Aef Fin Ciobanasu

8/7/2019 Aef Fin Ciobanasu

1/117

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCUFACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

LECTOR UNIV.DR. CIOBNAU MARILENA

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIAR A NTREPRINDERII

BUCURETI 2010


2/117

CAPITOLUL I

FUNDAMENTELE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE AINTREPRINDERII

I.Necesitatea analizei ca metoda a cunoaterii i tipurile de analiz economic

Analizametoda a cunoaterii nseamn descompunerea unui obiect sau a unui fenomen nprile sale componente, n elementele sale simple cercetndu -se fiecare parte component, precum ilegturile cauzale dintre factorii care l determin.

Analiza nu reprezint un scop n sine, ci un mijloc pentru realizarea unui obiectiv, prin analizgsindu-se soluii pentru fundamentarea deciziilor.

Analiza economiccerceteaz fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumulude resurse ( eforturi) i al rezultatelor obinute (efecte). Deci n analiza economic se realizeaz priluarea n considerare a relaiilor structural-funcionale i a celorcauz-efect.

Ex. Un proces tehnologic poate fi analizat din punct de vedere pur tehnic viznd succesiunediferitelor operaii, nivelul acestora n raport cu anumii parametrii, norme dar i sub aspect economirespectiv al costurilor i eficienei lui.

Obiectul analizei l poate constitui un rezultat sau o modificare a rezultatului fa o baz dcomparaie.

Rezultatul poate fi explicat prin relaia :n

i

ixY1

.

Y reprezint rezultatul exerciiului, iar xise identific cu elementele constitutive ale acestuia.

n al doilea caz obiectul analizei l constituie Y = Y 1- Y0, aceast modificare urmnd a explicat pe baz de modele.

n cercetarea relaiilor cauz efect trebuie s se in seama de caracterul deosebit de complex acestor fenomene, i anume:

- acelai efect poate fi produs de cauze diferite; - aceeai cauz poate produce efecte diferite; - efecte diferite se pot combina dnd o rezultant a complexului de aciuni sau fore;

Tipurile de analiz economic

A) Dup raportul ntre momentul n care se efectueaz analiza i momentul desfurrii fenomenuluse disting:- analiza post-factum (post-operatorie) - aprecieri asupra modului n care s-au realiza

obiectivele stabilite ntr-o ntreprindere (se refer la trecut i prezent); - analiza previzional sau prospectiv determinarea evoluiei viitoare a unui fenome

economic pe baza cercetrii factorilor, a relaiilor de cauzalitate (se refer la viitor). B) Din punct de vedere al determinrilor cantitative i calitative ale fenomenelor se distin g:

- analiza calitativ urmrete esena fenomenului, nsuirile sale eseniale, factorii care sunt daceeai natur cu fenomenul i l determin;

- analiza cantitativ presupune cercetarea fenomenului prin metode specifice de cuantificare aciunii diferiilor factori.( determinri cantitative exprimate prin: greutate, grad, volum

suprafa, numr, durat)C) Dup nivelul la care se desfoar analiza distingem: - analiz microeconomic este cea care se desfoar la nivelul ntreprinderii i a elementelo


3/117

- analiza macroeconomic studiaz fenomenele la niveluri agregate ramur, ec. naional

ec. mondial, opernd cu msuri agregate: PIB, VN, etc.D) Dup modul de urmrire n timp a fenomenelor, se disting:

- analiza static studiaz fenomenele la un moment dat, relevnd relaiile dintre elementele factorii care determin o anumit poziie a fenomenului cercetat;

- analiza dinamic cerceteaz fenomenele ec. n micare, relevnd poziia lor ntr-un ir dmomente. Scoate n eviden legtura dintre poziiile care s-au succedat sau se vor succede a

fenomenului pe baza cercetrii factorilor care determin schimbrile poziionale. E) n funcie de delimitarea obiectivului analizat distingem: - analiza pe ramuri, uniti organizatorice ntreprinderi, grupuri de ntreprinderi;- analiza pe problemeCA, rentabilitate, etc.

II.Coninutul procesului de analiz economic

Drumul pe care l parcurge analiza este inversul evoluiei reale a fenomenului. Analiza pornete dla rezultatele procesului ncheiat ctre elemente i factori.

Etape:1) Delimitarea obiectului analizei presupune constatarea anumitor fapt

fenomene, rezultate n timp i spaiu, calitativ i cantitativ, utiliznd anumitmetode de evaluare i calcul.

2) Determinarea elementelor, factorilor i cauzelor fenomenului studiat. Desfaceren elemente presupune o analiz structural. Factorii se stabilesc n mod succeside la cei cu aciune direct la cei care acioneaz indirect.

3) Stabilirea corelaiilor dintre fiecare factor i fenomenul analizat i dintre diferifactori care acioneaz. Este necesar determinarea relaiei cauz efecrespectiv a raporturilor de condiionare.Parcurgerea celor trei etape permielaborarea de modele ale fenomenelor analizate.

4) Msurarea influenelor diferitelor elemente sau factori, cuantificarea influeneloa aprecierii ct mai exacte a rezultatelor.

5) Elaborarea concluziilor i aprecierilor care presupune sinteza rezultatelor analizdin sfera cercetat.

6) Elaborarea msurilor care constituie coninutul deciziilor menite s asigure folosire optim a resurselor i s contribuie la sporirea eficienei

III.Factorii care determin rezultatele activitii ec.-fin n cazul ntreprinderii

Cunoaterea factorilor, a naturii lor i a legturilor prin intermediul crora contribuie la formarearezultatelor, precum i stabilirea posibilitilor de mbuntire a funcionrii ntreprinderii ca sistemreprezint principalele probleme ce trebuie rezolvate cu ajutorul analiza economico-financiare.

Factorii determin formarea i modificarea unui efect, a unui rezultat, ei acionnd asuprarezultatului nu separat, ci interdependent.

Identificarea factorilor necesit cunoaterea precis a cii i a legturilor cauzale care au stat labaza formrii rezultatului.

Factorii care intervin ntr-un proces de analiz pot fi grupai dup mai multe criterii:

A) Dup coninutul i natura lor, factorii pot fi:

- tehnici; - sociali; - naturali.- tehnologici; - politici;- organizatorici; - demografici;


4/117

B) Dup caracterul factorilor n cadrul unei relaii cauzale:

- factori cantitativi;- factori de structur;- factori calitativi.Aceast grupare prezint o deosebit importan sub raport metodologic. Ca regul general,factorul calitativ ntr-o relaie cauzal este de aceeai natur ca i fenomenul analizat. (de obicei smsoar n aceleai uniti ca fenomenul analizat)

Ex. Q = Ns x WaQ - 1) Ns - factor cantitativ

2) Wa factor calitativse refer la o singur persoan sau unitate de timp. Waeste de aceeai natur cu producia.

Factorii cantitativi sunt purttorii materiali ai celor calitativi;

Factorii de structur intervin atunci cnd rezultatul analizat se refer la mrimi agregate (compusedin mai multe rezultate distribuite pe mai muli purttori). Profitul mediu unitar va crete sauscade n funcie de ponderea produselor cu un profit unitar mai mare sau mai mic dect cel mediu

C) Dup modul cum acioneaz asupra fenomenului analizat: - factori cu aciune direct;- factori cu aciune indirect acioneaz asupra fenomenului analizat prin intermediul celor c

aciune direct. Aceast grupare prezint o deosebit importan n stabilirea rezervelor ctrebuie mobilizate pentru mbuntirea rezultatului analizat. D) n funcie de efortul propriu al ntreprinderii distingem:

- factori dependeni de efortul propriu al ntreprinderii timpul de munc, productivitatemuncii, gradul de utilizare a capacitii de producie;

- factori independeni de efortul propriu al ntreprinderii factori provenii din mediul ec., fin. fiscal n care func. firma.E) Dup gradul de sintetizare deosebim:

- factori simplicare nu mai pot fi descompui; - factori compleci care pot fi descompui n factori simpli sau compleci dar cu un grad maredus de complexitate i a cror aciune poate fi identificat la nivelul ntreprinderii.

IV.Analiza diagnostic i rolul acesteia n evaluarea i reglarea performanelor economico-financiareale ntreprinderii

Analiza diagnostic presupune n primul rnd reperarea simptomelor, disfuncionaliti lor dactivitatea ntreprinderii i n al doilea rnd stabilirea strii i terapiei, urmare a creia se produc

mbuntirea sau redresarea rezultatelor obinute. n analiza diagnostic urmeaz s-i gseasc raspuns probleme cum ar fi:

- care sunt rezutatele ntreprinderii;- dac aceste rezultate sunt satisfctoare i de ce;- cum au fost obinute aceste rezultate ;- care sunt performanele n funcie de obiectivele stabilite ;- ce trebuie s fac organele de management pentru a atinge aceste performane ;- care sunt msurile concrete, practice ce urmeaz a fi ntreprinse pe termen scurt, termen mediu

termen lung.De aici concluzia c analiza diagnostic nu se limiteaz la radiografierea i aprecierea situaiei di

ntreprindere ci constituie o parte organic a gestiunii previzionale, respectiv a managementului strategal firmei.

Diagnosticarea activitii unei ntreprinderi este condiionat de sistemul de indicatori i mai ale


5/117

Un sistem al indicatorilor operaionali n analiza diagnostic (AD) poate fi reprezentat d

urmtoarea grupare:

I. Indicatori ai potenialului tehnico-economic:- indicatori ai capacitii de producie;- indicatori ai imobilizrilor;

- indicatori de volum i de structur ai activelor circulante ;- indicatori ai potenialului uman (ai fluctuaiei, cantitativi, calitativi, ai structurii, ai productivitii

II. Indicatori ai potenialului financiar i ai capitalului:- patrimoniul net (dimensiune, structur, surse de formare); - fondul de rulment (propriu, strain);- trezoreria;- capitalul propriu (KPR);- capitalul permanent (KPERM);- bonitatea (good will)- autonomia financiar.

III. Indicatori ai rezultatului economico-financiar:- cifra de afceri;- valoarea adugat;- profit net;- rezultat din exploatare;- rezultatul fiscal.

IV. Indicatori ai eficienei utilizrii potenialului tehnico-economic si financiar:- rata de eficien a mijloacelor fixe (CA, VA, profit la 1000 lei Mf); - rata de eficien a activelor circulante ( CA, VA, profit la 1000 lei Ac);

- viteza de rotaie a activelor ;- rata de eficien a costurilor ( cheltuieli totale sau pe grupri la 1000 lei venituri, respectiv CA) ;- rata rentabilitii (economic, financiar, resurselor consumate, etc).

n analiza diagnostic a unei ntreprinderi, de o mare utilitate sun t corelaiile i ratele de echilibru de eficien cum ar fi:

- corelaii dintre indicatorii de volum ai produciei (ex. IQa>IQe); - corelaii dintre ritmul de cretere a producivitii muncii i ritmul de cretere a salariului medi

anual (ex. Iwa>Isa);- corelaia dintre profit (ca indicator absolut) i rata rentabilitii ca indicator relativ; - corelaii dintre rata de eficien a costurilor i rata rentabilitii; - corelaii dintre creane i obligaii;- corelaii dintre trezoreria net, fondul de rulment i necesarul de fond de rulment;- echilibrul economico-financiar.

n concluzie, analiza diagnostic are un rol fundamental n evaluarea, reglarea i ameliorareperformanelor economico-financiare ale ntreprinderii.

IV.I.METODE I TEHNICI ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Metodologia analizei economico-financiare cuprinde sistemul de metode i procedee folosite

aceast disciplin pentru cercetarea realitii i formularea rezultatelor fenomenelor economice interiorul firmei din punct de vedere cantitat iv i calitativ. Procedeele i tehnicile utilizate n analizservesc la descompunerea proceselor economice n prile sale componente studiind comportamentu


6/117

prin care se fixeaz o anumit concepie privind modul de studiere a unui obiectiv n vederea obinerii dcunotine asupra formei sau alctuirii acestuia.

Prin cuantificarea relaiilor factorial-cauzale se determin mrimea, sensul i intensitatea aciunfactorilor asupra fenomenului cercetat crend posibilitatea interpretrii strii fenomenului n vederidentificrii i valorificrii rezervelor interne ale ntreprinderii.

Astfel, scopul analizei este de a descoperi caracteristicile eseniale ale parilor componente alfenomenului studiat i de a oferi concluzii necesare sintezei (examinarea acestora n unitatea lor)

IV.I.I.Metode ale analizei calitative.

1. Diviziunea i descompunerea rezultatelorrealizat pentru a se asigura profunzimea studierfaptelor. Este de mai multe feluri:

- diviziune n timpevideniaz abaterile de la tendina general de desfurare a rezultatului (dexemplu abaterea aprovizoinrii cu materiale de la ritmicitatea proiectat pentru un an indicator);

- diviziunea rezultatelor dup locul de formare observarea locurilor unde efectul obinut ncorespunde condiiilor create, deci sunt semnalate deficiene;

- descompunerea pe elemente componente cuantificarea rezultatelor favorabile sau nefavorabipe categorii de resurse consumate.

2. Comparaiaorice rezultat al activitii ntreprinderii se apreciaz n raport cu anumite criteriastfel:- trebuie asigurat comparabilitatea datelor i indicatorilor; - baza de comparaie o constituie realizrile proprii din perioadele precedente, mrim

concurenei, norme interne i internaionale impuse.

3. Gruparea colectivitatea cercetat este desprit n grupe omogene de uniti dup variaiunora sau mai multor caracteristici de grupare. Alegerea caracteristicilor se face n funcie de scopucercetrii, de esena fenomenului cercetat (ex. produse cal. I, II, III; gradul forei de munc pe categorivechime, sex, meserii, calificare, etc).

4. Generalizarea sau evaluarea rezultatelor reuniunea ntr-un sistem coerent a concluziiloreieite din studiul factorial-cauzal al fenomenelor, reinndu-se aspectele eseniale pentru procesudecizional de valorificare ct mai bine a resurselor. Generalizarea se realizeaz n raportul de analizstudii de fezabilitate, procese verbale de control.

IV.I.II.Metode ale analizei cantitative

1.Metoda substituirilor n lanAcest procedeu se utilizeaz cnd relaiile dintre factori sunt de tip funcional i se exprim su

form de produs i de raport. La baza substituirilor n lan stau 3 principii :

(a) Aezarea factorilor n relaiile de cauzalitate se face n urmtoarea ordine condiionrilor economice :

- factorii cantitativi;- factorii de structur;- factorii calitativi.

(b) nlocurile se fac n mod succesiv ncepnd cu factorii cantitativi, continund cfactorii de structur i ncheind cu cei calitativi pornind de la factorii caciune direct spre cei cu influen indirect.

(c) Valoarea substituit a unui factor se menine ca atare n operaiile ulterioare.


7/117

A. La fenomenele economice care pot fi exprimate printr-o relaie matematic sub form de produs:a) n valori absolute:

cbaF ,unde:Ffenomenul analizat;a, b, cfactorii care acioneaz asupra fenomenului.

Procednd la separarea influenei dintre cei trei factori avem: 01 FFF , 1111 cbaF , 0000 cbaF

Influena factorului a (cu ct determin factorul a modificarea fenomenului):

0001000001 cbaacbacbaa (1)

Influena factorului b:

0011001011 cbbacbacbab (2)

Influena factorului c:

0111011111 ccbacbacbac (3)

Din relaiile (1), (2) i (3) rezult c: cbaF

b) n mrimi relative:100(%) FIF

100(%)0

01

F

FFF

100000

111

cba

cbaIF

2100

cba

F

IIII

Influena factorului an mrimi relative:

100100100(%)0

01

000

000001aI

a

aa

cba

cbacbaa (4)

Influena factorului bn mrimi relative:

100100(%)00

011

000

001011

ba

bba

cba

cbacbab

a

ba III

b

b

a

a

b

b

a

a

100100100

0

0

0

1

0

1

0

1 (5)

Influena factorului cn mrimi relative:

100100

100(%)2

000

011111 bacba IIIII

cba

cbacbac (6)

Din relaiile (4), (5) i (6) rezult c:


8/117

B. n cazul fenomenelor exprimate sub form de raport ntre 2 variabile (fenomenul analizat este d

forma):

b

aF

I) n cazul n care factorul cantitativ se afl la numrtor:

a) n mrimi absolute:

01 FFF ,1

11

b

aF ,

0

00

b

aF .

Influena factorului a asupra modificrii rezultatului:

0

0

0

1

b

a

b

aa

Influena factorului b asupra modificrii fenomenului:

0

1

1

1

b

a

b

ab

baF

b) n mrimi relative:

100100(%)0

01FI

F

FFF

100100100100

0

1

0

1

0

0

1

1

0

0

1

1

b

a

FI

I

b

b

a

a

a

b

b

a

b

a

b

a

I

Influena factorului an mrimi relative:

100100(%)

0

0

0

0

0

1

aI

b

a

b

a

b

a

a

Influena factorului bn mrimi relative:

a

b

a

a II

II

b

b

aa

b

a

ba

b

a

ba

b

a

ba

ba

b 100100100100100(%)

0

1

0

1

0

0

0

1

0

0

1

1

0

0

0

1

1

1

II) n cazul n care factorul cantitativ se afl la numitor:

a) n mrimi absolute:

b

aF , afactorul calitativ, bfactorul cantitativ

01 FFF ,0

00

baF ,

1

11

baF


9/117

0

0

1

0

b

a

b

ab

influena modificrii factorului a asupra rezultatului:

1

0

1

1

b

a

b

aa

baF

100FF II

b) n mrimi relative:

100100(%)0

01FI

F

FFF

Influena factorului basupra rezultatului n mrimi relative:

100100

100100

100

1100100100(%)

22

0

10

0

1

0

0

0

0

0

1

0

bI

b

ba

b

b

a

b

a

ba

ba

b

Influena factorului aasupra rezultatului n mrimi relative:

bb

a

II

I

a

b

b

a

a

b

b

a

b

a

b

a

b

a

a2

0

0

1

0

0

0

1

1

0

0

1

0

1

1

100100100100100(%)

Exemplul 1:dcbaF

Specificaie Planificat(0)

Efectiv(1)

Diferen Procentual

Factor a 10 20 +10%200100

10

20

Factor b 20 12 -8%60100

20

12

Factor c 5 6 +1 %12010056

Factor d 8 10 +2%125100

8

10

Total (F) 000.8

852010

400.14

1061220

400.6

000.8400.14 %180100

000.8

400.14

400.6F 000.88520)1020(a 400.685)2012(20b

920.110)56(1220c 880.2)810(61220d


10/117

%80%100%180FI

%100%100%200100(%) aIa

%80%200%120100

(%) aba I

IIb

%24%120%144(%)c %36%144%180(%)d

Pentru a determina modificarea absolut a unui factor n condiiile n care se cunoate modificarerelativ a acestora se procedeaz n felul urmtor:

- se aplic modificarea relativ la valoarea planificat a fenomenului respectiv.

000.8100

000.8100

100(%) 0

Faa

400.6100

000.880

100(%) 0

Fbb

Exemplul 2:

b

aF , afactorul cantitativ, bfactorul calitativ

Indicator Planificat(0)

Efectiv(1)

Diferen Procentual (%)

Consum materiale (Kg)cm 200.000 240.000 +40.000 120Consum specific de materiale

(Kg/buc)cs200 250 +50 125

Producia fizic obinut (buc) Q 1000 960 -40 96

cs

cmQ 01 QQQ =-40buc

%41001001000

960100(%) IQQ

200200

000.200

200

000.240

0

0

0

1

cs

cm

cs

cmcm buc.

240200

000.240

250

000.240

0

1

1

1

cs

cm

cs

cmcs buc.

%20100100000.200

000.240100100100(%)

0

1

cm

cmIcmcm

%2412096120100125

120100(%) Icm

Ics

Icmcs

Exemplul 3:


11/117

Indicator Planificat(0)

Efectiv(1)

Diferen Procentual (%)

Cheltuieli de producie (lei)C 5.000.000 6.000.000 +1.000.000 120Producia fizic obinut (buc) Q 10.000 12.500 +2.500 125

Cost pe unitatea de produs(lei/buc)Cup

5mil./10.000=500lei/buc

480 -20 96

Q

Cupt/cos 2001 CupCupCup lei/buc

1) 100000.10

000.000.5

500.12

000.000.5

0

0

1

0

Q

C

Q

CQ lei/buc

80C lei/buc pentru c baF

2) %410096100(%) ICupCup

%20100125

100(%)

2

Q

%16125

100100

125

120(%)

2

C

n cazul n care, la formarea unui rezultat contribuie mai multe elemente, pentru determinarecontribuiei fiecrui element asupra rezultatului fenomenului economic se aplic metoda balanier:

cbaF 1111 cbaF 0000 cbaF 01 FFF

01000001 aacbacbaa

01001011 bbcbacbab

01011111 cccbacbac

2.n condiiile n care asupra unui rezultat acioneaz mai muli factori i prin intermediul unufactor contribuie mai multe elemente, n acest caz se folosete o metod combinat:

- pentru determinarea influenei factorilor se folosete metoda eliminrii pe baza substituirilor lan;

- pentru determinarea contribuiei elementelor se folosete metoda balanier.

d

cbaF

1

1111

d

cbaF

0

0000

d

cbaF 01 FFF

0

000

0

111)(d

cba

d

cbacba

0

000

0

001

d

cba

d

cbaa

0

001

0

011

d

cba

d

cbab


12/117

0

011

0

111

d

cba

d

cbac

0

111

1

111

d

cba

d

cbad

3.n practica economic se folosete i metoda soldului care presupune parcurgerea urmtoareloetape:1. Stabilirea rezultatului fenmenului economic analizat;2. Determinarea influenei factorilor ca urmare a legturilor funcionale dintre acestea

rezultat pe cale logic (legtur direct i invers proporional ntre factor i rezultat); 3. Determinarea influenei factorilor care nu pot fi stabilii pe cale logic ca diferen nt

rezultatul total i suma influenei factorilor determinai pe cale logic.

Exemplul 4:

Profit0=50.000 mii leiProfit1=58.000 mii lei

Din anliza diagnostic au reieit urmtoarele: (a) cifra de afceri (producia fizic vndut) a creterii fa de plan cu 5%.

Iqv=105%

(b) ca urmare a modificrii costurilor pe unitatea de produs s-a nregistrat o economie de 8.00mii lei.

C=+8.000 mii lei

(c) creterea preurilor de vnzare pe unitatea de produs a determinat venituri suplimentare d2.500 mii lei.p=+2.500 mii lei

Modificarea structurii produciei vndute n funcie de cerinele profitului a fost corect? Cu ctinfluenat modificarea profitului ntreprinderea respectiv?

cqpq vvPr qv= cantitatea vndut

c = cost unitarp = pre vnzare

qvinfluen direct proporional

Pr s modificarea structuriic influen invers proporionalp influen direct proporional

500.2000.50100

105000.50q mii lei

?s 000.8Pr mii lei

00055002000850020008P ii l i


13/117

Avantajul acestei metode const n faptul c este uor de aplicat. Dezavantajul const n faptul c

orice eroare strecurat n determinarea influenelor pe cale logic este preluat de influena factoruludeterminant prin metoda soldului. n concluzie, aceast metod nu este eficient.

n afara acestor metode specifice analizei economico-financiare se mai folosesc i alte metodcum ar fi:

4.Metoda corelaiei.

Dac ntre factorii determinani i fenomenul analizat (rezultat) exist relaii factoriale direcproporionale, atunci se folosesc funcii de regresie de tipul:

bxaY Dac ntre factorii determinani i fenomenul analizat (rezultat) exist relaii factoriale exist

legtur invers proporional atunci se folosesc funcii de regresie de tipul:

x

baY

Un loc de prim importan l ocup metodologia de stabilire a naturii sensului i intensitlegturilor de cauzalitate. Acestea se determin cu ajutorul raportului de corelaie i coeficientului dcorelaie.

Analiza economico-financiar ofer multe posibiliti de aplicare a metodei corelaiei. Utilizareacestei metode presupune parcurgerea mai multor etape:

a) selecia factorilor eseniali, lsnd la oparte factorii neeseniali;b) stabilirea legturilor de cauzalitate dintre factori i fenomenul analizatc) alegerea tipului funciei pentru exprimarea corelaiei acestea pot fi de tip linear, paraboli

hiperbolic, exponenial, logaritmic, etc. n cazul n care intre factori i fenomenul analizat sunt relaii de tip stocastic, influena acestora sstabilete cu ajutorul metodei analizei regresionale.Un loc de prim importan il ocup metodologia de stabilire a naturii sensului si intensitii legturde cauzalitate. O asemenea legtur se determin cu ajutorul raportului de corelaie:

2

2

)(

)(1

yy

YxyRyx unde: yvaloarea reala a fenomenului ec-fin.studiat

Yxvaloarea teoretica, determ.de influenta lui x

y - valoarea medie a fenomenului econ.-fin.studiatValorile acestui raport sunt intre o i 1. Cu cat ne apropiem mai mult de 1 cu atat legaturile dintrfenomen i factor sunt mai intense.

i al coeficientului de corelaie:

])([])([ 2222 yynxxn

yxxynryx cu valori cuprinse ntre -1 i +1. Cu cat marime

coeficientului se apropie mai mult de plus si minus 1 cu atat legatura este mai puternic. Sensul legaturii este dat de semnul + = legtur direct

de semnul - = legtur invers


14/117


15/117

CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVITII DE PRODUCIE I COMERCIALIZARE A FIRMEI

Reprezint obiectivul important al oricrei firme indiferent de forma de proprietate i are ca scorealizarea bunurilor i serviciilor necesare satisfacerii nevoilor sociale i individuale.

Orice activitate tehnico-productiv este urmarea unei comenzi orin care se onoreaz cererea .

Analiza activitii de producie i comercializare are n vedere scopul, instrumentele utilizate subiectul.

n funcie de aceste elemente, n activitatea economico-financiar practic au prioritate o problemsau alta cum ar fi:

a) Dac aceast analiz se realizeaz n vederea efecturii unei asocieri n scopul comercializrunor produse atunci se pune accent pe:

- cifra de afaceri;- calitatea produciei;- clientela proprie.b) Dac asocierea respectiv vizeaz producerea unor bunuri n vederea cuceririi de noi piee, atunc

pe lng elementele enumerate mai sus, trebuie s avem n vedere i potenialul de producie echilibrul dintre acesta i cerere.n cazul n care conducerea firmei are ca scop mbuntirea activitii de programare operativ

produciei, atunci analiza activitii de producie i comercializare pune accentul pe analiza realizproduciei fizice pe total i pe sortimente i pe analiza structurii produciei n funcie de cerinele pieei.

n acest context, problematica analizei activitii de producie i comercializare a unei firmvizeaz urmtoarele aspecte:

a) analiza situaiei generale a activitii de producie i comercializare pe baza indicatorilor valorici;b) analiza cifrei de afaceri;c) analiza valorii adugate;d) analiza produciei fizice pe total i pe sortimente; analiza structurii produciei;

e) analiza realizrii operative a programului de fabricaie (analiza ritmicitii produciei); f) analiza calitii produciei i implicaiile economice ale mbuntirii (nrutirii) calitproduciei asupra principalilor indicatori economico-financiari.

I. ANALIZA SITUAIEI GENERALE A ACTIVITII DE PRODUCIE I COMERCIALIZAREPE BAZA INDICATORILOR VALORICI

Situaia general a activitii de priducie i comercializare implic analiza dinamicii activitii dproducie pe baza indicatorilor valorici i analiza raportului static i dinamic dintre indicatorii valorici aproduciei.

Pentru dimensionarea activitii de producie comercializare se recomand un sistem dindicatori valorici, fiecare dintre acetia prin coninut i mod de determinare avnd o puterinformaional mare i caracteriznd anumite aspecte ale activitii unei firme.

Pentru caracterizarea activitii de comercializare i producie se folosesc urmtorii indicatovalorici:

1. CIFRA DE AFACERI (CA)

Cifra de afaceri este un indicator important care reprezint suma total a veniturilor din vnzaremrfii i a produciei pe o perioad determinat.

Pentru nevoile interne ale firmei, conducerea ntreprinderii, pe baza datelor din contabilitate poastabili i indicatorul producia fabricat vndut i ncasat indicator care reflect finalitatea activitde producie i comercializare.


16/117

2. PRODUCIA FABRICAT (Qf)Reflect valoarea bunurilor destinate livrrii, realizate in cursul unei perioade de timp i cuprind

urmtoarele elemente:- valoarea produselor finite i a semifabricatelor destinate vnzrii; - valoarea bunurilor executate i a serviciilor prestate. Se calculeaz fie nsumnd valoarea produciei cu valoarea serviciilor, fie adugnd la cifra de afacevariaia stocurilor de produse finite.

Dei nu este un indicator prezentat in contul de profit i pierdere i nici in tabloul soldurilointermediare de gestiune, producia fabricat este un indicator important in estimarea rezultatulpotenial al exploatrii.

3. VALOAREA ADUGAT (Qa)Indicator valoric ce exprim msura bogiei realizat de activitatea firmei, ea dimensionn

capacitatea firmei de a produce avere. Reprezint surplusul de venituri peste valoarea con sumuriloprovenite de la teri.

Prezint importan n primul rnd ca instrument de apreciere a performanelor economicofinanciare ale firmei i n al doilea rnd ca indicator de realizare a obiectivelor fiscalitii.

Qa=Qe-M unde M reprezint consumurile provenite de la teri

Deducnd din valoarea adugat cheltuielile cu amortizarea vom obine valoarea adugat net.

4. PRODUCIA EXERCIIULUI (Qe)Indicator valoric care dimensioneaz ntreaga activitate a firmei i cuprinde:

- valoarea produciei vndute (exprimat in preuri de vnzare exclusiv TVA);- variaia produciei stocate (creterea sau scderea stocului de produse finite, semifabricate, etc.);- variaia produciei imobilizate realizat de ctre societate.

ife PQQ

Ultimele dou componente ale produciei sunt exprimate in costuri de producie, neajuns cafecteaza comparabilitatea datelor dar care ar putea fi inlturat prin exprimarea tuturor indicatorilor i

preuri standard sau prestabilite. Producia exerciiului este un indicator de efect ce permite analizdinamicii volumului de activitate i determinarea schimbrilor care au loc in activitatea de exploatare firmei pe de o parte, iar pe de alt parte permite determinarea unor indicatori precum productivitatemuncii, capacitatea de producie, numrul de utilaje, etc.

Pentru caracterizarea activitii de producie i comer se recomand utilizarea acestui sistem dindicatori valorici ntruct fiecare indicator valoric caracterizeaz anumite aspecte calitative i cantitativale activitii.

Analiza dinamicii de producie i comer are menirea: - de a pune n eviden obiectivele stabilite n raport cu realizrile perioadelor precedente; - de a stabili gradul de realizare al acestor obiective;

- de a stabili cauzele care pot determina anumite abateri;- de a stabili msurile ce se impun pentru a corecta situaiile nefavorabile intervenite. Analiza situaiilor concrete se realizeaz n raport cu corelaiile normale care trebuie s existe ntr

indicatorii valorici menionai.Fa de perioada precedent (baza de comparaie) vor interveni modificri ale elementelor ca

difereniaz indicatorii respectivi, schimbri cantitative care trebuie s intervin i s determine schimbde natur calitativ.

Ca situaie normal se consider urmtoarelecorelaii:1. Ritmul de cretere al produciei vndute (sau cifra de afaceri existent in contul de profit

pierdere in cazul in care societatea nu are venituri din vnzarea mrfurilor) trebuie s fsuperioar sau egal cu ritmul de cretere al produciei fabricate.

II QfQv


17/117

2. Ritmul de cretere al produciei fabricate trebuie s depeasc ritmul de cretere al producieexerciiului.

II QeQf

Aceast corelaie semnific scderea stocurilor de producie neterminat (a imobilizrilor dmijloace circulante). Scderea trebuie s aib loc pn la limita n care mrimea acestor stocuri asigur

continuitatea procesului de producie.

3. Ritmul de cretere al valorii adugate trebuie s depeasc ritmul de cretere al producieexerciiului.

II QeQa

Aceast corelaie semnific reducerea ponderii consumurilor provenite de la teri cu efecfavorabile asupra costurilor. Reducerea este apreciat favorabil numai n condiiile n care nu este afectatcalitatea produciei finite obinute.

Exemplu

Indicator Perioadaprecedent

Perioada curent Indici (%)Prevzut Efectiv Prev/Prec Efectiv/Prec Efectiv/Prev

Qv(mil.lei) 30.000 31.500 31.650 105 105,5 100,48Qf(mil.lei) 32.400 33.858 34.346 104,5 106 101,44Qe(mil.lei) 34.000 35.360 36.176 104,0 106,4 102,51Qa(mil.lei) 16.320 17.104 17.136 104,8 105 100,9

Corelaiile ce trebuie respectate i care caracterizeaz o situaie normal: a) II QfQv b) II QeQf

c) II QeQa

Din punct de vedere cantitativ, ntreprinderea i-a planificat fa de perioada precedent o creterla toi indicatorii produciei industriale. Aceasta presupune c ntreprinderea i -a stabilit ca obiectiv dezvoltare a activitii de producie i comercializare fa de perioada precedent.

Din punct de vedere calitativ:- Ritmul prevzut al Qv este superior ritmului prevzut al Qf (105>104,5). Aceasta nseamn c

firma i-a prevzut n plan s asigure desfacerea ntregii producii fabricat (Qf) i s creezcondiii pentru reducerea stocurilor din perioada precedent. Deci s -a respectat corelaia normadintre aceti indicatori.

- Ritmul prevzut al Qfeste superior ritmului prevzut al Qe(104,5>104). Aceasta nseamn c pr plan firma i-a prevzut o reducere a stocului de producie neterminat, deci o reducere imobilizrilor i n acest caz respectndu-se corelaia normal.

- Ritmul prevzut al Qa este superior ritmului prevzut al Qe (104,8>104). Aceasta nseamn cfirma i-a prevzut cile de reducere a ponderii consumurilor intermediare cu efecte favorabilasupra costurilor. i n acest caz s-a respectat corelaia normal.n concluzie, se apreciaz c planul produciei industriale este fundamentat tiiific ntruct

prevzut msuri pentru desfacerea produciei fabricate (Qf), scderii stocului de producie imobilizatscderii consumului intermediar, ci care contribuie la sporirea eficienei activitii firmei.

n plan efectiv :


18/117

industrial din perioada curent este superioar celei din perioada precedent, deci se constat dezvoltare a activitii de producie i comercializare.

Sub aspect calitativ constatm:- Ritmul efectiv al Qv este inferior ritmului efectiv al Qf(105,5


19/117

Raportul dinamic ntre indicatorii valorici exprim tendina sau evoluia elementelor component(modificri) ale indicatorilor valorici.

De precizat c aceast evoluie se realizeaz fa de o baz de comparaie (perioada precedent) pbaza indicilor i nu a cifrelor absolute ca n cazul raportului static.

Qf

Qv

I

I

Rd1 Qe

Qf

I

I

Rd2 Qe

Qa

I

I

Rd3

Valorile obinute sunt comparabile de asemenea cu 1.

Pentru situaia noastr avem:Prev/Prec Efectiv/Prec Efectiv/Prev

1Rd 1,005 0,995 0,9905

2Rd 1,00048 0,996 0,996

3Rd 1,0077 0,9868 0,98429

Primul raport reflect relaia dintre ritmul vnzrilor i ritmul fabricaiei, cel de -al doilea reflectlegtura dintre ritmul finalizrii produciei i ritmul volumului total de activitate, in timp ce al treilearaport reflect creterea sau scderea gradului de valorificare a resurselor consumate.

Valorile obinute pe baza raportului dinamic dintre indicatorii valorici sunt similare cu ceprezentate anterior.

II.Analiza Cifrei de Afaceri

Este un indicator important al firmei ntruct evideniaz performanele economico-financiare aacesteia permind determinarea poziiei pe pia a unei societi i totodat ofer informaii despdinamica activitii potenialul de dezvoltare in cadrul sectorului. Implic urmtoarele aspecte: a) analiza situaiei generale a evoluiei i structurii CA; b) analiza factorial a CA;c) determinarea CA minime probabile n condiiile economiei de pia.

a) Analiza situaiei generale a evoluiei i structurii CA se realizeaz cu ajutorul indicilor carsurprind evoluia CA att pe total ct i pe principalele activiti. De asemenea se urmrete modificarea structurii CA scond n eviden modificrile intervenite n structura CA activitatea de baz, permind incadrarea acesteia sau a produselor in una din fazele ciclului d

via (lansare, cretere, maturitate, declin).innduse cont de factorii interni care acioneaz precum i de mediul in care activeaz

firma pe baza informaiilor furnizate in ultimii ani (3-5 ani eliminndu-se cei in care inregistreaz variaii semnificative) putndu-se formula strategii de cretere. Dinamica societanalizate se compar cu dinamica pieei sau sectorului de activitate. In activitatea firmei ca i analiz sunt operaionali urmtorii indicatori:

- cifra de afaceri net indicator al contului de profit i pierdere format din totalitatea venituriloobinute din vnzarea bunurilor, prestarea lucrrilor i serviciilor inclusiv subvenii pentrexploatare.

- Cifra de afaceri critic evideniaz pragul de rentabilitate a intreprinderii i constituie acel nival veniturilor necesar acoperirii integrale a cheltuielilor de exploatare.

fixecheltuieliCA


20/117

unde rata cheltuielilor variabile reprezint cheltuielile variabile medii la un leu cifr dafaceri

b) Analiza factorial a CAse recomand utilizarea urmtoarelor modele:

1)n

iii pqvCA

1

iqv =cantitatea vndut, ip =pre vnzare pe unitatea de produs

Acest model se recomand a fi utilizat la firmele cu un nomenclator redus de produse sau n cazulansrii pe pia de produse noi.

2) aSfS

fS WN

Q

CA

N

QNCA ,

ff

f

f

f

S

fS

Q

CA

M

Q

M

M

N

MNCA

'

'

,

'

'

f

f

f

f

S

fa

M

Q

M

M

N

MW

fQ

CA

unde:

SN = numrul mediu de salariai;

aW = productivitatea medie anual calculat pe baza produciei fabricate;

fM = valoarea medie a mijloacelor fixe;'fM = valoarea medie a mijloacelor fixe productive;

fQ = producia fabricat;

S

f

N

M= gradul de nzestrare tehnic a muncii;

f

f

M

M'

= ponderea mijloacelor fixe direct productive n total mijloace fixe;

M f

fQ

'= randamentul mijloacelor fixe productive;

fQ

CA= gradul de valorificare al produciei fabricate.

Acest momdel multiplicativ se recomand a fi utilizat n cazul tuturor firmelor deoarece pune eviden legturile dintre folosirea raional a factorilor de producie (for de munc, mijloace fixemateriale etc.) , calitatea produciei i gradul de satisfacere a creinelor pieei. Cu alte cuvinte scoate eviden legturile dintre valorificarea resurselor i rezultate.

Exemplu:

Denumire

produse

Cantitateavndut (tone)

Structuraproduciei

vndute (%)

Pre vnzare(lei/ton)

ncasri (mii lei) - CA

0 1 0 1 0 1 0 1A 20 000 21 000 40 35 20 000 22 000 400 000 462 000


21/117

C 15.000 24.000 30 40 30.000 28.000 450.000 672.000Total 50.000 60.000 100 100 * * 970.000 1.284.000

p = preul mediu

100

ii pgp

400.19100

000.3030800030000.2040100

000

ii pgp mii lei/ton

400.21100

000.2840000.1025000.2235

100

111

ii pgp mii lei/ton

000.314000.970000.284.101 CACACA mii lei

a) influena modificrii cantitii vndute:

000.194400.19000.50000.60001 pQQQ mii lei

b) inflena modificrii structurii produciei vndute:

000.96400.19000.21000.6001 ppQs

r

mii lei000.21

100

000.3040000.825000.2035

100

01 iir pgp mii lei/ton

c) influena modificrii preului de vnzare pe unitate:

000.24000.21400.21000.6011 ppQp

r

mii lei

Conform celui de-al doilea model asupra modificrii cifrei de afaceri acioneaz direct i indirecurmtorii factori:

1) Modificarea SN ;2) Modificarea productivitii muncii medii anuale din care:

2.1) modificarea gradului de nzestrare tehnic a muncii; 2.2) modificarea ponderii mijloacelor fixe productive n total mijloace fixe;2.3) modificarea randamentului mijloacelor fixe productive.

3) Modificarea gradului de valorificare al produciei fabricate.

SN S

f

N

M

CA aW f

f

M

M'

'f

f

M

Q

Pentru exemplificare lum urmtorul model:INDICATORI SIMBOL PREVZUT EFECTIV

Nr. mediu de salariai(pers)

SN 120 115

V l d i i


22/117

(mii lei)

fQ

Valoarea CA (mii lei) CA 21.600.000 22.264.000Valoarea medie amijloacelor fixe(mii lei)

fM 1.800.000 1.840.000

Valaorea medie amijloacelor fixe

productive (mii lei)

'

fM

1.440.000 1.545.000

Productivitatea medieanual a muncii(mii lei/an)

aW 200.000 220.000

Gradul de nzestraretehnic a muncii(mii lei/pers) S

f

N

M 15.000 16.000

Ponderea mijloacelorfixe productive ntotal mijloace fixe (%) f

f

M

M'

80 84

Randamentulmijloacelor fixeproductive (lei)

'

f

f

M

Q 16,67 16,37

Gradul de valorificarea produciei fabricate(%)

90 88

000.664000.600.21000.264.2201 CACACA mii lei

1) 000.9009,0000.2001201150001 aSSS WNNN mii lei

2) 000.070.29,0000.200000.2201150011 aaSa WWNW mii lei

2.1.0

0

'0

0

0

'0

0

0

1

1

1

ff

f

f

f

S

f

S

f

SS

f

Q

CA

M

Q

M

M

N

M

N

MN

N

M

276.380.19,067,168,0000.15000.16115 mii lei

2.2.0

0

'0

0

0

'0

1

'1

1

1

1

'

ff

f

f

f

f

f

S

f

Sf

f

Q

CA

M

Q

M

M

M

M

N

MN

M

M

221.104.19,067,1680,084,0000.16115 mii lei

2.3.0

0'

0

0'

1

1

1

'

1

1

11'ff

f

f

f

f

f

S

fS

f

f

QCA

M

Q

M

Q

MM

NMN

M

Q

312.4179,067,1637,1684,0000.16115 mii lei

3) 000.50690,088,0000.2201150111 aS WN mii lei

Verificare:

000.664000.506000.070.2000.900aS WNCA mii lei

185.067.2312.417221.104.1275.380.1'

'

f

f

f

f

S

fa

M

QMM

NMW mii lei


23/117

Concluzii:Constatm o modificare a CA cu 664.000 mii lei. Ca rezultat situaia se apreciaz favorab

ntruct depirea CA va determina, n condiiile n care este ncasat, o cretere a profitului, deci posibilitii de formare a fodurilor necesare pentru investiii i sporirea gradului de cointeresare materiala salariailor i acionarilor.

Cauzal sau factorial, aceast depire a CA se explic astfel :

1. Scderea SN a determinat n mod corespunztor o diminuare a CA cu 900.000 mii lei.

cazul n care scderea SN este efectul restrngerii activitii ntreprinderii, ca urmare modificrilor structurale intervenite pentru a corespunde cerinelor pieei, situaia est

justificat economic. n cazul n care scderea SN este efectul unor cauze subiectivsituaia se apreciaz nefavorabil ntruct nu s-a respectat programul ce reprezinasigurarea ntreprinderii cu for de munc.

2. Creterea nivelului aW a fost faptul determinant al creterii CA cu 2.070.000 mii leAvnd n vedere c productivitatea este un indicator care reflect folosirea eficient

resurselor (umane, materiale, financiare) din calcule rezult c, creterea aW a avut loc condiiile sporirii gradului de inzestrare tehnic a salariailor, in condiiile imbuntir

ponderii mijloacelor fixe productive. Creterile determinate de cele dou componente aavut loc in condiiile reducerii randamentului mijloacelor fixe productive. Astfel, putemspune c rezultatele obinute nu au fost efectul unor investiii noi ci a unor transferuri sacomasri a unor secii cu mijloace fixe vechi, cu grad de uzur ridicat.

O asemenea orientare s-a reflectat negative in reducerea gradului de valorificare a produciei fabricate,ceea ce ne determin s presupunem ca producia nu a corespuns calitativ, fiind refuzat de pia. Inaceste condiii dei s-a realizat o CA cu 664.000 mii lei situaia se apreciaz nefavorabil deoarecerezultatele obinute vor fi rezultate pe stoc neexistnd o valorificare corespunztoare a resurselor.

3. Determinarea cifrei de afaceri minime cu luarea in considerare a unor restrictii :

- rata dividendelor sa fie egala cu rata dobanzii practicata pe piata bancara la un anumit nivel al rat

costurilor.

Pentru rezolvarea unei astfel de situatii se impune respectarea urmatoarelor etape :

a) determinarea sumei dividendelor distribuite actionarilor

b) stabilirea profitului net din care se suporta dividendele distribuite

c) stabilirea profitului brut intrucat profitul net este un element al acestuia

d) stabilirea cifrei de afaceri minime tinand cont de nivelul ratei costurilor

Exemplu: O societate comerciala are un capital social de 200.000 mii lei. Rata dobanzii practicata p

piata bancara pentru creditele acordate este de 60%. Impozitul pe profit este de 25%. Sa se determin

cifra de afaceri minima care sa asigure o rata a dividendului egala cu rata dobanzii practicata pe piat

bancara si in conditiile unei rate a rentabilitatii costurilor de 15% .

a) stabilirea sumei dividendelor care trebuiesc distribuite asociatilor / actionarilor.

leimiixxdK

DxK

Dd S

S

000.120100

%60000.200

100100

b) Intrucat suma dividendelor este suportata din profitul net se pune problema determinarii acestui


24/117

leimiixxDcf

cfDPn 789.315000.120)

6100

62(000.120)

100(

Profitul net este un element al profitului brut , de aceea se pune problema determinarii profitului bru

avandu-se in vedere ca impozitul pe profit este 25%.

leimiixxPn

ci

ciPnPb 052.421789.315)

25100

25(789.315)

100

(

ci = cota de impozit

c) Determinarea cifrei de afaceri minime care sa respecte restrictiile puse ( rata dividendului est

egala cu rata dobanzii la un anumit nivel dat al ratei rentabilitatii costurilor de 15%)

leimiiRc

Pbxcqx

xcq

PbRc v

v

013.807.215,0

052.421100

Pb = qv xpqv x c =>

qvx p = Pb + qv x c = 421.052 mii + 2.807.013 mii lei = 3.228.065 mii lei

- aceasta este cifra de afaceri minima care satisface restrictia data (rata dividendului rata dobanz

practicata pe piata) pentru o anumita rata a rentabilitatii costurilor.

Reflectarea cifrei de afaceri in principalii indicatori economico- financiari ai intreprinderii

Modificarea cifrei de afaceri se reflecta favorabil sau nefavorabil asupra urmatorilor indicatori

1) asupra Pb :

CA = ( CA 1CA 0 ) x Rv 0

Rv = rata rentabilitatii venitului ( calculata pe baza cifrei de afaceri);

100xxpq

PbRv

v

2) asupra modificarilor ratei rentabilitatii economice a activului

100)(

11

001 xAcAi

xRvCACACA

Ai = activul imobilizat

Ac = activul circulant

3) asupra ratei rentabilitatii capitalului permanent

100)(

1

001 xpermanentK

xRvCACACA


25/117

10001

01 xMf

CACACA

5) asupra vitezei de rotatie a activelor circulante :

0

0

1

0

CA

xTAc

CA

xTAcCA

T = timpul luat in calcul

Atunci cand rezultatul este cu semnul reprezinta o accelerare a vitezei de rotatie , iar +

incetinire a vitezei de rotatie.

III.Analiza valorii adaugate(VA)

Valoarea adaugata reprezinta unul din indicatorii semnificativi ai activitatii intreprinderii . Pri

continut, valoarea adaugata exprima cresterea de bogatie care se obtine prin activitatea tehnico-productiv

. Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru a caracteriza eficient

factorilor : munca si capital utilizati , iar in cadrul fiscalitatii reprezinta baza impozitului datorat statului

Deci , in analiza diagnostic, valoarea adaugata prezinta interes in primul rand ca indicator d

performanta al activitatii economico - financiare , iar in al doilea rand ca indicator in sistemul fiscalitatiiValoarea adaugata poate fi determinata prin doua metode :

a) metoda sintetica

VA = QeM

Qe = productia exercitiului

M = consumuri provenite de la terti (suma cheltuielilor materiale)

b) metoda de repartitie (aditiva) are in vedere insumarea urmatoarelor elemente :

- cheltuielile cu personalul

- cheltuieli cu impozite si taxe

- cheltuieli cu amortizarea

- profitul net

Analiza valorii adaugate vizeaza dinamica acesteia , gradul de realizare al nivelului prevazut

explicarea modificarilor absolute, schimbarile intervenite in structura pe elemente, precum si masuril

pentru imbunatatirea si sporirea valorii adaugate


26/117

O problema deosebita o prezinta analiza diagnostic , tinand cont de cele doua metode de calcul al

valorii adaugate.

Determinarea valorii adaugate prin metoda de repartitie avand in vedere contributia fiecarui element

la modificarea valorii adaugate :

milioane lei

INDICATORIPer. Curenta Structura Variatia

Modificarea%0 1 0 1

1)cheltuieli cu salarii 1800 1848 30 28 +48 102,67

2)contributiile la asig. Sociale 420 431,2 7 6,5 +11,2 102,67

3)cheltuieli cu protectia sociala

+ alte cheltuieli necesare

180 184,8 3 2,8 +4,8 102,67

4)Total cheltuieli cu personalul 2400 2464 40 37,3 +64 102,67

5)Amortizarea 1080 1188 18 17,5 +108 110

6)Alte elemente de natura VA 120 140,36 2 2,16 +20,36 116,97

7) Profit 2400 2807,6

4

40 42,54 +407,64 116,98

8) VA 6000 6600 100 100 +600 110

o crestere a valorii adaugate cu 600 milioane lei , respectiv 10% , fapt care se apreciaza ca

situatie favorabila deoarece, ca rezultat, s-a datorat in mare parte cresterii profitului .

Din punct de vedere structural cresterea valorii adaugate cu 600 mil. lei se explica astfel :

-cheltuielile cu personalul salariat a inregistrat o crestere in suma absoluta , dar o scadere a ponder

,acestea contribuind la cresterea valorii adaugate cu 64 milioane lei .Evident , situatia se apreciaza c

fiind normala atunci cand indicele cheltuielilor cu salariile < indicele productiei exercitiului (aceast

presupune ca a fost respectata corelatia cheltuielilor cu salariile) .

-amortizarea ca element al valorii adaugate inregistreaza o crestere tocmai ca urmare a cresterii valor

medii a activelor fixe si respectiv a modificarilor intervenite in structura acestora .Un asemenea fenometrebuie sa aiba loc in conditiile in care indicele cheltuielilor cu amortizarea este inferior indicelui valor

productiei exercitiului fapt ce se va reflecta in diminuarea cheltuielilor cu amortizarea ce revin la un le

productia exercitiului.

-profitul a avut o contributie decisiva la cresterea valorii adaugate , situatie deosebit de favorabi

deoarece profitul reprezinta aportul intreprinderii la sporirea eficientei activitatii de productie

comercializare.

Pe baza valorii adaugate se pot constitui (calcula) anumiti indicatori :- contributia factorului uman la formarea valorii adaugate, calculat ca raport intre cheltuielile aferen


27/117

- aportul activelor fixe la formarea valorii adaugate, calculat ca raport intre amortizare si valore

adaugata.

Nota: Marimea si evolutia celor doi indicatori furnizeaza informatii cu privire la situat

rentabilitatii potentiale proprii.

Analiza factoriala a valorii adaugate pe baza determinarii acesteia prin metoda sintetica

)1(

Qe

MxQeMQeVA

WhxTQeT

QeWh

T = NS x t

NS

T

Qe t

gi

VA Wh

Wh i

gi

Va

vai

Asupra modificarii valorii adaugate actioneaza urmatorii factori :

1) Modificarea valorii productiei exercitiuluica factor extensiv (cantitativ)

2) Modificarea Va ce revine la 1 leu productia exercitiuluica factor intensiv (calitativ)

Semnificatia indicatorilor utilizati :

VA= valoarea adaugata

Qe = valoarea productiei exercitiului

T = fondul total de timp consumat (exprimat in ore)

N l di d l i i


28/117

Wh = productivitatea medie orara

gi = structura productiei

Whi = productivitatea muncii pe o persoana pe produs

vai = valoarea adaugata pe produs

Va= valoarea medie adaugata ce revine la 1 leu productia exercitiului

Exemplu:

Nr.

Crt.

INDICATORI

Per. curenta

0 1

1 Valoarea productiei exercitiului (Qe) (mii lei) 10 304 000 10 898 550

2 Valoarea consumurilor provenite de la

terti(M) (mii lei)

7 728 000 7 846 956

3 Numarul mediu de salariati (persoane) ( NS ) 140 138

4 Fondul de timp consumat (ore-om) ( T ) 257 600 242 190

5 Nr. Mediu de ore pe salariat ( t = T/ Ns ) 1 840 1 755

6 Productivit. Medie orara (lei / h);( Wh = Qe/T) 40 000 45 000

7 Valoarea medie adaugata la 1 leu Qe;

(Va =1-M/Qe)

0,25 0,22

8 Chelt.cu consumurile la 1 leu Qe; ( M / Qe) 0,75 0,72

9 Valoarea adaugata (VA = Qe x Va ) 2 576 000 3 051 594

Nota :

- Poductivitatea medie recalculata (in functie de structura efectiva a productiei) = 42 500 lei.

- Va recalculata (in functie de sructura efectiva a productiei) = 0,26

100

1

01

n

i

ir

Whxgi

Wh

100

1

1

n

i

ir

vaxgi

Va

VA = VA1VA0 = 3.051.5942.576.000 = + 475.594 mii lei


29/117

Qe=(Qe1Qe0)x 0Va =(10.898.55010.304.000) x 0,25=+148.637,5 mii lei

1.1Influenta modificrii fondului de timp consumat :

T = ( T1T0 ) x 0Wh x 0Va = (242.190257.600) x 40.000 x 0,25 = -154.100 mii lei

1.1.1 Influenta modificrii NS :

NS = (NS 1NS 0) x t0 x 0Wh x 0Va = (138140) x 1.840 x 40.000 x 0,25 = - 36.800 mii lei

1.1.2 Influenta modificrii lui t (nr de ore / salariat):

t = NS 1 x ( t1t0) x 0Wh x 0Va = 138 x (1.7551.840) x 40.000 x 0,25 = - 117.300 mii lei

1.1 Influenta modificrii productivitatii muncii orare:

Wh0=T1x ( 1Wh 0Wh )x 0Va =242.190 x (45.000 - 40.000) x 0,25 = +302.737,5mii lei

1.2.1 Influenta modificrii structurii productiei :

gi = T1 x ( 1Whr

0Wh ) x 0Va = 242.190 x (42.50040.000) x 0,25 = + 151.368,75 mii lei

1.2.2 Influenta modificrii productivitatii muncii

iWh = T1 x ( 1Wh 1Whr

) x 0Va = +151.368,75 mii lei

2. Influenta modificrii Va ce revine la 1 leu productia exercitiului :

Va = Qe1 ( 1Va 0Va ) = 10.898.550 x (0,280,25 ) = +326.956,5 mii lei

2.1 Influenta modificrii structurii productiei :

gi = Qe1 ( 1Var

0Va ) = 10.898.550 x (0,260,25 ) = +108.985,5 mii lei

2.2 Influenta modificrii valorii adaugate ce revine la 1 leu productia exercitiului pe produs vaI = Qe1 ( 1Va 1Va

r

)=10.898.550 x (0,280,26 ) = + 217.971 mii lei

Constatam o depasire a valorii adaugate cu 475.594 mii lei. Ca rezultat situatia se apreciazfavorabil, deoarece cresterea valorii adaugate reflecta o sporire a eficientei activitatii firmei, iar pe de altparte prezinta importanta din punct de vedere al fiscalitatii.

Din punct de vedere cauzal se constata :1. Sporirea valorii adaugate este efectul influentei favorabile atat al cresterii productiei exercitiului , c

factor cantitativ, cat si al cresterii Va ce revine la 1 leu productia exercitiului, ca factor calitativ. Di

acest punct de vedere situatia se apreciaza favorabil deoarece influenta decisiva a avut-o factorucalitativ.

2. Influenta favorabila a productiei exercitiului este rezultatul cresterii nivelului Wh , factor care dobicei reflecta utilizarea eficienta a resurselor umane . Sub acest aspect situatia se apreciaza favorabil c

conditia ca aceasta crestere a Wh sa reflecte efortul propriu al intreprinderii.

Din calcule se constata ca, cresterea Wh s-a realizat in conditiile scaderii NS si a timpului lucr

/ salariat , de unde rezulta ca, cresterea Wh nu reflecta efortul propriu al intreprinderii ci, cresterea estdatorata utilizarii unor preturi mai mari ca urmare a inflatiei.

3. In ceea ce priveste influenta favorabila a Va ce revine la 1 leu productia exercitiului pe produs

situatia se apreciaza pozitiv in conditiile in care :- reducerea ponderii consumurilor intermediare nu a afectat calitatea productiei,- productia pusa in circulatie pe piata sa corespunda cerintelor pietei , deci sa fie asigurata vanzarea


30/117

In cazul nostru se observa ca intreprinderea s-a orientat spre cresterea ponderii acelor produse c

o valoare adaugata mai mare decat media bazei de comparatie , ceea ce ne determina sa presupunem cacestea ar corespunde cerintelor pietei.

CAPITOLUL III

ANALIZA COSTURILOR

Zona cheltuielilor unei firme cuprinde o arie larga de fenomene economice legate in esenta dconsumul utilizarii fortelor de productie (natura, munca, capital). In acest context, costurile ocupa un lodeosebit in managementul intern al intreprinderii intrucit de utilizarea eficienta a fortelor de productidepinde in mare masura capacitatea concurentiala a firmei respective.

Problemele analizei cheltuielilor de productie ale intreprinderii, in optica diagnosticului, sint:1analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii;2analiza eficientei costurilor aferente cifrei de afaceri (variabile si conventional constante);3analiza diagnostic a principalelor categorii de cheltuieli (materiale, salariale);

1ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR INTREPRINDERII

Desfasurarea activitatii unui agent economic necesita consum de resurse umane, materiale, financiare.

Dupa natura lor, cheltuielile segrupeaza in:

A. cheltuieli de exploatare;B. cheltuieli financiare;C. cheltuieli extraordinare.

ACheltuielile de exploatare cuprind:Consumurile de materii prime, materialeauziliare, piese de schimb;Uzura obiectelor de inventar;Costul marfii vinduteCheltuieli cu lucrarile si serviciileexecutate de terti;Cheltuieli cu impozitele si taxele;Cheltuieli cu personalul;

Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe,provizioane;Cheltuieli privind activele cedate;Cheltuieli privind amenzile si penalitatile.BCheltuielile financiare includ:

Dobinzi curente aferente imprumuturilorprimite;Pierderile din vinzarea valorilor imobiliaresi de plasament;Diferentele de curs valutar;

Sconturile acordate clientilor.C Cheltuielile extraordinare sint

f t di l h lt i li i t l t

aceasta categorie de cehltuieli se reflectavaloarea pierderilor din calamitati siexproprieri de active.Corespunzator ecestor categorii de

cheltuieli, veniturile se grupeaza in 3categorii:

A. Venituri din exploatare;B. Venituri financiare;C. Venituri extraordinare.

AVeniturile din exploatare cuprind:Ventiru din vinzarea produselor;Venituri din lucrari executate, serviciiprestate;Venituri din vainzarea de marfa;

Venituri din productia stocata;Venituri din productia imobilizata;Venituri din cedarea activelor;Venituri din donatii primite;Venituri din subventii aferente cifrei deafaceri.

BVeniturile financiare includ:Venituri din dobinzi incasate;Venituri din titluri de plasament;

Venituri din diferente favorabile de cursvalutar;Venituri din participatii;


31/117


32/117

Extraordinara 400 294 10 7 324 235.2 810 8

Total 4000 4200 100 100 3776 3801 944 9

I) 1000xVt

Chc tt

ct = ct1 - ct0 = 905 - 944 = -39 lei la 1000 lei venit

9054200

38011000

1

11 x

V

Chc

t

t

tlei la 1000 lei venit

9444000

37761000

0

00 x

V

Chc

t

t

tlei la 1000 lei venit

1) Influenta modificarii veniturilor totale (factor cantitativ)

95,4494405,89910000

0

1

0

t

t

t

t

tV

Chx

V

ChV lei la 1000 lei venit

2) Influenta modificarii cheltuielilor totale (factor calitativ)

95,505,89990510001

0

1

1

t

t

t

t

tV

Chx

V

ChCh lei la 1000 lei venit

Constatam ca la nivelul intreprinderii s-a obtinut o crestere a eficientei cheltuielilor totale cu39 lei la 1000 lei venituri. Ca rezultat, situatia se apreciaza favorabil pentru ca va avea loc o cresterea profitului, sursa pentru constituirea fondurilor necesare realizarii de noi investitii, cresteriicointeresarii materiale a salariatilor si a asociatilor.

Din punct de vedere cauzal (factorial) se constata ca:- cresterea eficientei costurilor totale cu 39 lei la 1000 lei venit este efectul respectarii corelatieidintre ritmul de crestere al venitului care s-a concretizat in sporirea eficientei cu 44,95 lei la 1000lei venit si a ritmului de crestere al cheltuielilor (a carei influneta este negativa, de 5,95 lei la 1000lei venit),

Ritmul de crestere al veniturilor este mai mare decit ritmul de crestere al cheltuielilortotale (105% > 100,66%), astfel ca acesta crestere a cheltuielilor de la 3.776.000 mii lei la

3.801.000 mii lei este justificata din punct de vedere economic.

Pentru activitatea de exploatare:

leixct 89010002800

2492la 1000 lei venit

II)100

1

n

i

tii

t

xcg

c

ct = ct1 - ct0 = 905 - 944 = -39 lei la 1000 lei venit1) Influenta modificarii structurii veniturilor pe tipuri de activitate


33/117

01

01

100t

n

i

tii

i c

xcg

g = 940,2 - 944 = -3,8 lei la 1000 lei venit

100

1

01

n

i

tii

t

r

xcg

c = rata eficientei costurilor recalculate

2,940100

)8107()120018()89075( xxxlei la 1000 lei venit

2) Influenta modificarii ratei de eficienta a costurilor pe tipuri de activitati

cti = ct1 -rct = 905 - 940,2 = -35,2 lei la 1000 lei venit

La nivelul intreprinderii rezulta o sporire a eficientei costurilor cu 39 lei la 1000 lei venit.

Apreciind acest rezultat obtinut, situatia este favorabila intrucit in conditiile calorificarii productieiintreprinderii se vor crea premisele cresterii profitului brut al intreprinderii, sursa pentru constituireafondurilor necesare investitiilor, fondurilor de premiere a salariatilor si fondurilor de distribuire aleasociatilor.

Din punct de vedere factorial, sporirea eficientei costurilor totale cu 39 lei la 1000 lei veniteste efectul:

(a) modificarea structurii veniturilor care au o influenta favorabila cu 3,8 lei la 1000 lei venit.Aceasta inseamna ca a crescut ponderea veniturilor la acea forma de activitate care are o eficienta acheltuielilor mai buna decit media pe intreprindere. In cazul nostru, se observa ca a crescutponderea veniturilor aferente activitatii de exploatare de la 70% la 75%, activitate a carei eficienta a

costurilor este mai buna decit eficienta totala 890 < 944 lei la 1000 lei venit.Apreciem ca structura este favorabila pentru ca:

- activitatea de exploatare are ponderea cea mai mare si corespunde profilului activitatiiintreprinderii

- produsele activitatii de exploatare sint destinate pietei, deci exista o legatura directa curezultatele obtinute de intreprindere.

(b) influenta modificarii ratei eficientei costurilor pe tipuri de activitate a determinat crestereaeficientei costurilor totale cu 35,2 lei la 1000 lei venit.

Si in acest caz, situatia se apreciaza favorabil deoarece realizarea unei eficiente a costurilorpe fiecare activitate in parte este rezultatul respectarii corelatiei dintre ritmul de crestere al

veniturilor, fata de ritmul de crestere al cheltuielilor.Semnificativ este si faptul ca s-au redus pierderile din activitatea financiara si anume rata de

eficienta a costurilor efectiva in activitatea financiara < rata de eficienta a costurilor prevazuta inactivitatea financiara(1050


34/117

In totalul cheltuielilor, cheltuielile de exploatare detin ponderea cea mai mare, ceea ceimpune o analiza aprofundata a acestora intrucit, din punct de vedere al structurii, ele au ocontributie decisiva de sporire a eficientei costurilor totale.

Cheltuielile de exploatare sint aferente ciclului de exploatare care cuprinde ansamblulurmatoarelor operatiuni:

- Cumpararea de materii prime si materiale- Stocarea lor- Procesul de productie propriu-zis- Stocarea semifabricatelor si a productiei finite- Vinzarea lor- Achizitia si vanzarea de marfa

Pentru analiza eficientei costurilor din exploatare se foloseste ca indicator rata eficientei costurilor din exploatare (cheltuieli de exploatare la 1000 lei venit din exploatare) care sedetermina dupa urmatoarele relatii, metodologia de analiza a eficientei costurilor din exploatarefiind asemanatoare cu cea din cazul costurilor aferente veniturilor totale, astfel:

1) 1000xVexChc ext

In cazul acestei prime relatii, asupra eficientei costurilor de exploatare actioneaza urmatoriifactori:

- modificarea veniturilor din exploatare (factor cantitativ)- modificare cheltuielilor din exploatare (factor calitativ)

Cuantificarea influentei factorilor implica urmatoarele relatii: cex = cex1 - cex0

10001

11 x

VChc

ex

exex 1000

0

00 x

VChc

ex

exex

0

0

1

0 1000ex

ex

ex

ex

exV

Chx

V

ChV

1

0

1

1 1000ex

ex

ex

ex

exV

Chx

V

Chc

Se remarca faptul ca sporirea eficientei cheltuielilor din exploatare este rezultatul respectariicorelatiei dintre ritmul de crestere al veniturilor si ritmul de crestere al cheltuielilor din exploatare.

Ce1 < Ce0 Ive > Iche

2)100

1

n

i

exii

ex

xcgc

gi = structura veniturilor din exploatarecexi = rata de eficienta a costurilor de

exploatare pe tipuri de activitate:


35/117

34

productie vindutaproductie stocataproductie imobilizata

In cazul celui de al 2-lea model, asupra eficientei costurilor din exploatare

actioneaza direct urmatorii factori:a) modificarea structurii veniturilor (factor de structura)b) modificarea ratei eficientei costurilor din exploatare pe activitati (factor calitativ)

Cuantificarea influentei factorilor implica urmatoarele relatii:

100

1

01

n

i

exii

ex

r

xcg

c

ge :rcex - cex0

cex : cex1 -rcex

Folosirea acetor relatii da posibilitatea masurarii contributiei principaleloractivitati la modificarea eficientei costurilor din exploatare.

In mod normal, contributia decisiva la sporirea eficientei costurilor din exploatare,trebuie sa o aiba ponderea veniturilor aferente productiei vindute, pentru ca:

- productia vinduta detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatii deexploatare;

- productia vinduta corespunde obiectului de activitate al firmei (productie sicomercializare);

- productia vinduta reprezinta finalitatea activitatii de exploatare, iarcomercializarea duce la obtinerea rezultatelor finale ale firmei.

2 ANALIZA EFICIENTEI COSTURILOR AFERENTE CIFREI DE AFACERI(VARIABILE SI CONVENTIONAL CONSTANTE);

Avind in vedere detinerea de catre cantitatea vinduta (respectiv CA) a ponderiicelei mai mari in cadrul activitatii de exploatare, rezulta faptul ca, sporirea eficienteicosturilor aferente CA este hotaritoare in asigurarea eficientei de exploatare siresponsabila asupra asigurarii performantelor economice ale firmei.

Pentru caracterizarea si analiza eficientei costurilor aferente CA sau productiavinduta se utilizeaza indicatorul cheltuieli la 1000 lei CA exprimat in pret de vinzare,

exclusiv TVA.

Pentru aceasta se utilizeaza urmatoarele relatii:

1) 10001000pqv

cqvC


36/117

35

2) C1000 = Cv1000 + Cf1000 = 1000

pqv

cqv v + 1000xpq

F

v

3)100

1000 iixcg

C

unde: qv = volumul fizic al productiei vindutep = pretul mediu de vinzare pe produsc = costul mediu pe unitatea de produscv = costul variabil pe unitatea de produsF = suma cheltuielilor conventional constante (fixe) aferente qvgi = structura productiei vindute exprimata pret de vinzareci = cheltuielile la 1000 lei pe produs.

Primul model se recomanda a fi utilizat de catre toti agentii economici, scotind inevidenta factorii cu actiune directa asupra eficientei costurilor aferente qv (denumitModelul CLASIC).

Cel de al 2-lea model da posibilitatea evidentierii rezervelor de sporire aeficienteicosturilor prin intermediul diferitelor categorii de cheltuieli; pune in evidentainfluenta favorabilasau nefavorabilaa factorilor specifici fiecarei categorii de cheltuieli.

Cel de al 3-lea model se recomanda a fi utilizat atunci cind exista unnomenclator redus deproduse sau in cazul lansarii de produse noi.

- leiIndicatori Prevazut

E

fectiv

1. Total costuri aferente CAxcqv din care: 720.000 731.400

- variabile

vvxcq 540.000 533.600

- fixe (F) 180.000 197.8002. CA exprimata in pret vinzare

xpqv 900.000 920.000

3. CA efectiva exprimata in:a) - costuri prevazute

01xcqv - 726.180

- costuri variabile prevazute

01 vvxcq

-544.180

b) CA efectiva exprimata in pretvinzare prevazut

01xpqv

- 910.000


37/117

36

10001000

pqv

cqvC

100011

111000

pq

cqC

v

v = 795 lei la 1000 lei venit

100000

001000

pq

cqC

v

v = 800 lei la 1000 lei venit

C1000 = C11000 - C0

1000 = 795 - 800 = -5 lei la 1000 lei

In cazul acestui model, factorul care actioneaza determinind modificareacheltuielilor la 1000 lei CA sint:

a) modificarea structurii productiei vindute;b) modificarea pretului de vinzare pe produs;c) modificarea costului pe unitatea de produs.

Cunatificarea influentelor acestor factori implica utilizarea urmatoarelor relatii:

1) Influenta structurii qv (CA)

1000100000

00

01

01x

xpq

xcq

pq

cqs

v

v

v

v= 798 - 800 = -2 lei la 1000 lei venit

2) Influenta modificarii pretului de vinzare pe produs

1000100001

01

11

01x

xpq

xcq

pq

cqp

v

v

v

v= 789,33 - 798 = -8,67 lei la 1000 lei venit

3) Influenta costului pe unitatea de produs

1000100011

01

11

11x

xpq

xcq

pq

cqc

v

v

v

v= 795789,33 = +5,67 lei la 1000 lei venit


38/117

37

Constatam ca la nivelul CA s-a inregistrat o sporire a eficientei costurilor cu 5 leila 1000 lei venit obtinut. CA rezultat, situatia se apreciaza favorabil, intrucit in conditiileincasarii productiei vindute se vor obtine economii de 5 lei la 1000 lei venit, ce se vorfinaliza in profit real, surse pentru dezvoltarea si remunerarea asociatilor.

Sub aspect cauzal, sporirea eficientei costurilor cu 5 lei la 1000 lei venit, se

explica astfel:a) modificarea structurii qv (cantitatii vindute) a influentat in mod favorabil cu

2 lei la 1000 lei venit. Aceasta inseamna ca intreprinderea a modificat structura qv infavoarea sortimentelor care aveau planificat un nivel al cheltuielilor la 1000 lei < mediabazei de comparatie (800 lei la 1000 lei venit).

In cazul in care aceasta modificare de structura corespunde necesitatilor pietei, situatia se apreciaza favorabil, fiind create premisele ca aceste venituri din vinzareaproduselor sa fie incasate.

b) cresterea pretului de vinzare pe produs s-a materializat in sporirea eficienteicosturilorcu 8,67 lei la 1000 lei venit. In cazul in care cresterea pretului de vinzare esterezultatul imbunatatirii calitatii produselor vindute si al imbunatatirii structurii vinzarii pe

piata externa, situatia se apreciaza favorabil, fiind considerat efort propriu alintreprinderii.

c) cresterea costurilor pe unitatea de produs s-a concretizat intr-o influentanefavorabila, cu 5,67 lei la 1000 lei venit. Situatia se apreciaza nefavorabil, pentru ca:- costul pe produs reprezinta factorul calitativ al nivelului cheltuielilor la 1000 lei venit;- este factorul care poate concretiza cel mai bine efortul propriu al intreprinderii.

De aceea, o apreciere concreta a influentei costurilor pe unitatea de produs asupracheltuielilor la 1000 lei CA, presupune evidentierea cauzelor care au determinata aceastacrestere.

Pot exista urmatoarele cauze:

a) 1. Daca depasirea costului pe produs este rezultatul achizitiei de materiiprime, materiale de calitate superioara, folosirea fortelor de munca cu grad ridicat decalificare, realizarea de investitii pentru modernizarea procesului de productie, situatia se apreciaza favorabilpentru ca toate aceste eforturi suplimentare vizeaza imbunatatireaproductiei vindute.

2. Daca depasirea costului pe produs este efectul modificarii pretului de

achizitie la materii prime si materiale, indexarii salariilor ca urmare a unor actenormative,situatia se apreciazaca justificata, pentru ca este efectul unor factoriindependenti de intreprindere.

3. Daca este efectul depasirii consumurilor specifice la materie prima simateriale, a achizitiilor de materie prima si materiale necorespunzatoare calitativ,nerespectarii corelatiei cheltuielilor cu salariile (Ichsal, Iqv), existentei amenzilor, situatia


39/117

38

este nefavorabila. In acest caz se recomanda a se utiliza cel de al 2-lea model care daposibilitatea evidentierii cauzelor concrete ale modificarii costului pe produs.

II) C1000 = Cv1000 + Cf

1000

10001000

pqcqC

v

vv

v

10001000

xpq

FC

v

f

str : - 2 lei la 1000 lei CA Cv1000 p : - 6,5 lei la 1000 lei CA

- 20 lei c : - 11,5 lei la 1000 lei CA

C1000- 5 lei qv : - 2,2 lei la 1000 lei CA

CA- 4,35 lei p : - 2,15 lei la 1000 lei CA

Cf1000

+ 15 lei F+19,35 lei

Cv1000 = Cv11000 - Cv0

1000 = 580 - 600 = -20 lei la 1000 lei CA

1)910000

180.54410001000

00

00

01

01x

xpq

xcq

pq

cqs

v

vv

v

vv - 600 = 598 - 600 = -2

lei la 1000 lei CA

2) 598920000

180.54410001000

01

01

11

01x

xpq

xcq

pq

cqp

v

vv

v

vv= -6,5 lei la 1000 lei

CA

3) 5,591920000

600.53310001000

11

01

11

11

xxpq

xcq

pq

cqc

v

vv

v

vv

v = 580 - 591,5 =

-11,5 lei la 1000 lei CA

Cf1000 = Cf11000 - Cf0

1000 = 215 - 200 = +15 lei la 1000 lei CA


40/117

39

1) 1000000.900

000.1801000

000.910

000.18010001000

00

0

01

0 xxxxpq

F

xpq

Fq

vv

= 580

- 591,5 = -11,5 lei la 1000 lei CA

2) 1000000.910

000.1801000000.920

000.18010001000

01

0

11

0

xxxxpq

F

xpq

Fp

vv=

+2,15 lei la 1000 lei CA

3) 1000000.920

000.1801000

000.920

800.19710001000

11

0

11

1 xxxxpq

F

xpq

FF

vv

=

+19,35 lei la 1000 lei CA

Constatam ca influenta nefavorabila a costului pe produs de 5,67 lei la 1000 leiCA este rezultatul urmatoarelor cauze:

1. reducerea costului variabil pe unitatea de produs care a influentat favorabilcu 11,5 lei la 1000 lei CA;

2. cresterea sumei cheltuielilor fixe aferente CA care a influentat nefavorabilcu 19,35 lei la 1000 lei CA.

In ceea ce priveste influenta favorabila a costului vraiabil pe produs de 11,5 lei la1000 lei CA, situatia se apreciaza favorabil, in conditiile in care reducerea costurilor cumateriale, combustibili, energie si a cheltuielilor salariale, nu au afectat calitateaproduselor finite vindute.

In cazul in care aceasta scadere a costurilor s-a facut in detrimentul calitatii (desiinfluenta este favorabila in sensul reducerii), situatia se apreciaza negativ, pentru caaceste produse cu calitate necorespunzatoare nu au asigurat incasarea si deci, nu sintpremise pentru ca eficienta costurilor sa se finalizeze in profit.

In ceea ce priveste influenta cheltuielilor fixe aferente CA care nu au determinat oinfluenta favorabila (+19,35 lei) situatia se apreciaza in functie de cauzele care audeterminat aceste depasiri.

In cazul in care depasirea cheltuielilor fixe este rezultatul unor investitii noiprivind modernizarea procesului de productie, situatia este justificata economic(efectuarea unor asemenea investitii creeaza premise pentru scaderea consumurilorspecifice la materiile prime, materiale, combustibili, energie si asigura respectareacorelatiei dintre cresterea productivitatii muncii ci cresterea salariului mediu annual).

In cazul in care sporirea cheltuielilor fixe este rezultatul unor penalitati, amenzi,nerespectarea corelatiei cheltuielilor salariale, depasirea cheltuielilor de administratie,

situatia se apreciaza nefavorabil din punct de vedere economic.In concluzie, daca admitem ca depasirea cheltuielilor fixe aferente CA este

rezultatul unor investitii noi, situatia se apreciaza favorabil, intrucit eforturilesuplimentare pe linia costului pe produs au avut ca scop imbunatatirea calitatii productieivindute si deci cresterea competitivitatii acesteia pe piata.

Acest lucru este confirmat si de faptul ca pretul influenteaza favorabil (ca efect alimbunatatirii calitatii) depaseste influenta negativa a costului pe produs.


41/117

40

3 ANALIZA DIAGNOSTIC A PRINCIPALELOR CATEGORII DECHELTUIELI (MATERIALE, SALARIALE)

3.Analiza cheltuielilor materiale

Cheltuielile materiale dein o pondere mai mic sau mai mare n funcie de profilul deactivitate al ntreprinderii. Ele reprezint expresia valoric a consumurilor de resursemateriale i a prestrilor de servicii de ctre teri i se compun din 2 mari categorii decheltuieli:

- cheltuieli cu materii (materii prime, materii auxiliare, combustibili, etc)- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe

Eficiena cheltuielilor materialese realizeaz cu ajutorul indicatorului cheltuielimateriale se revin la 1000 lei CA ( 1000Cm ).

Ca modele de analiz:

1. 10001000Ve

ChmCm

2. 10001000pqv

cmqvCm

3.100

1000cmigi

Cm

Primul model arat eficiena cheltuielilor materiale ce revine la 1000 lei Ve (CA),atunci cnd este respectat corelaia dintre ritmul de cretere al Ve (ca efect) i ritmulde cretere al sumei cheltuielilor materiale(ca efort).

Metodologia de analiz este asemntoare celei prezentate n cazul cheltuielilor totaleaferente la 1000 lei CA.

Al doilea model:

qv = producia fizic vndut

cm = costul materialelor pe unitatea de produs

p = preul de vnzare pe unitatea de produs

Asupra eficienei costurilor acioneaz direct urmtorii factori:

a) modificare structurii produciei vndute

b) modificare preului de vnzare pe unitatea de produsc) modificarea costului materialelor pe unitatea de produs


42/117

41

Nrcrt

Indicatori Prevzut Realizat

1. Cheltuieli materiale aferenteCA

qcm

2.5002.800

2. Cheltuieli materiale aferenteCA recalculate cmq1

2.600

3. CA 4.200 4.400

4. CA recalculat 01 pq 4.500

24,5951000

200.4

500.21000

00

001000

0

pqv

cmqvCm lei la 1000 lei CA

36,6361000400.4

800.21000

11

111000

1pqv

cmqvCm lei la 1000 lei CA

12,4124,59536,6361000

0

1000

1

1000CmCmCm lei la 1000 lei CA

1. Influeneaz modificarea structurii produciei fabricate (i vndute)

46,1724,5951000500.4

600.21000 10000

01

01Cm

pqv

cmqvstr lei la 1000 lei CA

2. Influeneaz modificarea preului pe unitatea de produs

13,131000500.4

600.2

1000200.4

600.2

10001000 01

01

11

01

pqv

cmqv

pqv

cmqv

p leila

1000 leiCA3.Influeneaz modificarea costului materialelor pe unitatea de produs

45,451000500.4

600.236,63610001000

11

01

11

01

pqv

cmqv

pqv

cmqvc lei la

1000 lei la CA

Cheltuielile materiale la 1000 lei CA au nregistrat o cretere cu 41,12 lei, ceea ce

reprezint o situaie nefavorabil pentru ntreprindere.Din punct de vedere cauzal, aceast cretere s -a realizat pe seama urmtorilor

factori:- modificarea structurii CA, ceea ce nseamn c ntreprinderea a crescut ponderea

acelor produse cu o cheltuial material la 1000 lei CA mai mic d ect mediabazei de comparaie.

- Reducerii preurilor de vnzare fa de nivelul previzionat, respectiv cretereacheltuielilor materiale, determinnd o influen nefavorabil, respectiv o majorare


43/117

42

fa de nivelul prevzut de 58,58 lei la 1000 lei CA (13,13 + 45,45), cretere carese reflect n profitul societii diminundu-l.

O importan deosebit n cadrul analizei cheltuielilor cu materiale o reprezint analizacheltuielilor cu materii prime i materiale auxiliare prin prisma factorilor specifici

privind aprovizionarea, consumul i producia produsului finit. n acest sens, pentru un material, suma total a consumului se exprim prin

relaia:

pacsqChm

q-producia fizic fabricatcs- consumul specific (normat de materii prime i materiale)

pa -preul mediu de achiziie al materialului utilizat

pa cuprinde preul de facturare al materialelor, cheltuielile de deplasare, manipulare ipstrare a materialelor respective.

Nr.crt Indicatori Prevzut Realizat1. Volumul produciei fabricate(buc) 2.555.000 2.700.0002. Consum specific de materii prime (kg/buc) 0,3 0,273. Preul mediu de achiziie al materialelor (lei) 10.000 11.000

CHELTUIELI MATERIALE

0000 pacsqChm = 2.555.000 x 0,3 x 10.000 = 7.665 mil lei

1111 pacsqChm = 2.700.000 x 0,27 x 11.000 = 8.019 mil leiChm = Chm1Chm0 = 80197665 = 354 mil lei

Aceast cretere a cheltuielilor este determinat de influena urmtorilor factori: 1. Influena modificrii volumului fizic fabricat

0001: pacsqqq = (2.700.0002.555.000) x 0,3 x 10.000 = 435 mil lei

2. Influena modificrii consumului specific de materie prim :

0011 )(: pacscsqcs = 2.700.000(0,27-0,3) x 10.000 = -810 mil lei

3. Influena modificrii preului mediu de achiziie al materialului:

)(: 0011 papacsqpa = 2.700.000. x 0,27 x (11.00010.000) = 729 mil lei

Constatm o depire a cheltuielilor cu materiile prime fa de nivelul prevzut cu354 mil lei. Aceast depire se consider nefavorabil deoarece firma nu s-a ncadrat n

programul prevzut de producie, cheltuielile de producie nregistrnd o cretere cu efectasupra rentabilitii


44/117

43

Creterea cheltuielilor cu materiile prime aferente produciei este justificateconomic atunci cnd rezult ca urmare a creterii produciei i n condiiile n carevnzrile sunt asigurate( exist ncheiate contracte).

Din punct de vedere cauzal depirea cheltuielilor materiale se explic prin:

1. Depirea volumului fizic al produciei determin creterea cheltuielilor materialecu 435 mil lei,este o situaie normal deoarece atunci cnd crete producia cresci costurile aferente ei.

2. Reducerea consumului specific s-a concretizat ntr-o economie a cheltuielilor cumateriale de 810 mil lei, situaie n care se apreciaz favorabil deoarece scdereaconsumului specific reflect efortul propriu al ntreprinderii, dar n acelai timp nutrebuie s afecteze calitatea produsului finit.

3. Creterea preurilor de achiziie a fost cauza principal a depirii cheltuielilor cu729 mil lei, situaie care poate fi apreciat favorabil numai atunci cnd sedatoreaz n exclusivitate calitii materialelor produciei aprovizionate

Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe

Se urmrete determinarea, influenarea modificrii cheltuielilor cu amortizareaasupra totalitii costurilor de producie.

Cheltuiala cu amortizarea este convenional constant i depinde de volumul ivaloarea mijloacelor fixe existente la un moment dat i de norma de amortizare.

Volumul cheltuielilor mijloacelor fixe depinde la rndul su de strategiamanagementului unei firme n domeniul dezvoltrii i al cheltuielilor de capital.

Norma de amortizare este n funcie de decizia pe care o ia conducerea unei firme n vederea recuperrii accelerate a investiiei iniiale. Deoarece tendina n anumitemomente sau pe anumite piee este ca productorul s-i mreasc cheltuielile, s-i

recupereze n timp ct mai scurt investiia, statul intervine n mod administrativ prinproceduri fiscale, ncurajnd sau descurajnd amortizarea accelerat. Eficiena acestor cheltuieli este caracterizat cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu

amortizarea ce revine la 1.000 lei CA / venituri din exploatare / valoarea

10001000 CA

AA

Asuma cheltuielilor cu amortizarea

100

(%)naVaA

Va - valoarea medie a mijloacelor fixe din cursul anului

na - norma medie de amortizare a mijloacelor fixe


45/117


46/117

45

100010001

0

1

1

CA

A

CA

AA 9075,43 = 14,57 lei la 1000 lei CA

2.1. Influena modificrii valorii medii anuale a mijloacelor fixe

1000000.480.3

125.0)000.100.2000.610.2(1000100

)(

1

01

CA

naVaVa

Va 18,3 lei la 1000

lei CA

2.1.1. Influena modificrii valorii iniiale a mijloacelor fixe

01000100)( 001

CA

naViVi

Vi

Aef Fin Ciobanasu

Documents

Transcript of Aef Fin Ciobanasu