PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI AFECTAT

  ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PROSTATEI

Prostata este un organ fibromusculos si grandular, situat sub vezica urinara in loja prostatica si anterior de rect. Are o greutate normala de 20 g. Este in raport direct cu uretra, care strabate glanda pe o lungime de 2,5 cm. Posterior prostata este traversata oblic de canalele ejaculatoare care se deschid in peretele posterior al uretrei, la nivelul veru montanum.

Orificiile canalelor ejaculatoare si veru montanum sunt situate imediat deasupra sfincterului striat al uretrei.

Segmentul uretral care traverseaza prostata poarta numele de uretra prostatica si contine un strat propriu de fibre musculare longitudinale, acestea fiind continuarea stratului similar a1 peretelui muscular vezical numit detrusorul vezical. In masa prostatei sunt inglobate fibre musculare netede, care provin din stratul extern al detrusorului, strat muscular care formeaza sfincterul neted al uretrei.

Glandei prostatei i se pot recunoaste doua portiuni: caudala si craniala. Limita dintre acestea ar fi un plan care trece prin orificiile canalelor ejaculatorii.

Prostata caudala formata din doi lobi postero-laterali uniti printr-o comisura posterioara, iar anterior prin lobul intermediar, va forma o palnie cu axul in jos si in spate, in care este cuprinsa prostata craniala. Aceasta are forma de prisma, cu baza in sus si inconjoara uretra supramontanala. Este formata din trei grupe glandulare, unele situate intrasfincterian (formand lobul prespermatic), si a treia categorie situata in jurul canalelor ejaculatoare (lobul intermediar).

PREZENTAREA TEORETICA A LUCRARII

DEFINITIE

Adenomul de prostata, cunoscut si sub denumirea de adenom periuretral sau supertrofic de prostata, este definit clasic ca o tumora benigna, dezvoltata din glandele periuretrale situate submucos si intrasfincterian.

Adenomul de prostata este cea mai frecventa tumora benigna a barbatului. Apare in general dupa varsta de 50 de ani si se manifesta clinic la cel trecut de 60 de ani. Reprezinta cauza cea mai frecventa de obstructie subvezicala, punand in pericol viata bolnavului prin insuficienta renala consecutiva.

ETIOPATOGENIE

Nu se cunoaste in mod precis cauza hipertrofiei portiunii craniale a prostatei. Au fost invocati mai multi factori:

         congestia venoasa pelviana;

         ateroscleroza;

         inflamatiile cronice ale prostatei;

         excesele sau absenta sexuala.

In cazul aterosclerozei s-a crezut ca arterele prostatei caudale fiind afectate, procesul va avea ca urmare atrofia acesteia, in timp ce prostata craniala, mai bine vascularizata, se va dezvolta mai amplu, ducand la hipertrofie.

Mai plauzibila este ipoteza adenomului de perturbarile hormonale, legate de varsta. Conform teoriei hormonale, adenomul de prostata este considerat o adevarata endocrinopatien in principal un dismetabolism al hormonilor androgeni, survenit pe fondul dezechilibrului androgeno-estrogenic.

Cresterea adenomului nu este posibila in directia caudala din cauza musculaturii perineale. Ea se realizeaza de obicei in sens dorsal, dar mai ales superior (col si trigon vezical).

Dezvoltarea craniala este hotaratoare pentru instalarea simptomatologiei clinice si a suferintei aparatului urinal supraiacent. Astfel, adenomul de prostata reprezinta o entitate morbida numai in masura in care  antreneaza obstructia colului si altereaza functia sa normala de deschidere, disectazie de col vezical. Exista “purtatori de adenom” si “bolnavi de adenom”. Gradul de disectazie este dependent in parte si de structura histologica a hiperplaziei, preponderent fibroasa (consistenta ferma), fiind mult mai disectaziata decat cea miomatoasa (consistenta moale).

Obstructia cervico-prostatica se traduce din punct de vedere fiziopatologic prin lupta dintre vezica urinara, care tinde sa-si expulzeze continutul, si segmentul cervixo-prostatic a1 uretrei, care ii opune rezistenta progresiva (rezistenta uretrala). In actul mictional normal colul se deschide la 25-40 cm3 apa, pe cand in caz de adenom, aceste valori pot ajunge la 50-100 cm3 apa.

Vezica, organ musculos cavitar, identic colului, reactioneaza initial la aceasta suprasolicitare prin hipertrofiere (faza compensata), iar in faza de decompensare prin dilatare si subtiere.

Hipertrofia constituie primul semn al suferintei vezicale, detrusorul reusind in acest fel sa se opuna temporar obstacolului cervical, daca acesta nu este indepartat la timp.

Se instaleaza treptat decompensarea vezicala, caracterizata prin aparitia reziduului vezical - bolnavul nu mai reuseste sa-si goleasca complet vezica, aparand retentia cronica incompleta. Aceasta stagnare vezicala reprezinta cauza principala a tuturor complicatiilor vezicoureteropielorenale aparute in cursul evolutiei adenomului de prostata.

Cand decompensarea vezicala progreseaza si reziduul vezical depaseste 200 ml - capacitatea fiziologica a vezicii, apare retentia cronica incompleta cu distensie vezicala.

Persistenta in continuare a obstacolului vezical determina aparitia si a complicatiilor evolutive (diverticuli vezicali, reflux vezico-renal. infectii, litiaza vezicala, etc.) ca in final detrusorul sa-si piarda complet capacitatea de contractie si sa intre in asistolie - retentie cronica completa de urina.

Aparatul urinal inalt sufera  modificari paralele si identice cu vezica: ureterul, bazinetul si sistemul caliceal se hipertrofiaza. Functia renala este cu atat mai periclitata cu cat durata si gradul hiperpresiunii sunt mai importante.

Alterarea functiei renale este in parte si consecinta altor doua mecanisme: ischemia si infectia. Orice staza renala se infecteaza mai repede sau mai tarziu, contribuind la instalarea mai rapida a insuficientei renale si agravand prognosticul adenomului. Daca leziunile renale initiale sunt reversibile, cele avansate nu au sanse revenirii lor.

Rezumand modificarile patologice ale aparatului urinar., date de un adenom, acestea sunt: pentru uretra prostatica - odata cu cresterea volumetrica a prostatei, uretra supramontanala se alungeste, se incurbeaza si se turteste transversal (scade diametrul latero-lateral, pe cand cel anteroposterior se mareste). Uretra ia forma de iatagan.

SIMPTOMATOLOGIE

Clinic, adenomul de prostata evolueaza in trei faze:

         faza de prostatism;

         faza de retentie cronica incompleta fara distensie;

         faza de retentie cronica incompleta cu distensie.

a) Faza de prostatism, se caracterizeaza prin manifestari premonitorii. In mod obisnuit suferinta clinica este legata de evolutia unui adenom ce apare in jurul varstei de 60 de ani si mult mai rar inainte de aceasta, cunoscandu-se cazuri operate in jurul varstei de 40 de ani.

Polakiuria nocturna, in a doua jumatate a noptii, disuria, diminuarea fortei jetului urinar marcheaza debutul afectiunii. Dupa predominanta si intensitatea uneia din manifestarile simptomatologice, se pot cunoaste trei forme clasice:

- polakiuria moderata nocturna (1-2 mictiuni), ce apare in a doua jumatate a noptii, insotita de diminuarea fortei de proiectie a jetului. Durata mictiunii este mai prelungita. Dimineata dupa trezire apar doua mictiuni apropiate, apoi in cursul zilei tulburarile mictionale dispar. Acest aspect corespunde de obicei unui adenom ferm, de consistenta unei mingi de tenis.

- evolutia clinica se caracterizeaza prin perioade de exacerbari ale polakiuriei nocturne (4-5 mictiuni) de durata variabila, legate mai ales de excesele alimentare, de ingestia de bauturi alcoolice, de pastrarea indelungata a pozitiei sezand, la suprimarea carora totul intra in normal. De cele mai multe ori la acesti bolnavi se gaseste un adenom de volum mare, edematos, moale.

- evolutia clinica este dominata de disurie. Controlul rectal arata de cele mai multe ori un adenom mic, si deseori explorarile evidentiaza un lob median. In faza de prostatism, pe langa simptomele enuntate se mai pot observa senzatia de corp strain in rect, erectii si polutii nocturne.

b) Faza de retentie cronica incompleta fara distensie sau stadiul II se caracterizeaza prin aparitia reziduului vezical care nu va depasii capacitatea normala a vezicii urinare. Clinic, pe langa manifestarile din prima faza apare polakiuria diurna, iar ureea sanguina va incepe sa creasca ajungand pana la 10 g.

Din momentul aparitiei stazei urinare si a reziduului vezical, functia renala va fi afectata. In afara de manifestarile urinare se pot observa inapetenta, anemie, cefalee. Vezica urinara nu se palpeaza suprapubian, dar poate fi perceputa prin tact rectal bimanual.

Cantitatea de urina restanta dupa mictiune poate fi evaluata prin sondaj vezical sau poate fi pusa in evidenta prin cistografie urografica post-mictionala.

c) Faza de retentie cronica incompleta cu distensie, in care reziduul vezical depaseste 300 ml, putand ajunge capacitatea anatomica maxima a rezervorului. Pe langa manifestarile urinare apar si cele de ordin general.

Manifestarile urinare: polakiuria si disuria se accentueaza atat ziua cat si noaptea. Bolnavul poate deveni incontinent datorita cresterii reziduului vezical. Falsa incontinenta este datorata mictiunii prin prea plin. Aceasta este mai intai nocturna si apoi diurna. Nu apare la toti bolnavii din acest stadiu. La examenul regiunii hipogastrice se palpeaza globul vezical. Urina daca nu este infectata are aspect palid, datorita pierderii puterii rinichiului. Aceasta este explicatia si a unui grad mai mare sau mai mic de poliurie.

Manifestarile de ordin general: sunt legate de insuficienta renala. Se poate observa paloare, sete, uneori edeme ale membrelor inferioare. Nu rareori se observa apatie, somnolenta (forma nervoasa) sau inapetenta, greata, limba uscata. Ureea sanguina poate fi cuprinsa intre 10-30 gr % sau mai mult.

Initial  apar o serie de asa-zise “semne minore”:

         greutate perineala sau rectala;

         dureri sacrate;

         erectii matinale si falsa impresie de revenire a virilitatii;

         polakiurie discreta (survenita dupa mese copioase, consum de alcool sau variatii de temperatura);

         scurgeri ureterale spontane sau provocate de defecatie.

Prima tulburare urinara caracteristica este polakiuria nocturna urmata de disurie.

Odata cu aparitia reziduului vezical polakiuria devine si diurna iar disuria totala.

Daca polakiuria are preponderenta diurna, se explica prin litiaza vezicala, daca este insotita de dureri si urina tulbure,  este data de infectia supraadaugata.

In faza de distensie vezicala polakiuria devine extrema si apare falsa incontinenta de urina; bolnavul scade in greutate, este palid, are greturi si varsaturi, limba uscata.

TRATAMENT

Tratamentul adenomului de prostata este chirurgical (adenomectomie), si se realizeaza fie pe cale operatorie deschisa, fie prin rezectia sa transuretrala.

Indicatiile adenomectomiei

Adenomectomia este indicata in urmatoarele cazuri:

         retentii acute repetate de urina;

         rezidiu limpede mai mare de 100 ml;

         rezidiu tulbure, indiferent de cantitate;

         prezenta calculilor si a diverticulilor;

         hemoragii repetate

         tulburari urinare foarte suparatoare pentru bolnav;

         dilatatie marcata a cailor urinare superioare, fara rezidiu vezical (uretre in forma de “carlig de undita”).

Interventia nu este intotdeauna practicabila de la inceput, fiind necesara foarte adesea tratarea prealabila a accidentelor sau complicatiilor evolutive ale adenomului.

Infectia urinara necesita un tratament antibiotic.

Hemoragia grava, daca determina o retentie completa de urina, prin cheaguri, va fi rezolvata astfel: prin sonda uretrovezicala, decaiotare - spalaturi cu apa calda sterila, aspiratii cu seringa Guyon.

Retentia completa de urina va fi tratata tinand cont de rolul major care ii revine sondei uretrovezicale in generarea infectiilor urinare.

Evacuarea urinilor neinfectate (limpezi) se va face prin punctie suprapubiana; daca situatia de retentie se repeta, se va efectua cistostomia.

CAPITOLUL II  - SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNlCILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1. INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL

Internarea bolnavului in sectia de urologie se face respectand urmatoarele etape:

- internarea se face la secretariatul sectiei, unde bolnavul va prezenta urmatoarele acte necesare: buletin de identitate, adeverinta de la locul de munca, bilet de trimitere de la medicul de familie ori de la alt medic;

- pacientii sunt inscrisi in registrul de internari si in functie de numarul de paturi disponibile li se va preciza numarul de salon unde sunt repartizati. Tot aici li se face internarea, li se va completa foaia de observatie si  datele de identitate. ldentitatea si cunoasterea precisa a adresei bolnavului are o deosebita importanta, pentru a putea instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sau in caz de deces.

- asistenta va observa igiena pacientului la internare, unghiile vor fi taiate scurt, rotunjite si pilite, parul va fi spalat. Daca bolnavul nu a facut dus acasa, va fi invitat sa faca, daca sanatatea ii permite, daca nu, i se va efectua toaleta pe regiuni.

Inainte ca pacientul sa fie transportat in sectia de urologie asistenta medicala se va ingriji de imbracamintea pacientului, transportand-o la punctul de prelucrari sanitare, in vederea deparazitarii, daca este cazul, depozitarii la magazie, apoi i se va oferi pacientului  imbracaminte de spital.

Asistenta va supraveghea preluarea de catre persoana desemnata in sectie a obiectelor personale ale pacientului, pe baza de inventar, obiectele de valoare fiind trimise acasa prin apartinatori. Bolnavul va fi transportat in salon.

ASIGURAREA CONDITIIILOR DE SPITALIZARE

Scopul spitalizarii bolnavilor in majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza acest lucru trebuie create niste conditii prielnice necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului. Bolnavul va fi primit cu caldura si condus in salon, unde i se va arata patul. Cu aceasta ocazie, asistenta ii va arata salonul si baia, ii va prezenta si colegii de camera, creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavii vechi si bolnavul nou intrat.

Dupa ce i s-a repartizat patul, inainte de a se culca, bolnavul va fi initiat asupra regulamentului de ordine interioara a spitalului. I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa, amplasarea salilor de examinare si tratamente, a oficiilor, precum si modul de functionare a aparatelor semnalizatoare, obligatiile lui in timpul spitalizarii, drepturile lui precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu personalul sectiei, atragandu-i-se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile, asistentei sau medicului de salon.

In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru bolnav spatiul in care isi pe trece majoritatea timpului si unde i se asigura ingrijire. De aceea bolnavii trebuie sa fie asigurati cu lenjerie compusa din:

- lenjerie de corp: camasi, pijamale, batiste;

- lenjerie de pat: saltea, 1-2 perne, 2 cearsafuri (1 simplu, 1 plic), fete de perna.

Bolnavii trebuie feriti de frig, ei vor fi ingrijiti in saloane calduroase, fara curenti de aer, cu temperaturi constante de 20-22 0C: din acest punct de vedere este bine daca saloanele bolnavilor sunt mai mici si cu cat mai putine paturi.

Dupa ce bolnavul a fost culcat in pat, asistenta ii completeaza foaia de observatie, ii masoara temperatura, ii ia pulsul si TA. Datele obtinute se inscriu in foaia de observatie. Asistenta instiinteaza apoi asistenta sefa despre bolnavul nou venit, aceasta va nota numele si datele personale ale bolnavului impreuna cu diagnosticul de internare, in registrul de internare al sectiei.

Pentru asigurarea alimentelor necesare bolnavului, pentru ziua respectiva, se va completa foaia de alimentatie, trimisa ulterior la bucatarie, cu o anexa privind necesarul de alimente a1 bolnavului nou venit. In ziua urmatoare, bolnavul figureaza in toate evidentele si bonurile de cerere ale sectiei.

ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE A PACIENTILOR INTERNATI

PREGATIREA PATURILOR SI A ACCESORIILOR LUI

Din cauza ca pacientul isi petrece majoritatea timpului de boala si de convalescenta in pat, acesta trebuie sa-i confere bolnavului un anumit confort:

- sa fie comod;

- sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca cerintele de confort atat ale pacientului cat si ale personalului de ingrijire;

- sa-i permita pacientului sa se poata misca in voie, sa nu-i limiteze miscarile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poata sa stea in pozitie sezand sprijinindu-si picioarele comod pe podea;

- sa fie usor de manipulat si de curatat;

- salteaua sa fie puternica, elastica, bine intinsa pentru a nu ceda sub greutatea pacientului.

Mobilierul trebuie sa fie usor de curatat, mesele, noptierele si patul trebuie curatate si dezinfectate dupa fiecare bolnav.

Se sterge fiecare mobilier in parte si se dezinfecteaza, pentru a asigura pacientului o ingrijire buna.

SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT

Materiale necesare:

- cearsaf simplu;

- cearsaf plic;

- 2 fete de perna;

- 2 perne;

- 2 paturi;

Tehnica: se indeparteaza noptiera de langa pat, se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata. Se aranjeaza salteaua si se pregateste patul.

ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE, CORPORALE SI VESTIMENTARE A PACIENTULUI

Pentru indepartarea murdariei de pe suprafata pielii, bolnavul trebuie supus unei bai generale, cel putin odata pe saptamana. Deoarece bolnavii cu adenom de prostata pot prezenta si transpiratii din cauza durerii, asistenta medicala va sfatui bolnavii sa faca baie ori de cate ori este nevoie, schimbandu-li-se lenjeria de corp si de pat.

La efectuarea toaletei zilnice trebuie avut in vedere ca bolnavii sunt sensibili fata de scaderea temperaturii ambiente. Din acest motiv ei vor fi dezbracati numai in incaperi bine incalzite.

Igiena pacientului cuprinde si taierea unghiilor scurt, rotunjirea si pilirea lor, spalarea  si pieptanarea parului. O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale.

EFECTUAREA TOALETEI GENERALE SI PE REGIUNl, A PACIENTULUI IMOBILIZAT

Daca starea generala a pacientului nu-i permite acestuia, asigurarea igienei personale, se va proceda la efectuarea toaletei pe regiuni, la patul bolnavului.

La sfarsit se va face toaleta organelor genitale si a regiunii perianale. Daca starea bolnavului permite, acesta isi va efectua singur toaleta. daca nu asistenta va aseza sub regiunea sacrata a bolnavului,  bazinetul, care va fi izolat cu saltea cu musama cu traversa, va aseza bolnavul in pozitie ginecologica, apoi va incepe spalarea bolnavului.

Se indica folosirea unui sapun neutru, care nu irita pielea si mucoasele: indepartarea lui se face atent, resturile de sapun putand produce prurit, eventual inflamatii. Se limpezeste cu apa curata, se indeparteaza bazinetul si se sterg cu prosopul organele genitale si regiunea din jur. Se pudreaza cu pudra de talc, pentru prevenirea intetrigoului.

OBSERVAREA POZITIEI PACIENTULUI IN PAT

In functie de starea generala, de varsta si de perioada internarii, pozitia poate fi activa, pasiva sau fortata.

Pozitia activa: pacientul se misca singur, nu are nevoie de ajutor in perioada preoperatorie .

Pozitia pasiva: pacientul nu poate sa-si schimbe pozitia si are nevoie de ajutorul altei persoane, mai ales varstnicii si cei cu tub de dren si pungi colectoare.

Pozitia fortata: pacientul are o pozitie neobisnuita, imobilizat dupa anestezie rahidiana care, poate fi determinata de afectiunea de baza. Poate fi ca o masura profilactica, in prevenirea unor complicatii, sau ca o masura terapeutica.

SCHIMBAREA POZITIEI SI MOBILIZAREA PAClENTULUl

Schimbarile pot fi active - le executa pacientul singur; sau pasive - sunt efectuate cu ajutorul asistentei.

Schimbarile pasive se efectueaza la pacientii adinamici, imobilizati, paralizati .

Pentru schimbarile de pozitie sunt necesare 1-2 asistente. Acestea trebuie sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica pacientul cu mai multa usurinta  si cu efort fizic cat mai mic.

Prinderea pacientului se face precis, sigur, cu toata mana, asezand mana pe suprafata corpului pacientului, protejand regiunile dureroase. Asistenta trebuie sa se aseze cat mai aproape de pat, cu picioarele departate  pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare, genunchii flexati, coloana vertebrala usor aplecata.

Miscarile pasive mai frecvente sunt:

         intoarcerea pacientului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi;

         asezarea pacientilor in pozitie sezanda;

         readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna.

CAPTAREA ELIMINARILOR

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

Determinarea cantitatii de urina emisa in 24 h are scopul de a cunoaste volumul diurezei si de a efectua unele determinari calitative din cantitatea totala de urina emisa in 24 h.

Scaunul: resturile alimentare supuse procesului de digestie sunt eliminate din organism prin anus, prin actul defecatiei.

Urmarirea tranzitului intestinal si examinarea sistematica a scaunelor are o deosebita importanta pentru stabilirea diagnosticului.

Urmarirea tranzitului intestinal se face prin observarea caracterelor scaunelor si notarea lor in foaia de observatie.

Se urmareste frecventa,  orarul eliminarii, cantitatea, forma, consistenta, culoarea si mirosul.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Una dintre atributiile asistentei medicale care isi desfasoara activitatea in Clinica de Urologie langa pacientul cu adenom de prostata este urmarirea functiilor vitale si vegetative si a aparitiei unor schimbari in starea bolnavului (care pot amana interventia chirurgicala):

- Masurarea functiilor vitale si vegetative, inclusiv notarea lor. Se masoara si se noteaza temperatura (seara si dimineata), pulsul, TA, diureza si la indicatia medicului, respiratia si scaunul;

- Observarea aparitiei unor schimbari in starea bolnavului trebuie semnalata medicului: aparitia febrei, aparitia unor infectii oto-rino-laringiene si pulmonare, cardiace pentru ca cei mai multi sunt in varsta.

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Regimul dietetic preoperator va tine seama de afectiunile asociate de hipertensiunea arteriala, diabet, de varsta si greutatea pacientului, astfel incat sa-i asigure caloriile necesare, sa fie usor digerabil si bogat in vitamine.

Bolnavul inainte de operatie mananca regim normal. In seara zilei preoperatorie, bolnavul nu mananca si se efectueaza o clisma evacuatoare.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SI HIDRATAREA ORGANISMULUI

In seara zilei preoperatorie se administreaza o tableta de Fenobarbital, pentru ca bolnavul sa aiba un somn linistit si profund.

Daca pacientul are tratament  pentru o alta afectiune cronica - hipertensiune arteriala, diabet zaharat , cardiopatie ischemica - va lua in ziua interventiei chirurgicale doar medicatia indicata de medicul anestezist.

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Adrenostazin - se gaseste sub forma de fiole de 5 ml. Este un hemostatic ce mentine stabilitatea peretelui capilar. Nu are reactii adverse.

Algocalmin - se gaseste sub forma de comprimate continand 0,500 g matanizol solid, fiole de 2 ml matanizol solid 1 g (50 %), are actiune analgezica, antipiretica, antiinflamatoare. Reactii adverse: eruptii cutanate, leucopenie.

Augmentin - se gaseste sub forma de flacoane de 1,2 g i.m. sau i.v., antibiotic cu spectru larg, se administreaza de 3 ori pe zi cate 1,2 g. Reactii adverse rare.

Etamsilat - se gaseste sub forma de fiole de 2 ml, continand 0.25 g etamsilat. Este un hemostatic ce mentine stabilitatea peretelui capilar, reduce timpul de sangerare fara sa afecteze coagularea - scade timpul de sangerare cu 40-45%. este indicat in cursul interventiilor chirurgicale: se administreaza i.m. sau i.v. Reactii adverse: rareori hipotensiune trecatoare, cefalee si eruptii

cutanate. Se gaseste in cutii de 10 fiole a cate 2 ml.

Fenobarbital - 1 comprimat a 15 mg  pe zi, pacientul putand prezenta si reactii adverse ca oboseala, somnolenta, rareori confuzie, eruptii cutanate alergice in administrarea indelungata; cazuri rare de anemie megaloblastica (se administreaza acid folic); osteomalacie la nou nascuti de la mame tratate cu Fenobarbital.

Furosemid - se gaseste sub forma de fiole a 0.02 g / 2 ml, este un diuretic, are efect in decurs de cateva minute dupa injectarea i.v. Indicatii: edeme cardiace, hepatice, renale. Reactii adverse: rareori pot aparea fenomene de alergie cutanata sau leucotrombopenie. Uneori pot avea loc modificari hemodinamice nefavorabile.

Fortral - se gaseste sub forma de fiole a 1 ml continand pentazocina lactat, in cantitate echivalenta cu 30 mg pentazocina bazia, are actiune analgezica, sedativa si slab spastica. Indicatii: pentru calmarea durerilor moderate sau severe, acute sau cronice, in traumatisme, dupa interventii chirurgicale. Reactii adverse: relativ frecvent greata, voma, ameteli, sedare, euforie, cefalee.

Glucoza 10 % - solutie perfuzabila, se gaseste in pungi sau flacoane de 500 ml; se administreaza i.v.. Substituent energezic deshidratant a1 tesuturilor, diuretic prin hidremie.

Paracetamol 100 - comprimate continand 100 mg, este un analgezic si antipiretic cu actiune de intensitate moderata. Indicatii:stari febrile, cefalee, mialgii, nevralgii. Reactii adverse: rareori eruptii cutanate, alergie, anemie

Piafen – se gaseste sub forma de fiole de 5 ml; se administreaza i.v. sau i.m., pacientul putand prezenta reactii adverse ca eruptii cutanate, foarte rar reactii grave ca

soc anafilactic, anemii. Dozele mari pot provoca fenomene atropinice; uscaciunea gurii, tulburari de vedere, tahicardie. Injectarea rapida i.v. poate cauza hipotensiune si soc .

Ser fiziologic - solutie perfuzabila se gaseste sub forma  de pungi sau flacoane de 500 ml sau 1000 ml. Indicat in mentinerea si refacerea echilibrului hidric in starile de deshidratare. Vehicul pentru administrarea parenterala a medicamentelor.

Sulperazon- antibiotic cu spectru larg; i.v.; 1 flacon=2g; Reactii adverse- rare si tranzitorii;

Innohep- prevenirea coagularii in circuitul circulatiei extracorporeale; subcutan; 3500u.i.; Reactii adverse- hemoragii, mici echimoze la locul injectiei;

Cefrom- antibiotic cu spectru larg; i.v.; 2X1flac/zi; reactii adverse-rare si in majoritate tranzitorii;

Dormicum- sedativ anticonvulsiv; i.m.; 1 f seara; Reactii adverse-poate provoca fenomene paradoxale de excitatie nervoasa;

            Metoclopramid- antiemetic; la nevoie; Reactii adverse- somnolenta, oboseala, insomnie;

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Examenele biologice in adenomul de prostata sunt obligatorii deoarece apreciaza functia renala (uree, creatinina, ionograma), deceleaza o infectie urinara (urocultura cu antibiograma) si precizeaza terenul - diabet, aparat cardio-vascular, respiratie, functie hepatica. Ele sunt importante pentru realizarea viitoarei operatii (grupa sanguina, factor Rh, hemoleucograma, probe de coagulare).

Asistenta medicala va anunta bolnavul sa nu se alimenteze de dimineata, pentru ca urmeaza sa i se recolteze sange pentru examenele de laborator.

Asistenta medicala va pregatii materialele necesare pentru punctia venoasa: tavita renala, eprubete, tampoane cu alcool, mediul steril pentru punctia venoasa, manusi  de cauciuc.

Asistenta medicala va indica bolnavului pozitia in care sa se aseze pentru a i se recolta sange, care se va trimite  impreuna cu biletul de trimitere atasat la eprubeta.

Pentru a urina, bolnavul va primi recipiente colectoare curate si o eprubete sterile pentru urocultura. Pentru obtinerea unor rezultate de laborator reale, bolnavul va fi instiintat cu o seara inainte sa nu manance si sa nu bea dimineata.

- Uree - se recolteaza sange venos fara anticoagulant;  valori normale 20-40  mg %.

- Creatinina - se recolteaza 5 ml sange venos fara anticoagulant; valori normale 1 - 1,2 mg %

- Hematocrit - valori normale 40-48 %

- Hemoglobina - valori normale 12-15 g/dl

- Glicemie - valori normale 70-110 mg %

- Ts - valori normale 2-4 min

- Tc - valori normale 3-6 min

Urina pentru urocultura: se recolteaza urina, dupa efectuarea toaletei organelor genitale externe, din prima urina de dimineata, din jetul mijlociu in eprubeta sterila, avand grija ca dopul eprubetei din interior sa nu vina in contact cu mana, pentru a nu se desteriliza.

Urocultura pozitiva este atunci cand exista peste 100.000 germeni/ml.

Daca in urina s-au gasit 3 tipuri de germeni sau peste 3 tipuri, se cere sa se repete urocultura, deoarece se presupune ca nu s-a recoltat in conditii sterile, considerandu-se  greseala de recoltare.

PREGATIREA PAClENTULUl SI EFECTUAREA TEHNICILOR SPECIALE IMPUSE DE AFECTIUNE

A. CATETERISM URETRO - VEZICAL

Materiale necesare pentru cateterism uretro-vezical:

a) de protectie:

- musama de cauciuc;

- manusi sterile de cauciuc.

b) sterile:

- sonda uretro-vezicala tip Foley Ch 16, 18, 20;

- 1 -2 eprubete pentru urocultura;

- medii de cultura in functie de germenii cautati;

- ser fiziologic;

- casoleta cu tampoane de vata.

c) sterile:

- materiale pentru toaleta organelor genitale;

- tavita renala;

- recipient pentru colectare.

d) medicamente:

- ulei de parafina steril.

Pregatirea pacientului :

- psihic - se anunta si se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii

- fizic:

         se izoleaza patul cu paravan;

         se aseaza pacientul in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate;

         se acopera pacientul lasand accesibila regiunea genitala;

         se face toaleta organelor genitale;

         se aseaza tavita renala intre coapse.

Tehnica:  Este efectuata de medicul urolog. Asistenta pregateste materialele necesare, supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si il ajuta dupa tehnica. Medicul imbraca manusile de cauciuc sterile, alege sonda si o lubrifiaza. Este ajutat de o asistenta medicala. Dezinfecteaza meatul urinar de 3 ori cu ser fiziologic. Cu mana stanga  se fixeaza organul genital, adica penisul, iar cu mana dreapta, cu capatul liber al sondei, intre degetele inelar si mic, iar intre degetele 2-3 si police fixam varful sondei, apoi o introducem in meat impingand usor in timp ce cu mana stanga intindem  penisul cit mai bine, ca sa rectilizam uretra pentru a usura traversarea sondei in uretra.

B. EXAMENUL RADIOLOGIC

Este o metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si a cailor urinare, utilizandu-se substante iodate, hidrosolubile, administrate i.v..

Este centrat pe UIV - urografie intraravenoasa - precedata de cliseul pe gol. In vederea examinarii radiologice a bolnavului asistenta va pregati bolnavul pentru UIV cu 2-3 zile inaintea examinarii; pacientul va consuma numai  alimente care sa nu contina celuloza (fructe, legume si zarzavaturi, paste fainoase, paine si ape gazoase).

In ziua precedenta examenului, pacientul va consuma un regim hidric (supe, ceai, apa negazoasa). In ziua examinarii, pacientul nu mai mananca si nu mai bea (pentru reducerea volumului urinei).

Cu doua zile inaintea examinarii se administreaza carbune animal si Triferment, cate 2 tablete de 3 ori pe zi. In seara precedenta se administreaza 2 linguri de ulei de ricin. Pacientul va fi condus la serviciul de radiologie si va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa de radiologie. Se comunica pacientului sa stea linistit, si sa nu se sperie. Unele simptome care pot sa aparea sunt: ameteli, greturi, dureri abdominale care dispar repede,  fara consecinte.

Daca toleranta organismului este buna, se administreaza i.v. substanta de contrast 20 ml Odiston 75 % si Hidrocortizon hemisuccinat dizolvate in 200 ml ser fiziologic.

La 8-10 minute de la efectuarea injectiei medicul executa radiografia renala (urografia).Injectarea substantei de contrast se face pe masa de radiologie, foarte incet. Urografia este contraindicata in insuficienta renala si hepatica, boala Basedow, stari alergice, anemie hemolitica, tuberculoza pulmonara evolutiva.

C. ECOGRAFIA

Isi gaseste o mare utilitate in afectiunile obstructive subvezicale in primul rand in adenomul de prostata. Ea poate fi realizata pe 3 cai: suprapubiana, transrectala, transuretrala.

Informatiile furnizate de ecografie sunt multiple si importante:

- determina dimensiunile si volumul adenomului

- apreciaza reziduul vezical

- recunoaste o eventuala ureterohidronefroza

- identifica calculi vezicali si prostatici, diverticuli vezicali sau o tumora  vezicala

PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIRILE POSTOPERATORII

Adenomul de prostata nu este o boala care sa necesite interventie chirurgicala de urgenta. El permite o pregatire preoperatorie de cateva zile, care consta in examenul clinic si paraclinic, pregatirea psihica, ingrijiri igienice, urmarirea  functiilor vitale si vegetative.

Examenul clinic pune in evidenta starea psihologica a bolnavului, dand totodata si posibilitatea depistarii unor deficiente ale organismului si a unor boli insotitoare.

Pregatirea psihica - bolnavul este informat despre riscuri si i se cere consimtamantul. Asistenta medicala va avea grija ca bolnavul sa fie inconjurat cu atentie si solicitudine, va reduce starea de anxietate prin informatii privind interventia chirurgicala si punandu-l in contact cu convalescenti care au o evolutie postoperatorie optima.

Ingrijirea igienica - daca starea bolnavului o permite, zilnic bolnavul va fi indrumat si ajutat sa faca dus, urmat de igiena cavitatii bucale. Ingrijirea parului, taierea unghiilor si a barbii.

Pregatirea mai presupune urmarirea functiilor vitale si vegetative si a aparitiei unor schimbari in starea bolnavului (care pot amana interventia chirurgicala):

         masurarea functiilor vitale si vegetative si notarea lor; se masoara si se noteaza temperatura (seara si dimineata), pulsul, TA, diureza si la indicatia medicului - respiratia, scaunul.

         observarea aparitiei unor schimbari in starea bolnavului trebuie  semnalata medicului: aparitia febrei, aparitia unor infectii otorinolaringiene si pulmonare, etc.

regimul dietetic preoperator va tine seama de varsta si de greutatea pacientului, astfel incat sa-i asigure caloriile necesare, si sa fie usor digerabil si bogat in vitamine.

INGRIJREA DIN PREZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE

Daca pacientul a folosit cardionotice, antiaritmice, coronaro-dilatatoare, insulina sau alti hormoni, va exista preocuparea ca acestea sa fie administrate si in preziua operatiei, daca este cazul, inainte de operatie. Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va primii seara, inainte de culcare, ca si premedicamentatie, o tableta de Fenobarbital si Romergan. Se pot administra in locul acestora si Diazepam, Nitrazepam, Distonocalm.

Regimul alimentar:

In preziua operatiei, bolnavul va lua numai masa de pranz si in cantitate nu prea mare, seara nu mananca nimic, pentru ca tubul digestiv sa fie mai liber in seara dinaintea operatiei bolnavului si i se va efectua o clisma.

INGRIJIREA IN ZIUA OPERATIEI

In ziua operatiei este bine ca bolnavul sa nu fie trezit devreme, mai ales daca este sub influenta somniferelor. Pacientul va fi invitat sa faca o baie sau un dus. Cu 30 de minute inainte de a fi dus in sala de operatie, bolnavului i se va administra Atropina, Fentanzol i.m. (medicatie preanestezica).

In toata aceasta perioada preoperatorie, asistenta medicala de anestezie si din blocul operator, se va preocupa de starea psihica a bolnavului, asigurandu-l ca operatia va decurge fara ca bolnavul sa simta vreo durere. Asistenta medicala ii va explica fiecare gest pe care il face.

INGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILOR OPERATI DE ADENOM DE PROSTATA

Ingrijirile postoperatorii incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa a bolnavului.

Ingrijirile acordate pana la instalarea bolnavului la pat cuprind:

- pregatirea camerei: se aeriseste si  se schimba lenjeria de pat; se protejeaza patul cu o aleza de cauciuc acoperita de o aleza de panza.

- pregatirea materialelor  in vederea reanimarii postoperatorii:

         se verifica sursa de oxigen;

         se pregateste trusa de urgenta;

         se pregateste material pentru tratament medicamentos (analeptice cardiovasculare si respiratorii).

- pregatirea materialelor pentru supravegherea bolnavului: termometru, tensiometru, borcane pentru diureza.

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIRILE IMEDIAT POSTOPERATORII

1. Supravegherea faciesului

         aparitia palorii insotita de transpiratii reci si racire a extremitatilor indica o scadere a TA, o stare de soc;

         aparitia cianozei, chiar redusa, indica insuficienta respiratorie sau circulatorie; se administreaza oxigen;

         se masoara TA , se numara respiratia si pulsul;

         se anunta medicul anestezist – reanimator;

         se noteaza valorile in foaia de observatie terapie intensiva.

2. Supravegherea comportamentului

         se supravegheaza comportamentul, deoarece operatul poate sa prezinte o stare de agitatie, trebuie avut grija sa nu-si smulga pansamentul, drenurile, perfuzia, sa nu se ridice din pat.

3. Supravegherea respiratiei

         este ampla si rara imediat dupa operatie, datorita anesteziei; devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si anxietatii;

         revine la normal dupa 24-36 h;

         mentinerea precoce are un rol deosebit in prevenirea complicatiilor  postoperatorii, de asemenea tusea asistata, tapotajul toracic, exercitiile respiratorii;

         mentinerea unui ritm alert arata o complicatie pulmonara, iar respiratia zgomotoasa arata o obstructie.

4. Supravegherea pulsului

         trebuie urmarit deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele patru ore;

         in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii, dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin, complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente;

         se verifica  aspectul membrelor inferioare.

5. Supravegherea TA

         TA va fi controlata ritmic;

         prabusirea TA, insotita de accelerarea pulsului indica starea de soc provocata de hemoragie.

Se anunta medicul si se pregateste pentru interventie.

6. Supravegherea diurezei

         este foarte importanta la bolnavii operati de adenom de prostata;

         se va urmarii permeabilitatea sondelor, culoarea urinei si pozitia sondelor pentru a nu colaha.

7. Supravegherea pansamentului

         incepe dupa iesirea din sala;

         se urmareste imediat dupa interventie sa nu sangereze, iar in urmatoarele zile sa fie uscat;

         in cazul tuburilor de dren se urmareste permeabilitatea, calitatea si cantitatea secretiilor.

8. Starea abdominala

         bolnavul cu adenomectie transvezicala prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal, chiar o hiperestezie moderata si dureri in primele 2-3 zile de la operatie;

         combaterea balonarii se face prin mobilizarea precoce, prin stimularea peristaltismului;

         se aplica la nevoie tubul de gaze 24 h;

         la indicatia medicului se administreaza Miostin.

9. Combaterea durerii

         este importanta in primele zile, deoarece durerea face sa creasca anxietatea, favorizeaza insomnia si impiedica bolnavul sa se odihneasca;

         pentru calmare si pentru asigurarea a cel putin 8-10 ore de somn se administreaza analgezice, tranchilizante si barbiturice.

10. Reluarea alimentatiei

         se face cu prudenta;

         in ziua operatiei regimul va fi hidric;

         alimentatia parenterala cu solutii glucozate si ser fiziologic cu rol de echilibrare hidroelectrolitica.

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIRILE ACORDATE IN PRIMELE DOUA ZILE DUPA INTERVENTIA CHIRURGICALA

1. Supravegherea functiilor vitale si vegetative

         temperatura se masoara dimineata si seara. In prima zi se poate produce o usoara hipertermie 37,8 – 380C (febra de resorbtie)

         pulsul si TA se urmaresc cu atentie;

         se urmareste diureza  si se stabileste bilantul hidric.

2. Ingrijiri igienice

         va fi efectuata toaleta bolnavului pe regiuni in fiecare zi si a cavitatii bucale;

         se schimba lenjeria ori de cate ori este nevoie.

3. Prevenirea escarelor

         se efectueaza frectii, masaj in regiunile expuse, pudraj in vederea mentinerii igienei tegumentelor;

         schimbarea in mod frecvent a pozitiei.

4. Exercitii respiratorii

         se efectueaza exercitii de gimnastica respiratorie; in timpul exercitiilor se va proteja peretele abdominal cu palmele, pentru a preveni durerile la nivelul inciziei.

5. Mobilizarea bolnavului

         bolnavul operat cu rezectie transuretrala de prostata ( TUR-P ) in prima zi dupa operatie se poate plimba;

         in adenomectomia transvezicala mobilizarea se face progresiv, in prima zi nu are voie sa se ridice, a doua zi se poate ridica in sezut la marginea patului si in a treia zi se poate da jos din pat.

6. Restabilirea tranzitului intestinal

         este o problema pe care asistenta trebuie sa o aiba permanent in atentie;

         dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie, bolnavul incepe sa emita gaze, semn ca peristaltismul s-a stabilit

         dupa reluarea tranzitului pentru gaze, alimentatia poate fi mai abundenta  si mai variata;

         clisma se face a doua zi de la interventia chirurgicala pentru a mari peristaltismul intestinal si pentru a relua tranzitul; se face numai la cei operati de adenomectomie transvezicala. In operatiile prin TUR-P clisma nu este obligatorie.

ALIMENTATIA IN PRIMELE DOUA ZILE DUPA INTERVENTIA CHIRURGICALA

In prima zi operatul prin TUR-P va manca un regim lacto sau usor digerabil (branza de vaci, lapte, iaurt, supa strecurata, piure, etc.), a doua zi va putea manca normal.

In adenomectomiile transevezicale in prima zi regimul va fi unul hidric, a doua zi dupa efectuarea clismei, bolnavul poate manca o supa strecurata la pranz, ceaiuri indulcite, lapte, iaurt, biscuiti in prima seara, a treia zi va manca lacto urmand sa treaca cu a patra zi la alimentatie normala cu carne, paine.

MOBILIZAREA

         trebuie sa se realizeze cat mai precoce intrucat diminueaza frecventa complicatiilor venoase, evita escarele de decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii respiratorii;

         se face progresiv pana cand bolnavul capata incredere in fortele proprii.

2.10. EDUCATIA PENTRU SANATATE

PROFILAXIA BOLII

Implicarea asistentei medicale in diverse activitati care il privesc strict pe pacient face ca viata sa fie mai mult decat un proces, ea devenind un ansamblu de relatii sociale, ocupatii recreative sau utile. In alti termeni asistenta medicala este cea care ajuta omul suferind sa-si mentina un regim de viata pe care l-ar fi avut singur daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Educatia bolnavului pentru sanatate se va face de catre asistenta astfel incat in limita posibilului starea de sanatate a bolnavului sa fie mentinuta.

2.11. EXTERNAREA

Momentul externarii este stabilit de catre medic. Sarcina asistentei medicale este de a aduna documentatia despre bolnav pe baza careia medicul va formula epicriza.

Asistenta medicala va instiinta bolnavul despre ziua si ora externarii si va anunta familia cu 1-2 zile inainte. Externarea se face la secretariatul sectiei de urologie, bolnavul prezentand biletul de externare.

CAZUL I

CULEGEREA DATELOR

      Nume: I

      Prenume: D

      Varsta: 72 ani

      Inaltime: 1,76 m

      Greutate: 65 kg

      Localitatea: Iernut, judetul Mures

      Profesia: pensionar

      Antecedente: diabet

Date de spitalizare:

      Data internarii: 28.02.2009

      Data interventiei chirurgicale: 03.03.2009

      Operatia:adenomectomie transvezicala

      Data externarii: 11.03.2009

Diagnostic medical de internare: adenom de prostata.

            Problemele pacientului: polakiurie, jet subtire

Motivul internarii: adenom de prostata, sonda u.v

Istoricul bolii: bolnav in varsta de 72 de ani, fara antecedente personale patologice, se prezinta la medic cu glob vezical. In urma investigatiilor rezulta adenom de prostata, se introduce sonda u.v., care a fost schimbata de 5 ori.

Bolnavul se prezinta in clinica noastra pentru investigatii si tratament

de specialitate.

Examen clinic general:

      Stare generala: buna

      Stare de nutritie: buna

      Tegumente: normal colorate

      Mucoase: normal colorate

      Aparat respirator: torace normal conformat, ia parte la miscarile respiratorii

      Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, puls periferic

      Ficat, splina: nu se palpeaza

      Sistem nervos: orientat temporo-spatial

      Aparat uro-genital : loje renale libere, sonda u.v.

PARAMETRII FIZIOLOGICI PREOPERATOR

Examinari paraclinice:     01.03.2009:   analize de laborator, radiografie reno-vezicala pe gol (fara substanta de contrast)

02.03.2009:     consult interne, urosonografie (ECO ), pregatirea preoperatorie

Pregatirea psihica:

         bolnavul este informat despre riscuri si i se cere consimtamantul.

Pregatirea generala :

         repaus fizic, seara se administreaza o tableta de Fenobarbital;

         bolnavul mananca normal, dimineata si la amiaza, seara nu mananca;

         se va efectua o clisma seara;

         se va efectua un dus sau baie pe regiuni, la pat, bolnavilor cu probleme.

Pregatirea locala:

         se curata pielea de pe abdomen, sapunind regiunea, insistandu-se la pliuri si obilic;

         se rade cu grija pielea paroasa;

         se dezinfecteaza pielea cu antiseptic (ex: alcool).

Ingrijirile postoperatorii pana la instalarea bolnavului in pat:

         pregatirea camerei;

         pregatirea materialelor in vederea reanimarii postoperatorii.

Supravegherea si ingrijirile imediate:

         supravegherea faciesului;

         supravegherea comportamentului;

         supravegherea respiratiei, pulsului, TA;

         supravegherea diurezei, pansamentului;

         combaterea durerii.

         RECOMANDARI LA EXTERNARE: combaterea durerii, cura de diureza zilnica (minim 2000 mllzi), evitarea efortului fizic si a frigului, revenirea la control dupa 6 saptamani

Functii vitaleDiure

zaRecoltari de produse biologice si patologice

Examinariparaclinic

e

Tratament

Regim aliment

ar

TAmm Hg

Puls

Resp

Temp

28.02.20 130/80

70 18 36,6˚C

Internarea Meguan 1 tb.dimineata

- regim normal

01.03.20

02.03.20

03.03.20

04.03.20

05.03.20

06.03.20

07.03.20

08.03.20

09.03.20

10.03.20

120/70

130/70

130/80

140/90

130/80

120/70

120/70

130/80

120/80

120/70

80

80

82

75

70

86

70

88

75

82

80

S

80

18

19

20

18

17

20

19

21

19

20

18

S

20

36,2o

C

36,8 o

C

36,4 o

C

36,5 o

C

36,6 o

C

36,7 o

C

36,8 o

C

36,7 o

C

36,5 o

C

36,8 o

C

1500

2200

2500

2300

2200

2100

2000

1800

1600

Hemoleucograma:

                       VN     VO

Leucocite     8000    8840

                      mm3    mm3

Ionograma:    VN    VO                  

Na 134-148 mmol/l  137 mmol/l

K   3,8-4,7 mmol/l     3,9 mmol/l

Glicemie:     VN       VO                

        90-120 mg%      118 mg%

Creatinina:

                    VN          VO         

     0,6-1,2 mg%           0,8 mg

Radiografie reno-vezicala pe gol(fara substanta de contrast)

-consult interne

-EKG

-urosonografia

-pregatire preoperatorie

   Externare

Meguan 1 tb.dimineata

Postoperator

-Cefrom 2xT fl.

- Furosemid

2xTf

- Etamsilat

3xTf.

-Algocalmin

3xTf.

- Fortral Tf.I.n.

 D-nu mananca

 S-nu mananca

   -regim hidric

D-regim hidric

S-regim hidric

D-regim hidric

  -clisma

S-iaurt cu corn

-regim normal

-regim

Functii vitaleDiure

zaRecoltari de produse biologice si patologice

Examinariparaclinic

e

Tratament

Regim aliment

ar

TAmm Hg

Puls

Resp

Temp

11.03.20130/70

S 130/70

36,6 o

C

S

37,2o

C

%

Timpul de sangerare:

                   VN            VO           

                1-4 min.        1 min.

T.C.            VN             VO         

               5-12 min.        8 min.

Urocultura:

Sub 100000g      Negativ

- Glucoza 5%

2000 ml/24h

- Ser fiziologic

1000ml/24h

-Innohep 3500u.i.

-Dormicum 1tbl seara

normal

-regim normal

-regim normal

S

- regim normal

Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

PreoperatorAnxietatea cauzata de necunoasterea pronosticului bolii, a mijloacelor de diminuare a durerii, manifestata prin ingrijorare, teama, agitatie

- pacientul sa fie echilibrat psihic

- inlaturarea anxietatii

- pacientul sa cunoasca boala sa, simptomele si masurile de prevenire a complicatiilor

- pregatesc pacientul psihic, in vederea tuturor investigatiilor, tratamentelor si a operatiei- educa pacientul pentru profilaxia secundara a bolii, evitarea stresului, a alimentelor interzise,respectarea regimului hidric

- pacientul cunoaste masurile de prevenire a bolii, modul de viata ce trebuie respectat

Dificultate de a se odihnii din cauza durerii, manifestata prin somn perturbat, treziri frecvente

Pacientul sa doarma 6-7h/ noapte, sa beneficieze de un mediu linistit, confortabil si de o buna dispozitie, in vederea asigurarii unui somn corespunzator

- asigur pacientului un mediu cald, linistit, confortabil pentru odihna- administrez pacientului sedative, analgezice

- pacientul doarme 6-7h/noapte si are un somn linistit

PostoperatorImobilizarea la pat datorita constrangerilor fizice(plaga operatorie, sonda si perfuzii)

Pacientul va fi capabil sa aiba o pozitie adecvata, cu un minim de confort

- pozitionez pacientul cat mai comod in pat

- asez capul acestuia intr-o parte, ca sa nu-si

- pacientul s-a trezit, este linistit, colaboreaza cu mine

- intelege necesitatea

Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

manifestata prin pozitie in decubit dorsal, mobilizare redusa – durere si impotenta functionala

aspire eventualele varsaturi

- supraveghez pacientul pana la trezirea completa si aparitia reflexelor

pozitiei adecvate

- se mentine perfuzia, drenurile si sonda u.v.

- s-a efectuat igiena cavitatii bucale si i s-au umezit buzele

Posibile modificari ale parametrilor functiilor vitale si aparitia eventualelor complicatii, datorita durerii, anxietatii, starii generale ale pacientului, dupa interventia operatorie, maniestate prin variatii ale tensiunii arteriale, pulsului

Supraveghez pacientul cu toata atentia, pana la trezire, masurand valorile functiilor vitale

- urmaresc aspectul general al pacientului

- masor functiile vitale din ora in ora

- combaterea durerii si anxietatii

- administrez sedative si calmante conform prescriptiilor medicului

- pacientul s-a trezit, reflexe prezente

- este linistit, nu are dureri mari

- pansamentul curat si nemiscat

P: 80b/min

TA: 150/90 mmHg

T: 370C

- s-au administrat calmante si sedative conform indicatiei medicului

Somnul nelinistit, odihna insuficienta datorita durerilor si efectelor anesteziei, manifestata prin usoara agitatie, perioade de somn intrerupte de treziri repetate, epuizare

Pacientul sa aiba un somn linistit, sa se simta odihnit si sa-si recapete fortele dupa interventia chirurgicala

- asigur conditii optime de somn si odihna, cu camera bine aerisita si temperatura amb ianta potrivita

- urmaresc functiile vitale fara a deranja pacientul

- urmaresc pansamentele si drenurile

- pacientul doarme usor agitat

- functiile vitale sunt in limite normale

- pansamentul si drenurile nu deranjeaza pacinetul

- durerile sunt suportabile, fiind calmate de sedative

Igiena deficitara datorita durerilor, anxietatii, starii generale alterate, manifestata prin tegumente umede, imposibilitatea de a-si

Pacientul sa prezinte o igiena corespunzatoare si sa aiba un aspect ingrijit si curat

- efectuez toaleta pe regiuni, insistand asupra cavitatii bucale si a orificiului anal- pacientul va fi schimbat cu lenjerie

- pacientul este linistit, datorita igienei pe regiuni

- pacientul a fost schimbat cu lenjerie de

Diagnostic de nursing Obiective Interventii Evaluare

efectua igiena singur, datorita imobilizarii la pat

curata, ori de cate ori este nevoie

corp curata si lenjerie de pat

- are o stare de confort si multumire

ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE SI PLANURILE DE INGRIJIRE

In acest caz am avut ocazia sa observ bolnavul fizic si psihic, sa ii dau indicatiile necesare, sa-l ajut sa treaca peste perioadele de criza, de starile de anxietate sa aiba incredere in el si in personalul medical. Examenele paraclinice si biologice au ajutat la stabilirea unui tratament corect. In urma masurilor luate de evitare a transmiterii infectiilor, de evitare a suprasolicitarii fizice si psihice, a discutiilor purtate cu pacientul precum si efectul benefic al tratamentului prescris de medic, pacientul se simt bine si in siguranta, stapan pe fortele proprii si dornic sa se externeze, fiind increzator intr-o recuperare grabnica.

BIBLIOGRAFIE

1. Agenda medicala - 1998, Editura Medicala Bucuresti, 1998;

2. Lucretia Titinca - ,,Ghid de nurcing', Editia Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 1999;

3. Lucretia Titinca - ,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali', Editia Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 1998;

4. Dr. Roxana Maria Albu - ,,Anatomia si fiziologia omului', Editura Corint, Bucuresti, 1996;

5. Prof. Dr. Doc. Dan Panaitescu - ,,Microbiologie si parazitologie', Editura Uranus, Bucuresti, 1994.