MEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI

„JURNALUL DE CÃLÃRAªI”- COTIDIANUL CÃLÃRAªIULUI !

PUBLICAÞIA

DIN JUDEÞUL CÃLÃRAªI

CU CEA MAI LARGÃARIE DE DIFUZARE

LIDERUL DE PIAÞÃ AL ZONEI

NUMÃRUL 1, ÎN ROMÂNIApe e-ziare.ro ºi presa online

Ziarul local

CEL MAI MARE

TIRAJ

adresã internet: www.soridapress.roPUBLICAÞIE MONITORIZATÃ NAÞIONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION

COTIDIAN

CEL MAI VECHI ZIAR DIN CÃLÃRAªI

Nr. 2780 Anul XXV, Luni 21 noiembrie 2016, preþ 2 lei

Ediþia zilnicã se difuzeazã ºi GRATUIT, înprincipalele zone ale muncipiului Cãlãraºi

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNEªTI DE CALITATE

-ROMEDIAPRESEI DIN ROMÂNIA

CONCURS!

VINO CU CINEVA DRAG,LA TEATRU!

ªI TU POÞI CªTIGA UNA DINTRECELE 3 INVITAÞII la spectacolul OMULCU MÂRÞOAGA care va avea loc marþi,22 noiembrie, ora 18, la sala Centrului

Cultural Barbu ªtirbei Cãlãraºi.Ce trebuie sã faci? Vino la redacþie ºi fã

dovada cã ai achiziþionat cel puþin unbilet ºi vrei sã mai iei cu tine, la

spectacol, pe cineva drag ºi poþi câºtigao invitaþie la supercomedia de marþi!

PE 1 DECEMBRIE, LA SALACENTRULUI CULTURAL „BARBU ªTIRBEI“

Datoritã unor problemegenerate de firmaorganizatoare a spectacolului„Ultimul Crãciun la Paris“(ajunsã în imposibilitatea dea pune, în scenã, spectacolulprogramat), în interesulspectatorilor cãlãrãºeni,Compania Mix Music acãutat, de urgenþã, unspectacol la fel de interesant.De aceea, organizatorulinformeazã cã pe 1Decembrie toþi doritorii vor putea fi prezenþi în sala de teatru aCentrului Cultural „Barbu ªtirbei“ pentru a urmãri spectacolul„AMOR ÎN FARMACIE“. Biletele emise sunt valabile.

AMOR ÎN FARMACIEadaptare dupã Eugene LabicheRegia: Dan Tudor; Distribuþia: Anca Þurcaºiu, Liliana Panã, Dragoº Ionescu,Dan Tudor ºi Andrei DubanSinopsis: O comedie-farsã, de clasicul francez Eugene Labiche, abil maestru alqui-pro-quo-urilor ºi rãsturnãrilor de situaþii comice.Un farmacist de provincie terorizat de o soþie aprigã ºi geloasã, în cârdãºie cucolocatarul sãu, cu nevastã tânãrã ºi atrãgãtoare. Sosirea intempestivã dinCanada a fostului pretendent la mâna soþiei doctorului, îndepãrtat prin delaþiunide cãtre actualul soþ, produce o sarabandã de încurcãturi, de situaþii comiceneprevãzute, pe care publicul le descoperã ºi le savureazã cu plãcere.

„AMOR ÎN FARMACIE“

La c

oman

da P

NL

Cãl

ãraº

i;E

xecu

tat d

e S

C B

AN

AR

I ME

DIA

SR

L;C

UI 1

1160

004

ªOC! INCREDIBIL!REMUSCERNEANU ªI-ALUAT…LICENÞA! pag.7

DEMONTAREAMARII MANIPULÃRI-

EI AU FOSTUNINOMINALII!...

4-5

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2780 din 21 noiembrie 2016

„Jurnalul de Cãlãraºi“editeazã ºi suplimentele:

Jurnalul de Cãlãraºi GRATUITJurnalul de DIVERTISMENT

Jurnalul de SPORTJurnalul de FINANÞE

MONITORUL PRIMÃRIEI CãlãraºiJurnalul de CULTURÃJurnalul de OLTENIÞA

Jurnalul de LEHLIUJurnalul COMERCIAL

care se distribuie, GRATUIT,în interiorul ziarului.

Jurnalul de Cãlãraºi posedãmarca JURNALUL

Editat de:

Director Coordonator:Graþiela Soare

Secretar de redacþie:

Redactori:

ArtFOTO:

Departament Publicitate

Subredacþia Olteniþa:

Tehnoredactare, graficã:

Adresa redacþiei:

Telefonul de urgenþã:

Trustul Naþional de Presã

Cosmin ªUÞUGraþiela SOARE

Ruxandra IONESCU

Graþiela SOARE 0721/901865

Cosmin ªUÞUCristian CARACAª

Cãlãraºi, Str. Sf. Nicolae, Bl.A25,(în centrul municipiului,

lângã Consiliul Judeþean)Tel/fax: 0242-312075

E-mail: stiri@calarasi1.rocalarasi1@calarasi1.ro

Pentru orice informaþii sau sesizãri,apelaþi, NON-STOP la

SORIDA PRESS&MEDIA STARPreºedintã: prof. Daniela DANCIU

Editorialist: prof.dr.Sorin DANCIURedactor-ºef:

Monica Ioana SAIOCSenior-editor: Aurel DAVID

0722/413742

REDACÞIA„JURNALUL DE CÃLÃRAªI“

Cosmin ªUÞU

Raymond Daniel MADINOAE

Sara MARTINEZ (coordonator)Subredacþia SPANIA

TIPARUL EXECUTAT LATipografia Jurnalul de Cãlãraºi

Subredacþia REPUBLICAMOLDOVA

Valentina PODBEGLÎI- redactor ºefAna BEJENARI- redactor

Vladimir SUSARENKO- redactorIacob MÂNDRESCU- redactor

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2780 din 21 noiembrie 2016

Miercuri 23 noiembrie, ora10, în holul superior alMuzeului Municipal (aflat înfostul sediu al Primãriei, dinstr. 1 Decembrie 1918) vaavea loc lansarea cãrþiiMONUMENTE ISTORICEDIN MUNICIPIULCÃLÃRAªI.Aceastã lansare marcheazãprima apariþie editorialã subegida Muzeului MunicipalCãlãraºi ºi prima apariþieeditorialã din domeniulmonumentelor istorice subegida Primãriei MunicipiuluiCãlãraºi. În interiorul acestuivolum cei direct interesaþivor descoperi fotografiiletuturor monumenteloristorice din MunicipiulCãlãraºi dar ºi fotografiileunor clãdiri care ar putea fiînscrise pe ListaMonumentelor Istorice.Proprietarii de monumenteistorice precum ºiproprietarii imobilelor dinzona de protecþie vor gãsiinformaþii despre problemele

care apar la clãdirile vechifie cã sunt monumente fie cãnu. Vor gãsi, de asemenea,formularele necesare pentruobþinerea avizelor despecialitate, pentruobþinerea certificatului deurbanism de la Primãria

Municipiului Cãlãraºi ºi alteinformaþii care au legãturãcu monumentele istorice. Încadrul evenimentului vaavea loc ºi o prezentare aintervenþiilor bune ºi maipuþin bune asupra clãdirilorvechi.

„MONUMENTE ISTORICEDIN MUNICIPIUL CÃLÃRAªI“

Miercuri 23 noiembrie ora 10, la Muzeului Municipal- lansare de carte

ANUNÞ PUBLIC PRIVINDDEPUNEREA SOLICITÃRII DE

EMITERE A ACORDULUI DE MEDIUCOMPANIA NAÞIONALÃ DE CÃI FERATE C.F.R.S.A. BUCUREªTI- SUCURSALA REGIONALÃC.F. CONSTANÞA anunþã publicul interesat asupradepunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediupentru proiectul INSTALAÞIE DE DETECTARE ACUTIILOR DE OSII SUPRAÎNCÃLZITE (DCOS)KM 95+081 LINIA C.F. 800 BUCUREªTI-CONSTANÞA propus a fi amplasat în comunaDragoº Vodã, judeþul Cãlãraºi, pe linia c.f. 800Bucureºti- Constanþa, la km 95+081.Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultatela sediul APM Cãlãraºi ªoseaua Chiciu, nr.2, jud.Cãlãraºi ºi la sediul titularului din MunicipiulConstanþa, str.Albãstrelelor, nr.10, jud.Constanþa înzilele de luni-vineri, între orele 8-16.Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediulAPM Cãlãraºi.

Este zvonul care circulã, înultima vreme, pe mai multe cãi. ªicare leagã numele proprietaruluicomplexului „Hestia“ de„Afacerea Murfatlar“! Cu tot cu…DIICOT! Gurile ºi mai rele zic cã„Itu“ ar fi plecat din þarã! Noi,deocamdatã, am fãcut o simplãverificare ºi, într-adevãr, maimulþi apropiaþi ai acestuia ne-auconfirmat cã, atunci când l-auapelat la telefon (nu le-arãspuns!) nu se aude aºa cum sunã el, atunci când eºti în România!Interesant subiect, cu atât mai mult cu cât noi ne-am apucat, de ceva vreme(fãrã vreo legãturã cu ancheta actualã) sã vedem ce se întâmplã cu…Jirlãul?! Unde, într-adevãr, la ora actualã se aflã o adevãratã… junglã!

Marele vocal, marele apãrãtoral drepturilor…homosexualilor, bãiatul cara aajuns la 40 de ani sã trãiascãcu mã-sa ºi ta-su în casã,ales în Parlament în 2012 pelistele USL, în judeþulConstanþa, acolo unde RaduMazãre i-a zis cã-i rupepicioarele dacã mai calcã peacolo, idividul pe care nu l-a

ales nimeni, dar care vorbeºte în numele… tuturor,a fost dezvãluit, în direct, la televiziune: nu ºi-a luatlicenþa! A fãcut o facultate de doi lei ºi nu aredreptul sã vorbeascã, în numele intelectualilor,atâta timp cât nu are o simplã diplomã de licenþã!Desigur, în nesimþirea, aroganþa ºi violenþa pe careo manifestã în tot ceea ce spune, Cernea a pretinscã a fãcut facultatea, aºa, de plãcere! Vorba unuiintelectual savant- „Sã mori tu?!“Aceºti nerozi care au venit pe capul poporuluiromân, finanþaþi de… vorba altui intelectual-„Paºtele mamii lor!“- cât îºi mai bat joc de poporulromân?!...

semneazãUn… Gheorghe!

Care nu se va însura, niciodatã, cu…Vasile!

ªOC! INCREDIBIL!

REMUS CERNEANU ªI-A LUAT… LICENÞA!

ÎNTREBAREA SÃPTÃMÂNII

A DISPÃRUT, CU ADEVÃRAT,DOMNUL… „ITU“?!..

ANUNÞ PUBLIC PRIVINDDEPUNEREA SOLICITÃRII DE

EMITERE A ACORDULUI DE MEDIUCAZAN GRIGORE, CAZAN PETRA ªICAZAN EMANUEL anunþã publiculinteresat asupra depunerii solicitãrii deemitere a acordului de mediu pentruproiectul CONSTRUIRE ATELIERSTRUNGÃRIE propus a fi amplasat înmunicipiul Cãlãraºi,T61, P11, nr.cad.3741,C.f.29176, judeþul Cãlãraºi.Informaþiile privind proiectul propus pot ficonsultate la sediul APM Cãlãraºi ªoseauaChiciu, nr.2, jud. Cãlãraºi ºi la sediultitularului din mun.Cãlãraºi, str.Criºananr.6, bl.D13, sc.1A, ap.2, jud.Cãlãraºi, înzilele de luni-vineri, între orele 8-16.Observaþiile publicului se primesc zilnic lasediul APM Cãlãraºi.

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2780 din 21 noiembrie 2016JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2780 din 21 noiembrie 2016

ALDE propune partidelor politice un pact naþionalde investiþii pentru perioada 2017-2020, pentru cãîn Romania, dupã 11 decembrie trebuie sã fieasigurat progresul economic de care avem nevoie.În ultima perioadã foarte multe propuneri pe care lefac partidele politice, de creºteri de salarii, depensii, alte masuri pe care le intelegem, unele suntfundamentate, altele nu. Avem datoria ca atuncicând vorbim de astfel de mãsuri, care inseamnã opovarã pentru bugetul statului, sã facem ca acestemãsuri sã fie sustenabile. În acest sens, ALDEpropune un model economic bazat de investiþii,care sã asigure sustenabilitatea tuturor mãsurilorpe care le propun partidele politice. Este vorba deun procent pe care vrem sã-l angajãm ºi la caresperãm sã adere toate partidele, astfel încât, înfuncþie de opþiunile doctrinare, sã putem suþinetoate aceste mãsuri. Avem experienþã în acestdomeniu. În 2015, investiþiile au ajuns la o valoarede 42 mld. lei, ceea ce înseamnã 4,9% din PIB.Vorbim de sumele care au intrat direct în economie,ceea ce a realizat guvernul, nu ceea ce ºi-a propusguvernul în 2015. Din pãcate, la aproape un andistanþã, avem o situaþie mai puþin bunã cândGuvernul ºi-a propus sã investeascã din banii de labugetul de stat ºi fonduri europene nerambursabile37 de mld, adicã 5,1% din PIB; ceea ce s-a realizatcu adevãrat pânã la 30 septembrie este un procentde 2,3%, adicã 16, 7 mld. lei. Este interesant devãzut care este structura acestor investiþii care s-aurealizat în 2016. Din ce este compus acest 2,3%din PIB? În primul rand, 1,3%- cheltuieli de capital,bani de la bugetul de stat care s-au dat pe proiecteincepute, sau care erau în derulare, în al doilearand, împrumuturi externe- proiecte începute, unprocent mic 0,3%, iar fondurile europene sunt învaloare de 0,7% din PIB; proiecte nerambursable5,1 mild. Lei. Legat de zona de investiþii: dacã în2015 am avut 4%, ele au scãzut în 2016 la 2,6%.Un alt indicator care este important, de aceeapropunem un angajament pe zona de investiþii dinanul 2017, se referã la structura exporturilor. În2015 într-adevãr aveam o balanþã deficitarã,exportul net reprezintã minus 1,5%, în timp cestructura aceasta s-a deformat în 2016, atunci cândpartea de consum a fost susþinutã mai ales dinimporturi, care au crescut în 2016 cu 40%. Cu altecuvinte, am putea spune cã România a finanþat înanul 2016 economiile altor þãri, pentru cã am avut ocreºtere economicã bazatã pe consum, iar alte þãriau avut o creºtere economicã prin vânzareaacestor produse cãtre þara noastrã.Romania are indicatori economici foarte buni,creºtere economicã foarte bunã în ultima perioadã.Atragem atenþia însã asupra riscului pe care îlreprezintã perpetuarea acestei creºteri economicebazate pe consum. Este bunã pentru o anumitãperioadã, dar dacã nu este susþinutã de investiþii,indicatorii se vor pierde. Noi chiar ne-am permis sãfacem un apel ºi dacã partidele vor adera la acestpact este foarte bine.Ce conþine acest pact pe care îl propunem: unprocent de 6% din PIB în fiecare an, pe o perioadade 4 ani de zile, care se traduce în cifre absolute în48 mld. euro. Cum am ajuns la aceastã cifrã?Institutul National de Prognozã spune cã PIB-ul

Romaniei pe urmãtorii 4 ani va fi de 800 mld. euro.Deci, 6% reprezintã 48 mld. ALDE a identificat 5domenii prioritare în care trebuie facute investiþiiminime.Prima zonã este cea de educaþie, acolo unde înperioada urmãtoare de 4 ani, este nevoie de minimun miliard de euro. Acestea sunt cheltuieli pe carenoi le-am identificat, dar sunt ºi alte necesitãþi. Înzona de infrastructurã, acolo unde vorbim de lipsaautostrãzilor, trebuie investiþi minim 5,5 miliarde. Însãnãtate, minim 1 mld. În zona de agriculturã, acolounde marea parte de investiþii vin din fondurieuropene. Acolo unde nu avem fonduri europene ecazul sã nu lãsãm agricultura, care e pe o pantãascendentã sã-ºi piardã dezvoltarea. ªi atunci enevoie sã avem acest miliard care merge în zonade irigaþii. 6,7 mld. în zona de energie ºi, pentru aîncepe cu dreptul, pe toate domeniile trebuie sãfacem un efort comun astfel ca în 2017, minim 3,2mld euro fonduri europene sã fie atrase de þaranoastra.

va fi un efortconcentrat pe care va trebui sã îl facem ºi la nivelulGuvernului ºi al Parlamentului sã identificãm sursede finanþare, dar este absolut necesar sã avem oautostradã care sã uneascã regiunile þãrii. Dupãdatele statistice pe care le avem de la CompaniaNaþionalã de Autostrãzi, pentru fiecare kilometru deautostradã trebuie angajaþi in medie între 10 ºi 15oameni; noi am luat o medie de 12. Practic, dacãnoi începem aceste lucrari, vom crea cel puþin6.500 de locuri de muncã. În salarii plãtite astaînseamnã 772 de milioane, investiþi în materiale-consumul care se stimuleazã- 2,5 mld. euro,impozitul pe profit, 77. Numai în anul 2017,România este capabilã sã dea în lucru, minim 200km de autostradã. Vorbim de investiþii începute caresunt în diverse stadii ºi care nu pot fi opriteindiferent de cine vine la guvernare. Ele înseamnã,dincolo de lejeritate în trafic ºi investiþii care se vorface ºi care se vor întoarce în economie. Ceînseamnã numai în anul 2017 aceste investiþii? Înprimul rând, 2400 locuri de muncã, salarii plãtite115 milioane, investiþii- deci consum- 576 milioanede euro numai în anul 2017, impozit pe profit-minim 18 milioane.

. Ne referim în primul rândla reabilitarea ºi consolidarea clãdirilor de spital.Avem un pericol destul de mare în privinþa clãdirilorîn care îºi desfãºoarã azi activitatea spitalele. Osumã de 400 de milioane reprezintã un minimnecesar ca aceste clãdiri sã fie reablilitate, astfelîncât sã nu existe niciun fel de risc în caz de seism.Specialiºtii spun cã pentru un spital cu 1200 depaturi este nevoie chiar de peste 300 de milioanede euro pentru fiecare. Am fãcut o estimareminimã, de 600 milioane în cazul unor spitale de800-1000 de paturi. Aceste aspecte conduc la osumã de un miliard de euro, suma minimã fiindinvestitã în urmãtorii 4 ani.

. În primul rând, trebuie sãasigurãm securitatea energeticã a României. Zonade diversificare se va realiza odatã cu realizareaacestor investiþii. Suma de 6,7 mld. euro e sumaminimã de care avem nevoie. Sunt tot felul de

investiþii în lucru în momentul de faþã ºi care trebuierealizate. De asemenea, este zona deretehnologizãri, acolo unde este, în special, zonade hidro, investiþii absolut necesare. De asemenea,creºterea capacitãþii de interconectare a Romanieide la 7 %, cât are în momentul de faþã, la minim10%, este o chestiune care þine ºi de siguranþanaþionalã. Am identificat o sumã necesarã de 500milioane de euro.

Cea mai importantãinvestiþie publicã pe care trebuie sã o facem înperioada urmãtoare ºi pentru care avem ºi o lege,este cea privind suma minimã de care avem nevoiepentru infrastructura principalã de irigaþii, de 1 mld.de euro. Nu venim cu aceste investiþii într-un an dezile. Nici nu se poate, fizic ºi nici nu suportã bugetulde stat. De aceea, legea propune o investiþie de 5ani de zile, pornind de la 145 de milioane, crescândîn fiecare an cu 17%- 169 de milioane, 198 demilioane în anul 2019, ajungand la 1 mld. în 2021.Aici suntem în intârziere. Legea trebuia aplicatã dela 1 ianuarie 2016, dar s-a întârziat foarte mult.

. Toate partidele spun cã aunevoie de 6%, însa e momentul sã demonstreze cãse angajeazã în continuare la acest deziderat. Noipropunem o creºtere de 13% în fiecare anîncepand cu anul 2017, ajungând cu un buget aleducaþiei de 4,2% în primul an, adicã 7,5 mld. euro,crescând dupã aceea la 4,7% din PIB, la 9 mldeuro, la 5,3% în anul 2019, adica 11 mld. euro. Încifre absolute, bugetul chiar se dubleazã pânã în2020 ºi e un lucru pe care trebuie sã îl angajãmtoþi, în acest buget fiind angajate ºi cheltuielile pezona de investiþii. Propunem 10 programe naþionalepentru zona de educaþie. Primul program se referãla reabilitarea, modernizarea clãdirilor ºcolare,pentru ca toate instituþiile de invãþãmânt sã obþinãautorizaþii sanitare de funcþionare. Al doileaprogram se referã la modernizarea atelierelor depracticã în ºcolile care organizeazã învãþãmântprofesional. Alte programe se referã laachiziþionarea de mobilier ºcolar; manuale ºcolare,curriculum nou pentru învãþãmânt primar, gimnazialºi liceal. De asemenea, un program naþional pilotde creare a 100 de creºe, program naþional dereabilitare, modernizare ºi construire de noi cãminestudenþeºti, în campusurile universitare; programnaþional pilot de creare a 120 de instituþii tip after-school; program naþional de reabilitare/modernizareºi construcþie de noi cãmine studenþeºti încampusurile universitare (pentru creºterea cu 15%a capacitãþii de cazare la nivel naþional, de la104.000 locuri la 120.000 locuri); programulnaþional pentru dotarea ºi modernizarea spaþiilor deînvãþãmânt, a bazelor de practicã, a grãdinilorbotanice, al bibliotecilor universitare ºi a bazelorsportive existente in universitãþile româneºti.

Daniela CreþuPreºedinte, ALDE Cãlãraºi

1)ZONA DE INFRASTRUCTURÃ

2)ZONA DE SÃNÃTATE

3)ZONA DE ENERGIE

4)ZONA DE AGRICULTURÃ.

5)ZONA EDUCAÞIEI:

Angajamentul pe care îl facem este acela cã,dacã un Guvern din care fac parte partidelepolitice care s-au angajat la pact, nu realizeaza6% din PIB în fiecare an, la sfârºitul anului sã îºiprezinte demisia.

ALDE propune „Pactul naþional de investiþii” SENZAÞIONAL! EXCLUSIVITATE!

LA TELEVIZIUNEA 1-1TV- RÃDUCU FILIPESCU A MÃRTURISITCUM A AJUNS CÃTÃLIN PREDOIU, LA CÃLÃRAªI!

O emisiune incendiarã, de interes pentru toatã lumea, cu fostulpreºedinte al Consiliului Judeþean ºi actualul candidat la SenatulRomâniei! *Ce s-a întâmplat la alegerile prezidenþiale- a fost blat?!Pentru prima oarã, Filipescu vorbeºte despre asta! *Dezvãluiri,explozive, din interiorul Spitalului Cãlãraºi! *Existã un rãzboi cuVasile Iliuþã?!... *Filipescu- de bine, despre PSD! ªi despre…Tãrãcilã! *Ce s-a întâmplat în acea o lunã ºi jumãtate de vacanþã,când se decisese sã renunþe la tot! *ªi alte dezvãluiri, explozive, înpremierã ºi în exclusivitate- într-o emisiune incendiarã!

La Televiziunea 1+1TV- www.1plus1tv.ro! ªi Televiziunea Cãlãraºi1- www.calarasi1.ro

PETRE ROMAN- OVARIANTÃ!

AM RESPECTAT, ADLITTERAM, CODUL ETIC!

CODUL ETIC NE-A CREATªI NOUÃ O PROBLEMÃ,DESTUL DE MARE, ÎN

CÃLÃRAªI, PENTRU CÃ L-AM PIERDUT PE

MOTREANU!

AM FOST COLEG CUPREDOIU!

„VIN ªI-ÞI FAC O OFERTÃPENTRU CÃLÃRAªI!“

PREDOIU A ACCEPTAT ªIMI-A ZIS CÃ A FÃCUT UN

PROIECT, PENTRUCÃLÃRAªI!

Sorin Danciu: De ce a venit CãtãlinPredoiu, un om din afarã, într-oorganizaþie care a avut rezultatefoarte bune? S-a spus cã numai lajudeþele care nu au avut se aduc ºioameni de la Bucureºti. De ce atrebuit sã primeascã ºi Cãlãraºiul unom de la Bucureºti, chiar dacã, întrealte nume care au fost, CãtãlinPredoiu era mai bine decât PetreRoman, de exemplu, cãruia i seamintea de grãmada aia de fiervechi, dacã ar fi venit pe aici?Rãducu Filipescu: Era ºi asta ovariantã, dar poate trecem ºi pesteea. Povestea este un pic maicomplexã ºi în trei- patru minute o sãvorbesc despre asta. Vreau sãlãmuresc lucrurile astea. Întrebarea„De ce, la Cãlãraºi, Cãtãlin Predoiu?“este foarte interesantã. Mulþumescpentru ea.S.D.: Dar chiar cred cã ar fi importantpentru cãlãrãºeni sã ne lãmurim înaceastã problemã.

R.F.: Sigur cã da. Deci, dragicãlãrãºeni, a avut loc acum un anacel eveniment nefericit de la„Colectiv“. În urma cãruia oamenii auieºit în stradã, nemulþumiþi, supãraþiºi au spus „Jos cu….“, cã politicaucide, cã neglijenþa ucide ºi cã devinã sunt politicienii. ªi au spus- „Joscu politicienii corupþi!“ ºi s-ademonstrat cã au fost destui. În urmaacestor evenimente care n-au fostdeloc plãcute, s-a stabilit un cod eticpe care toate partidele sã fie obligatesã-l respecte. Partidul NaþionalLiberal, care este un partid istoric ºi,de-a lungul istoriei, a arãtat cã esteserios, a fãcut codul acela etic, ca pecele 10 porunci ale lui Moise ºi s-azis- nu ieºim din el! ªi l-am respectat

ad litteram! PSD-ul am luat acel codetic, l-a bãgat în ºifonier, l-a încuiatbine, cu 20 de chei ºi… s-a fãcut cãplouã! Cã nu existã! ªi au listele plinede penali! La noi nu este aºa ceva!Acest cod etic ne-a adus, nouã,foarte mari deservicii în alegerilelocale, pentru cã au fost primari careerau liberali ºi care au candidatindependenþi ºi au câºtigat: primarulde Târgu Mureº, primarul de Tulcea,primarul de Braºov, mulþi alþi primaride localitãþi mai mici, dar care,adunând voturile tuturor acestorprimari dacã le-am fi bãgat în saculPNL-ului, probabil cã PNL-ul era înfaþa PSD-ului, la alegerile locale! Maimult ca sigur cã ar fi fost în faþa lor!Dar noi am respectat acest cod etic,care a venit pentru toate partidele, nunumai pentru PNL!S.D.: A fost o ºmecherie?

R.F.: N-a fost nicio ºmecherie! A fostun cod etic pe care toatã lumeatrebuia sã-l respecte, ca sãmulþumeascã toatã lumea, pe ceicare au ieºit în stradã ºi sãmulþumeascã naþiunea asta! Unii s-au pliat ºi ºi-au schimbat în bunãmãsurã clasa politicã, alþii au mersmai departe cu oamenii lor! Fiecare aales! Poate cã acuma nu, dar maitârziu- populaþia o sã sancþioneze pecei care n-au vrut sã dea cursacestui cod. Codul etic ne-a creat ºinouã o problemã, destul de mare, înCãlãraºi, pentru cã l-am pierdut peMotreanu! Cel care era pe locul 1 lalistã ºi care avea douã mandate înCãlãraºi, era pe Colegiul 3, avea 18localitãþi, lumea îl iubea, îl cunoºtea!ªi-a fãcut treaba foarte bine! Are oprostie de dosar din care, în modclar, va ieºi nepãtat, numai cã lamomentul ãsta- îl are! E trimis înjudecatã! ªi, pur ºi simplu, a trebuitsã facã un pas înapoi! S-a eliberatlocul 1. se putea foarte bine- RalucaSurdu sã urce pe 1, Tomoiagã- pe 2,dar, la nivel central, s-a spus: -Motreanu este un lider naþional. Haisã încercãm sã aducem un lidernaþional ºi la Cãlãraºi! ªi era vorbade multe persoane care n-aveauunde sã candideze ºi sunt persoanecu mare vizibilitate. ªi atunci s-avehiculat: Petre Roman, s-a vehiculatºi varianta Mariana Câmpeanu, fostul

ministru, s-a vehiculat ºi ValeriuTurcan- analistul politic, în ultimaparte era vorba ºi despre ºefaorganizaþiei de femei la nivelnaþional- Lucia Varga.Domnule, erau toþi personalitãþi ºierau oameni care au fost unde aufost. Dar noii am fãcut socoteala- cefacem dupã? Cu ce ar putea sã mãajute fiecare, mai mult sau mai puþin?ªi atunci mi-am zis- ia sã mã duc eusã vorbesc cu Cãtãlin Predoiu!

De ce sã vorbesc cu CãtãlinPredoiu? Pentru cã am fost coleg cuCãtãlin Predoiu în echipa decampanie naþionalã a lui Iohannis.Dupã ce l-a cam bãtut în primul turPonta pe Klaus Iohannis, în marþeaîn care ne-am întâlnit au venit lasediu, atunci, 5 persoane: Blaga,Cãtãlin Predoiu, Filipescu, EdiHellvig, Rãzvan Ungureanu. Maitârziu de ora la care trebuia sã neîntâlnim au mai venit Motreanu ºi alþicâþiva. Din mulþimea aia care eramlângã Iohannis ne-am strâns, dupãprima bãtãlie, vreo 10 inºi. Atunci mi-am dat seama: e om de calitate, nupleacã când începe corabia sã sescufunde. Nu ºtia nimeni cã, dupãbãtaia pe care am luat-o în primul tur,o sã facem minunea din turul doi. Peurmãm, de câtva timp, sunt în echipãcu el în echipa aceea de fuziune întrePNL ºi PSD. ªi l-am vãzut ce poziþieare, adicã mie îmi place omul! Eu îlºtiu pe Cãtãlin Predoiu de pe vremeacând a fost ministru al Justriþiei, cã afost propus de PNL ºi susþinut dePNL nefiind membru PNL! E foarteinteresant sã ºtim cã el a intrat înpoliticã în 2014! El cât a fost ministru-n-a fost angajat politic, deloc! A fostministru independent!

R.F.:L-am întrebat: „Mãi Cãtãline, cecrezi? Vin ºi-þi fac o ofertã pentruCãlãraºi!“Mã gândeam- e tânãr, poate sãobþinã Ministerul Justiþiei, poate seduce ºef de camerã, e o persoanãmai activã, mai vie, nu vine deundeva sã fie la final de carierã. Pefinal de carierã era ºi Petricã, ºiMariana Câmpeanu, pe bãiatul ãstanu prea îl ºtia nimeni, nu aveam cumsã-l prezint, voiam un tip care sã fieactiv ºi care dupã ce va fi ales sãajute judeþul într-un fel. El oricum arealte perspective. I-am zis "Hai la

Cãlãraºi! Vii sã deschizi lista la noi?Cãlãraºiul e locul trei pe þarã!" era oofertã frumoasã. Mi-a zis "BãiRãducule, îmi face plãcere sã lucrezcu tine, ne cunoaºtem de atâtavreme, ne împãcãm bine, am oferteºi de la Iaºi, Centru Universitar, Cluj,Centru Universitar, de la Bucureºti,pot sã mã duc locul doi la Senat saulocul unu la Camera Deputaþilor, potsã deschid listele..." Eu nu sunt lipsitde tupeu sau de imaginaþie, i-am zisfoarte clar, "tu esti din Buzãu, cetreabã ai cu Iaºiul cã nu eºtimoldovean? Ce treabã ai cu Clujul,cã nu eºti ardelean. Bucureºtiul nuprea îþi creeazã amintiri plãcute, te-aidus, ai bãgat capul în laþ ca sãsalvezi partidul ºi s-a întâmplat ce s-a întâmplat, hai la Cãlãraºi cã e maisigur.”

Bãiatul s-a gândit... a mai duratjumãtate de orã, i-am zis cã-iconfiguraþia judeþului, ce vrem sãfacem ºi am bãtut palma. El a gânditun proiect pentru Cãlãraºi. El mi-a zis"Rãducule, ºtii de ce am alesCãlãraºiul? Pentru cã eu am intrat înpoliticã la vârf. M-a luat din cabinetulde avocaturã ºi m-a pus ministru. Eun-am intrat în teren sã fac ocampanie din comunã în comunã, sãstau de vorbã cu oamenii, sã vãdproblematica ºi vreau sã fac unproiect pentru Cãlãraºi." Îl las pe elsã vã spunã care e proiectul, nu pots-o þin ºi sã nu spun, pol dedezvoltare rapidã a judeþuluiCãlãraºi.S.D.: Oricum, stimaþi cititori, cumspuneam la început, Studioul Politicnu se dezminte nici de data aceasta,în exclusivitate ºi în premierã RãducuFilipescu a mãrturisit cum domnia saa decis ca numele Cãtãlin Predoiu sãvinã de la Cãlãraºi în condiþiile încare trebuia sã vinã cineva de lacentru.R.F.: O sã vedeþi, o sã-l cunoascã ºicititorii ºi o sã-ºi dea seama cã e opersoanã valoroasã care pentruCãlãraºi o sã aducã multã valoare.Nu vreau sã fie confundat CãtãlinPredoiu cu Bãsescu. N-are niciotreabã, el a lucrat cu Bãsescu caministru al justiþiei, n-avea cum sã nulucreze cu preºedintele. Nu estecopilul de suflet al lui Bãsescu, nicivorbã.

DEMONTAREAMARII MANIPULÃRI-

EI AU FOSTUNINOMINALII!...

*Campania dusã împotriva votului uninominal a fost, în realitate, o mare diversiune! *Menitã a aduce banii la…CENTRU! *ªi, firesc, depunctarea oricãrui interespersonal al parlamentarilor, pentru locurile unde sunt aleºi! *Cât timp a existat votul uninominal, parlamentarii chiar au contat în zonele în care erau aleºi!

IAR AM AVUT DREPTATE! SUB APARENÞA UNEICREDINÞE, S-AU ASCUNS MARI INTERESE!

PARLAMENTARII- CHIAR ERAU INTERESAÞI DELOCUL ÎN CARE ERAU ALEªI!

Atunci când am analizat situaþia votului uninominal ºi a mariidivesiuni din jurul acesteia, poate unii s-au uitat miraþi. Noi amcãutat sã aducem argumentele necesare, încã de la bun început.ªi, ca de fiecare datã, poziþia pe care am adoptat-o a avut unsingur scop- ADEVÃRUL! S-a vorbit prea mult despre faptul cãuninominalul a fost un mare eºec! Încât multã lume esteconvinsã de asta. Desigur, creºterea aberantã a numãrului deparlamentari (practic, dublarea numãrului acestora!) este altãgâscã-n altã traistã! Dar votul uninominal, în sine, a avutrezultate reale.

Nu trebuie sã vã aducem aminte prea mult, þinerea de minte esterealã, la foparte mulþi dintre contemporanii noºtri. În momentulîn care a fost introdus votul uninominal (2008), dintr-o datã,candidaþii (care, pânã atunci, erau doar niºte nume pe niºte liste)au devenit extrem de activi! Au venit în teritoriu, au început sãbatã strãzile, uliþele, sã stea de vorbã cu oamenii, sã promitã, bachiar sã… ºi facã! Lucruri care au rãmas ºi pe care noi ni le vomreaminti, tocmai pentru a demonstra cã alesul uninominal avearesponsabilitate faþã de locul în care activa. Sã ne reamintimprincipalii uninominali!

EUGEN NICOLÃESCU- A ADUSTOMOGRAFUL, LA CÃLÃRAªI!

CEL MAI BUN EXEMPLU- DANMOTREANU!

RALUCA SURDU- TOÞI PRIMARIIDIN COLEGIU ÎI SUNT ALÃTURI!

STELIAN FUIA- A AJUNS CHIARMINISTRU, FIIND PARLAMENTAR

DE CÃLÃRAªI!

DANIEL FLOREA- UNPARLAMENTAR ACTIV, PÂNÃ CÂND

A FOST NEVOIT SÃ PLECE, DINCÃLÃRAªI! ªI A DEVENIT PRIMAR,

LA BUCUREªTI!...

LIVIU TOMOIAGÃ- ZECI DE LEGI,PROPUSE! ªI PROMULGATE!

MARIA DRAGOMIR- SIMOBOLULCONSECVENÞEI!

Eugen Nicolãescu poate fi prezentat ca un simbol alvotului uninominal, dar ºi al modului în care s-au implicatcandidaþii,, pentru a conta în opþiunile alegãtorilor! Vãaduceþi aminte, în calitatea lui de Ministru al Sãnãtãþii, aîndreptat un tomograf cãtre Cãlãraºi (tomograf aºteptat,de atâta vreme!). Atunci, ca un exemplu al diversiuniiasemãnãtoare ãsteia, de acum, s-a declanºat o întreagãcampanie împotriva lui Nicolãescu, cum cã ar fi luattomograful, pentru Cãlãraºi, ba de la Craiova… ba de laIaºi… ba de la Sibiu! Înfierându-l, cu mânie proletarã, pentru ceea ce afãcut! Atunci i-am adresat aceste cuvinte ministrului Sãnãtãþii (ºicandidatului de Cãlãraºi) Eugen Nicolãescu:-Domnule ministru, nu mai aveþi niºte cunoºtinþe, pe la niºte televiziuni, sãvã mai atace ºi alþii?-Ce vreþi sã spuneþi, cã nu înþeleg?- a rãspuns ministrul-Pãi proºtii ãºtia nu înþeleg un lucru fundamental- cã tot balamucul pe care îlfac în jurul acestui caz, cã aþi luat tomograful ba de acolo, ba de dincolo,pentru a-l aduce la Cãlãraºi, aduce imagine pozitivã la… Cãlãraºi! Acolounde sunteþi votat! Sã ºtie toatã lumea!...ªi dupã ce a fost ales, Eugen Nicolãescu s-a implicat în numeroase acþiuni,la Cãlãraºi, de nu ar fi sã amintim decât fainoasele excursii oferite tinerilor,la Bruxelles! Ori bursele pentru tineri! Întâlnirile cu oamenii de afaceri, cudiversele organizaþii sindicale, acþiunile în care s-a implicat, efectiv!

Probabil cel mai activ parlamentar al Cãlãraºiului, dinperioada uninominalã , pânã i-au pus „bãieþii“ zãbrelela imagine ºi l-au ameninþat cu niºte cãtuºe(!),moment în care motoarele s-au redus, vizibil! Pânãatunci, însã, Dan Motreanu avea, practic, câte unbirou parlamentar în fiecare comunã a Colegiului sãu!A realizat împãduriri, a adus bani, a oferit o serie deavantaje locuitorilor din fiecare comunã în parte! Nu aneglijat nicio localitate din Colegiul sãu, motiv pentru

care, la al doilea tur de uninominal (2012) Motreanu a luat peste 70%! Elfiind prezent, sãptãmânal, în Colegiu. Pânã când au început necazurile decealaltã parte ºi activitatea sa nu a mai fost atât de vizibilã…

Deºi nu a avut un Colegiu foarte mare, RalucaSurdu s-a implicat, efectiv, în toatã activitatealocalitãþilor pe care le-a reprezentat. Deci- nunumai în privinþa legilor dezbãtute în Parlament,cât (sau, mai ales) prin sprijinirea primarilor,mergând cu ei la miniºtri, la instituþiile unde aveaunevoie sã-ºi rezolve unele probleme. Chiar ºiatunci când a fost, practic, alungatã de la Cãlãraºi,cãtre Giurgiu, Raluca Surdu nu ºi-a abandonatColegiul ci, din contrã, a continuat activitatea atâtde importantã în sine…

Nu ne referim la prezent, la toate cele care i s-auîntâmplat lui Fuia, în ultima vreme. Situaþia estedificilã, complicatã, nu-l apãrãm (nu l-am apãrat niciatunci!), dar în perioada în care a fost parlamentarales uninominal, în Colegiul 4 din judeþul Cãlãraºi,Stelian Fuia a fãcut o grãmadã de lucruri bune

pentru oamenii din zona respectivã! Este motivul pentru care a existat obãtãlie uriaºã (ºi, desigur, apariþia USL-ului) care i-au creat probleme,pentru cã, altfel, multe au rãmas de pe urma lui Fuia, în perioada sapozitivã de activitate- inclusiv aceea de ministru al Agriculturii (chiar dacãnu a durat foarte multã vreme…).

Daniel Florea reprezintã încã un exemplu de alesuninominal care, efectiv, ºi-a fãcut datoria! Ciar dacã s-aaflat în contradicþie cu organizaþia PSD localã, chiar dacã a ajuns la „contre“deosebite cu aceºtia, Daniel Florea a fost, permanent, prezent! A rãspunstuturor chemãrilor, s-a implicat într-o sumedenie de proiecte, a demonstratcã poate fi un parlamentar activ, de prezentat ca model (fiind, de altfel ºisingurul parlamentar PSD, de Cãlãraºi, în mandatul 2012-2016). Cã DanielFlorea ºi-a fãcut treaba, cum trebuie, a demonstrat-o ºi faptul cã, iatã, deºia plecat din Cãlãraºi, a avut curajul sã candideze pe terenul în care puþini s-ar fi încumetat (Sectorul 5- „garantat Marian Vanghelie“!) unde, aºa cummãrturisise „Jurnalului de Cãlãraºi“ înaintea alegerilor: „l-a bãtut de l-aascultat cu urechea!“

Dacã facem o observare atentã a ceea ce înseamnãactivitatea parlamentarã a senatorului Liviu Tomoiagã,vom constata cã existã multe, foarte multe legi în careacesta ºi-a adus contribuþia- a fãcut parte din comisiile deelaborare, s-a ocupat de promulgarea lor, în fine- ºi-afãcut treaba de parlamentar! ªi cã nu a neglijat teritoriul(chiar dacã asta nu a fãcut-o publicã, mereu) a fostdoveditã la bãtãlia pentru postul de preºedinte alConsiliului Judeþean, când l-a sprijinit, direct, pe Vasile Iliuþã, iar primarii auascultat îndrumãrile pe care Tomoiagã le-a dat! Reîntoarcerea lui, în calitatede candidat, în Parlament, se datoreazã ºi primarilor care i-au solicitatasta…

Câþi dintre cei implicaþi în partidul lui Dan Diaconescumai pot ridica privirea din pãmânt, astãzi, dacã li seaminteºte numele celui care, practic, i-a fãcutparlamentari?! Mulþi s-au dus în douã… trei… ºi chiarmai multe partide, unii au fãcut tot felul de boroboaþe,alþii n-au fãcut nimic, fiecare cu partea lui! Cert este cã,

în toatã aceastã perioadã, Maria Dragomir a rãmas consecventã,

respectându-ºi promisiunea: „Dacã se închide la partid, eu plec ultima ºi voistinge lumina!“Este ceea ce Maria Dragomir chiar a fãcut. În acelaºi timp, însã, s-a implicatîn editarea unor legi importante (mai ales pentru agricultori), ducându-ºimandatul pânã la capãt, chiar dacã nu a mai intenþionat (din motive deînþeles) sã mai candideze…

DESIGUR, EXEMPLELE POT FICONTINUATE…

CE SE ÎNTÂMPLÃ ASTÃZI? AÞI MAIVÃZUT DUMNEAVOASTRÃ, MÃCAR UN

CANDIDAT PENTRU PARLAMENT, Sà VÃBATà LA UªÃ?!...

Nu ne-am propus sã facem o prezentare, pânã la capãt, atuturor parlamentarilor, cert este cã aceste exemple suntedificatoare. De altfel, dacã ne uitãm pe liste, vom constata cãSINGURUL PARLAMENTAR care n-are nicio legãturã cujudeþul Cãlãraºi, în toatã perioada mandatului sãu, a fost chiarunul- Aurel Vainer (FCER)- „paraºutat“, exact pe sistemullistelor, la recalculare, cãtre Cãlãraºi! Adicã ãla care a fostTOTAL INACTIV, pe care nu l-a interesat deloc soartajudeþului pe care, chipurile, l-a reprezentat- este modelul pecare l-a adoptat, acum, Parlamentul, pentru distribuireamandatelor, în judeþ!...

Devenise legendarã imaginea deputatului de Cãlãraºi (ºiministrului Sãnãtãþii) Eugen Nicolãescu, acesta mergând,scarã de bloc cu scarã de bloc, bîtând la uºa oamenilor carerãmâneau surprinºi vãzându-l pe cel pe care-l vedeau latelevizor, cum le întindea un pliant, le cerea un sfat, aºteptaîntrebãrile lor, în fine- se întâlnea cu (aºa se zice)- electoratul!Pentru cã pe toþi candidaþii chiar îi interesa electoratul- sã-icunoascã, sã-i ºtie, sã aibã motivaþie pentru a-i vota! Uniicandidaþi s-au fotografiat cu oamenii, pe stradã, dupã care letrimiteau fotografiile acasã, iar aceºtia- mândri, nevoie mare-puneau fotografiile în vitrinã, în locuinþele lor ºi, firesc, îlvotau… p-ãla din pozã! Aþi mai vãzut dumneavoastrã, astãzi,mãcar UNUL dintre candidaþi care sã facã asta? Puþin lepasã, n-au nicio treabã cu teritoriul, ºi-au aranjat treburile laCentru, sunt pe listã, ºi-au plãtit ce aveau de plãtit ºi acum…aºteaptã! Ce aºteaptã? Pãi, sã vã duceþi, în continuare,dumneavoastrã (ca proºtii)! ªi sã votaþi niºte nume… de peniºte… liste! C-aºa au vrut ei!...Noi iatã, IAR AM AVUT DREPTATE!- votul uninominal nu afost o eroare! Alta este eroarea- ea þine de politicaromâneascã! De care, tot mai multã lume, este, efectiv,scârbitã!