Adrian COSTACHE Florin lOlUllA M.N. mscAR Adrian SAvOIU … romana... · 2020. 10. 27. · Modulul...
Transcript of Adrian COSTACHE Florin lOlUllA M.N. mscAR Adrian SAvOIU … romana... · 2020. 10. 27. · Modulul...
literatura,t. ry
romanaManual pentru clasa a lX-a
J
Adrian COSTACHE
Florin lOlUllAM.N. mscAR
Adrian SAvOIU
CrprinsFrcTruNEA lrrnnanA
Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi 9
uveA qr coMUNTcAREDerivarea cu prefixe gi sufixe. Prefixoide gi sufixoide 15
Schimbarea categoriei gramaticale 16
Relalii semantice: sinonimia, antonimia, omonimia 76
Polisemia 1,7
Dupd melci de Ion Barbu 19
FICTIUNE $I REALITATEHomo ludens de Johan Huizingarn,reA gr coMUNICARETexful argumentativ
TEXTE AUXILIARECum sd dai in mintea copiilor de Florin Iaru . .
Harry Potter gi piatra filosofald de J. K. Rowling
LIMBA $I COMUNICAREErori semantice:
Confuzia paronimicdPleonasmulTautologia
LITERATUI{A $I ALTE ARTELiteraturd gi cinemato grafie
Scurtd istorie a cinematografie .. .
Mic diclionar pentru uzul cinefililor . . . . .
Ecranizarea unui roman: Harry Potter gi piatra filosofald .
FICTIUNEA LITETI,{RAMara (1. Sdrdculii mamei) de Ioan SlaviciMara (II. Maica Aegidla) de Ioan Slavici
LIMBA qI COMUNICARERolul elementelor arhaice gi regionale in interpretarea mesajelor scrise qi orale. Sensul cuvintelor incontext
Tren de pldcere de I.L. Caragiale . .
LIMBA 9I COMUNICAREContextul. Cunoasterea sensului corect al cuvintelor.Factori care perturbi receptarea mesajelor orale .
FICTIUNE QI REALITATEHronicul gi cintecul ztirstelor de Lucian Blaga .
LIMBA 9I COMUNICAREScrierea gi pronun[area neologismelor . . .
TEXTE AUXILIAREAmintii din copildrie de Ion Creangd . . . .
Morometii de Marin Preda .
Codulfamiliei.....LIMBA 9I COMUNICAREAnacolutul
FICTIUNEA LITERARACiocoii oechi gi zoi de Nicolae Filimon . . . . .
31
JJ
38
40
47
42
43
44
47
55
62
63
77
79
8587
93
26
29
72
78
002
TLZ
ELZ
LOZ
t5L96Lt6L
t8L
98I
t9r
trEt
0€r
9ZL
NLL
60r
e0z
8LI
OZL
Af,ICNI
3ur1.u.uy ,14 uaqdalg ap (186I) tttolotuotnaN ilog ap lrlualtt& orjanosy al #+sot stnrst1ETIVI'IIXNV SJXAJ
' plerrrJo ri p1e-,rud eiuapuodsaro3EUV]INNI^IO] IS YSI^{I]
(gluapuodsarot) ncsatoruytr n#l - nrsauuu7 Wq!rySJVJI'IVETI IS ANNIJf IC
: : : *I'1":I:T:Y"'Il!;:;:ilk#;#:i;#T
suvlrNnr ror r$ yalrrr
(11np[ ujatllnueluor urp 1uatu3er1 1 pq1171r* r,p1un 1i antur r":i::::;irff:ni; aqf,arn aroSrr3 ap DaoppIN ntaj pjasrdo;a1
YUVUrln VsNnrifH
' n)salouer\ aplorrN ap lanlurds nyca{ ac aafitrN
AdVI'IIXNV AIXEJ" " ' alpll)llqnd - aunrfrq prn1lnf, erieleg
' eareldara.r eq.rnlrad nps Jsausalur aJp) rrJol)eg' rrda 1n1xa1 ur roldara: - rolgfrua eriela5
' ' uosqole{ LrEuroU ap p+ndatuor rrJBJlunuro) puraq)S
:a[esau ap rrndq rolasrallp ea.reldaray
EuvfINnI Io) IS ysl lI-Inuearqa5 nr^rl ap suad - a1odo4ay1
arvrr-rvild rs air nritrsInlelunzau
EUVfINNl\JOf IS VSI^JIIueropnJ npEU ap isns alazuad a7ao1
' BaJrlsa/\od
sUVlrNnrNO) ra Yshrrr' rrpLres)alv alrsE^ ap lqlv-ullug
YUVUATn VENnrilrC
' ' ' IqBeN eq8roaq3 rnl er8ar LrI urll1 /filnflaatuar ala-OalerBere3 'T'I ap arpauot'rnlnloaau,ral ap-O
atyerSoletuaun rS ernle:a111
EIUV AJ1V rS YUnTVUAJT.I' (1nr,rra1ur :atr1sr1eu.rn[ a1xe1) ue6Ln ernel ap lrud aW)lS a1 mlndaj auarcd ul a(f
ETIVI-IXNV EJXAJ,
asuls rola[esau eara8alajur ur arienlrund ap rS arr;er8o1ro rolauuas Inlo5tsUV]INNI^IO) IS VSI^JI]
' (1nr,tra1ur :arrlsqeurnl a1xa1) radrq3 e]lJ ap lpzrlear nrlra]ur- ouEnJalual aoz auwuop n) oqtoa ap - aa;dai D anu utp t,ttlunuv
:IIVIIIV3U IS 3NNIL)IJnf,saurlp3 2 ap njunu DaUa)
AUVITXNV EJ-XEJ,
1n3o1erq'e1ero earerur:drg]UV]INNI^IO) IS YBhII'I
' alur8e;e3'-lI ap p)tutwop psnaday1n3o1otroy,11 ulero uareurrrdxg
ATIVf INNI\IO] IS VSI^II-I
9tr
€trZIL0Lt
99r
€9r
ntL
LC,L
g€r
t0rIOI
FrcTruNEA LTTERARA
sr JoMotto:
locul este msi aechi decdt culturs.(Johan Huizinga)
Tablouribiblice (Versui de Abecedar) de Tudor ArgheziAilam gi Eoa
PoruncaPedeapsa
LrMBA 5r COMUNICARE
Derivarea cu prefixe qi sufixe. Prefixoide qi sufixoideSchimbarea cate goriei gramaticaleRelalii semantice: sinonimia,
antonimia, omonimia, polisemiaDupd melci de Ion Barbu
FrcTruNE 5r REALITATEHomo ludens de Johan Huizinga
LrMBA 5r COMUNTCARE
Textul argumentativ
Texte auxiliareCum sd dai in mintea copiilor de Florin IaruHarry Potter Ei piatra filosofald de ].K. Rowling
LrMBA 5r COMUNTCARE
Erori semantice: confuzia paronimic5, pleonasmul,tautologia
LITERATURA 5I ALTE ARTELiteraturh gi cinematografie
Modulul I
Tudor Arghezi ('1880 - '1967), poet,prozator gi publicist. Se natte la Bucu-
retti, pe numele siu adevirat lon N.
Teodorescu.
Debuteazi cu versuri in revista
Liga ortodoxd (1896) a poetului Ale-
xandru Macedonski. in anul 1927 iiapare volumul de poezii Cuvlnte potri-ufg care constituie unul dintre cele mai
importante momente pentru poezia
rom6neasci din perioada interbelici.ln 1928 scoate revista Bilete de
papagol, insoliti prin formatul de bu-zunar.ln 1 931 , publicd un alt volum de
referinti pentru lirica rom6neasci -Flofi de mucigai, o radiografie lirici a
periferiei societdlii rom6negti.
Volumele ulterioare, fie de poezie
lCdrticica de seard, Ce-ai cu mine,vdntule?, Hore), fie de prozlt (Ochii
Moicii Domnului, Cimitirul Buna-Ves-
tire, Lino), confirmd talentul unui mare
scriitor.
Dupi al Doilea Rizboi Mondial, po-
eziile gi articolele sale devin punctul depornire al unor atacuriimpotriva auto-rului de pe pozitiile noii ideologii comu-
niste. Tudor Arghezi este pus sub
interdiclia de a mai publica vreme de
citiva ani.
lmpicarea cu oficialitefile comu-niste se produce dupi '1956, c6nd este
ales in Academie gi elogiat public pen-
tru noile sale ci(i. Continud si scrie, inciuda vdrsteiinaintate, p6ni in ultimelezile de viafi, dovedind o remarcabililongevitate artisticd.
JoG $r
Firtiunea literardt
1. Alege cinci cuvinte pe care le consideri a fi in strAnsdlegdturd cu universul copiliriei. Argumenteazd selectareafiec[rui termen.
2. Care a fost jocul t[u preferat in anii copiliriei? MotiveazXpreferinfa pentru acest joc.
3. Jocul este legat de o anumitd vArst[? Exprim[-ti punctulde vedere.
TABTOURI BIBLICE(Versuri de Abecedarl
de Tudor Arghezi
Adam gi Eaa
Urdndu-i-se singur in stihii,A urut gi Dumnezeu sd nibd-n cer copii
$i s-a gdndit din ce sd-i facd,Din borangic, argint sau promoroacd,F r umoEi, cinstili, neuinounti.Se puse-agezdmintul dintre fra{i.
Dnr i-a iegit cam somnoros gi carrt
Trdndau gi ndrdung strdmogul meu Adam;Cd l-a fdcut, cum am aflat,Cu praf gi nifelug scuipat;Ca sd incerce dacd un nltoiDe stea putea sd prindd pe noroi,Cd, de urfrt, scuipdnd in pntru zdri, stingher,Edcuse gi luminile din cer.
Dnr intd cd l-a nimerit,Din pricina aluatului, gregit,
$i cd Adam, intiiul fiuAl Domnului, iegise, parcd, gi zbanghiu.Nu-i uorbn, nici-o pozd nu ne-rutatdCum ar fi fost omul dintdi la fald.Nici unda lacului nu l-a pdstrat,in care se-oglindea la scapdtat.P uteren lui dumnezeiascd,Dormind tnereu, cdtn sd-l mai trezeascd:
I-a rupt un os din coaste, ciua,
$i-n zdmislit-o gi pe Ean,
9
0t
I
'euplrdo) .11nlo[ .
1e{ea.rr .:enou eun aundord nes aluerJel alaJeoJeurJn
aJlurp a8aly itzaod ralsa)e eural ,e1 erurdo ednp ,a1sa are3'aa?) Inlue1^n) ur rnlnluaJJe EaJEqruR{)s ezea^r}otr l
'lnrolne a15aso1o;al aJ ap plere 1e-11 e eueosrad EI alaqra^ ]xa+ ur pJrrrluapl
'no8re ap ]uaurala EJ qJaA rseyareq5asolo; es aJeJ uJ +xaluoJ un al6arn:1swoa .(ttztn utdlnsuu ri aaln[ as n) nn[ u rnlnqral IE ]xa] urp Insuas errydxE
2rarzaod InleurJ urp Im{qsrp ezeara8ns a325a,mao1 un-l ans o ru puy) 1'3pta1
'auay ap acsat fiod' " :rolrJnsJan erierr;rutuas ezealuaruo)4FJIIqIq Eaunrzrl arzaod ur nu nes ple+)adsar
alsg 'rang ,,ealaJel'pluazard alsa aJpJ ur alrJnsJal eJrJquapl'lnuruoc
]Irop IJ re leJap IaJlle asar Luppy a:er nrluad eztle) FIErV'tuo rnlnturrd
,,eala)e1" elurzatd as apun JIIqIq Inlxal nr ernle8al ura1-aund !rcnu ad ppur.td ps aalnd aals ae lolp un nap aJa)ulls u) :rJnsJaA JolaJeolerurn eriergruruas ezealuauro3
'Jounu nrlsr8ar un rnlnlxal unduraJe) rruarural ezeriuapr,ta ln1n1aod e eleur8rro eaunrzrlur rede tunr e5e 'ruepv tnlnlorup4s alunfpseJ+ plurzaJd
appeupyd nrluadInlnJoleaJ) eueruapur el aleue ,,alalErJaleru,, ]uns aJEJ
.ndot
n) u-pqut zs alSarop nazaurunq arer nrluad Inlrloru plery'rrzaod ralsaf,E eJn+Jal snpord e-{ arsardtur ar aundg
nezauuno lnlEreor
!nlnlxet eaJeroldxl
'+rJnre'1ete de nz'tqe;nl6ng,leredtuelseau - . fpe, nt4? uu t1z
'arJrleqlFS'ale1ern8urs,a1e1ar1snd (rqaod) - .1.s,anp1s'aseleur ap JolrurJara apSoSoB ad ap leuedap JrJ - .u.s ,tt?uanrl
'ulepv tnl elseo)urp ldnr so un-rlutp en3 ed rS a1Sa;slr.ugz
o pug) edr;> u1 -euJn) as tnlnJoleer)
lnslprld 'tnlnllnp ouytltd ulp \nq-arl U re un) osar nu ttnlnuwo1 p lnuplglul tepewpld'lodrnts lryafiu $ lotdurp tuepy ad a>e; ;1'ea1e1grn6urs e6un;e
1(-e nlluad'nazauLunO un: gzeau;6eur
ri1 zaqbry 'oa1 $ uropy erzaod u;
'a)tpnl elua))e errulelnd ep 1e>
-Je[u'lrJortp slallun un elSernllsuo) lnJo]-ne 5tlqtq tnlnUel elalpuoproo) pugttspd'en3 ri tuepy:rueueo rrtuud ed lnderuote-! nozeuuno uln) !nlnpou e,p)tuoue)-au 'e;euosred aunlzJ^ o UopDeqV ap
lneeAl Dyqg ynonot nzaod ep ;n;>ou! rnlnloltlt) plelo lzag6ly.ropnt ?uaut-o$el plqraA urp es-npuglrdsul
'a1o6ay rc11flopun! D$!^eAu! Vb6L 1sn6ne u1 alerr;qnd lsol ne
eolsa)v'osdoapa4,plDgd,o)untod'FslpotDd'onl 1S wopyr :vaod t)u o operednl6 o epur.rdn> rzaq6.ry Jopn1 ap
UopDaqV ap4nsreA) Dilq,q lnonDt
redeJ ep el
I reuogDlq
'nlz,tn ur,Ld lnsau A ualn[ as t7'ntru ti prupaol '!) utru al nu pS
'4a1 u-t1 liunl u-pquol t)uryat,JataDUnJ na fi ruryw ap rury na-S
26pnaoq un-fi ans o ru pua)'1a,rut 'aua1 ap ns!) fiod ru1x1
p,LnrytaflT
Modulul I JoG $r JoACA
Porunca
Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine,Cum ar fi dus-o origicine,
lucandu-se ctr gozele gi iezii,Care sdreau pe mugurii lioezii.
Nici: ,,Culcd-te deztrente!" l'{ici: ,,Te sconld!"Nu era cine tine socotenld
Cd intdrzii, Adnnte, de la qcoald,
Cd leclia s-o spui fdrd gregeald,
Cd, Eud, incd nici te-ai pieptdnnt
$i te gnsegte prdnzul tot in pat.
Nimic, nici tafi, nici mame, nici dddace,
Nici profesoara, rea cn o rdgnce,
Nici dascdlul cu zgirci in beregntd,
Care sd shcdie baiatul qi pe fntd.Totul era de glttmd gi de joacd
$i agteptai doar pomii sd se coacd.
Dar ce-i aeni-ntr-o zi lui Dumnezeu,Cd se-ardtd incins in ctrrcubeu
$i detc-ntiile porutrci,Anume ce-i iertat pi nu e sd mdn1nci.
- ,,Din pomul dsta, Euo gi Admne,Sd nu a-atingeli nicidecum de ponme;De unde nu, cunoagteli cn o-nsteaptaPedeapsa mea cea crfrncend gi dreapta."
- ,,Ai auzit?"- ,,Am atrzit!"- ,,Ce fel,Cd se mfrnie Domnul, insuEi el?"
- ,,Mi-e tare poftd, dragul meu, sd gustTocmni din pomul dln, plin de must."
rdgace, s.f. ridaqc6; insectd din ordinul coleopterelor, cu mandibuleputernice, ca nigte coarne de cerb.
-lDeliciile traiului in rai
1. Identific5, in prima strofd, cuvinte care aratd preferinfapoetului pentru confurarea unui,,univers mic".
2. Descrie traiul fericit pe care int6ia perectre de oameni il duceain Ral, aga cum reiese din poezie.
t, brLr.,,/r9,-
'3- ,Z.s*^- tfi;, * ",*,L** -r- ;4-; , *'-{ *;
tL- * ;.t *4),-; l-r;-e 4.t1; .
,L4+e $|)a;a.;a*.8* ^;:2- a;a;\ l-.
"/.
te de reper
Tudor Arghezi -pagini de corespondenld
(arhiva Adrian Sdvoiu)
n poezia Porunco,fudor Arghezi pre-
: nta existenta fericitd pe care prima
cereche o duce in Rai. Aici traiul nu
coate fi dec6t idilic: programul zilnic
:ste ficut dupi voia fiecdruia, con-
::rangerile lipsesc, nimeni nu ii impie-r ca pe Adam gi Eva si vietuiasc5
:otr vit bunului-plac, pentru cit totul era
,e gluma Side joaca.intr-o ziinsi, Dum-^ezeu stabilegte, printre intdile porunci,
: interdic{ie: Adam 5i Eva nu se pot
:tinge de roadele pomului, altfel ii.steapta o pedeapsi crdncend 5i dreap-
:j, Dar, tocmai pentru cd este interzis,
'.uctul pomului plin de rnust exerciti,supra Evei o tentatie irezistibilS.
1r-ri
11-I
lre
-'i l
-1e
a"
rit
:te
1e,
Dictio1911, til9ti
le
11
se.
re
'ru.tal a-s atal 'adtag ad ua7'1!ryd u o ml aa7 ad waPY
'alnt ap a€a latps na-al utn)aqru11 aptunnd'1tnts ap +ary a-I
alug nfiu{g uat4 aatu.rudns u1
'a1ao\oqo,t u! puruaa 'nazauwnq '1i
'asai nus nun oa,ta 'uus Lt-aufiod amd pgasmnda nu ufind pt tt
pm8 ug ua nt fiuud qso{ fi na-7
? tnJ!) nqtu- o p n xjtqB u-nLt nl N
'tadsp,t u! apaa a1 a1t,Lpltpdap $'qaapa-,tlu!'stqtsap tnl runpo p)
!qo1 apaa lnuruoe p na1daq\u-as nN'7o7au tuat 'rusuup 'ppuonu urut 'u7
'dpau )p tos atatal*{ a1apans nm1n1f n.ruop aaoa-u a)
'quldwEug a-s at a4l ps o-u ti|aJln) a ruuruoQ p) naapal)
asdaapacl
'1 nsundser f -gzealuatunS.ry 2puorirryuounes puorirlJ lxat un alsa rzaq8ry roprll ap nunncl Erzaod ,;: !
:1*"1,rpiprnSol-erp PlraJlpur aJrqJoA ur ElJaJrp aJrqJoA urp euJoJsue{ ,
;. .
nqerorad suas un rS Bane aleod awaotl
Inuauua+ pr lltulod ]xaluo) un purnJ+slro; 'ezea4suoruafl .,y1i
ZSJaA Imurlp ulp 'ruodrn1ryuennf, [nsuas aJSa aJeJ 't'rarzaod [nleurJ urp
IJnsJaA Enop alal ezealuaruo3 ;erfe1ua1 plsaJrueru as runJ .z.j
'pselr ap rop8alor rornlnl alaurnu nrluad'oag rnln,Lrluelsqns Inlapou pdnp 'anrle:o,r. alSarnrlsuo3 ..
Znazauun6 rn1 erunrod alsa aJeJ "::.!
'alafuarapp plere rS arzaod eturrd ulp 1nl eaur8erurnr i-preduo) 'a1eluatunuolu rrirodord puenB nazauurnCad plurzard 11 1nlaod a;er urrd aJrlsrup alareolfru prqdxg .,:-
'rarzaod Frlpnlarielouor pluapna o pp aJeJ InsJaA eraJ] e eloJls rr Ef,rJquapl .i,,
'eporS pl aiareosaJord Trrrosayordre; a1 rf arel ad atrdrl aprie,trasqo nl p+sq o alSarnlgrly .
.ESBf,E
uiuupd rey al ri arer ad arrdq agiea-rasqo ru plq o afarqgrly .'9te1ad IS ]elgq
ad arergs t nu lnlp)sap ntu 'ataosalotd tctu 'naplp tJnt 'aluLtutttru 'fiq ntu e) rnlnlde; rS ezearolep as rell uI lrllra1 Inle{ .:
=
!l
i:
.1
;-
5
T
'Atlowltol
ap olor.!nu elreod'a1e1r;rqeladarap lttods per6 n> 'lerlua) ln^rlow
'alpa]!p rrfeelt u1 nes aladoriera;ere a;e aleueA aluauoiu u1 gledar
as arp) (,,rzplse op enrz ap a]-prnlnq"
- walp adnt ',,arco1pqurq)s eueos"
- slllqq ounUo]) ?lnu.roJ o 'p[]rxeu o
'(Luseq ul salp rpLU'aldei'rat]) )tloqu..ls
rpunu un '(')la eunl /paleu] /ln)el /lnlp
-or 'epur;6o) ])arqo un :a1e1r1elaua6
ap ral)eJe) lefunuold un n) aJplaltl
rarado 1e luaLuala un alsa lnAtlotA'erferr;ruuas ap areolp]
-rnd 'g>rdrl arfenlrs o e) p]sarrueul aS
'roural palernluot e; glnfe ate) alelaltlrerado e plpJn])nrls aleitun -nrlol4l
')la lnsraArun'erualaud'lnroqzpr'euolplpl';ndr.ur1'errg;rdor'ernleu'ealso6etp :pJplunu
es prnleralrl u1 lede ate> alualtol] tpru
ala) alalual ojlul es ea1e1r;euoslad
ep arfrun; u! eua] ezPalpl] roleal)are)erl 'aro[eru oua] utp punpapio]ul
lgrolzr np aredo a;uey1 ]xa] un eraral
as arP) el letlua) tnltadse - p.aa!'rrfglr;eat aurl.rede ale) luaJalal un
ardsap enat alrr.usuetl ;euorj:guou lnlxa]leur6eur ;nun el t)'aleltleoJ ulluepuodset
-o) are are) luatolai un el altulu] nu
;euorl:g ;n1xe1a> dr.url ug :eareolpLuln alsa
alxa] ap rrndrl pnop a1a> arlurp efuata;rp
- louotttguou 7xa1 11ouo1ltg 7xa1'alelr I ear
urp EluaLuola')rul reLU nes 3leulreiu perE un-rlur 'apuudnt eaunritrl';;f 91;ear e areur6eur ap ri alelatdlelurap lerr;duuor se>ord un gtr;dr-ur
eaunrfr3'rnlnrolne rarfeur6eur e
arrnuse;d o luns 1del ap atp) 'alelpnapettgldruglul roun etznli era6ns e ap
eelelDeder ezeauuasap al'ajetaltlrerado grrloads ernleseJl - (,,alt)o)seu
'rarf eu r6er.ur e afiean"' ot1tr1'p1) aunfi41
reral!lreuo
::1a
i.:t-
t::r-t_
Ia,m+a,ta+!l
liia ii Lfe
I
lntri
iac
aFe
rpeLcu
Modulul I
te de reper
in poezia Pedeapso,fudor Arghezi infS-
!i5eazd consecin{ele incilcirii cuv6n-
tului divin. in joaca lor, Adam Si Eva
gnori interdiclia pusd de Dumnezeu
dar, gralie omniprezentei lui, sunt pringi
lrnediat asupra faptului, c6nd nicl
nu-nghi;isera o-mbucaturd din rodul
pomului. La judecatS, fiecare igi decliniresponsabilitatea 5i, in consecin[i, pe-
depsind minciuna, Domnul ii izgone5te
dtn Rai afard, in furtuna.
onar literar
Gen liric - unul dintre ceie trei genuri
itei'are, alSturi de epic 5i dramatic.T.errnenul ,,liric" provine de la denu-
mirea unui instrument muzical -,,lira'iinsemnul zeuluiApollo. lni[ial, in Grecia
antica, poezia liricd desemna orice fel
de poezie compus5 spre a fi cdntatS.
Ulterior. a ajuns sd insemne o creatie
literara concentrat; asupra vielii lSun-
trice, cu toatS gama triirilor suflete5ti
(emotii, sentimente, atitudini, stiri etc.).
Eu liric - cel care,,vorbegte" in text, dar
care nu trebuie confundat cu persoana
reald a creatorului. Prin intermediul
eului liric se face auziti vocea poetului.
!UTl
nu1
ha-
Joc $t
Niciunul n-a aoit s-aleagd,
Sd-pi ia asuprd-gi ztina lui intreagd.
De migelie, nu afit de furt,Rdspunsul aspru fu gi scurt;C d D umnezeu loa eg t e-nt o t de aun a
Mai tare decAt faptele minciuna.
Din Raiul dulce gi din tihna bunaDomnul i-a dat afard, ht furtund.
&totputern ieia luE Dnimffi ezecj
'8. Identificd versurile in care poetul prezint[ omniscien]a qi
omniprezenla lui Dumnezeu.2. Observ[ privirea ingiduitoare adresate lui Adam si Evei
in versul: Ea cam neroadd, ddnsul cnm netot. Comenteazidin aceastd perspectivd semnificafia cuvintelor neroaddqi netot.
3. Explici motivul mAniei Prea Sfintiei Snle.
4" Arati cum se produce asumarea responsabilit5fii cand ceidoi sunt invinui(i pentru incXlcarea poruncii divine.
5. Este pAra un comportament specific anilor copiliriei?ArgumenteazX.
6. Cum sunt pedepsiti, in general, copiii cAnd greqesc?7. Comenteazd valoarea aforisticd a versurilor: CdDumnezeu
looegte-ntotdeaunal Mai tare decdt faptele minciuna.E. Exprimd-li opinia in legEturi cu hotdrArea lui Dumnezeu
de a-i da afard, in furtund pe cei doi neascult[tori. $i-aumeritat acegtia pedeapsa?
9" Explici jocul de cuvinte, dovadi a miiestriei artistice a
poetului, din versurile: De miqelie, nu atdt de furtl Rdspunsul
fu nspru gi scurt (furt - fu - scurt).tr S. Compari aceste doud secvenle din lirica argheziani gi aratd
aseminarea in privinla topicii:. Adam pe Eaa lui o a plrAt. (Pedeapsal. $i Dumnezeu, ce aede tonte,
in zori, la cinci gi jumdtate,Pdndind, sd insd, prin perdea,
O a adzut din cer pre ea, (Mfrhniiltr'8. Prezinti aspecte care conferX celor trei poezii argheziene
o not5 ludici, diferitl de mesajul sacru transmis de textulbiblic.
'12. Ce motive literare poli identifica in acest ciclu?'! 3. Explici semnificalia pe care o sugereazd subtitlul acestui
ciclu: Versuri de Abecedar.
13
V
'raue erJolsrap rS prnlJrd ap aurnqle 'a:eluatunrop mluad 'g]1nsuo3 'e.tg rS
ruepv'ruaureo roptuud ,,eata)el" ardsap JIIqIq m1ru1tu ale IJPJ+
-snp ('r1a grnldlnrs 'grnlrrd) plesrallun eup uI PJrrrluapl
'nuut|nt as nu A rc8 rcpugua na.ta as anwal A wapv 'gZ
,,'dn,t1 un npuarua { na B 'as atatuafap !d1ua as fi as aruaru ad 6 nps luqaq ad lnruo asll ua aana aQ 'VZ
'nps lnlaq.Lpqa+sa aJ n4uad 'atarua{ nunLL aa as aa laaut aauill)fi apru apsao utp so ralsana IIDI" :ruapv srz u r! '97
'ruapv a1o-snpu u riataua{ nazaurun1 lnuuog o-1nryla uapv utp llaqa+::f
r.ruI 'ZZ
D lnJq purld a A ml aplsao) ulp aun 7an1a ',prutopu u ptap fiina,L8 uruos ruapv m1u.Ldnsa nazaLtuute Uutuoe snpa a nunlv 'LZ
'm1uau1od ap ntrnfayspB a-s nu uapv n4tLad,Lap :aJrlaqlps n1atatl ,Lotnry1fi tnln.D),tolr.tpspd ntntrnl $ npluuttua .totnlnl aunu uapv snd a $ '97
'ruapv tlunu aa al
wncatd nsaarunlt as ls tto tltiuu{ alaoq pt aAu ltuutu ao al tun)apaa as uc 'wapy al asnpa a1'utlnnc ayryspd a4ao1$ mlndruyta1a,ta{ a+aol ruyruld utp asntpl ala) nazaltwn1 lnuluo1 IS 'GL
,,'7a ntquad paulod nqnfa ruacu{
t-ps lmBurs lnwo a{ps auqa nN" :nazaurune lnuruo1 xz a tt 'gy,,iyiat&au unut Da'p ulp a)uaru Do ailn Ln t)nlz ut
'ttpt 'rtuguptu nu as mlnry G mlautqniu4Sount lnwodulp tal 'LL'nu7upru ps fiod tat utp truod fio1
ure" :stz a $ ptunnd ruapv ml nazaurunq lnuruo1 ndu qap V 'glDeD)Ot'lueuelsal lnlqra^
I lxal ep olo)ulq',,]xal ap oloJuIC" eJrJqnJ eI ap 1enuetu
urp Inluaru8erl dors ]saJe ur a15a1r3 '7uarua+sal lnupay .urp
prllqlq Eaunrzrl ri lmpacaqy ap unsfiA) arnqlqLtnolqul Inlrl)urp rzaq8ry JopnJ rnl e pJllslue eaunIZIA arlug ariereduror o
rJeJ ps areJ ur gur8ed o ap (lernlrnrlsau) JaqII nasa un aIrJS'a)rlsl+Je rolareolfrtu rnlnloJ earelqdxa -
iurlrp rnlnluelnJ rrJp)lpJul rolaiutrasuo) eaJelalal -lletI
ur aJnp p aqrarad eurrd arer ad ]IJIJaI rnlnreJ+ eaJaIJJSap -leng rS urepv iean lsoJ ne runJ Inlnporu eareluazard -
:aradar alareoleurJnaJapa^ uI Ie PS epuEruoJal as +eJnlJnJls rnlnasa eaJE+f,Epal uI
'(,rupataqy ap
unsnl) nllqlq !,molqal FIIIr ulp 'lenuetu ur asuudnl rrzaodraJ+ ala) ur rzaq8ry JopnJ Inl e a)qspJe IIunIZIA ealelqeur8rrorzurrdrns es aJeJ ur rur8ed Z - L ap ]eJnlJrlJls nasa un aIJ)S
'roualue alrpugqop a;af utgSounr 'tou
alxaluo) ug 'err;de e ap ealeloedet.leleuosrad gtou plel
-unuord o n) arapan ap lrund rnun e
pleluarun6le araurfsns ap ealelttede> .
i)]a areralrl rr>ads 'aua1 taun erdnse
runrzrn ereduuo) e ap eale1t>ede>.
:alareol
-gr-urn U lod (]ern]>ntlsau) laqtl nasa
rnun earel)Ppar ul aluPuJrn ala^l])alqo'r1a rfrra;rp
uolnp roun ole nes rolne tSern;ate
a;e rrfearr alle n) uar)osp ezlleal e ap
eele1r;rqrsod'a1e1r;eur6t.to nrluad at;'es
-npe rolaluaun6re efualstsuor ti ealel
-r;er nrluad aU )enle^a 11 aleod 13 'pet6
ileul reur ;a> u1 rriglrnrleal) palelso1tu
-euu alrurad (lernl)nrlsau) raqrl lnasl'raLual eolPploqe
u1 qiuaprna u1 asnd U e areso)au'alue]-rodr.ur ro;alradse erdnse aliqrploq are>
la) alsa rnlnasa lnJolnv'PlPlerl arnq
-ar] a) pLUa] o q)rpur as etare> efuuet ug
eraunduor - (lunDnqsau) teql nasl
'ealelrlrq rzrl
'gur6ed u! rnlnlxa] p p]rarof earezale .
larlenl)und ap
rS ar;er6o1ro ap rolaurou eerelradsat .
i(pleuosrad arelardralur ap rS areo;en
ap rfprapnf elnuroJ e ap eetelllrqe
'rolrapl P grr6o; eaunrsa))ns']uaur-n6re rS aapr arlu! arieger eunq) arel-erdrelur ap ri pzr;eue ap ealelneder.
:(arPpun)as a;ar rS aledouudalrapr arlu1 rolpzu ndsaror l.todeJ'rola,t
-erbered erfrnrlsuor uud aletut;qns
rapr 'olaroq)ul ri suudnr 'aro)npo.rlur
arlu! nlqrlrq)a']uoroo)'Prel) Prn])nJlsn) ]xa]) sufs ul ro;rept eereztue6ro.
lareo1e6u rnuor e;d Luexa /aluau-n6re ap glriosul'qrr6o; eareluazard.
lro;ef uua: earelnLUroJ
u1 aleuorf uau rolrepr.rornln] eaielerl .
:rraluf elareo]gutn gdnp
a)e] as ]ernJ)nrls nasa rnun ea.renle^l'a1Sarop uun> gdnp
ezrue6ro al e ap ealeuaqrl are Inasaou)s oJe) la) lplrlrqe]sard 'arrole6r;qo
eun olso nu ro1 tuer6alur eaurprO'arp])ppal u1 aleiradser arnqorl ale)'(S-E) aluua) op lrqeue^ reunu un 'nps
lnpugr el 'are ;erauaE redar 1sa>y 'gf
-ur.ra) uJ PIP)|pur 'Pua] PlrLunue o Pzeal
-erl arP) areunduuo> lunDnls nasl
utp p|anlulp au,ta)
a,mru,ta+!l
I !!ler!!dv'Eiluern,erenle^f
I
1t]tZi
h"ei
suri
lere
eln
tacidinIICa
.1in
)irr
1:L
t'/
D
Aplica[ii
i5-ILle
JOC SI JOAGI,
imba gi comlrnicare
Derivarea este procedeul prin care, cu ajutorul prefixelor qi sufixelor, se
formeazd cuvinte noi.Prefixele sunt imbiniri de sunete (uneori, un singur sunet) care, atagate
la inceputul unui cuvAnt, ii modifici sensul. Astfel, verbul a destdinui esteformat din prefixul des- + a tdinui, iar verbul a recdpdta, din prefixul re- + a cdpdtn.
Unele prefixe dau cuvAntului nou format uninfeles opus cuvAntului din carederivd: nedrept fafi de drept, inabil fali de abil, a desface fa![ de a face.
Sufixele sunt imbindri de sunete (uneori, un singur sunet) care, atagate lasfArgitul rddicinii unui cuvAnt, creeazd cuvinte noi, fie cu alti valoare gra-maticalX fafd de cuvAntul debazd,, fie cu sens diferit. Limba romAnd posediun sistem de sufixe bogat, care ii permite sd exprime cele mai nuanfate idei.
Numdrul sufixelor trece de 600. Acestea sunt de origini diferite:. latini (-ar: ldutar, cizmar, bucdtar; -ie: aeselie, prietenie; -dtate: bundtate, sin-
gurdtate; -tor: ascultdtor etc.);. slavi (-ean: muntean, ardelean; -eald: cheltuiald; -el: indrdznel etc.);. maghiari (-gug: megtegug, betegug);. turcd (-giu: geamgiu; -ldc: geaml6c);o greaci (-isi: a aerisi, a zaharisi).
Prefixoidele (falsele prefixe) reprezintX elemente de compunere care suntcuvinte de sine stititoare in limba de origine (greacd veche siu latini). Printrecele mai importante prefixoide sunt: aero-,,privitor la aef' (aeromodel), bio-,,care privegte viata" (biologie), geo- ,,care priveqte pdmAntul" (geografie), hidro-,,referitor la apd" (hidrocentrald), macro- ,,mare" (macrocosm), micro- ,pric"(microorganism), poli- ,,mul!i, multe" (polisemie),pseudo- ,,fals" (pseudoartist).
Sufixoidele (falsele sufixe) se ut:'lizeaz[ ir limbajele culte gi specializate. Deexemplu, -fob (,,care urigte, care nu poate suferi, care se feregte de...") este unvechi cuv6nt grecesc, ce poate fi intAlnit in termeni cafotofob (,,care se feregte delumin["), hidrofob ( ,,care se teme de apd"; ,,care nu intre in combinafii cu apa").Printre cele mai folosite sufixoide s:nt: -fi\(,,iubitor"), -for (,,carepoart5, purtdtor"),-grafie (,,descriere, qtiinld a descrierii"), -gramd (,,schemd") , -log (,,specialist").
Cum s-a format cuvAntul strdmog (strdtnogul meu Adam), care apare in poeziaAdam gi Ezta de Tirdor Arghezi? Alc5tuieqte familia lexical5, pornind dela cuvAntul debazd al acestui derivat.Identificd in poezie trei cuvinte formate prin derivare. Explici procedeul.Scrie cuvinte (cel puqin cAte doud exemple) formate cu prefixele: ante-, anti-,arhi-, contra-, extra-, hiper-, post-, suprn-.
15
-r'l'
,),1
1.
2.3.