupra peisajului va fi nesemnificativ ;
4.6 Impactul asupra populației, sănătății umane, în timpul pregătirii, exploatării şi
închiderii:
- ca orice investiţie cu caracter productiv, realizarea proiectului va avea un efect
benefic asupra comunităţii materializat prin aport financiar la bugetul local,
ajutor material şi tehnic la întreţinerea unor drumuri comunale şi la alte lucrări
edilitar- gospodăreşti, etc. Totodată există posibilitatea efectuării unor angajări
din rândul forţei de muncă locale.
- cele mai apropiate așezări umane sun situate la distanțe suficient de mari astfel
încât, confortul locuitorilor nu va fi afectate.
În concluzie, activitatea nu va avea impact negativ asupra populației, având unele efecte
pozitive.
4.7 Impact transfrontalier
Proiectul propus nu va avea impact transfrontalier.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
109 | P a g e
CAPITOLUL V
5. DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE PE CARE PROIECTUL LE POATE AVEA
ASUPRA MEDIULUI
5.1 Lucrări de pregătire, de exploatare, închidere şi ecologizare
Pe amplasament nu pot fi evidenţiate elemente de impact negativ cu acţiune
ireversibilă decât asupra morfologiei, ceea ce este benefică prin reglarea vitezei de
curgere al apei și reducerea eroziunii malurilor. Exploatarea controlată a agregatelor
minerale din acest perimetru va asigura atragerea curentului principal al apei pe centrul
albiei şi protejarea de eroziune a malului.
Componentă
de mediu
Evaluarea Impactului Potenţial
Impact Tip Importanţă Direct
sau
Indirect
Durată Evitabil Reversibil
climat Modificarea
microclimatului
0 NS I P NU DA
Morfologie
(topografie)
Schimbări în
zona
perimetrului de
exploatare
+ M D P NU NU, nici
după
realizarea
lucrărilor de
refacere
Hidrogeologie Variaţia
nivelului apelor
subterane
0 NS I T NU DA
Protecţia
mediului şi
conservarea
naturii
Schimbări în
habitatul
zonelor din
jurul
perimetrului de
exploatare
- L I T PARŢIAL DA
Poluarea
aerului
Degradarea
calităţii aerului
NS L D T PARŢIAL DA
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
110 | P a g e
Poluarea
apelor de
suprafaţă
Calitatea
apelor râurilor
- L D T PARŢIAL DA
Poluarea
apelor
subterane
Poluarea
apelor
subterane
- NS D T PARŢIAL DA
Poluare sol
Eroziune în
zona balastiere
- M D T PARŢIAL DA
Lucrări care
cauzează
deteriorarea
terenului
- M D T PARŢIAL DA
Zgomot In zona
perimetrului de
exploatare
- M D T PARŢIAL DA
Sănătatea
mediului
Populaţie + NS D P PARŢIAL DA
Legendă: NS – nesemnificativ; L – impact scăzut, M – impact mediu, H – impact ridicat; P
– permanent; T – temporar, D-direct, I-indirect. (-) impact negativ; (+) impact pozitiv.
5.2 Utilizarea resurselor naturale
Resursele naturale folosite sunt reprezentate de nisipul şi pietrişul aluvionar cantonat în
canalul secundar al râului Olt care se vor exploata prin lucrări de excavare.
Resursa de pietriş şi nisip se va regenera în timp prin canotări aluvionare în albia râului.
Resurse
naturale
Evaluarea Impactului Potenţial
Impact Tip Importanţă Direct
sau
Indirect
Durată Evitabil Reversibil
Nisip şi pietriş nisipul şi
pietrişul
aluvionar
cantonat
+ NS D T NU DA
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
111 | P a g e
Legendă: NS – nesemnificativ; L – impact scăzut, M – impact mediu, H – impact ridicat; P
– permanent; T – temporar, D-direct, I-indirect. (-) impact negativ; (+) impact pozitiv.
Nu se vor utiliza alte tipuri de resurse naturale.
5.3. Emisii de poluanţi, zgomot, vibraţii,lumină, căldură şi radiaţii; crearea de efecte
negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca
urmare a dezvoltării/implementării proiectului.
Factori
biologici
Evaluarea Impactului Potenţial
Impact Tip Importanţă Direct
sau
Indirect
Durată Evitabil Reversibil
Emisii de
poluanţi
Gaze de
eşapament ale
utilajelor
+ NS D T NU DA
Antrenarea
pulberilor de
praf
- NS D T NU DA
Depozitare
deşeuri
- NS D T NU DA
zgomot utilaje + NS D T NU DA
vibraţii utilaje + NS D T NU DA
lumină - - - - - - -
căldură - - -- - - - -
radiaţii - - - - - - -
Legendă: NS – nesemnificativ; L – impact scăzut, M – impact mediu, H – impact ridicat; P
– permanent; T – temporar, D-direct, I-indirect. (-) impact negativ; (+) impact pozitiv.
Emisii de poluanţi, zgomot, vibraţii și valorificarea deșeurilor nu crează un impact
negativ asupra factorilor de mediu sau a sănătăţii populaţiei.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
112 | P a g e
5.4.Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu
Posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact asupra mediului
Situaţiile de risc au fost diminuate prin alegerea amplasamentului şi a soluţiei de
extracţie. Riscul este dat de probabilitatea apariţiei unui efect negativ major cu impact
dur asupra factorilor de mediu, într-o perioada de timp specificată și este descris sub
forma ecuaţiei: R = P/E unde: R-riscul, P – pericolul, E – expunerea (conform Directivei
CE 93/67/EEC).
Riscuri naturale
Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în interiorul cărora exista un
potenţial de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice și
pierderi de vieţi omeneşti, care pot afecta populaţia, activitățile umane, mediul natural
și cel construit.
Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicării celor două mari categorii de
hazarde naturale:
a) endogene - erupţiile vulcanice (nu este cazul) și cutremurele (excluse), zona este
încadrată în harta de macrozonare seismica în macrozona de gradul VI,
coeficientul seismic Ks = 0,08 și o perioada de colt Tc = 0,7); b)
b) exogene:
- climatice: nesemnificativ;
- geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni): nu este cazul, pe
amplasament nu au fost semnalate astfel de fenomene fizico-geologice
active;
- hidrologice (inundaţiile): zona nu este inundabilă;
- biologice (epidemii, invazii de insecte și rozătoare): nu este cazul;
- biofizice (focul): potențial minor.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
113 | P a g e
Accidente potenţiale:
Pericolul de incendiu sau explozie poate apare în cazul managementului profund
defectuos al combustibilului din rezervoarele utilajelor. Principalele cauze ale
producerii unui incendiu sau explozie pot fi:
- efectuarea unei lucrări de sudură sau fumatul la locul de muncă în locuri nepermise;
- scurtcircuite electrice;
- manipularea defectuoasă a materialelor inflamabile în incinta obiectivului;
Riscurile potenţiale ce vor decurge ca urmare a realizării obiectivului de investiţii.
Exploatarea de agregate minerale in vederea indepartarii materialului
aluvionar din albia minoră a râului Olt, sunt:
- risc de poluare accidentală ca urmare a pierderilor de produse petroliere. Pentru
prevenirea acestui risc se impune păstrarea utilajelor în stare bună de
funcționare și efectuarea verificărilor tehnice;
- risc de producere a unor accidente de muncă, din cauza exploatării
necorespunzătoare a utilajelor din dotare;
- risc de înec – se preîntâmpină prin interzicerea scăldatului în zona de extracție.
Măsuri de prevenire a accidentelor
Un alt factor de risc îl constituie accidentele potenţiale în faza de exploatare, fiind
generate de indisciplină şi de nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi
normativelor de protecţia muncii şi/sau neutilizarea echipamentelor de protecţie. Acest
risc va fi diminuat prin pregătirea periodică a personalului angajat cu privire la regulile
de protecție a muncii.
Se va urmări ca întregul personal să poarte echipament de protecție. În activitatea
desfăşurată pe amplasament în perioada de exploatare, trebuiesc respectate
prevederile următoarelor acte normative:
- legea protecţiei muncii
- norme generale de protecţia muncii
- norme departamentale de protecţia muncii.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
114 | P a g e
Verificările, probele şi încercările echipamentelor utilizate la exploatarea agregatelor vor
fi executate respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare
pentru fiecare categorie de echipamente. Pregătirea şi instruirea personalului se va face
conform Normelor Generale de protecţia Munci care conţin prevederi pentru cele trei
faze obligatorii şi anume: instructaj introductiv general, instructaj la locul de muncă,
instructaj periodic.
Nu am identificat situaţii de risc în analiza funcționării exploatării agregatelor minerale şi
nici în literatura de specialitate consultată, raportată la mărimea zăcământului
obiectivului evaluat.
Beneficiarul de exploatare va colabora la întocmirea Planului de apărare împotriva
inundaţiilor şi va convoca comandamentul local pentru aplicarea măsurilor planului în
caz de depăşire a cotei de atenţi. În acest caz utilajele vor fi retrase de pe amplasament
pentru a evita poluări ale apei cu hidrocarburi şi uleiuri.
Administratorul societăţii va întocmi un plan de prevenire şi combatere a poluării
accidentale după începerea exploatării în conformitate cu prevederile Legii 465/2006 de
aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi a actelor normative
ulterioare.
În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot determina poluarea
mediului determinate de:
- păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele apelor
depăşesc cota de atenţie;
- funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea, încărcarea şi transportul
a agregatelor exploatate.
Situaţii amintite anterior pot determina poluări ale apei râului Olt şi ale pânzei freatice.
În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul de exploatare a
agregatelor minerale se va asigura funcţionarea în parametri normali a utilajelor din
dotare iar agregatele se vor încărca direct în autobasculante, iar retragerea utilajelor din
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
115 | P a g e
cadrul amplasamentului in cadrul organizarii de santier se va face la incheierea fiecarei
zile lucratoare;
5.5 Cumularea efectelor cu cele ale proiectelor existente şi/sau aprobate
Tratarea efectelor cumulate este o componentă importantă în procesul de evaluare a
impactului.
Un proiect cu toate că analizat singular poate să nu aibă efecte negative semnificative
asupra mediului, în combinaţie cu alte proiecte dezvoltate simultan sau cu activităţi
existente sau preconizate poate avea un impact semnificativ asupra unui factor de
mediu sau mai mulţi din cadrul ariei naturale protejate
Pentru a putea identifica proiectele şi activităţile cu care se poate cumula impactul
proiectului studiat este necesar să fie determinate următoarele aspecte:
- aria în care se manifestă impactul proiectului,
- scara temporală de manifestare a impactului,
- căile (atât ca vectori cât şi ca modalitate) de manifestare a unui eventual impact
cumulat.
În cazul proiectului de faţă suprafața pe care se poate manifesta un impact cumulativ
trebuie raportată la suprafața întregii arii naturale protejate ROSPA0003 AvrigScorei-
Făgăraș și ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu.
Scara de timp în care se poate manifesta un eventual impact cumulativ este atât pe
termen scurt (perioada de execuţie) cât şi pe termen lung (perioada de funcţionare).
Căile prin care impactul se cumulează sunt:
- căile posibile de cumulare a impactului potențial sunt apa şi aerul atmosferic
(eventuale emisii de poluanţi în apă şi aer, precum şi zgomotul produs de utilaje);
- la nivelul ariei un impact cumulat se poate manifesta prin diminuarea suprafeţelor
ocupate de habitate similare celor din zona proiectului cu efecte direct asupra stării de
conservare la nivelul ariei şi cu efect indirect asupra speciilor ce le utilizează.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
116 | P a g e
Plecând de la aceste elemente și de la informații despre proiectele care se desfășoară
sau sunt planificate în zona actualului proiect s-au identificat următoarele activităţi în
zona proiectului:
- exploatări agricole în vecinătate;
- sortarea agregatelor minerale in vecinatate;
- producerea energiei electrice prin turbinarea apei a hidrocentralei Scorei in vecinatate;
Nu se cunoaşte dacă sunt prevăzute alte lucrări care ar putea fi influenţate de lucrările
proiectate pentru indicarea unor măsuri sau execuţia unor lucrări pentru evitarea unor
pagube sau alte efecte asupra acestor obiective, inclusiv refacerea folosinţelor sau
lucrărilor afectate. Statia de sortare agregate minerale este situate in afara siturilor
Natura 2000.
Cu privire la impactul cumulativ al proiectului cu alte activitati din zona, conform datelor
tehnice disponibile pentru statiile de concasare-sortare, acestea produc un nivel de
zgomot de 90-110 dB in conditii normale de functionare. Zgomotul produs de instalatia
in functiune, situata la aprox 2000 m in partea de sud est, este asociat direct cu cel
produs de lovirea materialului mineral cu elementele metalice ale instalatiei.
Analizand aceste surse principale generatoare de zgomot se observa ca:
- pentru lucrarile de excavatii, zgomotul produs este dat de lovirea elementelor metalice
cu materialul mineral si de ambalarea motoarelor utilitarelor, nivelul de zgomot
inregistrand variatii mari si valori ridicate intermitente ; impactul este unul local,
resimtit acut la nivelul angajatilor si faunei ;
- pentru mijloace de transport auto de mare tonaj, zgomotul este puternic din cauza
faptului ca sunt echipate cu motoare de putere mare, generatoare de zgomot prin insasi
constructia lor. In plus, este o situatie frecvent intalnita cand aceste utilaje au un anumit
grad de uzura, acesta fiind un factor care se insumeaza la cauzele generatoare de
zgomot ; pentru transporturi se impun masuri de managemntul activitatii pentru
minimizarea impactului resimtit la nivelul comunitatilor tranzitate ;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
117 | P a g e
- la statia de spalare-sortare, spre exemplu la grupurile de concasoare si cele de sortare,
zgomotul motorului se asociaza cu cel produs de lovirea pietrei de elementele metalice
ale instalatiei, rezultand un nivel superior decat cel indicat in cartea tehnica a utilajului;
impactul este unul local, resimtit la nivelul angajatilor si faunei locale;
Privind proiectul propus, se are in vedere distanta fata de cea mai apropiata localitate si
se apreciaza cu impactul zgomotului se poate resimti doar local, la nivelul angajatilor si
la nivelul faunei locale.
5.6 Impactul proiectului asupra climei – natura şi amploarea emisiilor de gaze cu
efect de seră, vulnerabilitatea proiectului la schimările climatice
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului,
cadrului social şi economic. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, spune Grupul
interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Observaţiile indică
creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale oceanului, o topire extinsă a
zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului mării. Este foarte probabil ca, în
mare parte, încălzirea să poată fi pusă pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră
provenite din activităţi umane.
Emisiile de metan provin de la activităţile umane (în special agricultura, producţia de
energie și gestionarea deșeurilor) și din surse naturale. Odată eliberat în atmosferă,
metanul are o durată de viaţă de aproximativ 12 ani. Deși se consideră că este un gaz cu
o durată de viaţă relativ redusă, aceasta este suficient de lungă pentru a fi transportat
către alte regiuni. În plus, fiind un gaz cu efect de seră, metanul contribuie, de asemenea,
la formarea ozonului de la nivelul solului, care este în sine un poluant major care
afectează sănătatea umană și mediul în Europa.
Proiectul propus nu foloseste tehnologii sau instalaţii mari de ardere, numărul de utilaje
folosite este foarte redus, şi nu se propune schimbarea destinaţiei terenului se
recomandă utilizarea utilajelor de extracţie a agregatelor minerale şi a
autobasculantelor cu un grad de poluare cât mai redus.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
118 | P a g e
5.7 Descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor de meidu
efectele directe și eventualele efecte indirecte, secundare, cumulative,
transfrontaliere, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și
negative ale proiectului.
Metodologia propusă în cadrul prezentului raport propune o diferenţiere între
conceptul de „efect” şi cel de „impact”. Efectele se referă la modificările cauzate
mediului fizic ca o consecinţă directă a cauzelor (modificărilor) generate de proiect (atât
în etapa de construcţie cât şi în cea de operare). Efectele includ în principal: modificarea
topografiei, emisii de poluanţi, deşeuri.
Identificarea efectelor a presupus parcurgerea următorilor paşi: analiza tuturor
intervenţiilor propuse în cadrul proiectului; Identificarea tuturor activităţilor ce rezultă
din construcţia şi operarea investiţiilor; Identificarea tuturor modificărilor (efectelor) ce
au loc în mediul fizic şi socio-economic ca urmare a realizării şi operării intervenţiilor.
Interes pentru evaluare prezintă acele efecte care pot fi cuantificate şi care conduc cu
certitudine la apariţia unei forme de impact.
Identificarea efectelor s-a realizat cu ajutorul unei matrice ce a permis analizarea
etapelor şi activităţilor corespunzătoare fiecăruia dintre obiectivele de investiţii propuse
în cadrul proiectului.
Evaluarea impactului s-a făcut luând în considerare amplasamentul investiției și
vecinătatea acestuia. De asemenea, pentru fiecare factor de mediu analizat s-a luat în
considerare suprafețele afectate atât definitiv, cât și temporar în perioada de
construcție și operare a investiției.
Mai jos se redă schematic modul de atribuire a punctajelor pentru criteriile considerate
în evaluarea impactului.
PUNCTAJ PROBABILITATE A
APARIȚIEI [P]
CONSECINȚE
PROBABILE [C]
ÎNTINDERE
SPAȚIALĂ [S]
SENSIBILITATE [Sb]
5 apariție continuuă
sau în majoritatea
impact major legat de
principalele aspecte
internațional reacție extrem de
puternică pro sau
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
119 | P a g e
timpului globale de mediu (ex:
climatice, dezvoltare
durabilă, conservarea
biodiversității)schimbări
contra publicului
susținere/reticență
probabilă din
partea autorităților
mediatizare
puternică implicații
majore asupra
reușitei/nereușitei
proiectului
4 apariție regulată impact major asupra
unor factori de mediu
cheie (calitatea aerului,
calitatea apei, resurse
naturale, specii
amenințate)
național reacție importantă
pro sau contra a
publicului
susținere/reticență
posibilă din partea
autorităților
mediatizare
posibilă implicații
asupra
reușitei/nereușitei
proiectului
3 apariție periodică impact moderat legat
de principalele aspecte
globale de mediu (ex:
schimbări climatice,
dezvoltare durabilă,
conservarea
biodiversității)
regional - reacție posibilă
pro sau contra din
partea unei
categorii a
publicului -
implicare posibilă
din partea
autorităților -
mediatizare
probabilă -
implicații asupra
reușitei/nereușitei
proiectului/planului
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
120 | P a g e
apariție puțin
probabilă
impact moderat asupra
unor factori de mediu
cheie (calitatea aerului,
calitatea apei, resurse
naturale, specii
amenințate)
zonal - reacție posibilă
pro sau contra din
partea unei
categorii a
publicului -
implicare posibilă
din partea
autorităților -
mediatizare
probabilă -
implicații asupra
reușitei/nereușitei
proiectului/planului
1 apariție rară sau
deloc
impact minor asupra
factorilor de mediu
locali
local fără interes din
partea - publicului -
a autorităților - a
masmediei
Irelevant pentru
succesul
proiectului/planului
Scorul acordat fiecărui impact se obține ca rezultat al relației P x (C+S+Sb),
unde:
P = punctaj acordat pentru criteriul probabilitatea apariției impactului
C = punctaj acordat pentru criteriul consecințe în cazul apariției impactului
S = punctaj acordat pentru criteriul întinderea spațială a impactului
Sb = punctaj acordat pentru criteriul sensibilitate vis a vis de factorii de interes
E v a l u a r e a i m p a c t u l u i - s e m n i f i c a ţ i e
SCOR CATEGORIE IMPACT SEMNIFICAȚIE IMPACT
< 3 fără impact cuantificabil; impact
nesemnificativ
prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa nu are
capacitatea de alterare a calității
unui factor de mediu
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
121 | P a g e
3-14 impact slab prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa alterează slab
calitatea unui factor de mediu
15-24 impact mediu prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa alterează slab
calitatea unui factor de mediu
25-39 impact important prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa alterează slab
calitatea unui factor de mediu
>39 impact puternic induce schimbări definitive sau
cel puțin pe o perioadă
îndelungată (posibil zeci de ani)
asupra unor factori de mediu sau
de interes protectiv considerați
Fiecare scor obținut este marcat cu „+” sau „-” în funcție de tipul de impact punctat
(pozitiv sau negativ). După analizarea fiecărui factor de mediu în parte sub aspectul
impactului posibil a apărea, se corectează scorurile obținute considerând măsurile
propuse (de proiectant și de evaluator), impactul rezidual fiind prezentat sintetic pe
fiecare factor de mediu în cadrul unei matrici finale de evaluare a impactului
implementării proiectului asupra mediului.
Impactul rezidual este definit ca acel impact care apare la implementarea unui proiect
după ce au fost luate toate măsurile posibile de evitare sau reducere pentru fiecare
activitate propusă. Singura cale de contrabalansare a acestui impact o reprezintă
aplicarea unor măsuri compensatorii (unde este cazul) solicitate de către autoritățile
competente în baza legilsației specifice în vigoare.
Impactul direct şi indirect
Impactul direct vizează activităţile privind organizarea de şantier, activităţile de extracţie
şi transport a resursei minerale (extrasului geologic), respectiv lucrările de amenajare a
balastierei. Impactul indirect vizează funcţionarea utilajelor în zona frontului de lucru şi
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
122 | P a g e
implicit eliminarea unor noxe (suspensii, gaze de eşapament, zgomot etc.). Nu au fost
identificate impacte directe asupra tipurilor de habitate.
Exploatarea poate duce la creşterea temporară a turbidităţii apei, ceea ce presupune
transportul agregatelor minerale excavate prin apă, afectând în mod temporar si negativ
fauna acvatica care va avea tendinta de retragere . Zgomotul produs de activitatea de
exploatare va deranja speciile de avifauna, conducand la o retragerea a acestora din
zona de lucru ;
Praful rezultat în urma exploatării precum şi eventualele scurgeri accidentale rezultate
ca urmare a manipulării necorespunzătoate a utilajelor de lucru pot afecta habitatele ale
speciilor aflate in zona amplasamentului proiectului propus ;
Impactul indirect este datorat posibilităţii creşterii turbidităţii apei pe perioada
exploatării şi are efecte asupra speciilor acvatice.
Impactul pe termen scurt sau lung Impactul activității este unul pe termen scurt, avînd
în vedere perioada de realizare a lucrărilor, pe perioada de exploatare a resurselor
naturale regenerabile.
Impactul pe termen scurt se manifestă doar în perioadele de activitate a balastierei şi
exclusiv în zona fronturilor de lucru. Perioada de manifestare a acestui tip de impact se
referă la programul din balastieră exclusiv pe timp de zi, estimat la o durată de 8 ore/zi.
Impactul din faza de construire, de operare şi de dezafectare
Impactul prognozat de implementarea acestui proiect se manifesta prin decopertarea
stratului vegetal in faza de construire iar în faza de operare, prin activitatea specifica de
extractie a agregatelor minerale. Acest impact va avea un impact direct asupra faunei
acvatice si avifaunei ducand la retragerea acestora din zona de lucru, insa dupa
finalizarea lucrarilor impactul va fi neutru ; Impactul din fază de construcţie, de operare
şi de dezafectare se întrepătrunde cu impactul direct şi indirect şi vizează în special
starea tehnică a utilajelor şi inspecţiile tehnice ale acestora la zi, repectararea masurilor
impuse prin actele de reglementare si prin prezentul studiu. In amplasamentul
balastierei nu se pune problema unor construcţii sau demolări.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
123 | P a g e
Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte
Zona perimetrului propus este antropizata prin dezvoltarea proiectelor care au generat
activitatiile actuale pe si in zona amplasamentului propus; Prin proiectul propus se
recurge practic la o igienizare a lacului de acumulare pentru o mai buna functionare in
parametrii aprobatii ai hidrocentralei Avrig;
Proiectul propus, nu conduce la fenomene erozive, considerăm o valoare neutră a
impactului cumulativ, pe amplasament nu pot fi evidenţiate elemente de impact negativ
cu acţiune ireversibilă decât asupra morfologiei, ceea ce este benefică prin reglarea
vitezei de curgere al apei și reducerea eroziunii malurilor. Exploatarea controlată a
agregatelor minerale din acest perimetru va asigura atragerea curentului principal al
apei pe centrul albiei şi protejarea de eroziune a malului drept.
Impact transfrontarier: nu este cazul
Evaluarea impactului asupra factorului de mediu AER
Acţiune Impact punctaj
P C S Sb Sc Sr
Perioada de construire
Funcţionarea utilajelor şi
mijloacelor de transport
Poluare (particule, NOx, SOx,
COx, COVx)
3 1 2 1 -12 -12
anumite lucrări specifice ce se
vor executa și care implică
inerente emisii de praf
Emisii de praf 3 1 1 1 -9 -6
Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu aer:
În perioada de execuție a lucărilor se va constata un impact slab, temporar și negativ
neseminificativ ca urmare a noxelor ce vor proveni de la utilajele de lucru, precum și a
emisiilor de praf provenite de la lucrările propriu-zise;
Evaluarea impactului asupra factorului de mediu APĂ
Acţiune Impact punctaj
P C S Sb Sc Sr
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
124 | P a g e
Perioada de construire
Tehnologiile de execuție
propriu-zise;
Creșterea turbidității apei;
Antrenarea materialelor fine
(praful) prin acțiunea de
decopertare, rezultând
încărcarea apelor cu materii în
suspensii;
3 1 1 2 -12 -12
Utilajele de execuție/mijloace
de transport
posibilitatea poluării
accidentale cu produse
petroliere, uleuri de motor
2 1 1 1 -6 -3
Prezența factorului uman Depozitare necontrolată de
deşeuri
2 1 1 1 -6 -3
Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorului de mediu APĂ:
Se va constata un impact slab negativ (nesemnificativ), direct și temporar asupra calității
apei subterane şi de suprafaţă, ca urmare a lucrărilor de execuție propriu-zise. Prin
respectarea tuturor măsurilor de reducere a impactului propuse pentru factorul de
mediu apă, considerăm impactul va fi nesemnificativ;
Evaluarea impactului asupra factorului de mediu SOL şi SUBSOL
Acţiune Impact punctaj
P C S Sb Sc Sr
Perioada de construire
Lucrări de decopertare - modificări în structura
naturală a solului
5 1 1 1 -15 -15
Scurgeri accidentale de
carburanți sau lubrifianți
datorită defecțiunilor tehnice a
utilajelor specifice de execuție a
lucrărilor
posibilitatea poluării
accidentale cu produse
petroliere, uleuri de motor
2 1 1 1 -6 -3
Activitatea de transport și a
utilajelor în frontul de lucru
- emisii de noxe (pulberilor
sedimentabile, metale etc.)
3 1 1 1 -9 -9
Depozitări necorespunzătoare - risc de poluare 3 1 1 1 -9 3
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
125 | P a g e
de deșeuri
P C S Sb Sc Sr
Probabilitate
de apariţie
consecinţe Intindere
spaţială
sensibilitate Scor specific Scor specific
impact
rezidual
Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra factorilor de mediu sol şi
subsol:
În perioada de construcție se va constata un impact negativ semnificativ definitiv asupra
solului prin lucrările decopertare; Prin realizarea investiției nu se va schimbă destinația
terenului. Prin respecatarea măsurilor de reducere propuse mai sus impactul asupra
solului va fi negativ nesemnificativ;
Evaluarea semnificației impactului asupra biodiversitatii
Acţiune Impact punctaj
P C S Sb Sc Sr
Perioada de construire
Tehnologiile de execuție propriu-
zise;
-disturbarea speciilor din cauza
zgomotului produs in timpul
lucrarilor precum si creșterea
turbidității apei; Antrenarea
materialelor fine prin acțiunea
de decopertare si extractie
rezultând încărcarea apelor cu
materii în suspensii;
3 1 1 2 -12 -12
Lucrări de decopertare - modificări în structura
naturală a solului
5 1 1 1 -15 -15
Scurgeri accidentale de
carburanți sau lubrifianți datorită
defecțiunilor tehnice a utilajelor
specifice de execuție a lucrărilor
posibilitatea poluării
accidentale cu produse
petroliere, uleuri de motor
2 1 1 1 -6 -3
Depozitări necorespunzătoare de
deșeuri
- risc de poluare 3 1 1 1 -9 3
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
126 | P a g e
Legendă
P C S Sb Sc Sr
Probabilitate
de apariţie
consecinţe Intindere
spaţială
sensibilitate Scor specific Scor specific
impact rezidual
Concluzii privind evaluarea semnificației impactului asupra biodiversitatii:
În perioada de execuție a lucărilor se constată un impact slab, temporar și negativ
neseminificativ ca urmare a lucrarilor propriu zise, rezultand o retragere a speciilor de
fauna acvatica si avifauna in afara perimetrului de lucru;
Evaluarea impactului asupra populaţiei şi sănătăţii umane
Activitatea nu va avea impact negativ asupra populației, având unele efecte pozitive,
aglomerările urbane se află la distaţă de amplasament.
Impact transfrontalier
Proiectul propus nu va avea impact transfrontalier.
CAPITOLUL VI
6. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat pe baza datelor
furnizate de catre titularul proiectului. Debitele și caracteristicile emisiilor de poluanti in
mediu au fost estimate pe baza datelor din literatura de specialitate si a datelor sumare
furnizate de catre titularul proiectului.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
127 | P a g e
CAPITOLUL VII
7. MĂSURI AVUTE ÎN VEDERE PE FACTORI DE MEDIU, PENTRU EVITAREA,
REDUCEREA, COMPENSAREA ORICĂROR EFECTE NEGATIVE SEMINIFICATIVE ŞI
PROGRAM DE MONITORIZARE PROPUS
7.1 Măsuri de diminuare a impactului produs asupra AERULUI
In vederea protecţiei aerului în perioada de extracţie agregate minerale în prezentul
studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost propuse următoarele măsuri:
- motoarele utilajelor şi autovehiculelor se recomandă să fie oprite în timpul
repausului. pentru reducerea antrenării particulelor de praf se recomandă
circulația cu viteză redusă;
- alegerea de trasee care să fie optime din punct de vedere al protecţiei
mediului pentru vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot
elibera în atmosferă particule fine;
- utilizarea de mijloace de construcţie performante și realizarea de inspecţii
tehnice periodice a mijloacelor de construcţie.
- în perioadele cu condiții nevaforabile: temperaturi ridicate, vânt puternic
mijloacele de transport pentru agregatele minerale vor fi prevăzute cu
prelată pentru evitarea împrăștierii de particule;
- umectarea căilor de acces (drumul de exploatarea).
- utilizarea de utilaje și mijloace de transport performante, care să asigure
emisii poluante sub limitele legale;
7.2 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorului de mediu APĂ
Recomandăm următoarele măsuri pentru reducerea la minim a impactului produs
asupra calităţii apei în timpul efectuării lucrărilor de execuţie:
- în execuția lucrărilor se vor respecta tehnicile de lucru conform proiectului
tehnic;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
128 | P a g e
- se interzice înființarea și utilizarea depozitelor intermediare de agregate
minerale în albia minoră a râului Olt depozite care ar putea constitui obstacole în
curgerea apelor;
- manipularea materialul mineral, a solului vegetal și a altor substanțe folosite se
va face în așa fel încât să se evite antrenarea lor de către apele pluviale;
- în perioadele cu vânt puternic şi în caz de secetă se vor stropi cu apă drumurile
de acces de pământ pentru a evita antrenarea prafului de câtre vânt.
- se vor respecta pilieri de siguranță impuși prin avizul de gospodărire a apelor.
- se vor respecta condițiile impuse prin Avizul de Gospodărire a Apelor;
- se va amplasa un WC ecologic în organizarea de șantier. Acesta se va vidanja de
către o firmă specializată;
- deșeurile menajere se vor colecta în europubele care vor fi ridicate de către
firma de salubritate, cu care se va încheia un contract în acest sens;
- se interzice spălarea utilajelor și mijloacelor de transport în cursurile de apă, în
zonele de lucru sau vecinătatea amplasamentului;
- se vor asigura condiții tehnice corespunzătoare la utilajele cu care se operează;
- se permite gararea doar în cadrul organizării de șantier, cu evitarea apariției unor
scurgeri înspre apa de suprafață;
- folosirea utilajelor curate pentru a reduce poluarea apelor subterane;
- se va întocmi un plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale;
- aprovizionarea cu combustibil şi uleiuri se va realiza pe baze contractuale de la o
staţie de distribuţie autorizată, situată în exteriorul obiectivului.
- pe amplasament nu se vor alimenta cu motorină utilajele folosite la extracţia
agregatelor minerale (excavatoarele), acestea vor fi alimentate doar in cadrul
organizarii de santier;
- autobasculantele folosite la transport şi autoîncărcătorul frontal se vor alimenta
individual prin deplasare la staţii de combustibil autorizate.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
129 | P a g e
- transvazarea motorinei în rezervorul utilajelor de excavare se va face într-un loc
special amenajat în acest scop, balastat și dotat cu tăvi metalice de retenţie şi
materiale absorbante , in cadrul organizarii de santier;
- se interzice spălarea utilajelor în cursul de apă.
7.3 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu SOL şi
SUBSOL
Recomandăm următoarele măsuri pentru reducerea la minim a impactului produs
asupra calităţii solului şi subsolului în timpul efectuării lucrărilor de execuţie:
- asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite atât pentru
evitarea scurgerilor de carburanți și lubrefianți cât și pentru minimizarea
emisiilor;
- efectuarea eventualelor reparații doar în unități specializate în acest sens;
- evitarea ocupării de suprafețe de teren nejustificat pentru gararea sau
staționarea utilajelor;
- achiziționarea materialelor absorbante pentru îndepărtarea produsele petroliere
scurse accidental (rumeguș, nisip, etc.);
- întreținerea în mod corespunzător a drumului de acces din perimetrul de
exploatare.
- gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, colectarea selectivă în locuri special
amenajate și valorificarea/eliminarea, după caz prin societăți autorizate;
- solul fertil decoperat va fi obligatoriu depozitat pe malul stang la 60 m fata de
digul amenjarii hidrotehnice și reutilizat la stabilizarea malurilor;
7.4 Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra BIODIVERSITĂŢII
Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari :
Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:
• uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
• deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor
din natură;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
130 | P a g e
• culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
• perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi
de migraţie;
• deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
• comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în
stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de
identificat.
• Limitarea extragerii agregatelor minerale în perimetrul sitului în intervalul anual
corespunzător perioadei de cuibărire a păsărilor, 15 – martie – 15 august;
• Este interzisa taierea portiunii de stuf de pe malul dig stang al r. Olt, asa cum este
indicat in harta de mai jos, delimitat de urmatoarele coordonate stereo 70:
Nr. crt X Y
1 458 862 474 938
2 458 889 474 894
3 458 934 474 855
4 458 745 474 869
5 458 761 474 779
6 458 596 474 733
7 458 420 474 651
8 458 245 474 590
9 458 094 474 492
10 457 972 474 587
Este recomandata pastrarea unei suprafete de 10.800 mp de stufaris localizata in partea
vestica a perimetrului proiectului, delimitate de urmatoarele coordonate STERE 70:
Nr. crt X Y
1 458 911 475 078
2 458 938 474 993
3 458 846 474 967
4 458 820 475 023
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
131 | P a g e
Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari pentru care a fost
declarat situl Natura 2000 ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu
- se recomanda efectuarea lucrarilor de decolmatare in fasi longitudinale
dinspre amonte spre aval;
- perioada optima pentru efectuarea lucrarilor de decolmatare este
septembrie – martie;
- sistarea lucrarilor pe timp de noapte;
Masuri generale de diminuare a impactului asupra speciilor din cadrul celor doua situri
− Respectarea întocmai a proiectului tehnic;
− Antreprenorul va delimita zona de lucru;
− Se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de
desfășurare a proiectului, a altor suprafețe decât cele pentru care a fost întocmit
prezentul studiu.
− Activitatea de excavare/săpături va fi supravegheată atent, astfel încât să se
asigure că lucrările de excavare nu depășesc suprafața propusă a proiectului
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
132 | P a g e
− Limitarea timpului de funcționare a utilajelor de construcție și transport în
anumite perioade ale anului;
− Utilizarea în execuție a utilajelor și mijloacelor de transport cu emisii reduse de
poluanți atmosferici; respectarea termenilor de revizie tehnică periodică.
− Spălările de utilaje și mijloace de transport ale șantierului se vor face obligatoriu
în spații special amenajate pentru astfel de operațiuni (în afara zonei protejate).
− Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice. Nu se vor accepta fose
vidanjabile, întrucât la terminarea lucrărilor vor fi foarte greu de dezafectat, iar
normele europene interzic construcția acestora.
− Deșeurile rezultate de pe șantier for fi colectate și transportate în locuri special
amenajate.
− Agregatele minerale existente ce vor fi extrase și transportate la stația de sortare ;
− Se vor utiliza numai utilaje de transport al materialelor de construcție, dotate cu
mijloace de protecție împotriva împrăștierii încărcăturii pe traseele de circulație;
− Eliminarea deșeurilor de pe amplasament se va face în baza unui contract cu o
societate autorizată specializată, ţinându-se strict evidența acestor deșeuri.
− Întreţinerea utilajelor și a mașinilor în stare optimă de funcționare prevăzută de
normativele și legislația în vigoare .
− pentru a minimiza disturbarea păsărilor in zonă, este recomandabil ca lucrările se
efectueze pe tronsoane scurte;
− În timpul realizarii fazelor tehnologice ale proiectului, dacă se va constata
cuibărirea speciei Mergus albellus pe teritoriul amplasamentului, se vor întrerupe
activitățile de extragerea a materialului aluvionar în perioada de cuibărit a speciei
– mai – mijlocul lunii iunie, prin stoparea lucrarilor de extractie, prin retragerea
utilajelor si oprirea lucrarilor de extractiea materialului nisip si pietris;
− Se va realiza instruirea personalului (în cadrul activităţii de protecţie a muncii) şi
în ceea ce priveşte protecţia mediului;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
133 | P a g e
− Se recomanda sistarea sistarea lucrărilor în perioada de reproducere a speciilor
de pești. Având în vedere perioadele de reproducere a speciilor protejate,
lucrările de exploatare trebuie sistate în perioada 01 aprilie – 30 august;
7.5. Plan de monitorizare propus
Programul pentru monitorizarea mediului:
In cadrul actiunilor de monitorizare a mediului se va avea in vedere:
- urmarirea starii de calitate a factorilor de mediu;
- urmarirea gradului de stabilitate al terenuri din zona de lunca si evolutia acestuia; se va
observa manifestarea oricaror fenomene (siroiri, fenomene torentiale, ravenari etc.)
care ar putea duce ulterior la fenomene mai grave;
- se vor urmari stadiile de refacere a zonei pe o perioada de 9 luni dupa finalizarea
lucrarilor de refacere a mediului.
Prin Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra mediului se propun indicatorii
de monitorizare pe factorii de mediu:
Factor de mediu Program de monitorizare Indicatori urmariti
Apa Program de monitorizare a
apelor subterane şi de
suprafaţă
calitate: indicatori specifici
de calitate a apelor care sa
permita compararea cu
conditiile initiale si
identificarea tendintelor de
evolutie, doar in situatii de
poluare accidentala.
concentratii de poluanti
(MTS, THP) in apa
subterana
Aer Program de monitorizare a
calitatii aerului
- calitate: indicatori
specifici de calitate a
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
134 | P a g e
aerului care sa permita
compararea cu conditiile
initiale si identificarea
tendintelor de evolutie.
- concentratii de poluanti in
imisie: pulberi si gaze de
esapament, doar in situatii
de sesizari din partea
populatiei.
- tehnic: caracteristicile
tehnice ale echipamentelor
stationare si mobile.
Sol-subsol Program de monitorizare a
calitatii soluluisubsolului
calitate: monitorizarea
calitatii solului si incadrarea
in normativele de calitate,
doar in situatii de poluare
accidentala.
concentratii de poluanti:
produse petroliere.
tehnic/procedural:
monitorizarea gestionarii
cantităţii de decopertă de
sol vegetal (emisii
antrenate de vant,
fenomene de siroire,
torenti, ravene etc.).
Managementul deseurilor Program de monitorizare a calitate/procedural:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
135 | P a g e
deseurilor cantitati de deseuri pe
tipuri, caracterizare
compozitie, documente de
raportare, documente de
expeditie si facutri
emise/platite pentru
deseurile expediate de pe
amplasament
Zgomotul si vibratiile Program de monitorizare a
nivelului de zgomot
tehnic/calitativ: masuri
implementate pentru
reducerea nivelurilor de
zgomot ; nivelul de zgomot
la receptori (zone
rezidentiale), doar in
situatii de sesizari din
partea populatiei
Mediul socialeconomic Program de monitorizare a
impactului social
- numar de locuri de munca
create, nivel
impozite/redevente platite,
sume castigate/cheltuite in
comunitate.
Infrastructura rutiera/
transportul
Program de monitorizare a
riscurilor potentiale legate
de transport
indicatori cu privire la
starea drumurilor, sume
cheltuite pentru lucrari de
amenajare/intretinere,
stropire drumuri in
perioade caniculare
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
136 | P a g e
CAPITOLUL VIII
8. RISCURILE DE ACCIDENTE GENERATE DE DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR ÎN
CADRUL PROIECTULUI
In timpul executiei lucrarilor se pot genera riscuri legate de poluari accidentale ale
solului, subsolului si fereaticului cauzate de emisii de combustibili si uleiuri, precum si
riscuri de munca.
Se vor face detalieri privind:
- Riscul deversarilor necontrolate de uleiuri si combustibili de la utilitare si
mijloace grele de transport si
- Riscul accidentelor de munca. Masuri pentru reducerea riscurilor in timpul
executiei lucrarilor
Masuri organizatorice si administrative
Personalul va fi instruit, inainte de inceperea lucrarilor, despre succesiunea operatiilor si
fazele de executie, modul de utilizare a mijloacelor tehnice si asupra masurilor specifice
de protectie personala.
Masuri de tehnica securitatii muncii avand in vedere natura lucrarilor, precum si a
materialelor si echipamentelor utilizate, se impune respectarea cu strictete a masurilor
de protectie a muncii.
Exploatarea utilajelor
- se interzice stationarea si circulatia personalului si a oricaror vehicule si utilaje in
zona de lucru, cu exceptia celor care participa efectiv la lucrarile de terasamente.
- se vor delimita zonele de circulatie ale utilajelor in zona de lucru si in organizarea
de santier.
- se vor stabili distantele de securitate dintre utilaj si zona de lucu, in functie de
metoda de lucru adoptata.
- înainte de inceperea lucrarilor, utilajele vor fi supuse verificarilor tehnice.
- în timpul incarcarii in mijloacele de transport a materialelor minerale,
conducatorii acestora nu trebuie sa se afle in cabina autovehiculului.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
137 | P a g e
- se interzice parasirea utilajului de catre mecanicul deservent in timpul
functionarii acestui;
- este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei autovehiculului si a se
descarca in autovehicul de la inaltime.
Masuri specifice pentru protectia mediului
Au fost indicate in capitolele anterioare. Se vor stabili planuri si proceduri pentru
situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns corespunzatoare in situatii
neprevazute sau accidentale, corelate cu planurile din zonele de lucru si din
organizarea de santier.
Se va intocmi Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. In caz de
accident minor se va interveni local cu resurse proprii. In caz de accident major,
intreg personalul va fi antrenat in procesul de combatere.
Vor fi anuntate, dupa caz, Adimistratia Locala a a comunei Micasasa, Sistemul de
Gospodărire a Apelor, Autoritatile de Protectia Mediului, Inspectoratul General
pentru Situatii de Urgenta, Directia de Sanatate Publica, in scopul unei interventii
rapide in combaterea efectelor accidentelor, consultanta sau interventie medicala.
Accidentul va fi notificat.
Modul de actionare in caz de producere a unei poluari accidentale:
a) In prima faza, in caz de poluare, se iau masuri de izolare a locului accidentului, de
oprirea poluarii si apoi de indepartare a efectelor accidentelor majore ; personalul
de conducere si de interventie in caz de accidente majore va fi nominalizat ;
b) Anuntarea factorilor interesati privind accidentul major si a modului de
indepartare a acestuia : se vor anunta dupa caz Agentia de Protectia Mediului, Garda
de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apele Romane, Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă, Persoana care observa fenomenul de poluare trebuie sa-si anunte seful de
interventie, care la randul lui anunta conducerea de poluarea produsa ;
Conducerea unitatii dispune:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
138 | P a g e
- anuntarea persoanelor cu atributii prestabilite pentru combaterea poluarii, in
vederea trecerii la indepartarea efectelor poluarii ;
- informarea periodica asupra desfasurarii operatiunilor de oprire a poluarii si
de combatere a efectelor acesteia ;
- după eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea
pericolului raspandirii substantelor poluante, conducerea unitatii va analiza
in detaliu, cauzele poluarii accidentale si va dispune masuri tehnico-materiale
si organizatorice, in scopul prevenirii a astfel de situatii.
In afara orelor de program personalul care asigura permanenta – paznicii, anunta
intai SGA, APM, Garda de Mediu.) Izolarea accidentelor majore se va face prin
oprirea activitatii, scoaterea din zona a personalului care poate fi accidentat, si dupa
indepartarea oricarui pericol, va interveni personalul instruit pentru indepartarea
efectelor accidentului;
Indepartarea efectelor accidentelor majore se face dupa izolarea locului accidentului,
oprirea cauzelor accidentului si indepartara efectelor poluarii.
Reguli generale de interventie ale echipei pentru situatii de urgenta:
Pentru deversari :
- se verifica scaparile pe la etansari la rezervoarele utilajelor;
- se indeparteaza sursele de incendiu din zona respectiva – daca este cazul
unor deversari de produs petrolier;
- se izoleaza zona cu benzi marcatoare;
- se abordeaza sursa deversarii;
- se limiteaza deversarea folosind materiale adsorbante disponibile la locul
deversarii;
- se evita contaminarea apelor de suprafata prin obturarea canalelor de garda;
- se limiteaza aria de raspandire.
In caz de accident:
Persoana care a identificat accidentul :
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
139 | P a g e
- va incerca sa nu modifice starea de fapt care a dus la producerea acestuia,
cu exceptia cazului in care mentinerea acestei stari ar putea genera alte
accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane ;
- va scoate victima de sub efectul cauzei care ar provoca accidentul ;
- va acorda primul ajutor sau va solicita acordarea acestuia de catre alte
persoane instruite existente in zona ; - Va anunta imediat conducatorul
locului de munca care va anunta seful echipei de interventie ;
- conducerea va comunica accidentul Inspectoratului Teritorial de Munca si
dupa caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit legii si va
dispune imediat prin decizie, formarea unei comisii care va cerceta
accidentul.
Echipamente si materiale necesare derularii actiunii:
- Pentru deversari – lichide:
- 1. Recipiente pentru colectare si materiale absorbante,
- 2. Benzi marcatoare pentru delimitarea zonei,
- 3. Instrumente pentru manipularea materialului deversat.
Echipamente de protectie pentru situatii de urgenta :
1. Manusi de protectie ; Casti antifoane ;
2. Cizme PVC ; Ochelari de protectie ;
3. Extinctoare pentru incendiu electric ;
4. Extinctoare pentru incendiu provocat de combustibil.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
140 | P a g e
CAPITOLUL IX
10.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
1.DESCRIEREA PROIECTULUI
Denumirea proiectului proiectul ce urmeaza a fi implementat:
Decolmatare râul Olt prin exploatare nisip și pietriș
localizarea amplasamentului din punct de vedere administrativ
Fig. 1 Amplasamentul proiectului propus;
Perimetrul studiat pentru decolmatare albiei raului Olt prin exploatarea agregatelor
minerale este amplasat in cuveta lacului de acumulare Avrig hm 3440-3468, la 8200 m
amonte de CHE Avrig , 3800 m aval de CHE Scoreiu, 60 m fata de dig mal stang
acumulare Avrig si 125 m fata de dig mal drept al acumularii Avrig, in extravilanul
satului Colun , comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu
Suprafața propusă pentru decolamtarea albiei râului Olt, zona Colun, are suprafața de
286.000 mp (L = 1500 m, l med. = 190m) și aparține domeniului public și se află în
gestiunea Administrației Naționale „Apele Române” şi este delimitat de următoarele
puncte de coordonate STEREO 70:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
141 | P a g e
Nr. punct X(Nord) Y(Est)
1 475066.466 458876.838
2 475136.026 458990.123
3 475194.511 459070.812
4 475246.202 459183.811
5 475268.781 459272.388
6 475292.907 459435.022
7 475292.430 459574.138
8 475281.822 459712.144
9 475228.789 459861.940
10 475170.431 459979.932
11 475150.166 460078.853
12 475109.819 460180.158
13 475057.363 460231.752
14 474952.174 460189.109
15 474776.591 460167.906
16 474803.314 460091.616
17 474866.582 460050.830
18 474909.807 460017.301
19 474966.141 459962.487
20 475017.472 459901.007
21 475078.401 459793.672
22 475121.617 459676.431
23 475136.708 459.576.379
24 475126.044 459471.382
25 475079.779 459342.145
26 474872.390 458873.781
27 475008.259 458820.689
Suprafața totală măsurată 286 000 mp.
localizarea amplasamentului în raport cu Situl Natura 2000
Amplasamentul analizat este situat în interiorul siturilor Natura 2000 ROSPA0003 Avrig-
Scorei-Făgăraș și ROSCI00123 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
142 | P a g e
localizarea amplasamentului în raport cu bazinul hidrografic
Din punct de vedere al localizări proiectul propus face parte din Bazinul Hidrografic Olt
(BHO)
Suprafaţa totală a BHO – 25.387,89 km2
Ocupă 10,65% din suprafaţa totală a ţări
Lungimea totală a reţelei hidrografice – 9,872 km
Caracteristicile regimului hidrologic
Rîul Staţia
Hidrom
etrică
Lungimea
rîului km
Suprafaţ
a km
Altitude
nea
mdM
Debit
mediu
multian
ual mc/s
Debit lunar cu asigurare
mc/s
Qm/QM
80% 90% 95%
Olt Sebeş
Olt
324 10850 364 79.9 22.4 18.6 15.9 1/307
Olt Cornet 359 13835 312 112 34.0 28.8 25.0 1/210
Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
143 | P a g e
Acumulările permanente din bazin sunt în număr de 62, din care cu suprafaţa mai mare
de 0,5 km2 sunt în numar de 33 şi au ca folosinţa principală apărarea de inundaţii şi
energetic. Pe râul Olt sunt în funcţiune 25 de acumulări în cascadă, cu scop principal
energetic, care pot fi grupate funcţie de amplasament, în cascada Oltului mijlociu
(acumularile Voila, Viştea, Scorei, Arpaş, Avrig) şi cascada Oltului inferior (Cornetu,
Gura 22 Râului, Turnu, Calimaneşti, Dăeşti, Rm.Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni,
Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani, Strejesti, Arceşti, Slatina, Ipoteşti, Drăgăneşti Olt, Frunzaru,
Rusăneşti, Izbiceni). Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt
Zona de excavație se află la 124 -150 m față de digul mal drept și malul înalt care
delimitează lacul de acumulare și la cca. 60 m față de digul mal stâng al acumulării
Avrig. Distanța amonte față de CHE Avrig este de 8200 m, iar aval față de CHE Scorei
este de 3800 m.
localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural
Pe amplasament sau în imediata vecinătate nu sunt monumente istorice specificate în
Lista monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul M.C..C. nr. 2.314/2004,
cu modificările ulterioare sau în Repertoriului arheologic național prevăzut de O.G.
nr.43/2000 modificările și completările ulterioare.
localizarea amplasamentului în raport cu aşezările umane
Aşezările umane cele mai apropiate de amplasamentul obiectivului propus sunt:
Cea mai apropiată localitate este satul Colun (la cca. 1300 m NE ):
Perimetrul are următoarele vecinătăţi:
Localitatea Colun – 1300 m amonte;
DN 1 Brasov – Sibiu la 2.4 km nord de perimetru;
Calea ferata Brasov – Sibiu la 500m S ;
alte obiective din zonă
Amplasamentul studiat se afla situat amonte față de Centrala hidroenergetica Avrig la o
distanta de 8200 m, iar aval față de Centrala hidroenergetica Scorei la o distanta de
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
144 | P a g e
3800 m si de aprox. 2000 m fata de statia de o sortare agregate minerale care isi
desfasoara activitatea pe partea stanga a malului raului Olt in afara siturilor Natura 2000;
Informații privind folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament,
cât și pe zone adiacente acestuia;
Conform Certificatului de Urbanism nr. 30 din 27.08.2018 emis de Primaria comunei
Porumbacu de Jos terenul propus pentru realizarea proiectului propus are regimul juridic
de teren extravilan, concesionat in favoarea SPEEH HIDROELECTRICA SA care a emis
pentru realizarea proiectului „ Decolmatare raul Olt prin exploatare nisip si pietris” avizul
favorabil nr. 157/2017, in calitate de beneficiar al folosintei hidrotehnice; Folosinta
actuala a terenului este:– lacul de acumulare al centralei hidroenergetice CHE Avrig;
Perimetrul propus pentru lucrările de decolmatare este amplasat în lacul de acumulare al
A.H.E. Avrig, in urma desfasurarii proiectului propus folosinta actuala a
amplasamentului – lac de acumulare - nu va fi modificata. Prin decolmatarea materialului
aluvionar pe tronsonul r. Olt, se va realiza degajarea albiei de materialul aluvionar
acumulat şi corectarea secţiunii de scurgere a debitelor, avînd ca efect normalizarea
condiţiilor hidrodinamice. Concomitent se va reduce acţiunea erozivă exercitată de apă
asupra malului drept şi a terenurilor riverane.
Suprafața propusă pentru decolamtarea albiei râului Olt, zona Colun, are suprafața de
286.000 mp (L = 1500 m, l med. = 190m) și aparține domeniului public și se află în
gestiunea Administrației Naționale „Apele Române”, proiectul fiind reglementat din
punct de vedere a gospodaririi apelor prin avizul nr. 30 din 27.05.2019 emis de
Administratia Nationala a Apelor Romane – Administratia Bazinala de Apa Olt.
1.2. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI
1.2.1. Justificarea necesității proiectului:
Perimetrul studiat pentru decolmatare albiei raului Olt prin exploatarea agregatelor
minerale este amplasat in cuveta lacului de acumulare Avrig hm 3440-3468, la 8200 m
amonte de CHE Avrig , 3800 m aval de CHE Scoreiu, 60 m fata de dig mal stang
acumulare Avrig si 125 m fata de dig mal drept al acumularii Avrig, in extravilanul
satului Colun, comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu, obiectivul exploatarii agregatelor
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
145 | P a g e
minerale care constituie plajele emerse si submerse este decolmatarea si reealibrarea
albiei, valorificarea resursei de nisip si pietris ca material de constructie, reprezentand
totodata o solutie pentru aducerea albie la parametri hidrauluici de scurgere normal , cu
reducerea presiunii erozive asupra malurilor cu efect benefic asupra lucrarilor
hidrotehnice;
Investitia vine in intimpinarea politicii de dezvoltare a zonei si de promovare a
activitatilor economice de tip nepoluant.
Prin executarea lucrarilor de decolmatare vor rezulta cantitati de balast care vor fi folosite
in lucrarile de constructii si infrastructura iar prin natura sa se vor crea locuri de munca.
In conformitate cu viziunea Strategiei Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva
anului 2050 si anume creșterea sectorului energetic în condiții de sustenabilitate
dezvoltarea sectorului energetic este parte a procesului de dezvoltare a României,
creșterea sistemului energetic înseamnă: construirea de noi capacități, retehnologizarea și
modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de energie, încurajarea
creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică, export. Obiectivul general
al Strategiei îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât pe termen scurt, cât și pe
termen mediu și lung, adecvat unei economii moderne și unui standard de viață crescut,
cu respectarea reperelor naționale, europene și globale care influențează și determinările
politice și deciziile în domeniul energetic. Proiectul propus vine in intampinararea
obiectivelor strategiei energetice prin realizarea acestuia asigurandu-se curgerea optima a
raului Olt si buna functionarea in paramerii aprobati ai celor doua centrale
hidroenergetice, amonte CHE Avrig si aval CHE Scorei;
Conform Ghidului privind cerințele pentru producția de energie hidroelectrică în
contextul legislației UE privind natura “Intr-un lac de acumulare sau în porțiuni de râu
îndiguite, reducerea capacității de transport a sedimentelor determină acumularea
acestora, ceea ce poate avea un efect negativ atât asupra speciilor, cât și asupra
habitatelor, de exemplu prin favorizarea proliferării algelor și a altor buruieni acvatice
care îndepărtează speciile protejate. Acumularea de pietriș sau de sedimente nămoloase în
albia râului sau în coloana de apă poate fi deosebit de dăunătoare pentru speciile litofile,
care folosesc aceste zone drept areal de reproducere, sau pentru scoicile de perle de apă
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
146 | P a g e
dulce (Margaritifera margaritifera) și scoicile mici de râu (Unio crassus). Fenomenul este
dăunător și speciilor de păsări care utilizează bancurile de pietriș uscat ca locuri de
cuibărit, precum fluierarul sau nisiparul;
1.2.2. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de
specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea:
Perimetrul studiat pentru decolmatare albiei raului Olt prin exploatarea agregatelor
minerale este amplasat in cuveta lacului de acumulare Avrig hm 3440-3468, la 8200 m
amonte de CHE Avrig , 3800 m aval de CHE Scoreiu, 60 m fata de dig mal stang
acumulare Avrig si 125 m fata de dig mal drept al acumularii Avrig, in extravilanul
satului Colun , comuna Porumbacu de Jos, judetul Sibiu.
Caracterizarea zacamintului (conform studiilor de specialitate)
▪ lungimea totală în sensul de curgere al râului Olt, conform profilului longitudinal
este de 1500 m între punctele A și B;
▪ lăţimea medie este de aproximativ 190 m;
▪ adâncimea maximă de excavare este la cota talvegului râului Olt din zonă, care
variază de la +381,88 (în amonte), la +381,43 (în aval);
▪ volumul total de material exploatabil aferent perimetrului este de 505.422 m3;
▪ volumul de agregate minerale solicitat de beneficiar este repartizat pe trimestre
şi luni conform graficului de eşalonare prezentat în documentaţie;
▪ suprafaţa totală a balastierei este de 28.6 ha
Pentru reprofilarea albiei se vor respecta următorii pilierii de siguranța:
- 3800,00 m în aval de barajul A.H.E. Scorei;
- 8200,00 m în amonte de barajul A.H.E. Avrig;
- 60 m distanță de dig mal stâng A.H.E. Avrig (11,84 km);
- 125 m distanță de dig mal drept A.H.E. Avrig (9,00 km).
Acumularea de nisipuri și pietrișuri pe râul Olt, zona Colun, prezintă o structură simplă,
depunerile fiind practice; Din punct de vedere granulometric predomină fracțiile
grosiere (nisip și pietriș) încadrate în sorturile 3 – 7 mm, 7 – 15 mm, 15 – 30 mm,
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
147 | P a g e
precum și fracțiile mici (nisip sub 3 mm). Diagrama de distribuție granulometrică
efectuată pe probele extrase din zona de exploatare se prezintă astfel: Nisip – 15 – 18
%; Pietriș 33 – 35 %;
Activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul propus este "extractia nisipului şi
pietrişului - cod CAEN 0812" .
- capacitatea de producţie programată:
Producţia programată de beneficiar pentru perioada unui an contractual care începe de
la data autorizării lucrărilor, este următoarea:
Volumele de resurse ce se vor extrage pe perioada pentru care se acordă permisul
temporar de exploatare sunt:
RESURSE
EXPLOATATE
Coeficient
transformare
RESURSE
EXPLOATATE
mc mc
514500 98 504200
Volumele de rezerve de nisip şi pietriş ce se vor extrage din zăcământ, pe perioada pentru
care se acordă permisul temporar de exploatare, sunt prezentate în tabelul următor:
Anul Trimestrul
Volum rezerve
exploatate
Pierderi de exploatare
și transport
Volum
rezerve extrase
Grad de recuperare
exploatare
mc mc % mc %
2020-
2021
I 128.625 2575 2 126.050 98%
II 128.625 2575 2 126.050 98%
III 128.625 2575 2 126.050 98%
IV 128.625 2575 2 126.050 98%
T O T A L 514.500 10300 504.200 98%
Balastiera este dotata cu utilaje si echipamente specifice :
Tip utilaj Capacitate Productivitate Consum ulei Consum motorină
Excavator PC 290 sau draglina cu cupa de 2mc 2.4 mc 200 mc/ora 0,5 l/ora 24 l/oră
Autocamion Volvo 8x4 18 mc 67 mc/ora 0,25 l/ora 25 l/oră
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
148 | P a g e
Consum motorina este de cca. 400-500/ zi , variatie functie de cerintele beneficiarilor.
Procesul tehnologic
Amenajarea accesului in perimetrul de exploatare
Accesul în perimetru este posibil direct de pe drumul DC50 Colun – Sărata cu
tranzitarea digului de protectie a amenajarii din care se vor face doua rampe de acces mal
– albie , care vor ajunge pe cele doua insule ce formeaza perimetru de decolmatat.
Rampele vor avea o lungime de cca. 60m , o panta de maxim 12% , si o latime de minim
4m , fiind construite din refuzul de ciur de la statia de prelucrare a firmei Malidcom.
Aceste rampe se vor prelungii cu doua drumuri ce vor ajunge pe insule , lungimea
maxima a drumurilor fiind de cca.950m( zona aval ) . Traversarea apei pe insule, se va
face peste doua podete construite din tuburi de beton cu diametru de 1500mm .
Nisipul si pietrisul se livreaza in stare bruta din balastiera , acestea fiind concasate –
sortate in statia de prelucrare situata la 1500 m N de perimetru.
Lucrarile de pregatire
Sunt necesare lucrari de taiere a vegetatiei crescute pe insule si lucrari de decopertare a
solului vegetal acolo unde acesta exista . Decopertarea se va face cu un excavator si
adunarea solului in gramezi de unde este incarcat in autobasculante cu un incarcator
frontal sau cu excavatorul si este depus pe pilierul de 60m de la dig. Suprafata acoperita
cu vegetatie este de aproximativ 3.5 ha ;
Lucrarile de prospectiune/explorare/ exploatare
Denumirea metodei de exploatare este următoarea:,, Metoda de exploatare în balastieră
cu trepte descendente, derocare mecanică cu excavatorul, în felii paralele cu
haldarea materialului steril in exteriorul perimetrului ”.
Pe perioada permisului temporar de exploatare, din perimetrul Decolmatare Colun se vor
extrage cca 514500 mc de nisip şi pietriş .
Tehnologia de exploatare consta în:
excavarea utilului din albia minora cu o draglina cu cupa de 2 mc sau/şi excavator cu
cupa de 2.4mc ;
incarcarea si transportul materialului extras cu doua autobasculante de 28 tone.
Exploatarea se va efectua în urmatoarele conditii:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
149 | P a g e
-pilier de protectie dig stanga a amenajarii Avrig minim 60m conform avizului ;
-taluz la limita dinspre apa a pilierului - definit de raportul 1: 2 pt a asigura stabilitatea
acestuia;
Exploatarea se va efectua din aval spre amonte incepand cu insula vestica , în faşii
transversale dinspre NV spre SE ( prima parte ) , avand lungimea echivalenta cu
lungimea obiectivului de exploatat (plaja submersa ) cu retragere din aval inspre
amonte si de la firul apei ( ax ) catre malul stang ( sudic ).
Latimea fasiilor depinde de posibilitatile utilajului de excavare – draglina/ excavator : 10-
18 m. Adancimea de extractie - talvegul raiului Olt dar nu mai mult de 3.50 m sub apa
cand adancimea albiei este mai mare de 2 m .
Mentionam:
▪ in exploatare nu se foloseste apa în scop industrial;
▪ nu se folosesc substante straine de albia raului în procesul tehnologic;
▪ nu se fac gropi în albie prin exploatare;
▪ nu se fac depozite de agregate in albie sau in zona de protectie a malului;
▪ activitatea de exploatare este intrerupta in perioadele de viituri, inghet dezghet,
conditii meteo deosebite;
Agregatele minerale sunt incarcate direct de draglina/ excavator în autobasculante, care
le transporta la statia de concasare sortare din amonte cca. 1500m .
Programul de exploatare se va desfasura 8 ore/zi, 5 zile/saptamana, 12luni/an, cca.
270zile /an cu mentiunea respectarii conditiilor din actele de reglementare ;
Utilajele folosite in activitatea de extractie sunt:
-draglina cu cupa de 1,5-2 mc si un excavator cu cupa de 2.4mc
-2 autobasculanta de 28 t;
Utilul extras din treapta submersă poate fi depozitat temporar, pentru scurgerea apei, în
grămezi, în apropierea frontului de lucru, apoi transportat la statia de concasare din
imediata apropiere.
În tabelul următor, sunt prezentate caracteristicile tehnice ale utilajelor utilizate pentru
extracţia balastului și realizarea decopertei:
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
150 | P a g e
Extracţia nisipului şi pietrişului se va realiza pe trepte cu următoarele
caracteristici:
• înălţime medie treaptă submersă = cca 3.5 m sub NH ;
• unghi taluz de lucru = 45;
• unghi de taluz de lungă durată = 26;
• berma de lucru = 10-18m;
• pilier mal = min. 60 m;
Pentru protecţia zăcămîntului împotriva degradării, se vor avea în vedere
următoarele:
• exploatarea se va realiza conform tehnologiei prezentate ;
• excavarea se va realiza pe suprafaţa inscrisa in perimetrul de exploatare
aprobat evitandu-se formarea de gropi sau praguri;
Directia de exploatare este de la V spre E in cadrul feliei si de la N la S pe fasiile de
exploatare in retaragere .
Încărcarea nisipului și pietrișului se realizează fie direct cu excavatorul și/sau draglina
(treapta submersă), fie cu încărcătorul frontal din stocul temporar, amenajat în apropierea
frontului de lucru.
Transportul
În balastieră, transportul va avea două componente:
•utilul extras se încarcă şi se transportă la beneficiari, sau la statia de spalare
sortare a societatii Malidcom cu mijloacele auto ale firmei ;
•sol vegetal va fi dus pe zona pilerului la dig din partea de S a perimetrului ;
Transportul în balastieră se realizează pe drumurile de acces ( cele doua rampe
de acces ce se desprind de pe digul ACH continuate cu drumurile de exploatare )
Tip utilaj Capacitate Productivitate Consum
ulei
Consum
motorină
Excavator EC 290 sau draglina cu cupa de
2mc 2.4 mc 200 mc/ora
0,5 l/ora 24 l/oră
Autocamion Volvo 8x4 18 mc 67 mc/ora 0,25 l/ora 25 l/oră
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
151 | P a g e
balastate, nivelate si compactate .
Haldarea materialului steril
Din balastiera nu vor rezulta sterile, singurul material care se depoziteaza temporar, pina
la executia lucrarilor de refacerea mediului este solul vegetal .
Solul vegetal se va depune temporar pe pilierul de 60m. Volumul solului depus pe pilier
si in gropile de pe acesta , este de 20460 mc cca. 24552 mc afanat. Intr-o prima faza solul
vegetal se va bascula gramada langa gramada , pe zona gropilor si pe pilierul la dig , dupa
care acesta va fi nivelat ;
Protecţia zãcãmântului
In balastieră se va ţine evidenţa, într-un registru special, cantităţilor de agregate minerale
extrase şi transportate, la finalul permisului de exploatare cantitatea urmind a fi verificata
prin masuratori topografice.
Măsurile de protecţie a zăcământului se referă la asigurarea conservării resurselor
împotriva alunecărilor de teren, ocupării cu lucrări, construcţii, instalaţii care să blocheze
temporar sau definitiv resursele.
Principalele măsuri pentru protecţia zăcământului sunt:
➢ marcarea perimetrului de exploatare instituit ( daca este posibil cu marcarea
pe pilierul de 60m la dig , a limitelor aval si amonte ) ;
➢ exploatarea se va realiza conform tehnologiei prezentate anterior ;
➢ excavarea se va realiza pe suprafaţa perimetrului de exploatare temporara
aprobata prin permis, evitându-se formarea de gropi sau pinteni ;
➢ controlul şi respectarea dimensiunilor geometrice ale fâşiilor de exploatare;
➢ asigurarea unei evidenţe stricte a volumelor de resurse extrase.
➢ nu se vor efectua depozitãri intermediare de substanţã utilã, pe maluri sau în
zona de protecţie ;
S-a asigurat un pilier de siguranţă de minim 60 de metri faţă de digul ACH .
Lucrari pentru refacerea mediului
Programul de refacere a mediului la inchiderea exploatarii consta din urmatoarele
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
152 | P a g e
operatiuni :- transportul utilajelor in afara incintei , curatarea de deseuri a incintei
miniere, a drumurilor de acces; refacerea malului, nivelarea solului vagetal pe pilierul la
dig, însamantarea de iarba si plantarea de salcii.
Lucrările de refacere a mediului se vor face atat in timpul permisului cat si in primele 90
zile de la terminarea permisului .
Garantia de refacerea mediului ce se va constituii pentru aceste lucrari , a fost calculata
conform Devizului General care a fost întocmit in concordanta cu prevederile ord.
202/2014.
Valoarea totala a lucrarilor de refacerea mediului conform Devizul General, este de
47948lei .
Lucrari pentru stabilizarea versantilor naturali a taluzurilor :
Stabilitatea suprafetei terenurilor adiacente nu poate fi afectata, daca se respecta pilierul
de protectie.
De asemenea nu avem taluze de halda sau de cariera. Elementul a cărui stabilitate poate
fi afectata accidental , este malul Oltului.
Cauzele afectarii malului pe care se executa exploatarea pot fi:
• nerespectarea tehnologiei de exploatare prezentata anterior;
• nerespectarea pilierului de protectie a digului lucrari hidrotehnice ;
• nerespectarea unghiului de taluz a malului , spre cursul apei.
Propunem ca lucrare de mediu - refacerea si dimensionarea taluzelor si intretinerea
drumului de acces, nivelarea solului vegetal pe pilierul de 60m.
Mecanicii de pe utilajele de exploatare vor fi instruiti astfel ca atunci cand exploatarea
ajunge in zona de taluz, sa execute taluzarea la panta de 1 :3. Astfel ca, odata cu
avansarea spre amonte a decolmatarii/exploatarii , sa se finalizeze si taluzele emerse si
submerse .
Lucrari de resolidificare a terenurilor
Se vor resolifica malul stang si pilierul la dig, cu solul vegetal din coperta zacamantului.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
153 | P a g e
Etapele de realizare a lucrarilor de refacere a mediului
Lucrãrile de mediu se vor realiza în perioada postinchidere în maxim 90 zile de la sistarea
activitãţilor de exploatare, indiferent de motivul sistãrii acestora.
• Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si in apropierea malului stang a
Oltului ;
• Lucrari de geometrizare taluz aducerea la o panta de 1 :3 .
• Lucrari de plantare a semintelor de graminee cu discuire si semanare;
Nr.
crt. Specificaţie UM Cantitate
Anul 1 permis
Luna
1 2 3 4 5 6 7-
12
1 Lucrari executate in zona afectata de exploatare
1.1 Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si
in apropierea malului stang a Oltului mp 69986
1.2 Lucrari de geometrizare taluz aducerea la o
panta de 1 :2 . mc 14850
1,3 Lucrari de plantare a semintelor de graminee
cu discuire si semanare; mc 69986
2. Cheltuieli pentru monitorizare postînchidere
2,1 Monitorizare stabilitate taluzuri si a evolutiei
vegetarii vizite 12
Volumele fizice rezultat a antemasuratorilor:
Nr. Lucrari de reconstructie ecologica planificate Suprafata
(mp)
Volum
mc
1. Lucrari de nivelare a solului vegetal pe pilier si in apropierea malului stang a Oltului ( strat de
0.20m grosime ) 69986 14000
2. Lucrari de geometrizare mal raul Olt 10m x
1485m 7425
3. Lucrari de plantare a semintelor de graminee 69986
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
154 | P a g e
Organizarea de şantier:
a. Localizarea organizarii de santier
Exploatarea agregatelor din perimetrul propus foloseste organizarea de santier din
statia de sortare care este amplasata in apropierea amplasamentului;
b. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier. Lucrarile necesare organizarii de
santier sunt: intretinerea drumului tehnologic de acces si exploatare din cadrul
perimetrului, dotarea cu o toaleta ecologica. Organizarea de santier va fi localizata in
interiorul statiei de sortare, proprietate a beneficiarului, aflata in imediata apropiere.
Lucrarile organizarii de santier nu vor avea un impact vizual, asupra mediului, prin
aparitia utilajelor din dotare, necesare realizarii investitiei, tinand cont de faptul ca pe
acelasi amplasament se desfasoara deja activitatea de sortare a agregatelor minerale. In
timpul organizarii de santier sursele de poluanti nu vor fi decat emisiile de esapament
de la utilajele din dotare si praful rezultat in urma activitatii. Acestea se vor exploata la
parametrii impusi prin cartile tehnice. Utilajele folosite la exploatare se vor parca după
încetarea lucrului în afara albiei minore pe platforma balastată ,pe amplasamentul
staţiei de sortare - spălare, cu respectarea prevederilor specifice referitoare la aceasta
(cupa excavatorului sau a autoâncărcătorului să fie sprijinită de sol, utilajele să fie
asigurate împotriva deplasării involuntare şi a unor eventuale viituri, etc).
LUCRĂRI DE DEMOLARE – nu este cazul.
LUCRĂRI DE DEZAFECTARE
Inchidere activitatii , lucrari de dezafectare
Activitatea in balastiera va inceta la terminarea permisului prin epuizarea resursei si
depunerea solului vegetal pe maluri / pilier in vederea geometrizarii acestora , respectiv
nivelarea lui.
Nu sunt prevazute lucrari de dezafectare, deoarece nu se vor executa constructii fixe,
toate echipamentele sunt mobile, acestea la final fiind relocate in alte perimetre de
exploatare ale societatii;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
155 | P a g e
Tuburile de beton pentru podete cu diametrul de 1500m, se vor scoate si se vor depozita
in cadrul statiei de prelucrare a SC Malidcom SRL , in vedera reutilizarii pentru alte
balastiere .
1.3.IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
Metodologia propusă în cadrul prezentului raport propune o diferenţiere între
conceptul de „efect” şi cel de „impact”. Efectele se referă la modificările cauzate
mediului fizic ca o consecinţă directă a cauzelor (modificărilor) generate de proiect (atât
în etapa de construcţie cât şi în cea de operare). Efectele includ în principal: modificarea
topografiei, emisii de poluanţi, deşeuri.
Identificarea efectelor a presupus parcurgerea următorilor paşi: analiza tuturor
intervenţiilor propuse în cadrul proiectului; Identificarea tuturor activităţilor ce rezultă
din construcţia şi operarea investiţiilor; Identificarea tuturor modificărilor (efectelor) ce
au loc în mediul fizic şi socio-economic ca urmare a realizării şi operării intervenţiilor.
Interes pentru evaluare prezintă acele efecte care pot fi cuantificate şi care conduc cu
certitudine la apariţia unei forme de impact.
Identificarea efectelor s-a realizat cu ajutorul unei matrice ce a permis analizarea
etapelor şi activităţilor corespunzătoare fiecăruia dintre obiectivele de investiţii propuse
în cadrul proiectului.
Evaluarea impactului s-a făcut luând în considerare amplasamentul investiției și
vecinătatea acestuia. De asemenea, pentru fiecare factor de mediu analizat s-a luat în
considerare suprafețele afectate atât definitiv, cât și temporar în perioada de
construcție și operare a investiției.
Mai jos se redă schematic modul de atribuire a punctajelor pentru criteriile considerate
în evaluarea impactului.
PUNCTAJ PROBABILITATE A
APARIȚIEI [P]
CONSECINȚE
PROBABILE [C]
ÎNTINDERE
SPAȚIALĂ [S]
SENSIBILITATE [Sb]
5 apariție continuuă impact major legat de internațional reacție extrem de
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
156 | P a g e
sau în majoritatea
timpului
principalele aspecte
globale de mediu (ex:
climatice, dezvoltare
durabilă, conservarea
biodiversității)schimbări
puternică pro sau
contra publicului
susținere/reticență
probabilă din
partea autorităților
mediatizare
puternică implicații
majore asupra
reușitei/nereușitei
proiectului
4 apariție regulată impact major asupra
unor factori de mediu
cheie (calitatea aerului,
calitatea apei, resurse
naturale, specii
amenințate)
național reacție importantă
pro sau contra a
publicului
susținere/reticență
posibilă din partea
autorităților
mediatizare
posibilă implicații
asupra
reușitei/nereușitei
proiectului
3 apariție periodică impact moderat legat
de principalele aspecte
globale de mediu (ex:
schimbări climatice,
dezvoltare durabilă,
conservarea
biodiversității)
regional - reacție posibilă
pro sau contra din
partea unei
categorii a
publicului -
implicare posibilă
din partea
autorităților -
mediatizare
probabilă -
implicații asupra
reușitei/nereușitei
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
157 | P a g e
proiectului/planului
apariție puțin
probabilă
impact moderat asupra
unor factori de mediu
cheie (calitatea aerului,
calitatea apei, resurse
naturale, specii
amenințate)
zonal - reacție posibilă
pro sau contra din
partea unei
categorii a
publicului -
implicare posibilă
din partea
autorităților -
mediatizare
probabilă -
implicații asupra
reușitei/nereușitei
proiectului/planului
1 apariție rară sau
deloc
impact minor asupra
factorilor de mediu
locali
local fără interes din
partea - publicului -
a autorităților - a
masmediei
Irelevant pentru
succesul
proiectului/planului
Scorul acordat fiecărui impact se obține ca rezultat al relației P x (C+S+Sb),
unde:
P = punctaj acordat pentru criteriul probabilitatea apariției impactului
C = punctaj acordat pentru criteriul consecințe în cazul apariției impactului
S = punctaj acordat pentru criteriul întinderea spațială a impactului
Sb = punctaj acordat pentru criteriul sensibilitate vis a vis de factorii de interes
E v a l u a r e a i m p a c t u l u i - s e m n i f i c a ţ i e
SCOR CATEGORIE IMPACT SEMNIFICAȚIE IMPACT
< 3 fără impact cuantificabil; impact
nesemnificativ
prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa nu are
capacitatea de alterare a calității
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
158 | P a g e
unui factor de mediu
3-14 impact slab prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa alterează slab
calitatea unui factor de mediu
15-24 impact mediu prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa alterează slab
calitatea unui factor de mediu
25-39 impact important prin natura, dimensiunea, durata
sau intensitatea sa alterează slab
calitatea unui factor de mediu
>39 impact puternic induce schimbări definitive sau
cel puțin pe o perioadă
îndelungată (posibil zeci de ani)
asupra unor factori de mediu sau
de interes protectiv considerați
Fiecare scor obținut este marcat cu „+” sau „-” în funcție de tipul de impact punctat
(pozitiv sau negativ). După analizarea fiecărui factor de mediu în parte sub aspectul
impactului posibil a apărea, se corectează scorurile obținute considerând măsurile
propuse (de proiectant și de evaluator), impactul rezidual fiind prezentat sintetic pe
fiecare factor de mediu în cadrul unei matrici finale de evaluare a impactului
implementării proiectului asupra mediului.
Impactul rezidual este definit ca acel impact care apare la implementarea unui proiect
după ce au fost luate toate măsurile posibile de evitare sau reducere pentru fiecare
activitate propusă. Singura cale de contrabalansare a acestui impact o reprezintă
aplicarea unor măsuri compensatorii (unde este cazul) solicitate de către autoritățile
competente în baza legilsației specifice în vigoare.
Impactul direct şi indirect
Impactul direct vizează activităţile privind organizarea de şantier, activităţile de extracţie
şi transport a resursei minerale (extrasului geologic), respectiv lucrările de amenajare a
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
159 | P a g e
balastierei. Impactul indirect vizează funcţionarea utilajelor în zona frontului de lucru şi
implicit eliminarea unor noxe (suspensii, gaze de eşapament, zgomot etc.).
Exploatarea deponiei situate în lacul de acumulare CHE Avrig, pe cursul r. Olt poate
duce la creşterea temporară a turbidităţii apei, ceea ce presupune transportul
agregatelor minerale excavate prin apă, afectând în mod negativ populaţiile de peşti
situate în aval de zona amplasamentului. Zgomotul produs de activitatea de exploatare
va produce un disconfort speciilor de pasari pe durata zile timp de 8 ore/zi;
Impactul indirect este datorat creşterii turbidităţii apei pe perioada exploatării şi are
efecte asupra speciilor acvatice.
Impactul pe termen scurt sau lung Impactul activității este unul pe termen scurt, avînd
în vedere perioada de realizare a lucrărilor, pe perioada de exploatare a resurselor
naturale regenerabile. După această perioadă, datorită dinamicii naturale a cursului de
apă, zona tinde să se refacă.
Impactul pe termen scurt se manifestă doar în perioadele de activitate a balastierei şi
exclusiv în zona fronturilor de lucru. Perioada de manifestare a acestui tip de impact se
referă la programul din balastieră exclusiv pe timp de zi, estimat la o durată de 8 ore/zi.
Impactul din faza de construire, de operare şi de dezafectare
Impactul prognozat de implementarea acestui proiect se manifesta exclusiv în faza de
operare, datorită faptului că drumul de acces este deja construit. Acest impact se va
manifestă indirect asupra speciilor de animale acvatice. Impactul din fază de construcţie,
de operare şi de dezafectare se întrepătrunde cu impactul direct şi indirect şi vizează în
special starea tehnică a utilajelor şi inspecţiile tehnice ale acestora la zi. In
amplasamentul balastierei nu se pune problema unor construcţii sau demolări.
Impact transfrontarier: nu este cazul
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
160 | P a g e
1.4. MĂSURI AVUTE ÎN VEDERE PE FACTORI DE MEDIU, PENTRU EVITAREA,
REDUCEREA, COMPENSAREA ORICĂROR EFECTE NEGATIVE SEMINIFICATIVE
ŞI PROGRAM DE MONITORIZARE PROPUS
1.4.1 Măsuri de diminuare a impactului produs asupra AERULUI
In vederea protecţiei aerului în perioada de extracţie agregate minerale în prezentul
studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost propuse următoarele măsuri:
▪ motoarele utilajelor şi autovehiculelor se recomandă să fie oprite în timpul
repausului. pentru reducerea antrenării particulelor de praf se recomandă
circulația cu viteză redusă;
▪ alegerea de trasee care să fie optime din punct de vedere al protecţiei
mediului pentru vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot
elibera în atmosferă particule fine;
▪ utilizarea de mijloace de construcţie performante și realizarea de inspecţii
tehnice periodice a mijloacelor de construcţie.
▪ în perioadele cu condiții nevaforabile: temperaturi ridicate, vânt puternic
mijloacele de transport pentru agregatele minerale vor fi prevăzute cu
prelată pentru evitarea împrăștierii de particule;
▪ umectarea căilor de acces (drumul de exploatarea).
- utilizarea de utilaje și mijloace de transport performante, care să asigure
emisii poluante sub limitele legale;
1.4.2. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorului de mediu APĂ
Recomandăm următoarele măsuri pentru reducerea la minim a impactului produs
asupra calităţii apei în timpul efectuării lucrărilor de execuţie:
▪ în execuția lucrărilor se vor respecta tehnicile de lucru conform proiectului
tehnic;
▪ se interzice înființarea și utilizarea depozitelor intermediare de agregate
minerale în albia minoră a râului Olt depozite care ar putea constitui obstacole în
curgerea apelor;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
161 | P a g e
▪ manipularea materialul mineral, a solului vegetal și a altor substanțe folosite se
va face în așa fel încât să se evite antrenarea lor de către apele pluviale;
▪ în perioadele cu vânt puternic şi în caz de secetă se vor stropi cu apă drumurile
de acces de pământ pentru a evita antrenarea prafului de câtre vânt.
▪ se vor respecta pilieri de siguranță impuși prin avizul de gospodărire a apelor.
▪ se vor respecta condițiile impuse prin Avizul de Gospodărire a Apelor;
▪ se va amplasa un WC ecologic în organizarea de șantier. Acesta se va vidanja de
către o firmă specializată;
▪ deșeurile menajere se vor colecta în europubele care vor fi ridicate de către
firma de salubritate, cu care se va încheia un contract în acest sens;
▪ se interzice spălarea utilajelor și mijloacelor de transport în cursurile de apă, în
zonele de lucru sau vecinătatea amplasamentului;
▪ se vor asigura condiții tehnice corespunzătoare la utilajele cu care se operează;
▪ se permite gararea doar în cadrul organizării de șantier, cu evitarea apariției unor
scurgeri înspre apa de suprafață;
▪ folosirea utilajelor curate pentru a reduce poluarea apelor subterane;
▪ se va întocmi un plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale;
▪ aprovizionarea cu combustibil şi uleiuri se va realiza pe baze contractuale de la o
staţie de distribuţie autorizată, situată în exteriorul obiectivului.
▪ pe amplasament nu se vor alimenta cu motorină utilajele folosite la extracţia
agregatelor minerale (excavatoarele), acestea vor fi alimentate doar in cadrul
organizarii de santier;
▪ autobasculantele folosite la transport şi autoîncărcătorul frontal se vor alimenta
individual prin deplasare la staţii de combustibil autorizate.
▪ transvazarea motorinei în rezervorul utilajelor de excavare se va face într-un loc
special amenajat în acest scop, balastat și dotat cu tăvi metalice de retenţie şi
materiale absorbante , in cadrul organizarii de santier;
▪ se interzice spălarea utilajelor în cursul de apă.
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
162 | P a g e
1.4.3. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu SOL şi
SUBSOL
Recomandăm următoarele măsuri pentru reducerea la minim a impactului produs
asupra calităţii solului şi subsolului în timpul efectuării lucrărilor de execuţie:
▪ asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite atât pentru
evitarea scurgerilor de carburanți și lubrefianți cât și pentru minimizarea
emisiilor;
▪ efectuarea eventualelor reparații doar în unități specializate în acest sens;
▪ evitarea ocupării de suprafețe de teren nejustificat pentru gararea sau
staționarea utilajelor;
▪ achiziționarea materialelor absorbante pentru îndepărtarea produsele petroliere
scurse accidental (rumeguș, nisip, etc.);
▪ întreținerea în mod corespunzător a drumului de acces din perimetrul de
exploatare.
▪ gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, colectarea selectivă în locuri special
amenajate și valorificarea/eliminarea, după caz prin societăți autorizate;
▪ solul fertil decoperat va fi obligatoriu depozitat pe malul stang la 60 m fata de
digul amenjarii hidrotehnice și reutilizat la stabilizarea malurilor;
1.4.4. Măsuri de reducere/diminuare a impactului asupra BIODIVERSITĂŢII
Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari :
▪ Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:
▪ uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
▪ deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor
din natură;
▪ culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
▪ perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere
şi de migraţie;
▪ deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
163 | P a g e
▪ comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în
stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor
de identificat.
▪ Limitarea extragerii agregatelor minerale în perimetrul sitului în intervalul anual
corespunzător perioadei de cuibărire a păsărilor, 15 – martie – 15 august;
▪ Este interzisa taierea portiunii de stuf de pe malul dig stang al r. Olt, asa cum este
indicat in harta de mai jos, delimitat de urmatoarele coordonate stereo 70:
Nr. crt X Y
1 458 862 474 938
2 458 889 474 894
3 458 934 474 855
4 458 745 474 869
5 458 761 474 779
6 458 596 474 733
7 458 420 474 651
8 458 245 474 590
9 458 094 474 492
10 457 972 474 587
Este recomandata pastrarea unei suprafete de 10.800 mp de stufaris localizata in partea
vestica a perimetrului proiectului, delimitate de urmatoarele coordonate STERE 70:
Nr. crt X Y
1 458 911 475 078
2 458 938 474 993
3 458 846 474 967
4 458 820 475 023
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
164 | P a g e
Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari pentru care a fost
declarat situl Natura 2000 ROSCI. ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu
- se recomanda efectuarea lucrarilor de decolmatare in fasi longitudinale
dinspre amonte spre aval;
- perioada optima pentru efectuarea lucrarilor de decolmatare este
septembrie – martie;
- sistarea lucrarilor pe timp de noapte;
Masuri generale de diminuare a impactului asupra speciilor din cadrul celor doua situri
− Respectarea întocmai a proiectului tehnic;
− Antreprenorul va delimita zona de lucru;
− Se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de
desfășurare a proiectului, a altor suprafețe decât cele pentru care a fost întocmit
prezentul studiu.
− Activitatea de excavare/săpături va fi supravegheată atent, astfel încât să se
asigure că lucrările de excavare nu depășesc suprafața propusă a proiectului
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
165 | P a g e
− Limitarea timpului de funcționare a utilajelor de construcție și transport în
anumite perioade ale anului;
− Utilizarea în execuție a utilajelor și mijloacelor de transport cu emisii reduse de
poluanți atmosferici; respectarea termenilor de revizie tehnică periodică.
− Spălările de utilaje și mijloace de transport ale șantierului se vor face obligatoriu
în spații special amenajate pentru astfel de operațiuni (în afara zonei protejate).
− Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice. Nu se vor accepta fose
vidanjabile, întrucât la terminarea lucrărilor vor fi foarte greu de dezafectat, iar
normele europene interzic construcția acestora.
− Deșeurile rezultate de pe șantier for fi colectate și transportate în locuri special
amenajate.
− Agregatele minerale existente ce vor fi extrase și transportate la stația de sortare ;
− Se vor utiliza numai utilaje de transport al materialelor de construcție, dotate cu
mijloace de protecție împotriva împrăștierii încărcăturii pe traseele de circulație;
− Eliminarea deșeurilor de pe amplasament se va face în baza unui contract cu o
societate autorizată specializată, ţinându-se strict evidența acestor deșeuri.
− Întreţinerea utilajelor și a mașinilor în stare optimă de funcționare prevăzută de
normativele și legislația în vigoare .
− pentru a minimiza disturbarea păsărilor in zonă, este recomandabil ca lucrările se
efectueze pe tronsoane scurte;
− În timpul realizarii fazelor tehnologice ale proiectului, dacă se va constata
cuibărirea speciei Mergus albellus pe teritoriul amplasamentului, se vor întrerupe
activitățile de extragerea a materialului aluvionar în perioada de cuibărit a speciei
– mai – mijlocul lunii iunie, prin stoparea lucrarilor de extractie, prin retragerea
utilajelor si oprirea lucrarilor de extractiea materialului nisip si pietris;
− Se va realiza instruirea personalului (în cadrul activităţii de protecţie a muncii) şi
în ceea ce priveşte protecţia mediului;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
166 | P a g e
− Se recomanda sistarea sistarea lucrărilor în perioada de reproducere a speciilor
de pești. Având în vedere perioadele de reproducere a speciilor protejate,
lucrările de exploatare trebuie sistate în perioada 01 aprilie – 30 august;
SC STONEBORN SRL RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
167 | P a g e
BIBLIOGRAFIE
Legea 292 din 2018, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private
asupra mediului
Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările şi
completările ulterioare
Memoriu de prezentare conform Ordinului 19/2010;
Agenţia Europeană de Mediu (AEM) www.eea.europa.eu/ro
Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu www.apmsb.anpm.ro
Raport Final A1.1Evaluarea stării actuale de conservare şi protejare a speciei Circus
aeruginosus (Eretele de stuf);
Planul de Management al Bazinului Hidrografic Olt ;
Proiect tehnic intocmit de SC A1 Construct Manager SRL ;
PLAN DE MANAGEMENT al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0003
“Avrig-Scorei-Făgăraş”
PLANUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL ARIILOR PROTEJATE: ROSPA0099
PODIŞUL HÂRTIBACIULUI, ROSCI0227 SIGHIŞOARATÂRNAVA MARE,
ROSCI0144 PĂDUREA DE GORUN ŞI STEJAR DE PE DEALUL PURCĂRETULUI,
ROSCI0143 PĂDUREA DE GORUN ŞI STEJAR DE LA DOSUL FÂNAŢULUI,
ROSCI0132 OLTUL MIJLOCIUCIBIN-HÂRTIBACIU, ROSCI0303 HÂRTIBACIU
SUD-EST, ROSCI0304 HÂRTIBACIU SUD-VEST , REZERVAŢIA NATURALĂ
“STEJARII SECULARI DE LA BREITE MUNICIPIUL SIGHIŞOARA”,
REZERVAȚIA “CANIONUL MIHĂILENI”, “REZERVAȚIA DE STEJAR PUFOS”
http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rosci0132.pdf
http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0003.pdf
Observatii in teren - Metodologia folosită: transecte vizuale, combinate cu observația la
punct fix, stabilirea punctelor prin coordonate stereo 70, ilustrarea speciilor si habiatelor
identificate.