Administrarea Medicamentelor Pe Cale Parent Era La - Hid Rat Area Si

5/8/2018 Administrarea Medicamentelor Pe Cale Parent Era La - Hid Rat Area Si - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/administrarea-medicamentelor-pe-cale-parent-era-la-hid-rat-area-si 1/47

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

PE CALE PARENTERALA -HIDRATAREA SI MINERALIZAREA

ORGANISMULUI

³Sanatatea nu e totul, dar totul fara sanatate e

nimic!" - SCHOPENHAUER



Burghele

� Organismul uman nu poate trai in medie decat ³3

minute fara oxigen, 3 zile fara apa,3 saptamani

fara hrana´Cl.Bernard

� ³Toate mecanismele vitale nu au decat un tel :

acela de a mentine unitatea mediului interior si

de a ne da prin acesta independenta sipersonalitate biologica´



Lichidele corporale ale fiintei umane au fost descrise ca o³mare interioara´,fiind compuse din apa care contin electroliti

dizolvati si alte substante.Cantitatea si localizarea apei si aconstituentilor sai este in continua schimbare , sunt preluati,eliminati dar mentinuti intr-un echilibru dinamic.

Lichidele si electrolitii sunt intalnite in corp

� Lichidul intracelular - in interiorul celulelor(LI)

� Lichidul extracelular (LE) - in exteriorul lor

± compartiment interstitial (lichid intre celule) ± intravascular (din vase si sange)

� transcelular ± reprezinta 1-3% din greutatea corporala ± l. separat de un strat de celule epiteliale de lichidul extracelular.

± include� sucurile digestive

� apa si solutiile din tubii renali si vezica� lichidul intracelular

� LCR

� lichidul intraocular



1.Apa: compusa din 2 atomi de hidrogen si 1 atom de oxigenconstituent esential al materiei vii, avand rol deosebit indesfasurarea tuturor proceselor vitale:

- lichid solvent al tuturor substantelor chimice, organice aanorganice,

- mediu propice de producere al diferitelor procesefiziologice

- indispensabila in procesele de absortie ( aspirarealichidelor sau a altor substante de catre tesuturile corpului)

� difuzie(amestecarea spontana a moleculeor unui lichid saugaz, pentru ca ele sa devina partial distribuite- dializa=process prin care subst cristaline vor trece printr-o membranasemipermeabila , pe cand coloizii nu ; folosit pentrueliminarea produsilor reziduali si toxici din sange in cazulinsuficientei renale)

� excretie ( eliminari naturale ale sistemelor excretorii: fecale ,

urina si transpiratie)� osmoza (trecerea lichidului dintr-o solutie cu concentratie

scazuta, in una de conc ridicata , printr-o membranasemipermeabila)

� reprezinta 45-47% pana la 50%



� se gaseste in 2 stari:

± libera circulanta (libera) ± 70%

� 50% - in LI� 15% L . interstitial

� 5% circula in vase

± fixa- structurala

� intra in componenta celulelor

� volumul si distributia

± varsta ± sex

� functii

± apa extracelulara- mentine volumul sangelui la nivelconstant sistem transport al corpului la si de la celule

± lichid intracelular ± asigura mediu apos functionareacelulelor chimice

± echilibru adecvat al apei mentinerea unei temp normale

eliminare adecvata a produselor reziduale



Repartitia procentuala a apei la

diferite varste

R epartitia procentuala a apei in diferite

organe si tesuturi:

%

E mbrion ( 3 zile) 97%

Fetus (3 luni) 91%

Sugar 70-75%

Adult 60-65%

Varstnic 50-55%

Tesut adipos 20%

Tesut osos 25-70%

Tesut conjunctiv 60%

Piele 65%

Muschi striati 70%

Plaman, ficat 80%

Tesut nervos 85%

Plasma sanguina 90%



ELECTROLITII

2.Electrolitii( compusi care dizolvati in apa se transforma in ioni):� - compusi chimici ai solutiei curent electric

� - sodiu, potasiu, calciu ,magneziu, fosfor,clor

� - se desfac in - ioni pozitivi (anioni)

� - ioni negativi( cationi)

� - functii generale:

� promoveaza iritabilitatea musculara

� mentine constant volumul lichidelor corporale si osmolaritatea(expresie a concentratiei a 1000 ml de solutie)

� distribuie apa intre corpartimentele corpului

� regleaza echilibrul acido-bazic



Schimbul normal de lichide si electroliti

� cunoscand concentratiile de lichide si electroliti din variatele compartimente,

poate sa anticipeze eventualele dezechilibre ± hidric sau electrolitic- care potsa apara daca se inregistreaza pierderi anormale .

Cl. Bernard a elaborat ³legea unitatii´ demonstrat ca lichidele corpului au rol de

transportor in dublu sens:

- prin difuziune a principiilor nutritive la suprafata celulelor si invers- excretor prin emonctorii, rinichi,plamani,piele, tractul gastro-intestinal dupa ce

produsele de excretie au fost deversate in sange si cantitati neglijabile prin saliva ,

lacrimi.

³ T oate mecanismele vitale nu au alt scop decat mentinerea stabilitatii mediului

intern. R espiratia, circulatia, depuratia excrementiala nu exista prin ele insele , ci

pentru reglarea mediului intern, pentru constanta personalitatii biologice´

Walter Connon defineste notiunea de ± homeostazia-totalitatea constantelor bio-

chimice sau bio-fizice ale mediului intern; ca limite ale acesteia sunt cifrele maxime

si minime intre care partea clinica incadreaza normalul pentru fiecare component,

iar sistemul de reglare si coordonare este neuro- endocrino-vegetativ (hipofiza, glandele

suprarenale si hipotalamusul).



Procesele ce necesita consum de apa:

� controlul caldurii corporale

� eliminarea produselor metabolice reziduale

Volumul de lichid folosit in aceste procese depinde de factori:

� temperatura externa

� umiditate

� rata metabolica

� activitate fizica

In cadrul echilibrului hidric normal, fiziologic eliminarea =consum de lichide, iar o dieta echilibrata asigura excesul

de electroliti, exces ce este eliminat mentinerea unuiechilibru electrolitic .



BIL ANTUL LICHIDI AN (HIDRIC)

Fiziologic - necesarul de lichide pentru organism, in functie de varsta

, sex , activitate si pierderile de apa din organism� Nevoia de apa pe 24 ore a unui om adult = 2000ml- 2500 ml

din care :1500 ml apa , iar restul de 1000 ml este acoperit din apa

ce se afla in diverse alimente

� Nevoia de apa pe 24 ore la copil este mai mare in functie de

greutate

Cant necesara

de lichide/24 ore

primele 6 luni 180 ml/kg corp

6-9 luni 150 ml/kg corp

9- 12 luni 120 ml/kg corp

Peste 12 luni 100 ml/kg corp



� Pierderile de apa din organismul uman adult pe 24 ore este tot de circa

2000-2500 ml, din care 1500 ml se elimina pe cale renala , restul fiind

eliminate prin piele , pulmon si tub digestiv

� Pierderile de apa din organismul uman la copil

C antitate apa pierduta /24 ore

Urina 1500 ml

Piele 500-1000 ml

Pulmon 350-500 ml

Dejecte 150-200 ml

Perspiratie 25-30 ml

transpiratie 50-100 ml

Scaun 10-20 ml

urina 35-40 ml

Diaree,varsaturi



� Patologic:

� deshidratarea

± izotona -aport insuficient sau pierderi in aceeasi proportie apa sielectroliti , uneori 2-3 l sau chiar 5-10l

� varsaturi

� diaree

� aspiratie gastrica sau intestinala

� fistula gastrica

� paracentezele repetate

� hemoragii masive

± hipertona- elimina apa in proportie mai mare

� polipnee ± 1-1,5 l

� transpiratie exagerata ± 2-3-4 l

± hipotona ± elimina saruri in proportie mai mare

� poliurii patologice

� poliurii provocate de diuretice

� hiperhidratarea� Bilant hidric pozitiv = acumulare de lic hide

� Bilant hidric negativ = pierdere de lic hide



CALCUL AREA BIL ANTULUI HIDRIC (BH)



STABILIREA NECESITATILOR HIDRICE SI MINERALE

± stabilirea felului deshidratarii

± simptomatologia deshidratarii ± investigatii de laborator

� cantitatea de lichide necesara suma

± ratiei de intretinere - pierderi de lichide/24 ore

± ratia de corectare ± se face pe baza analizelor de laborator (medic)

�f ormula 1 : total solutii = mililitri/oretotal ore

� f ormula 2: mililitri/ora X factorul picurator =picuraturi/ora

� f ormula 3 : total solutie X factorul picurator = picaturi /minut

numar ore X 60 minute

� factor picurator= picaturi/ml

� picurator

± adult- macro ± 15 pic/ml ± copil ± micro ± 60 pic/ml

± sange ± 10 pic/ml

Ex.: Un pacient adult are nevoie de 1000 ml de solutii in 6 ore

1000 X15 =41,67 ( cca 42 pic /min)

6X60



A precierea Bilantului Hidroelectrolitic

pentru compensarea tuturor pierderilor, pentru realizarea unuiechilibru hidro-electrolitic, metabolic si caloric esteobligatoriu sa se realizeze:

� bilantul apei

� bilantul sodiului

� bilantul potasiului� bilantul calciului

� bilantul magneziului

� bilantul clorului

� bilantul ionilor de hidrogen

� bilantul nutritiv- volum deficitar de fluide deshidratare ,hipovolemie

- volum de lichid in exces hiperhidratare



Bilantul apei:

� apa se gaseste in organism intr-un echilibru stabil , in sensul ca pierderile si

aportul de apa sunt echivalente

� scaderea cant de apa provoaca senzatia de sete ( atunci cand reducerea

cant de apa atinge 0,5-1% din greutatea corpului ± dupa Adolph);

� controlul este realizat de centrul setei ± nucleul ventromedial din

hipotalamus



deshidratarea

� surse de dificultate:

± varsaturile

± aspiratiile

± drenajele

± diaforeza

± arsuri

± utilizarea de diuretice ( Furantril, Furosemid)

� manifestari de dependenta

± piele uscata cu turgor redus

± membrane, mucoase, buze uscate, limba arsa

± letargie

± sete

± scadere eliminari urinare

± tahicardie

± hipotensiune

± hemoconcentratie ± crestere Hb si hematocrit

± urina concentrata cu densitate mare ( pH = 1010-1025 )

± cresterea ureei sanguine (V n = 200 ± 400 mg/l)



� interventii asistenta medicala:

± pierderile se noteaza cu exactitate:

� urina se colecteaza in recipiente gradate

� varsaturile, aspiratiile, drenajele ( pleural,abdominal..)

� temperatura

� perspiratie (pulmonar )

� transpiratie (piele)

± urmareste greutatea corporala

± monitorizeaza semnele vitale

± intretine integritatea tegumentelor ± igiena

± inspecteaza zonele expuse la presiuni

± hidratarea ± asigurarea aportului lichidian (2500 ml/zi , din

care cca 1500ml per os)� substantele hipotone sau izotone sa fie intercalate cu

solutii hipertonice

� solutiile hipermolare ± Glucoza 10%, 20%,33%, 40%



hiperhidratarea

apa sector extracelularedeme

� ingestie cantitati mari de apa

� surse de dificulatate

± polidipsie,psihoze

± scaderea excretiei renale

± mecanism de retentie

± scaderea mobilizarii de lichide in interiorul spatiului intravascular

� manifestari de dependenta

± crestere acuta in greutate ( glomerulonefrita, sindrom nefrotic,retentie acuta de urina)

± edem periferic

± pleoape edematiate

± creste presiunea venoasa centrala ± dispnee

± turgescenta jugularelor

± scade Hb si hematocritul

± scade densitatea urinara



� Alcaloza respiratorie

� surse de dificultate

± hiperventilatie alveolara (ventiilatie excesiva) conc de ioni de H ± anxietate

± durere

± leziuni

± tumora cerebrala, encefalita

± tiroidiene

± ventilatie mecanica� manifestari de dependenta ± ameteala

± rigiditate, amortire degete

± tetenie

± convulsii

� interventii asistenta medicala ± tratarea cauzei

± respiratie asistata ± reducerea ratei

± administrare de Calciu iv



� interventii asistenta medicala

± educarea pacientului

� cu privire la semne si simptome

� aport scazut de lichide si Na

� alimente si lichide cu continut scazut de Na ± efectuarea BH

± urmareste greutatea corporala

± observa pacientul- edeme

± evalueaza semnele si simptomele de edem pulmonar

± stabileste cantitatea de lichide /tura ± schimba conceptia de preparare a alimentelor



Bilantul sodiului (Na):

este substratul principal al presiunii osmotice al lichidului extracelular-controlul deplasarii lichidelor , intre cele 2 spatii au 2 tipuri depresiuni

± hidrostatica

� presiune asupra vaselor cauzate de sange

� impinge lichidul din spatiul vascular in cel interstitial

± coloidal osmotica

� necesara deplasarii proteinelor din sange care nu pot treceprin capilare

� - diferenta intre presiunea hidrostatica si cea coloidalosmoticadeplasarea lichidelor intre spatiul vascular si cel interstitial

� valoarea normala a Na = 138-145 mEq/l

� aportul de Na necesar /24 ore = 100 mEq

� realizat in principal de rinichi� tulburari :



hiponatremia

� manifestari de dependenta:

± cefalee

± confuzie

± anxietate

± piele umeda


± creeaza mediu de siguranta

± recunoaste modificari de comportament

± recunoaste

± acorda suport psihologic si moral ±pacient, familie ± monitorizeaza solutiile intravenoase si rata de flux

� clorura de Na 5,85%



hipernatremia


± agitatie convulsii

± membrane, mucoase uscate

± sete ± hiperemia fetei

± tahicardie, hipertensiune arteriala


± reduce ingestia de Na

± creeaza mediu de siguranta ± administreaza solutii cu continut scazut de Na



Bilantul potasiului (K)

� ion reprezentativ pentru spatiul intracelular

� concentratia intracelulara = 115-155 mEq/l

� concentratia plasmatica = 4,7 mEq/l

� poate produce stop cardiac� tulburari:

hipopotasemie: conc sub 3 mEq/l

� manifestari de dependenta: ± scadere peristaltism intestinal ileus

± scadere pofta de mancare ± crampe musculare

± greturi

� interventii asistenta medicala: ± asigura mediu de siguranta

± monitorizeaza sunetele intestinale

± BH

± educa pacientul sa evite alimente bogate in K� banane, piersici, caise, citrice

� spanac, varza de Bruxelles

± administreaza solutie de clorura K 7,4%



hiperpotasemie: concentratie peste 5,5 mEq/l


± greata, crampe abdominale

± diaree

± parestezii

± aritmii cardiace


± asigura mediu de securitate

± monitorizeaza aritmiile cardiace (ECG)

± administreaza PEV cu Glucoza sau bicarbonat



Bilantul calciului (Ca) si f osf or (P)

� promoveaza iritabilitatea neuromusculara si a contractiilor musculare

� nivelul de calciu depinde de hormonii: parathormonul ( gl

parotiroida), vitamina D

� ( razele solare), calcitonina (gl tiroida)

� concentratia plasmatica = 5 mEq/l� tulburari : hipocalcemie

� valoare normala sange = 8,2-10,1 mg/dl

� administrare de :

± calciu gluconic: 1 f 10% (10 ml) = 4.5 mEq

± calciu clorat 1 f 10% (10ml) = 18 mEq



Bilantul magneziului (Mg)

� concentratia plasmatica = 3 mEq/l (1,5-2,5 mEq/l)

� prin eliminare renala =- 20 mEq/24 ore

� valori :Magneziu seric la adulti: 3-5 mg/100 ml ser, copii sub10 ani - 1.6-2.4 mg/100 ml.

� necesar 1 g Mg/24 ore in sol Glucoza 5%� tulburari

hipomagnezemie

� hiperexcitabilitate neuromusculara convulsii

� administrare saruri de magneziu

hipermagnezemie� scaderea excitabilitatii

� bradipnee

� hipotensiune arteriala

� peste 15-20 mEqu/l coma, exitus ( stop cardiac)



Bilantul clorului (Cl)

anionul de Cl distribuit in special in spatiul extracelular

concentratia plasmatica= 100 mEq/l

concentratia in lic hidul extracelular =117 mEq/l

administrare clorura de sodiu 9Å

155 mEq Na

155 mEq Cl



Bilantul ionilor de hidrogen = echilibru acido-bazic

� exprimat in pH (pH normal in sange = 7,36)

� realizat prin mecanisme:

± sistemele tampon

± functia respiratorie ± functia de excretie renala

� realizat prin echilibru intrarea (producerea) si pierderea ionilor dehidrogen

� depinde de :

± raport adecvat de radicali acizi sau baze ± limitarea pierderilor

± buna functionalitate respiratorie si excretorie

� Sursele de dificultate in producerea dezechilibrului hidroelectrolitic:

� consumuri alimente si lichide ineficienta

� eliminari

± urinara ± drenajul plagilor

± eliminare gastrosintestinala

± alte eliminari

� greutate - cresterea cu 1 kg = 1 l retentie lichid

� Manifestarile de dependenta

� semne si simptome specifice tulburarilor



Acidoza metabolica:

� surse de dificulatate ± productie excesiva de acizi ( acidoza diabetica)

± insuficienta eliminare a ionilor de hidrogen (insuficienta renala, nefropatii) ± eliminare crescuta

� pierderi digestive ± diaree,fistule

� pierderi renale ± febra, toxicoza,boala infectioasa, soc, convulsii

� manifestari de dependenta ± cefalee

± confuzie mentala ± hipercapnic si respiratie profunda (tip Kusmmaul) ± incercarea de a eliminaCO2 compensand acidoza

± dezorientarea coma exitus

� interventii asistenta medicala ± recunoasterea semnelor si simptomelor

± tratarea cauzei si refacerea echilibrului electrolitic

± cunosterea valorilor normale de laborator

± administrarea de solutii :� hipermolare :Bicarbonat de Na 8,4% cu prudenta ± alcaloza tetanie , convulsii

� Lactat de sodiu 1.9%

� THAM

± dializa renala

± mentinerea unei bune functii respiratorii in eliminarea CO2



Alcaloza metabolica

� surse de dificultate ± pierderea ionilor de hidrogen

� voma, aspiratie gastrica

± pierderea ionilor de potasiu� fistule intestinale,diaree,

± ingestie cantitati mici de bicarbonat de sodiu ± tratarea ulcerelor

± terapia diureticelor ± pierderi renale

± deshidratare

� manifestari de dependenta ± confuzie mentala ± respiratie redusa

± rigiditate si amortire degete ± maini, picioare

± contracturi musculare tetanie convulsii

± modificare ECG - hipocalemie

� interventii asistenta medicala ± corectarea cauzei ± NaCl ± compensarea potasiului - KCl

± monitorizare functie renala, respiratorie



Acidoza respiratorie

� surse de dificultate ± vatamare centru respirator

± obstructia cailor respiratorii ± pneumonie, bronsita

± pierderea suprafetei pulmonare ± atelectazii,pneumotorax,emfizem,fibroza pulmonara

± slabiciune muschilor respiratori ± poliomielita, hipokalemie

± depresie severa a respiratiilor - BPOC

� manifestari de dependenta: ± hipoventilatie alveolara

± hiperpnee

± tulburari vizuale

± cefalee

± confuzie coma

± fibrilatie ventriculara

� interventii asistenta medicala: ± recunoasterea semnelor si simptomelor ± produce tusea, aspiratie nazo-faringiana sau traheala

± administrare de bronhodilatatoare

± drenaj postural

± oxigenoterapie in rata scazuta (1-3 l/min)



APRECIEREA DEZECHILIBRULUI HIDRIC

si ELECTROLITICAsistenta medicala sa cunoasca:

� semnele si simptomele dezechilibrului hidricsi electrolitic

� starea f izica a pacientilor ce au potential de adezvolta dezechilibre

� date subiective:

± cef alee

± sete

± greata ± dispnee



� date obiective ± se compara cu datele de baza de lamomentul internarii

± consumul de lichide� monitorizarea consumului ± elaboarerea uneif ise

± cale orala ± ingerare de lichide

± cale parenterala - PEV

± cale rectala ± clisma

± sonda naso-gastrica, gastrostoma

± eliminarea urinara ± colecatrea urinii ±recipientegradate , pungi colectoare

� inregistrareaf iecarei mictiuni� sondaj vezical

± drenajul ranilor ± plagilor ± colectarea tuturor drenajelor de la orif iciile corporale sau artif iciale

� ileostoma

� catetere de drenaj in zona chirurgicala



± eliminare gastrointestinala ± noteaza cantitate,

culoare,consistenta

� voma

� secretii gastrice

± apoase, galben-verziu,pale, miros de f ructe

� bila ± vascoasa, galben aprinsverde inchis, gust

acru si miros acid

� lichid retinut in timpul irigarilor

� scaunul ± se noteaza aspect, consistenta, culoare



± alte eliminari

� lichid aspirat din:

± orice cavitate corporala -paracenteza

± spatiile pleurale - toracocenteza� sange pierdut din orice parte a corpului

(menstra,taiere, epistaxis)

� diaf oreza ± daca este importanta

� f ebra ± se poate pirde 2500ml/24 oreprin plamani



± greutate

� poate f i cea mai buna cale de a depista instalarea

deshidratarii sau a acumularii de lichid f ie caedem generalizat sau lichid ³ascuns´

� o persoana care primeste lichide numai iv poatesa piarda0,2-0,5 kg/24 ore

± valorile de laborator

� cunoasterea valorilor normale : Hb, hematocrit,pH, ionograma ( gazele sanguine)

± ascultarea plamanilor

� ajuta la identif icarea starilor de exces de lichid ±

sunetele respiratorii umede (raluri) nu dispar incazul cand pacientul tuseste ± indica acumularede lichid



� surse de dif icultate

± intoxicatia cu apa

± deshidratarea

± hiponatremia ± hipernatremia

± hipopotasemia (hipokalemia)

± hiperpotasemia (hiperkalemia)

± hipocloremia

± hipercloremia



� metode de explorare

± BH

± greutate corporala

± monitorizare f unctii vitale

± EKG

± determinarea gazelor in sangele arterial pH 7,35-

7,45

± examene serologice



� problemele de dependenta ± aspectul tegumentelor si mucoaselor

± manif estari cardiace (hipotensiune)

± tulburari electrolitice

� hiponatremia

� hipernatremie

� hipopotasemie

� hiperpotasemie

� hipocalcemie

� hipocloremie

� hipercloremie



� obiectivele de ingrijire in dezechilibrulhidroelectrolitic si metabolic:

± asigurarea mediului de siguranta

± sa nu prezinte sindrom digestiv

± sa nu prezinte modif icari de respiratie sicirculatie

± sa f ie echilibrat hidroelectrolitic sinutritional

± sa aiba eliminare adecvata

± sa prezinte tegumente si mucoase hidratate,curate

± sa f ie orientat in timp si spatiu



� interventii autonome si delegate

± ingrijirea tegumentelor cu atentie

± aport lichidian in f unctie de pierderi

± urmarirea respiratiei ± observarea modif icarilor

comportamentale

± educarea pacientului

± monitorizarea f unctiilor vitale ± alinarea simptomelor



± alinarea simptomelor

� sete

± administrare de lichide

± umezirea buzelor

± toaleta cavitatii bucale

± complicatii

» diabet zaharat

» hemoragie interna

» f ebra



� greata si voma

± compensare parenterala

± camera bine aerisita

± respectarea intimitatii

± pozitie semisezanda sau sezanda

± protejarea lenjeriei (pat si corp)

± recomanda inspir prof und

± in caz de plagi operatorii ± compresiune cumana in timpul varsaturii

± toaleta cavitatii bucale

± inconstienti ± aspirarea secretiilor

± rehidratarea» lichide cantitati mici

» cuburi gheata

» lichide f ierbinti ,sarate



± administrarea solutiilor necesare hidratarii siechilibrarii

� pe cale orala

± cca 2000-2500ml/zi

± cantitati mici si repetate ± sa respecte dieta

» apa, ceai,sucuri,caf ea, lapte, supe

± prezentarea alimentelor

» temperatura ± reci

± consum excesivintoxicatie cu apa

� sondaj ± gavaj - pe sonda nozo-gastrica

± lichide tolerate de stomac dar nu pot f i inghitite

± picatura cu picatura



� inf uzie intravenoasa ± montarea PEV ( ac,

branula)

± ocoleste tractul digestiv

± f oloseste o vena perif erica� nutritie parenterala totala

± montarea unui CVC

± f oloseste o vena de calibru mare ( v.cava

superioara)

Administrarea Medicamentelor Pe Cale Parent Era La - Hid Rat Area Si

Documents

Transcript of Administrarea Medicamentelor Pe Cale Parent Era La - Hid Rat Area Si