ADLADL SI I-ADLSI I-ADL

ADLADL SI I-ADLSI I-ADL

• ADL = Activities of Daily Living

( Activitati de viata zilnica )

= activitati comune pentru toti oamenii,

care trebuie sa le executam in mod regulat

pentru a duce o viata independenta.

• Posibilitatea sau nu de a realiza aceste ADL-uri imparte indivizii in

"independenti' si "dependenti'. • Incapacitatea de a realiza aceste ADL-uri poate sa fie temporara,

nedeterminata de mari invaliditati

Terapia Ocupaţională foloseşte ADL-urile cu scopul:

• de a facilita activitatea funcţională

• de a obţine maximum de independenţă funcţională

• de a facilita dezvoltarea normală

• de a preveni disabilitatea

• de a îmbunăţăţi calitatea vieţii (AOTA, 1986)

„Dacă pentru majoritatea oamenilor tehnologia uşurează activităţile

zilnice, pentru persoanele cu disabilităţi tehnologia face posibilă

aceste activităţi.” (Radabough)

1. ADL personal (ADL primar)1. ADL personal (ADL primar)= acele activitati care au de-a face cu ingrijirea propriei persoane:

• hrănirea şi hidratarea

• igiena si infatisare

• folosirea toaletei

• imbracatul, dezbracatul

• comunicare in scris si vorbit

• mobilitatea funcţională

• somnul

2. ADL instrumental (ADL secundar)2. ADL instrumental (ADL secundar)= activitati mai elaborate care utilizeaza aparatura, se refera la ingrijirea

sanatatii, la activitati care au de-a face cu locuinta, comunitare sau sociale:

• pregatirea hranei si manipularea aparatelor gospodaresti

• ingrijirea hainelor;

• curatenie si alte ingrijiri casnice;

• cumparaturi, manevrarea banilor

• activitati de protectie, de munca

• utilizarea telefonului

• utilizarea calculatorului

• activitati ale vietii comunitare

ADL de productivitate şi muncă:ADL de productivitate şi muncă:

= activităţi zilnice relevante şi semnificative, pe care le executăm cu

scopul de a contribui la bunăstarea socială şi economică a noastră

şi a comunităţii:

• munca sau voluntariatul

• îngrijirea şi creşterea copilului

• gospodărirea casei

(gătit, spălat, curăţenie, călcat, etc.)

• grădinărit

ADL de timp liber:ADL de timp liber:= activităţi zilnice relevante şi semnificative, pe care le executăm

cu scopul de a ne bucura de plăcerile vieţii:

• pasiunile,

• călătoriile,

• vizitele,

• corespondenţa, etc.

Nevoia de ingrijire apare cand devenim fără să vrem dependenti de

altă persoană.

O deficienta functionala poate conduce la o capacitate limitata de

a executa activitatile zilnice, dar aceasta capacitate deficitara nu

devine un handicap atata timp cat nu apar consecintele sociale (de

exemplu atunci cand mediul pune unele piedici care depasesc

capacitatea de a realiza activitatile zilnice).

Există diferite motive pentru ca o persoana

sa nu poata executa activitati zilnice :• nu poate• nu vrea• nu intelege• nu are posibilitatea

O activitate este posibil de descris ca o serie de sub-activitati, care

odata realizate contribuie la finalizarea activitatii propru-zise.

Pentru a dezvolta sau a pastra deprinderile pentru activitati

zilnice nu exista o modalitate mai buna ca aceea de a lasa, sau

incuraja executarea activitatilor zilnice in modul cit mai extins

posibil

Exemplu: pregatirea unei mese = intreaga activitate se fierb cartofii, se

prajesc chiftele si se face salata = fapte izolate (sub-activitati).

Capacitatea de a desfasura activitati zilnice depinde de colaborarea

dintre functiile fizice, psihice si sociale ale individului.

Fizice:

• o leziune a componentelor locomotorii influenteaza capacitatea de

desfasurare a activitatilor zilnice. Este mai greu sa efectuezi activitati,

daca deplasarea ia mai mult timp, provoaca dureri.

• Organele de simt sunt implicate in toate activitatile zilnice; multi

oameni pot compensa suprimarea functiilor unui organ de simt.

Psihice:

• Un om tulburat sau dezorientat poate sa se descurce in activitatea

sa zilnica, dar nu poate intelege ce, unde, cand, sau cum sa faca

pentru ca activitatea sa fie executata bine.

• O persoana deprimata desfasoara activitati zilnice de calitate mai

proasta. Aceasta este cauzata de pierderea placerii, interesului,

initiativei si a nivelului motivational

Sociale: • Mediul din institutie poate determina o persoana sa devina

deznadajduita si dependenta si sa nu aiba șansa să-si dezvolte

aptitudinile sale diminuarea stimei de sine a persoanei, simtindu-

se o jertfa a fortelor exterioare. Daca dimpotriva, creste posibilitatea

de control individual, atunci sentimentul negativ de sine se reduce, el

simtindu-se capabil iar capacitatea lui functionala se imbunatateste.

Mediul fizic influenteaza activitatile

zilnice: acesta le poate usura sau ingreuna.

Evaluarea ADL-urilorEvaluarea ADL-urilorADL-urile sunt importante si obligator de evaluat :

• ne precizeaza nivelul functional al unui individ ca o linie de baza de la

care se pot urmari si masura progresele sau regresele;

• contribuie la precizarea atat a diagnosticului cat si a prognosticului

exprimand nivelul de incapacitate;

• permite alcatuirea completa a unui program recuperator;

• permite incadrarea in graduri de invaliditati si incapacitati in baza

carora se fac incadrarile in conformitate cu legislatia;

• permit distingerea intre optimumul pacientului si potentialul maxim

• permit o apreciere corecta a dificultatilor reale pentru viata pacientului

diferentiind intre diverse ADL-uri.

Evaluarea ADL trebuie precedata de o evaluare rapida analitica:

amplitudine de miscare, forta, coordonare, echilibru.

Testarea propriu-zisa a ADL-urilor se face pe etape:

• testarea abilitatilor personale;

• testarea abilitatilor pentru timp liber (agrement);

• testarea posibilitatilor de comunicare;

• testarea pentru activitati lucrative personale;

• testarea posibilitatilor de transport;

• testarea activitatilor in favoarea altora (ingrijire casa, copii etc);

• testarea abilitatilor educationale, a capacitatii de gandire, corectitudinea

de percepere etc.

Evaluarea ADL-urilor nu este completa daca se limiteaza doar

la aprecierea capacitatii de actiune a pacientilor.

Este obligatorie si o evaluare a mediului in care traiesc acestia

deoarece mediul ambiental poate fi un obstacol suplimentar

sau, din contra, un ajutor important in executarea activitatilor

zilnice

A. grade dedependenta

0. activitate imposibila

1. necesita asistare

2. necesita supraveghere pentru indeplinirea activitatilor

B. grade de independenta

3. performanta adecvata dar dependenta de aparate, instalatii -

amenajari speciale

4. performanta normala

Aprecierea pe grade de independenta si de dependentaAprecierea pe grade de independenta si de dependenta

• De asemenea, este utilizata si urmatoarea scală de apreciere:

1. Independent.

2. Supravegheat (poate performa singur activitatile, dar necesita o

persoana de protectie).

3. Asistenta minima (necesita supraveghere si o asistenta de cca 20%).

4. Asistenta moderata (necesita supraveghere, dar necesita asistare 20-

50%).

5. Asistenta maximala (necesita supraveghere, cu asistenta de 50-80%).

6. Dependent (poate performa cateva activitati dar oboseste usor,

activeaza incet, are nevoie de echipamente si amenajari, dar in marea

majoritate a activitatilor are nevoie de peste 80% asistare).

MMetode de apreciereetode de apreciere• Pentru a putea dezvolta deprinderile ADL este necesara o descriere sistematica a

nevoilor, intereselor si îndemânărilor. Aceasta se va face impreuna cu persoana,

rudele si personalul de ingrijire.

• In descrierea programului ar trebui sa fie apreciate

– greutatile si posibilitatile (abilitatile) individului

– obstacolele si posibilitatile din mediul respectiv.

• Aprecierea diferitelor activitati zilnice ar trebui sa se faca intr-un mediu in care

persoana se simte ca acasa.

• Atunci cand terapeutul ocupational a facut o apreciere generala

ADL si a stabilit programul de exersare, se transfera apoi rudelor

si/sau persoanei respective exersarea si integrarea activitatilor in

viata de zi cu zi.

• Este important ca toate persoanele implicate sa aiba aceeasi

perspectiva si acelasi mod de abordare a exersarii pentru a usura

invatarea.

• In sarcina terapeutului ocupational este urmarirea si participarea

la evaluarea deprinderilor

Apreciere formala:: intocmirea unui asa numit statut ADLactivitati nominalizate in diferite

rubrici ca:• a merge la culcare• a se descurca cu scaunul pe rotile• a se descurca in igiena sa personala• a se descurca cu imbracatul si dezbracatul• a se putea deplasa Capacitatea individului poate fi apreciata dupa o scala:• se descurca singur 100%• se descurca cu un anumit ajutor 75%• se descurca cu ajutorul unor mijloace speciale 50%• nu se descurca 25%

Observatia ca ”se descurca” nu inseamna ca persoana in cauza executa

activitatea/activitatile ADL focalizarea primului obstacol pentru persoana

respectiva si din acel mediu, apoi cel de-al 2-lea obstacol.....

Chestionarul vizual analog pentru evaluarea ADL-urilor

Cotatia

0 1 2 3

Cat de dureros este pentru tine derularea urmatoarelor activitati:1. Imbracatul?2. Urcatul si coboratul din pat?3. Ducerea unui pahar sau cani la gura?4. Mersul (plimbarea) in afara locuintei pe suprafata dreapta?5. Imbaierea si stergerea intregului corp?6. Aplecarea si ridicarea unui obiect de pe podea?7. Deschiderea si inchiderea robinetelor?8. Intratul si iesitul din masina?

Scor partial (ADL-uri)

Cat de intensa a fost durerea pe care ai resimtit-o in ultima saptamana?                       0                                                                       10  Durere                                                                                           Durere   absenta                                                                                          maxima

Scor final

are in structura sa un element scalar vizual; se porneste de la utilitatea

scalei vizual analoage, cu autoaprecierea unui parametru sau a unei activitati,

prin plasarea unui marcaj pe o scala de la 0 la 10 sau de la 0 la 100

Acest chestionar ajuta la monitorizarea rapida si usoara a ADL-urilor.

Cuprinde 8 intrebari corelate cu cele mai importante activitati uzuale

zilnice, fiecare cotandu-se de la 0 la 3 in functie de cat de dureroasa

este derularea activitatii respective, astfel:

• 0 - activitatea se poate derula normal,fara durere;

• 1 - activitatea se deruleaza aproape normal, uneori cu durere;

• 2 - activitatea se deruleaza in majoritatea timpului cu dificultate

datorita durerii;

• 3 - totdeauna derularea activitatii genereaza durere.

• Cel de-al doilea component al chestionarului este aprecierea scalara a

parametrului durere pe un interval de timp care corespunde ultimelor

7 zile, in raport cu momentul evaluarii.

• Scorul final se obtine prin insumarea cotatiilor pentru fiecare

element, putandu-se calcula un scor partial de 8 intrebari care se va

aduna ulterior cu scorul scalei vizuale pentru durere.

• O valoare minima corespunde unui status functional optim, cu

posibilitatea derularii cat mai normale a activitatilor uzuale zilnice, iar

valoarea mare a scorului reflecta un status functional perturbat.

EVALUAREA PREHENSIUNII

Data:Examinator:Diagnostic:

Initial Intermediar Final

Stg. Dr. Stg. Dr. Stg. Dr.

Evaluarea pensei digito-palmare (de forta)

 Apucarea unei bucati de lemn de 10 cm!! Daca cotatia acordata este 3, cu siguranta celelalte elemente au tot valoarea 3, scorul partial este 18 si evaluarea poate trece la etapa urmatoare. Apucarea unei bucati de lemn de 2,5 cm!! Daca cotatia acordata este 0, cu siguranta celelalte elemente au tot valoarea 0 si evaluarea poate trece la etapa urmatoare.

 Apucarea unei bucati de lemn de 5 cm

 Apucarea unei bucati de lemn de 7,5 cm

 Apucarea lemnului de cricket cu diametrul de 7,5 cm

 Apucarea unei pietre de 10 x 2,5 x 1 cm

Scor partial /18 /18 /18 /18 /18 /18

Evaluarea pensie tridigitale

 Punerea apei intr-un pahar de apa (pronatia)

 Turnarea apei intr-un tub de 2,25 cm

 Turnarea apei intr-un tub de 1 cm

 Aplicarea unei saibe la surubul corespunzator

Scor partial /12 /12 /12 /12 /12 /12

Evaluarea penselor digito-digitale Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre degetul IV si police!! Daca cotatia este 3, scorul partial va fi de 18 si se trece la evaluarea miscarii globale a mainii.

 Prinderea unei bile de 1,5 cm intre index si police!! Daca cotatia este 0, scorul partial va fi de 0 si se trece la evaluarea miscarii globale a mainii. Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre medius si police Prinderea unei bile de rulment (6 mm) intre index si police

 Prinderea unei bile de 1,5 cm intre inelar si police

 Prinderea unei bile de 1,5 cm intre medius si police

Scor partial /18 /18 /18 /18 /18 /18Miscarea globala a mainii Ducerea / plasarea mainii la ceafa!! Daca cotatia este 3, scorul partial va fi 9 si celelalte doua elemente vor fi cotate tot cu 3.!! Daca cotatia este 0, scorul partial va fi 0 si celelalte doua elemente vor fi cotate tot cu 0.

 Ducerea / plasarea mainii pe cap Ducerea mainii la guraScor partial /9 /9 /9 /9 /9 /9SCOR TOTAL(se obtine prin insumarea scorurilor partiale)

/57 /57 /57 /57 /57 /57

Cotatia se face de la 0 la 3, pentru fiecare dintre tipurile de

prize/pense din tabel si pentru fiecare dintre maini, astfel:

- 0 - nu poate performa respectiva miscare de apucare;

- 1 - poate efectua partial miscarea de apucare;

- 2 - miscarea de apucare se deruleaza complet, dar necesita

timp mai indelungat si se efectueaza cu mare dificultate;

- 3 - testul se deruleaza normal.Scorurile partiale si scorul total se exprima sub forma unui

raport, in care la numarator este plasata valoarea obtinuta prin

insumarea cotatiilor elementelor, iar la numitor valoarea maxima.

Apreciere neformala:

• In mod normal se face o apreciere fara a se folosi formulare

standardizate.

• Se observa individul in diferite situatii si se discuta despre aceste

probleme.

• Se incearca sa se faca o apreciere globala prin folosirea informatiilor

asupra experientelor precedente privind greutatile si posibilitatile

persoanei.

• Odată terminată evaluarea persoanei cu disabilitate, investigarea

mediului fizic în care trăieşte persoana cu disabilitate, consultarea cu

membrii echipei,evaluarea şi încercarea experimenatală a ADL,

precum şi educarea şi trainingul familiei, se ia decizia, împreună cu

familia, cu privire la:

1. realizarea modificărilor şi adaptărilor mediului fizic

2. achiziţionarea dispozitivelor/echipamentelor tehnologice de

asistenţă

         

1. R1. Realizarea ealizarea modificărilor şi adaptărilor mediului fizicmodificărilor şi adaptărilor mediului fizic, care susţin:

• accesibilitatea: modificări ale uşilor, rampe, balustrade, trepte, alei, căi de

ieşire-intrare

• măsurile de siguranţă: alarme personale, telefon, modificări ale pieselor de

mobilier, bare şi balustrade de sprijin, iluminatul, pavimente şi podele, etc.

• mobilitatea şi transferurile

• ADL-urile: re-organizarea spaţiului şi mobilierului în vederea facilitării

independenţei asistate (cu fotoliul rulant, de exemplu).

         

 

2. A2. Achiziţionarea dispozitivelor / echipamentelor tehnologice de chiziţionarea dispozitivelor / echipamentelor tehnologice de

asistenţă,asistenţă, care susţin ADL-urile şi:

• interacţiunea – manipularea mediului prin intermediul butoanelor,

întrerupătoarelor, telecomenzilor, vocii, comenzii calculatorului

(Electronic Aids for Daily Living)

• comunicarea (Sisteme Augmentative şi Alternative de Comunicare),

destinate persoanelor cu tulburări severe în exprimarea verbală şi

scris: limbajul semnelor, pictogramele, computere şi dispozitive

electronice.

Utilizarea experimentală a dispozitivului de asistenţă este obligatorie

înainte de decizia de cumpărare sau acceptare a sa, deoarece:

• permite determinarea utilizării corecte a sa

• demonstrează valoarea pe care o are în realizarea activităţii dorite

• permite determinarea acceptabilităţii (aspect, funcţionalitate,

întreţinere, depozitare) sale în contextul în care urmează a fi utilizat

• permite familiei să se ajusteze la adaptarea ce urmează a se realiza

• demonstrează flexibilitatea şi versatilitatea dispozitivului pentru

mediul în care urmează a fi folosit (dimensiune, portabilitate,

poziţionare, modificări şi adaptarea la alte eventuale echipamente)

Masurile din cadrul domeniului ADL Masurile din cadrul domeniului ADL ::

Pentru a putea alege o activitate ADL potrivita trebuie sa stim in ce fel

activitatea respectiva il solicita pe individ, cate si care sunt

momentele incluse, precum si modul in care activitatea respectiva

poate fi adaptata la nevoile individului.

Masurile din cadrul domeniului ADL pot fi de trei feluri :

• exersare

• compensare

• masuri preventive

• Măsura de exersarea poate consta in antrenarea persoanei intr-o

situatie adevarata, de exemplu sa innoade siretul de la pantofi

cand va merge afara.

• Măsura de compensare ar putea de exemplu sa fie folosirea unei

bande arici la pantofi.

• Măsura de prevenire este in acest caz cumpararea de pantofi fara

siret, pentru a elimina problema.

• Masurile ADL pot fi indreptate asupra individului, de exemplu poate

exersa dezbracarea hainelor care se folosesc afara ( geaca, balonzaid,

palton), sa traga un fermoar si sa deschida capsele.

• Ele pot fi indreptate si asupra mediului, cand de exemplu el

primeste o reteta de mancare adaptata, astfel ca persoana cu

deficiente severe sa capete cat mai mult posibil impresii senzoriale in

timpul preparatului si prin aceasta sa schimbe activitatile intr-un mod

cit mai placut.

• Exersarea ar trebui intotdeauna sa se faca in situatii normale din viata

de zi cu zi, sa fie placut si nostim (exemplu: la dusul unde persoana

este obisnuita, calduros, sa fie intim si sa nu fie deranjat, sapun care

face spuma abundenta si un prosop placut si moale)

Exemplul 1. - A mâncaExemplul 1. - A mânca

• Pacientul ar trebui sa poată tine o lingură

pe timpul mesei:

apreciem miscarea mâinii

sa se dezvoltate o metodă de apucare, apoi de

basculare sau de impingere - indepartare -apropiere

a miinii de corp pentru a putea manca singur.

Pozitia de sedere are de asemenea o mare

importanta

• Prin exersarea miscarilor gurii se pun bazele unei bune functiuni de a

mânca (miscari de suflare, mestecarea, miscarile gurii se folosesc cand

bratul conduce corpul in afara, in activitatea de a ciocani, a arunca si a

rostogoli, s.a.m.d)

Exemplul 2. - Imbracatul si dezbracatulExemplul 2. - Imbracatul si dezbracatul

= o motivatie sa poti sa faci singur ceva si contribuie la un sentiment

de sine ridicat

• analiza a miscarii o descompunem in mai multe submomente

• dezvoltarea miscarii mâinii necesara rotatia mâinii si apucare ca

o penseta pentru a incheia si descheia nasturi (exercitii de

motricitate fina)

• Pentru a usura imbracatul si dezbracatul un inel de cheie la un

fermoar, o margica la siretul de la pantofi, inlocuim nasturii si

sireturile de la pantofi cu banda adeziva