AEF EG-MRU 2015 PDF

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

1/32

Tema 1. ”Analiza activităţii operaţionale” 1. Analiza şi aprecierea generală a indicatorilor ce caracterizează volumul activităţii operaţionale;2. Analiza şi aprecierea volumului activităţii operaţionale pe sortimente;3. Analiza şi aprecierea ritmicităţii activităţii operaţionale;4. Analiza veniturilor din vânzări

1. Analiza şi aprecierea generală a indicatorilor ce caracterizează

volumul activităţii operaţionale

Îndeplinirea programului de producţie şi comercializare, pentru orice unitate economică, indifer ent dgenul de activitate, influenţează asupra obţinerii rezultatelor financiare. Practic de volumul acestei activitădepinde:

1. necesitatea în factori de producţie (factori ai forţei de muncă; mijloace fixe; resurse materiale); 2. necesitatea în patrimoniu, ceea ce ţine de dezvoltarea continuă a entităţii; 3. necesitatea în surse financiare necesare asigurării neîntrerupte a activităţii entităţii. Ca rezultat, apare necesitatea efectuării corelaţiei dintre indicatorii ce caracterizează programul d

producţie şi comercializare, cum ar fi:

I. indicatori, legaţi de „Balanţa producţiei”1. volumul producţiei fabricate în preţuri planificate; 2. volumul producţiei fabricate în preţuri comparabile sau preţuri medii ale anilor

precedenţi; 3. volumul producţiei fabricate în preţuri curente; 4. volumul producţiei vândute în preţuri comparabile sau preţuri medii ale anilor

precedenţi; 5. volumul producţiei vândute în preţuri curente;

Reieşind din formula „Balanţei producţiei”: Si + VPF = Sf + VVP - la creşterea cu un ritm mai mare a volumului producţiei vândute în preţuri comparabile, comparativ c

ritmul de creştere mai lent a volumului producţiei fabricate în preţuri comparabile influenţează poziti

micşorarea stocului producţiei la sfârşitul perioadei, ca factor cu influenţă indirectă. Aceasta rezultă durmătoarea relaţie: VVP = Si + VPF – Sf

Ca surse informaţionale ne servesc: Cercetare Statistică anuală a produselor industriaPRODMOLD-A; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din vînzări”

- la creşterea cu un ritm mai mare a volumului producţiei vândute în preţuri curente, comparativ cu ritmde creştere mai lent a volumului producţiei vândute în preţuri comparabile influenţează pozitiv creştere preţului unitar. Totuşi, trebuie de ţinut cont de faptul, că preţul în cele mai dese cazur i nu depinde de entitatci de piaţa de desfacere. Aceasta rezultă din următoarea relaţie:

VVPpret curente – VVPpret comparabile = q1p1 – q1p0

II. indicatori, legaţi de volumul activităţii operaţionale

1. venituri din vînzarea produselor (611.1);2. venituri din vînzarea mărfurilor (611.2); 3. venituri din prestarea serviciilor (611.3);4. venituri din executarea lucrărilor (611.4); 5. venituri din contracte de construcții (611.5); 6. venituri din contracte de leasing operațional și financiar (611.6); 7. venituri din contracte de microfinanțare (611.7); 8. alte venituri din vînzări (611.8).

Reieşind din formula de calcul a veniturilor din vânzări ce formează activitatea operaţională, creşterea cu un ritm mai mare a veniturilor din vânzări în total, comparativ cu ritmul de creştere mai lent

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

2/32

veniturilor din vînzarea produselor în preţuri curente au influenţat pozitiv apariţia altor venituri operaționalinclusiv din vînzarea mărfurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, etc., care pentru entitaconstituie activitate operaţională. Această situaţie se reflectă prin următoarea relaţie:

VV = VVP + VVM + VPS + VEL + ...Ca surse informaţionale ne servesc: Cercetare Statistică anuală a produselor industria

PRODMOLD-A; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din vînzări”

III. indicatori, legaţi de formarea valorii adăugate

1. venituri din vînzarea produselor în preţuri curente; 2. venituri din vînzarea mărfurilor; 3. venituri din prestarea serviciilor;4. venituri din executarea lucrărilor; 5. volumul producţiei globale; 6. modificarea stocului de produse;7. modificarea stocului produselor în curs de execuţie; 8. modificarea stocului de mărfuri; 9. costuri şi cheltuieli intermediare, inclusiv materiale şi prestate de terţa persoană.

Reieşind din formula de calcul a valorii adăugate, la creşterea cu un ritm mai mare a valorii adăugatcomparativ cu ritmul de creştere mai lent a volumului producţiei globale au influenţat pozitiv micşorar

costurilor şi cheltuielilor intermediare, ca factori indirecţi sau creşterea cu un ritm mai lent a acestorAceasta situaţie se reflectă, reieşind din următoarea relaţie: VA = VV – CChI, unde:

CChI = CCh M + CCh PSPTR

Ca surse informaţionale ne servesc: Cercetare Statistică trimestrială Nr.5-CI Consumurilcheltuielile şi investiţiile întreprinderii; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri dvînzări”

Corelaţia indicatorilor legaţi de programul de producţie şi comercializare se reflectă prin intermediurmătorului tabel analitic.

Tabelul 1 Aprecierea corelaţiei indicatorilor ce caracterizeazăprogramul de producţie şi comercializare la entitatea __________________________

IndicatoriAnul

precedentAnul curent Ritm

creşterii,% Ind de

indepl, %Abaterea, +/-

prog efect prec progA 1 2 3 4 5 6 7

1. Volumul producției fabricate în preţ planif icate, mii lei x x x2. Volumul producției fabricate în preţ comparabile, mii lei x x x3. Volumul producției fabricate în preţ curente, mii lei 4. Venituri din vânzarea produselor preţ comparabile, mii lei x x x5. Venituri din vânzarea produselor în preţ curente, mii lei 6. Venituri din vânzări – total, mii lei7. Costuri şi cheltuieli intermediare, mii lei x x x8. Valoarea adăugată, mii lei x x x

9. Mod stocului de produse nerealizate x x x x10. Mod prețului unitar x x x xSursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Cercetare Statistică trimestrială Nr.5-CI Consumuricheltuielile şi investiţiile întreprinderii; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din vînzări”

Concluzie:

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

3/32

2. Analiza şi aprecierea volumului activităţii operaţionale pe sortimente

Prin noţiunea de sortiment se subînţelege enumerarea completă a produselor fabricate, a mărfurilolivrate, serviciilor prestate, grupate pe grupe omogene mari în formă de nomenclator.

În practica analitică sunt mai multe metode de analiză a îndeplinirii programului de producţie comercializare pe sortimente, însă cea mai des utilizată constă în calculul procentului mediu pe sortimencare rezultă din următoarea relaţie:

%sort =VPF (VVP) lim sort prog x 100% , unde:

VPF (VVP)progVPF (VVP) lim sort prog – se obţine prin compararea valorilor efective (curente) cu cele programate (precedentşi alegerea celei mai mici valori.

În rezultatul calculului acestui procent se obţin 2 situaţii:1. îndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe sortimente (cind este egal cu 100%); 2. neîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe sortimente (cind este mai mic de 100%).

În cazul „2”, entitatea obţine lipsă de producţie fabricată, vândută, mărfuri livrate, servicii prestatAceste lipsuri se obţin din următoarea relaţie:

lipsă = VPF (VVP)lim sort prog – VPF (VVP)prog ,care constituie rezervă internă de creştere a volumului producţiei fabricate, vândute, mărfurilor livratserviciilor prestate pe viitor.

Astfel, în baza datelor din Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-ACalculaţia costului şi alte registre contabile, ce ţin de evidenţa produselor fabricate, vândute, mărfurillivrate, serviciilor prestate, se precaută modificarea programului de producţie şi comercializare psortimente în baza următorului tabel analitic.

Tabelul 2. Aprecierea îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe sortimente la entitatea __________________

Feluri de produsePreţul unitar,

lei-baniCantitatea, un nat Volumul producţiei fabricate, mii lei

progr efectiv progr efectiv obţ în limita sort progA 1 2 3 4 5 6

Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A, Calculaţia costului.

%sort =VPF (VVP) lim sort prog

x 100% =VPF (VVP) prog

lipsa = VPF (VVP) lim sort prog – VPF (VVP) prog =

Concluzie:

3. Analiza şi aprecierea ritmicităţii activităţii operaţionale

Prin ritmicitatea producţiei se subînţelege îndeplinirea programului de producţie şi comercializaconform unui grafic bine stabilit (pe ani; pe trimestre în cadrul anului; pe semestre în cadrul anului; pe luni cadrul trimestrului; pe luni în cadrul semestrului; pe decade în cadrul lunii; pe zile în cadrul lunii; pschimburi în cadrul zilei; pe loc de muncă în cadrul schimbului; chiar și la loc de muncă).

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

4/32

În practica analitică sunt mai multe metode de analiză a îndeplinirii programului de producţie comercializare pe ritmicitate, însă cea mai des utilizată constă în calculul procentului mediu pe ritmicitatcare rezultă din următoarea relaţie:

%ritm =VPF (VVP) lim ritmicităţii prog

x 100% , unde: VPF (VVP) prog

VPF (VVP) lim ritmicităţii prog – se obţine prin compararea valorilor efective cu cele programate şi alegerea celeimai mici valori.

În rezultatul calculului acestui procent se obţin 2 situaţii:

1. îndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe ritmicitate (cind este egal cu 100%);2. neîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe ritmicitate (cind este mai mic de 100%).

În cazul „2”, entitatea obţine lipsă de producţie fabricată, vândută, mărfuri livrate, servicii prestatAceste pierderi se obţin din următoarea relaţie:

lipsă = VPF (VVP) lim ritmicităţii prog – VPF (VVP) prog ,care constituie rezervă internă de creştere a volumului producţiei fabricate, vândute, mărfurilor livratserviciilor prestate pe viitor.

Tabelul 4. Aprecierea îndeplinirii programul de producţie şi comercializarepe ritmicitate la entitatea __________________

Decade

Volumul producţiei fabricate

programat efectiv obţinut în limita ritmicit progr, mii lei P, % , mii lei P, % , mii lei P, %

A 1 2 3 4 5 6I 22 215,0 25 220,0II 20 220,0 20 025,0III 20 210,0 20 190,0

Total 100 100 x

Sursa: Registrul de evidenţă a produselor fabricate; Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Calculaţiaprodusului.

%sort =VPF (VVP) lim ritm prog x 100% =

VPF (VVP) prog

lipsa = VPF (VVP) lim ritm prog – VPF (VVP) prog =

Concluzie:

4. Analiza veniturilor din vânzări

Indicatorul care reflectă activitatea oricărei entități, indiferent de genul de activitate îl reprezinveniturile din vânzări.

Din punct de vedere al conţinutului economic, veniturile din vânzări, inclusiv din vânzare produselor activităţii operaţionale sunt reprezentate prin următoarea relaţie:

Vv = VVP + VVM + VPS + VEL + VCC + VCLOF + VCMF +VAAO , unde:

VVP – venituri din vânzarea produselor;VCM – venituri din vânzarea mărfurilor; VPS – venituri din prestarea serviciilor;VEL – venituri din executarea lucrărilor;VCC – venituri din contracte de construcţie;VCLOF – venituri din contracte de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);VCMF – venituri din contracte de microfinanţare;VAAO – alte venituri care pentru entitate constituie activitate operaţională

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

5/32

În baza datelor din ”Situaţia de profit şi pierderi”, anexa nr. 2 a Situației financiare; „Cerceta

Statistică Trimestrială 5 CI ”Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii” şi Balanţa contul611 „Venituri din vînzări”, la prima etapă de analiză, vom precauta modificarea veniturilor din vânzări pelemente ale activităţii operaţionale după structură.

În rezultatul acestei analize se obţin două situaţii: 1. cînd entitatea economică este îngust specializată – în cazul când cota unui compartime

constituie mai mult de 70%;2. cînd entitatea economică este larg diversificată – în cazul când cota unui compartime

constituie 50%, iar celelalte 50% sunt repartizate pe celelalte compartimente.Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic.

Tabelul 5. Diagnosticul şi estimarea veniturilor din vânzări pe elemente ale activităţii operaţionale după structură în dinamică la entitatea ____________________________

IndicatoriAnul

precedentAnulcurent

Abaterea,+/-

Ritmucreşteri

%, lei P, % , lei P, % lei p.pA 1 2 3 4 5 6 7

Total 100 100 xSursa: „Situaţia de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situației financiare; Balanța de verificare pe contul 611 „Venituri din vînzări”

Concluzie:

Totuşi, pentru o apreciere mai obiectivă a acestor rezultate, în dependenţă de tipul de activitaoperațională a entităţii se recurge la un studiu mai detaliat, calculându-se nemijlocit factorii de influenţă.

În baza datelor din „Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A”, „Situaţide profit şi pierdere”, anexa nr 2 a Situației financiare şi datelor Borderoului de rulaj al soldurilor la cont611„Venituri din vînzări”, în condiţiile dacă:

entitatea economică este de producţie, se precaută influenţa factorilor respectivi, ce ţin de „Balan

producţiei”, reieşind din următoarea relaţie: SI + VPF + AI = SF + VPV + AE , unde:

SI – soldul producţiei în stocuri la începutul perioadei; VPF – volumul producţiei fabricate; AI - alte intrări (în condiţiile când preţul la sfârşitul perioadei nu coincide cu preţul la începutul perioade plusurile stabilite la inventariere; mișcările interne);SF – soldul producţiei în stocuri la sfârşitul perioadei;VPV – volumul producţiei vândute sau veniturile din vânzarea produselor; AE - alte ieşiri (în condiţiile când preţul la sfârşitul perioadei nu coincide cu preţul la începutul perioadelipsurile stabilite la inventariere; mișcările interne)

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

6/32

Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic.

Tabelul 6. Date iniţiale sau Balanţa producţiei la entitatea _____________________

IndicatoriAnul

precedentAnulcurent

Abaterea,+/-

A 1 2 31. Soldul producţiei în stocuri la începutul perioadei2. Volumul producţiei fabricate 3. Alte intrări

Total

4. Soldul producţiei în stocuri la sfârşitul perioadei 5. Volumul producţiei vândute 6. Alte ieşiri

TotalSursa: „Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A” , „Situaţia de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situațieifinanciare; Borderoul de rulaj al soldurilor la contul 611 „Venituri din vînzări”

În baza datelor acestui tabel se obţin două situaţii: 1. când există egalitatea a două părţi, atunci informaţia respectivă constituie date iniţiale pentru analiz

factorială; 2. când nu există egalitatea a două părţi, atunci informaţia respectivă este eronată şi nu poate constit

date iniţiale pentru analiza factorială;

Concluzie:

Reieşind din această relaţie, la devierea veniturilor din vânzarea produselor finite influenţeazurmătorii factori:

VPV = SI + VPF + AI - AE - SF

Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda balanţieră, unde corelaţia dintre are loc prin forma aditivă de legătură. Ţinând cont de sensul acţiunii factorilor, primii doi factori sudirecţi, iar ultimul – indirect.

Pentru aceasta se recomandă utilizarea următorului tabel analitic.Tabelul 7. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi, ce ţin de Balanţa producţiei la devierea

veniturilor din vânzarea produselor la entitatea ____________________________

IndicatoriAnul

precedentAnul

curentAbaterea,

+/-Rezultatul

influenţei, +/A 1 2 3 4

1. Soldul producţiei în stocuri la începutul perioadei2. Volumul producţiei fabricate 3. Alte intrări 4. Alte ieşiri 5. Soldul producţiei în stocuri la sfârşitul perioadei 6. Volumul producţiei vândute Sursa: „Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A” , „Situaţia de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situațieifinanciare; Borderoul de rulaj al soldurilor la contul 611 „Venituri din vînzări”

Concluzie:

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

7/32

Tema 2 ” Analiza utilizării resurselor umane” 1. Analiza indicatorilor ce caracterizează eficienţa utilizării resurselor umane;2. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor de muncă la devierea volumului activităţii operaţionale

1. Analiza indicatorilor ce caracterizează eficienţa utilizării resurselor umane

Forţa de muncă este factorul decisiv al procesului de producţie şi desfacere, întrucît: produce şi reproduce factorii obiectivi ai procesului de producţie şi comercializare;

este creatorul şi animatorul mijloacelor procesului de producţie şi comercializare; deţine rolul factorilor în obţinerea veniturilor din vânzări, valorii adăugate, fiind singurul factor d

producţie capabil să obţină valori noi;

joacă un rol predominant în organizarea şi conducerea procesului de producţie şi comercializare.

Din punct de vedere economic, asigurarea şi utilizarea eficientă a timpului de muncă, la oricentitate economică, prevede acordarea unor aspecte, atît cantitative cît şi calitative care aderă asigurarea entităţii cu forţă de muncă. Ca rezultat, apare necesitatea stabilirii sarcini lor principale aanalizei forţei de muncă, cum ar fi:

aprecierea gradului de asigurare a entității cu forţă de muncă, din punct de vedere cantitativ şi calitativ

aprecierea mobilităţii şi stabilităţii forţei de muncă;

studierea aprofundată a utilizării timpului de muncă;

studierea aprofundată a productivităţii muncii şi factorilor respectivi care au cauzat modificarea

acestui indicator;

calculul şi aprecierea influenţei factorilor de muncă la devierea volumului activității operaționale;

evidenţierea rezervelor interne de majorare a volumului activității operaționale din contul creşter

eficienţei utilizării forţei de muncă pe viitor;

În condiţiile economiei de piaţă, orice agent economic îşi determină însuși necesitatea în forţa muncă. Deci, practic toate aspectele asigurării entității cu forţa de muncă, atât cantitativ, cât şi calitatidepind de activitatea managerială a entității.

Prima etapă de analiza începe cu aprecierea e ficienţ ei asigurării entităţii cu forţă de muncă, ca

se face prin calculul următorilor indicatori, cum ar fi:1. productivitatea medie anuală a unui salariat – W S calculată în baza volumului producţiei fabricatvândute, veniturilor din vânzări, inclusiv vânzarea mărfurilor şi prestarea serviciilor; valorii adăugat profitului brut, etc.,

2. productivitatea medie anuală a unui muncitor – W M , care nemijlocit se ocupă cu activitatea de baa entităţii - fabricarea sau/și vinderea produselor;

3. productivitatea medie pe zi a unui muncitor – W M , care nemijlocit se ocupă cu activitatea de bazăentităţii - fabricarea sau/şi vinderea produselor;

4. productivitatea medie pe oră a unui muncitor – W H , care nemijlocit se ocupă cu activitatea de bazăentităţii - fabricarea sau/şi vinderea produselor;

Toţi aceşti indicatori sînt direcţi - majorează indicatorul sau eficacitatea creşte şi inversdiminuează indicatorul sau eficacitatea se reduce.

Calculul şi aprecierea acestor indicatori se efectuează prin următorul tabel analitic

Tabelul 8. Aprecierea generală a productivităţii munciiîn dinamică şi faţă de nivelul programat la entitatea _____________________

IndicatoriAnul

precedAnulcurent

Abaterea +/-faţă de

Ritm decreştere,

%

Indic dcreştere

% programat efectiv preced programatA 1 2 3 4=3-1 5=3-2 6 7

1. Volumul producţiei fabricate în preţuricomparabile, mii lei

x x x

2. Volumul producţiei fabricate în preţuricurente, mii lei

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

8/32

3. Veniturile din vânzări, mii lei 4. Numărul mediu scriptic de salariaţi, pers 5. Numărul mediu scriptic de muncitori, pers6. Timpul efectiv lucrat în total, mii om-zile7.Timpul efectiv lucrat în total, mii om-ore8. Prodct medie a unui salariat, WS, lei, calculată în baza:

- volumului producţiei fabricate preț comp;- volumul producţiei fabricate preț curente;

x x

9. Productivitatea medie a unui muncitor, WM, lei, calculată în baza:

- volumului producţiei fabricate preț comp;

- volumul producţiei fabricate preț curente;

x x

10. Productivitatea medie pe zi a unui muncitor WZ, lei x x11. Productivitatea medie pe oră a unui muncitor WH, lei x x12. Ponderea NM în NS, % P% 13. Număr med zile lucrate un muncitor, zile - Z 14. Durata medie a zilei de lucru, ore - h Sursa: Cercetare Statistica Nr. M3 si Anexa la acesta „C îstigurile salariale si costul forței de munca in anul X”; Balanța dverificare a contului 611 ”Venituri din vînzări”; Balanţa timpului de muncă, om -zile şi om-ore

Şi totuşi, pentru a aprecia mai obiectiv situaţia obţinută în acest domeniu, trecem la analiza factoriacare prevede 2 etape :

I etapă – calculul influenţei factorilor generali, care rezultă din relaţia:

WS

=VPF

=VPF

xNM

=[NM

x100%] xVPF

=P%

xW M

NS NS NM NS NM

W S = P% x W M , unde P% - factor cantitativ și de structură;W M - factor calitativ.

Analiza se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ, unde corelaţia dintre factori are loc priforma multi plicativ ă de legatură. Pentru aceasta se utilizează următorul tabel.

Tabelul 9. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali de muncă la modificarea productivităţii medii anuale a unui salariat la entitatea __________________

WS = P% x WM Nrcalc

ului

Nr subs

tituţ

Indicatori (factori)corelaţi

Ind rez

W S ,

lei

Calcululinfluenţei

factorilor

Rezultatulinfluenţei

(+/-) lei

Denumirea factorilor

P% W M1 2 3 4 5 6 7 8

1 0 x x x2 1 ΔP% 3 2 ΔWM

Total x x x x x

Balanța influenței factorilor (BIF ) = Veri f icare =

II etapă – calculul influenţei factorilor detaliaţi , care rezultă din relaţia:

WM =VPF =

VPF xTom-zile x

Tom-ore =Tom-zile x

Tom-ore xVPF

= Z x h x W H NM NM Tom-zile Tom-ore NM Tom-zile Tom-ore

W M = Z x h x W H , unde: Z - factor cantitativ și independent ;h - factor cantitativ și dependent ;W H - factor calitativ și dependent .

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

9/32

Analiza se efectuează prin metoda diferenţelor absolute , unde corelaţia dintre factori are loc prforma multi plicativ ă de leg ătură. Pentru aceasta se utilizează următorul tabel.

Tabelul 10. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor detaliaţi de muncă la modificarea productivităţii medii anuale a unui muncitor la entitatea ______________

WM = Z x h x WH

Denumireafactorilor

Metodade calcul

Calculul influenţeifactorilor

Rezultatul influenţei+/- lei

A B 1 21. ∆ Z (∆Z) x h0 x WH 02. ∆ h Z1 x (∆h) x WH 03. ∆ WH Z1 x h1 x (∆WH )

Total x x

Balanța influenței factorilor (BIF ) =

Concluzie:

2. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor de muncă la devierea volumului activităţii operaţionale

În practica analitică există mai multe modele de calcul şi apreciere a factoril or l egaţi de asigurarea utilizarea forţei de muncă la devierea volumului activităţii de bază (VPF; V V ; V VP ; V VM ; V PS ; VA).totuşi, în cele mai dese cazuri se utilizează modelul bazat pe detalierea formul ei generale, ţinînd cont dnecesităţile analizei.

Astfel, la prima etapă de analiză se examinează influenţa factorilor generali de muncă, reieşind durmătoarea relaţie:

VPF = NS x VPF = NS xWS , undeNS

N S – numărul mediu scriptic de salariaţi – factor cantitativ și independent;W S – productivitatea medie anuală a unui salariat – factor calitativ și dependent

Analiza se efectuează prin metoda diferenţelor absolute, unde corelaţia dintre factori are loc prforma multi plicativ ă de leg ătură. Pentru aceasta se recurge la următoarele relații:

1) ∆VPF(∆Ns) = (Ns1 – Ns0) x Ws0 2) ∆VPF(∆Ws) = Ns1 x (Ws1 – Ws0)

Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin intermediul următorului tabel analitic.Tabelul 11 Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali de muncă

la modif icarea volu mului producţiei fabricate la entitatea _________________ VPF = NS x WS

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/-Inclusiv din cauza∆NS ∆WS

A 1 2 3 4 51. Volumul producţiei fabricate, mii lei 2. Numărul mediu scriptic de salariaţi, persoane x x3. Productivitatea medie anuală a unui salariat, lei x x

Concluzie:

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

10/32

Deoarece, în procesul de producţie sau desfacere, sau prestare a serviciilor, nemijlocit participă partactivă a salariaților şi anume, muncitorii legaţi de producerea sau vânzarea produselor , la etapa a doua danaliză apare necesitatea efectuării unei analize mai aprofundate, ţinînd cont de următoarele transformări:

VPF = N S x W SVPF = N S x P% x W MVPF = N S x P% x Z x W ZVPF = N S x P% x Z x h x W H

VPF = N M x Z x h x W HCalculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ sau varietăţile eunde corelaţia dintre factori având loc prin form a multiplicativă de legătură.

Analiza se efectuează prin următorul tabel.

Tabelul 12 Calculul şi aprecierea influenţei factorilor detaliaţi de muncă la modificarea volumului producţiei fabricate a entității _________________

Denumireafactorilor

Metodade calcul


Rezultatul influenţei+/- lei

A B 1 21. ∆ NM (∆NM) x Z0 x h0 x WH 0 2. ∆ Z NM 1 x (∆Z) x h0 x WH 03. ∆ h NM 1 x Z1 x (∆h) x WH 04. ∆ WH NM 1 x Z1 x h1 x (∆WH )

Total x x

Balanța influenței f actoril or (BI F ) =

Concluzie:

Tema 3 ”Analiza utilizării mij loacelor f ixe ” 1. Analiza indicatorilor ce caracterizează eficienţă utilizării mijloacelor fixe;2. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor ale mijloacelor fixe la devierea volumului activităţii

operaţionale.

1. Analiza indicatorilor ce caracterizează eficienţă utilizării mijloacelor fixe

M ijl oacele fixe ocupă un rol predominant între factorii de producţie, deoarece este unul din cel m

mobil element al lor. E ştiut faptul că, asigurarea şi utilizarea eficientă a mijloacelor fixe atît existente, cît celor noi procurate, conform SNC Imobilizări necorporale si corporale, influenţează direct asupindicatorilor economico-financiari, cum ar fi:

1. Volumului activităţii operaţionale (VPF; VV; V VP ; V VM ; V PS ).

2. Costurilor şi cheltuielil or.3. Rezultatelor financiare şi indicatorilor de rentabilitate ( activelor; activelor cu destinaţie d

producţie; veniturilor din vînzări; capitalului propriu, capitalului permanent; etc.)

În acest context, analiza asigurării şi utilizării mijloacelor fixe la orice unitate economică ocupă urol semnificativ. Deja este necesar de menţionat, că actualmente, în legătură cu indexarea în repetate orimijloacelor fixe ele s-au devalorizat, atît valoric, cît şi real (o unitate de utilaj existentă costă mai scump deccea nouă, conform datelor evidenţei contabile.

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

11/32

Concomitent, în legătură cu aceasta esenţial s-a redus randamentul mijloacelor fixe, care dupconţinutul său valoric atinge nivelul subunitar. Ca rezultat, este necesar de efectuat un studiu mai detaliat acestui compartiment, prin intermediul sarcinilor care stau la bază: Studierea dinamicii, structurii mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe.

Aprecierea eficienţei utilizării mijloacelor fi xe pe baza indicatorilor generalizatori sintetici.

Calculul şi aprecierea factorilor ce ţin de asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe la devierea volumulactivităţii operaţionale (VPF; VV; V VP ; V VM ; V PS , etc).

Evidenţierea rezervelor interne şi elabor area măsurilor concrete privind mobilizarea lor pe viitor.

În practica analitică, analiza mij loacelor fi xe de regulă se începe cu calculul unui sistem larg dindicatori care aderă la eficacitatea utilizării acestora şi anume:

1. randamentul mij loacelor fi xe , care se calculează ca raportul volumului activităţii operaţiona(VPF; VV; V VP ; V VM ; V PS , etc) la valoarea medie a mijloacelor fixe:

R MF = MF

VPF , lei

Din punct de vedere al conţinutului economic, exprimă cîţi lei de producţie fabricată, vândută, marfă vîndută se obţine în urmutilizării unui leu mijloace fixe.

2. capacitatea mij loacelor f ixe este indicatorul indirect al randamentului mijloacelor fixe, şi calculează după relaţia:

C MF = 100 xVPF MF , bani sau C MF = 1001 x

Rmf , bani

După conţinutul său economic, exprimă necesitatea în procesului de producţie, desfacere, prestare a servici il or în mi jl oace f ix

3. coeficientul de înzestrare a entității cu mijloace fixe în total şi a părţii active aacestora se calculează, reieşind din relaţiile:

K MF = Ns

MF ; K MFa =

Nm

MFa

După conţinutul economic, exprimă câte mi jl oace f ixe, inclusiv active, revin în procesului de producţie, desfacere, prestareserviciil or unui salariat sau unui muncitor.

Notă: Tendinţa de creştere a randamentului mijloacelor fixe şi coeficientului de înzestrare, concomitent cu tend i nţa de micşorare a capacită

mijloacelor fixe se apreciază pozitiv, invers – negativ.

La a doua etapă de analiză, calculăm aceşti indicatori prin următorul tabel analitic

Tabelul 13 Diagnosticul şi aprecierea indicatorilor generali zatori sin tetici privind eficienţa utilizării mijloacelor fixe, inclusiv mijloacelor fixe active la entitatea ______________

Indicatori Anul precedent

Anul curent Abaterea, +/- Ritmde creșt, %

Indicde creșt, programat efectiv precedent programat

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2 6 71. Volumul producţiei fabricate în preţuri

comparabile, mii leix x x

2. Volumul producţiei fabricate în preţuricurente, mii lei

3. Veniturile din vânzări, mii lei

4. Numărul mediu scriptic de salariaţi, pers 5. Numărul mediu scriptic de muncitori, pers 6. Valoarea medie a mijloacelor fixe, mii lei7.Valoarea medie a mijloacelor fixe active, mii lei8. Numărul mediu de utilaje instalate, unități 9.Timpul efectiv lucrat în total, mii utilaj-ore10. Randamentul mijloacelor fixe, R MF, lei, calculatăn baza:

- volumului producţiei fabricate pret comp; - volumul producţiei fabricate pret curente;

x x x

11. Randament mijloacelor fixe active, R MFa, lei,calculată în baza: - volumului producţiei fabricate pret comp; - volumul producţiei fabricate pret curente;

x x x

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

12/32

12. Capacitatea mijloacelor fixe, bani - CMF x13. Capacitat mijloacelor fixe active, bani - CMFa x14.Coef înzestrare cu mijloc fixe, coef - K MF 15.Coef înzestrare a mijloc fixe active, coef - K MFa 16. Ponderea MFA în totalul MF % P% 17.Durata medie funcţiune a un utilaj, utilaj-ore DH 18.Prodct medie pe oră a unui utilaj, lei – Ph,

- volumului producţiei fabricate pret comp; - volumul producţiei f abricate pret curente;

x x x

Sursa: Cercetare Statistica Nr. M3 si Anexa la acesta „Cistigurile salariale si costul fortei de munca in anul X”; „Bilanţul”,anexa nr. 1, „Situația de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situațiilor financiare; Balanța de verificare a conturilor 123 ”Mijloace fixe”,

124 ”Amortizarea mijloacelor fixe” și 129”Deprecierea mijloacelor fixe”

Pentru a aprecia mai obiectiv rezultatele obţinute, apare necesitatea efectuării unei analize maprofundate, calculând nemijlocit influenţa factorilor asupra devierii randamentului mijloacelor fixcare se obţin prin descompunerea formulei generale în următoarea relaţie factorială:

R MF =VPF

=VPF

xMFA

=[MFA

x 100%] xVPF

= P% x R MFaMF MF MFA MF MFA

unde - P% - ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe – factor cantitativ şi dstructură;

R Mfa – randamentul mijloacelor fixe active – factor cali tativ .

Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează în baza metodei substituţiei în lanţ, corelaţdintre ei fiind prin forma multiplicativă de legătură. Analiza se efectuează prin următorul tabel.

Tabelul 14. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali, ce ţin de utilizarea mijloacelor fixela devierea randamentul ui mij loacelor f ixe la entitatea __________________

R MF = P% x R MFa Nrcalc

Nr subs

Indicatori (factori) corelaţi Ind rez

R MF , leiCalculul

influenţei factorilor Rezultatul

influenţei (+/-), lei Denumirea factorilorP% R MFa

1 2 3 4 5 6 7 8

1 0 x x x2 1 ∆P% 3 2 ∆R MFa

Total x x x x x

Balanța influenței factorilor (BIF ) = Veri f icare:

Concluzie:

2. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor ale mijloacelor fixe la deviereavolumului activităţii operaţionale

În practica analitică se utilizează mai multe sisteme de analiză factorială care aderă la asigurarea utilizarea mijloacelor fixe ale entității şi influenţa lor asupra modificării indicatorului rezultativ pe viit(VPF; VV; V VP ; V VM ; V PS , etc).

Şi totuşi, în cele mai dese cazuri se recomandă respectarea următoarelor etape de analiză, care bazează pe calcularea şi aprecierea factorilor generali şi detaliaţi la devierea volumului activităţoperaţionale.

Astfel, la prima etapă se precaută influenţa factor il or generali , ce ţin de utilizarea mijloacelor fixe devierea volumului producţiei fabricate, utilizându-se următoarea relaţie:

VPF = MF xVPF

= MF x R MF , undeMF

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

13/32

MF – valoarea medie a mijloacelor fixe – factor cantitativ și independent ;R MF – randamentul mijloacelor fixe – factor cali tativ și dependent .

Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează în baza metodei substituţiei în lanţ sau varietăţiei, corelaţia dintre ei fiind prin forma multiplicativă de legătură. Analiza se efectuează prin următorul tabel

Tabelul 15. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali, ce ţin de utilizarea mijloacelor fixela devierea volumului producţiei fabricate la entitatea __________________

VPF = MF x R MF

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/-Inclusiv din cauza∆MF ∆R MF

A 1 2 3 4 51. Volumul producţiei fabricate, mii lei 2. Valoarea medie a mijloacelor fixe, mii lei x x3. Randamentul mijloacelor fixe, R MF, lei x x

Balanța influenței factoril or (BIF ) =Verificare:

Concluzie:

Deoarece, nemijlocit în procesul de producţie, desfacere sau prestarea serviciilor, participă maşinile utilajele – mijloacele fixe active, apare necesitatea de a calcula la a doua etapă de analiză, influeneficientă a acestora asupra devierii veniturilor din activitatea operaţională. Astfel, formula generală descompune în următoarea relaţie factorială:

VPF = MF x VPF = MF x VPF x MFA = MF x[ MFA x 100%] x VPF = MF x P% x R Mfa , undeMF MF MFA MF MFA

MF – valoarea medie a mijloacelor fixe – factor cantitativ și independent ;P% - ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe – factor cantitativ şi de structură; R MFa – randamentul mijloacelor fixe active – factor cali tativ și dependent .

Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează în baza metodei substituţiei în lanţ, corelaţia dintei fiind prin forma multiplicativă de legătură. Analiza se efectuează prin următorul tabel.

Tabelul 16. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor detaliaţi, ce ţin de utilizarea mijloacelor fixela devierea volumului producţiei fabricate la entitatea _______________

VPF = MF x P% x R MFa Nrcalc

ului

Nr substituţ

Indicatori (factori)corelaţi

Ind rez

VPF,mii lei

Calcululinfluenţei

factorilor


(+/-) mii lei

Denumirea

factorilorMF P% R MFa

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 0 x x x2 1 ∆MF 3 2 ∆P% 4 3 ∆R MFa

Total x x x x x x

Balanța influenței factorilor (BI F ) =Verificare:

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

14/32

Totuși, în procesul de producție, nemijlocit și direct participă numărul mediu de utilaje. De aceeapare necesitatea calculului modificării volumului producției fabricate, la următoarea etapă de analizreieșind din următoarea relație factorială:

VPF = U xTutilaj-ore x

VPF= U x DH x PH , undeU Tutilaj-ore

U – numărul mediu de utilaje instalate – factor canti tativ și independent ;DH – durata medie de lucru a unui utilaj – factor cantitativ și dependent ;PH – productivitatea medie a unui utilaj pe oră – factor cali tativ și dependent .

Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituției în lanț sau varietăției, prin forma multiplicativă de legătură. Pentru aceasta se recomandă următorul tabel analitic.

Tabelul 17. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor detaliaţi, ce ţin de folosir ea utilajelorla devierea volumului producţiei fabricate la entitatea ________________

VPF = U x DH x PH

Denumireafactorilor

Metodade calcul


Rezultatul influenţei+/- mii lei

A B 1 21. ∆ U

2. ∆ DH3. ∆ PHTotal x x

Balanța influenței factorilor (BIF ) =

Concluzie:

Tema 4 ”Analiza utilizării resurselor materiale”1. Analiza indicatorilor ce caracterizează eficienţa utilizării resurselor materiale; 2. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor ai resurselor materiale la deviere

volumului activităţii operaţionale.

1.

Analiza indicatorilor ce caracterizează eficienţa utilizării resurselor materialRelaţiile activităţii de producţie în condiţiile economiei de piaţă ne obligă să privim cu un sens nou

toate particularităţile, care aderă la activitatea de aprovizionare şi asigurare a fiecărei entități cu resurmateriale.

Principiul de bază în acest domeniu constă în procurarea avantajoasă a materialelor şi altor resurmateriale necesare procesului de producţie, cît şi folosirea lor eficientă.

In acest context sarcinile principale ale analizei aprovizionării şi asigurării entității cu resurmateriale sînt:

1. Aprecierea gradului sau nivelului de aprovizionare şi asigurare a entității cu resurse materiale. 2. Aprecierea eficienţei utilizării resurselor materiale pe baza indicatorilor generalizatori sintetici.

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

15/32

3. Calculul şi aprecierea factorilor respectivi care aderă la aprovizionarea, asigurarea şi utilizareresurselor materiale asupra modificării volumului producției fabricate.

4. Evidenţierea rezervelor interne în acest domeniu şi elaborarea măsurilor concrete privinmobilizarea lor.

Eficienţa utilizării resurselor materiale este caracterizată prin intermediul calculului unui sistem dindicatori generalizatori sintetici, cum ar fi:

1. Randamentu l resur selor mater iale calculat ca raportul dintre volumul producţiei fabr icasau alt indicator ce caracterizează activitatea operaţională la costurile sau cheltuielile directe de materiale

Rm = VPF/CDM , leiDupă conţinutul economic, reprezintă cîţi lei de producţie fabricată sau vândută revine la un leu costuri directe de materia

Cu cît necesitatea este mai mică, cu atît randamentul resurselor materiale este mai mare şi viceversa.

2. Consumul specif ic de mater iale care se calculează ca raportul dintre valoarea resurselmateriale consumate la volumul producţiei fabricate sau altui indicator de volum ce formează activitateoperaţională

Cs = CM /VPF, bani După conţinutul economic reprezintă cîţi bani de resurse materiale revin la 1 leu producţie fabricată sau vândută - necesitat

în resurse materiale.

3. Norma de consum calculată ca raportul dintre consumul total de material concret la cantitatfabricată de produs concret, exprimată în unităţi naturale

N C = C/Q, un natTendinţa de creştere a randamentului resurselor materiale, concomitent cu tendinţa de micşorare a consumului specific şi norm

de consum se ap reciază pozitiv, invers negativ.

Calculul şi aprecierea acestor indicatori se efectuează prin tabelul următor.

Tabelul 18 A precierea indicatorilor generalizatori sintetici ce vizează eficienţa utilizării resurselor materiale la entitatea ___________________

IndicatoriAnul

precedentAnul

curentAbaterea,

(+/-)Ritmul

creşterii, %A 1 2 3 4

1. Volumul producţiei fabricate, mii lei2. Costuri directe de materiale, mii lei3. Cantitatea fabricată de produs concret, buc. 4. Consumul total de material concret, kg5. Randamentul resurselor materiale, lei6. Consumul specific de materiale, bani7. Norma de consum, kg

Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Calculaţia costului; Cercetarea Statistică trimestrială 5-C„Consumurile , cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”

Concluzie

2. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor ai resurselor materiale la devierevolumului activităţii operaţionale.

În practica analitică, eficienţa utilizării resurselor materiale cît şi calculul şi aprecierea factorilor ce ţde aprovizionarea, asigurarea şi utilizarea resurselor materiale la devierea volumului producției fabricatexprimat în unități valorice.

La prima etapă de analiză se calculează şi se apreciază influenţa factorilor generali ce ţin dutilizarea resurselor materiale la devierea volumului activităţii operaţionale, reieşind din următoarea relaţie:

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

16/32

VPF = CDM x R RM , unde:CDM - costuri directe de materiale - factor cantitativ și independent;R RM - randamentului resurselor materiale - factor calitativ și dependent

Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ, corelaţia dintfactori având loc prin forma multiplicativă de legătură.

Analiza se efectuează prin următorul tabel.

Tabelul 19 Calculul influenţei factorilor generali, ce ţin de asigurarea resurselor materiale la deviere

volumului producţiei fabricate la entitatea ______________ VPF = CDM x R RM

Nrcalc

ului

Nr substituţ

Indicatr (factor)corelaţi

Ind rez

VPF,mii lei

Calcululinfluenţei

factorilor


(+/-), mii lei

Denumirea

factorilorCDM R RM

1 2 3 4 5 6 7 8

1 0 x x x2 1 ∆CDM 3 2 ∆R RM

Total x x x x x

Balanța influenței factorilor (BIF ) =Verificare:

Concluzie:

Tema 5 ” Analiza costurilor şi cheltuielilor”1. Analiza structurii costului producției;2. Analiza costului la un leu producţie fabricată (la un leu venit din vânzări); 3. Analiza structurii cheltuielilor după feluri de activități;4. Analiza cheltuielilor perioadei.

1. Analiza structurii costului producției

Conform S.N.C. „Costurile îndatorării”, costurile și cheltuielile se reflectă în contabilitate şi în situaţiifinanciare în perioada de gestiune în care ele au fost efectiv suportate sau calculate. În conformitate c politicile contabile entitatea poate recunoaşte şi evalua costurile îndatorării în modul stabilit de IAS 2„Costurile îndatorării”.

Costurile îndatorării se recunosc drept cheltuieli curente în cazul în care ele nu sînt atribuibile direachiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu lung de producţie sau nu corespund cerinţelor dcapitalizare prevăzute în paragraful 11 din S.N.C. „Costurile îndatorării”. Aceste costuri se înregistrează majorare concomitentă a cheltuielilor perioadei şi datoriilor curente.

Pentru o analiză mai amplă a costurilor, conform ”Indicațiilor metodice privind contabilitatea costurilde producție și calculația costului produselor și serviciilor”, este necesară clasificarea acestora în următoareelemente:- costuri materiale directe și repartiza bile;- costuri cu personalul directe şi repartizabile;

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

17/32

- costuri indirecte de producţie. Notă: Costurile indirecte de producţie se înregistrează ca majorare a costurilor indirecte de producţie şi majorare a datoriilor curente, amortiză

imobilizărilor necorporale şi corporale, diminuare a stocurilor, costurilor activităţilor auxiliare etc. Costurile indirecte de producţie se repartizează în conformitate cu SNC “Stocuri” şi se înregistrează ca majorare a cheltuiel ilor curente, costuri

activităţilor de bază şi auxiliare şi diminuare a costurilor indirecte de producţie. După conținut, costurile indirecte de producție cuprind: 1) amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale cu destinaţie de producţie; 2) costurile de întreţinere, deservire şi reparaţie a imobilizărilor corporale cu destinaţie de producţie; 3) plata pentru leasingul operaţional (arendă, locaţiune) al activelor cu destinaţie de producţie; 4) retribuţiile calculate şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale personalu

administrativ şi de deservire a subdiviziunilor de producţie ale entităţii; 5) costurile aferente perfecţionării tehnologiilor, organizării producţiei, îmbunătăţirii calităţii produselor/servici ilor;

6) costul (uzura) obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în subdiviziunile de producţie ale entităţii; 7) costurile de asigurare a tehnicii securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a condiţiilor normale de lucru în subdivizi unile d e producţie ale entităţ8) costurile serviciilor de pază a subdiviziunilor de producţie ale entităţii; 9) costurile de delegare în scopuri de producţie a lucrătorilor încadraţi în procesul fabricaţiei produselor/prestării servici i lor;10) costuri le serv iciilor activităţilor auxiliare aferente fabricaţiei produselor/prestării serviciilor (de exemplu, energiei electrice şi termice de produc

proprie);11) alte costuri indirecte legate de gestiunea şi deservirea subdiviziunilor de producţie.

La prima etapă de analiză se va aprecia dinamica şi structura costului producţiei prin intermediurmătorului tabel analitic

Tabelul 20. Analiza generală a dinamicii şi structurii costului producţiei la entitatea ______________

IndicatoriAnul precedent Anul curent Abaterea, +/-

Suma,mii lei

Pond,%

Suma,mii lei

Pond,%

mii lei p.p.

1. Costuri directe de producţie – total, inclusiv:

1.1. Costuri materiale directe și repartizabile 1.2. Costuri cu personalul directe şi repartizabile 2. Costuri indirecte de producţie – total, inclusiv:2.1. Costuri indirecte variabile2.2. Costuri indirecte constante3. Costul producţiei fabricate. 100 100 x

Sursa: Cercetare Statistica trimestrială 5- CI „Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”, ”Indicații metodice pri vicontabilitatea costurilor de producție și calculația costului produselor și serviciilor”şi Registrele contabile la conturile sintetice811 ”Activități de bază” , 812 ”Activități auxiliare” şi 821 ” Cost uri indirecte de producţie”

Concluzie:

2. Analiza costului la un leu producţie fabricată (la un leu venit din vânzări)

Din punct de vedere al conţinutului economic costurile la 1 leu producţie fabricată reflectă efortdepus de entitatea analizată la obţinerea producţiei fabricate (lucrările executate şi serviciile prestate) şi calculează prin relaţia:

C1 leu PF = CP/VPF, bani, unde:CP – costul producţiei; VPF – volumul producţiei fabricate. Tendinţa de micşorare a acestui indicator se apreciază pozitiv, invers – negativ. Totuşi, pentru

apreciere mai obiectivă a rezultatelor obţinute se recurge la analiza factorială, care constă în calculurmătorilor factori:

1. modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate;2. modif icarea nivelu lu i de consum pe unitate de produs;3. modificarea preţurilor la materia primă, materiale consumate şi produse.Calculul influenţei acestor factori se efectuează prin metoda substituţiilor în lanţ bazată p

recalcularea indicatorilor.

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

18/32

Preventiv, informaţia pentru analiză se acumulează în următorul tabel analitic.

Tabelul 21. Date iniţiale privind analiza costului la un leu producțiefabricată la entitatea ______________

Indicatori Anul precedentAnul curent

recalculat efectivA 1 2 3

Costul producţiei, mii lei Volumul producţiei fabricate, mii lei

Costul la un leu producţie fabricată, bani Sursa: „Calculaţia costului”, Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A şi Calculele speciale privindrecalcularea costului şi volumului producţiei fabricate.

∆C1 leu PF = C1 leu PF 1 - C1 leu PF 0 =Concluzie:

Totuşi, pentru o justificare a acestui rezultat recurgem la analiza factorială prin intermediuurmătorului tabel.

Tabelul 22. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi la deviereacostului la un leu producţie fabricată la entitatea ______________

Specificaţii Costul producţiei ,mii lei

Volumul producţiei fabricate, mii lei

Costulla 1 leu prod fabric, bani

Calcululinfluenţei factorilor

Rezultatulinfluenţei (+/-), bani

Denumirea factorilor

A 1 2 3 4 5 6Anul precedent x x xAnul curent / cost și preţ an precedent strt şi sort Anul curent / cost curent, preţ an prec niv cons psAnul curent preţ m1 pf

Total x x x x x

BIF =

Concluzie :

3.

Analiza structurii cheltuielilor după feluri de activități

În condiţiile economiei de piaţă, obţinerea veniturilor maxime cu cheltuieli minime este scopul d bază al fiecărui agent economic. Cerinţele pieţei de desfacere sînt destul de dure, ceea ce necesită respectarunei concordanţe întemeiate cu preţurile la produse, mărfurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestatşi eforturile depuse în activităţile desfăşurate. Făcând trecere la unităţile comerciale, este necesar de evidenţia şi elabora acele măsuri, ce ţin de concordanţa reciprocă dintre veniturile din vînzarea mărfurilovaloarea contabilă a mărfurilor vândute şi evident şi dintre celelalte cheltuieli, ce formează activitatoperaţională a entității.

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

19/32

Cheltuielile apar în urma activităţii economico-financiare a unei entități pe parcursul unei perioade dactivitate, de regulă un an, şi sunt reflectate cu total cumulativ în Situația de profit şi pierder e, care contribumai apoi la determinarea profitului (pierderii) până la impozitare.

În acest context este necesar de a evidenţia sarcinile principale ale analizei cheltuielilor: aprecierea generală a evoluţiei cheltuielilor entității; analiza costului la 1 leu venituri din vînzări;

analiza cheltuielilor perioadei; evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor entității pe viitor şi elaborarea măsurilor concre

privind implementarea acestora în practică.

Astfel, la a doua etapă de analiză, conform S.N.C. „Cheltuieli”, se precaută modificarea cheltuielildupă feluri de activități după structură în dinamică, ţinând cont de următoarea clasificare:

1. cheltuieli din activitatea operaţională; 2. cheltuieli din activitatea neoperațională;3. Cheltuieli excepționale.

După conținutul economic, în componența cheltuielilor din activitatea operaţională se incluurmătoarele elemente:

1. Costul vânzărilor; 2. Cheltu ieli de distri buir e;3.

Cheltu ieli admin istrative;

4.

Al te cheltu ieli din activitatea operaţională În componența cheltu ielil or din activitatea ne operaţională se includ următoarele elemente: 1. Cheltuieli cu active imobili zate;2. Cheltu ieli financiare

Aplicând metodele de calcul pe verticală și orizontală, în baza datelor din Situația de profit pierdere, anexa nr 2 a Situației financiare și Borderoul rulajelor de conturi 721 ”Cheltuieli cu activimobilizate”, 722 ”Cheltuieli financiare” și 723 ”Cheltuieli excepţionale, se precaută la prima etapă danaliză modificarea cheltuielilor după feluri de activități după structură în dinamică.

Pentru aceasta se recomandă următorul tabel analitic.

Tabelul 23. Diagnosticul şi aprecierea cheltuielilor după feluri de activităţi după structură în dinamică la entitatea ___________________

IndicatoriiAnul precedent Anul curent Abaterea,(+/-)

suma,lei

pond.,%

suma,lei

pond.,%

lei p.p.

A 1 2 3 4 5 61. Cheltuieli din activitatea operaţională – total, inclusiv:

1.1 Costul vânzărilor. 1.2. Cheltuieli de distribuire.1.3. Cheltuieli administrative.1.4. Alte cheltuieli din activitatea operaţională.2. Cheltuieli din activitatea neoperaţională – total, inclusiv:

2.1 Cheltuieli cu active imobilizate2.2 Cheltuieli financiare3. Cheltuieli excepționale

4. Total cheltuieli după feluri de activități 100 100 x

Sursa: „Situația de profit şi pierdere”, anexa 2 a Situațiilor financiare și Borderoul rulajelor de conturi 721 ”Cheltuieli cu activeimobilizate”, 722 ”Cheltuieli financiare” și 723 ”Cheltuieli excepţionale

Concluzie :

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

20/32

Deoarece o cotă semnificativă din totalul cheltuieli după feluri de activități le revine cheltuielilor dactivitatea operațională, apare necesitatea unui studiu mai aprofundat al acestui compartiment, analizânmodificarea lor după structură în dinamică.


Tabelul 24. Diagnosticul şi aprecierea cheltuielilor activităţii operaţionale după structură în dinamică la entitatea ___________________

IndicatoriiAnul precedent Anul curent Abaterea,(+/-)

suma,lei

pond.,%

suma,lei

pond.,%

lei p.p.

A 1 2 3 4 5 61. Costul vânzărilor. 2. Cheltuieli de distribuire.3. Cheltuieli administrative.4. Alte cheltuieli din activitatea operaţională.5. Cheltuieli din activitatea operaţională. 100 100 x

Sursa: „Situația de profit şi pierdere”, anexa 2 a Situației financiare

Concluzie :

4. Analiza cheltuielilor perioadei

Necesitatea studierii aprofundate a cheltuielilor perioadei este condiţionată de rolul important acestora în determinarea rezultatului financiar din activitatea operaţională.

În baza prevederilor Standardului Naţional de Contabilitate „Cheltuieli”, cheltuielile legate dtransportarea, desfacerea, păstrarea, ambalarea, stocarea mărfurilor, precum şi pregătirea acestora pentvânzare; cheltuielile privind remunerarea lucrătorilor operativi, inclusiv contribuţiile privind asigurărisociale şi medicale de stat obligatorii, la entitățile comerciale, se includ în componenţa cheltuielil perioadei.

Una din laturile principale, ce ţine de analiza cheltuielilor perioadei în unităţile comerciale o constitui pe de o parte, controlul respectării corelaţiei economice fundamentale – ca indicele cheltuielilor să fie mmic decât indicele veniturilor, iar pe de altă parte - modificarea cheltuielilor, atât în mărime absolută, cât relativă.

În componența cheltuielilor perioadei se includ:1) cheltuielile de distribuire;

2) cheltuielile administrative;

3) alte cheltuieli din activitatea operaţională. Analiza cheltuielilor perioadei se începe cu aprecierea generală a modificării acestora în dinamică

după structură. Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic.

Tabelul 25. Diagnosticul şi aprecierea cheltuielilor perioadei după structură în dinamică la entitatea ______________

IndicatoriiAnul precedent Anul curent Abaterea, (+/-)suma,

lei pond.,

%suma,

lei pond.,

%lei p.p

A 1 2 3 4 5 61. Cheltuieli de distribuire2. Cheltuieli administrative3. Alte cheltuieli din activitatea operaţională 4. Cheltuielile perioadei 100 100 x

Sursa: „Situația de profit şi pierdere”, anexa 2 a Situației financiareConcluzie :

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

21/32

Şi totuşi, analiza generală a cheltuielilor perioadei nu este concludentă. Ea caracterizează situaţia num pe ansamblul lor. Pentru a evidenţia posibilităţile de reducere a acestor cheltuieli pe viitor, apare necesitatexaminării aprofundate a fiecărui grup de cheltuieli în parte în dependenţă de veniturile din vânzări. Curmare, apare necesitatea de a calcula rata cheltuielilor perioadei, atât în total, cât şi pe fiecare element parte.


Tabelul 26. Diagnosticul şi aprecierea ratei cheltuielilor perioadei la entitatea ______________

Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea, (+/-) Ritmul creşterii, % A 1 2 3 4

1. Cheltuielile perioadei, lei2. Venituri din vânzări, lei 3. Rata cheltuielilor perioadei, %

Sursa: „Situația de profit şi pierdere”, anexa 2 a Situaț iei financiare

Concluzie :

Tema 6 ” Analiza rezul tatelor fi nanciare și rentabilității ”

1. Analiza structurii profitului (pierderii) până la impozitare 2. Analiza factorială a rezultatului din activitatea operaţională 3. Analiza rentabilităţii activelor4. Analiza rentabilităţii capitalului

1. Analiza structurii profitului (pierderii) până la impozitare

În condiţiile economiei de piaţă, un rol semnificativ în activitatea unităţilor economice îl ocupdeterminarea şi aprecierea justificată a rezultatelor financiare obţinute pe parcursul perioadei de gestiun

(de regulă un an).Conform noului sistem contabil și SNC noi , totalmente s-au modificat formarea rezultatel

financiare la agenţi economici în RM. De regulă, rezultatul total apare ca însumarea a câtorva rezultate ddiferite activităţi: operaţională; financiară şi investiţională. Pe parcursul unei perioade pot apărea rezultași din evenimente excepționale (pierderi din calamități naturale; incendii; perturbări politice; precum profit sub formă de subvenții, subsidii, etc.,)

La prima etapă de analiză se va precauta modificarea profitului (pierderii) până la impozitare dupstructură în dinamică, reieşind din următoarea relaţie:

P = +/-RAO +/-RAA, unde:+/-RAA = +/-RAI +/-RAF +/-RE, unde:

P – profitul (pierdere) până la impozitare; RAO – rezultatul din activitatea operaţională, profit (pierdere); RAA – rezultatul din alte activităţi, profit (pierdere);RAI – rezultatul din activitatea de investiţii, profit (pierdere); RAF – rezultatul din activitatea financiară, profit (pierdere);RE – rezultatul excepţional, profit (pierdere);

În baza datelor din „Situaţia de profit şi pier dere”, anexa nr. 2 a Situaţiei financiare, aplicânmetodele de calcul pe verticală şi orizontală, utilizăm următorul tabel analitic.

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

22/32

Tabelul 27. Aprecierea structurii profitul ui (pierderi i) până la impozitareși modificarea acestuia în dinamică la entitatea ___________________

IndicatoriCodrd.

Anul precedent

Anulcurent

Abaterea,+/-

, lei P, % , lei P, % lei p.p.A B 1 2 3 4 5 6

1. Rezultatul din activitatea operaţională profit, (pierdere)

080

2. Rezultatul din alte activităţi profit, (pierdere),inclusiv: 090

2.1 Rezultatul din activitatea de investiţii profit, (pierdere)

x

2.2 Rezultatul din activitatea financiară profit, (pierdere)

x

3 R ezultatul excepţional, profit (pierder e) x4. Prof it (pierdere ) pînă la impozitare 100 100 100 x

Sursa: Situaţia de profit şi pierdere, Anexa 2 a Situaţiei financiare și Borderoul de rulaj al soldurilor la conturile 621 „Venituri dinoperaţiuni cu active imobilizate” și 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”; 622 ”Venituri financiare” și 722 ”Cheltuieli financiare”; 623”Venituri excepţionale” și 723 ”Cheltuieli excepţionale”

Concluzie :

2.

Analiza factorială a rezultatului din activitatea operaţională

Deoarece, în cele mai dese cazuri, ponderea cea mai mare îi revine rezultatului din activitateoperaţională, apare necesitatea efectuării unui studiu mai detaliat al acestui compartiment, precăutând la doua etapă de analiză factorii de influenţă, care rezultă din următoarea relaţie:

+/- RAO = Pb + AVAO – ChD – ChA – AchAO, unde:RAO – rezultatul din activitatea operaţională, profit (pierdere); Pb – profit brut (pierdere brută);AVAO – alte venituri din activitatea operaţională;ChD – cheltuieli de distribuire;ChA – cheltuieli administrative;AchAO – alte cheltuieli din activitatea operaţională.Rezultatul din activitatea operaţională oferă o imagine clară utilizatorilor de situaţii financiar

privind mărimea profitului (pierderii), obţinut de entitate din activitatea de bază, deci, care este determinade statutul acesteia şi practic necesită o dezvoltare încontinuu.

În rezultatul examinării profitului din activitatea operaţională cea mai mare atenţie se acordă factorilce determină modificarea indicatorului rezultativ pe parcursul anului de gestiune curent. Calculul acestofactori se efectuează prin metoda balanţieră, unde corelaţia dintre ei are loc prin forma aditivă dlegătură.

Ţinând cont de sensul acţiunii factorilor, primii doi factori sunt direcţi , iar ultimii trei – indirecţi.

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

23/32

Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic.

Tabelul 28. Calculul influenţei factorilor respectivi asupra modificării rezultatului din activitatea operaţională la entitatea _______________

IndicatoriiCodrd.

Anul precedent

Anulcurent

Abatereaabsolută,+/-

Rezultatulinfluenţei,+/-

A B 1 2 3 4Profit brut (pierdere brută) 030Alte venituri din activitatea operaţională 040

Cheltuieli de distribuire 050Cheltuieli administrative 060Alte cheltuieli din activitatea operaţională 070Rezultat din activitatea operaţională: profit (pierdere)

080 x

Sursa: Situaţia de profit şi pierdere, Anexa 2 a Situaţiei financiare

Concluzie:

3. Analiza rentabilităţii activelor

În contextul cerinţelor dure ale economiei de piaţă, rentabilitatea joacă un rol semnificativ în analirezultatelor financiare ale unităţilor de producţie, cît şi a altor agenţi economici.

Din punct de vedere al conţinutului economic rentabilitatea este o noţiune sintetică ce refleccapacitatea întreprinderii de a produce profitul necesar atît pentru dezvoltarea curentă, cît şi ce

previzională.

Formula generală de calcul a rentabilităţii este raportul dintre efectul obţinut şi efortul depus, prrelaţia:R = %100 x

Efort

Efect

De regulă, ţinînd cont de necesităţile analizei, atît la numărător cît şi la numitor pot fi întroduşi diferindicatori ce redau conţinutul rentabilităţii ca indicator de eficienţă la diferite niveluri şi diferite activităţi.

În practica analitică se utilizează un sistem larg de indicatori ce aderă la rentabilitate şi anume: 1. rentabilitatea pe produs (fabricat şi vîndut) 2. rentabilitatea veniturilor din vânzarea produselor;

3. rata marjei comerciale;

4. rentabilitatea activelor;

5. rentabilitatea activelor cu destinaţie de producţie;

6.

rentabilitatea capitalului propriu;7. rentabilitatea capitalului permanent.

8. triada rezultatelor financiare – profitabilitatea vînzărilor, recuperabilitatea activelor (patrimoniul valoarea reală şi sursele de formare ale acestuia)

Rentabilitatea (valoarea relativă) = profit (valoarea absolută).

Actualmente " tri adei rezul tatelor fi nanciare" i se acordă o atenţie deosebită nu numai ca metod justificată de diagnoză a acestor rezultate pe o perioadă durabilă.

În acest context, sarcini le principale ale analizei sunt:1. aprecierea modificării indicatorilor rentabilităţii atît în dinamică, cît şi faţă de nivelul programat.

2. calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi asupra modificării indicatorilor rentabilităţii.

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

24/32

3. evidenţierea rezervelor interne de majorare a indicatorilor rentabilităţii pe viitor.

4. elaborarea măsurilor concrete referitor la modificarea rezervelor evidenţiate, cît şi îmbunătăţire

rezultatelor financiare ale întreprinderii pe viitor.

La prima etapă de analiză în baza datelor din ”Bilanţ”, anexa nr. 1; ”Situația de profit şi pierderanexa nr. 2 a Situației financiare şi alte surse primare ale evidenţei contabile reflectăm informaţia necesacalculului şi analizei indicatorilor de rentabilitate în următorul tabel analitic.

Tabelul 29. Date iniţiale privind analiza indicatorilor de rentabilitate la entitatea ___________

Indicatori Anexa/Cod rd.

Anul precedent

Anulcurent

Abaterea, +

A B 1 2 31. Profitul (pierderea) până la impozitare 2/1002. Profitul net (pierdere netă) 2/1203. Venituri din vânzări – total, inclusiv:

3.1 din vânzarea produselor4. Costul vânzărilor – total, inclusiv:

4.1 valoarea contabilă a produselor vîndute 5. Profitul brut (pierdere brută)

5.1din vânzarea produselor2/030

x6. Valoarea medie a activelor 1/3107. Valoarea medie a mijloacelor fixe 1/0408. Valoarea medie a stocurilor de mărfuri şi materiale x9. Valoarea medie a activelor cu destinaţie de producţie x10. Valoarea medie a capitalului propriu 1/39011. Valoarea medie a datoriilor pe termen lung 1/44012. Valoarea medie a capitalului permanent x13. Rentabilitatea activelor, % R A x14. Rentabilitatea activelor destinaţie producţie, % R Ap x15. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, % R Vv inclusiv:

15.1 din vânzarea produselor, % R VPxx

16. Numărul de rotaţie a activelor, rotaţii NR x17. Efectul pârghiei financiare calc CPr, coef EPF x18. Efectul pârghiei financiare calc CP, coef EPF x

19. Coeficientul de înzestrare cu MF, coef K MF x20. Coeficientul de înzestrare cu SMM, coef K SMM x21. Rentabilitatea capitalului propriu, % R CPr x22. Rentabilitatea capitalului permanent, % R CP x23. Presiunea fiscală, coef PF x

Sursa: ”Bilanţul”, anexa nr. 1; Situația de profit şi pierdere, anexa nr. 2 a Situației financiare; alte surse primare ale evidenţei contabil

Concluzie :

La prima etapă de analiză se va trece, nemijlocit la calculul primului indicator de rentabilitat

numit rentabilitatea activelor. Pentru desfăşurarea activităţii economice şi financiare, orice entitate utilizează resurse economic

care după conţinut poartă denumirea de active, reflectate în Bilanţ, anexa nr. 1 al Situației financiare.La nivel general, rentabilitatea activelor se calculează reieșind din următoarea relație factorială:

R A =P

x 100%, %A

unde: R A - rentabilitatea activelor;P – profit (pierdere) pînă la impozitare; A – valoarea medie anuală a activelor

Tendința de creștere a acestui indicator se apreciază pozitiv, iar micșorarea lui – negativ.

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

25/32

Pentru o apreciere mai obiectivă a rezultatelor se recurge la un studiu mai detaliat, precăutându-se, a doua etapă de analiză influenţa factorilor respectivi la devierea rentabilităţii activelor, prdescompunerea formulei generale în următoarea relaţie factorială:

R A =P

=P

xVv

=P

xVv

= R Vv x NRA A Vv Vv Aunde: R A - rentabilitatea activelor;

R Vv - rentabilitatea veniturilor din vânzări; NR - numărul de rotaţie a activelor.

După conținutul economic și gradul de dependență, rentabilitatea veniturilor din vânzări – factor calitativ și independent, iar numărul de rotaţie a activelor – cantitativ și dependent

Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ, prin forma multiplicativă de legătură în următorul tabel analitic.

Tabelul 30 Aprecierea factorilor generali la devierea rentabilităţii activelor la entitatea ____________________________

R A = R Vv x NR

Nr.calc.

Nr.subs.

Indicatori (factori) corelaţi R A, % Calculul influenţei factorilor

Rezult influenţeifact., +/-, p.p

DenumireafactorilorR Vv NR

1 2 3 4 5 6 7 81 0 x2 1 R Vv3 2 NR

Total x x x x x

Concluzie :

4. Analiza rentabilităţii capitalului

Orice entitate economică, în procesul desfăşurării activităţii, consumă resurse financiare carcontribuie la obţinerea rezultatelor financiare, pentru a fi utilizate ulterior la finanţarea şi autofinanţareentității şi nemijlocit la rambursar ea datoriilor acesteia.

Ca rezultat, apare necesitatea calculului unui alt indicator de rentabilitate, numit rentabilitatcapitalului propriu, care la nivel general se determină din următoarea relaţie:

R CPr =PN

x 100%, %CPR

unde: R CPr - rentabilitatea capitalului propriu;P – profit net (pierdere netă);CPR – valoarea medie anuală a capitalului propriu

Tendința de creștere a acestui indicator se apreciază pozitiv, iar micșorarea lui – negativ.Pentru o apreciere mai obiectivă a acestui indicator se recurge la un studiu mai detaliat, precăutând

se, la următoarea etapă de analiză influenţa factorilor respectivi la devierea rentabilităţii capitalulpropriu, prin descompunerea formulei generale în următoarea relaţie factorială:

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

26/32

R CPr =PN

=PN

xP

xA

=P

xA

xPN

= R A x EPF x PFCPR CPR P A A CPR P

unde: R CPr - rentabilitatea capitalului propriu;R A - rentabilitatea activelor;EPF - efectul pârghiei financiare, calculat în baza capitalului propriu;

PF – presiunea fiscală

După conținutul economic și gradul de dependență, rentabilitatea activelor – factor calitativ șiindependent, iar efectul pârghiei financiare și presiunea fiscală – cantitativi și dependenți.

Notă: Presiunea fiscală nu depinde de enti tate, ci de politica fiscală => indi ferent de rezul tatulacestui factor, valoarea lui se neglijează.

Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi se efectuează prin metoda substituţiei în lanunde corelația dintre factori are loc prin forma multiplicativă de legătură. Pentru aceasta se recomandurmătorul tabel analitic.

Tabelul 31. Aprecierea factorilor respectivi la devierearentabilităţii capitalului propriu la _______________________

R CPr = R A x EPF x PF

Nr.

calc.

Nr.

subs.

Indicatori (factori) corelaţi

R CPr % Calculul influenţei factorilor

Rezult influenţei

fact., +/-, p.p

Denumire

factorilorR A EPF PF 1 2 3 4 5 6 7 81 0 x x x2 1 R A3 2 EPF4 3 PF

Total x x x x x

Concluzie :

Deoarece, entitatea în cele mai dese cazuri, pentru un proces de producţie neîntrerupt, sau alt gen dactivitate operațională, pentru a-şi lărgi activitatea sa, apelează la surse atrase pe termen lung, apanecesitatea de a calcula un alt indicator de rentabilitate, numit rentabilitatea capitalului permanent, care nivel general, se determină din următoarea relaţie:

R CP =P

x 100%, %CP

unde: R CP - rentabilitatea capitalului permanent;P – profit (pierdere) pînă la impozitare; CP – valoarea medie anuală a capitalului permanent, unde:

CP = CPr + DTL Tendința de creștere a acestui indicator se apreciază pozitiv, iar micșorarea lui – negativ.

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

27/32

Pentru o apreciere mai obiectivă a acestui indicator se recurge la un studiu mai detaliat, precăutândse, la următoarea etapă de analiză influenţa factorilor respectivi la devierea rentabilităţii capitalulpermanent, prin descompunerea formulei generale în următoarea relaţie factorială:

R CP =P

=P

xA

=P

xA

= R A x EPFCP CP A A CP

unde: R CP - rentabilitatea capitalului permanent;R A - rentabilitatea activelor;EPF - efectul pârghiei financiare, calculat în baza capitalului permanent;

După conținutul economic și gradul de dependență, rentabilitatea activelor – factor calitativ șiindependent, iar efectul pârghiei financiare – cantitativ și dependent.

Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi se efectuează prin metoda substituţiei în launde corelația dintre factori are loc prin forma multiplicativă de legătură. Pentru aceasta se recomandurmătorul tabel analitic.

Tabelul 32 Aprecierea factorilor generali la devierea rentabilităţii capitalului permanent la entitatea ____________________

R CP = R A x EPF

Concluzie :

Tema 7 ” Analiza situaţiei financiare”

1.

Analiza structurii activelor;

2.

Analiza activelor nete;3.

Analiza activelor circulante nete;4. Analiza lichidităţii bilanţului

1. Analiza structurii activelor

Analiza situaţiei patrimoniale presupune examinarea activelor, bunurilor de care poate dispune entitate, indiferent de sursele de formare ale acestora. Analiza patrimoniului parcurge mai multe etape.

Nr.

calc.

Nr.

subs.

Indicatori (factori) corelaţi R CP % Calculul influenţei factorilor

Rezult influenţei

fact., +/-, p.p

Denumire

factoriloR A EPF 1 2 3 4 5 6 7 81 0 x2 1 R A3 2 EPF

Total x x x x x

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

28/32

La prima etapă de analiză, în baza datelor din Bilanţul, anexa nr. 1 a Situației financiare, precaută modificarea patrimoniului la valoarea reală după structură, aplicând metodele de calcul pverticală şi orizontală, reieşind din următoarea relaţie:

PVR = AI + AC, unde:PVR – patrimoniu la valoarea reală; AI – active imobilizate;AC – active circulante.


Tabelul 33. Diagnosticul şi estimarea patrimoniulu i entității la valoarea reală după structură în dinamică la entitatea __________________

Activ

Semn

convenţ

ional.

La finele

anului precedent

La finele

anului curent

Abaterea,

+/-

Suma, lei P,% Suma, lei P,% lei p.p

A B 1 2 3 4 5 6

Cap.I Active imobili zate:

1.1 Imobilizări necorporale I N1.2 Imobilizări corporale IC1.3 Active biologice imobilizate. ABI1.4 Investiții financiare pe termen lung. IFTL

1.5 Investiții imobilizate I IB1.6 Creanțe și avansuri acordate TL CATL1.7 Alte active imobilizate AAITotal cap.I (130) AI

Cap.II Active circulante:

2.1 Stocuri S2.2 Creanţe comerciale calculate CCC2.3 Alte creanţe curente ACC2.4 Numerar N2.5 Investiţii financiare curente IFC2.6 Alte active circulante AACTotal cap.I I (300) AC

Total active (310) TA 100 100 x

Sursa: Bilanţul”, anexa nr. 1 a Situației financiare

Concluzie :

Tendinţa de creştere a activelor cu un ritm mai lent, comparativ cu ritmul de creştere mai exageratveniturilor din vânzări se apreciază pozitiv, condiţionând sporirea numărului de rotaţie a activelomicșorarea coeficientului de înzestrare a entităţii cu active şi accelerarea duratei de rotaţie a acestorceea ce se apreciază pozitiv.

Aceasta rezultă din următoarele relaţii:

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

29/32

Vv= NRA

unde: NR - numărul de rotaţie a activelor;

A= K inz A

Vvunde: K inz A - coeficientului de înzestrare a entităţii cu active;

A x 360 zile (90)= DRVv

unde: DR - durata de rotaţie a activelor

Calculul și aprecierea acestor indicatori se efectuează în următorul tabel analitic.

Tabelul 34. Calcul indicatorilor de rotație a activelor la entitatea_____________

IndicatoriAnexa/Cod rd.

Anul precedent

Anulcurent

Abaterea,+/-

Ritmulcreșterii, %

A B 1 2 3 41. Venituri din vânzări , lei 2/0102. Valoarea medie a activelor, lei 1/3103. Numărul de rotaţie a activelor, rotații x

4. Coeficientului de înzestrare a entităţii cu active, ori x

5. Durata de rotaţie a activelor, zile xSursa: ”Bilanţul”, anexa nr. 1 și ”Situația de profit și pierdere”, anexa nr. 2 a Situației financiare

2. Analiza activelor nete

Patrimoniul unei entități poate fi analizat nu numai la valoarea reală, ci şi la valoarea netă, care dupconţinut poate fi determinat prin două metode de calcul.

Astfel, la a doua etapă de analiză, aplicând prima formulă de calcul, patrimoniul la valoarea netreprezintă bunurile de care poate dispune entitatea formate numai din surse proprii. Pentru aceasta utilizează următoarea relaţie factorială:

PVN = (AI + AC) – (DTL + DC) = CPr, unde:PVN – patrimoniu la valoarea netă;AI – active imobilizate;AC – active circulante;DTL – datorii pe termen lung;DC – datorii curente;CPr – capital propriu.

După sensul acţiunii, patrimoniul la valoarea reală şi elementele sale de formare (AI și AC) sufactori cu acţiune directă, iar sursele atrase (DTL și DC) sunt factori cu acţiune indirectă.

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

30/32

Aplicând cea de-a doua formulă, patrimoniul la valoarea netă, reprezintă bunurile de care poadispune entitatea formate atât din surse proprii, cât şi atrase pe termen lung. Pentru aceasta se utilizeazurmătoarea relaţie factorială:

PVN = (AI + AC) – DC = CPr + DTL = CP, unde:CP – capital permanent.

Calculul şi aprecierea acestor factori, indiferent de metoda de calcul aplicată, se efectuează prmetoda balanţieră, corelaţia dintre ei efectuându-se prin forma aditivă de legătură.

Pentru aceasta se recomandă următorul tabel analitic. Tabelul 35. Calculul şi aprecierea factorilor respectivi la devierea

activelor nete la entitatea __________________

Indicatori Cod rd.Anul

precedentAnul

curentAbaterea,

+/-Rezultatul

influenţei, +/-A B 1 2 3 4

1. Active, total 310

1.1 Active imobilizate, total 1301.2 Active circulante, total 3002. Datorii, total x

2.1 Datorii pe termen lung, total 4402.2 Datorii curente, total 5803. Active nete (capital propriu) 390

Sursa: ”Bilanţul”, anexa nr. 1 a Situației financiare

Concluzie :

Pentru o apreciere mai obiectivă a acestor rezultate se recurge la analiza patrimoniului la valoarenetă după structură, aplicând metodele de calcul pe verticală şi orizontală, pentru a stabili care este code contribuţie a fiecărui compartiment la creşterea sau micşorarea acestuia.

Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic

Tabelul 36. Diagnosticul şi estimarea patrimoniulu i entității la valoarea netădupă structură în dinamică la entitatea _____________________

Activ

Perioada

Datorii

Perioada Active neteAbaterea,

+/-La

fineleanului

preced

Lafineleanuluicurent

Lafineleanului

preced

Lafineleanuluicurent

La fineleanului

preced

La fineleanuluicurent

Suma,lei

P,%

Suma,lei

P,%

lei p.p

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121. Active imobilizate 1. Datorii termen lung2. Active circulante 2. Datorii curente

Total active Total datorii 100 100 x

Sursa: ”Bilanţul”, anexa nr. 1 a Situației financiare

Concluzie :

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

31/32

3. Analiza activelor circulante nete

Active circulante nete sau Fond de rulment net, reprezintă echilibrul financiar stabilit înt patrimoniul entității şi sursele de formare ale acestuia.

În practica analitică se utilizează două metode de calcul a fondului de rulment net: 1. metoda tradiţională – FRN = CPR + DTL – AI, reprezintă ce parte din capitalul permanent

foloseşte la finanţarea activelor imobilizate;2. metoda netradiţională – FRN = AC – DC, reprezintă depăşirea activelor circulante asup

datoriilor curenteNotă: Indiferent ce metodă se utilizează trebuie să se obţină acelaşi rezultat.

La prima etapă de analiză se precaută modificarea fondului de rulment net, atât la nivel general, cşi factorial, utilizând următorul tabel analitic.

Tabelul 37. Analiza factorială a fondului de rulment net şi modificarea acestuia în dinamică la entitatea ____________________

IndicatoriAnul

precedentAnulcurent

Abaterea,+/-

Rezultatulinfluenţei, +/-

A 1 2 3 41. Capital propriu2. Datorii pe termen lung3. Active imobilizate4. Fond de rulment net (Active circulante nete)

5. Active circulante6. Datorii curente7. Fond de rulment net (Active circulante nete)Sursa: ”Bilanţul”, anexa nr. 1 a Situației financiare

Concluzie :

4. Analiza lichidităţii bilanţului

Prin noţiunea de lichiditatea bilanţului se subînțelege capacitatea unei entităţi de aşi onoobligaţiile sale curente pe seama activelor circulante.

În practica analitică se utilizează mai multe metode de calcul şi analiză a indicatorilor de lichiditatînsă cea mai des utilizată este metoda analizei expres, care constă în calculul următorilor indicatori relativi

1. Lichiditatea absolută – LA = N/DC – reprezintă capacitatea unei entităţi de aşi onora un leu datorcurente pe seama a 20 – 25 bani în numerar;

2. Lichiditatea intermediară – LI = (AC – S)/DC – reprezintă capacitatea unei entităţi de aşi onora uleu datorii curente pe seama a 70 – 80 bani active circulante, fără a recurge la vinderea stocurilor de mărfuşi materiale;

8/18/2019 AEF EG-MRU 2015 PDF

32/32

3. Lichiditatea curentă sau totală – LC = AC/DC – reprezintă capacitatea unei entităţi de aşi onoun leu datorii curente pe seama a 2,0-2,50 lei active circulante.

În baza datelor din ”Bilanţ”, anexa nr. 1 a Situației financiare se repartizează activele circulandupă gradul de lichiditate şi datoriile curente după termenul de achitare (scadență). Pentru aceasta recomandă următorul tabel analitic.

Tabelul 38. Date iniţiale pentru analiza indicatorilor de lichiditate la entitatea ___________________

Indicatori Cod rd.Mărimeateoretică

Anul precedent

Anulcurent

Abaterea,+/-

A B C 1 2 31. Active circulante, total 300 x1.1 Stocuri x x1.2 Creanţe comerciale și calculate x x1.3 Investiţii financiare curente x x1.4 Numerar x x1.5 Alte active circulante 290 x2. Datorii curente, total 580 x2.1 Datorii financiare curente x x2.2 Datorii comerciale curente x x2.3 Datorii calculate curente x x3. Lichiditatea absolută x 0,2 - 0,25

4. Lichiditatea intermediară x 0,7 – 0,85. Lichiditatea curentă (totală) x 2,0 – 2,5

Sursa: Bilanţul”, anexa nr. 1 a Situației financiare

Pentru o apreciere mai obiectivă a acestor rezultate se recurge la analiza factorială, precăutânnemijlocit factorii de influenţă. Astfel, la prima etapă de analiză se calculează influenţa factorilor genera prin metoda substituţ

AEF EG-MRU 2015 PDF

Documents

Transcript of AEF EG-MRU 2015 PDF