Actuni corective

8/16/2019 Actuni corective

1/10

Procedura

ACTIUNI CORECTIVE

pentru firma SC CANON SRL

STUDIUL AMDEC

I. CONSIDERAŢII GENERALE

AMDEC este o metodă inductivă care permite studiul sistematic al cauzelor şi efectele defectărilor careafectează componentele unui sistem (produs, maşină sau procedeu). Metoda urmăreşte evaluarea

previzională a fiabilităţii sistemului, analiznd !n mod sistematic diverse defectări pe care acesta le poateavea !n cursul utilizării sale. Este deci o medotă calitativă de fiabilitate, care permite prevederea riscurilor de apariţie a defectărilor, evaluarea consecinţelor lor şi stabilirea cauzelor. Metoda are ca obiectiv principalobţinerea calităţii optimale de către un sistem. "entru aceasta trebuie e#aminate !n mod sistematicdefectările potenţiale, evaluată $ravitatea consecinţelor lor, asi$urată detectarea, declanşate acţiunile

corective !n funcţie de $radul lor de criticitate.AMDEC este o te%nică de analiză e#%austivă şi ri$uroasă de muncă !n $rup, foarte eficientă datorită

punerii !n comun a e#perienţei şi competenţei fiecărui participant. Această metodă identifică acţiunilecorective ce trebuiesc aplicate pentru ameliorarea sistemului.

&n condiţiile creşterii pretenţiilor de calitate ale clineţilor, de creştere a comple#ităţii produselor, ascăderii perioadelor de proiectare şi lansare trebuie să e#iste o planificare sistematică a calităţii. Motivul ee#trem de simplu şi de intuitiv' defectele care pot fi evitate iniţial nu trebuie să fie corectate mai târziu.

"rincipiul de prevenire răspunde unei analize sistematice şi evaluării resurselor potenţiale de erorisusceptibile a se produce !n toate fazele realizării unui proiect. oile metode ale proiectării sistematice alecalităţii sunt răspunsuri la noile nevoi, ele trebuie să permită analiza şi eliminarea defectelor potenţiale !ncădin stadiul de proiectare şi implementare, astfel !nct tot mai des se !ntlneşte noţiunea de proiectare a

calităţii*.&n practică s+a demonstrat că costurile pentru corectarea unui defect nedetectat !ntr+o etapă anterioară

cresc de - ori de la un stadiu de implementare la altul.AMDEC este o metodă de analiză, care !ncearcă să pună !n comun competenţele $rupurilor de muncă

implicate !ntr+un proces de producţie, !n vederea elaborării unui plan de măsuri ce au ca scop creştereanivelului calitativ al produselor, proceselor de muncă şi a mediilor de producţie.

Derularea AMDEC constă !n a inventaria modul de detectare a slăbiciunilor componentelor şi evaluareaefectelor asupra ansamblului de funcţiuni a sistemului şi de ai analiza cauzele.

II. OBIECTIVELE AMDEC

iind o metodă de analiză critică, AMDEC are obiective e#trem de clare, orientate spre'+ determinarea punctelor slabe ale unui sistem te%nic+ căutarea cauzelor iniţiatoare ale disfuncţionalităţii componentelor


2/10

+ analiza consecinţelor asupra mediului, si$uranţei de funcţionare+ prevederea unor acţiuni corective de !nlăturare a cauzelor de apariţie a defectelor + prevederea unui plan de ameliorare a calităţii produselor şi mentenanţei+ determinarea necesităţilor de te%nolo$izare şi modernizare a producţiei+ creşterea nivelului de comunicare !ntre compartimente de muncă, persoane, nivele ierar%ice.

Deci, obiectivul principal al metodei AMDEC este de a obţine calitatea optimă pentru un produs/proces/mediu studiat.

III. INIŢIALIZAREA AMDEC

a). Identificarea produsului de studiat

0pre studiul şi analiza AMDEC supunem imprimanta cu jet de cerneală CANON PIXMA MP210.

). !tailirea "ariantei AM#$C de aplicat

"rin metoda AMDEC vom urmări evaluarea previzională a fiabilităţii imprimantei cu jet de cerneală

CANON PIXMA MP210, analiznd !n mod sistematic diversele defectări pe care aceasta le poate avea !ncursul utilizării sale. Deci e o metodă calitativă de fiabilitate, ce permite'+ prevederea riscurilor de apariţie a defectărilor + evaluarea consecinţelor + stabilirea cauzelor

1om + e#amina sistematic + detectările potenţiale + evalua $ravitatea consecinţelor lor

+ asi$ura detectarea + declanşa acţiuni corective !n funcţie de $radul lor de criticitate.

c). Constituirea ec%ipei de anali&ă

AMDEC face apel la e#perienţă şi asamblează toate informaţiile deţinute de diferitele ec%ipe de muncăimplicate. Deci, AMDEC e o metodă de analiză care !ncearcă să pună !n comun competenţele $rupurilor demuncă implicate !ntr+un proces de producţie, !n vederea elaborării unui plan de măsuri ce au ca scopcreşterea nivelului de producţie. &n acest fel se permite evoluţia concluziilor trase de fiecare membru şi seevită ca acestea să rămnă la nivel de persoană. E motivul pentru care analiza se face !n $rup. Metodele demuncă !n $rup trebuie să fie cunoscute şi practicate, !n scopul de a asi$ura o eficienţă optimală $rupului.Este un criteriu esenţial de reuşită.

Ca urmare, e necesară constituirea unei ec%ipe multidisciplinare, care să poată identifica cauzele defond ale apariţiei defectelor. Din ec%ipă vor face parte, minimal, reprezentanţi ai compartimentelor de'

proiectare, de asi$urare a calităţii şi mentenanţă, precum şi reprezentanţi ai utilizatorilor. Activitatea$rupului va fi condusă de un animator, bun cunoscător al metodei.

Componenţa echipei de analiză, actorii metodei Iniţiatorul este persoana/serviciul care are iniţiativa de a declanşa studiul şi de a ale$e subiectul

analizei. În această situaţie iniţiatorul este directorul compartimentului de marketing.

Decidentul este persoana cu responsabilitate din !ntreprindere, care are puterea de a e#ercita oale$ere definitivă. Aceasta va lua deciziile finale referitoare la cost, calitate şi termene.Cel investit cu asemenea competenţe, de a lua decizia finală, este managerul firmei, deci acesta e

decidentul.

Animatorul este $arantul metodei, or$anizatorul activităţii $rupului. El precizează ordinea de zi a!ntlnirilor, conduce reuniunile, asi$ură secretariatul şi urmărirea avansului studiului. Animatorultrebuie să fie un bun $eneralist, un bun cunoscător şi profesionist, să pre$ătească şi să analizeze

2


3/10

corect, să folosească oameni corecţi, punctuali, trebuie să ştie să asculte3 să fie capabili să $%idezeanaliza către obiectivul impus3 să nu dramatizeze sau să nu $enereze situaţii de conflict. 0erecomandă ca animator să fie o persoană din e#teriorul firmei, sau cel puţin din e#teriorulcompartimentului !n cauză, pentru ca acesta să poată anima membrii $rupului.S-a preferat să se angajeze un consultant de la o altă firmă n vederea animării !i organizăriiactivităţii grupului de analiză.

Grupul de analiză poate fi constituit din 4 pnă la 5 persoane, responsabile şi competente, cu bunecunoştinţe despre sistemul studiat 6 imprimanta cu jet de cerneală C"#$# %&'(" (%)*+ 6 şi carear putea aduce informaţii necesare analizei (nu se poate discuta dect despre ceea ce se cunoaşte

bine). %ersoanele ce vor face parte din grupul ţintă sunt

+ un tenician de la creaţie biroul de proiectare+ un tenician de la compartimentul de producţie+ un tenician de la compartimentul de asigurare a calităţii+ un reprezentant client /pentru "(01C produs2client3+ un e4pert n domeniul &5 /&nformation 5ecnolog63

Ca urmare, AMDEC este orientată către'+ produs – proiect' AMDEC permite urmărirea şi analiza produsului 6 i!pri!"tei CANON

cu #et de cer"e$% 6 !ncă din stadiul de proiectare, !ncercnd să evidenţieze care sunt defectele posibile şi implicaţiile acestora asupra utilităţii produsului final

+ produs – proces 6 AMDEC permite validarea te%nolo$iilor de realizare a produsului + i!pri!"tei CANON cu #et de cer"e$% 6 astfel !nct să fie asi$urată o fabricaţie eficientă aacesteia.

+ Mi#$oc de !u"c% – uti$# 6 AMDEC e focalizat pe analiza mi7loacelor de producţie, !n scopuldiminuării numărului de rebuturi, a ratei de detectare şi creşterii fiabilităţii şi disponibilităţii.

Planificarea reuniunilor

E destul de dificil de a reuni minim 4 persoane de un anumit nivel ierar%ic (adeseori sunt puţindisponibile). Acesta e motivul pentru care trebuie planificate toate fazele, !ncepnd cu iniţializarea* pnăla acţiuni propuse* , respectnd !n $eneral o frecvenţă de o 7umătate de zi la fiecare 4 zile.

Fişa de animaţieAceasta va acompania studiul pe toată durata lui3 se va re$ăsi !n toate fazele, !ncepnd cu iniţializarea.

. &RODUSUL UTILIZAT 'RECVENT' Imprimanta cu jet de cerneală CANON PIXMA MP210

8răim !ntr+o lume informatizată cu or$anizaţii bine structurate şi dotate cu apartură %i+tec% pentru a fieficienţi, a fi productivi şi a mări calitatea produselor finite ale muncii noastre.

C%iar dacă se tinde spre o lume !n care să e#iste biroul %rtie*, un calculator fără imprimantă e catrupul fără membre. 9ezultatul muncii pe calculator e vizibil, concret pe foaia de %rtie mai ales atuncicnd lucrezi cu documente virtuale de tip 7.jpg (poze, ima$ini), 7.t4t sau 7.doc (te#t), 7. 4ls (calcul tabelar),7.cdr ($rafică). :mprimarea rezultatelor prelucrării computerizate a datelor e o operaţiune pe care oe#ecutăm zilnic la serviciu. 8otul pare uşor şi frumos la !nceput cnd aparatura e nouă, dar pe măsură ceuzezi de ea, apar tot mai multe probleme, adică c%iar şi acele defecţiuni minore pot !n$reuna munca,slăbeşte ritmul, cresc c%eltuielile pentru ac%iziţionarea resurselor necesare, scade eficienţa, diminuează

buna dispoziţie şi finalizarea lucrărilor de bună calitate devine un moment necunoscut sau !ndepărtat faţă de

termenul stabilit pe lucrare, căci suntem dependenţi de nişte dispozitive te%nice perfectibile.&n timp, a7un$em să cunoaştem mete%nele şi capriciile imprimantei pe care o folosim la birou şi sădescoperim noi şi noi motive care+i !ncetinesc funcţionarea. De multe ori, intervenţiile pentru service lefacem personal sau sub !ndrumarea administratorului de sistem atunci cnd cunoştinţele noastre despre

;


4/10

!ntreţinere şi reparaţie depăşesc limita competenţelor noastre. De cele mai multe ori efectele disfuncţiilor sunt uşor reparabile şi cauzele defectării reuşim să le !ndepărtăm pentru o lun$ă perioadă de timp.

&n concluzie, toată aparatura e reparabilă, !nlocuibilă dar provoacă fluctuaţii de productivitate cnd!ncepe să dea semne de uzură fizică.

Dis(u"c)io"$it%)i p%rute $ i!pri!"t cu #et de cer"e$% CANON &I*MA M&+,-'a. umplere cu praf şi !nfundarea orificiilor capului de imprimare

b. terminare cerneală din cartuşc. uscare cerneală !n cartuşd. rupere a# motor pentru mişcarea ansamblului capului de imprimaree. rupere curea folosită pentru a mişca ansamblul capului de imprimare de+a lun$ul pa$iniif. descentralizarea stabilizatorului ce asi$ură mişcarea precisă şi controlată a ansamblului capului de

imprimare$. poziţionare incorectă a tăviţei după !ncărcarea cu %rtie%. oprire rolere ce tra$ %rtia din tăviţă prin $%ida7i. imposibilitatea alimentării automate cu %rtie 6 disfuncţii electronice la rola de tra$ere a %rtiei

7. scurtcircuitul spirelor motorului pentru !ncărcarea %rtiei

?@ 6 MD 6 EEC8 pentru disfuncţia' imposibilitatea tragerii ârtiei dintăviţa de alimentare.

0istem (utilizator B imprimantă) tipăresc documente date de mana$er.

rimantă Ansamblu

prire ansamblude !ncărcare a

%rtiei

0curtcircuitalimentator

Ardere componentăelectronică(tranzistor)

luctuaţiealimentare

reţea


%rtiei


%rtiei





luctuaţiealimentare

reţea

Defecţiuneost/staţie deransformare

electrică

>tilizator şiimprimantă

stau

Misiunene!ndeplinită

Cauză Mod Efect

Mod

Efect

Cauză

Cauză

>tilizator şiimprimantă

stau

Efect

Efect

Efect

Cauză

Cauză

Mod

Mod

Mod

8ripleta

8ripleta

8ripleta

Mana$er >tilizator B :mprimantă

tilizator :mprimantă

ivel !nţelesde utilizatorulimprimantei

ivel !nţeles deadministratorul

de reţea

ivel !nţelesde mana$er


5/10

;. ANALIZA 'UNCŢIONAL E*TERN

"entru analiza defecţiunilor imprimantei, e necesar să se identifice corect mai !nti la ce foloseşteaceasta' adică de a vedea care sunt funcţiile pe care o imprimantă trebuie să le !ndeplinească pe toată duratavieţii sale. oi vom trata mai pe lar$ aspectul te%nic' AMDEC. Analiza va permite să obţinem o sintezăcare să conducă la o situaţie fiabilă !n plan te%nic, dar şi !n plan economic. Analiza funcţională e strict

necesară pentru a construi ri$uros un sistem. 8oate informaţiile despre evoluţia unui bun folosit suntmenţionate !n Caietul de Sarcini, care prin demersul său ori$inal şi ri$uros, constituie un mi7locmetodolo$ic indispensabil obţinerii calităţii !n concepţie şi va interveni !n diferitele etape ale unei acţiunide "naliza 8alorii !ntr+un mod mai mult sau mai puţin interactiv.

. Sc/e!:mprimanta cu 7et de cerneală CA ":MA M" 2-

'& 0 pu"e 1" 2$ore e$e!e"te$e 1"scrise pe /3rtie uti$i43"d i!pri!"t

5rup 2er6$ ME, ME+

'& 7(u"c)i pri"cip$%8 tipărire (copiere, scanare) pe %rtie'R , 9 (u"c)ii restricti2e: re4ist% $ !ediu$ e;terior'R + 9 respect% re5$e!e"t%ri$e

. tensiune de alimentare --+2-1, 4-/F-Gz

4

mblu Alimentator

Ro4 (u"c)ii$or

INCLUDEPICTURE "http://tbn3.google.com/images?!tbn:Eie#mn$%%&'%(:http://))).tone*ma*%et.*o/a+min/te*me%%epe%/&,-imp*imanta.pg" 01 (ER2E4R(#TINET

'&

'R ,

'R +

I!pri!"t

M3"


6/10

2. compatibilitate computer cu pro$ram de instalare HindoIs 2---, ";. cablul de alimentare(>0J) să nu fie dezizolat, tras forţat din priză şi să nu fie !nnădit cu alte

prelun$itoare. !nainte de instalare driver imprimantă se utilizează pro$ram antivirus4. %rtia se ale$e de calitate corespunzătoare imprimării (de e#. %rtie pentru invitaţii, diplome,

poze)F. la comanda pentru imprimare, trebuie ales formatul pa$inii, culorii, orientare şi alţi

parametri (calitate, nr. de coli de %rtie), la comanda pentru copiere documentul ori$inal se plasează !n loc special

K. pentru realizare poze trebuie aleasă %rtie corespunzătoare, format, rezoluţie, conectarecorectă a cablului >0J de la aparatul foto, cameră, telefon ("ic


7/10

A"$i4 dis(u"c)iu"i$orCriterii de analiză'

• $ravitatea• detectabilitatea• securitatea

Gr2itte 7G8 6 evaluează efectul disfuncţiunii, este resimţită de utilizator, se poate e#prima !n funcţie detimpul de remediere.

Descrierea criteriului N%"roces/"rodus/>tila7/Acţiune' 9eparare produse electrice şi electronicebiectivele studiului' Defecţiune imprimantă CA ":MA M" 2-Data declanşării studiului' K..2--5

uncţie/subansamblu

produs

Mod dedisfuncţiune

Cauză Efect N D C Acţiuni corective

8ipărire/ansamblu!ncărcare %rtie


Arderecomponentăelectronică

prireansamblu de!ncărcare a%rtiei

2 2 &nlocuirealimentator

8ipărire/ansamblucap de imprimare

9upere a#motor pentrumişcareaansambluluicapului deimprimare

Defect dematerial

prireansamblucap deimprimare

2 2 2 5 &nlocuire motoransamblu cap deimprimare


9upere cureafolosită pentru amişcaansamblul

capului deimprimare de+alun$ul pa$inii

&mbătrnire prireansamblucap deimprimare

; 2 2 2 &nlocuire curea


prire rolere cetra$ %rtia din

Defecţiunemotor

prireansamblu de

2 2 &nlocuire motoransamblu !ncărcare

K


8/10

tăviţă prin$%ida7

!ncărcare a%rtiei

%rtie


0curtcircuitulspirelormotorului pentru!ncărcarea%rtiei

0upracurentalimentare reţea


; 2 2 2 &nlocuire motoransamblu !ncărcare%rtie


0curtcircuitcomponenteelectronice dincircuitul decontrol careactiveazămotorul detra$ere al %rtiei

Ardereacomponentelorelectronice


2 2 &nlocuirecomponentăelectronică


>mplere de praf şi!nfundareaorificiilorcapului de

imprimare

Mediu poluat prireansamblucap deimprimare

2 2 2 5 Curăţare capimprimare


Descentralizareastabilizatoruluice asi$urămişcarea precisăşi controlată aansambluluicapului deimprimare

"oziţieneadecvată


2 2 9e$lareastabilizatorului

8ipărire/ porturide le$ătură !ntreimprimantă şicomputer

Conectareincorectă a porturilor dele$ătură !ntreimprimantă şicomputer

&ndoire terminal epornire ; 2 2 2 1erificare şiconectarea corectăa le$ăturilor


0curtcircuitulspirelormotorului pentru pentruimprimare

0upracurentalimentare reţea


2 2 F &nlocuire motoransamblu cap deimprimare

ormulă de calcul a criticităţii' C # N # D

Moduri 5e"erice de dis(u"c)iu"e'

"ierderea funcţiei'

5

uncţionare prevăzută

uncţionare reală


9/10

E#emple de cauze'

8ip de produs Electronice/electromecanice

Cauze interne materiale &mbătrnire, ardere componente electronice

Cauze le$ate de mediu şi de e#ploatare "raf "araziţi

Cauze le$ate de om şi de mi7loacele de producţie

Monta7, re$lare0upracurent alimentare cu ener$ie

F.


10/10

Criticitate

K. &LANUL DE AMELIORARE

• >rmăreşte tratarea prioritară a disfuncţiunilor critice referitoare la z$omot, praf, vibraţii• De e#emplu, la defecţiuni precum conectarea incorectă a porturilor, plasarea incorectă (cnd

apare z$omot), umplerea de praf a capului de imprimare se remediază pe loc, dar la !nlocuirede elemente componente se face apel la firma specializată.• Dacă defectul este mai $rav şi reparaţiile presupun costuri mari, se preferă cumpărarea unei

noi imprimante.• Dacă se determină că %rtia este cauza disfuncţiunilor imprimantei, se sc%imbă topul de

%rtie cu unul recomandat !n specificaţiile ei de funcţionare• Dacă după toate !ncercările de remediere tot nu funcţionează corect imprimanta, se verifică

dacă a fost facută revizia te%nică la numărul de imprimări recomandat !n cartea te%nică aimprimantei şi se apelează la operatorul service specializat

• a un număr mare de imprimante se preferă crearea unui service propriu, cu speciliaşti !n

domeniu.

-

- 2 F 5 - 2 F 5 Criticitate


oprire rolere,scurtcircuit,componente,

descentralizareastabilizatorului

Actuni corective

Documents

Transcript of Actuni corective